Sunteți pe pagina 1din 98

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE I ASISTEN SOCIAL


MASTER STUDII DE SECURITATE
Tema:
Securitatea energetic a Ro!niei
"ntre nece#itate $i rea%itate
Coor&onator ' Con() uni*) &r) IONEL NICU SAVA
Autor'
Pagina 1
CU+RINS
Ca,ito%u% I) Conte-tu% actua% a% ,ie.ii energetice on&ia%e)))))))))))))))))))))))))))))))))))) ))))))))))))))))/

Ca,ito%u% II) +o%itica energetic euro,ean))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) )))))))))))))))01
Ca,ito%u% III Strategia &e #ecuritate energetic a Ro!niei))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))1/
Ca,ito%u% IV Situa.ia actua% a #ectoru%ui energetic &in Ro!nia $i ,er#,ecti*e%e
"n&e,%inirii o2iecti*e%or #trategiei &e #ecuritate energetic))))))))))))))))))))))))34
Conc%u5ii)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))67
Bi2%iogra(ie)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))61
Ane-e)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))64
Pagina 2
CA+ITOLUL I)
CONTE8TUL ACTUAL AL +IEII ENERGETICE 9ONDIALE
RESURSELE ENERGETICE
Accesul difereniat la resurse afecteaz relaiile dintre state cu consecine dintre cele mai
distrugtoare. Asistm la o accentuare a dezastrelor naturale e!uizare a resurselor energetice cre"tere
demografic corelat cu reducerea resurselor de a! "i #ran $nclzire a climei etc. fenomene ce
continu s influeneze sta%ilitatea "i securitatea glo%al. &'r%u"irea( unor state din cauza !roastei
gu)ernri condiiilor economice !recare tul%urrilor sociale etc. rs!*ndirea conflictelor de ti!
etnico+religios !recum "i inconstana relaiilor transatlantice rm*n o realitate a mediului de securitate
actual ce im!une dez)oltarea unor noi !arteneriate a unor noi forme de coo!erare regional "i local.
Un fa!t de necontestat al secolului ,,I $l re!rezint de!endena din ce $n ce mai mare a economiilor
lumii de resursele energetice. Economia mondial de!inde $nc de !etrol ca resurs central de
energie iar lu!ta !entru resurse domin geo!olitica secolului ,,I
-
. 'ro%lema resurselor !rezint multe
faete deficitul acestora a)*nd un rol im!ortant $n declan"area sau am!lificarea unor conflicte de
!olarizare "i.sau de catalizare a forelor. E/em!lele mai recente sunt cele din Cecenia Angola Ira0
Sudan. Com!etiia !entru #idrocar%uri !are a domina $nce!utul de mileniu cu !olarizarea ateniei !e
statele 1olfului %azinul Cas!ic Si%eria de Est "i de 2est Africa de 2est Asia de Sud+Est nordul
Americii de Sud Canada etc. Interesant este fa!tul c "i com!etiiile "i conflictele internaionale se
concentreaz $n s!aiile res!ecti)e. Resursele energetice "i de materii !rime sunt $n general limitate "i
re!artizate neuniform !e $ntinderea Terrei. De altfel e/ist "i o lege a raritii resurselor care const $n
aceea c )olumul structura "i calitatea resurselor economice "i %unurilor se modific mai $ncet dec*t
)olumul structura "i intensitatea ne)oilor umane. S!ectrul e!uizrii $n urmtorii ani a resurselor
energetice a fcut ca o !arte $nsemnat a !oliticilor e/terne dar "i a celor de !utere s fie !reocu!at
!e de o !arte de accesi%ilitatea conductelor "i terminalelor )iitoarele trasee ale rutelor energetice
!arteneriate etc. iar !e de alt !arte de identificarea celor mai eficiente ci de utilizare "i a
-
Dolghin, Nicolae, Geopolitica. Dependenele de resursele energetice, Editura U.N.Ap., Bucureti, 200, p. !
Pagina "
!osi%ilitilor de su%stituire a acestor resurse diminuarea dezec#ili%relor de mediu determinate de
e/!loatarea condiionarea !relucrarea "i utilizarea resurselor. 'oziia unei ri $n sistemul economic "i
!olitic internaional de!inde de multe ori de ca!acitatea sa de a !roduce !etrol "i gaze naturale de
controlul !e care $l e/ercit asu!ra rezer)elor de resurse energetice. Am!lificarea gradului de
interde!enden a rilor !ri)ind )alorificarea acestor resurse duce la noi "i com!le/e !ro%leme cu
!ri)ire la necesitatea asigurrii accesului tuturor statelor la ele
3
. Cu toate acestea marile !uteri caut s
o%in controlul asu!ra celor mai $nsemnate resurse energetice ale !lanetei "i im!licit asu!ra
!reurilor lor. Astfel $n ultimii ani $n !eisa4ul !etrolier se remarc c*te)a direcii: tendina de
reorganizare a !ieei mondiale !e %locuri "i aliane energetico+economice ce se confrunt cu cea de
li%eralizare com!let a lor5 tendina de modificare a sistemului de cote !etroliere "i de fi/are a
!reurilor5 tendina 6ederaiei Ruse de a constitui un nou centru de !reuri de referin !e !iaa
mondial.
Iat cum !ro%lemele energetice de)in !ro%leme de securitate iar securitatea alimentrii cu
energie a de)enit o !reocu!are comun a marilor actori ai acestei com!etiii dinamice. Un studiu al
78U
9
fcea urmtoarea a!reciere: &Im!ortana energiei !entru industrie $n ansam%lul su "i rolul )ital
al !etrolului ca surs de energie "i ca !rodus indis!ensa%il !entru acti)itile militare !ar a fi contri%uit
la transformarea !ro%lemelor energiei $ntr+un element fundamental al securitii(.
'e scena internaional tendinele economice "i !olitico+militare sunt interde!endente "i fr
$ndoial c e/ist o legtur :nu numai corelati) dar "i cauzal; $ntre deinerea a!ro)izionarea
cererea "i utilizarea resurselor energetice rs!*ndirea lor geografic "i accesul la ele afacerile
regionale "i glo%ale !ri)ind securitatea.
Euro!enii sunt !reocu!ai $n !rimul r*nd de sigurana li)rrilor de materiale energetice.
'entru Rusia un factor im!ortant al securitii energetice sunt !ieele de desfacere garantate. Ca
urmare Euro!a "i Rusia sunt sortite s fie !artenere $n dialogul energetic. 9< la sut din gaze Euro!a le
im!ort din Rusia. 8u e/ist securitate !entru consumatorul de gaze fr securitate !entru
!roductorul acestora consider =eonid 2ardums0ii e/!ert la Institutul de economie al Academiei
ruse de >tiine: ?6ire"te Rusia este interesat $n !rimul r*nd de securitatea sa energetic securitatea
desfacerii "i a e/!ortului materialelor energetice $n rile consumatoare. E/ist !ro%leme cu Ucraina "i
alte ri tranzitare care !rofit de situaia mono!olist de !e trasee "i creeaz !ro%leme $n sfera
3
Bala#an, $onstantin%Gheorghe, &esursele energetice ' o#iect al unor a(ple de)#ateri internaionale, *n
+(pact ,trategic, nr. 1-1./02001, Editura U.N.Ap., Bucureti, 2001, p. 22
9
Anastasiei, 3raian, $onsideraii pri4ind corelaia 5securitate %econo(ie6, *n 4olu(ul ,e(inarului cu
participare internaional7 al $,,A, 5&o(8nia % (e(#ru al Alianei Nord%Atlantice6, "% iunie 200, Ed.
U.N.Ap., Bucureti, 200.
Pagina
securitii energetice a Rusiei. A"adar !oziia noastr const $n a reine atenia comunitii
internaionale asu!ra acestei !ro%leme(.
Distribuia geografic
Resursele energetice sunt distri%uite e/trem de inegal !e su!rafaa !lanetei. Ma4oritatea statelor
a)ansate economic dis!un de !rea !uine #idrocar%uri !entru a !utea susine o economie "i un consum
$n cre"tere susinut iar statele mai !uin dez)oltate mai ales cele din 7rientul Mi4lociu !osed din
a%unden astfel de resurse. De altfel este cunoscut o!inia unor anali"ti c resursele energetice se
gsesc acolo unde &nu tre%uie( "i $n !osesia &celor care nu le merit(
@
. Du! unele estimri cele mai
mari rezer)e mondiale de #idrocar%uri se gsesc $n: zona 1olfului 'ersic5 6ederaia Rus A Si%eria5
zona Mrii Cas!ice A Asia Central5 America de Sud A 2enezuela A %azinul r*ului 7rinoco5 SUA "i
Alas0a5 Canada A 8eB 6ound =and. Alte rezer)e mai !uin im!ortante se afl $n Marea 8ordului
nordul Africii etc.
9il : Gas ;ournal
C
o%ser) c marile rezer)e de #idrocar%uri sunt concentrate $n state.regiuni
mai !uin dez)oltate care nu au regimuri democratice frm*ntate de numeroase dis!ute crize "i
conflicte zone unde marii consumatori energetici ai zilelor noastre se confrunt "i coo!ereaz $n
!rocesul de acces control "i e/!loatare a acestor resurse.
Astfel $n regiunea 1olfului se afl !este D<E din rezer)ele !etroliere ale lumii. Ara%ia Saudit
dis!une de 3CE :circa 3F3 miliarde de %arili; din rezer)ele mondiale Ira0ul de -<E :--3C miliarde
%arili; %azinul Cas!ic "i Asia Central de DE iar 6ederaia Rus de circa CE :F< miliarde %arili;. Gn
domeniul gazelor naturale clasamentul resurselor este condus de 6ederaia Rus cu !este @D.<<< de
miliarde m9 urmat de Iran cu 3@.<<< miliarde m9 Hatar cu -D.<<< miliarde m9 Ara%ia Saudit "i
Emiratele Ara%e Unite cu F.<<< miliarde m9 fiecare.
Gn ane/a - sunt detaliate rezer)ele de #idrocar%uri !e ri "i regiuni.
@
Anastasiei, 3raian, ide(
C
Sur#a' 'ennIell Cor!oration 9il : Gas ;ournal 2ol. -<9 8o. @D Decem%er -J 3<<C :%a
"nce,utu% #eco%u%ui --i:E&itura Uni*er#it.ii Na.iona%e &e A,rare ;Caro% I<:Bucure$ti:
0774BBB.eia.doe.go).emeu.international
Pagina !
Marii productori i exportatori
Gn domeniul !roduciei "i e/!orturilor gru!ul statelor mem%re ale 7rganizaiei Krilor
E/!ortatoare de 'etrol :7'EC; deine su!remaia
F
. Cele -- mem%re ale organizaiei :Ara%ia Saudit
Ira0 Iran LuBeit Hatar Emiratele Ara%e Unite 2enezuela =i%ia 8igeria Algeria "i Indonezia; au
un cu)*t greu de s!us $n asigurarea consumului "i formarea !reurilor mondiale ale resurselor
energetice.
ara
+ro&uc.ia tota% &e ,etro%=
>i%) 2ari%i=5i?
E-,ortu% net &e ,etro%
>i%) 2ari%i=5i?
Ara%ia Saudit :7'EC; -<9D MD9
Rusia J3D FFD
SUA MFJ -<C
Iran :7'EC; @<J 3CC
Me/ic 9M9 -M<
C#ina 9F3 +
8or)egia 9-M 3J-
Canada 9-@ -<@
2enezuela :7'EC; 3MF 39F
Emiratele Ara%e Unite:7'EC; 3DF 399
LuBeit :7'EC; 3C- 33<
8igeria :7'EC; 3C- 3-J
Marea Nritanie 3<M <3M
Algeria :7'EC; -J9 -FM
Ira0 :7'EC; 3<9 -@M
Rusia de!une eforturi $nsemnate !entru a+"i dez)olta o ca!acitate similar cu cea a Ara%iei
Saudite + la o !roducie de -<9+-<@ milioane %arili.zi dis!une de o rezer) de 9 milioane %arili.zi cu
care influeneaz !reurile !etrolului. 'entru a a)ea o imagine c*t mai com!let tre%uie s s!unem c
marea diferen dintre Ara%ia Saudit "i 6ederaia Rus o constituie fa!tul c $n tim! ce Rusia !roduce
circa J milioane %arili.zi Ara%ia Saudit e/!ort zilnic aceea"i cantitate. Gn tim! ce costurile de
!roducie din Rusia sunt similare celorlalte costurile de trans!ort ale !etrolului rusesc sunt mult mai
mari ceea ce ar !utea afecta !rofitul marginal.
Gn !rezent &centrul de gra)itate( al !roduciei mondiale de !etrol se mut gradual dins!re rile
industrializate ale 8ordului :SUA Canada Me/ic Euro!a "i )estul Rusiei; s!re rile $n dez)oltare ale
Sudului $n s!ecial Iran Ira0 Ara%ia Saudit Angola 8igeria "i statele din %azinul Mrii Cas!ice.
'otri)it datelor oferite de De!artamentul de Energie al SUA !rocentul din !roducia mondial de
F
Energ< +n=or(ation Ad(inistration, Non%9PE$ >act ,heet, 200, ???.eia.doe.go4. *n B7hn7reanu, $ristian,
&esursele energetice,i (ediul de securitate,la *nceputul secolului @@i,Editura Uni4ersit7ii Naionale de
Ap7rare 5$arol +6,Bucureti, 2001
Pagina 1
!etrol ce re)ine !roductorilor ma4ori ai 8ordului )a scdea de la 3DE $n 3<<- la -ME $n 3<3C $n
tim! ce !artea din !roducie a !roductorilor din Africa America =atin "i 7rientul Mi4lociu )a cre"te
de la C<E la F-E3-.
1az!rom a anuntat de mai multi ani strategia sa + de a de)eni una dintre com!aniile energetice
dominante !e !lan mondial ce )a fi acti)a !e mai multe directii di)ersificandu+si gama de !roductie
si zonele de acti)itate. 1ermania 'olonia si alte state din Euro!a de est ar !utea deturna !olitica
Uniunii Euro!ene in fa)oarea intereselor nationale.
Uniunea Euro!eana incearca sa diminueze !uternica sa de!endenta de Rusia :ce li)reaza 9<E
din consum; !rinci!alul e/!ortator mondial de gaze naturale. Un $nalt res!onsa%il 1az!rom a tinut sa
!recizeze ca relatiile tensionate dintre UE si Rusia nu afecteaza relatiile comerciale dintre cele doua
!arti.dar Euro!a )a tre%ui s in seama de rolul im!ortant !e care Rusia il 4oaca !e !iata distri%utiei de
energie !recum si dis!oni%ilitatea statului rus de a semna contracte indi)iduale cu statele mem%re
atunci cand relatiile cu intreg %locul euro!ean sunt afectate de dis!ute. 1ru!ul 1az!rom care detine
mono!ol al e/tractiei si !roductiei rusesti de gaze naturale este cea mai mare com!anie !roducatoare
de gaze naturale din lume cu o )aloare !e !iata de 9<< de miliarde de dolari.
Consumatorii i importatorii majori
Cei mai mari consumatori
D
sunt SUA C#ina "i Uniunea Euro!ean. Gnc de la $nce!utul
secolului ,,I consumul mondial de iei %rut tinde s!re MC de milioane %arili.zi cel de gaze naturale a
atins circa 3.D<< de miliarde m9.an iar cel de cr%une solid a e)oluat s!re C.<<< de milioane tone.an.
Desigur consumul se )a a/a tot mai mult !e !etrol "i gaze naturale unele analize art*nd c#iar c
gazul )a $nlocui $n cur*nd !etrolul $n !referinele consumatorilor. Consecina acestor fenomene const
$n a!ariia unui sistem transnaional al resurselor cu numeroase ramificaii.
Situaia consumului de !etrol !recum "i a im!orturilor de !etrol este !rezentat $n ane/a 3:
Ma4oritatea marilor consumatori "i+au $ndre!tat atenia s!re regiunile %ogate $n resurse din
%azinul Mrii Cas!ice Caucaz statele CSI "i $ncearc s+"i consolideze !oziiile $n regiune: SUA au
lansat !roiectul democratizrii Marelui 7rient UE !romo)eaz !olitica )ecintii e/tinse iar C#ina "i
India se %azeaz !e acorduri "i !arteneriate s!eciale. Ideea conform creia 7ccidentul furnizeaz
D
Sursa: EnergO Information Administration Non%9PE$ >act ,heet 3<<@
BBB.eia.doe.go).emeu.ca%s.to!Borldta%les9P@.#tml.
Pagina 2
securitate "i asisten economic Estului iar Estul asigur resurse 2estului &energofag( cu Rusia
ar%itru !are a fi tendina marcant a geo!oliticii secolului ,,I.
Reele i conducte de transport
Gn !rezent un sistem imens "i com!licat mut !este 3.FD9 mld. m9 de gaze naturale "i M<
milioane %arili de !etrol de la !roductori la consumatori. 6r $ndoial c e/ist o legtur $ntre
deinerea cererea a!ro)izionarea "i utilizarea resurselor energetice rs!*ndirea lor geografic "i
accesul la ele. Controlul resurselor energetice A !etrol gaze naturale "i lic#efiate com%usti%ili fosili A
a de)enit un o%iecti) !rioritar nu numai !entru actorii ma4ori ai scenei internaionale :SUA UE
6ederaia Rus; ci "i !entru noile !uteri $n ascensiune :C#ina "i India;. Astfel o serie de reele "i
conducte de trans!ort funcionale !recum Dru4%a Na0u+CeO#an+T%ilisi Nlue Stream 8a%ucco etc.
a!ro)izioneaz de4a marii consumatori iar multe altele se afl $n faz de !roiect sau $n di)erse eta!e de
finalizare.
Accesul la resursele energetice din Est necesit dez)oltarea unei infrastructuri adec)ate
intereselor occidentale: distana c*t mai scurt de la surs la utilizatorul final ca!acitatea de trans!ort
al conductei costuri de !roducie c*t mai ieftine costuri de trans!ort c*t mai mici tranzitarea unor
zone sta%ile faciliti !ortuare "i de trans!ort maritim "i flu)ial etc. Conform statisticii celor de la
Simde/
M
!*n $n mai 3<<F numrul de !roiecte ale unor conducte la ni)el mondial era de 9M- cu o
lungime total de circa -JC.<<< 0m din care -D@ $n America de 8ord 9- $n America =atin @D $n
Euro!a -F $n Africa JF $n 7rientul Mi4lociu "i Asia "i -D $n Australasia. Rm*ne de )zut c*te dintre
aceste conducte )or a4unge s !om!eze resurse dat fiind fa!tul c im!edimentele de tot felul fac tot
mai dificil concretizarea acestora.
Marile companii n domeniul energetic
=a ni)elul anului 3<<@ )eniturile com!aniilor de !etrol "i gaze au $nsumat -J trilioane USD.
Gntr+un clasament ce analizeaz 3C< de com!anii din domeniul energetic $ntocmit de s!eciali"tii de la
M
3he ,i(de@ >uture Pipeline ProAects Borld?ide Guide, Ca< 2001, ???.si(de@.co(.
Pagina .
'latts
J
firmele de !etrol "i gaze mono!olizeaz !rimele -3 !oziii. Cre"terea !reurilor resurselor
energetice din 3<<C+3<<F a facilitat s!orirea gradual a !rofiturilor com!aniilor de !rofil.
Nr)crt) Co,anie ara &e origine
Venituri 0773
>%&)USD?
+ro(it 0773
>%&)USD?
- E//on Mo%il Cor!. SUA 3F9JMJ 3C99<
3 Total SA 6rana -FF--- -9<-9
9 C#e)ron Cor!. SUA -@3MJD -9<9@
@ N' Marea Nritanie 3MC<CJ -CD9-
C RoOal Dutc#.S#ell 7landa 3FC-J< -FF39
F E8I S!A Italia M<DJC JM@M
D 'etroc#ina Co. =td. C#ina @FJCF -3@9F
M S#ell TranQTrade Marea Nritanie -<F<DF FF@J
J Statoil ASA 8or)egia @JJFC @<JM
-< Conoco'#ili!s SUA --MD-J M-<D
Sur!rinde li!sa com!aniilor ruse"ti din acest to! -< $ns limitarea accesului !e !ieele
occidentale !oate fi o cauz. 6irme de cali%rul =ULoil :loc -F; "i 1az!rom Rao :loc -M; nu !ot fi
omise o!eraiile desf"urate de acestea a)*nd un im!act !uternic cel !uin $n Asia Africa "i Euro!a
de Est. 'rin urmare industria energetic tinde s fie tot mai !uin naional $n condiiile li%eralizrii "i
integrrii !ieelor energetice iar rolul marilor com!anii energetice naionale "i al alianelor %ilaterale
se am!lific.
Fluctuaia preurilor
'reurile resurselor energetice sunt e/trem de sensi%ile. E)enimente di)erse din orice !arte a lumii
dar $n s!ecial din rile im!ortante !roductoare "i e/!ortatoare de #idrocar%uri influeneaz !reul
de referin al !etrolului. Gn ultimii doi ani am asistat la o cre"tere a !reurilor at*t din cauza
insta%ilitii din ri !recum Ira0 :atentate; Iran :ameninarea nuclear; Coreea de 8ord :criza
rac#etelor; sau conflictul dintre Israel "i =i%an c*t "i a cererii tot mai mari "i a scderii !roduciei.
6luctuaiile !reurilor la !etrol sunt notorii. Acestea au fost $ntotdeauna )olatile "i greu de !rezis.
Dre!t consecin actorii internaionali s+au organizat $n: 7rganizaia Krilor E/!ortatoare de 'etrol
J
Cullen, 3heoD Celissa Eeonard, Platts 3op 2!0 Glo#al Energ< $o(pan< &anFings,
???.#usiness?eeF.co(0adsections0 200!0pd=00!2Gplatts.pd=.
Pagina H
:7'EC; care gestioneaz cantitile !roduse de rile mem%re "i !iee !aralele :8RME, A 8eB
Ror0 SIME, + Singa!ore I'E + =ondra; !entru a lua !arte la deciziile de sta%ilire a !reurilor
internaionale la !etrolul %rut. 'ieele !aralele !ot influena !reul internaional al !etrolului "i !ot
contra%alansa deciziile 7'EC.
Redm mai 4os e)oluia !reului la #arilul de petrol e@pri(at *n U,D
10
I
Statu% Iu%)0774 Ian)0774 Ian)0773 Ian)0771 Ian)077/ Ian)0770I Ian)@AB6
7'EC D<3F CF-M 9C3- 3M33 3M@D -MJ@ -9<9
8on+7'EC FMDD C@9C 9C-3 3DM@ 3JCC -M@C -9@@
SUA FDJM C93M 99DJ 3DF9 3MC3 -D<F -99M
3otal (ondial 1H,"H !!,12 "!,11 2.,00 2H,0" 1.,1. 1",0.
Controlul asu!ra resurselor de energie $nseamn control asu!ra !reurilor lor. Astfel cele --
mem%re ale 7'EC decide asu!ra strategiei de !re !rin !roducerea unei cantiti mai mari sau mai
mici dec*t e necesar !e !ia. Mini"trii !etrolului din statele mem%re se $nt*lnesc !eriodic !entru a
discuta !reurile iar din -JM3 "i !entru a sta%ili cotele !roduciei de !etrol %rut. At*ta tim! c*t !reul
!etrolului se menine $n limitele rezona%ile sta%ilite 7'EC nu inter)ine. Gn ultimii doi ani !olitica
7'EC nu a mai !utut ine !asul cu cre"terea )ertiginoas a !reului %arilului de !etrol iar deciziile
!ri)ind !roducia sunt !ri)ite cu sce!ticism.
'e de alt !arte unul din o%iecti)ele !rinci!ale ale !oliticii ruse este s do%*ndeasc
ca!a%ilitatea de a a)ea un cu)*nt de s!us $n formarea !reului com!arati) cu !artea sa !e !iaa
e/!orturilor !rin $nfiinarea unui a"a+zis &7'EC al Mrii Cas!ice( !roiect la care SUA se o!un cu
#otr*re. Recent a fost lansat !roiectul unui &7'EC al gazului(
--
ce ar !utea s includ Rusia Iran
Algeria =i%ia Tur0menistan Laza0#stan "i Uz%e0istan ceea ce )a a)ea serioase re!ercusiuni asu!ra
!reurilor "i a!ro)izionrii Euro!ei. S!re deose%ire SUA sunt !reocu!ate de com%aterea oricrei
tendine de mono!ol energetic !e !iaa internaional de li%era circulaie a ca!italurilor forei de
munc "i materiilor !rime "i !roduselor manufacturate. Totu"i se estimeaz c o cre"tere cu -
dolar.%aril a !reului de referin al !etrolului rus Nlend din Ural aduce circa - mld. dolari c*"tiguri
su!limentare iar o scdere a !reurilor afecteaz !uternic %ugetul Rusiei. Gn consecin interesul
Rusiei ar !utea fi o meninere a !reurilor ridicate ale !etrolului.
Uniunea Euro!ean $ncearc s diminueze !uternica sa de!enden de Rusia :ce li)reaz 9<E
din consum; !rinci!alul e/!ortator mondial de gaze naturale. Rusia reaminteste Uniunii Euro!ene
-<
Energ< +n=or(ation Ad(inistration, Borld $rude 9il Prices, ???.eia.doe.go40pu#0oilGgas0petroleu(
--
Blago4, ,ergei, &ussian (o4es sparF Jgas 9PE$J =ears, +,N ,ecurit<Batch, 10 iulie 2001,
???.isn.eth).ch0ne?s0s?
Pagina 10
rolul im!ortant !e care $l 4oac !e !iaa distri%uiei de energie !recum "i dis!oni%ilitatea statului rus
de a semna contracte indi)iduale cu statele mem%re atunci c*nd relaiile cu $ntreg %locul euro!ean sunt
afectate de dis!ute. 1ru!ul 1az!rom care deine mono!ol al e/tractiei "i !roductiei ruse"ti de gaze
naturale este cea mai mare com!anie !roductoare de gaze naturale din lume cu o )aloare !e !ia de
9<< de miliarde de dolari. Recent mono!olul rusesc al gazelor naturale a semnat un acord !ri)ind
construirea unui am!lasament su%teran de stocare al gazelor naturale $n Austria. 1az!rom mai
!lnuie"te s construiasc "i $n Nelgia un am!lasament su%teran de stocare cu o ca!acitate de <C
miliarde metri cu%i analiz*nd demararea unor !roiecte similare $n C#ina 'a0istan India Iran Italia "i
Rom*nia.
Energie nuclear
Euro!a se !rocu!a tot mai mult de gsirea unor alternati)e )ia%ile la resursele clasice de
energie alternati)e care s !rote4eze mediul "i s asigure $n acela"i tim! securitatea energetic a
statelor mem%re UE.
Contestarea energiei nucleare la ni)elul Uniunii Euro!ene este relati)a e/em!lul 6ranei care
deine !rimul loc cu o cot a energiei nucleare de DJE a)*nd CJ de uniti nucleare cu o !utere
instalat de F9.@D9 MI. Gn total Uniunea Euro!ean deine -@C de uniti nucleare neincluzandu+le
!e cele o!rite din Nulgaria "i =ituania "i nici !e cele care o!ereaz $n El)eia a !recizat 2osganian.
Sunt de reinut ca !rocente din !roducia total de energie nuclear urmtoarele e/em!le: CCFE
Nelgia @@-E Nulgaria 9D3E Ungaria 93JE 6inlanda 9--E 1ermania CFE Slo)acia @3E
Slo)enia etc. Din afara Uniunii retinem @JE Ucraina "i -CME Rusia. Desigur c gestionarea
te#nologiei nucleare are "i unele riscuri asociate ca de altfel orice acti)itate industrial ma4or. $n acest
caz se are $n )edere lucrul $n mediu cu radiaii ionizante gestionarea "i stocarea deseurilor radioacti)e
dezafectarea instalatiilor la e!uizarea duratei de )ia. 'rin te#nologia $nalt !rin !rofesionalismul
celor care o!ereaz "i $ntrein instalaiile nucleare !rin interconectarea la reelele internaionale de
coo!erare ale o!eratorilor de centrale nucleare dar "i !rin seriozitatea organismelor de reglementare "i
su!ra)eg#ere naionale "i internaionale centralele nucleare nu re!rezint un risc ma4or !entru
!o!ulaie "i mediul $ncon4urtor.
Una din cele mai serioase "i !ersistente !ro%leme ale energiei nucleare este gestionarea
deseurilor radioacti)e. Industria nuclear susine c aceast nu re!rezint o !ro%lem ma4or at*t tim!
Pagina 11
c*t cantitatile nu sunt mari. De fa!t !roducia a o mie de tone de com%usti%il de uraniu genereaz $n
mod normal -<<.<<< de tone de de"euri solide "i 9C milioane de litri de de"euri lic#ide. At*t tim! c*t
!rodusele de descom!unere !e termen lung !recum T#oriu+39< "i Radiu+33F nu sunt eliminate
materialul steril conine MCE din radioacti)itatea iniial a minereului. Gn !lus sterilul conine metale
grele "i alte su%stane to/ice !recum arsenic "i reacti)i folosii $n tim!ul !relucrarii minereului. >i
totu"i nu )olumul deseurilor re!rezint !ro%lema !rinci!al ci to/icitatea "i radioacti)itatea acestora
!e termen lung. Du! C< de ani de cercetare nu e/ist $nc soluii !ractice !entru aceast de!ozitarea
final a deseurilor $nalt radioacti)e. Soluia cea mai )e#iculat este construcia unor de!ozite
su%terane.
Riscul ma4or !entru !o!ulaie $l constituie acele accidente ce duc la emisii mari de su%stane
radioacti)e $n mediu. Centralele nucleare sunt !roiectate "i realizate astfel $nc*t emisiile de elemente
radioacti)e $n cazul unui accident s fie reduse la minimum. 8ici o modalitate de o%inere a energiei
electrice nu este li!sit de risc de e/em!lu mii de oameni !ot muri $n cazul ru!erii unui %ara4 de la o
central #idroelectrica. Gn ciuda afirmatiilor c industria de energie nuclear are un Srezultat
e/traordinarT $n domeniul sigurantei "i sntii istoria ne arat mai multe e/em!le de dezastre
nucleare su de situaii a4unse foarte a!roa!e de dezastru de e/em!lu la Iindscale :Marea Nritanie
-JCD; Celia%ins0 :Rusia -JCD.M; NroBnUs 6errO :SUA -JDC; T#ree Mile Island :SUA -JDJ;
Cerno%$l :Ucraina -JMF;. Gn mod e)ident s+au fcut !rogrese $n ceea ce !ri)e"te standardele de
siguran dar reactoarele nucleare nu au !utut fi niciodat sigure.
