DACIA DACIA

DACIA DACIA
DACIA
DACIA DACIA
DACIA DACIA
DACIA
E T E R N
REVIST DE CULTUR - TRADITII, PROZ, TRADUCERI DIN LIMBA CHINEZ
AN 1, NR. 4, IULIE 2014 * APARE N ZIUA DE 21 A FIECREI LUNI
ISSN 2360 199X
ISSNL 2360 199X
Adresa:
Str. Aurel Vlaicu, nr. 25, cod 330007,
Deva, Romnia
Email: revistadaciaeterna@gmail.com
Anul I, nr. 4/2014
2
DIRECTOR FONDATOR:
CONSTANTIN LUPEANU
REDACTOR-SEF:
IOAN PUNESCU
Numr ilustrat cu imagini dup lucrrile
artistei Vasilica Chifu.
www.scribd.com/Dacia-Eterna
www.cartesiarte.ro
Textele se vor trimite pe adresa de email a revistei, n
format electronic, fonturi Times New Roman, size 12,
cu semnele diacritice proprii limbii romne, nsotite de
fotografia autorului.
Colaborrile nu se pltesc. Reproducerea este permis,
cu citarea sursei.
Responsabilitatea pentru opiniile exprimate n cuprinsul
textelor revine exclusiv semnatarilor (Codul Penal,
art. 205-206).
Revista se distribuie gratuit.
Coperta I: INCEPUTUL MILENIULUI III
SUMAR
Constantin Lupeanu,VACANT/3
TRADITII
Ioan Punescu, DIOSCORIDES SI DACIA - III / 4-6
ARTA PLASTIC
Vasilica Chifu / 7-8
PROZ
Dinu Grigorescu, N CHINA/ 9-13
AFORISME
Valeriu Butculescu, FRAGMENTARIUM/14-20
ROMAN FOILETON
Corneliu Leu, VECINUL CEL BUN / 21-30
Raluca Ioana Maftei, SCRIS N STELE / 31-35
TEATRU
Dinu Grigorescu, NUNT CU GIROFAR/ 36-40
TRADUCERI DIN LIMBA CHINEZ
Adian Daniel Lupeanu, CONFUCIUS - AFORISME/ 41-42
MEMORII
Ion Andreita, RZLETE/43-45
CARTEA DE AZI, CARTEA DE MINE
Mihai Popescu, POEZIA SI NTELECIUNEA CRTII/46
ESEU
Traian Vasilcu, INVIEREA DIN MORTI A CUVANTULUI/47-48
Pentru o Romnie a Meritocratiei!
S
t
a
t
u
i
a

r
e
g
e
l
u
i

D
e
c
e
b
a
l

l
a

C
a
z
a
n
e
Anul I,nr.4/2014
3
URME DE LA NCEPUT - VASILICA CHIFU
Iulie. Vrem nu vrem, zile bezmetice. i telefonm cte unui
prieten si aflm c el este la sute sau la mii de kilometri de
capital. Dup obicei, vara, bucurestenii petrec o sptmn
dou la mare, apoi se retrag la tar, n vila construit cu bani
cstigati prin munc cinstit, cum altfel?, la printi sau la
neamuri, dac nu si-au ales o pensiune prospt deschis ntr-o
zon de deal sau de munte.
Un prieten m cheam, din timp n timp, s-l vizitez pe undeva
pe lng capitala dinti a Basarabilor. Vino, te rog, m invit el,
ademenindu-m: vino si scap si tu o vreme de asfalt ncins si
de blocuri cenusii, fragii si zmeura si afinele te asteapt rznd,
eu te iau la cosit si la stivuit fnul n hambar; vino, dac nu
pentru mine, mcar pentru toamna aceasta lung si pentru ploile
bogate si mai ales vino s te minunezi cum se bucur cerul si se
lumineaz dup ce ne mprospteaz prin vnt si ploi; vino s te
duc la snius, ca-n copilrie, aici iernile sunt blnde, iar zpada,
cnd cade bogat, ne este cea mai bun prieten; vino nainte sau
dup Sfintele Pasti, oricnd, numai la noi vei descoperi cum
rsufl pmntul ca o fiint vie. Promit de fiecare dat, ns de
prea putine ori dau curs invitatiei generoase.
mi amintesc de o curs de lung distant cu o rat prfuit de
pe vremuri, mirosind usturtor a motorin, pe drumuri pline de
gropi, spre undeva, cndva. Eu, cu un rucsac n spate, printre
baloturi mari si mici, brbati duhnind a tutun alcoolizat, femei
cu copii n brate. Rmn n picioare pe poteca strmt dintre
scaune, la picioare cu boccele, cosuri cu psri, panere ncrcate
cu te miri ce. Nu apucasem s iau loc. Un btrn m ntreab ce
caut acolo. Acolo n autobuz, acolo n lumea lor. Vreau s urc pe
vrful ..., si i spun numele unui munte. M msoar cu privirea,
nencreztor. Excursionist, adaug. E evident c nu m crede n
stare. Jos e izvorul ..., grieste dup un timp, si mi spune un
nume de negsit n dictionare. S cauti s bei ap mult, adaug,
apoi m las n pace. Nu mi-a mai vorbit tot drumul. n schimb,
cum stteam n picioare cam pe la mijlocul masinii, am
ascultat eu conversatiile ncrucisate peste capul meu. Cte n-
am auzit! ntmplri relatate pstos cum greu reuseste s o
fac un romancier. Dac le-as fi nregistrat, mi-am zis mai
trziu, as fi publicat o carte cum nu e alta n literatura
romn.
Dar despre ce s scriem acum, cu soarele deasupra capului,
privindu-ne cu o dragoste prea fierbinte? Si pentru cine s
scriem? Ne citeste cineva? Ceea ce scriem noi n aceste
pagini conteaz? Ajut n vreun fel creatiile literare din
revista Dacia Etern, ca de altfel din toate revistele literare
din tara asta, cele adunate n crti si tiprite n Bucuresti si
aiurea, mii de titluri adunate n decursul fiecrui an? Stie
cineva rspunsul corect?
Inaugurm, cu numrul pe luna August, o rubric nou:
Dialog.
Vom publica punctele de vedere ale celor care citesc revista
(oameni ai condeiului, pardon, nu mai exist aa ceva, ar fi
trebuit s scriu: oameni ai tastaturii), aa cum ne sunt ele
trimise pe adresa de email: revistadaciaeterna@gmail.com.
Redactia nu va interveni n nici un fel pe textele pe care le
vom primi. Critici si laude, ovatii si njurturi, le vom
publica n ordinea sosirii.
Tocmai de aceea, prieteni, v rugm s ne scrieti. ncercm o
confruntare cu Domniile Voastre, onorati cititori, a noastr,
printii revistei Dacia Etern, a autorilor care ne-au
ncredintat creatiile lor.
Fiecare dintre noi poate fi autor si cititor. Asa cum avem
dreptul la creatie liber, art pentru art, cum se socotea odat,
la fel avem dreptul la opinie nengrdit.
V rugm, prin urmare, s ne scrieti.
V asteptm si ne dorim s fiti ct mai drepti si ct mai
ri cu putint, acolo unde este cazul, fiindc progresul se naste
din adevr.
Constantin Lupeanu
VACANT
AnulI,nr.4/
2 2 2 0 1 4
4
TRADITII
Ioan Punescu
3. Riborastra /Rutastra (Lappa Major)
Face parte din familia Compositae.
Nume populare romneti: Brusture, Bapuc, Lipan, Clococean
Denumirea n alte limbi strine: Fr. Bardan, Gloteron; G. Grosse
Klette; M. Kzsges bojtorjan;
R. Lopuh baloi
Aria de rspndire. E ntlnit pe teritoriul ntregii tri, pe terenuri
necultivate, pe marginea drumurilor si a cilor ferate, pe soluri
fertile.
Remediile recomandate de Dioscorides:
Rdcina acestei plante, but cu fructul de pin este de
mare folos celor care au scurgeri de snge si n cazul
secretiilor purulente
Rdcina aplicat sub form de cataplasme este bun n
cazul luxatiilor
Frunzele aplicate tot sub form de cataplasm ajut la
vindecarea ulceratiilor vechi.
Medicina naturist de azi o prezint astfel:
Descriere botanic: Bianual, erbacee.
n pmnt are un rizom vertical, care se continu cu o tulpin
pivotant crnoas. n primul an, direct din rizom pornesc frunze
mari n rozet si numai n al doilea an apare tulpina, care poate
atinge 2 m, roscat, ramificat si proas, purtnd frunze mici si
flori purpurii grupate n capitule globuloase dispuse aproape la
aceiasi nltime, formnd un corimb. Bracteele involucrului sunt
ncovoiate la vrf ca un crlig. Fructul este o achen.
nfloreste august septembrie.
Datorit secretiei abundente de nectar din flori, ct si al mirosului
specific al acestora, sunt foarte frecventate de albine. Se poate
ajunge la o produc ie de miere de circa 300 kg la hectar.
Prti de plant folosite: Rdcinile (Radix Lappa) recoltate n
toamna primului an de vegeta ie sau primvara, n anul al doilea.
Frunzele(Folium Lappa), recoltate la maturitate.
Substante active: un principiu amar (lappatina), inulin; acizi:
palmitic, cafeic; ulei volatil, vitamine din complexul B, sruri
minerale, etc.
Actiune farmacodinamic. Diuretic, antiseptic, hipoglicemic,
sudorific, depurativ, carminativ, anti toxic capilar.
ntrebuitri terapeutice.
Pentru uz intern. Sub form de decoct, n cure prelungite, se
recomand n tratamentul diabetului, calculozei biliare, la diferite
boli ale pielei, furunculoz.
Ceaiul de frunze este recomandat si n cazul bolilor de stomac, n
tratarea gutei sau reumatismului.
Pentru uz extern. Cataplasmele sau splturile cu decoct sunt utile
pentru vindecarea plgilor purulente, a ulceratiilor, furunculelor.
Apa de brusture se poate utiliza la splarea gurii datorit actiunii
sale dezinfectante si antiputride.
Decoctul de rdcin de brustur, dac e posibil n amestec cu
urzici, se poate utiliza pentru frectii sptmnale ale prului, pentru
ntrirea acestuia, evitndu-se astfel cderea lui.
n medicina popular:
Planta a fost recomandat astfel:
- Frunzele de brustur tratamentul rnilor, al ulceratiilor,
al furunculelor
- Intern a fost recomandat n tratarea durerilor de stomac,
al reumatismului, etc
4. Teudila/Tedila, Teidila (Mentha piperita)
Face parte din familia Labiatae.
Nume populare romneti: Izm bun, Ghiazm, Giugiuma, Izm
de leac, Ment, Mint de grdin, Mtcin
Denumirea n alte limbi strine: Fr. Menthe poivre; G.
Pfefferminze; M. Borzos menta; R. Miata perecinaia
Aria de rspndire. E ntlnit pe teritoriul ntregii tri.
Remediile recomandate de Dioscorides:
DIOSCORIDES SI DACIA
(III)
(continuare )
Anul I, nr. 4/2014
5
But si aplicat sub form de
cataplasme este de folos celor muscati
de serpi
Fiertura are efecte diuretice
Ajut la vindecarea fracturilor, la cei
cuprinsi de spasme sau care respir cu dificultate
Este bun n tratamentul colicilor,
a holerei si n cazul paraliziei
Planta but cu vin este un antidot
contra otrvurilor sau la vindecarea celor bolnavi de icter
But cu sare si miere, omoar
viermii intestinali. Acelasi efect se obtine dac este consumat
crud si zdrobit
Planta ingerat n cantitti mari,
dup care se bea zer, este un leac bun pentru cei care sufer de
elifantiaz
Fructele zdrobite si introduse n
vagin sunt un abotiv eficace si regleaz menstruatia
Sub form de cataplasm albesc
cicatricele de culoare neagr si ndeprteaz pungile de la
ochi
Este util celor ce sufer de sciatic
Fiertura but are un efect sudorific
Sucul plantei picurat n urechi,
omoar viermii
Medicicina naturist de azi o prezint astfel:
Descriere botanic: Peren, erbacee.
Rdcina este adventiv, fibroas, ajungnd la adncimi de
40 cm.
Tulpina n patru muchii este puternic ramificat, ajungnd la
peste un metru nltime. Din mugurii situati pe portiunea de
tulpin lignificat, se formeaz stolonii. Acestia sunt aerieni,
din nodurile crora se formeaz rdcini adventive, tulpini si
subterani, care au la noduri rdcinile.
Frunzele sunt opuse lanceolate sau oval-lanceolate, ascutite
la vrf, crestate pe margini, lungi de 4-8 cm, late de 2-3 cm, pe
partea superioar netede, avnd culoarea verde nchis, iar
partea inferioar ceva mai deschis. Pe limbul frunzei se gsesc
niste granule lucioase galben-cenusii. Frecate ntre degete,
aceste granule se sparg si frunza rspndeste un miros aparte,
datorit uleiului volatil eliberat. Inflorescentele sunt
spiciforme, asezate n vrful ramificatiilor tulpinei.
Florile au culoarea purpuriu - violacee.
Prti de plant folosite: n scop terapeutic si gsesc
ntrebuintarea frunzele (Folium Menthae piperitae) ntregi,
avnd culoarea ct mai apropiat de cea natural, cu un miros
ptrunztor, iar gustul aromatic rcoritor.
Substante active: ulei volatil (Oleum Menthae), tanin,
substante amare, substante minerale, antibiotice, acid piruvic,
etc..
Actiune farmacodinamic. Antiseptic, gastro-intestinal,
antispastic, stimulent stomahic, coleretic, aperitiv,
colagog, etc.
ntrebuitri terapeutice.
Pentru uz intern. Izma se bucur de pretuire general ca fiind
planta care potoleste si vindec durerile abdominale cauzate de
gastroenterite: diaree, colici, convulsii, precum si dischinezii
biliare, usureaz eliminarea gazelor din stomac si intestine si
face s dispar senzatia de vom.
Frunzele au o actiune stimulent si una sedativ asupra
organismului.
Se administreaz sub form de infuzie din dou linguri de frunze
mruntite ntr-un sfert litru ap, cantitate care se bea n cursul
unei zile n 2 3 etape.