Instalaiile nucleare !o de)eni totodat inte !entru atacurile teroriste: numeroase studii au
do)edit c centralele nucleare sunt e/!use unui risc foarte mare de terorism. Mai mult de at*t
materialul radioacti) ar !utea fi folosit de terori"ti !entru a face &%om%e murdare( :%om%e cu
e/!lozi%il o%i"nuit ce conin "i materiale radioacti)e ce sunt $m!r"tiate $n tim!ul e/!loziei non+
nucleare;.
C#iar "i Rom*nia a fost sus!ectata de cola%orarea $n !rograme de !roducere a armelor
nucleare $n !erioada comunist datorit relaiilor cu 'a0istanul. Conform declaraiilor lui Ion Mi#ai
'ace!a :du! 3D de ani !etrecui $n cadrul Securitii; Ceau"escu !lnuia construcia %om%ei atomice.
Gn -JJ3 gu)ernul rom*n a luat legtur cu Agenia de Energie Atomic !entru a ra!orta -<< de
miligrame de !lutoniu de la Institutul de Cercetare 8uclear din 'ite"ti unde fusese colectat $n
decem%rie -JMC. De"i cantitatea nu este mare actul $n sine re!rezint o $nclcare a anga4amentelor
Rom*niei din cadrul Tratatului de 8on+'roliferare. Conform !resei din Canada "i Statele Unite
regimul Ceau"escu a mai $nclcat Tratatul 8uclear de 8on+'roliferare cum!r*nd -3C tone de a!a
Pagina 12
grea :utilizat c moderator nuclear; din 8or)egia !e care a trimis+o $n India t*r* care nu a semnat
tratatul menionat.

Energia nuclear n Europa
Gn Euro!a de )est $n s!ecial !u%licul su!raestimeaza im!ortanta electricitii $n cadrul general
al energiei !recum "i rolul energiei nucleare $n !articular. Cota de electricitate $n cadrul consumului de
energie !rimar $n )ec#ile state mem%re ale Uniunii Euro!ene :UE -C; este de o cincime. Un singur
reactor este $n construcie $n )ec#ile state mem%re $n 6inlanda. Cu e/ce!ia construciei unui reactor $n
6rana :-JJ-; "i a celui din 6inlanda nu a fost comandat nici un alt reactor $n Euro!a de 2est din
-JM<.
Nelgia o!ereaz "a!te reactoare "i ocu! locul !atru $n Euro!a du! Slo)acia =ituania "i
6rana $n ceea ce !ri)e"te cota energiei nucleare $n totalul !roductiei energetice. Gn 3<<3 Nelgia a
a!ro%at o lege care cere $nc#iderea centralelor nucleare din ar du! @< de ani de la o!erare. Astfel
$nc#iderea centralelor ar tre%ui s ai% loc $ntre 3<-@ "i 3<3C.
6inlanda + funcioneaz @ uniti ce ofer 3DE din electricitate re!rezent*nd -JE din energia
!rimar comercial. Gn decem%rie 3<<9 6inlanda a de)enit !rima ar care a comandat un nou reactor
nuclear $n Euro!a de )est $n ultimii -C ani. 6inlanda este numrul !atru $n lume $n ceea ce !ri)e"te
consumul de electricitate !e ca! de locuitor "i numrul doi $n UE du! Suedia. 'entru a satisface
ni)elul ridicat de consum 6inlanda im!ort cantiti semnificati)e de electricitate de!"ind uneori -<
miliarde 0I# inclusi) de la centrala nuclear ruseasc din =eningrad cu reactoare RNML :de ti!ul
celor de la Cerno%$l;. Dac 6inlanda "i+ar reduce consumul de energie electric !e ca! de locuitor la
ni)elul 1ermaniei ar economisi circa @@ miliarde 0I# !e an ceea ce re!rezint du%lul cantitatii de
energie electric !rodus de reactoarele nucleare finlandeze $n 3<<9.
6rana + acum 9< de ani gu)ernul francez a lansat cel mai mare !rogram nuclear din lume ca
rs!uns la criza !etrolului din -JD95 $n !rezent funcioneaz CJ de reactoare. Du! mai %ine de trei
decenii 6rana "i+a redus consumul de com%usti%il fosil cu mai !uin de -<E iar consumul de !etrol
din sectorul de trans!ort s+a mrit cu mult !este consumul anual su%stituit de energia nuclear $n
sectorul energetic. Gn 3<<9 cele CJ de reactoare franceze !roduceau DME din totalul de energie
electric re!rezent*nd 9ME din energia !rimar comercial de"i doar CCE din ca!acitatea instalat de
!roducie electric este de natur nuclear. Gn alte cu)inte 6rana are o imens su!ra+ca!acitate de
!roducie electric ce a dus la )*nzarea energiei la !reuri mici ctre statele )ecine "i dez)oltarea unor
Pagina 1"
a!licaii foarte ineficiene de o%inere a energiei termice. Tre%uie com!arat un )*rf de sarcin
:consumul ma/im de energie electric; $n tim! de iarn de M< <<< MI cu o ca!acitate instalat de
-3< <<< MI. C#iar "i cu o rezer) conforta%il de 3<E su!ra+ca!acitatea teoretic $nseamn
ec#i)alentul 9@ de reactoare nucleare de J<< MI fiecare. 8u este de mirare astfel ec#i)alentul -3
reactoare nucleare lucreaz doar !entru e/!ort iar rm*ne din lume care $nc#ide reactoare anumite
Bee0+enduri deoarece !ur sim!lu nu !oate )inde energia nici c#iar su% costul de !roducie.
Este de neconce!ut construiasc noi reactoare nucleare doar !entru e/!ort energie . Ar fi
!rea scum! nu ar a)ea !ers!ecti)e !e o li%eralizat energiei electrice dat fiind fa!tul ma4oritatea
statelor au su!ra+ca!acitate de !roducie.
Gerania o!ereaz -D reactoare care a!ro/imati) 3ME din electricitate re!rezent*nd --E
din energia !rimar din . 3<<3 'arlamentul )otat o lege care !re)ede reactoarele nucleare din
tre%uie $nc#ise du! o de de 93 de ani. reactoare au fost de4a $nc#ise :unul 3<<C;. Este construcia
de noi centrale nucleare re+!rocesarea com%usti%ilului uzat : de cantitatile li)rate fa%ricilor de re+
!rocesare la de 9< iunie 3<<C;. De"i unii re!rezentani ai !artidului conser)ati) crestin+democrat au
sugerat ar modificarea legii de eliminare energiei nucleare nu com!anii care doreasc construcia
unei noi centrale. =a se ostilitatea !u%licului de energie .
O%an&a o!ereaz un singur reactor de 9- de ani de @C< MI ce @+CE din energia
re!rezent*nd -E din energia !rimar . Decizia de $nc#ide reactorul 3<<@ fost com%tut cu success
la tri%unal de ctre o!eratori. Actualul gu)ern are )edere o lege care limiteze de reactoarelor
nucleare.
S,ania folose"te reactoare care 3@E din energia re!rezent*nd -<E din energia !rimar
din . 'e legislaia ce interzice construirea de noi reactoare actualul gu)rn are dre!t o%iecti) !olitic
a%andonarea tre!tat energiei nucleare mrind sc#im% fondurile !entru surse regenera%ile de energie
de reduce emisiile de gaze cu efect de ser conformitate cu 'rotocolul de la LOoto.
Sue&ia utilizeaz -< reactoare ce C<E din electricitate re!rezent*nd o treime din energia
!rimar. foarte din energia !rimar se datoreaz consumului foarte ridicat !e ca! de locuitor din
Suedia cu cel mare consum $n UE "i numrul !atru $n lume. Moti)ul !entru consumul foarte mare
de energie electric este utilizarea acesteia ineficient !entru $nclzire. Suedia a decis !rin referendum
eliminarea energiei nucleare $n -JM<. Termenul !entru $nc#iderea centralelor a fost modificat ulterior5
astfel $ntre 3<3< "i 3<9< ar tre%ui $nc#is ultima unitate $n Suedia conform duratei de )ia sta%ilit
de @< de ani :un reactor a fost $nc#is $n 3<<C;.
9area Britanie o!ereaz 39 de reactoare ce ofer circa 3@E din electricitatea rii
re!rezent*nd JE din consumul de energie !rimar. Multe din reactoarele nucleare sunt relati) mici
Pagina 1
ineficiene "i au !este 9< de ani :@ reactoare au fost $nc#ise $n 3<<@;. De la e"ecul lui Margaret
T#atc#er de !ri)atizare de la finalul anilor TM< c*nd energia electric de origine nuclear s+a do)edit a
fi de dou ori mai scum! dec*t se indicase anterior utilitile nucleare au fost $n !ragul falimentului.
Gn se!tem%rie 3<<@ Comisia Euro!ean a acce!tat !ac#etul de restructurare de "ase miliarde de euro
!entru a o!ri lic#idarea com!aniei Nritis# EnergO. =o%%O+ul nuclear din Marea Nritanie a lansat recent
o iniiati) ma4or reflectat $n cea mai mare !arte $n media !entru a menine desc#is alternati)a
nuclear $ns gu)ernul %ritanic are dre!t !rioriti eficiena energetic "i sursele regenera%ile de
energie.
E%*e.ia este singura ar )estic non+ue care o!ereaz reactoare nucleare. 6olose"te cinci
reactoare ce aco!er @<E din consumul de electricitate al rii re!rezent*nd 3-E energia !rimar
comercial. 7!iunea $nc#iderii reactoarelor nu a c*"tigat o ma4oritate suficient $ns se menine
moratoriul !ri)ind construcia de noi reactoare. Gn mai 3<<@ zece tari s+au alturat UE din care
4umtate au reactoare nucleare $n stare de funciune acestea afl*ndu+se $n Re!u%lica Ce# Ungaria
=ituania Slo)acia "i Slo)enia. Nulgaria "i Rom*nia utilizeaz "i ele te#nologia nuclear. E/tinderea
UE are im!act semnificati) asu!ra sectorului nuclear noile state mem%re tre%uind s sta%ileasc
termene de $nc#idere a reactoarelor )ec#i de !roducie so)ietic. >i totu"i UE nu are standarde
s!ecifice de siguran nuclear la care noile state mem%re s se conformeze.

Re,u2%ica CeCa are in o!erare sase reactoare ce contri%uie cu 9-E la consumul total de
electricitate re!rezentand -9E din consumul total de. In -JJM a fost anuntat un !rogram de
modernizare si e/tindere a duratei de )iata de la 9< la @< energie de ani la centrala Du0o)anO in
)aloare de DC< milioane euro. 'rogramul a a)ut intarzieri de C ani si a de!asit %ugetul cu J<< milioane
euro.
Ungaria are !atru reactoare nucleare la 'a0s ce ofera 93E din electricitatea tarii re!rezentand
-<E din consumul total de energie. Du!a ce a fost la un !as de un accident de)astator in 3<<9
reactorul doi al centralei a fost scos din functiune !entru mai %ine de un an.
Lituania este acum singura tara din UE care o!ereaza cu reactoare din !rima generatie si are
cel mai mare !rocenta4 de electricitate nucleara :M<E; din totalul !roductiei nationale din lume.
Energia nucleara aco!era 9ME din consumul de energie !rimara comerciala. Conform !re)ederilor
'arteneriatului de Aderare unitatea - a fost inc#isa in 3<<@ iar unitatea 3 )a fi inc#isa !ana la finele
anului 3<<J.
Pagina 1!
S%o*acia este singurul nou stat mem%ru care !are sa ai%a !lanuri !entru constructia de noi
reactoare. In !rezent tara are sase reactoare in functiune !atru la No#unice si doua la Moc#o)ce care
ofera CDE din necesarul de electricitate al tarii re!rezentand 3-E din consumul total de energie.
'rimele doua reactoare de la No#unice urmeaza sa fie inc#ise in !erioada 3<<F A 3<<M.
S%o*enia detine singurul reactor non+rusesc dintr+un nou stat mem%ru UE ce ofera @<E din
electricitatea totala re!rezentand a!ro/imati) 3-E :in 3<<3; din energia !rimara comerciala !rodusa
in Slo)enia.
Bu%garia a inc#is !ana acum !atru reactoare ca rezultat al !rocesului de aderare.
Ru#ia #i Fo#ta Uniune So*ietica) Cele doua reactoare nucleare din Armenia au intrat in
functiune in -JDD si res!ecti) -JM<. Reactoarele de la Medzamor sunt la mai !utin de 9< de 0m de
centrul ca!italei Ere)an. Din moti)e de siguranta accentuate si de cutremurul din -JMM cele doua
reactoare au fost inc#ise in -JMJ dar nu au fost dezafectate. In a!rilie -JJ9 din cauza situatiei
economice si a li!sei a!arente de alternati)e a fost luata decizia de a se redesc#ide unitatea 3 care
acum contri%uie cu 9CE la electricitatea tarii re!rezentand 33CE :3<<-; din energia !rimara
comerciala. Armenia de!inde de Rusia !entru com%usti%ilul nuclear.
In iunie -JC@ la 7%nins0 Rusia a fost conectat la retea !rimul reactor nuclear iar de atunci @< de
reactoare comerciale au fost !use in functiune dintre care zece au fost inc#ise si astea!ta acum sa fie
dezafectate. In !rezent energia nucleara contri%uie cu -FCE din !roductia de electricitate a tarii
re!rezentand in 4ur de CE din consumul de energie !rimara comerciala. Ca si in cazul altor state ce au
dez)oltate energie nucleara !rogramul nuclear ci)il a fost com!let integrat in cel de !roductie a
materialelor !entru arme nucleare. Rusia !roduce MCE din totalul mondial de uraniu a!ro)izionand
cu 9CE UE :3<<9;. Doar doua tari Nulgaria si Ucraina au !lanuri serioase de a+si trimite
com%usti%ilul folosit in Rusia !entru re+!rocesare dar aceste contracte ar !utea fi anulate in )iitorul
a!ro!iat.
Ucraina + -C reactoare nucleare contri%uie astazi cu circa @FE la !roductia de electricitate a
tarii re!rezentand -@E din energia comerciala a tarii. 'rimele reactoare din Ucraina au fost construite
la Cerno%il unde s+a a)ut in )edere !unerea in functionare a sase unitati. Doar !atru au fost terminate
din cauza accidentului din 3F a!rilie -JMF.
Energia nucleara reprezinta in acest moment in Europa una dintre cele mai
mari resurse de energie fara emisii de CO2. Centralele nucleare asigura in anul
2007 o treime din productia de electricitate din Uniunea Europeana, avand astfel
o contributie reala la dezvoltarea durabila. In ceea ce priveste competivitatea,
Pagina 11
piaa intern de energie asigur stabilirea unor preuri corecte !i competitive la
energie, stimuleaz economisirea de energie !i atrage investiii "n sector.
UE este tot mai e#pus la instabilitatea !i cre!terea preurilor de pe pieele
internaionale de energie, precum !i la consecinele faptului c rezervele de
$idrocarburi a%ung treptat s &e monopolizate de un numr restr'ns de deintori.
Efectele posibile sunt semni&cative( de e#emplu, "n cazul "n care preul petrolului
ar cre!te p'n la )00 U*+,baril "n 20-0, importul de energie "n UE.27 ar costa
circa )70 de mld. EU/, ceea ce "nseamn o valoare de -00 EU/ pentru &ecare
cetean UE.
Comisia European propune "n setul de documente care reprezinta 1oua
2olitica Energetica a UE urmatoarele obiective(
3 reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser cu -04 p'n "n anul 2020, "n
comparaie cu )550.
3 cre!terea ponderii energiei regenerabile de la mai puin de 74 "n anul 2006, la
204 din totalul surselor sale de energie p'n "n 20207
3 cre!terea ponderii si biocombustibililor la cel puin )04 din totalul
combustibililor utilizai "n anul 20207
3 reducerea consumului su global de energie primar cu 204 p'n "n anul 2020.
In conformitate obiectivele stipulate in Carta 8lba a Uniunii Europene,
energia electric ce va & produs din surse energetice regenerabile 9*/E: la nivel
european "n anul 20)0, este urmatoarea (
Energie electric "n ;<$,an
Energia eolian =0,0
>idro -00,0
de mare putere -00,0
de mic putere 00,0
?otovoltaic -,0
@iomas 2-0,0
Aeotermal 7,0
;otal 670,0
Evaluarea din mai 200B a progreselor fcute "n dezvoltarea */E a a%uns la
urmtoarele concluzii(
. au fost stabilite intele naionale pentru producerea de energie electric din
*/E, dar politica actual nu va duce dec't la realizarea unei cote globale
Pagina 12
europene de )=.)54 "n 20)0, adic un de&cit de cca )20 ;<$ fa de inta de
2) 4 din consumul intern brut.
. dezvoltarea energiei eoliene a fost un succes. In 200- ea a acoperit 2,B4 din
cererea de electricitate din UE !i a continuat s creasc "n anii urmtori.
. electricitatea din biomas s.a dezvoltat sub a!teptri !i rata de cre!tere, "n
prezent de 74 pe an, trebuie s &e mrit la )= 4 pe an.
. "n 200B c'nd +irectiva privind biocarburanii a intrat "n vigoare, 5 ri au
eliminat total sau parial ta#ele la biocarburani iar penetrarea biocarburanilor
pe pia a fost de 0,64.
. se constat diferene mari "ntre ri. Unele "!i vor atinge obiectivele, altele sunt
departe de acest lucru.
In privina evoluiei */E pentru producerea cldurii(
. aplicaiile solare termale progreseaz. /ecent noile reglementri pentru cldiri
au adus un plus de interes, dar totu!i "n actualele condiii.
. nici inta pentru biomasa solid nu este sigur c va & "ndeplinit. Cre!terea
puternic ce s.a observat dup 200B prin apariia 2lanului de aciuni pentru
biomas din decembrie 2000, arat c "n ciuda unor "nt'rzieri este "nc posibil de
"ndeplinit inta propus. 2lantaiile de culture energetice nu s.au dezvoltat
conform a!teptrilor. In sc$imb se dezvolt o pia de transfer a biomasei din
Europa central !i de est ctre rile din vestul Europei. 2entru noile ri admise
"n UE se observ o cre!tere important "n valori&carea biomasei spri%init "ntr.o
anumit msur de fondurile structurale. In multe situaii este vorba de "nlocuirea
gazului natural pentru "nclzire cu biomas.
. "nclzirea geotermal !i cea bazat pe biogaz se dezvolt lent.
9EDIUL DE SECURITATE
Gn ultimii ani glo%alizarea a $nregistrat !rogrese nota%ile s+au am!lificat re)oluiile $n
te#nologie "i "tiinele )iitorului e/!loatarea s!aiului cosmic "i a mediului informaional s+a e/tins
armele au de)enit tot mai !uternice "i mai &inteligente( etc. Cunoa"terea a)anseaz $n ritmuri
Pagina 1.
&amenintoare( cuno"tinele se difuzeaz ra!id "i !e s!aii e/tinse e)enimentele se $nlnuiesc
&ameitor( "i &derutant( iar ritmul istoriei s+a accelerat considera%il. Societile tradiionale
!reindustriale economiile naionale "i regionale mentalitile "i com!ortamentele sociale se
remodeleaz &ci)ilizaiile se $ntre!trund "i confrunt( totul !are a se mi"ca ine/ora%il !e traiectoria
&statului glo%al(.
Du! cum se susine "i $n !roiectul noii Strategii de Securitate 8aional a Rom*niei
glo#ali)area este !rinci!alul fenomen care influeneaz mediul de securitate contem!oran cre*nd at*t
o!ortuniti c*t "i noi riscuri "i ameninri
-3
. 1lo%alizarea fa)orizeaz at*t com!etiia.coo!erarea
!entru !utere c*t "i lu!ta !entru resurse rute de trans!ort "i !iee de desfacere. 6enomenul glo%alizrii
a accelerat integrarea economic te#nologic cultural "i !olitic alturi de gu)ernare democratic
economie de !ia res!ectarea dre!turilor omului dinamism economic "i re)oluia comunicaiilor
-9
.
De asemenea ea a s!orit "i am!lificat com!le/itatea relaiilor "i interde!endenelor economice dintre
state dar "i dintre economiile naionale "i cea glo%al. Astzi se !oate )or%i des!re sc#im%ul glo%al
ra!id "i masi) ce nu are !recedent a unor elemente+c#eie: %unuri "i ser)icii ca!ital resurse umane
idei "i informaii. 8u $n ultimul r*nd accentuarea glo%alizrii a dus "i la cre"terea gradului de
interde!enden "i interaciune $n !lanul securitii ceea ce are efecte %enefice $n domeniul s!oririi
sta%ilitii $n sfera relaiilor internaionale. Mai mult glo%alizarea surselor de ameninare la adresa
securitii internaionale a im!us o glo%alizare a instituiilor mecanismelor "i instrumentelor de aciune
$m!otri)a lor.
'entru cei mai muli s!eciali"ti securitatea energetic7 $nseamn !roducerea energiei necesare
$n !ro!ria ar "i o de!enden c*t mai redus de im!orturile e/terne. Securitatea energetic )izeaz
trei dimensiuni:
asigurarea unor surse alternati)e de a!ro)izionare5
identificarea unor rute energetice alternati)e5
securizarea surselor "i rutelor de trans!ort e/istente.
Gns realitile e!ocii actuale au demonstrat c marii consumatori ar tre%ui s renune la uto!ia
inde!endenei energetice "i s acce!te interde!endena energetic
-@
. Marii actori ai &scenei energetice(
au !erce!ii diferite asu!ra securitii energetice. 'entru SUA termenul $nseamn $n !rimul r*nd
reducerea de!endenei de resursele din 1olful 'ersic. Euro!a !oate a)ea securitate energetic doar $n
-3
,trategia de ,ecuritate Naional7 a &o(8niei, Bucureti, 2001, p.2,???.presidenc<.ro0
-9
Popa,Kasile, +(plicaiile glo#ali)7rii asupra securit7ii naionale, Editura U.N.Ap., Bucureti, 200!, p. H
-@
Daniel Lergin, Ensuring Energ< ,ecurit<, *n 5>oreign A==airs6, Carch0April 2001
Pagina 1H
condiiile $n care Rusia se o%lig s asigure #idrocar%urile necesare iar Rusia $nelege !rin aceasta
acces !e !ieele occidentale. Tematica securitii energetice este intens dez%tut $n cadrul summit+
urilor 1M $n $ncercarea de a a4unge la un numitor comun mai ales $n ceea ce !ri)e"te li%eralizarea
!ieei energetice din Rusia. =a Summit+ul 1M de la St. 'eters%urg din iulie 3<<F
-C
s+a semnat un acord
care !ermite accesul com!aniilor energetice ruse"ti !e !ieele occidentale $n sc#im%ul recunoa"terii de
ctre Rusia a !rinci!iilor economice internaionale "i accesul in)estitorilor strini !e !iaa energetic
intern. 8AT7 !rin )ocea secretarului su general Vaa! de Woo! Sc#effer a recunoscut necesitatea de
a include tema securitii energetice !e agenda Alianei: &Gn !rezent din moti)e e)idente inclusi)
!osi%ilitatea ca terori"tii s atace resursele noastre energetice este rezona%il ca aliaii s discute acest
as!ect(
-F
.
De altfel Conce!tul Strategic al 8AT7 !re)ede !rote4area rutelor )itale de a!ro)izionare ca
fiind una dintre !ro%lemele critice !entru securitatea mem%rilor organizaiei. 'rin urmare securitatea
energetic nu mai este doar o !ro%lem economic ci de)ine una mult mai !rofund cu im!licaii
!olitico+militare. Desigur c securitatea energetic nu este ameninat doar de terorism tul%urri
!olitice conflicte armate !iraterie ci este )ulnera%il "i la uragane inundaii cutremure sau distrugeri
!ro)ocate de &m*na omului(. De e/em!lu o e/!lozie !rodus !e un c*m! !etrolifer din C#ina )a
determina gu)ernul c#inez s cum!ere mai mult !etrol ceea ce )a duce la cre"terea !reului
internaional al !etrolului "i im!licit "i al %enzinei $n SUA. 'rin urmare securitatea energetic tre%uie
s in cont de !ro)ocrile !e care le aduce cu sine !rocesul de glo%alizare orice disfuncionalitate sau
)ulnera%ilitate dintr+o !arte a ma!amondului :a unei surse energetice; afect*nd consumatorii din
$ntreaga lume.
Toate economiile moderne dez)oltate sunt de!endente de asigurarea unei a!ro)izionri
a%undente cu energie A at*t din !unct de )edere al cantitilor garantate c*t "i al unor !reuri sta%ile. Gn
anii D< ai secolului trecut c*nd !reul ieiului s+a mrit de !atru ori $ntreru!erile %ru"te ale furnizrii
!ot a)ea consecine ma4ore nu numai economice ci "i !olitice !entru statele mem%re 8AT7. Astzi
str*mtorarea la ni)elul !ieei !etrolului "i recentele cre"teri de !reuri fr a mai aminti de ameninarea
!roducerii de atacuri teroriste $m!otri)a elementelor de infrastructur de im!ortan ma4or au fcut
ca securitatea energetic s de)in din nou un as!ect cu o im!ortan strategic. C*te)a e)oluii
recente au determinat rile 8AT7 s de)in mai con"tiente de )ulnera%ilitile lor !oteniale $n acest
domeniu. Una dintre )ulnera%ilitile de acest gen !ri)e"te liniile de comunicaii "i trans!ort. 'atruzeci
-C
GH ,u((it ,t. Peters#urg &ussia 2001, httpI00en.g.russia.ru
-F
;aap de Moop ,che==er, ,peech at the 2nd Cunich $on=erence on,ecurit< Polic<, 2 April 2001,
???.securit<con=erence.de0Fon=eren)en.
Pagina 20
la sut din !etrolul furnizat la ni)el glo%al tranziteaz acum !rin Str*mtoarea Wormuz din 1olful
'ersic "i e/!erii au calculat c !onderea acestuia )a atinge F<E $n urmtorii 3< de ani. Anumite ri
4oac un rol dis!ro!orionat de mare $n furnizarea !etrolului "i a gazului !e !iaa mondial ceea ce
face ca !oliticile "i e)oluiile interne ale acestora s ai% o im!ortan deose%it !entru economia
lumii. De e/em!lu F<E din resursele de gaze se gsesc $n doar dou ri A Rusia "i Iran.
Gn acela"i tim! este din ce $n ce mai e)ident c de)ine dificil s se s!oreasc )olumul
cantitilor furnizate sau s se gseasc noi surse de energie !entru a rs!unde cererilor cresc*nde
)enite $n s!ecial din !artea C#inei "i a Indiei. Gn fiecare an !ierdem ec#i)alentul !roduciei Mrii
8ordului la ni)elul !roduciei totale. Rusia "i Iranul se confrunt de asemenea cu dificulti $n !ri)ina
cre"terii !roduciei datorit in)estiiilor insuficiente "i $m%tr*nirii infrastructurii. Recenta insta%ilitate
din Delta 8igeriei a redus cu un sfert cantitile furnizate de aceast ar. S!re deose%ire de multe
domenii ale economiei o mare !arte a !roduciei mondiale de !etrol este su!us controlului de stat.
Astzi doar @E din rezer)ele de !etrol cunoscute sunt controlate de marile com!anii multinaionale de
!etrol cum ar E//on S#ell sau N'. Rusia a re+naionalizat o treime din !roducia sa du! 3<<< ceea ce
este un lucru semnificati) atunci c*nd ne g*ndim c a!ortul Rusiei s+a ridicat la @<E $n cadrul s!oririi
cantitilor furnizate $n ultimii ani. 7!tzeci la sut din totalul acti)elor de !etrol sunt acum $n !osesia
statului iar acele state care %eneficiaz de actualele !reuri ridicate au un interes sczut s creasc
ni)elul !roduciei. De acea !reurile ridicate "i str*mtorarea de !e !iaa !etrolului a)*nd o ca!acitate
de rezer) limitat sau c#iar ine/istent la care se !oate a!ela )or face ca !*n "i cele mai mici scderi
la ni)elul cantitilor furnizate s ai% un efect semnificati) !entru America de 8ord "i Euro!a.
Totodat America de 8ord "i Euro!a de)in din ce $n ce mai de!endente de energia im!ortat.
De e/em!lu UE im!ort $n !rezent @@E din gazul natural necesar iar 4umtate din acesta !ro)ine
e/clusi) din Rusia. Sc#im%area !onderii !rinci!ale $n cadrul consumului de la !etrol la gaze naturale
)a s!ori din c*te)a !uncte de )edere de!endena de anumite ri. De e/em!lu Rusia deine numai FE
din rezer)ele mondiale de !etrol dar !osed 9<E din rezer)ele de gaze naturale. 6r s sur!rind !e
nimeni actuala str*mtorare a !ieei a rea!rins dez%aterile !ri)ind sursele alternati)e de energie cum ar
fi %io+com%usti%ilii sau energia solar ca s nu mai amintim de rena"terea interesului !entru energia
nuclear. Totu"i %io+com%usti%ilii re!rezint doar -E din com%usti%ilul folosit !entru trans!orturi iar
e/!erii cred c aceast )aloare nu )a de!"i CE $n urmtorii 3< de ani. C#iar "i astzi cr%unele
aco!er dou treimi din consumul de energie din C#ina "i India iar com%usti%ilii fosili asigur J<E
din cererile de energie din $ntreaga lume. 'etrolul re!rezint $n continuare @<E din mi/+ul glo%al de
energie datorit dominaiei sale $n sectorul trans!orturilor. Statistica indic modul $n care cererea ar
!utea cre"te $ntr+ade)r e/!onenial $n anii )iitori. Gn SUA MFM de oameni dintr+o mie !osed un
Pagina 21
automo%il !ersonal iar $n UE FM< dintr+o mie. Dar $n C#ina doar -9 oameni la mie au un automo%il
!ro!riu. Imaginai+) im!actul asu!ra furnizrilor de energie dac cifrele !ri)ind C#ina s+ar a!ro!ia de
cele din UE sau SUA $n urmtorii 3< de ani.
7rientul Mi4lociu )a continua s ai% o im!ortan crucial !entru sectorul energetic a)*nd $n
)edere c F-E din rezer)ele de !etrol se afl $n !rezent $n aceast regiune. Agenia Internaional
!entru Energie :IEA; a calculat c $n ultimii 9< de ani au e/istat -D $ntreru!eri $n a!ro)izionarea cu
!etrol care au im!licat !ierderi de mai mult de o 4umtate de milion de %arili !e zi la ni)elul
!roduciei. 'ais!rezece dintre acestea au a)ut loc $n 7rientul Mi4lociu. Gn acela"i tim! 7rientul
Mi4lociu este $n continuare regiunea $n care se gsesc cele mai multe c*m!uri !etroliere nedez)oltate
din lume. De aceea $n secolul ,,I sta%ilitatea !olitic $n regiune )a re!rezenta c#eia securitii
energetice $n aceea"i msur ca rezol)area altor tensiuni.