Pentru uz extern. O mn de frunze pus ntr-un vas cu capac n
care apa d n clocot, sub form de inhalatie combate rguseala,
gripa, afectiunile laringelui.
Cataplasmele reci cu infuzie de izm potolesc durerile de cap si
durerile reumatice.
Uleiul administrat extern prezint actiune anestezic, cu efect
benific n dermatologie, si oto-rino-laringologie.
Frunzele de izm intr n compozitia ceaiurilor antiasmatice,
anticolitic, antidiareic, gastric si hepatic.
n medicina popular:
Ceaiul de izm este recomandat n: deranjamentele gastrice, n
combaterea insomniilor, reglarea functionrii vezicii urinare a
copiilor. Cataplasmele cu aceast plant usureaz durerile
reumatice. Vindecarea, prin splarea zonelor iritate ale pielii sau
afectate de boal cu decoct de plant.
5. Stirsozila/Tubela (Erithreae centarium)
Face parte din familia Gentianaceae
Nume populare romnesti: Fierea pmntului, Cntaur, Floare
de friguri, Frigar, Frigruic, Herea pmntului, Potroac,
Scnteiut de friguri, Tintaur.
Denumirea n alte limbi strine: Fr. Herbe la fierre, Petite
Centaure; G. Tausendgldenkraut; M. Szazforintos fldepe;
R. Zalatotisacinik,.
Aria de rspndire. Creste n toat tara, prin fnete si pajisti
umede, pe marginea pdurilor, pe locuri nsorite calcaroase, mai
rspndit n zona de deal.
Remediile recomandate de Dioscorides:
Sub form de cataplasm, planta verde cicatrizeaz
rnile, curt ulceratiile vechi si le nchide
Fiart i but, este un bun leac pentru suferinzii de fiere
Fiertura folosit pentru clism este bun pentru suferinzii
de gut, descongestionnd si ndeprtnd durerile
Sucul amestecat cu miere este un leac pentru suferinzii
de ochi, curtnd opacifierea pupilei
Sucul introdus n vagin este un bun abortiv, nlesnind
menstruatia
Ceaiul but este folositor si bolnavilor de nervi.
Medicicina naturist de azi o prezint astfel:
Descriere botanic: Anual sau bianual, erbacee.
Rdcina este putin adnc, tulpina cu patru muchii, nalt de 10
30 cm, glabr, cu ramificatii superioare pornind opuse; frunze
Anul I, nr. 4/2014
6
GURI NEGRE - VASILICA CHIFU
oval-oblonge, cele de la baz dispuse ntr-o rozet si se usuc
dup nflorire.
Florile rosietice, rar albe, dispuse n corimbe terminale.
Fructul o capsul bilocular galben, cu numeroase seminte brune,
mici.
nfloreste iulie august.
Prti de plant folosite. ntreaga parte aerian a plantei tiat cu
foarfecele sau cutitul n timpul nfloririi, iarba (Herba Centauri)
fr miros, cu gust amar pronuntat.
Substante active: o substant amar (eritramarina), sau un glicozid
(eritrocentaurina), un alcaloid (eritricina), o lactoz (eritaurona),
grupe rezine; acizi: stearic si palmitic; zaharuri,mucilagii, rsin,
cear, etc.
Actiune farmacodinamic. Stimulent a activittii gastro
intestinale, febrifug.
ntrebuitri terapeutice.
Actiunea tmduitoare a plantei era cunoscut i de hipocratici si
este evidentiat si de Plinius cel Btrn.
Sub form de infuzie, o lingur de plant la o jum tate litru ap, se
recomand n anorexie (lips a poftei de mncare), pentru a stimula
functiile stomacale si indirect pentru fortifierea functiilor
stomacale si nlturarea febrei.
Se stie c nainte de aparitia chininei, tintaura si salcia erau utilizate
contra frigurilor.
n scopurile amintite mai sus se poate prepara si un vin tonic din
30 grame de tintaur puse ntr-un litru de vin, lsat s macereze 8
Extern. Decoctul de tintaur se poate folosi la splturi ale pielii
n tratamentul arsurilor.
Intr n compozitia ceaiului gastric, ca si n cea a ceaiului tonic.
In medicina popular:
Era recomandat pentru calitttilor febrifuge
Contra arsurilor stomacale, a greturilor, rgielilor,
colicilor
n bolile de inim, etc
Metode de preparare a ceaiurilor.
Infuzia se prepar astfel : peste o cantitate prescris de plant se
toarn o cantitate indicat de ap n clocot. Se acoper vasul si se
las 10 15 minute n repaos, dup care se strecoar iar lichidul
obtinut se bea rece sau cald, ndulcit sau nu, cu zahr sau miere.
Decoct se prepar n felul urmtor: n vasul special pentru ceai
se pune la nceput cantitatea de ap si de plant indicat, se asaz
pe foc si dup ce d n clocot se continu fierberea nc 1 5
minute, apoi se pune deoparte acoperit si se las 10 15 minute,
dup care se strecoar, iar lichidul rezultat se bea clcut sau rece,
ndulcit sau nu.
Cataplasmele se prepar astfel: prti de plant bine mruntite,
amestecate cu ap pn se obtine o past, care se pune ntre pnze
subtiri, care apoi se asaz pe portiunea de piele suferind.
(va urma)
zile, iar produsul obtinut, ca si infuzia, ndulcit, sau nu, se bea
cte un phrel nainte de mesele principale.
Infuzia de tintaur este un antifebril eficace si totodat un stimulent
al sistemului nervos.
Vasilica Chifu
Anul I, nr. 4/2014
7
ART PLASTIC
DESTINUIRE
Sunt nscut ntr-un sat de pe Brgan, cu mult soare vara si
mult zapad si viscol iarna. Prima mea pictur, mai adevrat, de
care mi amintesc, este un studiu de gladiol din gradina parintilor
mei, o acuarel pe care am realizat-o la vrsta de zece ani. Apoi, n
vara urmtoare, am pictat un peisaj, n ulei, pe un carton. De aici
nainte toate veneau din interiorul meu sau, mai degrab, de undeva
din afara mea, de parc totul ar fi fost predestinat. Spun asta pentru
c,n clasa a X-a (eu fiind elev la un liceu teoretic din zon), un
profesor m-a-ntrebat unde am s merg mai departe, si eu am
rspuns, far s m gndesc: la Arte Plastice. Nu auzisem
niciodat de aceste doua cuvinte: ,,arte plastice. Parc nu eu as fi
rspuns, surprinzndu-m si pe mine de ceea ce am spus.
Cred c am mostenit un anumit talent de la tata si mult
sensibilitate, si moral de la mama. Ei fiind niste oameni simpli
cred c au nteles menirea mea si m-au sustinut ntotdeauna n tot
ce am ntreprins mai trziu.
An intrat la Institutul de Arte Plastice dup trei ncercri. Se
intra foarte greu si erau cteva locuri. n facultate m-am cstorit
cu sculptorul Panaite Chifu (student si el pe vremea aceea). Am
considerat c este foarte important n viat ca, sotul si sotia, s
aib aceiasi preocupare. mprtim acelasi atelier, fiecare
avnd coltisorul lui. Ne pierdem n propriile gnduri si nu ne
ncurcm deloc unul pe celalalt, dincontr, dezbatem diversele
idei cu care ne ntlnim...Totul este constructiv si suntem foarte
sinceri unul cu cellat. Nu exist contradictii ntre noi
si avem numai preri argumentate. Atunci cnd doi oameni
triesc mpreun, acas, pe strad, n atelier, ncep s gndeasc
la fel. Citim si comentm aceleasi carti dar, cel mai des vorbim
despre Univers,despre lumea aceasta, despre alte lumi, despre
Absolut. Uneori, suntem coplesiti de micimea noastr ca
pmnteni... dar, ne spunem de fiecare dat c nimic nu este
ntmpltor si c, probabil,o parte din misiunea noastr pe acest
Pmnt este si aceea de a crea.
Prima carte citit despre viata unui pictor a fost aceea
despre Vincent Van Gogh. Am fost impresionat si, cum nimic nu
este ntmpltor, n 1990 am fost invitat n Olanda cu o expozitie
si binenteles am vazut si operele lui Van Gogh n muzeul dedicat
acestuia. Am vzut mai multi Impresionisti care, dup o viata, mi
produc aceleasi stri de admiratie..
Lucrrile mele nu se ncadreaz ntr-un anumit curent, ntr-un
anumit stil. Am mers pas cu pas, cu mult rbdare si cred c, prin
paleta cromatic proprie unde albastrul predomin, vrnd s redau
eterul, tusele uneori nelinistite, crend energii insesizabile n mod
real, am ncercat, uneori poate am si reusit, s-mi creez propria mea
cale. Lucrrile mele sunt de dimensiuni mari pentru c m simt n
largul meu cnd am n fat o pnza mare, care mi d sentimentul
c pot s redau mai mult din ceea ce simt pentru Univers. (Probabil
c aceast plcere o am pentru c eu am terminat sectia de Art
Monumental). Picturile exprim echilibrul ntre bine si ru (,,Intre
alb si negru,, ,,Purificare,,), dorinta de a m apropia de Divinitate
(,,Spre El,, ,,Ascensiune,,), curiozitatea mea de a vedea alte lumi
(eu sunt convins c sufletul este nemuritor), ,, Spre alte
lumi,,, dar si uimirea mea fat de aceast creatie, care este Omul
(,,Privind vei stii c tu esti acela,,, ,,Nasterea,, ,,Ocenul cu
suflete,,....). Uneori, cnd uit ct de mic sunt n acest Univers, m
revolt de ceea ce se-ntmpl n lumea nostr pmntean, de
controlul unora asupra altora, de toate nedrepttile ce se comit.
Atrocitti(,,nceputul mileniului lll,,). Dar toate acestea trec
destul de repede si m gndesc prin ce ,,Guri Negre,, o s fie
absorbit sufletul meu, sau prin ce Filoane de lumin, ci
interplanetare, interstelare voi face pasii pentru care m-am chinuit,
ca oricine din aceasta lume. M-as bucura enorm, dac cineva,
ptrunznd cu gndul prin lumile lucrrilor mele, ar reusi s fac
un pas n plus, din cei multi pe care ni-i dorim .
Anul I, nr. 4/2014
8
ASCENSIUNE - VASILICA CHIFU
Anul I, nr. 4/2014
9
PROZ
Dinu Grigorescu
In China
(Din peripetiile unui gurmand
de la Dmbovita albastr la Fluviul Galben)
Rata Pechinez
Scrieri a la carte
Simbol al bunstrii culinare rata denumit pechinez e la fel ca
toate ratele din lume, dar ce o deosebeste de suratele vest-est-
central europene nu este dect modul de preparare. Chino-buctarii
o gtesc, nu pe varz ca la noi, ci o frig-fierb ecologic dup retete
proprii. Nu e servit ntreag, ci transat n felii subtiri.
Rata patriei lui Confucius e ca purcelusul nostru de lapte cu
trandafirul n gur. Am vzut-o vie, blngnindu-se pe ulicioarele
Beijingului, n drumul meu spre o cas de copii si n curticica unei
chinezoaice octogenare care avea fiica la Paris.
Rata pechinez nu prea mcie pe scena politic si nu poate fi
amanta unui demnitar deoarece, sistemul este construit pe
sobrietate. Rtoiul cel corupt, dac face potec la PNA-ul chinez,
risca sacrificarea.
Patria celor un miliard si trei sute de milioane locuitori ai Planetei
este o permanent care a rezistat imploziei tuturor imperiilor lumii
din ultimii 5000 de ani, posednd o cultur specific Asiei,
tributar budismului si n ultima parte a ultimului secol
comunismului devastator.
Zburnd peste munti, cmpii, fluvii, si prejudecti am realizat
ridicolul. Euro-moralistilor, China e singuratic. O lume suficient
siesi. Si dac nu cunosti succesiunea dinastiilor ca s poti face
racorduri cu istoria Europei si a restului lumii, e dificil s ntelegi
n profunzime lumea chinez. Si evolutiile.
De dou ori pe Zidul chinezesc! Nepregtit pentru un impact
profund.
n drum spre China survolezi Rusia. La Beijing, simti repede, -
dincolo de marele zid al limbii chineze - simpatia lor pentru romni.
La ntlnirile cu scriitorii chinezi, observm cu uimire c ei ne
cunosteau din filmele de la Buftea. Sentimentul respectului fat
de romni la scar popular, nu l-am resimtit, din pcate, n nici o
tar vestic, unde nc suntem confundati n multe anumite medii,
cu Ungaria sau cu Bulgaria, confundati cu srcia... Vectorii de
imagine: Dracula, Ceausescu, Sida si copiii strzii, Nadia
constituind exceptia de la imaginea maleficului.
n China, tar pe care o consideram neimportant fotbalistic, Hagi
al nostru e foarte cunoscut si apreciat. Politica de independent a
lui Ceausescu fat de Sovietici nc ne favorizeaz.
Care o fi gradul nostru de rudenie spiritual cu imensa China -
galben, rosie, portocalie?
Un distins literat chinez de 60 ani, descendentul unui clasic ilustru
al literaturii hieroglifelor a tinut s-mi fac urmtoarea remarc
acidulat: Nu realizati c Europa este de fapt o peninsul a Asiei?
n niciun caz China comunisto-capitalist nu va fi pentru nicio
mare putere o anex.
Remember 1992
N-am visat s merg unde stiam c nu puteam ajunge fr bani, fr
relatii si fr invitatie.
China a venit ea spre mine, ca o iubit misterioas dar numai dup
ce am provocat-o administrativ.
Primarul general ales prin vot democratic real nu cltorea. Dup
vizita fcut peste ocean, la unchiul Sam si la primarul de-atunci
al marelui Paris, Jacques Chirac, domnul Crin Halaicu evita
deplasrile si pentru motivul de a nu da ap la moar presei care-
i monitoriza, printre altele, si cltoriile. Si cum viceprimarii
alegeau cu pasiune rutele occidentale, China prea abandonat
din preocupri.
Bucurestiul, fieful opozitiei democrate, avea pe-atunci un atu mare
- credibilitatea Divinei primri depsea credibilitatea structurilor
guvernamentale unde se considera c mai bntuiau, n diverse
functii, stafii ale vechiului regim. Aceasta era perceptia. China nu
prea intra n vederile de protocol ale edililor nostri. Functionau
intens, devastator si prejudectile. Viziunea limitat.
ntr-o bun zi, am lansat o prim invitatie omologului meu,
secretarul general al guvernului local al marelui Beijing (de a
vizita Bucurestiul mpreun cu sotia - modelul vestic). Sotiile
demnitarilor chinezi nu cltoresc ca doamnele primar din
administratiile locale occidentale pe care le vzusem la conferintele
unde participasem - diplomat de nevoie.
Adrenalin romneasc si rbdare chinezeasc
1992-1997
Municipalitatea chineza astepta ns un semnal al primarului si
nu de la secretarul general. Cu acceptul unor consilieri bucuresteni,
sefi de comisii, s-a ntocmit un plan de colaborare, continnd
schimburi culturale, sportive, avnd n speranta iesiri. ntre timp
la nivelul orasului, s-au schimbat primarii, a plecat dl. Halaicu
(1994) si venit dl. Victor Ciorbea; a plecat dl. Ciorbea - premier si-
am rmas cu dl. Viorel Lis primar general interimar, apoi definitiv,
Anul I, nr. 4/2014
10
om care nu agrea initiativele subalternilor si nici stilul meu cvasi-
independent. Nu fceam parte din artistii agreati lui.
Un consilier, Iordan Popescu, de la Ambasada Romniei din Beijing
venit acas n concediu, mi-a adus un mic evantai - s-mi rcoresc
nduful.
Zi de var superb. La Sinaia ministrul Culturii, pictorul Viorel
Mrgineanu cavaler m-a anuntat c presedintele Chinei, dl.
Jiang Zemin se afl n localitate si viziteaz castelul Peles. Eu care
fcusem din costum o uniform de serviciu am mprumutat de la
cineva o hain, si cravat. A venit presedintele Chinei cu suita.
Emotii. Aveam n fat pe unul din conductorii planetei. Ne-a
strns minile cordial; n-am ezitat s-i spun cteva fraze - cine
sunt, ce institutie reprezint si demersurile fcute la Beijing. Ne-am
fotografiat cu oaspetele chinez. La plecare presedintele Chinei
care druise Muzeului un cal din portelan (aveam s vd acesti cai
n multe magazine de artizanat din centrul Chinei, chiar lng
templul Calului alb), dup ce a semnat n cartea de onoare, mi s-a
adresat.
Faxul de la miezul noptii
N-au trecut multe zile de la aceast ntmplare. Acas faxul. Aud
apelul dup miezul noptii. Din aparat ieseau hieroglifele. Apoi
si textul n limba englez. Mi se confirm acceptarea vizitei la
Bucuresti a secretarului general al guvernului local de la Beijing.
Era un fax istoric.
La scara avionului
Domnul Fan Yanmou coboar la Otopeni. M uit, are spre sau
peste 50 de ani, dar ca toti chinezii pare mai tnr dect vrsta din
pasaportul diplomatic. E de nltime medie, deloc obez si sobru.
- Sunt invitatii dumitale! Ocup-te!
Primarul m-a lsat cu ochii n soare cum se spune si cu seful de
protocol, un tip care si deversa antipatia sefului ctre mine (la fel
cum o fcuse si n timpul vizitei mele n Statele Unite unde, pentru
a-mi anula ntlnirile oficiale cu primarul Giuliani al New York-
ului a trimis un fax care i-a socat pe diplomatii romni, cum aveam
s aflu mai trziu, dup ntoarcere).
n impozantul birou de la primrie (nu stiam c mobilierul
apartinuse lui Nicolae Titulescu, mobilier mprstiat repede dup
plecarea mea, pentru a se mobila n stil modern cabinetul)
compensez prin densitatea si cldura discutiilor, toate rcelile
primarului care, totusi, de curiozitate, accept s primeasc
delegatia, intrignd-o prin desele convorbiri pe telefonul mobil
care suna deranjant, lucru de neadmis la chinezi n protocoale.
(Dac chinezii n-au comentat aspectul, delegatia orasului Damasc,
practicanta unui protocolul de nalt tinut, s-a artat surprins de
telefoniada edilului-sef al Bucurestiului, mereu cu urechea la
mobil si cu gndul, mai mult, n alt parte.)
Discutiile cu consilierii, sefii comisiilor de specialitate, au fost
profesionale. Se contura o vizit de succes pe cocoasa norocoas
a secretarului general.
Cin cu noduri n gt
n programul de vizit mi s-a prut normal s includ cin oferit de
primarul general al Bucurestiului la care s fie prezenti
ambasadorul Republicii Populare Chineze si prefectul Capitalei.
Nu am cedat rugmintilor sponsorilor dornici sa fie prezenti.
Lucrasem profesionist, dar nu-mi imaginam c invitatia ctre
prefect nu va ajunge la destinatar (protocolul primriei aflndu-se
la ctiva pasi de cabinetul domnului prefect Ion Iordan, profesor
universitar de geografie) si c dl. Primar general va ntrzia o
jumtate de or, venind de la un fotbal, mbrcat inadecvat la
restaurantul Select. Dup cteva schimburi de amabilitti primarul
disprea, lsndu-i pe oaspetii chinezi, s susoteasc, cteva minute.
N-am avut replic. A trebuit s gsesc o scuz formal. Masa era
ratat.
Pe Valea Prahovei - ambiant regal
Pentru turistii strini, obiectivul turistic Valea Prahovei e un fel de
Zid chinezesc.
n incinta fostei resedinte regale se afl si hotelul Economat.
Directorul ce are de fcut (a fcut congestie cerebral peste ctiva
ani, alegndu-se praful de toat agoniseala care i s-a imputat la
schimbarea Puterii) a sponsorizat.
Stteam deconectati pe teras si ne desftam cu privelistea
Bucegilor. (Cu greu scpasem de o ntlnire cu reprezentantii
Europei la care m invitase primarul, n compensatie.)
Mncarea bun, discutia suculent, sentimentele prietenesti, n
ascensiune, conditii optime. Brusc cade ca un trsnet ntrebarea
lui Fun Yuanmou.
- Nu putem vizita castelul unde locuia Ceausescu?
S fie dusi si cazati acolo! Asta depsea puterile mele decizionale
si chiar ale sublimei primrii. Nu am zis nu. Sunt initiative care
probeaz calittile functionarului n situatii limit. Am sunat la
cabinetul premierului. Mi s-a sugerat s apelez la cabinetul
presedintelui. Un consilier al domnului Emil Constantinescu mi-
a dat aprobarea cu rapiditatea unui fulger. Ordinul de la Cotroceni
fusese att de rapid dat nct s-a asteptat un sfert de or ca el s
ajung si la serviciul de paz a Palatului Foisor. Ridicasem nc o
barier, probasem valoare pragmatic. Chinezii nu uit nimic.
Resedinta cu farmec arhitectural deosebit, i-a fascinat pe oaspeti
ca si peisajul montan. Au fost cazati n aripa veche.
Foisorul rmne ntr-un fel Palatul nostru interzis. Fceam istorie.
Peste ctiva ani Bucurestiul se nfrtea cu Beijingul, dar eu murisem
ca un soldat de teracot pe frontul uitrii.
Creveti opriti
- seara zilei de 14 iulie 1998 -Localul popular unde suntem condusi
la Beijing de ghidul nostru, fan Hagi, are un mic separeu. (acest tip
de separeuri abund n restaurantele chinezilor.)
Intrasem ntr-o lume nou, mirific, pe neasteptate. Nu e atmosfer
de bistrou sau de fast-food. E altceva. O mas rotund - simbolul
perfectiunii. Chelnerul pune pe masa rotund o oal sub presiune,
umplut cu ap fierbinte, si un castron plin cu creveti vii. Mici si
condamnati la moarte. Urma ritualul gastronomic. Luarea crevetilor
Anul I, nr. 4/2014
11
si oprirea lor. Noi, gurmanzii, adeptii friptanelor, nu ne gndeam
la sadismul procedurii ci numai la deliciile stomacului.
A fost o cin de neuitat. Ecologic. Filozofic. Preparatele nu
agreseaz bila, n-ai nevoie de triferment. Cu betigasele a fost foarte
greu, ele ne scpau mereu printre degete.
Acrobati fr sira spinrii
Chinezii au coloana vertebral, dar acrobatii lor, par a fi lipsiti de
sira spinrii, att de elastici sunt. Uluitori. Fantastici. Nu mi-a fost
dat s vd niciodat atta ndemnare n executia numerelor;
brbati, femei si copii sfidau literalmente gravitatia.
O tar cu asemenea acrobati nu poate ajunge dect foarte sus!
Cavaleri ai Chinei nocturne
Orasul Beijijg e fabulos noaptea, cu cadentele si luminile
multicolore. Asia si Europa fac jonctiune, ambele civilizatii se
apropie de parc ar dori s fuzioneze, pstrndu-si specificittile.
Multi nemti pe strzi. Hotelul gemea de turisti strini.
La chinezi cina ncepe invariabil la ora 18 - dup care gazdele se
retrag. Cheful, lutarul, dansul, distractia european - doar n
barurile de noapte, si acest lucru aveam s-l constatm abia la
Shanghai.
Noi, cavalerii Bucurestiului, ne pregteam sufleteste pentru
ntlnirea oficial stabilit a doua zi dimineat.
Primria Beijingului
15 iulie 1998, ora 10 am.
Emotionati, pionieri ai Occidentului ndeprtat n primria din
Beijing. Dragoni la intrare, curtenie, civilizatie si mult vegetatie
interioar. Salonul de protocol. Ne ntmpin unul din viceprimarii
capitalei. E greu s dai vrste aici Domnul Fun Yuanmou lipseste?
Da. Mi s-a explicat c nu mai era secretar ci vicepresedinte al
Consiliului si c actualul omolog al meu se afl ntr-o reciclare, n
sudul Chinei. Ne prezentm orasele, atributiile, intentiile. Suntem
prea bine pregtiti? Arhitectul Sorin Gabrea, pe cheltuial proprie,
aduce primul un proiect pentru un cartier chinez la Bucuresti.
Simt c vizita primarului e inclus n bugetul anului urmtor. Veti
reveni cu el Nu voi veni cu el, i-am rspuns demnitarului
asiatic cu premonitie. La sfrsitul anului 1998, adio primrie!
Gastronomie fr lcomie
Tot ce misc se mnnc. Portiile sunt mici dar vin n cascad pe
mas, n centrul universului culinar, domin o tav rotund,
rotativ. E ca soarele care si ndreapt razele bunstrii si vietii
spre noi care suntem devoratori de faun, flor. Nu esti servit. Te
autoservesti. Gusti din fiecare fel si mnnci ct vrei, ct poti.
Sunt feluri dulci, amare, salate ntr-o fantastic pentru noi
prezentare, brnza e numai din soia, cascavalul lipseste. Pestele
vine ca un meteorit, aterizeaz cam pe la mijlocul festinului.
Fiecare se repede cu furculita, cu betisoarele si smulge din crapul
sau salul chinezesc, ct poate prinde dar poate repeta.
Monstrul acvatic se dezgoleste treptat, pn la schelet. E ca o
prad devorat de corbi. Noi suntem mncii. Pinea vine doar la
comand. Orezul e hrnitor si ne obisnuim repede cu el. Supa e
servit n castroane mici. Diversitatea felurilor de mncare
contrazice flagrant monotonia agresiv a stomacului romnesc
bombardat de sarmale, de friptane, de mici mari, de crntrie n
farfurie. E alt filozofie. Un mod cumptat de a mnca. De aceea si
chinezii sunt slabi, supli. Nu se ndoap. Filozofia gastronomic
nu le permite supraponderalul. La desert apar dulciuri specifice
fructe, banane, kiwi si pepeni. Dar nu se pun ca la noi bostani pe
mas. Felii subtiri, buctele mici. Ciocnim pentru prietenie. si o
simtim din plin. De la aeroport pn aici, la tort. Vin putin. O trie
chinezeasc. Se bea foarte putin, masa nu degenereaz n chef.
Betigasele
n ritualul servirii cele dou betigase cu rol de furculit m duc cu
gndul la ciocul de pasre. Chinezul ciuguleste, nu haleste. M
chinui s nvt. E foarte greu. Betigasele mi alunec printre degete.
Dar nu m las. Pn la urm, reusesc s le pstrez ntre degete
chinezeste. E un gest de curtoazie fat de gazde. Nu totul mi
place dar majoritatea preparatelor sunt acceptate de stomac cu
plcere. Totul e fiert, dar chiftelutele nu. Mncare ecologic.
Broaste, pui de balt. S fi mncat sarpe? Supe n boluri mici.
serpii i voi nghiti la Bucuresti.
Foamea romneasc - cumprturile
Chinezul e cel mai bun vnztor din lume si aceast constatare
aveam s-o fac prima dat nainte la New York unde un tnr
vnztor chinez ntr-un magazin de jucrii fabulos, nu s-a lsat
pn nu m-a convins s-i cumpr ceva, desi nu doream s cumpr
nimic. n China nu exist plictisul, comoditatea sau aroganta
vnztorului fata de client. Se poate vorbi chiar de o agresiune
continu a comerciantului pentru a-si prezenta marfa, avantajele
si o face cu o miestrie artistic. Grupuri, grupuri de tineri aveau
nvtmnt profesional!
Magazinul de mare prestigiu se nchidea cnd mi-am adus aminte
c la etajul 3 uitasem o cumprtur. Explic prin semne c mi-am
uitat un pachet. Mi se deschide usa. Urc cu scrile rulante. n
stnga si n dreapta mea vnztorii, vnztoarele se aliniaz se
nclin si trec printr-un culoar, viu de oameni-dragoni ai politetii
excesive, incredibile!