Aceast scurt analiz a tendinelor glo%ale $n domeniul energiei su%liniaz c energia
re!rezint cu ade)rat un element al securitii. 'e o !ia at*t de ermetic "i cu at*ta de!enden de
!etrol "i gaze ameninrile la adresa furnizrii de energie ar !utea fi generate de c*te)a surse !recum
atacurile teroriste dezastrele naturale intimidarea !olitic "i "anta4ul sau $ntreru!erile ca urmare a
conflictelor sau tensiunilor regionale !entru a aminti doar c*te)a dintre acestea. Acest lucru sugereaz
ne)oia de o strategie de !re)enire a $ntreru!erilor "i de aran4amente care s minimalizeze efectele
asu!ra ni)elului cantitilor furnizate $n cazul !roducerii unei crize mondiale ma4ore. De asemenea
sugereaz c securitatea energetic deine !otenialul de a crea o criz ma4or sau cel !uin c
$ncercarea de a asigura furnizarea garantat a cantitilor necesare ar !utea s modeleze din ce $n ce
mai mult !olitica e/tern "i !rioritile statelor mem%re 8AT7 "i din $ntreaga lume.
7 alt caracteristic a actualei !reocu!ri !ri)ind securitatea energetic este aceea c din ce $n
ce mai multe ri de!ind de cantitile de energie care sunt furnizate de la distane foarte mari !rin
conducte ce tra)erseaz $ntregi continente sau !etroliere ce trans!ort gaze naturale lic#efiate !este
oceane. Gn urmtorul deceniu aceste su!er+tancuri urmeaz s+"i s!oreasc nu numai numrul ci "i
dimensiunile. Elemente de infrastructur din ce $n ce mai sofisticate "i )ulnera%ile cum ar fi !roiectele
de noi conducte sau de construire a terminalelor de gaze sunt create !entru a rs!unde cre"terii cererii.
Acesta re!rezint un as!ect al glo%alizrii $ntruc*t el su%liniaz inter+de!endena dintre consumatori "i
furnizori $ntr+un lan com!le/ care necesit asigurarea securitii terestre "i maritime !e $ntreaga
lungime a acestuia.
Gn ceea ce !ri)e"te terorismul al Naida a ameninat $n ultimele luni $n mod e/!licit c )a
desf"ura un &Aihad economic( !rin atacarea ca!acitilor energetice. S+au !rodus de4a atacuri
$m!otri)a unui !etrolier francez $n 1olful 'ersic "i $m!otri)a celei mai mari rafinrii din Ara%ia
Pagina 22
Saudit. C#iar dac nu au reu"it acestea !ot totu"i desta%iliza !iaa "i cre"te !rimele de asigurare. Ele
au stimulat de asemenea o dez%atere $n r*ndul com!aniilor !etroliere !ri)ind gradul de securitate !e
care "i+l !ot asigura !rin mi4loace !ro!rii sau dac este necesar s solicite s!ri4inul gu)ernelor "i al
organizaiilor internaionale !rin !lanificarea !entru situaii ne!re)zute "i $n cazul !roducerii unui
incident sau al unei crize.
CA+ITOLUL II)
+OLITICA ENERGETIC EURO+EAN
Pagina 2"
&Terorismul energetic( declan"at de Rusia a generat o re!liere a !rinci!alilor %eneficiari ai
resurselor ruse"ti. Refuzul Ucrainei de a !lti !reul de 3C< USD.m9 cerut de com!aniile ruse"ti fa
de F< USD.m9 c*t !ractic Rusia !e !lan intern decizie urmat de sistarea li)rrilor a declan"at o
$ntreag dez%atere internaional. Teoretic consumul 7ccidentului ar !utea fi aco!erit din alte surse "i
astfel Rusia ar de)eni un &de!ozit( de resurse energetice mult !rea mari !entru satisfacerea doar a
cererii interne "i a aliailor si a!ro!iai. 'ractic $ns interesele Rusiei nu !ot fi ignorate iar
meninerea influenei "i c#iar consolidarea acesteia $n zonele adiacente :Caucaz rmul estic al Mrii
8egre "i !arial Asia Central; $ngreuneaz !lanurile traseelor de trans!ort energetic ce o ocolesc. Mai
mult infrastructura rus de distri%uie s!re Euro!a !recum "i ofensi)a com!aniilor energetice ruse"ti
ce au do%*ndit !oziii+c#eie !e !iaa sud+est euro!ean ar !utea u"ura a!ro)izionarea 7ccidentului. Se
!are c totul nu este dec*t o negociere a o!ortunitilor "i a)anta4elor astfel $nc*t 8AT7 "i UE s
!enetreze s!aiul de influen al fostelor re!u%lici so)ietice iar Rusia s ocu!e !oziii c*t mai
a)anta4oase !e !ieele euro!ene.
Ca urare a ace#tei cri5e energetice: Uniunea Euro,ean a a&o,tat: %a &ata &e 6 artie
0774: un nou ,roiect &e #trategie energetic euro,ean: re#,ecti* Strategia Euro,ean ,entru
Energie Su#tena2i%: Co,etiti* $i Sigur
@B
)
Euro!a a intrat intr+o noua era a energiei caracterizat de:
ne4oie urgent7 de in4estiii. Nu(ai *n Europa, pentru a raspunde cererii pre4i)ionate de
energie i a *nlocui in=rastructura in4echit7, *n ur(atorii 20 de ani 4or =i necesare in4estii de
apro@i(ati4 o (ie (iliarde euroD
dependena de i(port este *n cretere. Dac7 nu reu( ca energia intern7 s7 =ie (ai
co(petiti47, *n ur(7torii 20 ' "0 de ani, apro@i(ati4 20O din cererea de energie a Uniunii,
co(parati4 cu !0O *n pre)ent, 4a =i acoperit7 de i(porturi, din care unele 4or pro4eni din
regiuni a(enintae de insecuritateD
re)er4ele sunt concentrate *n c8te4a 7ri. A)i, apro@i(ati4 Au(atate din consu(ul de ga) al UE
pro4ine din nu(ai trei 7ri P&usia, Nor4egia, AlgeriaQ. Dac7 tendinele actuale se (enin,
i(porturile de ga) 4or creste p8n7 la .0O *n ur(7torii 2! de aniD
-D
European $o((ission, A European ,trateg< =or ,ustaina#le, $o(petiti4e and ,ecure Energ<, . Carch 2001,
httpI00ec.europa.eu0energ<0green%paperenerg<0 doc02001G0"G0.GgpGdocu(entGen.pd=
Pagina 2
cererea (ondial7 de energie este *n cretere. ,e esti(ea)7 c7 cererea de energie la ni4el
(ondial ' i e(isii de $92 ' 7a creasc7 cu apro@i(ati4 10O p8n7 *n 20"0. $onsu(ul (ondial
de petrol a crescut cu 20O din 1HH, iar cererea (ondial7 de petrol este preconi)at s7 creasc7
cu 1,1O pe anD
preurile ieiului i ga)elor naturale cresc. Rn ulti(ii doi ani acestea aproape s%au du#lat *n
UE, antren8nd creterea preurilor la energia electric7. Aceasta situaie este di=icil7 pentru
consu(atori. Datorit7 cererii cresc8nde pentru co(#usti#ili =osili, lungi(ii reelelor de
ali(entare i a dependenei de i(porturi din ce *n ce (ai (are, preurile la petrol i ga)e
naturale 4or continua pro#a#il s7 r7(8n7 (ari. Ele pot genera, totusi, pro(o4area (7surilor
de e=icien7 energetic7 i a ino47riiD
cli(a noastr7 se *ncal)ete. $on=or( $o(itetului +ntergu4erna(ental pri4ind ,chi(#7rile
$li(atice P+P$$Q, e(isiile de ga)e cu e=ect de ser7 au deter(inat deAa o cretere a
te(peraturii la ni4el glo#al cu 0,1 grade. Dac7 nu se ia nici o (7sur7, creterea 4a =i intre 1,
si !,. grade p8n7 la s=8ritul secolului. 3oate regiunile din lu(e ' inclusi4 UE ' 4or =i ne4oite
s7 suporte consecine gra4e pentru econo(iile si ecosiste(ele lorD
piee de energie interne co(plet co(petiti4e. Nu(ai atunci c8nd ast=el de piee 4or e@ista,
cet7enii i co(paniile UE se 4or #ucura de a4antaAele securit7ii ali(ent7rii si de preuri (ai
(ici. Rn acest scop, ar tre#ui de)4oltate interconect7rile, s7 e@iste un cadru legislati4 i de
regle(entare e=icient care s7 =ie pus co(plet *n practic7, iar regulile co(unitare pri4ind
concurena s7 =ie riguros aplicate. Rn plus, consolidarea sectorului energetic ar tre#ui sa =ie
asigurat7 de actorii de pia7, dac7 4re( ca Europa s7 r7spund7 cu succes nu(eroaselor
pro4oc7ri pe care le *nta(pin7 i s7 =ac7 in4estiii adec4ate pentru 4iitorD
Acesta este noul cadru energetic $n secolul ,,I. Este unul $n care regiunile economice de!ind
unele de altele !entru asigurarea securitii energetice "i conditii economice sta%ile !recum "i a unor
aciuni eficiente $m!otri)a sc#im%rilor climatice.
Efectele acestui cadru sunt simite direct de toi. Accesul la energie este fundamental !entru
)iaa de zi cu zi a fiecrui euro!ean. Cetenii sunt afectati de !reuri mai mari ameninri !entru
securitatea alimentrii cu energie "i de sc#im%rile climatice ale Euro!ei. Energia dura%il
com!etiti) "i sigur este unul din !ilonii de %az ai )ieii noastre de zi cu zi.
Aceast cadru necesit un rs!uns euro!ean comun. In cadrul summit+urilor din octom%rie "i
decem%rie 3<<C "efii de stat "i gu)ern au recunoscut aceast necesitate "i au solicitat Comisiei
analizarea ei. E)enimentele recente au confirmat c aceasta o !ro%lem care tre%uie rezol)at. 7
a%ordare %azat e/clusi) !e 3C de !olitici energetice indi)iduale nu este suficient.
Pagina 2!
UE are mi4loacele adec)ate de s!ri4in. Este a doua !ia de energie din lume cu !este @C< de
milioane de consumatori. Acion*nd unit are ca!acitatea s+"i !rote4eze "i s+"i !romo)eze interesele.
UE nu dis!une numai de instrumentele necesare ci "i de mi4loacele !olitice de integrare $n noul cadru
energetic. 'e !lan mondial UE ocu! !rimul loc $n managementul cererii $n !romo)area formelor noi
"i a celor regenera%ile de energie "i $n dez)oltarea te#nologiilor !entru reducerea emisiilor de car%on.
Gn cazul $n care UE s!ri4in o !olitic comun nou cu o )oce comun !ri)ind !ro%lematicile
energetice Euro!a are mi4loacele de a conduce acti)itatea de cercetare mondial i$ materie de soluii
energetice.
Euro!a tre%uie s acioneze urgent: sunt necesari muli ani !entru ca ino)area s fie a!licat $n
sectorul energetic. De asemenea tre%uie s continue s !romo)eze di)ersitatea $n !ri)ina ti!ului de
energie rii de origine "i de tranzit. Astfel )a crea condiii !entru cre"tere locuri de munc o mai
mare securitate "i un mediu mai %un. Au e/istat e)oluii $n acest sens de la a!aritia $n anul 3<<< a
Crtii 2erzi !ri)ind securitatea alimentrii cu energie dar recentele dez)oltri de !e !ieele energetice
reclam un nou im!uls euro!ean.
Aceast Carte 2erde include sugestii "i o!iuni care !ot constitui %aza !entru o nou !olitic
energetic euro!ean glo%al. Consiliul Euro!ean "i 'arlamentul Euro!ean sunt in)itai s reacioneze
la aceast Carte 2erde care ar tre%ui de asemenea s declan"eze o larg dez%atere !u%lic. Comisia )a
!rezenta ulterior !ro!uneri concrete de aciune.
Dez)oltarea unei !olitici energetice euro!ene )a fi o !ro)ocare !e termen lung care necesit
un cadru clar dar fle/i%il: clar $n sensul c re!rezint o a%ordare comun agreat la cel mai $nalt ni)el
fle/i%il $n sensul c necesit actualizare !eriodic. Ca %az !entru acest !roces Comisia !ro!une s
!rezinte !eriodic Consiliului "i 'arlamentului o e)aluare strategic a !oliticii energetice a UE
cu!rinz*nd !ro%lemele identificate $n Cartea 2erde. Aceast e)aluare ar constitui un %ilan si un !lan
de aciune !entru Consiliul Euro!ean urmat de monitorizarea !rogreselor "i identificarea noilor
!ro)ocri "i rs!unsuri !entru toate as!ectele de !olitic energetic.
Comisia Euro!ean a lansat la -< ianuarie 3<<D un set de msuri menite s redefineasc
!olitica energetic a Uniunii Euro!ene s!re asigurarea securitii energetice gestionarea !rocesului de
$nclzire glo%al "i stimularea com!etiti)itii
-M
..
'ac#etul de msuri ado!tat la Summit conine !atru o%iecti)e o%ligatorii !entru toate statele
mem%re res!ecti) reducerea !ana $n 3<3< cu 3<E a emisiilor de gaze cu efect de ser fa de ni)elul
din -JJ< dez)oltarea surselor de energie regenera%il astfel $ncat acestea s furnizeze !*n $n 3<3<
3<E din necesarul energetic al Uniunii !romo)area eficienei energetice !rin economisirea a 3<E din
-M
De trecut sursa de !e BBB
Pagina 21
consumul total de energie !*n $n 3<3< "i folosirea de %iocom%usti%ili $n !ro!orie de cel !uin -<E
din totalul com%usti%ililor utilizai. Toate o%iecti)ele asumate de Xcei 3DX sunt o%ligatorii urm*nd $ns
ca sta%ilirea cotelor !entru fiecare stat mem%ru $n !arte s se fac du! consultarea cu gu)ernele
naionale.
Di*er#i(icarea re#ur#e%or' Consiliul Euro!ean a ado!tat o serie de msuri destinate asigurrii
unei securiti energetice a Uniunii. Astfel Comisia Euro!eana tre%uia s clarifice !*n $n luna iunie
3<<D msurile )iz*nd cre"terea concurenei !recum se!ararea Xefecti)X a acti)itilor de !roducie de
cele de gestionare a reelelor :decu!larea;. De asemenea )or fi numii coordonatori euro!eni !entru
!roiectele )iz*nd intercone/iunile !rioritare ale reelelor energetice de felul celor $ntre 6rana "i
S!ania sau 1ermania 'olonia "i =ituania. 'entru a asigura o !olitic unitar a UE $n domeniul
energiei "efii statelor mem%re au czut de acord s se !rocedeze $n a"a fel $nc*t UE s )or%easc $ntr+
un singur glas $n c#estiunile energetice. Un alt !unct !re)ede finalizarea noului acord de coo!erare cu
Rusia $n !articular $n domeniul energiei. Gn ceea ce !ri)e"te di)ersificarea surselor de energie !entru
UE Comisia Euro!ean )a aciona astfel $nc*t s se reu"easc $ntrirea relaiilor UE cu Asia Central
regiunile Mrii Cas!ice "i Mrii 8egre.
+roteDarea c%iei' efii de stat "i de gu)ern din statele mem%re ale Uniunii Euro!ene au
ado!tat un !lan de aciune $n materie de energie "i clim. Astfel UE $"i ia $n mod inde!endent
anga4amentul ferm de a reduce emisiile de gaze cu efect de ser cu cel !uin 3<E !*n $n anul 3<3< $n
ra!ort cu -JJ<. Acest o%iecti) ar !utea fi de 9<E $n cadrul unui acord mondial dac alte ri dez)oltate
se anga4eaz s a4ung la reduceri com!ara%ile "i dac cele mai a)ansate ri $n curs de dez)oltare $"i
aduc o contri%uie ada!tat la res!onsa%ilitile "i ca!acitile lor. Krile dez)oltate ar tre%ui s+"i
reduca emisiile cu F<E !*n la M<E !*n $n 3<C< $n ra!ort cu -JJ<. Energiile regenera%ile :eolian
solar etc.; )or tre%ui s re!rezinte 3<E din consumul energetic al UE $n 3<3<. Re!artizarea acestui
efort o%ligatoriu $ntre cei 3D se )a face $n strans cola%orare cu statele mem%re "i )a ine cont de
diferitele !uncte de !lecare naionale. Argumentarea Comisiei !leac de la marile !ro%leme cauzate de
sc#im%rile de clim tem!eratura fiind estimat a cre"te cu C grade Celsius $n secolul ,,I. De
asemenea !re)iziunile !ri)ind !oliticile energetice "i de trans!ort indic o cre"tere de C !rocente la
orizontul anului 3<9< $n aceea"i !erioad de!endena energetic urm*nd a cre"te de la C< la FC de
!rocente din energia consumat la ni)elul Uniunii.
Li2era%i5area ,ie.ei energetice: Gn !ri)ina o%iecti)ului !ieei unice a energiei urgenele le
constituie !rea marea concentrare de !e !ia :fuziunile negener*nd $ns ieftinirea a"te!tat a
!reurilor; "i su!ra!unerea !roductor+distri%uitor :deci riscul conflictului de interese;. Rs!unsul
Comisiei se )a %aza !e a!licarea de!lin a normelor comunitare antitrust :articolele M- M3 "i MF din
Pagina 22
Tratatul !ri)ind Comunitatea Euro!ean; de control al fuziunilor :Regulamentul -9J.3<<@; "i al
a4utoarelor de stat :articolele MD "i MM din Tratatul !ri)ind Comunitatea Euro!ean;. Dincolo de acest
mesa4 %irocratic a!are fireasc $ntre%area de ce !*n acum aceste msuri nu au fost dec*t !arial
a!licate "i de ce aceea"i comisie Narosso a a!ro%at fuziuni contro)ersate de genul gigantului german
E.78 cu com!ania mag#iar M7= :3<<C; sau cea dintre gru!urile franceze 1as de 6rance "i Suez
:3<<F;.
A%ternati*a %a energii%e (o#i%e $i e(icienti5area con#uu%ui' Comisia !une accent !e !oziia
de lider mondial al Uniunii Euro!ene $n domeniul energiilor alternati)e "i sta%ile"te o%iecti)ul
o%inerii la orizontul anului 3<3< a 3< de !rocente din energie din surse &re$nnoi%ile( :electricitate
%iocar%urani ageni de $nclzire "i rcire;. Cercetrii "tiinifice de !rofil ar urma s+i fie alocate
fonduri su!limentate cu C< de !rocente !e durata actualului e/erciiu %ugetar comunitar :3<<D+3<-9;.
Gn !ri)ina dosarului sensi%il al energiei nucleare :care re!rezint 9< !rocente din !roducia de
electricitate "i -@ !rocente din consumul de energie din Uniunea Euro!ean; atitudinea Comisiei este
una !ermisi) ls*nd la latitudinea statelor mem%re folosirea sau nu a acesteia. Se recomand $ns
acelor state mem%re unde are loc o reducere a !roduciei de energie nuclear asigurarea necesarului
energetic din surse alternati)e. C#estiunea eficientizrii consumului a !rimit o reglementare la fel de
am%iioas !entru 3<3< fiind intenionat atingerea !ragului de 3< de !rocente economisite de energie
!rimar ceea ce ar $nsemna -9 !rocente mai !uin dec*t $n 3<<D :-<< de miliarde de euro "i DM< de
tone de dio/id de car%on anual;.
Uniunea Euro,ean ca o&e% energetic' Comisia nu+"i limiteaz $ns mesa4ul la s!aiul
comunitar ci !ro!une un set de recomandri care atinge aria de com!eten a 'oliticii E/terne "i de
Securitate Comun a UE acolo unde com!romisul "i unanimitatea au rmas regula de aur a !rocesului
decizional. Mai !recis este )or%a de iniiati)e )iz*nd ela%orarea unui Acord internaional !ri)ind
eficientizarea energetic a unei Carte energetice a unui nou Tratat !ost+LOoto !ri)ind $nclzirea
glo%al "i reducerea emisiilor. Sunt de asemenea luate $n consideraie e/tinderea acordurilor %ilaterale
la teri astfel $nc*t energia s de)in !arte com!onent a sistemului de relaii e/terne a UE mai ales $n
!ri)ina 8oii 'olitici de 2ecintate. Dar o%iecti)ul !rinci!al e/tern $l constituie dezideratul general al
unei 'olitici Energetice Internaionale graie creia statele mem%re ale Uniunii Euro!ene ?s )or%easc
$ntr+o singur )oce(. 'entru aceasta este necesar acti)area antici!at a unei !re)ederi no)atoare din
!roiectul de Tratat Constituional anume a aceleia !ri)ind mecanismul de solidaritate $n crizele de
furnizare a energiei "i de relaionare unitar cu terii. Dilema fundamental nu o re!rezint $ns relaia
cu Statele Unite cel mai mare !oluator al lumii din !unctul de )edere al emisiilor cu efect de ser dar
un actor raional li0e+minded :care g*nde"te la fel;. Iniiati)a Comisiei a generat de4a un ecou
Pagina 2.
semnificati) !este ocean !re"edintele american 1eorge Nus# anun*nd $n discursul su anual asu!ra
strii naiunii :ianuarie 3<<D; !rioritatea reducerii cu 3< de !rocente a consumului de %enzin "i
accelerarea tranziiei s!re %iocom%usti%ili. Dilema este cauzat de atitudinea Rusiei ca!a%il s
constr*ng energetic Uniunea Euro!ean c*t tim! %aza consumului de resurse !e termen mediu $l dau
tot !etrolul "i gazele naturale.
'entru a se atinge aceste o%iecti)e este im!ortant s fie !lasate $ntr+un cadru glo%al $n !rima
e)aluare strategic a !oliticii energetice a UE. =a aceasta s+ar !utea aduga un o2iecti* #trategic care
s ec#ili%reze o%iecti)ele utilizrii dura%ile a energiei com!etiti)itatii "i securitii alimentrii5 de
e/em!lu unul din o%iecti)e ar fi #ta2i%irea unui ni*e% ini a% "ntregu%ui i- &e energie &in UE
care # ,ro*in &in #ur#e &e energie #igure $i cu ei#ii re&u#e &e car2on. Aceasta ar $m%ina
li%ertatea statelor mem%re de a alege $ntre diferitele surse de energie "i necesitatea c UE $n ansam%lul
su s dein un mi/ de energie care s rs!und $n general celor trei o%iecti)e !rinci!ale.
Aciuni concrete care s rs!und acestor o%iecti)e:
@) UE tre2uie # rea%i5e5e ,ie.e%e interne &e ga5e natura%e $i e%ectricitate. Aciunea ar
!utea include urmtoarele masuri:
+ dez)oltarea unei reele euro!ene inclusi) !rintr+un cod de reea euro!ean. Gnfiinarea
unei autoriti euro!ene de reglementare "i a unui Centru Euro!ean !entru Reelele de Energetice ar
tre%ui de asemenea luate $n consideraie5
+ $m%unatatirea interconectarilor5
+ crearea unui cadru stimulati) !entru noi in)estiii5
+ se!ararea mai eficient a acti)itilor5
+ cre"terea com!etiti)itatii inclusi) !rintr+o mai %un coordonare $ntre autoritile de
reglementare autoritile de concuren "i Comisie.
0) UE tre2uie # #e a#igure ca ,ia.a #a intern &e energie garantea5 #ecuritatea
a%ientrii "i solidaritatea $ntre Statele Mem%re. Msurile concrete ar tre%ui s includ:
+ o re)izuire a legislaiei comunitare $n )igoare !ri)ind stocurile de !etrol "i gaze
naturale !entru a le ada!ta la !ro)ocrile actuale5
+ un o%ser)ator euro!ean !entru alimentarea cu energie care s $ntreasc trans!arena
!ri)ind securitatea alimentrii cu energie $n UE5
+ $m%untirea securitii reelelor !rintr+o coo!erare s!orit $ntre o!eratorii de reea "i
!osi%il un gru! formal euro!ean al o!eratorilor de reea5
+ $m%untirea securitii fizice a infrastructurii !osi%il !rin standarde comune5
Pagina 2H
+ $m%untirea trans!arenei !ri)ind stocurile energetice la ni)el euro!ean.

/) Counitatea are ne*oie &e o &e52atere rea%a %a #car counitar ,ri*in& &i(erite%e
#ur#e &e energie inclusi) asu!ra costurilor "i contri%uiilor la sc#im%arile climatice !entru
c $n general mi/ul de energie euro!ean este conform cu o%iecti)ele de securitate $n
alimentare com!etiti)itate si dez)oltare dura%il.
1) Euro,a tre2uie # (ac (a. ,ro*ocri%or ,ri*in& #cCi2ari%e c%iatice "ntrEo anier
co,ati2i% cu o2iecti*e%e Agen&ei Li#a2ona. Msuri:
+ Un o%iecti) clar !entru a da !rioritate eficientei energetice cu sco!ul de a economisi 3<E din
energia !e care UE ar utiliza+o altfel !*n $n 3<3< "i de a ado!ta o serie de msuri concrete
!entru realizarea acestui o%iecti) care s includ:
+ cam!anii !entru !romo)area eficienei energetice inclusi) !entru cldiri5
+ utilizarea unor instrumente si mecanisme financiare !entru a stimula in)estitiile5
+ un efort s!orit $n sectorul trans!ortului5
+ un sistem de comercializare a &certificatelor al%e( la ni)el euro!ean5
+ o mai %un informare a !erformanei energetice a anumitor a!arate )e#icule i
instalaii industriale i !osi%il standarde de !erfomant minime.
+ Ado!tarea unei foi de !arcurs !e termen lung !entru sursele de energie regenera%ile care s
includ:
+ un efort s!orit !entru a atinge intele sta%ilite5
+ sta%ilirea intelor sau o%iecti)elor necesare du! 3<-<5
+ o noua Directi)a Comunitara !ri)ind instalaiile de $ncalzire "i de rcire5
+ un !lan detaliat de sta%ilizare "i reducere !rogresi) a de!endenei UE fa de
!etrolul im!ortat5
+ iniiati)e de s!ri4in !entru !trunderea !e !ia a surselor de energie curat "i
regenera%ile.
3) Un ,%an #trategic ,entru teCno%ogii%e energetice utiliz*nd la ma/im resursele Euro!ei
%azat !e !latformele te#nologice euro!ene "i cu o!iunea de a recurge la iniiati)e
te#nologice comune sau la intre!rinderi comune !entru dez)oltarea !ieelor lider $n materie
de ino)are energetic.
4) O ,o%itic energetic e-tern coun. 'entru a rs!unde !ro)ocrilor cauzate de
cre"terea "i )olatilitatea !reurilor energiei de!endena crescand de im!orturi cererea
Pagina "0
crescut de energie "i incalzirii glo%ale UE tre%uie s ai% o !olitic energetic e/tern clar
definit care s fie a!licat simultan la ni)el naional si comunitar cu o )oce unic !rin:
+ identificarea !rioritilor euro!ene !entru construcia noii infrastructuri necesare
!entru securitatea alimentrii cu energie a UE5
+ $nc#eierea unui nou Tratat !entru sta%ilirea Comunitii !an+Euro!ean a
Energiei5
+ un nou !arteneriat energetic cu Rusia5
+ crearea unui nou mecanism comunitar care s asigure reacia ra!id si
coordonat $n cazul situaiilor de urgen e/terne care au re!ercusiuni asu!ra
alimentrii cu energie $n UE5
+ consolidarea relaiilor din sectorul energetic cu !rinci!alii !roductori "i
consumatori5
+ $nc#eierea unui acord internaional !ri)ind eficiena energetic.
8oile realiti din domeniul energiei cu care se confrunt Euro!a $m!un aciuni $ntr+o manier
integrat. 6iecare stat mem%ru )a decide $n conformitate cu !referinele sale naionale. Totu"i $ntr+o
lume a interde!endenei la ni)el glo%al !olitica energetic are $n mod necesar o dimensiune
euro!ean.
Politica energetic7 Europei include trei obiective principale
Dura#ilitateI de)4oltarea surselor de energie regenera#ile co(petiti4e i a altor surse i purt7tori
de energie cu e(isii reduse de car#on, (ai ales co(#usti#ilii alternati4i pentru transportD
reducerea cererii de energie *n Europa i canali)area e=orturilor (ondiale pentru co(#aterea
schi(#7rilor cli(atice i *(#un7t7irea calit7ii aerului la ni4el local.
$o(petiti4itateI asigurarea =aptului c7 deschiderea pieei energiei aduce a4antaAe consu(atorilor
i econo(iei *n ansa(#lu, cu sti(ularea *n acelai ti(p a in4estiiilor pentru producia de
energie curat7 i e=icien7 energetic7, atenuarea i(pactului creterii preurilor internaionale ale
energiei asupra econo(iei i cet7enilor UE i (eninerea Europei *n po)iia de lider *n ceea ce
pri4ete tehnologiile energetice.
,ecuritatea ali(ent7riiI a =ace =a7 dependenei cresc8nde a UE =a7 de i(porturi printr%o
a#ordare integrat7, const8nd *n reducerea cererii, di4ersi=icarea (i@ului de energie cu o utili)are
(ai (are a energiei autohtone si regenera#ile co(petiti4e, i di4ersi=icarea surselor i rutelor de
Pagina "1
ali(entare cu energie i(portat7, crearea cadrului sti(ulati4 pentru in4estitii adec4ate care s7
raspund7 cererii cresc8nde de energie, *nt7rirea (iAloacelor de care dispune UE pentru a =ace =a7
situaiilor de urgen7, *(#un7t7irea condiiilor pentru intreprinderile europene care doresc acces
la resursele glo#ale, i garantarea accesului tuturor cet7enilor i intreprinderilor la energie.
!ccente europene n politicile energetice
"ermania
UE risc s fie di)izat de o cortina care la fel ca "i ?Cortina de 6ier( )a trece !rin Nerlin.
Atitudinea mai #otar*t din !artea 1ermaniei fa de 6ederaia Rusa $n materie de ?7st!oliti0( este
determinat de mai multe categorii de cauze: economice !olitice istorice "i de securitate energetic.
6ar a diminua im!ortana fiecreia dintre acestea nu tre%uie negli4at alinierea la trend+ul dominant
care ofer un s!aiu e/tins c#estiunilor de ordin economic "i celor de securitate energetic.
Gn ceea ce !ri)e"te cauzele de ordin !olitic se !uncteaz $n s!ecial natura du!licitar a
gu)ernrii germane menion*ndu+se caracterul eterogen "i de com!romis al coaliiei dintre crestin+
democrati si social+democrati care conform unei $nelegeri informale au $m!artit com!etenele de
!olitic e/tern du! cum urmeaza: Cancelarul Angela Mer0el care re!rezint Uniunea Crestin
Democrata :UCD; are $n )izor e)oluiile din Euro!a !e c*nd Ministrul de E/terne 6ran0+Ialter
Steinmeier re!rezentant al 'artidului Social Democrat :'SD; este res!onsa%il de relaiile cu Rusia.