Marele Zid
16 iulie 1998
O sut de kilometri pe autostrad desparte Capitala Chinei de
Marele ei Zid si vreo zece mii de kilometri Bucurestiul de una din
cele sapte minuni ale lumii antice. S urci pe metrezele istoriei
omului! si trebuie s fii insensibil, turist placid, colectionar
abstract de vizite ca s nu ai n tine sentimentul mretiei combinat
cu inutilitatea pn si a capodoperei. Se stie c, se vede si din
cosmos, zidul. M uluieste lucrarea generatiilor de chinezi care au
trudit si au murit la constructia acestei cetti a cettenilor, cu
speranta unei aprri absolute. Nu exist invulnerabilitate total,
vesnic. Rachetele intercontinentale pot fi oprite de zidurile
stelare?
ntins pe mii de kilometri, zidul, serpuind pe crestele muntilor, n
cele mai abrupte zone si teoretic de neatins, astzi poate fi accesat
prin cteva locuri special amenajate, n zona Beijingului. Pe orice
Anul I, nr. 2/2014
12
poart ai intra senzatia este aceeasi - coplesitoare. Vederea este
aceeasi: un fel de strad cocotat la 7-8 metri nltime pe alocuri
cu ltimea unei strzi de 4-5 metri ltime la vrf, urmnd o
traiectorie bizar, avnd baza zidului format din bolovani, pietre
fasonate, un fel de beceauri de granit, lipite cu ciment etern. Ai
merge pe creasta lui pn la sfrsitul pmntului. Nemurirea o
ntrevezi.
Ca si zidul fizic, limba chinez st de veghe n calea invaziei altor
alfabete. Nesurpat. Degeaba ncerc s m orientez n acest univers
straniu, degeaba mi se arat cum se scrie n chinez numele meu:
Dinu Grigorescu. Nu m pot imagina n alt scriere, descriere si
spiritualitate.
Anunturile si reclamele scrise n englez fac inaccesibilul un pic
mai accesibil. Dar metafora zidului o descopr si n stilul
arhitectonic al palatelor, al templelor construite pe cu totul alt
logic dect bisericile de-acas. Pagoda, sirul de 7 al templelor,
urcnd n pante, se subsumeaz aceluiasi secret.
Am urcat n cei mai nalti zgrie nori din Manhattan: am luat
micul dejun la etajul 102 din blocurile turn nainte de acel fatidic
11 septembrie; am privit pmntul din avioane, mrile si oceanele
cu spaim, dar privelistea Zidului chinezesc traversnd veacuri
nspre noi milenii, a rmas pentru mine una dintre cele mai
fabuloase amintiri de viat.
Se spune c atunci cnd revezi miracolul el nceteaz de a te mai
fascina, asa cum Turnul Eiffel de la Paris nu mai emotioneaz
parizianul. Ei bine, urcnd pe zid n octombrie 2003, a doua oar,
cu mica delegatie uluit a scriitorilor romni, am avut din nou,
aceeasi emotie, sentimentul de miracol al miracolelor. Imaginati-
v un astfel de zid-balaur care ar pleac de la Bucuresti spre
Polonia, urcnd serpuitor pe creasta Bucegilor, pe lng Crucea
Caraimanului, apoi ntorcndu-se brusc la Ploiesti, revenind
dinspre Moldova pe Fgras, zvcnind, dintr-o dat, spre Retezat,
apoi virnd brusc, cu ntoarcere spre nord, n Muntii Apuseni,
trecnd n Maramures, si asa mai departe.
Primele vestigii apar datate n jurul anului 658 nainte de Hristos,
dup 3000 de ani de istorie parcurs. (Gndit ca o structur
militar, zidul a contribuit la unificarea trii pe atunci divizate
sub mai multe monarhii, ne explic pliantele.) O contributie
nsemnat la finalizarea si repararea portiunilor deteriorate au adus-
o regii dinastiei Ming (1368-1644). nltimea zidului oscileaz
ntre 7-8 metri si 4-5 metri ltime n vrf. Din loc n loc sunt
construite turnuri-adposturi pentru soldati. Dragonul de piatr
asa cum e nftisat marele zid n filmele proiectate pentru turisti,
pleac de la Muntii Hushan, trece n provincia Liaching n nordul
Chinei spre Tibet.
Un furnicar de turisti. Chinezi si strini. Cu aparatele lor de filmat.
Se vnd o sumedenie de suveniruri: blnuri si fulare, tricotaje,
pulovere, electronice, dragoni, broaste testoase din metal, ceasuri,
insigne, vase de ceramic, cte si mai cte. Traditia se mbin cu
kitschul Fiecare cumpr ce poate. Ne aflm exact pe locul unde
cu un an nainte urcase presedintele SUA, Bill Clinton cu Hillary.
Ne fotografiem pentru album. Se discut n multe limbi ale
pmntului. n China scumpul este accesibil. Gazdele simt reactia
noastr emotional fat de monumentul vizitat. La ntoarcere spre
Beijing vnztori de fragi, cti! Cosuri, cosuri. Un yen cosuletul.
Ori de cte ori vd fragi (tot mai rar) n pietele noastre montane mi
revin n memorie fragii chinezesti, identici la gust cu cei romnesti,
dar nu si la pret.
Ceainriile
V place ceaiul? Vinul, berile, rcoritoarele, Coca Cola si
derivatele, lactatele, prjiturile si cafelele fac ravagii n Romnia
unde cafeneaua si cofetria e ceea ce la chinezi este Ceainria. O
institutie comercial, istoric, filozofic, dac vreti... Negru sau
verde, deloc ieftin, ceaiul e butura traditional care tine spiritul
treaz, nclzind sufletele si asta se pare c dureaz de cteva milenii.
Generatiile au trecut si trec, dar ceainriile rmn, indiferent de
regimurile sociale. Chinezul nu se poate desprti de ceaiul care e
hieroglifa lui existential. Definitorie. Cinci mii de ceainrii ar fi
n acest Paradis de pe Pmnt, cum denumea Marco Polo orasul
Hangzou. Intrm. Multe mese asteapt clientii. n dreapta intrrii,
un bufet suedez cu diverse fructe, alune, jeleuri, accesorii pentru
ceai. O familie a preluat ceainria si m aflu, iat, chiar n decorul
piesei Ceainria a clasicului Lao She. Nu bnuiam n acel sfrsit
de octombrie 2003, c Ceainria m va urmri n Romnia, dar a
fost optiunea mea. Acest five o-clock chinez mi-a prilejuit bucurii
spirituale si am fcut tot ce mi-a fost posibil s nu fiu profitorul
unei conjuncturi ci creator de momente benefice.
Paradisul Chinei
Intrat n rutin, ntlnirea, are prospetime, autenticitate si
prietenie real, gazdele noastre, scriitorimea din Hangzou, fcndu-
ne o primire emotionant afisnd chiar un baner cu Bine ati venit
care mi-a readus n minte o primirea cald de la Viena Hertzlige
Wilkomen , si din Copehaga unde la sosirea delegatiei pe care o
conduceam a arborat n holul fastuos al palatului administrativ,
secolul XV, drapelul national al Romniei.
De la vicepresedinta scriitorilor din acest conglomerat uman care
numr o sut de milioane de locuitori, centru istoric vechi, centru
economic si capital a mtsurilor aflu tirajele de carte ale
scriitorilor din China care ating cifra impresionat, nu de 300 de
exemplare ca la Bucuresti, ci de 300.000 la prima editie. Nu
pachetul ci tona de carte ajunge n librrii si bibliotecii.
Comunicarea dificil m-a obturat n dezvoltarea subiectului cci
as fi dorit s aflu mai multe detalii ca editor, ca scriitor. Probabil
sistemul etatizat comunist n acest stat capitalist acord
culturii si educatiei fonduri consistente si autorilor statutul meritat.
De altfel, cineva a tinut s ne repete celebrul banc construit pe
scheletul celor trei presedinti care se opresc la o intersectie:
Coreeanul de nord, lund-o direct la stnga, rusul la dreapta, iar
chinezul semnaliznd stnga, dar cotind imediat la dreapta.
Un distins profesor universitar, care a predat la faculttile
americane, prezent la ntlnirea cu scriitorii din Hanghzoo n
calitate de traductor ne-a oferit cartea de vizit si disponibilitatea
de a traduce un autor prin intermediul limbii engleze. Gazdele ne-
au impresionat profund. Interlocutorii de la captul lumii stiau
mai bine dect multi dintre noi acele filme romnesti evocate - un
liant ntre culturi. Specificitatea personajelor si a subiectelor
Anul I, nr. 4/2014
13
Interferent - VASILICA CHIFU
dintr-o lume si din alta nu obstaculeaz perceptia si ntelegerea
dac fiorul artei autentice exist. Marii nostri actori de teatru care
au fcut film se pot mndri cu calitatea de ambasadori ai Carpatilor
n cele mai ndeprtate zone, de unde ncep muntii Himalaya si se
termin continentul euro-asiatic.
A fost finalul cltoriei, punctul ei culminant. Czut n derizoriu,
ca tot omul, am alergat prin buticurile nesfrsite, cutnd mtsuri,
pantofi si cizme, dar de data acesta am fost pclit si la numrul,
care nu coincidea cu cel cerut, si la calitate, negustorul din bazar
unde as fi putut s dispar fr urme dndu-mi teap. Pielea
probat la focul brichetei s-a dovedit la Bucuresti material plastic
sadea.
Anul I, nr. 4/2014
14
Valeriu Butulescu
AFORISME
FRAGMENTARIUM
n fiecare an trecem nepstori prin ziua mortii noastre.
x
Din gheara diavolului am scpat usor. Dar cum s m eliberez din
mbrtisarea ngerilor?
x
Si nestiinta ar trebui ordonat alfabetic. Un fel de enciclopedie a
ignorantei.
x
Conjug de trei ori verbul a munci si simt nevoia s m odihnesc.
x
Glorie. Uitare cu efect ntrziat.
x
O carte prost legat. Am scuturat-o putin si ideile au nceput s
se mprstie.
x
Puritatea copilriei. Orice ru e limpede la izvoare.
x
Ziua se gndea la bani, iar noaptea visa acelasi lucru.
x
Criticii vd muzica si aud pictura.
x
Poezia e cntec de delfin. Nu orice ureche o poate percepe.
x
Tu alergi odat cu vntul, deci tu nu simti furtuna.
x
Ea mi prea o floare, ntr-att era de frumoas, parfumat si
inactiv.
x
I-au luat boului jugul. Acum asteapt ca el s mping benevol
carul.
x
Oare scleroza timpurie tot precocitate se cheam?
x
Ignoranta e cea mai grea povar. Dar cel ce o poart nu o simte.
x
S nu crezi c dusmanul te admir. El numai caut punctul
vulnerabil.
x
Pasrea zboar. Pe pmnt, umbra ei se trste.
x
Iar cel ce n-a vzut muntii, uluit va fi de mretia dealului.
x
Doar cmtarii se bucur de trecerea timpului.
x
Averea unora depseste valoarea pn la care ei pot s numere.
x
Detest somnul. Attea ere am dormit. Attea ere voi mai dormi.
x
Si buntatea trebuie drmuit. Uneori, pomii se frng sub
greutatea fructelor.
x
Pasrea s-a eliberat de pmnt. De-acum, va fi captiva cerului.
x
Vulturul, chiar dac prinde gini, rmne vultur.
x
Pentru o ploaie banal, atta risip de fulgere.
x
Mortii sunt liberi. Gardul cimitirului este fcut pentru cei vii.
x
Ecoul ntrzie. Glasul tu rzbate departe.
x
De ce din lut? Omul trebuia fcut din otel inoxidabil.
x
Poezia s-a nscut n noaptea n care omul a nceput s contemple
luna, constient c nu e comestibil.
x
Copiii sunt n primul rnd ai mamelor. Nu ntmpltor, brbatilor li
s-au atrofiat glandele mamare.
x
De regul, dup un prag nalt urmeaz o prpastie.
x
Attea vietti triesc numai pentru a fi la un moment dat
proaspete.
x
Rzboiul nuclear este oricnd posibil. Uraniul se nnobileaz mai
usor dect oamenii.
x
Cnd se termin jocul dragostei, privighetoarea tace.
x
Ce e sinucigasul? Propriul su clu, sau propria sa victim?
x
Cnd rage, leul ncearc s stabileasc un dialog cu victima.
Anul I, nr. 4/2014
15
x
n urma mea, mult vreme, acest munte va continua s fie munte.
x
Mitologie. Bufnita doarme toat ziua si trece drept pasre a
ntelepciunii.
x
Cel rtcit descoper drumuri noi.
x
n fata reformelor religioase, zeii au rmas ntotdeauna pasivi.
x
Pinguinul. O pasre poate tri ntre gheturi. Dar nu mai zboar si
nu mai cnt.
x
Diavolii. Dumnezeu tolereaz opozitia, dar i pune coarne.
x
nainte de a negocia cu lupul, pune-i botnit.
x
Unanimitatea pietrelor naste temelii, sau avalanse.
x
Idolatrizm vulturii, desi ginile ne aduc servicii incomparabil mai
mari.
x
Toti vor timona. Nimeni nu vrea s vsleasc.
x
O aspiratie nu moare. Cel mult se mplineste.
x
Am convenit ca lacrimile cerului s se numeasc ploaie.
x
Educatie. Cnd dai viat cuiva, las-i si modul de ntrebuintare.
x
Cnd femeile si fac autocritica si gsesc minunate defecte.
x
n fructele pomului s nu vezi generozitate, ci numai sete de
continuitate.
x
Dragoste. Orice fruct e prevestit de-o floare.
x
Avea dreptate sarpele. Nu poate fi rai, acolo unde nu e dragoste.
x
Din tot ce sunt nu va rezista timpului dect un calcul renal.
x
Asemenea rurilor, mergem pe linia rezistentei minime, si viata
noastr e un sir de meandre.
x
Moartea. Oare e punct sau virgul?
x
Nu sunt nici mcar umbr. Sunt visul unei umbre.
x
Gravitatia trage toate sforile Universului.
x
Prometeu s-a jertfit, pentru ca noi s ne putem aprinde linistiti
tigrile.
x
Din fericire nclcm geometria. Suntem egali, fr s fim
asemenea.
x
S nu dispretuim pleava. Ea a ocrotit aurul grului.
x
Sunt cuvinte de care ne temem s le scriem cu liter mic, cu toate
ncuviintarea gramaticii.
x
Crucea s-a prefcut n stea, n urma perfectionrii tehnicii de
crucificare.
x
El m urmrea pas cu pas, iar eu m credeam steaua lui
cluzitoare.
x
Nu te mai gndi la opinia iepurelui, ct vreme leii te-admir.
x
Un copac desfrunzit, care se ncptneaz s freamte.
x
n dragostea florilor, vntul hotrste.
x
S vizitezi toate muzeele lumii si s nu-ti amintesti dect taxele de
intrare.
x
Aceast antologie seamn cu o groap comun.
x
Mereu ne e dor de un alt anotimp.
x
Centenarii. Spaima caselor de pensii.
x
Avem ceva din destinul merelor. Abia ne coacem si trebuie s ne
prbusim.
x
Pn la eliberarea actului de deces, nimeni nu se poate considera
cu adevrat mort.
x
O revist adevrat este o revist care m public.
x
Ajunsese foarte erudit, trgnd cu urechea pe la usile oamenilor
culti.
x
Arheologii. Pe baza unui ciob ei reconstituie o ntreag buctrie
antic.
x
Cocori, rndunele? Prefer modestia vrbiilor, care nfrunt iarna
alturi de mine.
x
Fr detergenti, nu vd rostul botezului.
x
Animalele care nu se las de bun voie tunse si mulse sunt
socotite slbatice..
x
Din prime mi achit sanctiunile.
x
Cnd judectorii vor face si treaba clului, pedepsele vor fi mai
blnde.
x
Lenea trebuie s fie tare obositoare. Lenesii se odihnesc cel mai
mult.
x
O fi existnd lumea cealalt? Vom muri si vom vedea.
x
Un mileniu s-a scris cu pene de gsc. Gstele au merite mari n
promovarea culturii.
x
Timpul nu st pe loc. Stii mai multe dect Pitagora si cazi la
bacalaureat.
x
Urechile invidiaz ochii. Au pleoape.