Dimensiunea istorica a relaiilor dintre 1ermania "i Rusia este in)ocat !entru a oferi o
!ers!ecti) diacronic asu!ra acestora "i !entru a destrma iluzia c la %aza du!licittii actuale a
!oliticiii 1ermaniei fa de aciunile Rusiei se afla disensiunile din interiorul coaliiei de gu)ernm*nt.
Un argument $n !lus este "i fa!tul c de4a !e !arcursul secolului nous!rezece oamenii de stat ai
1ermaniei !erce!eau Rusia ca !e un aliat de %aza iar 7tto )on Nismarc0 declara $n -MF9 c secretul
succesului este asigurat de un tratat %un cu Rusia.
Pagina "2
Referitor la securitatea energetic este un fa!t cunoscut c 1ermania de!inde $n !ro!orie de
circa C<E de li)rrile de gaze naturale din Rusia iar !*n $n 3<3C de!endena fa de Rusia $n loc s
se diminueze )a a4unge la circa F<E. Gn ciuda acestor !rognoze nici !e de!arte o!timiste 1ermania
continu s negli4eze !roiectul 8a%ucco care ar oferi Euro!ei !rima conduct de gaze cu cone/iune
direct fa de resursele de gaze naturale din Asia Central moti)*nd aceast atitudine !rin fa!tul c $n
cazul $n care ar !artici!a la 8a%ucco ar negli4a !roiectul conductei din Marea Naltic.
Gn cele din urm dar nu $n ultimul r*nd 1ermania "i Rusia sunt im!licate $n !roiecte de
afaceri. 1ermania este cel mai mare !artener comercial al Rusiei iar in ultimii trei ani e/!orturile sale
$n Rusia s+au ma4orat cu 3<E $n fiecare an ating*nd anul trecut cifra de 9-M miliarde Y. Mai mult de
at*t 1ermania are un a)anta4 fa de ceilalti !arteneri de afaceri ai Rusiei: !rezena sa !e !iaa Rusiei
este $n mare !arte legat de intre!rinderile mici si mi4locii astfel intre!rinderile germane reu"ind s
e)ite !reteniile Lremlin+ului.
Marea #ritanie
'rimul ministru TonO Nlair a atras atenia + $ntr+un articol !u%licat de cotidianul
T#e Times
-J
+ c Marea Nritanie tre%uie s fie con"tient de fa!tul c resursele energetice
sunt limitate "i c tre%uie s ai% o strategie energetic foarte !recis !entru )iitor. 'remierul %ritanic
atrage atenia c de4a felul $n care se !roduce energia afecteaz lumea $n care trim + emisiile de dio/id
de car%on !rodus arderea com%usti%ililor con)enionali conduce la cre"terea tem!eraturilor la ni)el
glo%al ceea ce are efecte nefaste asu!ra mediului.
Marea Nritanie se confrunt cu !ro%leme serioase $n domeniul resurselor energetice: dintr+o
ar ca!a%il s+"i asigure M<E din necesarul de energie )a a4unge + !*n $n 3<3< + s im!orte mai
%ine de 4umtate din necesarul de !etrol "i gaze. Ca urmare )a fi silit s im!orte energie din !ri ale
lumii care nu sunt foarte sta%ile "i )a concura cu ri cu economii $n dez)oltare accentuat !recum
India "i C#ina.
1u)ernul Marii Nritanii a !u%licat XCarta Al% a EnergieiX care sta%ile"te !rioritile de aciune
!e termen lung !entru asigurarea rezer)elor de energie necesare rii. 'e termen scurt gu)ernul %ritanic
-J

Pagina ""
$"i !ro!une s asigure economisirea mai eficient a energiei. Gn ceea ce !ri)e"te )iitorul gu)ernul
intenioneaz s se concentreze asu!ra identificrii unor surse sigure "i ne!oluante de energie "i )a lua
toate msurile !entru a folosi raional rezer)ele de !etrol din Marea 8ordului c )a di)ersifica sursele
de energie de im!ort "i c )a continua s fac !rogrese $n )ederea desc#iderii !ieelor euro!ene. 7
treime din resursele energetice interne se )or e!uiza $n urmtorii 3< de ani "i + ca atare + gu)ernul
tre%uie s in)esteasc $n noi surse de !roducere a energiei care s fie !uin !oluante. Astfel !*n $n
3<-C gu)ernul $"i !ro!une s tri!leze cantitatea de energie o%inut din resurse regenera%ile. Gn acela"i
tim! XCarta Al% a EnergieiX !re)ede $ntrirea sc#emei UE !rin intermediul creia rile mem%re !ot
cum!ra sau )inde !rocente din emisiile de dio/id de car%on !roduse.
Gn !lus Marea Nritanie $"i !ro!une s contri%uie semnificati) la cercetrile !ri)ind metodele de
ca!tare "i de!ozitare a dio/idului de car%on $n su%teran !recum "i s sta%ileasc $n ce msur folosirea
energiei nucleare !oate conduce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser "i la di)ersificarea
resurselor energetice.
TonO Nlair "i+a $nc#eiat mandatul fac*ndu+se frate cu 1addafi !entru a securiza energia
%ritanic $n faa ofensi)ei lui 'utin. TonO Nlair "i+a $nce!ut ultimul su turneu di!lomatic $n Africa
!artici!*nd la semnarea unui acord energetic $ntre Nritis# 'etroleum "i =i%ia $n )aloare de - miliard
de dolari care marc#eaz re$ntoarcerea N' $n =i%ia du!a naionalizarea industriei e/tracti)e $n -JD@.
7 serie de contracte !entru li)rarea de armament %ritanic "i ac#itarea asistentelor %ulgare $ntr+un
!roces cu o zi $nainte de sosirea lui Nlair sunt alte semne ale $ncalzirii relaiei =ondra+Tri!oli.
Relaiile di!lomatice $ntre cele dou state au fost intreru!te $ntre -JM@ si -JJJ. Resursele energetice
li%iene "i anga4amentele lui Muammar 1addafi de a renuna la arsenalul de distrugere $n mas !*n $n
3<-< a!roa!e c au fcut uitat atentatul de la =oc0er%ie :Scotia; din -JMM comis de ageni li%ieni "i
soldat cu moartea a 3D< de oameni. Relaia Nlair+1addafi a !rogresat constant du!a 3<<@ atunci c*nd
Nlair a facut eforturi !entru ridicarea em%argoului !ri)ind li)rrile de armament ctre =i%ia.
Aciunile di!lomatice "i comerciale %ritanice sunt dictate de e)enimentele de !e !iaa
energetic din Rusia. N' este singura com!anie strain care mai deine licena de e/!loatare $n Rusia
du! retragerea forat de Lremlin a celor de la S#ell dar este la un !as de a !ierde dre!tul de
e/!loatare. Acordurile N' cu Mosco)a au fost semnate de fostul !resedinte al com!aniei "i girate de
Nlair care a renunat "i el la funcia de !remier. =i!sit de susinere !olitic "i nea)*nd acces la reeaua
de oleoducte din Rusia N' urmeaz s !iard licena $n fa)oarea mono!olului 1az!rom ca eta! a
strategiei lui 'utin de a redo%*ndi controlul asu!ra resurselor strategice. Contractele energetice "i de
a!rare dintre Marea Nritanie "i =i%ia contracareaz "i !roiectul unui &7'EC al gazelor naturale? $n
care Rusia alturi de Iran Algeria "i =i%ia ar urma s controleze D<E din !roducia mondial. =a fel
Pagina "
e/!orturile %ritanice de armament ctre Tri!oli )or concura cu acordurile de !este dou miliarde de
dolari !e care Rusia cel mai mare e/!ortator mondial de arme a anunat c dore"te s le semneze cu
1addafi !otri)it Ria 8o)osti
3<
.
$olonia
Rusia a im!us un em%argo !entru im!orturile de !roduse din carne !oloneze $n noiem%rie
3<<C moti)*ndu+l !rin nereguli de ordin sanitar. Gn re!lic 'olonia %loc#eaz lansarea negocierilor
!entru un acord im!ortant cu UE care ar tre%ui s conin "i ca!itolul energetic esenial !entru
euro!eni.
Em%argoul rus asu!ra !roduselor din carne !oloneze nu este altce)a dec*t discriminareX a
declarat !re"edintele Comisiei Euro!ene Vose Manuel Narroso e/!rim*ndu+"i s!erana c dis!uta
dintre UE "i Rusia )a fi soluionat !entru a !utea fi continuat coo!erarea. Narroso a caracterizat
starea actual $ntr+o conferin de !res organizat de Institutul francez !entru Relaii Internationale
:I6RI;
3-
. XSuntem de !arere c nu e/ist moti)e !entru acest em%argo. 8u este $n interesul
Uniunii Euro!ene s e/iste un conflict energetic cu Rusia este regreta%il X!olitizareaX dez%aterii cu
!ri)ire la !iaa energetic. E/ist in)estiii ruse im!ortante $n Euro!a. Dac e/ist discriminare este
fa de Euro!aX a !recizat el.XCom!aniile de stat ruse !ot cum!ara !ri din reteaua energetic
euro!ean. Com!aniile euro!ene nu au acela"i acces la sistemul rus. De aceea insistm !e c#estiunea
desc#iderii acestor reeleX a e/!licat Narroso.
%!&'
3<

3-

Pagina "!
C*te)a e)oluii recente au determinat rile 8AT7 s de)in mai con"tiente de )ulnera%ilitile
lor !oteniale $n domeniul energetic. A)*nd $n )edere legtura nemi4locit dintre furnizarea de energie
"i securitatea aliailor !recum "i natura direct a unora dintre ameninri fa!tul c securitatea
energetic a de)enit de asemenea o tem de discuie $n cadrul 8AT7 nu tre%uie s sur!rind !e
nimeni. 8AT7 are res!onsa%ilitatea de a discuta orice su%iect care $i !reocu! !e aliai "i $ntruc*t unii
dintre ei sunt $n mai mare msur de!endeni dec*t ceilali este firesc ca ace"tia s doreasc a%ordarea
acestui as!ect la ni)elul structurilor 8AT7
33
. 'rimii !a"i la ni)el de discuii "i consultri nu im!lic
realizarea automat a unui acord asu!ra fa!tului c 8AT7 )a aciona "i c 8AT7 nu )a !retinde
asumarea unui rol conductor $n domeniul securitii energetice. Este e)ident c !rotecia elementelor
de infrastructur de im!ortan crucial sau o!iunile de rs!uns $n cazul !roducerii crizelor care
!resu!un folosirea forelor militare re!rezint doar o !arte a $ntregului !ac#et de iniiati)e necesar $n
)ederea garantrii securitii a!ro)izionrii cu energie. De e/em!lu e/ist de4a un numr de iniiati)e
ale rilor 1M UE Ageniei Internaionale !entru Energie "i ale altor gru!uri care )izeaz s!orirea
securitii energetice. Acestea se a/eaz !e asigurarea unei acce!tri uni)ersale mai largi a Cartei
Energiei desc#iderea !ieelor !entru in)estiiile strine "i reducerea de!endenei fa de com%usti%ilii
fosili.
Este ne)oie $n s!ecial s se dez)olte un sistem de trans!ort care s nu fie $ntr+o msur !rea
mare de!endent de !etrol !rin dez)oltarea !e %az comercial a surselor alternati)e. Totodat !entru a
minimaliza efectele unei !oteniale $ntreru!eri $n a!ro)izionare "i a s!ori securitatea energetic tre%uie
create legturi str*nse cu alte ri !roductoare. Aceste relaii %une )or reduce actuala de!enden a
numeroase ri consumatoare fa de numai unul sau doi !roductori de !etrol sau gaze. Gn ceea ce
!ri)e"te rolul crucial al 7rientului Mi4lociu aciunile !entru realizarea unei !ci )ia%ile "i dura%ile $n
aceast regiune a de)enit nu numai o !rioritate !olitic ci "i una a securitii energetice.
A)*nd $n )edere toate acestea 8AT7 deine totu"i !otenialul de a aduce )aloare adugat la
eforturile internaionale )iz*nd $m%untirea securitii energetice $n c*te)a domenii de ni" "i de a
a%orda c*te)a situaii s!ecifice.
Vamie S#ea directorul !lanificrii !olitice $n cadrul 8AT7 consider c e/ist !atru domenii
!osi%ile !entru im!licarea alianei :
8AT7 ar !utea $nfiina un mecanism de monitorizare "i e)aluare continu care s
urmreasc e)oluiile legate de securitatea energetic. Acesta ar !utea !resu!une consultri !olitice
regionale cu aliaii "i !artenerii %azate !e analizele "i ra!oartele informati)e ale Statului Ma4or Militar
33
;aap de Moop ,che==er, ,peech at the 2nd Cunich $on=erence on,ecurit< Polic<, 2 April 2001,
???.securit<con=erence.de0Fon=eren)en0rede.phpSsprache.
Pagina "1
Internaional. Desf"urarea de informri "i !rezentri "i a cola%orrii cu mem%rii comunitii de
s!eciali"ti !recum cei de la IEA "i cei de la !rinci!alele com!anii din domeniul energiei ar !utea de
asemenea s 4oace un rol im!ortant. Un $nalt comitet 8AT7 ar !utea fi $nsrcinat s urmreasc
!ro%lema $ndea!roa!e. Acest gru! ar !utea a!oi s !regteasc !rezentarea !ro%lemei $n faa
Consiliului 8ord Atlantic cel mai $nalt organ de luare a deciziilor al 8AT7. Totodat un alt gru! a/at
$n !rinci!al !e as!ectele economice ar !utea fi solicitat s s!ri4ine aceast iniiati) datorit legturii
directe dintre securitatea energetic economie "i tendinele !ieei. Mai mult c#iar Consiliul 8ord
Atlantic ar !utea $nfiina o Celul !entru Analiza Informaiilor "i a Securitii Energetice. 7 unitate
similar de informaii creat !entru a%ordarea !ro%lemei terorismului s+a do)edit a fi un succes. Ca
alternati) s+ar !utea e/tinde mandatul unitii de informaii !ri)ind terorismul !entru a acorda o
atenie s!ecial informaiilor legate de securitatea energetic. 8AT7 ar !utea de asemenea s in)ite
delegaiile diferitelor state "i organizaii internaionale cum ar fi 78U "i UE s informeze $n mod
regulat Consiliul 8ord Atlantic asu!ra acti)itilor lor !ro!rii $n domeniul securitii energetice.
Securitatea energetic !oate constitui o tem de discuie !e tim!ul sesiunilor informale 8AC+'SC
:reuniuni $ntrunite la ni)elul Consiliului 8ord Atlantic al 8AT7 "i Comitetul 'olitic de Securitate al
UE;. Securitatea energetic este de asemenea $n !rezent o tem fier%inte $n cadrul UE a)*nd $n )edere
rolul !rinci!al al Rusiei $n domeniul securitii energetice s+ar !utea face din aceasta o tem o%i"nuit
a consultrilor din Consiliul 8AT7+Rusia la fel cum ea a fost inclus !e agenda $nt*lnirilor la ni)el de
e/!ert cu Ucraina.
Un al doilea rol !osi%il al 8AT7 este acela de a oferi asisten de securitate aliailor.
Aceasta ar !utea im!lica msuri fle/i%ile $nce!*nd de la asistena de securitate !entru un aliat sau un
gru! de aliai !*n la desf"urarea c#iar a unei o!eraii 8AT7 $n )ederea securizrii $n caz de
necesitate a elementelor de infrastructur )ulnera%ile legate de energie. 8AT7 ar !utea s fie !regtit
s disloce !osi%il conform Articolului @ al Tratatului 8AT7 &'ac#ete de Asisten de Securitate(
alctuite $n mod s!ecial $n s!ri4inul unuia sau mai multor aliai. Acestea ar !utea cu!rinde $ntrirea
!atrulelor maritime "i aeriene $ntrirea reelelor naionale de comunicaii "i informaii sau c#iar
asistena !entru eforturile de rs!uns la !roducerea dezastrelor !rin folosirea mecanismelor 'lanului de
Urgene Ci)ile "i a celor ale Centrului Euro+Atlantic de Coordonare a Rs!unsului la Dezastre. Dac
)a fi necesar elementele domeniului energiei ar !utea de asemenea s fie !rote4ate $n condiii e/treme
!rin acti)area forelor de reacie ra!id care ar !utea fi !use !ermanent $ntr+o !oziie de a"te!tare.
Un al treilea rol !osi%il !entru 8AT7 ar !utea im!lica su!ra)eg#erea maritim "i
rs!uns la ameninri. Krile men%re au $n continuare res!onsa%ilitatea de a+"i !rote4a !ro!riile a!e
teritoriale dar 8AT7 ar !utea dez)olta o &ni"( de ca!a%ilitate !rin a%ordarea as!ectelor de securitate
Pagina "2
ale liniilor de comunicaii maritime. Gn acest sens 7!eraia Acti)e Endea)our :o o!eraie de contra+
terorism conce!ut !entru a s!ori securitatea maritim $n Mediteran du! -- se!tem%rie; ar !utea fi
folosit ca un model. 7 1ru!are de 6ore maritim multinaional :format inclusi) din !arteneri
atunci c*nd este cazul; ar !utea fi creat $n )ederea descura4rii atacurilor $m!otri)a elementelor din
domeniul energiei cum ar fi )asele trans!ortatoare de !etrol sau ='1. Totu"i $n realitate este
im!osi%il ca mari su!rafee de ocean s fie !rote4ate $n !ermanen. Dar 8AT7 !oate !rote4a anumite
!uncte $nguste de trecere eseniale $n cazul unor ameninri ridicate sau $n situaii de conflict. Acest
lucru )a solicita o a%ordare acti) care s asigure un rs!uns !e %aza informaiilor sau a ameninrilor.
De asemenea ar fi necesar un tim! de reacie scurt !entru redislocarea gru!rilor 8AT7 de fore
na)ele cu destinaie s!ecial. Rolul "i !oziionarea forelor na)ale actuale ale 8AT7 ar tre%ui s fie
e/aminate "i modificate $n mod cores!unztor dac Aliana urmeaz s+"i asume acest rol.
Un al !atrulea rol !osi%il !entru 8AT7 ar !utea fi constituit de o!eraiile de interdicie.
Acestea sunt o!eraii militare conce!ute s!ecial !entru securizarea a!ro)izionrii cu !etrol sau gaze $n
cazul situaiilor reale de criz sau conflict. Un e/em!lu :de"i nu a fost o o!eraie 8AT7; $l re!rezint
&7!eraia Earnest Iill( :-JMD+-JMM; desf"urat $n sco!ul !rote4rii !etrolierelor 0uBeitiene !e
tim!ul rz%oiului dintre Iran "i Ira0 "i care a im!licat comunitatea internaional nu numai !rin
dislocarea de mi4loace na)ale ci "i !rin $nlocuirea !a)ilioanelor !etrolierelor :sc#im%area steagurilor
!etrolierelor 0uBeitiene !entru a descura4a atacurile $m!otri)a acestora;. 7 o!eraie 8AT7 de
interdicie ar !utea im!lica o!eraii maritime de escortare !e termen scurt !rote4area sondelor "i
terminalelor de !etrol acordarea asistenei autoritilor naionale $n )ederea !rote4rii %azelor de
$ncrcare.descrcare "i !rotecia rafinriilor "i a !unctelor de de!ozitare.
Realizarea unui rol al 8AT7 $n securitatea energetic im!lic as!ecte !olitice im!ortante
cum ar fi dez)oltarea relaiilor cu alte organizaii "i rile !artenere. De asemenea aceasta im!lic
dez)oltarea unor o!iuni militare cum ar fi o a%ordare &!e %aza informaiilor( care ar suferi din cauza
unei li!se de coeren dac este tratat $n mod se!arat. De aici rezult ne)oia de a inter+conecta aceste
standarde diferite de lucru $n cadrul unei conce!ii !olitico+militare generale !ri)ind securitatea
energetic. Cele !atru roluri !osi%ile ale Alianei ar !utea forma nucleul acestei conce!ii.
De"i securitatea energetic re!rezint o tem relati) nou !e agenda internaional aceasta
este una im!ortant "i )a fi de actualitate !entru muli ani de acum $ncolo. Datorit cerinei glo%ale
cresc*nde de energie "i a naturii din ce $n ce mai glo%alizate a lumii orice diminuare a ni)elului de
a!ro)izionare !oate conduce la o criz internaional. 2a fi ne)oie de desf"urarea $n continuare a
discuiilor $ntre aliai mai $nainte ca rolul "i contri%uia 8AT7 s !oat fi %ine definite.

Pagina ".
(trategia energetic a Rusiei
Re)enirea Lremlinului $n 4ocul de !utere mondial $n !erioada !ost+Elin se datoreaz mai ales
)iziunii !olitice autocrate a actualului !re"edinte 'utin care a reu"it s !arcurg traseul de la teorie la
realitate $ntr+un tim! relati) scurt. Imaginarul !olitic rusesc alimentat de nostalgia im!erial a celei
de+a treia Rome :at*t $n )arianta 'etru I c*t "i $n cea a lui Stalin; dar gre)at de realitatea inace!ta%il
"i ine/!lica%il a !ierderii !oziiei de for !e ma!amond a cores!uns electoral strategiei gru!ului de
la San0t 'eters%urg dornici de a+l $nlocui !e a%ulicul Noris Elin cu "eful ser)iciilor secrete energicul
2ladimir 'utin.
Gn "a!te ani de mandat 'utin a reu"it s instituie un control !olitic economic "i mediatic
a!roa!e com!let !e !lan intern "i s readuc Rusia $n !rim+!lan !e !lan e/tern !rin recurgerea la
le)ierul energetic "i la e/!ortul de arme ctre destinaii neagreate la Ias#ington "i de !rinci!alele
ca!itale euro!ene :Iran 2enezuela Coreea de 8ord;.
Conser)ate cu gri4 $n !erioada Rz%oiului Rece !e seama unor aran4amente e/trem de
%enefice ti! S72R7M cu sateliii din Estul Euro!ei sau diferite state clientelare africane "i asiatice
imensele resurse de materii !rime ale Rusiei au tre%uit aduse $n %alan $ntruc*t constituie ultimul atu
al Lremlinului $n dinamica !rocesului de glo%alizare. Analize economice riguroase de genul celor
efectuate $n ultimii ani de ctre !u%licaiile %ritanice &T#e Economist( "i &6inancial
Times(
39
arat clar fa!tul c a!artenena Rusiei la 1M :gru!ul statelor cel mai !uternic
industrializate; are mai degra% o raiune !olitic dec*t una de !erforman "i com!etiti)itate conform
regulilor occidentale ale !ieei.
'aradigma inde!endenei economicului de !olitic a fost a%andonat $n 6ederaia Rus $n
decem%rie 3<<@ c*nd gigantul Iu0os a fost dezmem%rat la ordinul direct al Lremlinului !e
considerente !olitice. Atunci !rinci!ala sa unitate de !roducie Rugans0neftegaz a fost )*ndut
com!aniei de stat Rosneft. Din acel moment Rosneftul s+a alturat !oliticii 1az!rom de
&re!rezentare? a Lremlinului $n relaiile internaionale. 'entru a fi siguri c euro!enii au $neles
&mesa4ul? trimis Ucrainei !rin $ntreru!erea furnizrii gazului ru"ii "i+au reluat !olitica de "anta4 fa
39

Pagina "H
de euro!eni. 'ractic Mosco)a "i+a amenintat direct !artenerii euro!eni c dac nu )or &ine cont de
interesele ruse"ti? nu )or mai !rimi gaz.
&Am #rnit !rea mult Euro!a cu iei. >i orice manual de economie s!une c dac oferta este
!rea mare atunci !reul nu !oate cre"te. Acest lucru se )a sc#im%a $ns du! ce ne )om di)ersifica
!iaa ctre C#ina Va!onia Australia "i Coreea de Sud?
3@
amenina SemOon 2ains#to0
!resedintele Transneft $n !resa rus. &Ameninrile 1az!romului la adresa Euro!ei anuna un nou
rz%oi rece !urtat cu noi metode? a re!licat Elmar Nro0 !re"edintele Comisiei de Afaceri E/terne din
'arlamentul Euro!ean. Cele dou com!anii au $ncercat $nce!*nd cu 3<<F s in)esteasc !e !iaa
energeticeuro!ean $nsa fra !rea mult succes. Marea Nritanie 7landa si Nelgia au reu"it s se o!un
&a)ansurilor? fcute de com!aniile de stat ruse"ti. Din nefericire $ns !entru coerenta !oliticii statelor
din UE ru"ii au reusit s !enetreze $n ultimii doi ani !iaa energetic german "i italian. Euro!a se
)ede $n acest moment o%ligat s acce!te toanele ru"ilor "i s fac numeroase concesii $n a%sena unei
strategii alternati)e. =a negocierile directe dintre oficialii euro!eni "i cei ru"i desf"urate la Soci $n
cadrul summitului Rusia+UE s+a con)enit ca ru"ilor s li se !ermit accesul !e !iaa energetic
euro!ean numai dac la r*ndul lor sunt de acord s !ermit com!aniilor occidentale s e/!loateze
c*m!urile %ogate $n gaze naturale din 6ederatia Rusa. Ru"ii au oferit $nsa numai zona Mrii Narents
firimituri aruncate euro!enilor.
Statul rus desf"oar o !olitic de lo%%O "i reglementare asu!ra acti)itilor com!aniilor
energetice astfel sectorul energetic de)enind sfera secundar de afaceri care are dre!t sco! derser)irea
"i su%sidierea funcionrii altor ramuri ale economiei. 'iaa energetic intern a Rusiei $n com!araie
cu alte ramuri ale economiei nu a fost su!us de ctre stat unei li%eralizri a !reurilor astfel MCE din
resursele energetice !restate consumatorilor se )*nd !e un !re reglementat de stat. Gn 3<<9 la 3M
august conform Wotr*rii 1u)ernului 6ederaiei Ruse a fost oficial a!ro%at &Strategia energetic a
Rusiei !*n $n anul 3<3<(. Gn acest document nu este clar sti!ulat cum se )a desf"ura restructurarea
!ieei interne a gazelor naturale !recum "i sta%ilirea unor norme de im!ozitare $n diferite ramuri ale
sectorului energetic. Cu toate acestea ca!acitatea energetic a Rusiei a fost "i este c#eia economiei
rii care+i asigur dura%ilitate "i dez)oltare. Azi cea mai mare com!anie !etrolier $n Rusia este
1az!rom care deine cele mai %ogate de!ozite de resurse energetice din lume acestea fiind estimate la
-DE din totalul de!ozitelor din lume "i mai mult de F<E din resursele energetice ale Rusiei. Conform
'rogramului de dez)oltare a industriei gazului !*n $n 3<9< 1az!rom )a cerceta geologic regiunile
!rinci!ale ca Si%eria de 2est Timano+'eciors0 "i Cas!ica. Du! aceasta )a cre"te semnificati) rolul
3@
Ziar rusesc
Pagina 0
regiunilor Si%eriei de Est "i 7rientului $nde!rtat. Gn anii 3<--+3<3< este !reconizat cercetarea
geologic a regiunilor Lrasnoiars0 Ir0uts0 "i Sa#a+Ra0utia insulei Sa#alin "i regiunii Mrii 7#ots0.
'rogramul mai sus menionat !re)ede realizarea o%iecti)ului de asigurare a cre"terii de!ozitelor de
gaze naturale $n )olum de !$n la 39C trilioane metri cu%i "i 9@ miliarde tone de condensat "i !etrol.
Lremlinul deintor al controlului asu!ra !rinci!alilor doi o!eratori energetici !e !iaa
ruseasc 1az!rom "i Rosneft desf"oar $n ultima !erioad o o!eraiune agresi) de !reluare a unor
!ri ma4oritare din aciunile o!eratorilor !ri)ai. Astfel cele mai mediatizate cazuri $n !erioada
decem%rie 3<<F+ianuarie 3<<D au fost cele ale !roiectului si%erian Sa#alin 3 $n )aloare de 33 miliarde
de euro :$n care com!ania olandezo+%ritanic S#ell "i !artenerii si 4a!onezi Mitsu%is#i "i Mitsui au
fost ne)oii su% !resiunea iminentelor ta/e de mediu s cedeze 1az!rom C< de !rocente !lus o aciune
din ceea ce este considerat a fi cel mai mare zcm*nt din lume; "i cel al !roiectului derulat tot $n
Si%eria de consoriul N'+T8L :al doilea o!erator !ri)at din Rusia du! =u0oil dar singurul cu
!artici!are strin; format de Nritis# 'etroleum $m!reun cu !arteneri ru"i :aflai su% !resiunea celor
dou com!anii de stat !entru a+"i )inde !artici!area;. 'ri)it $n retros!ecti) !rocesul de 0remlinizare a
o!eratorilor energetici din Rusia tre%uia s dea de g*ndit $nc de la scandalul falimentrii com!aniei
Ru0os $ns reacia Nru/ellesului a fost una lent "i ineficient. Gn !lus e/istena unor aran4amente
energetice %ilaterale de genul celui dintre 1ermania :de!endent de im!orturile ruse"ti $n !ro!orie de
o treime; "i Rusia !ri)ind construirea unei conducte de gaz !e su% Marea Naltic "i $n !ofida o!oziiei
statelor %altice "i a 'oloniei induce riscul unei continuri a %loca4ului decizional comunitar $n !ri)ina
relaionrii cu Rusia.
Relaia Rusia)#elarus Conducta Ramal+Euro!a )a fi mereu !ro%a%il miza dis!utelor !olitice
dintre Mosco)a "i Mins0 la ca!itolul energetic. 6iind destinat furnizrii de gaze ctre statele
euro!ene conducta s+a transformat $ntr+un instrument de influen $n m*inele autoritilor de la Mins0
asu!ra !oliticii energetice ruse. 'e de o !arte c#iar dac !e moment influena este minim a!arent
aceasta !oate cre"te ca reacie la o nou !olitic a 1az!romului !entru Nelarus. Atuul Nelarusiei $l
re!rezint multi!lele %ra"amente care conecteaz conducta la reeaua de gazoducte o!erate de
Neltransgaz o com!anie %elarus. Cele dou !ri niciodat nu se )or $nelege se !are !*n la urm la
mi4loc fiind un sistem rigid de tarife la gaz. 'e de alt !arte forarea de Lremlin a !*rg#iilor de
influen %elaruse asu!ra conductei Ramal+Euro!a !oate duce la reorientarea !olitic "i economic a
Nelarusiei s!re 7ccident astfel Nelarusia de)enind un !artener inaliena%il :fie "i intermediar; $n
relaiile energetice at*t ale UE c*t "i ale Rusiei. Gn %aza tratatului unional semnat $n -JJF $ntre Nelarus
"i Rusia sunt !re)zute relaii %ilaterale str*nse $n domeniile !olitic economic "i militar fr
amendamentul de a consolida un stat unitar. 'rin urmare documentul !oate 4uca un rol #otr*tor $n
Pagina 1
!rocesul e)entualelor negocieri ruso+%elaruse cu !ri)ire la sta%ilirea unui tarif la gaze naturale $n
urmtorii ani. Nelarus 4oac tare a)*nd $n m*n ideea de a%andonare a !roiectului de fuziune cu
6ederaia Rus $n caz de scum!ire mare a gazelor ruse"ti. 'osi%il aceasta nu $m!iedic autoritile de la
Mins0 s !streze relaiile %ilaterale cu Rusia $n %aza tratatului unional !*n c*nd 7ccidentul nu )a
des#ide u"ile !olitice autoritilor de la Mins0 e)entual dac Lremlinul foreaz nota tarifelor la gaze.