Anul I, nr. 4/2014
16
x
Pentru a ntelege unii oameni, asemenea tablourilor n ulei, trebuie
contemplati de la distant.
x
Paradoxul justitiei. Cu ct urci mai sus, cu att situatia e mai
josnic.
x
Dou greseli conjugate pot genera un mare adevr.
x
n spatele zmbetului se ascunde ascutimea dintilor.
x
O oaie nu va ntelege niciodat de ce trebuie srbtorit nvierea
cu carne de miel.
x
Unele vise se mplinesc. Am avut un vis n care se fcea c
dormeam.
x
Pentru unii verigheta e un zero de aur.
x
La mretia vrfului si aduc contributia si vile, cu adncimea lor.
x
Credeam c Matusalem a fost un mare doctor.
x
Viata e precum apa. Cu ct e mai srac, cu att e mai limpede.
x
Ahile si privea dusmanii drept n fat. El avea clciul vulnerabil.
x
S nu fim superficiali. Darul de a pluti l au numai lucrurile usoare.
x
Fericire dubl. Un zgrcit si numr banii n fata oglinzii.
x
Un soare iresponsabil, pe punctul de a-si risipi planetele.
x
Acest cuc s-a hotrt s-si creasc singur puiul, spre indignarea
general a cucilor.
x
Imaginatia cititorilor si greselile de tipar dau sensuri noi
aforismelor.
x
Attea pietre nctusate dureaz mretia muntelui.
x
Voi ncerca s uit. Aduceti-mi numai aminte.
x
Diamantele se scot din cele mai ntunecate locuri.
x
Oamenii, cu ct au mai mult bun simt, cu att mai usor se las
dominati.
x
Sunt un pru care vrea s curg ctre izvoare.
x
Femeia e forta motrice a vietii. Brbatul e doar cheia de contact.
x
Caii au cstigat multe btlii fr s nteleag ceva din mersul
istoriei.
x
Ce pcat c la scoala vietii nu exist repetentie.
x
La sfrsitul unor crti, autorii prezint bibliografia, ncercnd
astfel s se dezvinovteasc.
x
Pe cei mici i linistesti cu bomboane. Pe cei mari, cu Lumea de
Apoi.
x
De unele idei, ca si de tatuajele din tinerete, nu ne mai putem
lepda, orict de rusinati am fi din cauza lor.
x
Nu de oboseal va muri Sisif, ci de plictiseal.
x
Nu invidia piatra. Nici ea nu e vesnic. Si pe deasupra mai e si
rece.
x
Bine c nu mi se comunic data mortii anticipat. De emotie, am
muri mai repede.
x
Cnd zece cititori casc, nu m mai intereseaz prerea criticii de
specialitate.
x
Vesnicia geniului. Opera lui, ca un miraculos poem, va sti s se
prind mereu de memoria oamenilor vii.
x
Poti demonstra c albul e negru. Dar va trebui s uzezi de o vast
bibliografie.
x
Sunt singurul meu sef. Dar nici de mine nu ascult ntotdeauna.
x
A scris o poezie a zorilor, desi m ndoiesc c s-a sculat vreodat
asa devreme.
x
A te naste. Nefericire mai mare nu exist, dect poate aceea de a
nu te naste.
x
Oare cti faraoni au bnuit c vor ajunge, din piramide, direct la
British Museum?
x
Arheologii n mod stiintific, profannd morminte.
x
Nimeni nu vrea s fie porumbel. Fiecare se vrea vultur, adic
animal de prad
x
Excesul de lumin orbeste, deci naste ntuneric.
x
Independentul e n mare primejdie. El depinde numai de sine.
x
Unii cred c a prda hotii e onest.
x
Cu ochii atintiti pe steaua idealurilor, nu vedem cum clcm n
picioare iarba si florile.
x
Si n privirea omului de zpad am citit ambitia vesniciei.
x
Vreau s cresc, desi stiu c trsnetul loveste copacii cei mai nalti.
x
Dizgratiosi si diformi, unii artisti amintesc de cochilia bloas a
scoicii, nsctoare de perle.
x
Abia astept s m trezesc din somn. S pot visa cu adevrat.
x
Taur sun mai frumos dect bou.
x
Cnd prostia va primi aripi, se va ntuneca cerul.
x
Anul I, nr. 4/2014
17
Ideile sunt ca vapoarele. Fac senzatie numai cele ce se scufund.
x
Nici nu stiti ce cldur simte un autor cnd si vede cartea
folosit ca suport pentru o ceasc de cafea.
x
Dac arborii si schimb uneori patria, de vin sunt numai
frontierele.
x
ncerc s fug, nltndu-m.
x
Aspr pedeaps. Aceea de a pedepsi.
x
Gloria e ca apa. Un pahar ti astmpr setea. Un fluviu te neac.
x
Nu te las s te scufunzi. Esti parte din corabia mea.
x
Multi prsesc barca de salvare, cnd vd spre ce trm pluteste.
x
n sufletele obscure ura persist, precum zpada pe versantul
lipsit de soare.
x
Toamna rndunelele pleac. Rmn ciorile, coplesite de
rspundere.
x
Cei ce triesc degeaba se ngroap cu cheltuial.
x
M plictisesc rar si niciodat singur.
x
Unii poeti amintesc de cteii scosi la plimbare. Orice drum alegi, ei
merg nainte.
x
Nu mi-e fric noaptea n cimitir. Mi-e fric ziua pe stadion.
x
Trebuie s fii tare gol, ca s te mbraci cu meritele altora.
x
ngropati-m sub stejar. Sute de ani gndul meu va tremura n
frunze.
x
Multi dusmani, asemenea unor microbi, sunt invincibili datorit
micimii lor.
x
Clul, doar cu scara se poate ridica la nltimea celui spnzurat.
x
Nu s-au mai preocupat de boala mea, de cnd au aflat c nu-i
molipsitoare.
x
Nu va zbura mai repede ca vntul cel dus de vnt.
x
Si umbra iepurelui crede n neputinta Soarelui.
x
Trec drept curajosi si cei ce nu sesizeaz primejdia.
x
Multi ptrund n Pantheon, lsndu-si viata la garderob.
x
Agonia florilor din vaz ne umple camera de parfumuri.
x
Nu teama de nltime ne face s ne aplecm, ci dorinta de a ne
nlta.
x
Fii impartial si balanta se va nclina de partea ta.
x
Stiinta nu a eliminat cruzimea. I-a dat un caracter stiintific.
x
S trndvesti ntruna si s te plngi c viata e scurt.
x
Nu dusmanii ne amenint, ci propriile noastre slbiciuni.
x
Noroiul ne supr abia atunci cnd ne murdreste pantofii.
x
Semnm generozitate, n speranta c va rodi recunostint..
x
Iubirea e ca veninul sarpelui. Vindec sau ucide.
x
Din marea mas a viselor atrag atentia acelea care accidental se
mplinesc.
x
Zilnic clcm n picioare pmntul care ne hrneste.
x
De remarcat c porcul se termin printr-o virgul, denumit
popular coad.
x
Lichidele vd n vase numai nchisoarea, uitnd c e singura lor
posibilitate de a nu se risipi.
x
Nu voi crede n al doilea Soare pn nu voi vedea umbra primului.
x
Arta dirijoral. Dac vrei s privesti muzica n fat, trebuie s
ntorci spatele la public.
x
Cariatide. Numai un arhitect rutcios a putut pune atta greutate
n spinarea femeilor.
x
Fii demn! n tine s-au strns si triesc toti strmosii ti.
x
Nici Satana nu e perfect. Uneori greseste si face fapte bune.
x
Din rana bradului se revars rsina, adic nmiresmata lui durere.
x
Unele femei sunt ca frunzele. Cu ct sunt mai vestede, cu att
sunt mai zgomotoase.
x
Nevoia de continuitate a dat parfum florilor si frumusete femeilor.
x
Acesta e omul. N-are motive si totusi trieste.
x
Exist marionete care si trag singure sforile.
x
Din dragoste nu murim. Ne nastem.
x
Suntem ca norii. Ne mrim pn la destrmare.
x
Sunt prostii extrem de complexe, pe care numai nteleptii le pot
comite.
x
Unii oameni ar trebui s triasc mai multe vieti, s-si poat ispsi
integral pedeapsa.
x
Dac viata a aprut ntmpltor, mai are rost s-i cutm un sens?
x
n art nu e ca la munte. Fereste-te de drumurile marcate.
x
Bietii dinozauri. Au disprut, desi erau att de mari.
Anul I, nr. 4/2014
18
x
Orice ruf la uscat crede c se lupt cu vntul.
x
Asemenea timbrelor, devenim valorosi, nvechindu-ne.
x
ncearc s definesti nimicul. Vei avea nevoie de multe cuvinte.
x
M calc n picioare. Sunt omul lor de baz.
x
Dup un timp, ncepem s facem confuzie ntre ce nu a fost si ce
putea s fie.
x
Nu moartea celor dragi ne zdrobeste, ci amintirea lor.
x
Cnd altii se afund, ti se pare c te nalti.
x
Din contradictia palmelor se nasc aplauzele.
x
Visez o discutie ntre patru ochi. Cu omenirea.
x
Muntii sunt falnici, dar modestia cmpiei ne hrneste.
x
Au prsit satul ca s poat cnta la oras viata tranului.
x
Faptul c trim nu este totdeauna o dovad a existentei noastre.
x
mi voi iubi aproapele. Dar s stea mai la distant.
x
La oras, vreme bun. La tar, secet.
x
Oare ct valoreaz nemurirea pe o planet muritoare?
x
Crtile prea voluminoase inspir respect, dar adeseori rmn
necitite.
x
Cei dinti surzesc clopotarii.
x
Unii merg la biseric, n speranta c Dumnezeu verific prezenta.
x
Dulce mai e povara cadourilor.
x
Consolarea fractiei algebrice. E infinit, nainte de a nceta s mai
existe.
x
Viata e o stafet. Poti cstiga cursa n alt generatie.
x
Unii mor fiind nc n viat, altii triesc si dup moarte.
x
Deosebim dou tipuri de pedepse: cu moartea si cu viata.
x
Nu m tem de cdere. mi pare ru de cei pe care-i voi strivi.
x
Zeii au n ei ceva omenesc. Le plac ofrandele.
x
Turnul din Pisa. Trebuie s te apleci, ca s ajungi celebru.
x
Ce indiscreti sunt unii scriitori! Citesc crtile altora.
x
Oamenii ajunseser att de culti, nct se ncierau pentru o carte.
x
Zmeul de hrtie s nu rd de sfoar. Ea l retine, dar l si nalt.
x
Timpuri bune. Ce tnr si viguros este btrnul satului!
x
Prostia e mai putin dens dect inteligenta. De aceea e tot timpul
deasupra.
x
Cnd materia si pierde energia intern, devine solid.
x
Cel care ntrzie mult cu rspunsul risc s uite ntrebarea.
x
Dac vrei s distrugi un segment, nu-l lovi cu securea. Vei avea n
fat dou segmente.
x
n caz de naufragiu, ultimii se neac optimistii.
x
Broasca ajuns la oras se numeste batracian.
x
Am locuit un timp n sufletul unei femei. Mare nghesuial.
x
Cetatea era att de subred, nct dusmanii se temeau s o
asedieze.
x
Cenusa sfideaz focul.
x
De cte ori cobora din avion, redevenea ateu.
x
Nu-i cere-ti Soarelui s v explice misterul noptii.
x
Mlastina te oblig la un studiu profund.
x
Secera valorific virtutea grului. Buruieni longevive triumf pe
miristi.
x
Unele corpuri absorb lumina. Setea de lumin le face putin
vizibile.
x
Parazitii nfloresc chiar pe rana copacului.
x
Ne-am obisnuit cu gndul c meteoritii triesc putin. Pentru noi,
ei se nasc n clipa n care ncep s ard.
x
Unii ajung vestiti, citnd mereu fr s pun ghilimele.
x
Sclipirea diamantului. O form de a respinge lumina.
x
O sabie se coboar mult mai greu dect se ridic.
x
Viermele si sap templul eternittii ntr-o par.
x
Dup un anumit timp, stratul de rugin devine protector.
x
Un vampir stul poate deveni donator onorific de snge.
x
Rbdare. Nici o plant nu plnge pe timp de secet.
x
Cinele cel mai bun este cinele ru.
x
Anul I, nr. 4/2014
19
Poezia e ca aureola unei stele. Creste, cnd e privit prin prisma
unei lacrimi.
x
Exist o critic a criticii, criticat si ea din vreme-n vreme.
x
Vaza. Esafodul de cristal al florilor.
x
Adeseori, numai ntunericul ne nvat s pretuim lumina la justa
ei valoare.
x
Suntem gata s oferim totul, cnd nu ne-a mai rmas aproape
nimic.
x
Un tramvai deraiat se consider independent.
x
Femeile ezit seara si promit dimineata. Brbatii procedeaz
invers.
x
Arta cu cei mai multi adepti rmne totusi arta culinar.
x
Omul si-a gsit multi prieteni n rndul animalelor, de regul
necomestibile.
x
Fericirea absolut are la baz o criz acut de idealuri.
x
Pomul fericirii. Fructele lui nu se doboar cu pietre.
x
Conditia de afirmare a licuriciului. Un mediu ct mai obscur
posibil.
x
Nu rdeti de zero. El e mpratul numerelor negative.
x.
Regula adormit naste exceptii.
x
Curcubeu. Superb arat lumina n faza ei de descompunere.
x
Suntem tentati s-i credem orbi pe cei care au ochi doar pentru
lucrurile strlucitoare.
x
Nu v ludati cu sclipirile. Orice ciob sclipeste, din vreme-n
vreme.
x
Virtutea. Cred c e arta de a-ti planifica pcatele.
x
Nu ne-a mai rmas dect speranta. Nimeni nu a vrut s-o cumpere.
x
Pentru un mare ecou e nevoie de un mare obstacol.
x
Ura fat de muste se transform usor n simpatie fat de
pianjeni.
x
O aureol cu adevrat trainic se monteaz direct pe coarne.
x
Cei ce se trsc nu se mpiedic niciodat.
x
Un munte se cutremur numai dac e lovit de un alt munte.
x
M-au clcat n picioare. Acum stiu ct cntreste fiecare.
x
Sufletul unei femei e ca o carte. Trebuie s fie prea bun ca s-l
citesti de dou ori.
x
n acest gnd mi-am pus o raz de soare, pentru noaptea infinit
ce m asteapt.
x
Cei mai multi milionari sunt copiii inflatiei.
x
Exist deserturi cu oaze de nisip.
x
Chiar dac a gresi este omeneste, nu faceti din greseal dovada
omeniei voastre.
x
Sinucigasul nu se teme de moarte. Se teme de viat.
x
n sufletele mici se ascunde ura cea mare.
x
M-a ucis. Din punctul lui de vedere.
x
Era att de mic, nct trebuia s stau n genunchi n fata lui.
x
Acelasi Soare, oricnd n lume, pentru unii rsare, pentru altii
apune.
x
Cinele care latr la lun e ferm convins c se face auzit.
x
Mare foamete. Slbiser si buctarii.
x
Dialog redus la un schimb de interjectii.
x
S-i multumim Soarelui, chiar dac ne lumineaz inconstient.
x
Expansiunea Universului, adic infinitatea sa crescnd.
x
Seara, ca o dimineat a noptii.
x
n fiecare clip simt animalul din mine, bine strns n chingile
educatiei.
x
Chiar si efemeridele si gsesc timp s se plictiseasc.
x
Zefirul. Un uragan trecut prin cenzur.
x
Suntem ngduitori cu diavolii altor religii.
x
I-am smuls clului masca. Fata lui era plin de lacrimi.
x
Dumnezeu a amestecat limbile, ca s dea o pine traductorilor.
x
Sunt curios cum apreciaz mgarii muzica noastr vocal.
x
Nu mai avem detinuti politici n spitale de psihiatrie. Astzi fiecare
are voie s fac politic, indiferent de sntatea sa mintal.
x
Luminis. Moartea unor copaci.
x
Eu as fi declarat Balaurul monument al naturii, iar Sfntului
Gheorghe i ardeam o amend.
x
M simt inutil, ca o arip de nger prin vidul cerului.
x
Simt n mine un alter ego, fat de care mi consum ntreaga rezerv
de altruism.
Anul I, nr. 4/2014
20
Fluenta - VASILICA CHIFU
x
Oare ce drepturi au oamenii cinstiti s se amestece n treburile
interne ale hotilor?
x
O poezie a suferintei. Ah, acesti poeti care si gsesc vreme s
fac durerea s rimeze!
x
O carte de onoare, n care s ne isclim cu totii.
x
Pstrez ceva din filozofia salcmului. nfloresc doar atunci cnd
sunt sigur c e primvar.
x
Noapte e numai neputinta ochiului.
x
Pasiunea cu care ne distrugem fostii idoli, incapabili s mai
svrseasc minuni.
x
Moartea lui Abel, promovarea lui Cain.
x
Cu asemenea solduri, acum zece milenii ajungea zeita fecundittii.
(va urma)
VECINUL
CEL BUN
Corneliu Leu Corneliu Leu
Corneliu Leu Corneliu Leu Corneliu Leu
un roman de un roman de
un roman de un roman de un roman de
Corneliu Leu
Anul I, nr. 4/2014
21
ROMAN FOILETON
VECINUL CEL BUN
CAPITOLUL SASE
ns, acesta era mai mult geamt. Strigtul adevrat, cel
lipsit de satisfactie si fervoare, bntuia pe-alturi de mperecherea
lor:
- Si pe asta, tot pe banii mei o ncaleci, ticlosule!... Hei,
sriti!... Sriti!... Unde sunteti nenorocitilor?... Nu vedeti ce jignire
mi se aduce!? - striga matahala legnndu-si n brate odorul,
dezmierdndu-l cu sruturi dulci si masturbndu-l ca s nu-si ias
din stare Unde sunteti?!!...
Iar, cnd cteva matahale ca si el se prezentar la ordin
ncercnd s se-mbrace ascunznd urmele desfrului din care
gustaser si ei pe de margine, le fcu semn spre locul marii lui
invidii: acela unde Vincentius o supunea bacant ca un adevrat
nvingtor.
- Trgeti-l din ea!
Cinci gealati se repezir care cum putur, venind de-acolo
cu Vincentius ca si cum ar fi dus un urias peste zbttor. Dar, exact
ca la peste, fu de-ajuns s-l slbeasc o clip din strnsur pentru
ca el, srind si amestecndu-i-se clocotul sngelui cu dorinta de
rzbunare, transformndu-si poftele de mai nainte n urlet, s-si
nfig degetele n ochii si obrajii celui mai apropiat.
Zanes vedea la el colcindu-i toate stupidele furii pe care
ti le d o asemenea stare criminal, vedea si gheata matahalei
lovind cu botul n pulpele femeii care, dezgolite, tot mai miscau
lasciv nepsndu-le de pubertul care le era trimis la loc, dar vedea
si celelalte matahale ridicnd ameninttor cutitele. Patru cutite
gata s se-nfig n trupul lui Vincentius, n vreme ce acela si
nfigea nebuneste degetele n ochii celui de al cincilea mardeias.
Si lupul din el se trezi. Agerimea lupttorului de pdure
nscu n sngele lui Zanes instinctul miscrii surprinztoare n
asa fel nct lovitura lui fu mai rapid dect cutitele criminale ale
celor patru. Sri descumpnindu-i si fcndu-i s se loveasc unul
de altul, l smulse pe Vincetius de la victima lui asezndu-si-l
spate n spate, l dezmetici n fata pericolului fcndu-l s-si
sincronizeze cu el loviturile bine tintite si, cu pumni, coate si
picioare lovind precis, unde trebuia, reusir s pun mna pe dou
dintre cutitele acelora devenind ei ameninttori si simtindu-se
puternici ca si cum, de cnd lumea, exersaser s lupte mpreun.
Miscrile lor erau prompte si egal directionate, rsuflrile preau
s se completeze una pe alta, prin exclamatii scurte se ntelegeau
perfect, ca si cum ar fi fost parteneri dintotdeauna. Sreau prompt,
loveau cu precizie, se redresau imediat revenind n pozitia de
aprare, spre ciuda matahalei care, apsnd cu o mn fundul
biatului spre pntecele bacantei, gesticula cu cealalt
blestemndu-si simbriasii si ordonndu-le s-i omoare.
n momentul acela se auzir semnalele veghei a treia si
miscrile patrulelor care se schimbau. Lucid, Zanes se roti ca o
arm mecanic lovind si culcndu-si pe nepregtite adversarii, l
smulse pe Vincentius si, cu toate c nu cunostea drumul, alerg cu
el printre gardurile strzilor nguste, sri cteva si disprur n
ntunecimea mpdurit a celei mai apropiate coline.
Adus la trezie de ncrncenarea cu care luptase, dar mai
ales impresionat de drzenia cu care cellalt l aprase si-l dirijase
n lupt, Vincentius se sprijini cu triumftoare oboseal de zidul
unui vechi edificiu si, gfind nc, exclam cu admiratie:
- Extraordinarule!... Viteazule!... Energicule!... - si
recit hexametric: Spate n spate, noi doi am gonit toti
dusmanii din preajm... - pentru a exclama din nou: Ca Romulus
si Remus!... Tu esti fratele meu: te-am descoperit n lupt!...
Stiam doar c prul tu e ceva mai deschis la culoare, dar
vorbirea limbii tale e foarte aproape de cuvintele limbii mele.
Stiam c avem zei diferiti si nravuri diferite, dar nu stiam c
putem face fat unei lupte chiar cu aceeasi vitejie si cu aceeasi
stiint!...
Zanes i simtea din plin sinceritatea si prietenia. Erau
doi brbati tineri si obositi de plcerea luptei n care nvinseser,
iar celelalte amnunte, cele care duseser propriu-zis la lupt,
nu mai contau. Vitejia lor, prezenta lor de spirit fcuser fat
Anul I, nr. 4/2014
22
momentului critic. Mndri si nevtmati, ei pseau alturi de parc
ar fi fost camarazi n lupte de cnd lumea.
- Esti fratele meu de lupt - repet Vincentius oprindu-se
n fata unor porti discrete boltite n vechiul zid din vrful colinei
- te voi rsplti cu cele mai nobile si mai frumoase matroane ale
Romei!... Si, vzndu-i ezitarea, l nghionti cu prietenie: Las
sfiiciunea la o parte; aici si zeii se simt n largul lor! Circul de jos
e pentru mbogtitii de acuma; spre Olimpul de aici te-au adus
fr s vrei, pasii ti... Ignoti nulla cupido! nu doresti ceea ce nu
cunosti, spune pe dictonul. Tu, doar cu intuitia de frate al meu, ai
apucat pe drumul colinei steia. E colina marilor plceri ale Romei;
plcerile rafinate si nlttoare, care te spal de cele vulgare dar
voluptuoase de jos. Ca viata: n culori pur-delicate si transparente,
sau n vopseli stridente. Are nevoie de ambele, ca s fie cu adevrat
viat. Ambele sunt plceri, iar bogtia nseamn s le ai pe ambele.
Acolo jos se-ntrt animalul din tine, aici se moleseste filosoful
amorului diafan. Trebuie s le cunosti pe toate ca s fii fericit. Nici
cel care vine numai aici, nici cel care se duce numai acolo, nu e!...
Ci eu sunt! Acolo am trecere fr s dau nici a zecea parte din ct
dau mbogtitii; aici am venit cu ngduint, dar acum am
cutare!... S stii c nu ptrunzi aici dac n-ai acest inel si art
el degetul pregtit s bat-n poart.
Dar Zanes l opri:
- Vrei s-mi faci o plcere?
- Orice, pentru prietenia noastr!
- Si, vrei s-ti spun ce mi-a plcut cel mai mult aici?
- Plcerea ta e si plcerea mea!
- Termele; termele mi-au plcut. De dusurile lor reci si de
aburul lor nfierbntat cred c avem nevoie la ceasul acesta, nainte
de a ne duce spre insula Tiberina.
- De ele vei avea parte! - spuse concesiv Vincentius si
porni mai departe afundndu-l prin niste bolte pn cnd ajunser
la o alt poart unde trebui s arate strjilor inelul.
CAPITOLUL SAPTE
Stteau amndoi, unul lng altul, ntinsi pe lespezile
fierbinti, lenevind frumos si discutnd calm, cu att mai calm cu
ct triser nainte trepidatiile si agitatia nebuniei petrecrete ce-
l apucase pe Vincentius, ca si furiile btii pe care el o provocase.
Acum, n paza centuriilor ce aprau locurile senatoriale
unde intraser datorit inelului su, n tihna serviciilor tcute ale
sclavilor dresati a urmri doar plcerea celor pe care-i serveau,
mngiati molesitor de abur si tresrind deodat la fiorul cldrilor
cu ap rece aruncat peste ei, se simteau prieteni de cnd lumea,
apropiati ca de-o viat de ncercri la care ar fi fost supusi mpreun.
Zanes vorbea despre tatl su, de copilria sa n preajma
preotilor marelui calendar pe care-l citeau n stele si-n semnele
matematice primite de la zeul-printe, despre adolescenta petrecut
cu printele su pe cmpurile de lupt unde venerabilul doctor
alina suferintele celor rniti, despre o fat de rege din neamul
barbarilor cu pr roscat dinspre nord, adus singur n tabra
nvingtorilor dup ce toti ai ei fuseser ucisi, a crei dragoste a
cptat-o prin prefacerea urii ei nmuiate n disperare, n resemnare
si, pn la urm, n privirile recunosctoare ale unor ochi plini de
albastr minune prin care-si nlocuia neputinta de a vorbi pe limba
lui. Despre aceast neputint a comunicrii lor, care l-a fcut s
nu-nteleag c ea si cuta moartea pe care, pn la urm, poate si-
a dobndit-o aruncndu-se n mijlocul jivinelor pdurii. Sau, poate,
dimpotriv: s-a alturat acelora, nemaiavnd din neamul ei cui s
se alture; si astfel a devenit zeita lor, sau regina lor, asezndu-si
pe frunte coarnele lor si mbrcndu-si pielea roz n pieile lor, de
unde i vine si traditia de rzbuntoare nimf a pdurilor, care-si
aduce haitele de jivine n satele de granit pustiindu-le asa cum
fceau alt dat neamurile ei.