De"i e !uin )erosimil c Nelarusia are de ales. 'e moment circa C<E din cantitatea total de !etrol
tranziteaz Nelarus din Rusia s!re Uniunea Euro!ean. >i cantitatea )a cre"te o dat cu du%larea
e/!ortului de gaze ruse"ti $n UE. E)ident $n aceste condiii Nelarus $"i )a sta%ili !rioritile )itale "i
nu )a sc!a "ansa de a se afirma ca !artener egal $n c#estiunea energetic.
*nfluen i control+ Ce e/!licaie !oate a)ea di!lomaia energetic rus la eta!a actual[ 7
sim%ioz din o%iecti)e trasate $ntr+o strategie energetic cu coninut li!sit de lim!ezime de !arc ar
tre%ui s fie a"a "i o am%iie e/#austi) de influen $n Euro!a. 7 com%inaie care ar !utea a)ea sf*r"it
dac s+ar gsi o alternati) !entru UE de im!ort al gazelor naturale "i !etrol !entru o !erioad de lung
durat. Gns actuala ecuaie !olitic este: UE \ Rusia !osi%il !lus Nelarus "i Laza#stan :de!inde
foarte mult de aceste dou state cum $"i )or diri4a !olitica energetic;. Gn cazul Laza#stanului dac
ma4oritatea com!aniilor !etroliere din ar $nc#eie acorduri de e/tragere "i li)are de !etrol "i gaze
naturale cu cele ruse"ti res!ecti) controlul asu!ra li)rrilor a!arine "i com!aniilor ruse"ti este !e
moment dificil de !rognozat care )a fi !olitica energetic a Laza#stanului !e mai de!arte. 'osi%il c
$ntr+o msur oarecare mersul lucrurilor de!inde "i de UE cu desc#iderea u"ilor sale economice "i
!olitice ctre Laza#stan oferindu+i !oate acea "ans im!ortant de afirmare economic !e !ieele
euro!ene. 'osi%il atunci ecuaia )a fi cu totul alta. Dar !e moment influena "i controlul Rusiei asu!ra
conductelor de gaze naturale s!re UE este $n )igoare
Pagina 2
CA+ITOLUL III)
STRATEGIA DE SECURITATE ENERGETIC A RO9FNIEI
Gn Strategia de securitate naional a Rom*niei
3C
se !recizeaz c riscurile "i ameninrile la
adresa securitii naionale !ot fi am!lificate de e/istena unor )ulnera%iliti "i disfuncionaliti $ntre
care urmatoarele fenomene sunt generatoare de !reocu!ari sau !ericole: de!endena accentuat de
unele resurse )itale greu accesi%ile5... anga4area insuficient a societatii ci)ile $n dez%aterea "i
soluionarea !ro%lemelor de securitate(.
Un rol im!ortant $n garantarea securitatii nationale + !rin !risma condiiilor economico+sociale
+ re)ine asigurrii securitii energetice !rin ada!tarea o!erati) "i o!timizarea structurii consumului
de resurse energetice !rimare "i cresterea eficienei energetice. Gn acest sco! se )a actiona cu !rioritate
!entru:
reducerea de!endenei de a!ro)izionarea din regiuni insta%ile sau din state care folosesc
energia ca instrument de !resiune !olitica5
accelerarea !rogramelor de !roducere a energiei $n centrale nucleare5
relansarea !reocu!arilor )iz*nd cre"terea !roduciei de #idroenergie "i de energie %azat
!e te#nologiile moderne de folosire a car%unilor.
3C
Strategia de securitate nationala a Rom*niei BBB.!resedencO.ro
Pagina "
un rol im!ortant tre%uie s re)in !roduciei de energie din surse regenera%ile sau
alternati)e "i cre"terii eficienei energetice $n mediul industrial "i casnic. 'rogramele de
msuri $n acest domeniu )or fi corelate cu strategiile Uniunii Euro!ene )iz*nd
securitatea energetica.
Strategia energetica a Roaniei
04
,entru ,erio&a 077BE0707 identific o%iecti)ul general:
#ati#(acerea nece#aru%ui &e energie at!t "n ,re5ent: c!t $i ,e teren e&iu $i %ung: %a un ,re. c!t
ai #c5ut: a&ec*at unei econoii o&erne &e ,ia. $i unui #tan&ar& &e *ia. ci*i%i5at: "n
con&i.ii &e ca%itate: #iguran. "n a%ientare: cu re#,ectarea ,rinci,ii%or &e5*o%trii &ura2i%e)
Docuentu% ia $n considerare !re)ederile e/istente $n 'rogramul de 1u)ernare !entru !erioada
3<<C+3<<M $n 'lanul 8aional de Dez)oltare 3<<D+3<-9 $n 6oaia de !arcurs 3<<9+3<-C !recum "i
anga4amentele asumate $n negocierile de aderare la UE. 8oua strategie energetic naionala este
racordat la strategia energetic comunitar fiind !reluate elementele eseniale din documentele
rele)ante ale Uniunii Euro!ene: Strategia =isa%ona Cartea 2erde !entru o strategie euro!ean !entru
energie dura%ila com!etiti) "i sigur !recum "i 8oua 'olitic Energetic Euro!ean.
'olitica energetic a Rom*niei ofer soluii de dez)oltare economic $n condiiile cre"terii
de!endenei de im!orturi "i $ntririi tendinelor de consolidare a !ieelor.
As!ecte )izate de Strategia energetic:
cre"terea securitii energetice a Rom*niei !rin di)ersificarea surselor de a!ro)izionare cu
resurse energetice "i dez)oltarea tranzitului de resurse energetice !rin ar5
asigurarea dez)oltrii dura%ile a Rom*niei inclusi) !rin limitarea im!actului sectorului
energetic asu!ra mediului conform cerinelor UE $n domeniu5
susinerea com!etiti)itii economice !rin msuri )iz*nd o%inerea unei com!etiii reale $n
sectorul energetic $n condiiile li%eralizrii totale a !ieelor de energie a trans!arenei a
tratamentului nediscriminatoriu "i ec#idistant5
susinerea !oliticilor sociale care )izeaz asigurarea accesi%ilitii la energie !entru categoriile
sociale cele mai defa)orizate fr a afecta funcionarea !ieei5
stimularea dez)oltrii "i $m%untirea funcionrii !ieei energiei "i $ncadrarea sa $n !iaa
intern a UE !rin cre"terea trans!arenei cadrului instituional !rintr+o mai %un su!ra)eg#ere
"i monitorizare a !ieei $n )ederea eliminrii distorsiunilor care ar !utea afecta concurena5
$m%untirea eficienei energetice !e $ntregul lan energetic de la !roducerea de energie la
consum "i !romo)area resurselor regenera%ile de energie5
3F
Strategia energetica a Romaniei!roiect BBB. BBB.minind.ro
Pagina
satisfacerea clienilor consumatori $n condiiile li)rrii unei energii de calitate "i la !reuri
com!etiti)e.
8oua Strategie Energetic a Rom*niei !leac de la realitile "i tendinele actuale din sectorul
energetic "i anume:
starea actual a sectorului energetic5
rezer)ele "i !roducia intern de resurse energetice5
intensitatea energetic ridicat !e $ntregul lan: resurse !rimare !roducere trans!ort
distri%uie inclusi) consumatorul final5
ni)elul ridicat al !olurii generate de sectorul energetic "i necesitatea $ncadrrii $n limitele
negociate cu UE5
li!sa surselor "i rutelor alternati)e !entru a!ro)izionare cu gaze naturale "i !etrol din im!ort.
Direciile de aciune ale !oliticii energetice a Rom*niei con)ergente cu cele ale !oliticii
energetice a Uniunii Euro!ene sunt:
meninerea su)eranitii naionale $n !ro%leme legate de sigurana energetic5
cre"terea siguranei $n alimentarea cu energie5
alegerea unui mi/ de energie ec#ili%rat cu accent !e utilizarea cr%unelui energiei nucleare "i
resurselor energetice regenera%ile inclusi) !rin utilizarea !otenialului #idro nee/!loatat care
s confere sectorului energetic com!etiti)itate "i securitate $n a!ro)izionare5
gestionarea eficient a resurselor energetice !rimare e!uiza%ile din Rom*nia "i meninerea la
un ni)el acce!ta%il !e %aze economice a im!ortului de resurse energetice !rimare5
$m%untirea com!eti)itii !ieelor interne de energie electric "i gaze naturale "i !artici!area
acti) la formarea !ieelor regionale "i la dez)oltarea sc#im%urilor transfrontaliere5
$m%untirea eficienei energetice inclusi) !entru asigurarea unei dez)oltri dura%ile5
asigurarea in)estiiilor !entru cre"terea ca!acitii de ino)aie "i dez)oltare te#nologic ca
modalitate de susinere a aciunilor !recedente5
realizarea o%iecti)elor de !rotecie a mediului "i reducere a emisiilor de C735
!artici!area !roacti) la eforturile Uniunii Euro!ene de formulare a unei !olitici energetice
!entru Euro!a cu urmrirea "i !romo)area intereselor Rom*niei $n Sud +Estul Euro!ei.
Pagina !
In !erioada 3<<D+3<3<
cele mai im!ortante
o%iecti)e care tre%uie
realizate $n conformitate
cu documentul de
strategie energetic sunt:
Pagina 1
Securitatea
a,ro*i5ionrii cu
energie
Se )a menine un ec#ili%ru $ntre im!ortul de resurse energetice !rimare "i utilizarea raional "i
eficient a rezer)elor naionale !e %aze economice "i comercialeG
Se )a di)ersifica "i consolida $n cadrul sta%ilit la ni)el euro!ean a relaiilor de cola%orare cu
rile !roductoare de #idrocar%uri !recum "i cu cele de tranzit5
Se )or di)ersifica sursele de a!ro)izionare cu materii !rime "i se )or dez)olta rutele de
trans!ort al acestora :!roiectul 8a%ucco "i conducta de !etrol Constana+Trieste;5
Se )a urmri $nc#eierea de contracte !e termen lung !entru gaze naturale din im!ort !entru a
diminua riscurile de $ntreru!ere a furnizrii cu res!ectarea regulilor concureniale5
Se )a urmri $nc#eierea de contracte !e termen lung !entru furnizorii interni de cr%une care s
le asigure acces la !ieele financiare cu res!ectarea regulilor concureniale5
Cre"terea in)estiiilor $n domeniul e/traciei de cr%une "i de minereu de uraniu $n
modernizarea "i rea%ilitarea ec#i!amentelor $n continuarea susinerii !roduciei de #uil "i de
minereu de uraniu !rin a4utor de stat $n conformitate cu reglementrile UE $n intensificarea
cercetrii geologice "i !unerea $n e/!loatare a noi zcminte $n $nc#iderea minelor cu acti)itate
o!rit dez)oltarea "i rea%ilitarea distri%uiei de !roduse !etroliere "i $n $m%unatirea sectorului
de !relucrare+rafinare a !roduselor !etroliere. 2aloarea estimat a in)estiiilor $n domeniul
!etrolier !entru !erioada analizat este de 33 mld. Euro.
Cre"terea in)estiiilor $n domeniul e/!loatrii rezer)elor de gaze naturale $n dez)oltarea
rea%ilitarea "i dis!ecerizarea conductelor de gaze naturale $n cre"terea ca!acitii de
Pagina 2
$nmagazinare a gazelor naturale. 2aloarea estimat in)estiiilor $n domeniul gazelor naturale
!entru !erioada analizat este de -C3D mld. Euro5
In domeniul !roducerii de energie electric )a urma un !roces de restructurare "i $nnoire a
ca!acitilor energetice !rin rea%ilitarea unitilor e/istente )ia%ile $nc#iderea unitilor
ne)ia%ile "i construcia de noi uniti de !roducere. Efortul in)estiional )a fi susinut $n
!rinci!al !rin !ri)atizare "i in)estiii !ri)ate cu o )aloare estimat !entru !erioada analizat
de -3D mld. Euro. Statul )a !stra !ac#etul de control asu!ra !rinci!alelor uniti de !roducere
a energiei electrice totaliz*nd o !utere instalat suficient !entru a !utea asigura sigurana
energetic a rii. Se )a analiza integrarea acestor !roductori cu societi de distri%uie aflate
$n !ro!rietatea statului rezult*nd com!anii !uternice la ni)el regional5
2a continua !rocesul de dez)oltare modernizare "i rete#nologizare a reelelor de trans!ort "i
distri%uie a energiei electrice. 2aloarea estimat a in)estiiilor din acest domeniu este de C@
mld. Euro.
2or continua !rogramele de dez)oltare modernizare "i retenologizare a reelelor de trans!ort "i
distri%uie de energie termic de dez)oltare modernizare "i rete#nologizare a unitilor de
!roducie a energiei electrice "i termice $n cogenerare. 2aloarea estimat a in)estiiilor $n
domeniul energiei termice !entru !erioada analizat este de 3D mld. Euro 5
2or fi a%ordate $n comun cu statele mem%re ale UE !ro%lemele referitoare la !rotecia
infrastructurii critice din sistemul energetic $n lu!ta $m!otri)a terorismului.
De5*o%tare &ura2i%
2a continua !romo)area !roducerii energiei !e %az de resurse regenera%ile astfel $nc*t
consumul de energie electric realizat din resurse regenera%ile de energie electric sa re!rezinte
99E din consumul intern %rut de energie electric al anului 3<-< 9C E $n anul 3<-C "i 9M E $n
anul 3<3<. Din consumul intern %rut de energie --E )a fi asigurat din surse regenera%ile $n
anul 3<-<. In anul 3<-< se )a $nde!lini inta naional sta%ilit !ri)ind utilizarea surselor
regenera%ile de energie $n !roducia de energie electric. Ritmul de utilizare a surselor
regenera%ile )a continua s creasc "i du! anul 3<-< astfel $nc*t !roducia de energie
electric din aceste surse $n anul 3<-C s re!rezinte 9C E din consumul intern %rut de energie
electric iar $n anul 3<3< s re!rezinte 9M E.
Se )or stimula in)estiiile $n $m%untirea eficienei energetice !e $ntregul lan: resurse+
!roducie+trans!ort+distri%uie+consum5
Se )a !romo)a utilizarea %iocom%usti%ililor lic#izi %iogazului "i a energiei geotermale5
Pagina .
2a fi susinut acti)itatea de cercetare+dez)oltare "i diseminare a rezultatelor cercetrii a!licate5
Se )or lua msuri !entru reducerea im!actului negati) al sectorului energetic asu!ra mediului
$ncon4urtor !rin rea%ilitarea su!rafeelor "i refacerea mediului natural afectat de acti)itile
generate $n sectorul energetic !rin !romo)area realizrii de !roiecte ?1reen 6ield( !rin
realizarea in)estiiilor !rognozate in !rotecia mediului $n Instalaiile mari de ardere din
sectorul energetic !rin im!lementarea mecanismuluide tranzacionare a !ermiselor de emisii
de gaze cu efect de ser !rin realizarea managementului de!ozitrii $n siguran a de"eurilor
radioacti)e inclusi) constituirea resurselor financiare necesare !entru de!ozitarea final "i
dezafectarea unittilor nuclearoelectrice !rin realizarea de noi ca!aciti de !roducie utiliz*nd
te#nologii curate de ardere a com%usti%ililor fosili5
2a continua !rogramul naional de electrificri5
Se )or lua msuri !entru reducerea im!actului social asu!ra consumatorilor de energie
defa)orizai
Co,etiti*itate
Se )or dez)olta "i !erfeciona mecanismele !ieelor concureniale !entru energie electric gaze
naturale !etrol uraniu certificate )erzi certificate de emisii a gazelor cu efect de ser "i
ser)icii energetice5
Se )or e/tinde acti)itile o!eratorului !ieei angro de energie electric din Rom*nia la ni)el
regional "i se )a intensifica !artici!area acti) la realizarea !ieei regionale de energie "i a
!ieei unice euro!ene5
Se )a li%eraliza tranzitul de energie $n condiii te#nice controlate de siguran $n alimentare "i
se )a asigura accesul !ermanent "i nediscriminatoriu la reelele de trans!ort "i la
intercone/iunile internaionale5 )a cre"te ca!acitatea de intercone/iune de la circa -< E $n
!rezent la -C+3< E la orizontul anului 3<3<5
2a continua !rocesul de restructurare cre"tere a !rofita%ilitii "i !ri)atizrii $n sectorul
energetic :!ri)atizarea se )a realiza at*t cu in)estitori strategici c*t "i !rin listarea !e !iaa de
ca!ital;5
2a continua !rocesul de restructurare !entru sectorul de lignit $n )ederea cre"terii
!rofita%ilitii "i accesului !e !iaa de ca!ital5
Se )a menine accesul la rezer)ele de #uil $n )ederea asigurrii securitii energetice $n
condiii economice adec)ate.
Pagina H
Msurile !e termen scurt !re)zute a fi realizate $n urmtoarea !erioad se refer la structura
cor!orati) a !roductorilor de energie cu ca!ital social de stat. Aceste msuri !re)d continuarea
!ri)atizrii com!le/urilor energetice eficientizarea "i !ri)atizarea unor gru!uri energetice din
cadrul SC Termoelectrica SA eficientizarea SC Electrocentrale De)a SA SC Electrocentrale
continuarea !ri)atizrii micro#idrocentralelor !regtirea listrii la Nurs a SC Widroelectrica SA "i
S8 8uclearelectrica SA realizarea de noi in)estiii in sectorul energetic ca: centrala cu acumulare
"i !om!a4 Tarnia =!u"te"ti centralele #idroelelectrice Islaz Mcin "i centralele de !e r*ul Tisa
centrale !e com%usti%ili solizi centrale care utilizeaz surse regenera%ile etc.
'entru %una funcionare a sectorului energetic "i dez)oltarea acestuia conform !re)ederilor
!rezentei strategii este necesar crearea unui climat sta%il "i !redicti%il $n ceea ce !ri)e"te cadrul
legislati) "i de reglementare
Msuri pentru ndeplinirea obiectivelor prioritare
Msuri generale
Msurile generale !entru inde!linirea o%iecti)elor !rioritare sunt urmtoarele:
$m%untirea cadrului instituional si legislati) $n condiii de trans!aren $n acord cu
cerinele legate de asigurarea com!etiti)itii !roteciei mediului "i a siguranei $n furnizarea
energiei "i a cerinelor de atragere "i sustinere a in)estiiilor in sectorul energetic "i de
)alorificare a resurselor de cr%une5
G%unatatirea !oliticii de !reuri !entru com%usti%ili energie termic si energie electric a)*nd
in )edere !rinci!iile de nediscriminare trans!aren "i o%iecti)itate "i introducerea tre!tat a
mecanismelor concureniale5
2alorificarea !otenialului uman cre"terea eficienei muncii si $m%unatatirea condiiilor de
munc !e %aza continurii !rocesului de restructurare "i reorganizare de modernizare a
managementului com!aniilor din sector5
Asigurarea unei !rotecii sociale cores!unztoare !rin mecanisme de susinere direct a
consumatorilor )ulnera%ili5
Pagina !0
Asigurarea unui ni)el de !regtire a !ersonalului conform cerinelor te#nico+economice
actuale5
Dez)oltarea te#nologic a sectorului energetic "i a sectorului e/tracti) de cr%une !rin
stimularea si s!ri4inirea cercetrii si ino)arii5
Atragerea ca!italului strin "i auto#ton a)*nd ca o%iecti) !rioritar asigurarea unui climat de
com!etiti)tate crescut care s re!rezinte motorul de dez)oltare sntoas a sectorului energetic
"i a sectorului e/tracti) de cr%une5
Dez)oltarea !ieelor concureniale de energie electric si gaze naturale !e !rinci!ii de
trans!arent si integrarea acestora in !ieele regional si euro!ean.
Atragerea si asigurarea sta%ilitatii forei de munc s!ecializat !rin moti)area cores!unztoare
a !ersonalului din industria energetic.
Msurile generale se com!leteaz cu msuri s!ecifice domeniilor "i su%sectoarelor din sectorul
energetic.
Msuri pentru reducerea impactului social
Msuri pentru reducerea impactului social+ 'entru asigurarea unui grad de su!orta%ilitate a
!reurilor energiei electrice energiei termice si a gazelor naturale la consumatori sunt necesare
urmtoarele msuri:
Consolidarea !ieelor concureniale de energie5
Racordarea la !iaa regional de energie electric si gaze naturale5
Utilizarea o!tim a resurselor energetice interne5
'erfecionarea sistemelor de !reuri "i tarife5
Reducerea facturii cu energia !latit de !o!ulaie si de agenii economici !rin cre"terea
eficienei energetice !e $ntregul lan :!roducere trans!ort distri%uie consum; reducerea
consumurilor s!ecifice "i utilizarea de te#nologii noi !erformante in sectorul energiei5
Trecerea la un sistem de !rotecie social direct a !o!ulaiei cu !osi%iliti financiare reduse
!rin $nlocuirea tarifului social !entru energie electric "i a su%)eniei acordate !entru energie
termic cu a4utoare sociale destinate numai categoriilor )ulnera%ile de consumatori5
Cresterea siguranei $n alimentarea cu energie !rin:
Pagina !1
+ di)ersificarea surselor si rutelor de a!ro)izionare cu !etrol si gaze naturale "i
reducerea de!endenei de im!orturile de resurse energetice5
+ dez)oltarea reelelor de trans!ort energie electric si gaze naturale "i cre"terea
ca!acitilor de intercone/iune cu rile )ecine5
+ cre"terea ca!acittii de inmagazinare a gazelor naturale.
1u)ernul Rom*niei a im!lementat un !ac#et de msuri sociale !rin care !ersoanele cu )enituri
mici !rimesc a4utoare financiare !entru ac#itarea facturilor la gaze "i energie termica. Acest !rogram
este re)izuit anual astfel $ncat sa fie asigurat !rotecia social a !ersonelor cu )enituri reduse.
(ecuritatea energetic ) element esenial al de,voltrii economice
Strategia energetic are im!licaii ma4ore asu!ra securitii naionale. Un rol esenial $n acest
domeniu re)ine asigurrii securitii energetice !rin: asigurarea unei %alane ec#ili%rate $ntre cerere "i
!roductia nationala de energie o!timizarea structurii consumului de resurse energetice !rimare "i
cre"terea eficienei energetice. Se )a aciona cu !rioritate !entru di)ersificarea surselor "i rutelor de
a!ro)izionare "i limitarea de!endenei de a!ro)izionare cu resurse energetice din im!ort.
7 alt influen asu!ra securitii naionale este legat de securitatea instalaiilor energetice.
Uniunea Euro!eana a sta%ilit a%ordarea unitar a !roteciei infrastructurilor energetice :X'rotecia
infrastructurilor critice $n lu!ta $m!otri)a terorismuluiX ado!tat de CE $n 3<<@;. Rom*nia ca stat
mem%ru al Uniunii Euro!eane !reia sarcinile din documentele legate de securitatea instalaiilor.
'rinci!alele direcii de aciune sunt:
sta%ilirea instrumentelor legale de securitatea instalaiilor a ca!acitatilor de de!ozitare a
reelelor si infrastructurilor energetice inclusi) a instalaiilor nucleare5
!romo)area unor instrumente de $ncura4are a in)estitiilor !entru ca!aciati de !roducere a
energiei electrice care sunt necesare !entru securitatea energetic in conformitate cu Directi)a
3<<C.MJ.EC5
!romo)area unor !roiecte multinaionale care s asigure di)ersificarea accesului la resursele
energetice de materii !rime $n mod s!ecial de gaze si !etrol :!roiectul 8a%ucco si conducta de
!etrol Constanta Trieste;5
Pagina !2
!romo)area unor !roiecte menite s asigure o cre"tere a ca!acitii de interconectare a
sistemului electroenergetic cu sistemele rilor din Sud Estul Euro!ei :ca%lul su%marin cu
Turcia linii electrice aeriene de @<< 02 cu Ser%ia Ungaria si Re!u%lica Moldo)a;5
realizarea !rogramelor !ri)ind cre"terea securitii construciilor #idroenergetice5
cre"terea ca!acitilor de $nmagazinare su%teran a gazelor naturale5
interconectarea Sistemului 8ational de Trans!ort gaze naturale cu sistemele similare din rile
)ecine:
+ interconectarea cu Ungaria !e relaia Arad+Szeged5
+ interconectarea cu Nulgaria !e relaia 1iurgiu+Ruse5
+ interconectarea cu Ucraina !e relaia Cernauti+Siret5
+ interconectarea cu Moldo)a + !e traseul Droc#ia+Ung#eni+Iasi
Gn )ederea cre"terii coeficientului de siguran $n li)rarea gazelor !entru e)itarea unor
!ertur%aii ma4ore $n sistemul naional de trans!ort "i res!ecti) $n alimentarea cu gaze a
consumatorilor $n situaii de criz in conformitate cu recomandarile cu!rinse in Directi)ele
euro!ene din domeniul crerii stocurilor de iei "i !roduse !etroliere se au $n )edere at*t
di)ersificarea surselor de a!ro)izionare cu iei "i gaze naturale !rin interconectari energetice
c*t "i cre"terea ca!acitii de $nmagazinare su%terana a gazelor naturale.
$roiectul %abucco + are dre!t sco! conectarea "i )alorificarea rezer)elor de gaze naturale din zona
Mrii Cas!ice si 7rientul Mi4lociu cu !ietele euro!ene !rin construirea unei conducte !e teritoriul
celor cinci ri "i care s ai% ca !unct de !lecare grania Turciei cu 1eorgia "i ca !unct final nodul
te#nologic Naumgarten din Austria. =ungimea total a conductei este de 93M3 0m din care @CD 0m !e
teritoriul Rom*niei iar construcia conductei urmeaz a se realiza $n inter)alul 3<<M+3<--. Se
!reconizeaz ca )olumul de gaze ce urmeaz a fi trans!ortat in anul 3<-- este de M miliarde m.c. cu o
cre"tere liniar !*n la 3CC miliarde m.c. in anul 3<9<.
'otenialul de im!ort al Romaniei din aceast surs este a!reciat la 3 A C miliarde m9.an.
6inanarea !roiectului "i derularea in)estiiei se )or desf"ura $n regim !ri)at. Gntrucat !*n $n !rezent
nu e/ist un coridor de li)rare $ntre sursele a)ute $n )edere "i zonele int de consum 8a%ucco !oate
oferi o surs de gaze naturale ctre !iaa euro!ean de gaze naturale "i astfel )a 4uca un rol im!ortant
$n cre"terea gradului de com!etiti)itate a !ieelor gaziere euro!ene $n !romo)area !rocesului de
li%eralizare al acestor !iee inclusi) $n rile $n curs de aderare.
Pagina !"
'roiectul 8a%ucco )a determina cre"terea securitii $n a!ro)izionarea cu gaze naturale !entru
Euro!a di)ersificarea surselor de a!ro)izionare cu gaze accesul la rezer)ele im!ortante de gaze
naturale din zona Mrii Cas!ice "i 7rientul Mi4lociu !entru !ieele euro!ene. Acest !roiect $nseamn
stimularea com!etiiei !e !iaa intern de gaze $ntrirea rolului de ar tranzitat de coridoare ma4ore
energetice de trans!ort !entru !ieele din Euro!a Central "i de 2est stimularea industriilor cone/e
care )or contri%ui la realizarea !roiectului !rin im!licarea com!aniilor rom*ne"ti furnizoare de
!roduse "i ser)icii inclusi) crearea de noi locuri de munc.
Ideea construirii unei conducte transcontinentale a )enit in conte/tul actual al scderii constante a
li)rarilor de gaze din Marea 8ordului. Cre"terea de!endenei de gazele naturale ruse"ti "i cre"terea
!reului la gazul lic#efiat !rodus $n rile din nordul Africii au fost un semnal de alarm !entru
identificarea de noi soluii )ia%ile in domeniul a!ro)izionrii cu gaze.
'roiectul 8a%ucco )a asigura securitatea a!ro)izionrii Euro!ei cu gaze naturale !rin
di)ersificarea surselor de energie. 'roiectul %eneficiaz at*t de s!ri4inul Uniunii Euro!ene c*t "i al
instituiilor financiare internaionale :NEI I6C si NERD sunt gata s susin !roiectul cu fonduri
cores!unztoare;.
Conducta de tran,it iei Constanta - &rieste .$E'$ ) $an European 'il $ipeline/ A Ministerul
Economiei "i Comerului a !rimit din !artea Comisiei Euro!ene finanare $n cadrul !rogramului
'WARE $n )aloare de 3<F milioane Euro !entru realizarea &Studiului te#nico+economic !entru
conducta !etrolier de tranzit in Romania( efectuat !entru !roiectul de construcie a conductei de
trans!ort a ieiului intre Constana "i Trieste :Italia;. Studiul de feza%ilitate a fost ela%orat de un
consoriu condus de firma Will International UL. Studiul include e/aminarea !arametrilor te#nici
financiari 4uridici comerciali "i de mediu !recum "i e)aluarea ca!acitii de trans!ort "i a in)estitiilor
!entru conducta sus mentionata. Studiul de feza%ilitate a !roiectului a demonstrat e/istena ieiului
dis!oni%il la e/!ort din regiunea Mrii Cas!ice estimat s creasc de la un ni)el anual de C< milioane
tone la -D< milioane tone in 3<-< si 9@@ milioane tone in 3<3<. Cre"terea estimat $n cantitile de
!etrol cas!ic "i rusesc direcionate ctre Marea 8eagr semnaleaz e/istena unui deficit al ca!acitii
de trans!ort $n zona Mrii 8egre. Acest fa!t este rele)at "i de ctre studiul de feza%ilitate care indic
astfel o!ortunitatea dez)oltrii !roiectului 'E7'.
Date te#nice ale !roiectului:
+ lungimea total -9F< 0m din care F@J 0m !e teritoriul Rom*niei5
+ ri tranzitate : Rom*nia Ser%ia Croaia Slo)enia "i Italia
+ !iata totala accesi%ila 3JM mil t.an din care !iaa int --3 mil tone.an5
Pagina !
+ ca!acitatea de trans!ort 9 )ariante: @< mil t.an F< mil t.an sau J< mil t.an
'roiectul este atracti) !entru in)estitorii strategici !rin modalitile comercial )ia%ile si sigure de
trans!ort iei !e distante lungi !e care le !oate oferi. Ruta !ro!us !rin Rom*nia+Ser%ia+Croatia ofer
cea mai direct cale de trans!ort al ieiului dins!re Marea 8eagr ctre !iaa euro!ean.
*nfrastructuri critice Infrastructura critic este re!rezentat de sisteme distri%uite dinamice de
mari dimensiuni cu com!ortament !otenial neliniar "i care sunt interconectate susce!ti%ile la
multi!le ameninri "i generatoare de riscuri. Infrastructura critic cu!rinde resursele fizice ser)icii
o%iecti)e $n care se desf"oar acti)iti informatice reele "i elemente de infrastructur care in cazul
indis!oni%ilitii sau distrugerii ar a)ea un im!act co)*r"itor asu!ra sntii sigurantei securitatii sau
%unstrii ceteanului sau asu!ra %unei funcionri a autoritilor statului.
E)oluiile din ultimile dou decenii au artat cre"terea )ulnera%ilitiilor societii cauzate de
defectarea distrugerea "i.sau $ntreru!erea infrastructurilor te#nologice :trans!orturi energie
informatica etc.; !ro)ocate de acte de terorism dezastre naturale negli4ene accidente acti)iti
criminale "i nu $n ultimul r*nd de com!artament !remeditat.
=u*nd $n considerare com!le/itatea infrastructurii energetice care $nglo%eaz mai multe su%sisteme
"i elemente critice care fac !arte din domeniul !roduciei de !etrol gaze cr%une energie
electric instalaii nucleare ca!aciti de stocare a resurselor energetice ca!aciti de !roducie
sisteme de trans!ort si distri%uie 1u)ernul )a aciona constant !entru:
+ identificarea "i in)entarierea infrastructurilor critice energetice
+ definirea domeniilor de risc "i sta%ilirea msurilor s!ecifice de !rotecie inter)entie "i
recu!erare5
+ sta%ilirea interde!endentelor intra+sectoriale "i inter+sectoriale "i reducerea )ulnera%ilitilor
rezultate din acestea5
+ sta%ilirea !rin normati)e interne a !rocedurilor de constituire a %azei de date din sectorul
energetic metodologia "i !rocedurile de coo!erare $ntre o!eratorii !ri)ati "i de stat cu
structurile centrale de coordonare5
+ diseminarea informaiilor "i coo!erare acional $n )ederea reducerii riscului unor incidente
susce!ti%ile de a !roduce !ertur%aii e/tinse "i de durata la oricare dintre infrastructurile
energetice5
+ construirea "i a!rofundarea con"iintei organizationale !ri)ind securitatea infrastructurii
critice5
Pagina !!
+ a%ordarea comun a !ro%lemei securitii infrastructurilor critice energetice !rin instituirea
unui cadru organizatoric reglementat !entru cola%orarea direct "i efecti) a tuturor actorilor
!u%lici "i !ri)ati inclusi) !rin !roiecte de !arteneriat !u%lic+!ri)at.
1u)ernul Rom*niei )a contri%ui !rin msuri adec)ate la $m%untirea !roteciei infrastructurii
critice de interes euro!ean !rin dez)oltarea metodologiilor comune !ri)ind identificarea "i clasificarea
ameninrilor asigurarea unei comunicri coordonri "i coo!erri eficiente im!lementarea coerent "i
uniform a msurilor de !rotecie "i definirea clar a res!onsa%ilitilor factorilor cu com!eten $n
domeniu acord*nd atenie deose%it ameninrilor teroriste. naionale de cercetare sectoriale "i
intersectoriale !ri)ind !rotecia infrastructurii critice.
SSE !re)ede &eci5ii #trategice !entru:
com!le/urile energetice Termoelectrica Electrocentrale De)a Electrocentrale Nucure"ti
Widroelectrica centralele munici!ale de cogenerare5
noi in)estiii la centrala cu acumulare !om!are Tarnia =!u"te"ti amena4area $n continuare a
Dunrii !e sectorul X'orile de 6ier II + Nrila X centrala #idroelectric de !e Tisa centralele !e
com%usti%ili fosili A 1reen field "i cele care utilizeaz surse regenera%ile.
Pagina !1
CA+ITOLUL IV)
SITUAIA ACTUAL A SECTORULUI ENERGETIC
DIN RO9FNIA I +ERS+ECTIVELE HNDE+LINIRII
OBIECTIVELOR STRATEGIEI DE SECURITATE ENERGETIC
SITUAIA ACTUAL A SECTORULUI ENERGETIC
Rom*nia dis!une de o gama di)ersificat dar redus cantitati) de resurse de energie !rimar:
iei gaze naturale cr%une minereu de uraniu !recum "i un !otenial )alorifica%il de resurse
regenera%ile relati) modest
3D
.
Resurse energetice epui,abile
3D
Strategia energetica a Romaniei!roiect BBB. BBB.minind.ro
Pagina !2
Zcmintele de #idrocar%uri sunt limitate !e fondul unui declin al !roduciei interne "i $n
condiiile $n care nu au mai fost identificate noi zcminte cu !otenial im!ortant. Rezer)ele actuale de
iei sunt estimate la D9D mil. tone. 'roducia de iei a sczut de la -@D mil. tone in -JDF :anul cu
!roductia de )*rf; la C mil. tone in 3<<F. Zcmintele de gaze naturale sunt de asemenea limitate iar
du!a -JJ< !roducia intern este in declin. Rezer)ele actuale de gaze naturale sunt estimate la -M@J
mld.m9. 'roducia de gaze naturale a fost de -39 mld.m9 in anul 3<<F ceea ce a re!rezentat FJE din
consumul naional anual total de gaze naturale. In condiiile reducerii rezer)elor de iei "i gaze
naturale tre%uie s creasc rolul cr%unilor indigeni "i $n !articular al lignitului $n %alana energetic
naional.
Resursele de #uil din Rom*nia cunoscute sunt de D<C mil. tone din care e/!loata%ile $n
!erimeter concesionate -<C mil. tone. Resursele de lignit din Rom*nia sunt estimate la -@J< mil.tone
din care e/!loata%ile $n !erimeter concesionate @@C mil.tone. Resursele am!lasate $n !erimetre noi
neconcesionate sunt de -<@C milioane tone.
Resursele de minereu de uraniu de care dis!une Rom*nia !rezint un interes deose%it !entru
economia naional a)*nd $n )edere funcionarea Unitii - Cerna)od !unerea in funciune a Unitii
3 Cerna)oda n 3<<D "i dez)oltarea )iitoare a !rogramului de energetica nucleara. Minereul de uraniu
se utilizeaz !entru fa%ricarea in Rom*nia a com%usti%ilului nuclear destinat unitilor
nuclearoelectrice de la Cerna)od.
Gn ane/ele - "i 3. sunt !rezentate situaia resurselor naionale de energie !rimar "i estimarea
e)oluiei rezer)elor naionale de iei "i gaze naturale $n !erioada 3<<D A 3<3C.
(ursele regenerabile de energie
Rom*nia are o Strategie de )alorificare a resurselor regenera%ile a!ro%at !rin Wotr*re a
1u)ernului $n anul 3<<9 "i const $n com%inarea cotelor o%ligatorii "i a certificatelor )erzi. Sistemul
de !romo)are )izeaz energia electric !rodus din energie eolian energie solar energie
geotermal %iomas energia )alurilor #idrogen !rodus din SRE !recum "i energia electric
!rodus $n centrale #idroelectrice cu o !utere instalat mai mic sau egal cu -< MI !use $n
funciune sau modernizate $nce!and cu anul 3<<@.
Pagina !.
Sistemul de cote o%ligatorii este definit ca fiind mecanismul de !romo)are a !roducerii de
energie electric din surse regenera%ile de energie !rin ac#iziia de ctre furnizori a unor cote
o%ligatorii de energie electric !rodus din aceste surse $n )ederea )*nzrii ctre consumatorii
deser)ii. Certificatul )erde este un document ce atest o cantitate de - MI# de E+SRE li)rat $n
reea. Certificatul )erde are teoretic )ala%ilitate nelimitat "i se !oate tranzaciona distinct de
energie electric asociat acestuia !e o !iaa a contractelor %ilaterale sau !e !iaa centraliza de
certificate )erzi.
Gn Romania e/ista doar 3 !roiecte demonstrati)e o tur%ina eoliana de @ 0I "i un !roiect de
)alorificare a energiei solare de <MC 0I. 6iecare a!ro)izioneaz cu energie o singura locuinta. Au
mai e/istat 3 !roiecte demonstrati)e de utilizare a energiei eoliene $n Munii Semenic "i la Agigea
!e litoralul Mrii 8egre :unitati de !este -<< 0I;. Din cauza li!sei fondurilor aceste 3 !roiecte nu
mai functioneaz. E/ista un !roiect de utilizare a %iomasei $n orasul Clu4+8a!oca unde unele
auto)e#icule din sistemul de trans!ort !u%lic folosesc ulei de ra!i. In ultimii ani au fost realizate
!roiecte de Im!lementare $n Comun cu 7landa si Danemarca:
recu!erarea si utilizarea gazului de la de!ozitele de de"euri ur%ane $n @ ora"e5
utilizarea rumegu"ului !entru termoficare $n C ora"e5
utilizarea energiei geotermale !entru termoficare $n 3 ora"e.
Energia eo%ian ' Un atlas naional al )*nturilor realizat $n -JJ9 de Institutul de Cercetri "i
Modernizri Energetice indic )iteze ale )*ntului de @C !*n la --C m.s la C< m deasu!ra solului $n
diferite regiuni ale rii dar mai ales $n larg :]J m.s;. Atlasul identific zone $ntinse cu )iteze de !este
-- m.s $n funcie de to!ografie. Conform &'rofilului de ar !ri)ind sursele regenera%ile de energie(
realizat de Institutul de Studii si 'roiectari Energetice !otenialul economic estimat este de C/-<J
0I#.an :9.<<< MI;5 studiul arat c %arierele $n calea tuturor surselor de energie regenera%il sunt
li!sa finanarii "i !reurile sczute ale energiei e/ist*nd un !otenial de -@ <<< MI adic 39 <<<
1I#.an5 !e %aza unei e)aluri !reliminare $n zona rmului Mrii 8egre !otenialul eolian este de
a!ro/imati) 3 <<< MI adic @ C<< 1I#.an
3M
.
Energia #o%ar ' Rom*nia are de4a un fundament %un $n acest sector fiind im!lementate
!roiecte $nca din anii UM<. Radiaia solar medie )ariaz $ntre --<< "i -9<< 0I#.m3 !e an !entru mai
mult de 4umtate din su!rafaa rii. Institutul 8aional de Meteorologie si Widrologie a ela%orat o
3M
Motararea Gu4ernului nr. 1!"!0200" care apro#a ,trategia Nationala pentru Kalori=icarea ,urselor
&egenera#ile de Energie
Pagina !H
#art a radiaiei solare !e %aza unor date mulianuale. 'otenialul e/!loata%il !entru !roducia de
energie electric foto)oltaic este de a!ro/imati) - 3<< 1I#.an. Su!rafaa total a Rom*niei este de
a!ro/imati) 39M 9J- 0m3. Astfel radiaia solar !entru Rom*nia re!rezint a!ro/imati) 99< milioane
1I# !e an :!otenialul teoretic al energiei solare;. Su!rafaa te#nic amena4a%il este de a!ro/imati)
9<E din su!rafaa construi%il dis!oni%il. Astfel su!rafaa construi%il dis!oni%il $n Rom*nia este
de a!ro/imati) F9< 0m3 din care ar !utea fi instalai colectori solari !e o su!rafata de 3-< 0m3.
6iecare metru !atrat de colector din Rom*nia !roduce a!ro/imati) @@< 0I# energie electric sau -@@<
MV de energie termic !e an. 'entru a $nlocui cantitatea total de energie termic necesar !entru
$ncalzire $n Rom*nia :F3<<< MV; cu energie termic solar este necesar o su!rafata de @9 0m3 de
colectori. Aceasta re!rezinta 3<E din su!rafaa total utiliza%il de 3-< 0m3. Contri%utia colectoarelor
solare la aco!erirea cererii de a! cald "i caldur din Rom*nia este estimat la a!ro/imati) -@9@ <<<
tone ec#i)alent !etrol :F< 'V.an; ceea ar !utea $nlocui a!roa!e C<E din necesarul de a! cald sau
-CE din energia termic utilizat $n !rezent !entru $ncalzire. Gn condiiile meteorologice+solare actuale
din Rom*nia un colector termic solar este funcional de o%icei din martie !*n $n octom%rie cu o
eficien care )ariaz $ntre @< "i J<E. :Sursa: Strategia 8ationala !entru 2alorificarea Surselor
Regenera%ile de Energie; Conform noii legislatii referitoare la sursele regenera%ile a!ro/imati) 3 F<<
<<< m3 de colectori solari )or fi instalai !*n $n anul 3<-C e)it*ndu+se astfel -.<<<.<<< tone emisii
de C73 !e an. Ace"ti colectori ar !roduce -.<<< 1I# de energie termic !e an. De asemenea
!otenialul o!eraional !entru energia solar utilizat cu a4utorul celulele foto)oltaice este de
a!ro/imati) -.3<< 1I#.an. 'reul energiei electrice generate din surse foto)oltaice )ariaz $ntre <3C
"i <C Y.0I#. 'entru consumatorii de energie izolai "i micii consumatori aceste celule solare
foto)oltaice sunt o surs alternati) atracti) din !unct de )edere economic dac este luat $n
considerare costul ridicat al conectarii consumatorilor la reeaua national de electricitate.
Energia geotera% E/!lorrile "i cercetrile $n acest sector au $nce!ut $n anii UF< "i au fost
efectuate !este 3<< de fora4e sco*nd la i)eal a!e cu tem!eraturi $ntre @<+-3<^C. Aceste resurse !ot fi
folosite direct !entru $nclzire sau !entru !roducia de energie electric. Ca!acitatea total instalat
este de 93< MItermic :!entru o tem!eratura de referin de 9<<^C;. Gn !rezent doar $n 4ur de -9F
MIt sunt folosite din a!ro/imati) F< de iz)oare !roduc*nd a! cald cu tem!eraturi $ntre CC+-CC^C.
Rezer)a e/!loata%il este de a!ro/imati) -FD mii tone ec#i)alent !etrol :D<<< / -<F 1V.an;.
Bioa#a 'otenialul %iomasei este estimat la D.CJ@ mii tone ec#i)alent !etrol.an ceea ce
re!rezint a!ro/imati) -JE din totalul consumului de energie !rimar $n 3<<<. Niomasa cu!rinde:
Pagina 10
de"euri forestiere "i lemn de foc :-.-DC mii tone ec#i)alent !etrol; rumegu" "i alte de"euri lemnoase
:@MD mii tone ec#i)alent !etrol; de"euri agricole :@.DJJ mii tone ec#i)alent !etrol; %iogaz :CMM mii
tone ec#i)alent !etrol; de"euri mena4ere :C@C mii tone ec#i)alent !etrol; Un !roiect de im!lementare
$n comun cu Danemarca :Rumegus 3<<<; ce utilizeaz de"eurile din !relucrarea lemnului !entru
o%inerea energiei termice a cu!rins urmtoarele ora"e: 2l#ita 1#eorg#ieni 4udeul Warg#ita5 2atra
Dornei 4udeul Sucea)a5 Wuedin 4udeul Clu45 Gntorsura Nuzului 4udeul Co)asna. 'roiectul nu a fost
!romo)at $n mod cores!unztor rezultatele nu sunt cunoscute astfel $ncat e/ist !uine !osi%iliti de
re!licare a !roiectelor $n afara iniiati)elor gu)ernamentale.
Ii&roenergia' Widroenergia are o tradiie lung $n Rom*nia "i aco!er o mare !arte din
necesarul de energie. Strategia 8aional !entru 2alorificarea Surselor Regenera%ile de Energie este
singura surs de informaie credi%il $n !ri)ina !otenialului #idroenergiei: !oential teoretic: D<.<<<
1I#.an din care + !otentialul r*urilor interne C-.F<< 1I#.an + !otenialul sectorului rom*nesc al
Dunrii -M.@<< 1I#.an5 !otenial te#nic: 9@.C<< 1I#.an cu o ca!acitate instalat de --.9D< MI
din care: + sectorul rom*nesc al Dunarii --.CF< 1I#.an cu 3.F3< MI instalai + !otenialul micro+
#idrocentralelor :#idrocentrale cu ca!aciti su% <F9 MI.centrala;: 3.J@<1I.an cu DCD MI
instalai5 !otenial economic: 3D.<<< 1I#.an cu o ca!acitate instalat de J.-3< MI5 !otenialul
e/!loata%il :care este $n conformitate cu cerinele UE !entru coordonarea transmisiei de energie
electric "i ia $n considerare restriciile legale "i de mediu;: $ntre 3@.<<< "i 3F.<<< 1I#.an D.<<< A
M.3<< 1I#.an ca!acitate instalat. Au fost identificate a!ro/imati) C.<<< de locaii ca fiind !otri)ite
!entru a!licaii #idroenergetice de mici dimensiuni. 7%iecti)ul !entru cota de energie regenera%il $n
consumul de energie arat foarte %ine cu e/ce!ia fa!tului c includerea #idrocentralelor mari nu )a fi
acce!tata de UE "i c#iar $n cazul #idrocentralelor mari cine)a tre%uie s faca ce)a $n acest sector.
Eforturile !entru trecerea de la com%usti%ilii tradiionali la cei %iologici ar !utea duce la o
crestere a !reurilor la alimente "i la un !roces de des!durire !e !lan mondial arat un studiu al
com!aniei de asigurri Co+o! Insurance SocietO. Uniunea Euro!ean intenioneaz ca !*n $n 3<3<
-<E din com%usti%ilul utilizat de auto)e#icule s !ro)in din %iocom%usti%ili. Documentul s+a
!u%licat la c*te)a zile du!a ce 7rganziatia 8aiunilor Unite a a)ertizat c$ %iocom%usti%ilii sunt mai
utili !entru $ncalzire "i !roducerea de energie dec*t !entru trans!ort. Niocom%usti%ilii sunt considerai
o !osi%il soluie !entru !ro%lema legat de sc#im%rile climatice deoarece !ot reduce emisiile de
gaze cu efect de ser. Studiul semnaleaz c !entru a $nlocui -<E din com%usti%ilul utilizat $n
trans!orturi la ni)el mondial este ne)oie s fie $nlocuite JE din su!rafeele agricole ale !lanetei. Asta
Pagina 11
$nseamn c !roducerea de %iocom%usti%ili ar !utea duce la o diminuare a terenurilor dis!oni%ile
!entru culturile alimentare $n rile unde de4a este foamete.
'otenialul energetic al surselor regenera%ile de energie din Rom*nia este !rezentat $n
ane/a 9.
Uti%i5area #ur#e%or regnera2i%e &e energie are un i,act #eni(icati* a#u,ra #i#teu%ui
e%ectroenergetic na.iona%: (iin& nece#are'
+ studii !ri)ind im!actul !enetrrii energiei eoliene $n reeaua electric de trans!ort "i
distri%uie :--< 02 "i mai sus; $n diferite scenarii $n reelele din Do%rogea "i Moldo)a5
+ dez)oltarea reelelor de trans!ort "i distri%uie $n conce!t de s(art gridD
+ dez)oltarea !ieei de ca!aciti !entru contracararea "i.sau limitare efectelor negati)e ale
)aria%ilitii necontrola%ile a energiei eoliene5
+ estimarea necesitilor de modernizare "i dez)oltare a reelelor $n condiiile generrii de
electricitate din eoliene micro#idro "i !rin cogenerare utiliz*nd %iomas.
Eficiena energetic
?Economia de energie este cea mai ieftin resurs de energie u"or de o%inut "i ne!oluant
com!arati) cu resursele de com%usti%ili fosili sau resursele regenera%ile de energie. =a ni)el naional
)aloarea medie a !otenialul de economisire a energiei :determinat ca medie !onderat a !otenialelor
de economisire din sectoare economice !recum industria trans!orturile sectorul rezidenial
alimentarea centralizat etc.; este $n !rezent estimat ca fiind de circa 9<+@< E. Dez)oltarea
economic nu se !oate realiza !e %aze dura%ile fr cre"terea eficienei energetice. Astfel se )a
asigura decu!larea ma4orrii consumului de resurse energetice de cre"terea economic. 1u)ernul are
un rol esenial "i legitim $n im!lementarea unei !olitici energetice orientate s!re economia de energie
"i $n crearea cadrului legislati) !entru dez)oltarea !ieei energiei.(
3J

De"i e/ist consens $n !ri)ina fa!tului c este logic s in)este"ti $n reducerea consumului de
energie dec*t $n noi uniti de !roducie s+a luat totu"i decizia finalizrii reactorului 3 de la Cerna)od.
Este logic s $m%untae"ti eficiena unei unitai energetice astfel reduc*nd costurile !recum "i
3J
Motararea de Gu4ern nr. 11" din 12 =e#ruarie 200 pri4ind apro#area ,trategiei nationale in do(eniul
e=icientei energetice
Pagina 12
$m!actul asu!ra mediului "i sntii $nsa nu are sens continuarea unui !rogram energetic !rin
in)estiii $n noi ca!aciti de !roducie $n Rom*nia. Eficiena energetic la consumator !oate furniza
aceea"i Xca!acitateX la costuri mai mici $n acela"i tim! duc*nd la o cre"tere a standardului de )ia "i a
com!etiti)itii com!aniilor. Este considerat realist o reducere cu @<E a intensitii energetice
!rimare !*n $n 3<-C :$ntr+un scenariu de %az care im!lic o cre"tere medie anual a !rodusului intern
%rut de C@E;. 6iecare Euro in)estit $ntr+un !roiect care !resu!une cre"terea eficienei energetice este
considerat a duce la reducerea cu -3F Euro a costurilor de ac#iziie a resurselor !rimare.
Cre"terea eficienei energetice are o contri%uie ma4or la realizarea siguranei alimentrii
dura%ilitii "i com!etiti)itii. Reducerea cererii de energie !rin cre"terea eficienei energetice
re!rezint o !olitic de c*"tig care !e l*ng economisirea resurselor energetice !rimare conduce "i la
reducerea emisiilor cu efect de ser.
Indicatorul sintetic re!rezentati) !ri)ind eficiena de utilizare a energiei la ni)el naional este
intensitatea energetic res!ecti) consumul de energie !entru a !roduce o unitate de 'rodus Intern
Nrut. A4ustarea structural a economiei dar "i cresterea eficienei de utilizare a resurselor au
determinat o reducere a intensitii energiei !rimare de la <F<C te!.-<<<Euro $n anul 3<<< la <C--
te!.-<<<Euro $n anul 3<<C calculul fiind fcut la !aritatea ratei de sc#im%. 2aloarea acestui indicator
ram*ne totu"i a!roa!e de circa 9 ori mai mare dec*t media UE :ane/a @;.
Gn 3<<9 a fost ela%orat Strategia 8aionala de Eficien Energetic care a !us $n e)iden
!rintre altele !otenialul economic de cre"tere a eficienei energetice $n diferite sectoare :ane/a C;.
Ca urmare a acestei strategii s+a sta%ilit ca o%iecti) strategic $m%untirea eficienei energetice
$n Rom*nia !e $ntregul lan resurse naturale !roducie trans!ort distri%uie "i utilizare final !rin
folosirea o!tim a mecanismelor s!ecifice economiei de !ia estim*ndu+se o reducere cu 9 E !e an a
intensitii energetice !e ansam%lul economiei naionale !*n $n anul 3<3< fa de anul 3<<-.
$roductia si consumul de energie
Gn anul 3<<F 'rodusul Intern Nrut :'IN; a fost cu @3E mai mare dec*t cel din anul 3<<<
re!rezent*nd 9JD9 Euro 3<<C.loc. fiind de circa F9 ori mai mic dec*t )aloarea medie din rile
Uniunii Euro!ene "i de -J ori mai mic dec*t )aloarea medie a celor zece ri nou intrate $n Uniunea
Euro!eana :8M -<;. Aceasta dez)oltare economic a determinat o cre"tere cu numai --9E a
Pagina 1"
consumului intern de energie !rimar $n anul 3<<C fa de anul 3<<< )aloarea realizat $n 3<<C fiind
de circa @-@ mil.te!. Din cauza ni)elului de dez)oltare economic mai redus consumul de energie
!rimar !e locuitor :-MC te!.loc.; din Rom*nia este de circa doua ori mai mic dec*t cel din rile
Uniunii Euro!ene.
'e de alta !arte este de remarcat decu!larea cre"terii 'IN de cre"terea cosumului de energie
!rimar datorat at*t restructurrii economice c*t "i $m%untirii modului de utilizare a energiei.
Analiz*nd structura consumului se constat o distri%uie ec#ili%rat $ntre gaze naturale :9F@E; iei "i
deri)ai !etrolieri :3C-E; "i cr%une :33@E; + ane/a F.
'roducia intern de energie !rimar s+a meninut constant :circa 3M mil.te!; cre"terea
!roduciei de cr%une com!ens*nd scderea !roduciei de iei "i gaze naturale. 'e fondul cresterii
consumului de energie !rimar de!endent de im!orturi a crescut de la 33CE $n 3<<< la circa 9@E $n
3<<C.
Energie electric la sf*r"itul anului 3<<C !uterea dis!oni%il $n sistemul electroenergetic a
fost de -@.D-@ MI. In anul 3<<F !roducia %rut de energie electric a fost de F3@9 TI# fa C-J
TI# $n anul 3<<<.
Energie termic alimentarea cu energie termic $n sisteme centralizate de distri%uie se
realizeaz !rin centrale termice :CT; "i centrale electrice de termoficare :CET; care furnizeaz energie
termic !entru un oras o zon a ora"ului sau un cartier. Gn ultimii ani consumul total de caldur a
sczut lent $n !rinci!al din cauza diminurii consumului industrial $n anul 3<<F totalul consumului
$nsum*nd J mil. te! din care consumul asigurat !rin sisteme centralizate de distri%utie re!rezint 3F
mil te! + circa 9<E. 8umrul locuinelor racordate la sistemele centralizate de !roducere "i distri%uie
a energiei termice este de circa 3.9C<.<<< re!rezent*nd CCE din totalul locuinelor din mediul ur%an "i
3JE din totalul locuinelor conform recensm*ntului !o!ulaiei "i locuinelor din martie 3<<3. Gn anul
3<<F numrul de familii alimentate cu energie termic !rin sistemele centralizate de !roducere "i
distri%uie a fost de circa -.J<<.<<<.
"a,e naturale $n anul 3<<F consumul total de gaze naturale a fost de -D 3<< milioane m9 din
care 3.FC< milioane m9 a re!rezentat consumul casnic :-C@E;. 'roducia de gaze naturale a fost $n
anul 3<<F de -3.<<< milioane m9 iar im!ortul a fost de C.3<< milioane m9 :9<3E din total consum;.
Gn luna martie 3<<D numrul total de consumatori de gaze naturale a fost de 3.CMJ.9<M din care
3.@F3.CFF consumatori casnici. Structura !roductiei interne "i a im!ortului de gaze naturale -JMD A
3<<F este !rezentat $n ane/a D.
0iei !roducia de iei a Rom*niei s+a diminuat constant concomitent cu cre"terea
im!orturilor. Gn ane/a M este !rezentat e)oluia !roduciei interne de iei.
Pagina 1
Cr2une' $n anul 3<<F !roducia de cr%une a Rom*niei a fost de 9@- milioane tone din care
9-3 milioane tone lignit "i 3J milioane tone #uil. Aceast !roducie a fost utilizat $n !ro!orie de
JJE !entru !roducerea de energie electric "i termic #uila contri%uind cu D3E din total !roducie de
energie electric iar lignitul cu 933E . E)oluia !roduciei naionale de cr%une este !rezentat $n
ane/a J
Starea teCnic a in#ta%a.ii%or "n anu% 077B
Circa M<E din gru!urile termoenergetice din ara noastr au fost instalate $n !erioada -JD<+
-JM< de!"indu+"i !ractic durata de )ia normat. Ma4oritatea ca!acitatilor termoenergetice nu sunt
ec#i!ate cu instalaii !erformante !entru reducerea !olurii $n felul acesta emisiile de no/e situ*ndu+
se !este )alorile ma/ime acce!tate $n UE. Gn ultimii -< ani au fost modernizate. rete#nologizate unele
centralele termoelectrice cu o ca!acitate de a!ro/imati) -<E din !uterea instalat.
Gn ceea ce !ri)este gru!urile #idroenergetice 9DE din totalul acestora au durata de )ia
normat de funcionare de!a"it. Gn !erioada 3<<< A 3<<C au fost rea%ilitate !rin rete#nologizare "i
modernizare ca!aciti de !roducie a cror !utere $nsumat este de J<< MI. S!orul de !utere o%inut
!rin modernizarea acestor ca!aciti este de -<-@ MI. 'entru !erioada 3<<F A 3<<J !rogramul de
rete#nologizare al unitilor #idroenergetice )izeaz rea%ilitarea unor ca!aciti de !roducie cu o
!utere total de F--9F MI fr s!or de !utere.
Unitatea - de la C8E Cerna)oda :D<D MI; a realizat $n ultimii ani un factor de utilizare mediu
a !uterii de a!roa!e J<E li)r*nd anual circa J+-<E din !roducia de energie electric a Rom*niei.
Durata de )ia !roiectat a Unitii - Cerna)od este de 9< ani :$nce!*nd din -JJF anul !unerii $n
funciune;. Au fost im!lementate !rograme cores!unzatoare de management a de"eurilor radioacti)e "i
com%usti%ilului nuclear ars !recum "i de !relungire a duratei de )ia !roiectate. Gn semestrul II al
anului 3<<D unitatea 3 Cerna)oda a $nce!ut e/!loatarea comercial asigur*nd astfel du%larea
!roduciei de energie electric de !ro)enien nuclear.
Reelele electrice de distri%uie :RED; sunt caracterizate !rintr+un grad a)ansat de uzur fizic
:circa FCE; a liniilor electrice de 4oas medie "i $nalt tensiune a staiilor de transformare "i a
!osturilor de transformare. =a aceasta se adaug uzura moral 9<E din instalaii fiind ec#i!ate cu
a!arata4 !rodus $n anii TF<. Gn !erioada analizat consumul !ro!riu te#nologic $n reelele de distri%uie
Pagina 1!