Zanes si-a amintit ct de mult l tulburase la ciudata si
neasteptata lor prima si ultim ntlnire. Ct de disperat, vzndu-
l att de tnr, srise dintre soldatii brbosi care-o aduseser cu
grij, ca pe-o cprioar rnit, parc cerndu-i lui ajutorul, cu toate
c nimeni nu-i fcuse nimic altceva dect s-o despart de ai ei si de
spectacolul n care acei slbateci erau crunt pedepsiti. Cum, n
vreme ce el i scotea sgeata din umr tind n unghi drept, cu acea
stiint de-a deschide rana spre a o feri de otrav, tresltase n plnset
auzind invocrile ctre Walhala pdurilor nordului pe care le
gemeau osnditii si cum, noaptea, cnd el s-a dus s vad dac-i
trecuse febra, ca-ntr-un instinct de conservare, se aciuase ea la
pieptul su adolescentin tresrindu-i pentru prima oar
sentimentele brbtiei si fcndu-l s se cread stpn pe trupul ei
care i se druia cu cea mai fireasc fierbinteal. Dar si modul n
care, slbticiune perfid, druindu-i-se si epuizndu-l n zbaterea
lor plin de chemri si pofte, i pndise doar momentul adormirii,
ca s fug goal n pdurile jivinelor ei. Acolo, s-a aflat de la cei
mult vreme atacati, c si fcuse o armat din fiare ale pdurii pe
care le comanda cu suiere si scheunri din limbajul lor... Iar el si
mai aminti cum, dup aceea, cu ani mai trziu, cnd se dusese
undeva spre deprtrile granitelor ca s vindece rnile soldatilor
ce luptaser cu fiarele slbticiei ce se-ntindea dincolo de tara lor,
cznd cu numai alti doi osteni ntr-o ambuscad si trezindu-se
nconjurat de slbtciuni, sub blana uneia dintre ele descoperise
frumosii ei ochi prelungi si recunoscuse strlucirea albastrei lor
minuni. I-a tintuit cu privirile lui si i-a retrezit, pesemne, toat
amintirea ghemuirii ei nfricosate si fierbinti la pieptul lui pe care
de-abia ncepuse s creasc prul brbtesc. S-au fcut, parc, mai
mari ochii aceia de minune albastr, iar blana capului de jivin
cznd de pe crestetul ei, a lsat s-i fluture mtsoasele bucle
roscate. Mna ei alb a iesit de asemenea de sub blana cu lab
descoperindu-i umrul si snul ntr-un gest n care, sau ar fi vrut s
i se druiasc din nou, sau exprima dorinta de a-l ucide. Att: o
strfulgerare a privirilor ei de frumoas slbticiune si o tresltare
de vraj sau de moarte a snului ei alb, deasupra cruia, spre umr,
se descifra unghiul drept al cicatricei lsate de hirurgicala lui
ndemnare. Apoi, frumoasele ei buze senzuale devenir de groaz
scpnd un sunet ca din gt de fiar, iar haita se-ntoarse zburnd-
o si pe ea pe spinrile jivinelor, pierzndu-se-ntr-o clip n
deprtrile pdurii... n vreme ce ambii si nsotitori se nchinau
minunii c scpaser, vrjit nc, Zanes rostea cu buze mute
chemarea unei sperante de-a o aduce napoi. ranii din satele de
fruntarii i-au confirmat prezenta ei printre haite amusinnd mereu
prada de oameni si vietti ce nu lsau nici o urm. Ba, unii chiar
spuneau c fura copii si ajungea chiar la progenituri cu masculi
din animalele cele mari, prin care voia s-si refac neamul rpus n
rzboaie.
La rndul su, Vincentius, ascultnd cu uimit plcere
povestea si cerndu-i cu pofticioas curiozitate amnunte despre
desftrile pe care i le druise regina-jivin, i povesti despre
copilria lui ntr-o cu totul alt parte dect Roma cea a crei trufie
strlucitoare era att de agitat. Cu toate c tatl su era nobil
roman, copilrise conform misiunilor militare ale aceluia ntr-o
cetate a orientului a crui strlucire era altfel ornduit, fr sclavi
si liberti parveniti la elegant, cu bogtii si mizerii mai mari, sau
mai evident mprtite, dar si cu altfel de legi. Acea lume mai plin
de mistere si ascunzisuri, dar mai lipsit de impulsivitti si
fanfaronade l adoptase cizelndu-l, sau ungndu-l cu toate
mirurile ei, asa cum cstigau experient multi dintre cei care
ajungeau apoi s domine la Roma, aducnd asupra exuberantei si
Anul I, nr. 4/2014
23
precipitrii la pumnal a celor din Latium, fata calm a fanatismelor
mai profunde si a perseverentelor mai mari din alte lumi, opulenta
lor rafinat n degustri ncete prin care Roma nu mai era de mult
nici miezul cizmei italice, nici a zonelor iberice sau galice, ci a
unei ntregi omeniri creia i culegea si initierile ascunse si nectarul
de suprafat. Zig-zagul unui destin lupttor al familiei sale, l
adusese pe tatl su comandant legionar n prtile transhispanice,
cele de la oceanul cel mare care mai pstra sub forme insulare
urmele strlucitoarei Atlantide si care, din pricina deprtrii fat
de imperiu se numeau acum Extremul Occident, cuprinznd o
lume pelasgic ce dinuise si-n prtile uriasilor dinspre care venea
Zanes, unde si acum invocrile muzicale aduceau importante
mesaje, avnd pesemne aceeasi limb clar din care se trgeau
cele ale lor. De acolo i era mama, iar de la fruntariile dinspre
oamenii blonzi lrgite de legiunea tatlui su, nvtase apoi
exprimri celtice mai complicate si mai putin muzicale, asa cum
intraser n limb odat cu oamenii recrutati acolo. Si, conform
miscrilor armatelor imperiale, acestia se transferau tocmai la alte
fruntarii, cele extreme spre orient, amestecnd neamurile si fcnd
din contopirea sngelui atlantic, cu cel iberic, cel galic, cel italic
sau grecesc, cel al egiptenilor strvechi, al iudeilor care se lsau
greu amestecati, pn la al hititilor si al persanilor, un nou amestec,
mai larg si mai mare dect al Vavilonului legendar. Un amestec de
rase si de nravuri, de ntelepciuni si de vitii, de perfidii si de
credinte, de mijloace de lupt si de altare zeiesti nmultite cu
sutele, dup sutele de neamuri ce se amestecau n cldarea imens
a imperiului care-i numea pe toti romani, fcea din toate aceste
milioane de suflete deosebite prin obiceiuri altfel cptate de
fiecare si prin instincte altfel formate la fiecare, cetteni ai Romei.
Ai mretei si universalei Rome, care numai cu zidurile se mai afla
acolo, nconjurat de Latiumul natal. Sufletul, ns, i era exprimat
de rigorile unei administratii universale si de capriciile unor
imperatori stpnind, poruncind si judecnd, cu absolutul puterii
de Zeus Maximus, asupra tuturor acelor milioane.
Iar gloria urbei crescuse nmiit latiniznd lumea si
delatinizndu-se pe ea. Fat de cei doi gemeni ajunsi comandanti
ai micului grup compact de viteji latini, imperatorii de astzi
conduceau marea deslnare a omenirii. n cei vreo sase sute de ani,
cti trecuser de la ntemeiere - ab urbe condita - Roma ajunsese
stpna lumii, iar cettenii ei, chiar dac nu aveau cum a o stpni
cu totii, se considerau a face parte dintre cei hrziti s stpneasc.
Orict de rspnditi ar fi fost ei n ntreaga lume, n orice provincie
supus oricrui fel de exarh, aveau mndria de a nu rspunde n
fata aceluia si a ostenilor sau a tribunalelor lui. Fiind recunoscuti
cetteni ai Marii Rome, erau cu totii supusi direct Senatului si
primeau doar judecata Imperatorului. Prin aceasta, prin drepturile
deosebite ale cettenilor ei, Roma si arta puterea si deosebirea
fat de toate celelalte regate sau armate a cror administratie local
o ngduia si-i lsa la voia ei teritoriul. Teritoriul si cettenii proprii,
da; dar drepturile celor care ajunseser a fi recunoscuti drept
romani, drepturile familiilor care aduseser servicii imperiului,
primiser recunoasterea Senatului si pltiser taxe direct
imperatorului, nu se aflau la cheremul oricrei judecti locale,
nici a satrapilor locali si nici a templelor ridicate pentru zeii acelora,
ci numai Roma avea dreptul asupra lor: De a-i salva din minile
oricror trupe ale regatelor clientelare si a-i condamna sau nu dup
cum i servise ei interesele. Vincentius relata asta cu plcerea
amintirilor de adolescent obraznic si provocator fat de strlucirea
curtenilor strjuiti de legiunea n care slujea tatl su, convins ca
oricare roman c tocmai legile Romei i fcea pe cettenii ei trufasi
si siguri pe superioritatea lor, oriunde s-ar fi aflat. Pentru c, dup
cum pricepea Zanes lucrurile, tocmai n msura n care asigura
drepturi cettenilor ei, oriunde sar fi aflat, Roma dirija n interes
propriu trile pe care ajunsese s le domine. Si si ddea seama mai
bine de rezistenta lor, cu zeul lor, regatul lor si obiceiurile lor,
acolo, la marginile pe care le impuseser marelui imperiu.
Medita ntelept n vreme ce frumosul tnr militar si
povestea odiseea de copil iber, sau chiar atlantic, trit la antipod,
n deprtarea orientului cu cetti de aur unde ajunsese doar marele
Alexandru, retras apoi mai aproape, n luxuria si viciile pentru
care popoarele orientului mediteranian construiser, ca o replic a
Romei, cetatea Antiohiei si avansat mai trziu chiar n ombilicus
mundi, n cetatea imperial a vesnicelor petreceri si libertinaje
de pe malul Tibrului, spre a pzi togele cu distinctie de purpur
ale senatorilor, a avea dreptul s poarte caligele, adic ghetele
rosii ale celor mai nobiliare insemne, s deschid portile palatine
cu simbolul inelului su si s se strecoare printre vlurile paturilor
cubiculare ale celor mai faimoase curtezane. Cele mai frumoase,
cele mai rsftate si cele mai celebre n mptimirea femeiesc-
disimulat a viciului suprem cu care-si disputau nurii n fata
mpratilor.
Curtezanele!... Cnd ajungea la ele cu povestea, lui
Vincentius ncepeau a-i sticli ochii, iar nrile lui fremtnde ca de
tnr armsras, fceau s-i tresalte buzele ntr-un provocator
zmbet concupiscent menit s-nfrng toate malitiile femeiesti si
s le supun tremurtoare n fata nclectorului viciu brbtesc.
Expresia lui avea o nerusinare frumoas si dulce prin care se amuza
de propriile sale dorinte, parc pregustndu-le din experiente
trecute. Miznd pe o sinceritate lipsit de pudoare si manifestnd
deschis ndrzneala mascul, el nu putea s nu fac poft si altora,
mai ales femeilor sau tinerilor invertiti. Si persevera deschis ntr-o
dulce nerusinare a ofertei, cstignd n fata celor care, timizi, se
dovedeau pn la urm mnati pe ascuns de aceleasi dorinte cu
care el sfida. Cu acest mod direct, cstiga sigur dorintele mprtsite
sau nemprtsite ale femeilor pe care le fcea s fie mai directe n
chemarea ctre masculi, dar chiar si prietenia obiectiv a brbatilor
cu care glumea pe temele vulgare ale poftelor soldtesti.
sta era farmecul lui de nenvins. Pentru c, pe lng
tinuta atletic de militar - tinut care putea impune, dar nu ncnta
- el nvtase, asa cum nvtau doar ofiterii de mare ras cu adevrat
roman, s-si sublinieze cu podoabe si arme purtate la vedere
miscrile precise ale muschilor. Dar agilitatea militar pe care multi
o deprinseser fr a avea talentele lui de plcut aparitie, ajungea
deseori a fi doar autoritar, chiar nfricostoare prin ce stiau supusii
c are misiune s fac un soldat. n vreme ce, la Vincentius, pe
msur ce soldatul era mai agil si mai bine legat la trup, pe msur
ce ofiterul era mai mpodobit cu elementele decorative si cu armele
uniformei, pe msur ce gradul mare n ierarhia militar i sublinia
mai bine tineretea, iar eleganta miscrilor i punea n evident
nobletea, un atribut n plus i se dezvluia tot mai simpatic, tot mai
cuceritor, tot mai harismatic: Cel de armsras n putere care nu-si
ascunde deloc brbtia, nu-i ncercat n nici un fel de vreun timid
sentiment de pudoare ci, sigur de sine si atrgtor-agresiv, plcut-
obraznic si putndu-i-se citi pe fat sau n gesturi nsutitele
experiente de cuceritor dedat la orice pofte, nu se sfia n nici un fel
de impudicele instincte ale plcerii ci, dimpotriv, le afisa cu un
soi de amuzament care spunea: sta sunt, asa m port si, n felul
acesta m simt mereu capabil s v produc si vou plcerile pe
care le doriti!...
Totul cu un zmbet cuceritor de superioar intimitate si
plcut impertinent sexual care topea femei de toate categoriile:
de la virgine care tremurau dorindu-l, la matroane versate care si-
l disputau; de la rafinate care ar fi vrut s-l subjuge si pn la
vulgarele care si-l pofteau deschis mcar odat; si, din treapt-n
Anul I, nr. 4/2014
24
treapt, la nobilele bigote care preau de neatins. Sub vluri, sau
mcar sub coborrea pleoapelor, ele si ascundeau pentru o clip
poftele trezite de el, pentru a strecura apoi, din umbra genelor
printre care priveau, scnteierile instinctelor dornice pe care le
trezea masculul acesta tnr a crui prezent simpatic atrgea ca
un potent magnet ce-ti umbl provocator pe la sex.
Femeile-l doreau, invertitii l savurau, iar btrnii militari
- comandanti importanti glorificati cndva prin cuceriri de spatii
geografice si trupuri de femei sus-puse, l admirau cu un paternal
sentiment al celor care se simt continuati, sau rzbunati, sau
satisfcuti prin altii, atunci cnd zeii le druiesc o senectute
generoas, lipsit de invidii.
Asa si-l amintea Zanes n vila aceea alb, asezat pe
promontoriul unei coline de pe care se desfsura panorama de aur
rosu a diminetii romane sub rsritul soarelui, pe terasa creia
ajunseser revigorati de aburii si dusurile termelor, readusi la
vigoare si mirosind mbietor a uleiurile cu care sclavi uriasi si
docili i masaser.