:inclusi) !ierderile comerciale; a a)ut o usoar scdere ating*nd $n anul 3<<@ )aloarea medie anual
de -3FE com!arati) cu media rilor din UE de D9E. In)estiiile efectuate !*n $n !rezent $n reeaua
electric de trans!ort :RET; au !ermis realizarea $ntr+o !rim eta! a unei noi "i moderne infrastructuri
de conducere !rin dis!ecer "i a infrastructurii necesare funcionrii !ieelor de electricitate :reea
naional de fi%r o!tic noul sistem EMSSCADA metering !latforme IT de tranzacionare "i
decontare;. Este $n curs de desf"urare !rogramul de modernizare a $ntregii reele la ni)elul celor mai
$nalte standarde euro!ene cu lucrri de modernizare "i rete#nologizare a staiilor electrice cele mai
im!ortante din RET !recum "i a dez)oltrii ca!acitii !e liniile de intercone/iune. 'rogresul te#nic
realizat a !ermis aderarea $n anul 3<<9 la Uniunea !entru Coordonarea Trans!ortatorilor de Energie
Electrica :UCTE; "i conectarea sincron $n 3<<@ a Sistemului Energetic 8ational :SE8; la sistemul
UCTE asigur*nd !e langa cre"terea siguranei $n funcionare o!ortuniti s!orite de !ri)atizare a
com!aniilor de energie "i tranzacii !e !iaa de electricitate intern "i internaional.
Sistemele centralizate de $ncalzire ur%an se confrunt cu o uzur fizic "i moral a instalaiilor
"i ec#i!amentelor resurse financiare insuficiente !entru $ntreinere rea%ilitare "i modernizare !ierderi
mari $n trans!ort "i distri%uie izolare termic necores!unztoare a fondului locati) e/istent. Ace"ti
factori au condus la costuri mari de !roducie "i distri%uie scderea calitii ser)iciilor "i cre"terea
)alorii facturii energetice !entru !o!ulaie. Eficienta acestor instalaii a fost afectat "i de gradul mare
de deconectare $n unele localitati astfel $nc*t consumatorii rama"i au fost !u"i $n situaia de a !lti
su!limentar !entru funcionarea $ntr+un regim neeconomic la sarcini reduse fa de cele de !roiect.
Circa FJE din lungimea total a Sistemului 8ational de Trans!ort al 1azelor 8aturale are
durata normat de funcionare de!a"it. Din totalul staiilor de reglare "i msurare a!ro/imati) 3DE
sunt $n funciune de !este 3C ani. Gn ultimii ani au fost modernizate.$nlocuite conducte $n lungime de
-.JF@ 0m re!rezent*nd circa 3@E din lungimea totala. Reelele de distri%uie a gazelor naturale sunt
caracterizate !rin gradul ridicat de uzur al conductelor "i %ran"amentelor circa @<E a)*nd durata
normat de )iaa de!a"it.
Ca!acitatea de $nmagazinare su%teran a gazelor naturale a cunoscut o dez)oltare !ermanent.
6a de anul 3<<< c*nd s+au $nmagazinat -.9@< milioane m9 $n anul 3<<F $n cele o!t de!ozite
e/istente a fost $nmagazinata cantitatea de 9.DDC milioane m9 :din care )olum util 3.JMM milioane m9
"i DMD milioane m9 stoc inacti) A !erna de gaze;
Sistemul 8ational de Trans!ort al Kieiului !rin Conducte are o ca!acitate de trans!ort de circa
3@ mil tone.an. In 3<<C ca!acitatea de trans!ort a fost folosit $n !ro!orie de C@E. Gnce!*nd cu -JJF
sistemul a intrat intr+un am!lu !rogram de rea%ilitare si modernizare.
Pagina 11
Gn general ec#i!amentele din sectorul car%onifer sunt uzate moral "i nu mai sunt !roduse !e
!lan mondial. Meninerea acestora $n funciune necesit im!ortante lucrri de rea%ilitare !entru
sc#im%area com!onentelor uzate fizic "i de modernizare a com!onentelor uzate moral $n )ederea
cre"terii !erformanelor. Cea mai mare !arte a ec#i!amentelor din sectorul e/tracti) de #uil sunt
fa%ricate du! licene din anii -JM< sunt uzate fizic ne!erformante "i su!une riscului crescut !ri)ind
!roducerea accidentelor miniere ca urmare a insuficienei mi4loacelor de monitorizare informatizare "i
control a s!aiului e/!loatat. Gn )ederea modernizrii "i rea%ilitrii ec#i!amentelor s+au efectuat "i sunt
$n curs in)estiii !entru rea%ilitarea liniilor te#nologice :e/ca)atoare %enzi ma"ini de #aldat; din
carierele de lignit ac#iziionarea de com!le/e mecanizate :susineri com%ine "i trans!ortoare; !entru
minele de #uil ec#i!amente au/iliare !recum "i ac#iziionarea de ec#i!amente !entru
monitorizare.control necesare !roceselor de !roducie.
Ca&ru% %egi#%ati* $i in#ti.utiona%
Cadrul legislati) aferent sectorului energetic a fost $m%untit $n conformitate cu legislaia
comunitar $n domeniu din !ers!ecti)a aderrii Rom*niei la UE dar "i a trecerii rii noastre la o
economie de !ia funcional. Sunt $n )igoare legi ale energiei electrice gazelor naturale minelor
!etrolului acti)itilor nucleare ser)iciilor !u%lice de gos!odrire comunal si utilizrii eficiente a
energiei armonizate cu legislaia UE.
'e !lan instituional au fost $nfiinate autoriti de regmenetare $n domeniul energiei electrice
:A8RE; "i $n domeniul gazelor naturale :A8R18; autoriti care au fuzionat $n anul 3<<D.
Domeniul energiei termice este reglementat de Autoritatea 8aional de Reglementare !entru
Ser)iciile Comunitare de Utiliti 'u%lice :A8RSC;.
Rom*nia a dez)oltat infrastructura necesar :organisme de reglementare "i control; !entru
energetica nuclear care res!ect cerinele standardelor Ageniei Internaionale de Energie Atomic de
la 2iena. Sistemul legislati) de standarde "i norme ado!tat $n domeniul securitii nucleare cores!unde
$n totalitate !oliticilor Uniunii Euro!ene.
Gn domeniul managementului final al de"urilor radioacti)e a fost $nfiinat Agenia 8aional
!entru De"euri Radioacti)e :A8DRAD; $n su%ordinea Ministerului Economiei "i 6inantelor care
dez)olt sistemul de standarde "i norme !entru de!ozitarea final "i managementul $n siguran al
de"eurilor radioacti)e !roduse la Cerna)od.
Pagina 12
Au fost ela%orate "i !romo)ate o serie de acte normati)e cu inciden asu!ra organizrii "i
funcionrii !ietei de energie "i a celei de gaze naturale "i se )or dez)olta $n continuare mecanisme
concureniale conform !racticii de la ni)elul !ieei interne a UE sco! $n care )a continua !rocesul de
ela%orare a legislaiei secundare.
+rotec.ia e&iu%ui
Sectorul energetic re!rezint o surs de !oluare im!ortant ca urmare a e/traciei !relucrrii "i
arderii com%usti%ililor fosili. Din arderea com%usti%ilului !entru !roducerea de energie rezult circa
MME din emisiile totale la ni)el naional de no/e J<E din cele de S73 "i D3E din cantitatea de !ul%eri
$n sus!ensie e)acuate $n atmosfera $n anul 3<<C.
Gn conte/tul aderrii la UE a fost trans!us $n legislaia rom*neasc "i este $n curs de
im!lementare Directi)a 3<<-.M<.EC !ri)ind Instalaiile Mari de Ardere. Au fost in)entariate -D@
instalaii mari de ardere care tre%uie s se alinieze la cerinele comunitare $n domeniu e"alonat !*n
$n anul 3<-D.
De asemenea Directi)a -JJJ.9-.EC !ri)ind de!ozitarea de"eurilor a fost trans!us $n legislaia
rom*neasc. Gn aceste conditii 3< de de!ozite de de"euri :#alde de zgura "i cenu" din industria
energetic; care utilizeaz instalaii !e %az de ?#idro+trans!ort( :trans!ort !e %az de a!; )or tre%ui
s se rete#nologizate $n )edrea conformrii cerinelor de mediu !*n $n anul 3<-9.
Este cunoscut fa!tul c toate ti!urile de $ntre%uinri ale com%usti%ililor fosili !roduc emisii de
C73 care re!rezint $n !rezent cauza !rinci!al a $nclzirii glo%ale. 'entru a $ntreine rolul im!ortant
al com%usti%ililior fosili $n mi/ul energetic tre%uie gsite "i a!licate soluii care s reduc im!actul
folosirii acestora. Gn acest sens soluia de ca!turare "i stocare a emisiilor de C73 :CSC; )a tre%ui
a!licat cores!unztor "i com%usti%ililor fosili. Totdat actualele te#nologii de ardere a cr%unelui )or
tre%ui $nlocuite cu tehnologii curate atenu*nd $n mod su%stanial !ro%lemele de !oluare local "i
fenomenul !loilor acide !rin reducerea considera%il a emisiilor de S73 "i 87/ !ul%erile $n
sus!ensie generate de centralele termice !e cr%une.
Managementul de"eurilor radioacti)e !roduse de unitile - "i 3 de la Cerna)od !e durata de
)ia a acestora se realizeaz $n conformitate cu cerinele standardelor Ageniei Internaionale !entru
Energie Atomic "i !racticilor internaionale a)ansate. Com%usti%ilul nuclear ars este de!ozitat $n
Pagina 1.
siguran !entru o !erioad de C< ani $ntr+un de!ozit uscat dez)oltat eta!izat !e am!lasamentul
Cerna)od. De!ozitul este realizat la ni)elul standardelor internationale. 'entru de!ozitarea definiti)
se )a realiza $n urmtoarele dou decenii un de!ozit adec)at. Ra!oartele anuale de mediu de la
Unitatea - Cerna)oda demonstraz un im!act !ractic ine/istent asu!ra mediului am%iant !o!ulaiei "i
!ersonalului de e/!loatare.
+ie.e &e energie=#er*iciu% ,u2%ic
UE a $nce!ut !rocesul de li%eralizare al !ieelor de electricitate $n anul -JJF !rin Directi)a
JF.J3.CE "i a celei de gaze naturale !rin Directi)a JM.9<.CE din -JJM. 'rin Directi)a CE -@<3.3<<3
s+au !us %azele funcionrii sectorului e/tracti) a #uilei $n condiiile !ieei li%ere du! anul 3<--. Gn
3<<9 au fost ado!tate dou noi Directi)e care $nlocuiesc )ec#ile directi)e "i accelereaz !rocesul
li%eralizrii "i formrii unei !iee interne euro!ene de energie :Directi)a 3<<9.C@.CE !entru energie
electric "i Directi)a 3<<9.CC.CE !entru gaze naturale;.
Gn Rom*nia crearea unor !iee funcionale de energie electric "i gaze naturale s+a %azat !e:
restructurarea sectorului energetic !rin se!ararea acti)itilor de !roducere trans!ort
distri%uie "i furnizare5
crearea cadrului instituional de reglementare a sectoarelor energiei electrice "i gazelor
naturale5
asigurarea accesului li%er :$n regim reglementat; la reelele de trans!ort "i distri%uie
corelat cu desc#iderea !rogresi) a !ieelor de energie electric "i gaze naturale
$ncura4*nd astfel concurena $n acti)itile de furnizare "i !roducere5
!regtirea legislaiei secundare aferente :cod comercial coduri te#nice contracte cadru
standarde de !erforman etc.;5
trans!unerea !re)ederilor Directi)ei 3<<9.C@.CE !ri)ind normele comune !entru !iaa
intern a energiei electrice "i ale Directi)ei 3<<9.CC.CE !ri)ind regulile comune ale
!ieii interne a gazului natural "i ale Directi)ei -@<3.3<<3.CE !ri)ind funcionarea
!roductorilor de #uil !e !iaa li%er a UE.
Pagina 1H
$iaa de energie electrica Rom*nia a o!tat !entru modelul de !ia descentralizat de energie
electric $n care !artici!anii sunt li%eri s inc#eie tranzacii de )*nzare+cum!arare a energiei electrice.
'iaa de energie electric se com!une din dou seciuni:
!iaa angro $n care energia electric este cum!rat $n )ederea re)*nzrii iar
tranzaciile se desf"oar $ntre !roductori "i furnizori5
!iaa cu amnuntul $n care energia electric este cum!rat $n )ederea consumului
!ro!riu iar tranzaciile se desf"oar $ntre furnizori "i consumatorii de energie.
Sustinerea !roduciei de energie electric din surse regenera%ile se realizeaz !rin Certificatele
2erzi tranzacionate !e 'iaa concurenial de Certificate 2erzi "i cote o%ligatorii !entru furnizori.
6iecare furnizor este o%ligat s ac#iziioneze anual o cantitate de Certificate 2erzi !ro!orional cu
cantitatea de energie electric )andut consumatorilor de ctre res!ecti)ul furnizor.
$iaa de ga,e naturale !iaa intern a gazelor naturale este format din:
seg(entul concurenial care cu!rinde comercializarea gazelor naturale $ntre furnizori "i $ntre
furnizori "i consumatorii eligi%ili. In segmentul concurenial !reurile se formeaz li%er !e
%aza cererii "i a ofertei5
seg(entul regle(entat care cu!rinde acti)itile cu caracter de mono!ol natural "i furnizarea la
!re reglementat "i $n %aza contractelor+cadru. Gn segmentul reglementat al !ieei sistemele de
!reuri "i tarife se sta%ilesc de A8R18 !e %aza metodologiilor !ro!rii.
'iaa gazelor naturale din Rom*nia a fost desc#is gradual $nce!*nd cu anul 3<<- c*nd gradul
iniial de desc#idere a !ieei interne a fost de -<E din consumul total aferent anului 3<<< a4ung*ndu+
se $n anul 3<<F la un grad de desc#idere a !ieei de gaze naturale de DCE :$nce!*nd cu <-.<D.3<<F;.
'rocesul de li%eralizare a !ieei de gaze naturale din Rom*nia a continuat la - ianuarie 3<<D gradul de
desc#idere al !ieei fiind de -<<E !entru consumatorii industriali.
Gn )ederea asigurrii necesarului de consum al tuturor categoriilor de consumatori "i eliminrii
disfuncionalitilor a!rute $n !iaa intern de gaze naturale $n iarna 3<<C+3<<F :urmare a
tem!eraturilor sczute "i a reducerii cantitilor de gaze naturale din im!ort $n lunile ianuarie "i
fe%ruarie 3<<F; 1u)ernul Rom*niei a a!ro%at !romo)area conce!tului de consumator $ntreru!ti%il $n
sco!ul realizrii siguranei $n a!ro)izionarea cu gaze naturale $n conformitate cu Directi)a
3<<@.FD.CE "i alocarea $n regim nediscriminatoriu a cantitilor de gaze noi ctre toti consumatorii
industriali care acce!t statutul de consumator $ntreru!ti%il. Consumatorul $ntreru!ti%il contri%uie
decisi) la meninerea funcionrii $n de!lin siguran a Sistemului 8aional de Trans!ort gaze naturale
"i a sistemelor de distri%uie !rin acce!tarea reducerii consumului !*n la o!rire $n conformitate cu
Pagina 20
!re)ederile Directi)ei 3<<@.FD.CE $n sco!ul asigurrii !roteciei a!ro)izionrii consumatorilor
casnici.
$iaa crbunelui date fiind caracteristicile cr%unelui e/tras $n Rom*nia :#uil energetic cu
!utere calorific de 9FC< 0cal.0g "i lignit cu !utere calorific $ntre -FC<+-JC< 0cal.0g; utilizarea
acestuia se !oate realiza numai $n termocentrale ec#i!ate !entru acest ti! de com%usti%il "i situate c*t
mai a!roa!e de furnizori res!ecti) -3 termocentrale !entru lignit "i 3 termocentrale !entru #uil. Din
aceste moti)e at*t #uila c*t "i lignitul din Rom*nia sunt !urttori de energie !rimar ca!ti)i "i nu !ot
face o%iectul unei !iee a cr%unelui $n ade)ratul sens al cu)*ntului. 7ferta de cr%une la ni)elul
actualilor !roductori din Rom*nia este de 99+9@ milioane tone cu cca. C milioane tone mai mic dec*t
cererea la ninelul anilor 3<-<+3<3< iar gradul de asigurare a !roduciei la acest ni)el este de -@ ani
!entru lignit "i 93 de ani !entru #uil. Asigurarea cererii !entru lignit la ni)elul anilor 3<-9+3<3< "i
du! este condiionat de !olitica Ageniei !entru Resurse Minerale de !unere $n )aloare a
!erimetrelor e/istente c*t "i de cercetare !entru !unerea $n e)iden "i )alorificare a unor noi
!erimetre.
$iaa uraniului Rom*nia nu are o !ia a uraniului unicul furnizor fiind Com!ania 8aional a
Uraniului. 'reul uraniului folosit la fa%ricarea com%usti%ilului nuclear !entru C8E Cerna)od este
negociat $ntre furnizor "i utilizator res!ecti) Societatea 8aional 8uclearelectrica SA. Gnce!*nd cu -
ianuarie 3<<D clauzele contractelor de !rocurare a uraniului inclusi) !reul sunt su!use a!ro%rii
Comisiei Euro!ene !rin Euratom Su!!lO AgencO :ESA;. Rezer)ele de minereu e/istente "i
e/!loata%ile asigur cererea de uraniu natural !*n la ni)elul anului 3<-D !entru funcionarea a dou
uniti nuclearoelectrice !e am!lasamentul Cerna)oda. 'otenialele noi !erimetre de zacminte de
minereu de uraniu nu !ot modifica semnificati) acesta situaie ceea ce im!une ado!tarea unor msuri
s!ecifce !entru asigurarea resurselor de uraniu natural conform necesarului rezultat din !rogramul de
dez)oltare a energeticii nucleare.
$reuri i tarife pentru energie1 efecte economice i sociale
Pagina 21
Energie electric+ =a energia electric sistemul de !reuri "i tarife a e)oluat de la sistemul unic
tarifar reglementat !entru consumatorii finali la un sistem cu !reuri !e acti)iti "i ser)icii ca!a%il s
rs!und noii structuri li%eralizate a sectorului.
'e !iaa li%eralizat se utilizeaz !reuri care se sta%ilesc !rin mecanisme concurentiale
inclusi) !entru dezec#ili%rele dintre cantitatile contractate "i cele efecti) consumate !recum "i tarife
reglementate !entru ser)iciile de reea :trans!ort "i distri%uie; "i ser)icii de sistem.
'reul energiei electrice a a)ut o e)oluie cresctoare datorit necesitii !racticrii unor !reuri
care s reflecte costurile raional 4ustifica%ile cre"terii !reurilor la com%usti%ili !e !lan internaional
cre"terii )olumului de in)estitii $n reele !recum "i eliminrii !rogresi)e a su%)eniilor directe "i
$ncruci"ate. Gn anul 3<<C !reul mediu al energiei electrice li)rate consumatorilor casnici a fost de J3-
Euro.MI# iar al energiei electrice li)rate consumatorilor industriali a fost de FFC Euro.MI#.
"a,e naturale+ 'e !arcursul anului 3<<C s+au $nregistrat cre"teri su%staniale ale cotaiilor
internaionale la iei "i !roduse !etroliere ceea ce a determinat ma4orarea !reului !entru gazele din
im!ort cu mult !este estimrile a)ute $n )edere la $nc#eierea negocierilor de aderare $n cadrul
Ca!itolului -@ &Energie(. Acest fa!t a condus $n urma consultarilor cu e/!erii euro!eni la un acord
cu Comisia Euro!eana !entru !relungirea calendarului de aliniere a !reului la gazele naturale !*n la
sf*r"itul anului 3<<M. Calendarul de aliniere con)enit cu e/!ertii UE !*n $n anul 3<<M a fost sta%ilit
in*nd cont de im!actul general al !reurilor la gazele naturale asu!ra !reurilor altor utiliti "i al
indicatorilor macroeconomici. Gn conformitate cu cerinele de armonizare la legislaia !rocedurile
comunitare "i cadrul economic general s!ecific Uniunii Euro!ene !re)zute $n Documentul
Com!lementar de 'oziie !ri)ind Ca!itolul -@ &Energie( :C786+R7 <F+<@; un o%iecti) im!ortant $l
re!rezint sta%ilirea !reurilor finale de furnizare a gazelor naturale la consumatorii ca!ti)i $n condiii
de eficien economic res!ecti) de recu!erare a costurilor ce !ri)esc desf"urarea acti)itilor de
!roducie $nmagazinare trans!ort distri%uie "i furnizare.
8ecesitatea im!lementrii unui nou sistem de tarifare a gazelor naturale a fost !re)azut $n
acordurile $nc#eiate de 1u)ernul Romaniei cu instituiile financiare internaionale "i a fost facut
!u%lic $nc din decem%rie 3<<9 c*nd A8R18 a emis metodologia de calcul al !reurilor "i tarifelor
reglementate $n sectorul gazelor naturale. Gn )ederea eliminrii su%)eniei $ncruci"ate $ntre categoriile
de consumatori A8R18 a im!lementat $nce!and cu <-.<@.3<<C un nou sistem de tarife de distri%uie
"i !reuri finale reglementate difereniate !e fiecare o!erator de distri%uie a gazelor naturale titular al
licenei de furnizare "i !e categorii de consumatori care s reflecte costurile cores!unztoare
furnizrii gazelor naturale !entru fiecare categorie $n !arte.
Pagina 22
6undamentarea !reurilor "i a tarifelor reglementate are la %az recunoa"terea costurilor
4ustificate "i efectuate $n mod 4ustificat de o!eratorii de distri%uie a gazelor naturale. Astfel !reurile
finale reglementate la care se realizeaz furnizarea reglementat a gazelor naturale aco!er toate
costurile efectuate !entru asigurarea cu gaze naturale a consumatorului final.
Gn sco!ul de a %eneficia $n mod nediscriminatoriu de gazele naturale din !roducia intern toi
consumatorii sunt o%ligai s ac#izitioneze gaze naturale din im!ort $ntr+un !rocent sta%ilit fa de
consumul total de gaze naturale :$n cazul consumatorilor eligi%ili !rin im!ortul direct al gazelor;.
'ro!oria gazelor din !roducia intern "i a celor din im!ort este sta%ilit lunar de ctre o!eratorul de
!ia. Calculul !reului mediu !onderat al gazelor naturale ac#iziionate din im!ort se efectueaz de
ctre Autoritatea 8aional de Reglementare $n Domeniul 1azelor 8aturale.
0iei i produse petroliere+ Gn conformitate cu legislaia $n )igoare !returile ieiului "i
!roduselor !etroliere se formeaz li%er !e %aza ra!ortului dintre cererea "i oferta de !e !iaa intern
res!ecti) de !e !iaa internaional. Tarifele de trans!ort din sistemul national de trans!ort al ieiului
se sta%ilesc de autoritatea com!etenta + Agentia 8aional !entru Resurse Minerale :A8RM;.
Con4unctura nefa)ora%il de !e !iaa mondial a ieiului caracterizat de scderea accentuat
a !roduciei "i a stocurilor + $n s!ecial !e !iaa american "i asiatic + a condus la cre"terea fr
!recedent a cotaiilor acestuia !e !ieele %ursiere $nregistradu+se !returi de F< _ D< USD.%aril
$nce!*nd cu anul 3<<C. Cre"terea !reului mondial al ieiului a condus la ma4orarea continu a
!reurilor !roduselor !etroliere "i im!licit la cre"terea $n lan a costurilor $n economie. Gn !reul intern
al ieiului "i al !roduselor !etroliere sunt incluse o serie de elemente de fiscalitate definite $n )alut
:Euro sau USD;. Gn mod firesc datorita e)oluiei cursului )alutar aceste elemente sunt redimensionate
la sf*r"itul fiecrei luni !entru luna urmtoare ceea ce atrage du! sine necesitatea recalculrii
!reurilor !roduselor res!ecti)e :elementele de fiscalitate re!rezint cca. D<E din !reul final al
!roduselor !etroliere;. 'reul !roduselor !etroliere este determinat de costul ieiului su!us !relucrarii
a crui !ondere este de !*n la M<E din costurile totale iar orice )ariaie im!lic modificarea
cores!unztoare a costurilor "i im!licit a !reurilor.
Kieiul este un !rodus cotat la %urs !e o !ia mondial. 'e !iaa !roduselor !etroliere e/ist
un climat concurential $n curs de consolidare modificarea "i )arietatea !returilor !racticate !e !ia
fiind un element !oziti) $n dez)oltarea !ieei li%ere. 'reurile la car%uranti se fi/eaza li%er dar "i
in*nd seama de e)oluia !reurilor e/terne "i de !uterea de cum!rare de !e !iaa intern a)*ndu+se $n
)edere !olitici ec#ili%rate de !reuri la car%urani.
Pagina 2"
Crbune+ 'reul cr%unelui se fi/eaz li%er !rin negocieri directe $ntre !roductor "i %eneficiar.
'entru #uil !reul este mai mic dec*t costul de !roducie diferena fiind aco!erit !rin a4utor de stat
$n condiiile directi)ei CE -@<3.3<<3. 'entru dez)oltarea !roduciei de cr%une $n condiiile actuale
este necesar !romo)area contractelor !e termen lung $ntre furnizori "i termocentrale !e %aza unor
formule de sta%ilire a !reurilor $n funcie de cotaiile %ursiere ale altor !urttori similari de energie
!rimar care s fundamenteze rezultatele studiilor de feze%ilitate :!lanurilor de afaceri; !e %aze reale.
Conform studiilor de !rognoz ela%orate la ni)el mondial :CME; !*n $n anul 3<9< !e toate !ieele
lumii se estimeaz un trend u"or cresctor al !reului la cr%une fa de cre"teri su%staniale la
celelalte resurse energetice :iei "i gaze naturale;. 'rognozele confirm fa!tul c aceast resurs
energetic !e l*ng durata mare de asigurare !rezint o garanie a susinerii necesarului de energie $n
)iitor la !reuri com!etiti)e cu !reul altor resurse !urttoare de energie !rimar.
Energie termica+ 'reul energiei termice furnizate !o!ulaiei din sistemele centralizate de
alimentare cu cldur este integral reglementat !rin sistemul de 'reuri =ocale de Referin :'=R;.
Costurile locale de !roducere distri%uie si furnizare a energiei termice $n sistem au fost $n anul 3<<C
de -F<+39< R78 lei.1cal diferena fa de '=R fiind su%)entionat de la Nugetul de stat :!*n $n anul
3<<D; "i %ugetele locale. Su%)enionarea consumatorilor de energie termic a re!rezentat o metod de
asigurare a !roteciei sociale "i de mentinere $n funciune a unor !roductori ineficieni dar cu rol
social im!ortant.
'entru energia termic !rodus $n cogenerare se a!lic sc#eme de s!ri4in astfel $nc*t s fie
asigurat )ia%ilitatea !roductorilor res!ecti)i !e !iaa concurenial de energie electric.
$rogno,a cererii de energie
Scenariul de referin !entru !rognoza e)oluiei cererii de energie $n !erioada 3<<D+3<3< are $n
)edere !rognoza e)oluiei !rinci!alilor indicatori macroeconomici $n !erioada 3<<D+3<3< ela%orat de
Comisia 8aional de 'rognoz. :$n ane/a -< sunt !rezentate )alorile estimate !entru indicatorii de
dez)oltare $n !erioada 3<<D+3<3<;.
'entru estimarea necesarului de energie electric !entru !erioada 3<<D+3<3< !recum "i modul
de asigurare !rin utilizarea fiecrei surse !rimare de energie s+au utilizat urmtoarele i!oteze:
!iaa de energie electric din Rom*nia este integrat $n !iaa sud+est euro!ean "i $n !iaa
central euro!ean sc#im%urile transfrontaliere fiind limitate doar de ca!acitile de
intercone/iune5
Pagina 2
consumul naional )a cre"te relati) constant cu circa 9 E !e an $n toat !erioada analizat5
E/!ortul de energie electric )a cre"te su%stanial du! anul 3<-C !rin intrarea $n funciune a
unitilor nucleare nr.9 "i nr.@ de la C8E Cerna)od "i rete#nologizarea unor uniti termo5
se )a $ncura4a utilizarea surselor regenera%ile cu atingerea intei de 99 E din consumul intern
%rut de energie al anului 3<-< realizat din aceste surse5
se )a $ncura4a utilizarea com%usti%ililor solizi !rin te#nologii curate5
se )a reduce !onderea !roduciei de energie electric !rin utilizarea com%usti%ililor lic#izi "i
gazo"i. Ace"ti com%usti%ili se )or utiliza cu !recdere $n uniti de cogenerare necesare
asigurrii cu energie termic a !o!ulaiei5
Ca urmare a !rogramelor de utilizare eficienta a resurselor energetice si energiei !recum si a
restructurarii sectoriale rata anual a cre"terii consumului de energie !rimar )a fi 4umtate din cea
a cre"terii economice rezul*and o decu!lare semnificati) a celor doi indicatori. Du! anul 3<-3
e/!ortul de energie electric )a de!"i !roducia realizat !rin utilizarea com%usti%ililor lic#izi "i
gazo"i !ro)enii din im!ort. Nalana energetic a rii )a de)eni astfel e/cedentar !entru !rima
dat $n istorie.
In anul 3<-< se )a $nde!lini inta naional sta%ilit !ri)ind utilizarea surselor regenera%ile de
energie $n !roducia de energie electric. Ritmul de utilizare a surselor regenera%ile )a continua s
creasc "i du! anul 3<-< astfel $nc*t !roducia de energie electric din aceste surse $n anul 3<-C
s re!rezinte 9C E din consumul %rut de energie iar $n anul 3<3< s re!rezinte 9M E.
Realizarea !roduciei estimate de energie electric $n centralele termoelectrice este condiionat
de:
+ dez)oltarea e/!loatarilor miniere de #uil: lignit "i uraniu5
+ asigurararea unor cantiti su!limentare !roduciei naionale de #uil din
im!ort.
+ asigurarea necesarului de im!ort de uraniu conform dez)oltrii !rogramului de
energetic nuclear5
E)aluarea cererii de energie termic este corelat cu estimrile !ri)ind restructurarea
economiei ridicarea ni)elului de trai cu ritmuri anuale de cre"tere cu circa -E mai reduse dec*t ale
e)oluiei cererii de energie electric. Gn ceea ce !ri)e"te gru!urile termoelectrice sunt !rognozate a se
realiza $n !erioada 3<<M A 3<3< gru!uri cu o !utere instalat de circa 9<<< MI "i )or fi casate $n
aceea"i !erioad gru!uri cu o !utere instalat de circa 3J<< MI.
Pagina 2!
Gn domeniul nuclear urmeaz a se realiza $nc dou unitai nucleare unitile 9 si @ Cerna)od
cu o !utere instalat de D<F MI fiecare.
E)oluia structurii de !roducie a energiei electrice este determinat $n !rinci!al de in)estiii
!ri)ate realizate !rin autorizare "i nu !rin !lanificare centralizat. Gn cazul $n care !rin autorizare nu
sunt asigurate suficiente ca!aciti de !roducere a energiei electrice se )or organiza licitaii !entru
construcia de noi ca!aciti $n conformitate cu !ractica euro!ean. Alturi de !acur lignit si #uil
gazele naturale au un a!ort deose%it de im!ortant $n structura energetic a Rom*niei.
Cu toate c este foarte dificil de !rognozat un calendar de e)oluie a !reurilor !entru gazele
naturale :datorit dinamicii im!re)izi%ile at*t la ni)elul !ieei interne c*t "i la ni)elul !ieelor
euro!ene "i mondiale determinat de o multitudine de factori economici "i !olitici; se !ot considera
acce!ta%ile cele dou )ariante !rezentate $n ta%elul de mai 4os. Cele dou )ariante urmresc
$nde!linirea o%iecti)ului asumat de aliniere a !reurilor din !roducia intern de gaze naturale la
!reurile de im!ort $ntr+un inter)al de tim! a crui mrime tre%uie sa ia $n calcul "i gradul de
su!orta%ilitate al !ieei din Rom*nia.
Varianta a%iniere 07@7 J e*o%utie ne(a*ora2i% ,re. i,ort
An 077B 0776 077A 07@7
!re mediu
!onderat im!ort 3J< 9<3 9<C 9-3
!re mediu !onderat
!roductie intern -D3 3<@ 3@< 3M<
cre"tere !rocentual
a !reului mediu -MFE -DFE -FDE
!onderat !roducie
intern
Varianta a%iniere (ine%e 0776 "nce,ut 077A J
e*o%u.ie (a*ora2i% ,re. i,ort
An 077B 0776 077A 07@7
!re mediu !onderat
im!ort 3J< 3MC 3D< 3F<
!ret mediu !onderat
!roducie intern -D3 3<C 3@< 3@<
cre"tere !rocentual
a !reului mediu -J3E -D-E <<E
!onderat !roducie
intern
Gn ceea ce !ri)e"te consumul de gaze naturale este de a"te!tat ca acesta s creasc u"or !*n $n
anul 3<-C. Ra!ortul $ntre im!orturi "i !roducia intern se )a in)ersa !e fondul e!uizrii tre!tate a
Pagina 21
rezer)elor de gaze naturale. Conform estimrii autoritii de reglementare $n domeniu e)oluia
consumului de gaze naturale "i structura de aco!erire a acestuia este !rezentat $n ane/a --.
!nali,a situaiei actuale a sectorului energetic
!vantaje competitive
Rom*nia are o traditie $ndelungat $n industria energetic %eneficiind de e/!erien at*t $n
industria de !etrol "i gaze c*t "i $n cea de !roducere a energiei electrice si termice5
Rom*nia dis!une de resurse energetice im!ortante $ndeose%i cr%une "i minereu de uraniu dar
"i de rezer)e semnificati)e de !etrol "i gaze naturale5
Infrastructura este com!le/ "i di)ersificat: reele nationale de trans!ort energie electric gaze
naturale iei !roduse !etroliere ca!aciti de rafinare de trans!ort maritim "i ca!aciti
!ortuare im!ortante la Marea 8eagr5
Structur di)ersificat "i ec#ili%rat a !roduciei de energie electric5
'rogram de energetic nuclear $n derulare %azat !e o te#nologie sigur recunoscut !e !lan
mondial "i !erce!ute !oziti) de o!inia !u%lic cu Unitile - "i 3 Cerna)od funcion*nd
eficient "i la !reuri com!etiti)e5
E/istena e/!ertizei te#nice "i a resurselor umane !regtite !entru e/!loatarea a dou uniti
nuclearoelectrice la Cerna)od care tre%uie moti)at !entru meninere !ermanent5
E/istena unui cadru institutional "i legislati) ada!tat la !rinci!iile !ieei interne din Uniunea
Euro!ean5
Pagina 22
'otenial moderat de resurse regenera%ile e/!loata%ile susinut de o !ia functional de
Certificate 2erzi5
Rom*nia res!ect anga4amentele asumate !rin 'rotocolul de la LOoto5
Ca!acitate relati) ridicat de interconectare a sistemelor de trans!ort al energiei electrice "i al
gazelor naturale cu sistemele similare ale rilor )ecine5
Rom*nia ofer un !otenial de resurse de lignit cu un grad ridicat de cunoa"tere concentrat !e o
su!rafa relati) redus de cca. 3C< 0m3 $n care o!ereaz -J cariere de mare ca!acitate.
Rom*nia ofer un !otenial de resurse de #uil energetic !us $n )aloare !rin D mine su%terane5
Calitatea infrastructurii de trans!ort dis!ecerizare5
7!erator al !iaeei angro de energie electric cu e/!erien ca!a%il s de)in o!erator al !ieei
regionale.
Deficiene ale sistemului
7 serie de instalaii de !roducere trans!ort "i distri%uie a energiei !arial $n)ec#ite "i de!"ite
te#nologic cu consumuri "i costuri de e/!loatare mari5
Instalaii "i ec#i!amente utilizate !entru e/!loatarea lignitului uzate moral "i fizic cu costuri
mari de e/!loatare "i !erformane sczute.
=i!sa ec#i!amentelor !entru im!lementarea te#nologiilor !erformante $n sectorul de e/tracie
al #uilei5
7 de!endent crescand la im!ortul gazelor naturale e/ist*nd !entru moment o singur surs5
Eficiena energetic redus !e lantul !roducie+trans!ort+distri%uie+consumator final5
7rganizarea sectorului de !roducere a energiei electrice !e filiere te#nologice
monocom%usti%il5
'erformane su% !otenial ale unor com!anii miniere "i energetice cu ca!ital de stat5
E/istena unor distorsionri ale !reurilor la consumatorii finali5
Ca!acitate redus de cercetare+dez)oltare+diseminare $n sectorul energetic "i sectorul minier5
=i!sa unei strategii clare !ri)ind modernizarea sistemelor de alimentare cu energie termic din
sistemele centralizate $n condiiile o!iunilor cresc*nde ale !o!ulaiei !entru $ncalzirea
indi)idual a locuinelor $n mediul ur%an5
Pagina 2.
7 !arte din unitile de !roducere energie electric nu res!ect cerinele !ri)ind !rotecia
mediului din Uniuea Euro!ean alinierea la aceste cerine necesit*nd fonduri im!ortante5
Efort financiar ma4or !entru internalizarea costurilor de mediu "i !entru dezafectarea unitilor
nucleare5
'olitici necoerente de !unere $n )aloare a noi !erimetre !entru e/!loatarea lignitului5
8eanga4area desfacerii !roduciei de cr%une !e termen mediu "i lung !e %aza unor contracte
care s garanteze cantitile "i !reurile5
Tim!ul relati) mare !entru dez)oltarea de noi ca!aciti de !roducie a cr%unelui "i uraniului.
'portuniti
Rom*nia are o !oziie geografic fa)ora%il !entru a !artici!a acti) la dez)oltarea !roiectelor
de magistrale !an+euro!ene de !etrol "i gaze naturale5
E/istena !ietelor fizice "i financiare de energie !recum "i acces la !iee regionale de energie
electric "i gaze naturale cu o!ortuniti de realizare a ser)iciilor de sistem la ni)el regional5
Climat in)estitional atracti) at*t !entru in)estitorii strini c*t "i auto#toni inclusi) $n !rocesul
de !ri)atizare a diferitelor com!anii aflate $n !rezent $n !ro!rietatea statului5
Cre"terea $ncrederii $n funcionarea !ieei de ca!ital din Rom*nia ceea ce !ermite listarea cu
succes la Nurs a com!aniilor energetice5
=i%eralizarea total a !ieelor de energie "i gaze naturale $n anul 3<<D5
7!ortuniti crescute de in)estiii $n domeniul eficienei energetice "i al resurselor energetice
regenera%ile neutilizate5
Accesarea fondurilor structurale ale Uniunii Euro!ene !entru !roiecte $n domeniul energiei5
E/istena unui im!ortant sector #idroenergetic ca!a%il s furnizeze )olumul necesar de ser)icii
te#nologice de sistem5
E/istena e/!erienei $ndelungate "i a unei infrastructuri im!ortante !entru e/!loatarea
resurselor energetice !rimare interne %azate !e cr%une "i uraniu5
E/istena unor noi !erimetre cu rezer)e considera%ile de lignit "i de uraniu.
Pagina 2H
Riscuri i vulnerabiliti
Rezer)e e/!loata%ile economic de iei gaze naturale "i uraniu limitate $n condiiile $n care nu
)or fi desco!erite noi zcminte im!ortante5
2olatilitatea !reurilor la #idrocar%uri !e !ieele internaionale5
Tendina de sc#im%are a caracteristicilor climatice "i insta%ilitatea regimului #idrologic5
'osi%ilitatea a!ariiei unor efecte negati)e asu!ra concurenei $n sectorul energetic la ni)el
euro!ean datorit tendinelor de concentrare din industria energetic5
Un ritm ridicat de cre"tere a cererii de energie $n conte/tul relansrii economice5
E/istena de arierate la ni)elul unor com!anii din sector5
'ondere ridicat a !o!ulaiei care !rezint un grad de )ulnera%ilitate ridicat $n condiiile
!racticrii unor !reuri la energie a!ro!riate de ni)elul mediu euro!ean5 =i!sa unor instrumente
fiscale eficiente !entru susinerea !rogramelor de in)estiii $n eficiena energetic utilizarea
resurselor regenera%ile "i dez)oltarea ser)iciilor energetice5
Nlocarea acti)itii de e/!loatare a #uilei ca urmare a nerestructurrii financiare a o!eratorului5
Nlocarea acti)itii de e/!loatare a lignitului ca urmare a li!sei unei reglementri s!ecifice care
s asigure )alorificarea $n interes de utilitate !u%lic a rezer)elor de lignit cu o drea!t "i 4ust
des!gu%ire a deintorilor de terenuri necesare desf"urrii acti)itii5
'otenialul limitat al resurselor naionale de uraniu5
Selecia reinerea "i moti)area $n condiii de !ia li%er a ca!italului uman necesar
im!lementarii strategiei "i o!errii $n siguran a sistemului energetic naional5
Modificri semnificati)e ale ni)elului a!ei $n Dunre datorit sc#in%rilor climatice care
conduc la neasigurarea a!ei de rcire la am!lasamantul Cerna)od !entru funcionarea $n
siguran a dou uniti nuclearoelectrice5
'otenialul limitat al resurselor naionale de uraniu ceea ce conduce la neaco!erirea
necesarului de uraniu natural din resurse interne !entru funcionarea a dou uniti
nuclearoelectrice la Cerna)od $nce!and cu anul 3<-D.
Pagina .0
CONCLUKII
Hn ce (e% ,ute noi &i#cuta ;a%t(e%LM
Una este s ai resurse !ro!rii "i s te !oi %aza !e ele iar im!orturile s )in ca o com!letare "i
alta este de!endena -<<E de im!orturi. Unele ri au fost !use $n situaii+limit cum ar fi Ucraina $n
momentul $n care s+a $nc#is gazul sau ri crora li se comunica de la o zi la alta du%larea sau tri!larea
!reului de la gaz. 'reul gazului im!lic o relaie foarte interesant $ntre securitate "i energie de altfel.
=a forumul 8AT7 de la 'raga din martie 3<<D s+a a)ansat ideea c 8AT7 s inter)in ca !rotector al
!oliticilor energetice ale Uniunii Euro!ene "i ale SUA. Gn urma cu c*i)a ani se discutau )ariante de
cre"tere a !reului la !etrol !este C< de dolari %arilul care ar fi fost un !rag !si#ologic iar de!"irea lui
ar fi !rodus un "oc la ni)el mondial. Iat ca !etrolul a de!"it JC de dolari. Deocamdat e/ist o
anumita elasticitate cu c*t cre"te !retul se merge !e )ariante alternati)e se gsesc noi aliane deci
nici aceasta arm nu se !oate folosi !*n la ca!t.
&esursele energetice ale &o(8niei sunt *ntr%o sc7dere dra(atic7 Ppetrol, ga)e, uraniuQ i
resursele regenera#ile sunt li(itate:
Pagina .1
Cr%une: $n anii SJ< s+a $ncercat "i s+a reu"it restructurarea industriei cr%unelui. Din anul
3<<< !roducia de car%une a crescut constant "i !e seama cre"terii !reului internaional la !etrol "i
gaze !roducia de cr%uni a crescut din 3<<< $n 3<<F cu circa -CE.
1aze: !roducia anual aco!er de F ori necesarul de gaze ce )ine din consumul !o!ulaiei5
Strategia energetic !re)ede $n mod corect cre"terea ca!acitii de de!ozitare !entru a reduce riscul
unor $ntreru!eri !recum cele din iarna 3<<C.3<<F aceste de!ozite fle/i%ilizeaza !olitica energetic "i
consumul !e termen scurt. Ceea ce documentul e)it este s ne s!un care )a fi soarta Romgaz.
'etrolul: aici nu sunt !rea multe de s!us !entru c aceast industrie este integrat $n economia
mondial "i a fost de4a !ri)atizat. Din !acate 1u)ernul nu s!ecific ce )a face cu !arti!aia
semnificati) din 'etrom care este strategia $n ceea ce !ri)e"te aceast !artici!aie5 rom*nii tre%uie s
inteleag c strategia gu)ernului nu rs!unde ne)oilor lor de %enzina ieftin a consumatorilor "i este
foarte %ine a"a. Este de4a cunoscut ca $n !retul %enzinei intr circa D<E ta/e. Rom!etrol colecteaz
aceste ta/e de la consumator "i a!oi )ars aceste ta/e ctre %ugetul de stat. A"adar nu Rom!etrol este
cel care !lte"te ta/ele ci ceteanul $n acest caz Rom!terol nu este dec*t un intermediar.
Widrocentrale: din document: ?'otenialul efecti) al energiei #idroelectrice este su%stanial
inferior celui te#nic amena4a%il datorit restriciilor de mediu(. Cu toate acestea strategia !re)ede noi
!roiecte im!ortante !e Dunare la Tarnia sau !e Tisa. 1u)ernul !ro!une "i dou )ariante de !ri)atizare
!arial a Widrocentrale SA !rin listare la %ursa. 'rima )arianta ar fi aceea de !ri)atizare doar a
societii. A doua )ariant dore"te o fuziune Widroelectrica cu Termocentrale !entru a reduce
e/!unerea la riscul #idro :li!sa a!ei;.
Energia nuclear: 'olitica gu)ernului este destul de clar $n 3<<D s+a dat $n funciune reactorul
3 "i $n cur*nd !rin !arteneriate cu firme !ri)ate "i reactoarele 9 si @. Se !re)ede $nsa c resursele de
uraniu se )or e!uiza $n circa -< ani "i c Rom*nia )a tre%ui s im!orte aceasta resurs.
S!re deose%ire de Italia "i 1ermania Rom*nia este o susintoare a energiei nucleare care este
"i mai !uin !oluan "i deci o%iecti)ele ecologice ale Euro!ei :de reducere a emisiilor cu 9<E; !ot fi
mai u"or atinse.
Hn nor&u% Euro,ei e-i#t o re.ea #ta2i% &e &i#tri2u.ie a energiei: a ,etro%u%ui $i a ga5e%or
natura%e: ,rin re5er*e%e &in 9area Nor&u%ui: ,e c!n& %a #tate%e &in #u&: ,ro2%ea #e ,une a%t(e%
&eoarece acCi5itionea5 energie $i ,%te#c $i co#turi%e #u,%ientare &e tran#,ort)
8u tre%uie s uitm c se !regtesc aceste &#u%?+uri energetice im!ortante !entru Euro!a cum
sunt cele din Ungaria "i din Austria $n legtura cu a!ro)izionarea de gaze naturale. =a ni)elul UE $ns
este im!ortant 8a%ucco c#iar dac la ca!tul estic e/ist ni"te formule !e care noi le )edem acum cu
Pagina .2
im!licaii !olitice "i de securitate ma4ore cum ar fi Iranul. Se dau semnale !olitice !e termen mediu "i
lung. 6a!tul c Rusia "i 1ermania "i+au !ermis s %at !alma "i s negli4eze 'olonia "i re!u%licile
%altice tre%uie s fie un e/em!lu c $n aceste formule de securitate energetic interesele naionale mai
ales ale celor mari sunt !rioritare.
1ermania "i Italia sunt susintoare a im!ortului de gaz din Rusia !e de o !arte !rin gazoductul
!e su% Marea Naltic :care ocole"te Euro!a de Est s!re %ucuria Rusiei; iar !e de alt !rin relaii
netrans!arente $ntre E8I E8E= "i 1u)ernul Rusiei. Strategia 1ermaniei "i a Italiei )a face Euro!a "i
mai de!endent de gazul rusesc.
S!re deose%ire de 1ermania "i 6rana Rom*nia este o susintoare a li%eralizrii com!lete a
industriei energetice "i a se!araiei $ntre !roducie "i distri%uie. Cam!ionii naionali ai 6ranei "i
1ermaniei ni"te mamui industriali $n frunte cu ED6 :deinut $n !ro!orie de MFE de statul francez; nu
doresc aceste reforme $n interiorul UE.
Securitatea energetic a Ro!niei #e *a rea%i5a &ac #e .ine #eaa &e'
Atuuri ,o#i2i%e a%e Ro!niei ,e ,ia.a energiei) $apacitatea de ra=inareI se )or%e"te destul
de !uin des!re ca!acitatea de rafinare a !roduselor energetice $n Rom*nia. Acest !otenial imens care
a fost la un moment dat o !arte a 4ocurilor !olitice intre Iran "i Rom*nia $n urm cu 3< de ani este
a!roa!e integral nefolosit. &o(8nia % e@portator net de energie *n ! aniI Gn urma in)estiiilor $n
cr%une $n #idroenergie "i $n energia nuclear Rom*nia )a de)eni e/!ortator net de energie $ntr+o
!erioad de C ani. Acesta )a fi un a)anta4 com!etiti) al Rom*niei $n regiune. &o(8nia % centru
regionalI datorit im!ortanei !roduciei de energie mrimii di)ersitii de resurse "i li%eralizrii
!ieelor Rom*nia are o!ortunitatea de a de)eni un centru regional al !ieelor de energie. Utili)area
e=icient7 a energiei. Strategia identific un !otenial uria" de cre"tere a eficienei energetice $n
domeniul rezidenial . casnic :de @-E; "i $n cel de trans!ort :de 93E; "i face !ro!uneri realiste: ele
)izeaz at*t cointeresarea fiscal $n domeniul rezidenial dar "i in)estiii $n reelele de distri%uie unde
au fost identificate !ierderi sau $n domeniul trans!orturilor: ne)oia de !arcri ne)oia de !rogram clar
$n !erioadele care nu sunt de )*rf !entru alimentarea %usiness+urilor din localiti "i mai ales in)estiii
in infrastructur $n !arcari $n trans!ortul $n comun.
+ro2%ee%e &e e&iu) Atenia deose%it acordat !ro%lemelor de mediu !e !arcursul $ntregii
strategii de la rete#nologizarea termocentralelor la !ro%lema accesului la a! "i a im!actului
e)entualelor centrale eoliene $n Do%rogea asu!ra migraiei !srilor din Delta Dunrii tre%uie susinute
financiar.
Pagina ."
Ne*oia &e reteCno%ogi5are 7 !ro%lem ma4or este ne)oia de rete#nologizare $n s!ecial $n
industria cr%unelui $n cea #idro "i $n reeaua de distri%uie $n sistemele centralizate de $nclzire
ur%an. Se !re)d in)estiii serioase $n urmtorii -< ani in)estiii ce )or )eni din domeniul !ri)at dar
"i !osi%ile in)estiii din !artea statului. Dar ce se )a $nt*m!la dac se )a re!eta !o)estea cu eficiena
rete#nologizrii la 'orile de 6ier[
Li2era%i5are' Srategia !re)ede fr rezer)e li%eralizarea total "i ra!id "i mecanisme
trans!arente de tranzacionare a resurselor5 aceast !olitic este $n concordan cu !olitica CE
!romo)at de dl. Narosso. 'ri)atizrile !ariale din domeniul #idro "i nuclear sunt !oate !unctul sla% al
!oliticii de li%eralizare. 'ro%a%il c !este -< ani se )a !utea face o re+analizare a o!ortunitii
!ri)atizrii totale. Un alt !unct sla% sunt !ro!unerile de a "terge datoriile unor firme de stat. 1u)ernul
tre%uie $nsa s )erifice dac aceste "tergeri de datorii res!ect legile concurenei "i legile UE din
domeniu. Gn toate rile se desf"oar acest !roces de !ri)atizare dar e/ist formule directe sau
indirecte discrete sau mai !e fa $n care statul $"i arog un &droit de regard? $n acest domeniu. Este
cazul 6ranei care a refuzat c#iar "i discutarea !relurii unor com!anii franceze ca !arte a conce!tului
de &!atriotism economic?. 6iecare $"i a!ar interesele iar fa!tul c ai a)ut ocazia s !rocedezi la o
!ri)atizare mare cu unul dintre !arteneri $nseamn c a%andonezi !ro%lematica $n m*inile altcui)a
ceea ce face !arte din securitatea rii res!ecti)e. Aici )om desco!eri !e !arcurs !entru Rom*nia cum
am fcut aceste !ri)atizri "i care au fost gre"elile dac am dat mai mult sau dac am dat ce nu tre%uia.
+ro2%ee%e #ocia%e !ot a!rea ca urmare a li%eralizrii totale "i neacordrii de su%)enii !entru
toi consumatorii5 !aleati)ul $l constituie !rogramele de !rotecie social doar !entru familiile srace
care au ne)oie.
In*e#ti.ii) Strategia !re)ede la tot !asul in)estiii de la cele $n industria cr%unelui la
termocentrale distri%uie sistemele centralizate de $nclzire dar "i la tranzit :de e/. 8a%ucco;.
Ma4oritatea acestor in)estiii se )or face din resurse !ri)ate sau de ctre stat din resursele o%inute $n
urma !ri)atizrii. Se !re)ede c Rom*nia )a a4unge "i o im!ortant ar de tranzit de resurse
energetice datorit !oziiei geografice.
Ro%u% gu*ernu%ui) Gn mai multe !uncte din strategie se )or%este des!re anumite !lanuri "i se
im!lic !ractic "i firme !ri)ate :de e/. se s!une c 'etrom )a face in)estitii $n zona Cas!ic; sau c
!rimriile )or construi !arcri. Ceea ce statul ar tre%ui s fac $ns este ca $n cadrul UE "i al IT7 sa
inter)in !entru ca state !recum C#ina cu care Rom*nia se afla $n com!etiie s res!ecte acelea"i
msuri de !rotecie a mediului "i s ai% acelea"i legi din alte domenii :!recum cea din domeniul
muncii; !entru a se asigura o com!etitit)itate real.
Pagina .
Securitatea energetic a Rom*niei se !oate asigura doar in)estind $n sectorul energetic "i
folosind a%il statutul de mem%ru U.E. $n conte/tul geo!olitic al !ieii energetice.
BIBLIOGRAFIE
Ale/andrescu 1rigore Ameninri la adresa securitii Editura U.8.A!. Nucure"ti 3<<@
Andris 'ie%algs comisar Euro!ean !entru Energie discurs la seminarul 7 !olitic` energetic`
!entru Euro!a Uni)ersitatea 'olite#nic`Nucure"ti 39 fe%ruarie 3<<D
Nalt Corneliu Managementul riscului $n %azinul Mrii 8egre 1*ndirea Militar
Rom*neasc 9.3<<C
Nlago) Sergei Russian mo)es s!ar0 Ugas 7'ECU fears IS8 SecuritO Iatc# -< iulie 3<<F
Nala%an Constantin+1#eorg#e Resursele energetice A o%iect al unor am!le dez%ateri
internaionale $n Im!act Strategic nr. -a-Mb.3<<F Editura U.8.A!. Nucure"ti 3<<F
N#nreanu Cristian Resursele energetice "i mediul de securitatela $nce!utul secolului
,,IEditura Uni)ersitii 8aionale de A!rare &Carol I(Nucure"ti 3<<F
Dolg#in 8icolae 1eo!olitica. De!endenele de resursele energetice Editura U.8.A!.
Nucure"ti 3<<@
Ionel 8icu Sa)a Studii de securitate Centrul Rom*n de Studii Regionale Nucure"ti 3<<C.
Ilie Anca 1a%riela Angela Murza0o)a Consideratii generale !ri)ind !iata mondiala a
!etrolului curs A.S.E.
Vaa! de Woo! Sc#effer S!eec# at t#e @3nd Munic# Conference on SecuritO 'olicO 3 A!ril
3<<F
Vacues De =aunaO V.M. C#arlier Istoria secret a !etrolului 5 Editura 'olitic -JMJ Nucure"ti
Mullen T#eo5 Melissa =eonard 'latts To! 3C< 1lo%al EnergO Com!anO Ran0ings
'o!a2asile Im!licaiile glo%alizrii asu!ra securitii naionale Editura U.8.A!. Nucure"ti
3<<C
'aul Cla)al 1eo!oliticd "i geostrategie Corint Nucureeti 3<<-
Smit# Daniel Iorld at Iar $n &T#e Defense Monitor( )ol. ,,,2 nr.9 MaO.Vune 3<<F
Center for Defense Information
Sarcinsc#i Ale/andra Dimensiunile non+militare ale securitii Editura U.8.A!. Nucure"ti
3<<@
Z%ignieB Nrzezins0i Marea ta%ld de "a# Uni)ers Enciclo!edic Nucure"ti 3<<<.
CIA T#e Iorld 6act%oo0 3<<F
Euro!ean Commission A Euro!ean StrategO for Sustaina%le Com!etiti)e and Secure EnergO
M Marc# 3<<F
Wotararea de 1u)ern nr. -F9 din -3 fe%ruarie 3<<@ !ri)ind a!ro%area Strategiei nationale in
domeniul eficientei energetice
Wotararea 1u)ernului nr. -C9C.3<<9 care a!ro%a Strategia 8ationala !entru 2alorificarea
Surselor Regenera%ile de Energie
Pagina .!
I8TER8ATI78A= E8ER1R A1E8CR A Mont#lO 7il Mar0et Re!orts 3<<3
7'EC Annual Statistical Nulletin 2iena 3<<<+3<<-
7'EC Annual Statistical Nulletin 2iena -JJJ A 3<<<
Strategia de Securitate 8aional a Rom*niei Nucure"ti 3<<F
'ennIell Cor!oration 7il Q 1as Vournal 2ol. -<9 8o. @D Decem%er -J 3<<C
T#e Simde/ 6uture 'i!eline 'ro4ects IorldBide 1uide MaO 3<<F
I8TER8ET
BBB.onuinfo.ro
BBB.ma!n.ro
BBB.!residencO.ro
BBB.ec.euro!a.eu.energO
BBB.reuters.com
BBB.cnn.com
BBB.cas!icanoilgas.co.u0
BBB.traceca.org
BBB.oilromania.ro
BBB.economist.com
BBB.s#ell.com
BBB.lu0oil.com
BBB.iu0os.com
BBB.!etrom.ro
BBB.%%c.co.u0.romanian
BBB.mediafa/.ro
BBB.nato.int
BBB.eia.doe.go)
BBB.isn.et#z.c#
BBB.simde/.com
BBB.cia.go)
BBB.en.gMrussia.ru
BBB.securitOconference.de
BBB.geo!olitica.ro
BBB.euro!a.eu.int.comm.e/ternalPrelations
BBB.nato.int.docu.#and%oo0.3<<-.
BBB.osce.org
BBB.un.org
www.rg.ru
BBB.gu).ro
BBB.mefromania.ro
BBB.insse.ro
BBB.minind.ro
Pagina .1
Ane-a @
re5er*e%e &e Ci&rocar2uri ,e .ri $i regiuni
State=Regiuni +etro% :mil. %arili;
Ga5e natura%e
:mld. m9;
- $anada -DMDJ3 CFCDD
3 ,tatele Unite ale A(ericii 3-9D- -J3C-9
9 Ce@ic -3MM3 -CJMC
Total Aerica &e Nor& 0@/:714 043:7B3
- Kene)uela DJD3J -C-9JC
3 Bra)ilia --3@9 --C-C
9 Ecuador @F9< <9@C
Total Aerica Centra% $i &e Su& @7/:/41 037:6/6
- Nor4egia DD<C M@3F<
3 Carea Britanie @<3J -MDC<
9 Dane(arca -93M 3DMF
Euro,a &e Ve#t @1:A6A @6A:033
- &usia F<<<< -.FM<<<<
3 Ta)ahstan J<<< FC<<<
9 A)er#aidAan D<<< 9<<<<
Total Euro,a &e E#t $i (o#ta Uniune
So*ietic
BA:001 @)A41:7A7
- Ara#ia ,audit7 3FFM-< 3@-M@<
3 +ran -93@F< JD--C<
9 +raF --C<<< ---JC<
Total Orientu% 9iD%ociu B1/:1@@ 0)343:177
- Ei#ia 9J-3F C3FC<
3 Nigeria 9CMDF -M@FF<
9 Algeria --9C< -F<C<C
Total A(rica @70:367 163:61@
- $hina -M3C< C993C
3 +ndia CM@M 9MMM<
Pagina .2
9 +ndone)ia @9<- JDDMF
Total A#ia $i Oceania /3:A/4 /A@:413
TOTAL 9ONDIAL @)0A0:337 4)@@0:@11
Ane/a 3
Situaia consumului de !etrol !recum "i a im!orturilor de !etrol la ni)el mondial
ara
Con#uu% tota% &e
,etro%
>i%) 2ari%i=5i?
I,ortu% net &e
,etro%
>i%) 2ari%i=5i?
SUA 3<D -3-
C#ina FC 3J
Va!onia C@ C9
1ermania 3F 3@
Rusia 3F +
India 39 -C
Canada 39 +
Nrazilia 33 +
Coreea de Sud 3- 33
6rana 3< -J
Italia -J -D
S!ania -F -F
Me/ic 3< +
TaiBan -< -<
Pagina ..
Ane/a 9
Pagina .H
Ane/a @
Pagina H0
Ane/a C
Pagina H1
Ane/a F
Pagina H2
Ane/a D
Pagina H"
Ane/a M
Pagina H
Ane/a J
Pagina H!
Ane/a -<
Pagina H1
Ane/a --
Pagina H2
Pagina H.