O vil ca o nav plutind pe cerul de deasupra mretei
cetti. O nav creia - n loc de pnze, pe terasele unde, tatonndu-
se si mbiindu-se, persoane importante si practicau ritualurile
preludiului la amor carnal - i fluturau vlurile de pe umerii
curtezanelor sau togele unor nsemnati brbati de stat. Fluturau n
jurul trupurilor care se cutau cu sexualitate-n priviri, se pipiau
cu lascive gesturi ascunse, se nclestau n cte-un srut cu desprtiri
bruste care lungeau savant pregtirea. Iar, cnd cuplurile se
ncingeau semnalnd mptimirea brusc a acuplrii de dedesubt,
vlurile se desprindeau de umerii trupurilor dezgolite plutind
singure n zefirul discret umbltor prin pdurile rsritului de soare.
Pe Zanes l ncnta siguranta de fecior rsftat cu care
Vincetiu si fcuse intrarea n petrecerea aceea select si impudic
prin sex si vicii ridicate la mare rang nobiliar de prezenta celor
mai nalte figuri ale imperiului. Fie ei militari, senatori sau
curtezane, se simtea o selectie fcut altfel, pe criterii de mult mai
nengduitoare cast dect cele de pe malul lacului de jos, unde
prima doar mrimea averilor sau a disponibilittii de a arunca cu
banii, favoriznd astfel parvenitii, libertii mbogtiti si aventurierii
veniti de aiurea. Aici se simtea functionnd o altfel de selectie, iar
nobletea si demonstra rasarea si rafinamentul tririlor instinctuale.
Cu toate c, pn la urm, totul ajungea iarsi si iarsi la sex, n
vreme ce dincolo poftele se-ngrosau si aveai mereu de-a face cu
ntmplrile vulgare ale excitrii lor permanente, aici, pn la a se
ajunge la aceleasi gemete, ndemnuri, candori si invocri ale
mpreunrii, desfsurarea bahic avea un ritual mai pretios si mai
nobiliar, vibratia sexual fiind, parc, de o alt natur: Ca diferenta
dintre muzica nsotitoare a harpei, fat de sunetele zgomotoase
ale tamburelor si cornurilor.
Topit de-atta cunoastere, ntr-o singur noapte, a tot ce
inventase ca pervers plcere lumea care din alt parte se vedea ca
un Olimp, recunosctor pentru aceasta proasptului su prieten
care se dovedise att de deschis si de generos, pe Zanes nu numai
c-l ncnta acea rsftat sigurant de sine, plcut-agresiv n
brbtie - siguranta pozei cu care-si fcuse intrarea Vincentius, -
dar, simtind cum i cad de pe umeri toate timidittile educatiei
sale austere, se trezi molipsit de acesta, imitndu-l si manifestndu-
se ca un adevrat conviv de veche experient roman: Lu femeile
la rnd, rspunse obraznic brbatilor, si permise gesturi mai mult
dect senzuale fat de grupuri ntregi si se simti apartinnd deplin
lumii aceleia creia i savura din plin farmecul. A fost, aceea,
noaptea unic n care a nteles toate plcerile unei alte lumi cu
care, chiar dac n-a mai avut apoi de-a face, a rmas n suflet
cultivnd-o ca pe o dulce rezonant ce l-a marcat definitiv.
A evoluat astfel alturi de Vincentius, la fel de dezinvolt
ca si acela. Pletele sale de culoarea bobului de gru - nici aurii sau
rosii, dar deloc negre, trezeau furori si chiar invidii. Se lsa n voia
femeilor crora le plcea s se joace cu ele si le cltina n fata
brbatilor cu priviri mieroase. Iar, dup ndelungi jocuri, trecnd
pe la diverse partenere, s-a simtit deodat apucat de mn ntr-o
porunc fierbinte: Lupule tnr, vino!. Si si-a dat seama c se
afla chiar sub privirile mrite de atractie ale stpnei casei - frumoasa
matroan creia, putin timp mai nainte, de-abia-i fusese prezentat
cu politicoas plecciune. Atunci a simtit cum totul - marea din
deprtrile bnuite, vasta vil alb ca un vapor ce spinteca norii,
grdinile ei n care se rsftau primele raze ale soarelui, terasele
nc navignd ntre lumin si umbr iar, dedesubtul lor, al tuturor
acestora, orasul - imensa cetate alb ca fildesul, strlucitoare ca
aurul, ondulnd pe ntinderile dintre coline si fluviu - toate acestea
au nceput s se nvrt cu el. ntr-un vrtej tot mai cuprinztor, tot
mai tremurtor, tot mai devorator; un vrtej nebun si dulce invadat
de parfumurile de pe umerii, de pe snii, de pe gtul fin miscnd o
brbie catifelat deasupra creia ajungea rsuflarea fierbinte, de
pe pntecele cu ombilic tresltnd ale torsului ncntatei tinere
matroane ce-l cuta din adncurile ei acoperite de puf pubian, un
vrtej total n care parc se doriser dintotdeauna... Odat cu ea,
odat cu convulsiile, serpuirile si fierbintele ei efort, acolo, sub
cerul latin, se prea c ntreaga Rom se druia acestui vnjos
tnr de semintie strin, dezbrcat aici, ntru libatiuni libere, de
haina preoteasc prin care slujea stiintelor medicinii ntre muntii
si pdurosi. Munti vigurosi ca si vigoarea trupului su din care,
parc nvlea acum, asupra Romei, tot melosul urletelor
ndeprtate ale lupilor n clduri. Cldurile care-l fceau pe el s
geam frmntnd-o-n plceri despre care ea i pomenea tot prin
gemete.
Iar el nu mai era preotul, ci brbatul; nu mai era slujitorul
auster, ci trupul tnr. Tnr si detintor al tuturor energiilor lumii,
cu care poseda ntreaga mreat Rom, prin trupul alb, cu brate si
pulpe mereu unduioase, cu pntece si coapse si sni vibrnd n tot
mai adnci si repetate cutremurri, cu suierate vorbe de plcere
care-l nfsurau ca si parfumurile trupului de sub el.
Si se simti deodat moale, parc adormind si visnd pe-o
pern legnat de cer.
CAPITOLUL OPT
Cnd se trezi - tinereasc trezire voinic de soldat odihnit
n minute putine - alcovul era pudrat auriu de lumini prefirate prin
vluri, iar perna de lng el mai pstra mirosurile de uleiuri dulci
ale femeii. Dar el nu-si ddu seama de lipsa ei; adulmec doar, cu
ochii nchisi, nfundndu-si n acele mirosuri nrile si buzele, n
vreme ce minile si genunchii si instinctele muschilor misctori
de dedesubtul pntecelui cutau crnurile fierbinti pe care le
frmntaser pn dincolo de contururile vzute ale trupului
femeiesc ce se dezvluie brbatului prin sni ce se strivesc si pulpe
primitoare.
ns, acel molatec nceput de ntrtare i fu retezat de
rsul cam rgusit - rguseala urmelor de chef n care ti-ai perorat
entuziasmele, prin care se distingea hispanica sonoritate din glasul
lui Vincentius:
- Fii atent cavalere s nu guresti salteaua; c doamna nu
mai e sub tine!
Se-ntoarse si deschise ochii ca un motan bosumflat,
vzndu-l pe centurionul cu ochi de drac ghidus sub bretonul
fruntii si trup de lupttor ncins n pieptarul de piele cu paftale si
fibule strlucitoare.
Anul I, nr. 4/2014
25
- Se pare c ti-ai fcut bine datoria - sun strengar ironia
aceluia artnd spre o consol de marmor pe care se vedea
mpturit o testur de stof cu chenare de purpur si, tot spre
culoarea purpurei, o pereche de calige - acele ghete din piele rosie
care marcau rangul cavaleresc al celui ncltat cu ele - mbrac-le;
sunt ale tale. i le-a druit nobila matroan.
- N-am nevoie! - rspunse el cu un mahmur sentiment de
jignire care-l fcu pe cellalt s nteleag fie c ntrecuse msura,
fie s-l considere lipsit de umor.
Asa c i explic de-a dreptul:
- Nu te speria ca un pudic ce esti! Aici nu-i vorba s fii
pltit pentru brbtia ta; e, mai degrab, o msur de precautie fat
de ochii vecini n lumina diminetii: Togi romane intr si ies o
multime prin aceste porticuri, n vreme ce hainele tale de tarabostes
ar crea suspiciuni aparte la lumina zilei. i le vei lua la noapte,
cnd ea te asteapt din nou!... E, ce zici?!
Si nu se abtinu de la gestul acela glumet-sfidtor prin
care-si sublinia zmbetul cu ntelesuri de complice al plcerilor
dorite de frumoasele si perversele curtezane pe care el le domina
si-n alcovurile crora intra fr s se anunte, mai intim dect intimii
cu care ele se afisau.
- Cred c ar trebui s-ti multumesc...
- Nu. Nu trebuie s mi te arti ndatorat... Te asteapt. E
prietena mea bun si i-am fcut prin tine un frumos cadou!
CAPITOLUL NOU
Pe strzile ce coborau spre Forum, trectorii si negustorii
i salutau sau se ddeau la o parte respectnd dubla pereche de
botine rosii ce mrsluia n cadent tinereasc. Iar toga n care era
mbrcat Zanes, tog ampl, cu multe falduri si tiv de carouri
purpurii nconjurat de linii frnte grecesti, flutura prins pe umrul
su n fibula ce nchipuia un bot de lup. Superba matroan care,
de plcere si crispase degetele n prul su spunndu-i Lupule;
lupule tnr si frumos!, tinuse minte pn si acest amnunt.
Printre tarabele, prvliile si speluncile strzilor de sub
grdinile marilor vile, ei erau, evident, personajele cele mai
importante ale acelei dimineti, traversnd cetatea cu toat
importanta pe care plebeii le-o ddeau... Pn cnd ajunser s
constate c importanta aceasta se pierduse total. Oamenii si
ntorseser atentia nspre o cu totul alt directie si chiar ncepur
s se ndrepte cu totii ntr-acolo, unii chiar lund-o la fug. Iar
Vincentius, cnd si ddu seama despre ce era vorba, exclam:
- Esti favorizat de zei! Ai norocul s fi gustat de noaptea
pn dimineata din toate plcerile Romei, iar acum s ti le ncununi
cu una imperial.
- Dar ce se-ntmpl?
Printre aclamatiile, invocatiile sau, pur si simplu, chiar
cuvintele de ncurajare obscen ale multimii, Vincentius i explic:
- Trece Nero. De mult vreme petrecerile lui n-au mai
prins zorii pe strad. Cnd era mai tnr avea obiceiul s ias
singur, s violeze ce-ntlnea si s provoace scandaluri... A fost
epoca noastr cea mai frumoas!...
- Chiar asa, ca imperator?
- Ce, imperatorul n-are voie s se distreze?
- n plin cetate?
- Tinere ascet, superba cetate de aur a Romei, pentru asta
e fcut!
- Dar marii lui preoti ce ziceau? - si aminti Zanes de
ntmplarea cu printul lor care fugea periodic spre cetatea mrii.
- Marele lui preot este chiar el - i rspunse Vincentius
fcndu-i loc prin multimea care prea mai mult amuzat dect
entuziasmat - imperatorul cumuleaz toate comenzile militare,
magistraturile romane si rangul preotesc de Pontifex Maximus.
- Atunci, ca Pontifex Maximus, ar trebui s stea retras n
convorbiri cu zeii!
- Ha!... Retras?... De ce retras?! Dimpotriv: El i aduce
pe zei la petrecerile sale, i mbat, le d cele mai frumoase femei si
cei mai cuminti bietandri, fauni pentru felatii si sclave pricepute
n a le trezi excitarea. Ba, mai mult: Eu cred c se tvleste cu ei n
paturile nuptiale, acolo, n palatele pe care eu le pzesc pe dinafar.
Noi pe dinafar, iar olimpienii, c si el e semizeu, ei ntre ei,
nuntru!... Nu-i grozav?!...
Soldat ndemnatec, el vorbea dar si mrsluia ntr-o
directie anume, cam cs, spre a strpunge oblic multimea fcndu-
si loc mai usor. Asa c, dup ce vzur lecticile printre oameni,
fiindu-le mai greu s priveasc ndeaproape obrazul dezabuzat,
tiar pe-o latur si iesir la o rigol cu mult naintea alaiului spre
care se mbulzeau toti acei gur-casc ce-si clamau imperatorul cu
ndemnuri parsive de bordel si hedoniste osanale lumesti de genul
Nero, Nero, Nero - Sfnt zeu al plcerilor!...
- Tu spui ei ntre ei olimpienii, stia l strig zeu si
sfnt, dar eu nu vd dect un betivan care... - bombni dacul
obtuz n sobrietatea principiilor sale, fr s mai ncheie ce-ar fi
vrut s spun.
Iar mult experimentatul roman de la care cetatea a pstrat
pn astzi conceptul suprem de dolce vita, rspunse fr s-i
pese c vorbea credinciosului unui zeu ce sihstrea n adnci
pesteri:
- Pi el, dac-i imperator, e zeu care poate face mai multe
pe pmnt dect alti zei!... Are statuia de aur mai mare dect a lui
Jupiter.
- Se poate asa ceva? Uite, eu am alt zeu dect Jupiter si
tot n-as face-o!
- Se poate - rspunse cinic romanul. Caligula urca pe
Capitoliu si sttea de vorb cu Jupiter spunndu-i frate. Iar, o
dat, asezndu-se lng statuia aceluia, l-a ntrebat pe actorul
Apelles care din doi i se pare mai mare. Si, fii atent: Fr ca acela
s-i rspund, numai vzndu-l c ezita, l-a biciuit ludndu-i
vocea cu care acela striga de durere Uite ce voce frumoas ti dau
eu si nu Jupiter!
- Dar, cum a murit Caligula? - ntreb cu un anume scop
Zanes pentru ca, subliniindu-si rsul cinic, Vincentius s-i rspund:
- Cum o s moar si sta!... La fel cum o s moar si
sta!... Dac imperatorii se proclam nemuritori, noi ne permitem
s-i omorm. Cu ct se vor mai puternici si mai populari, cu att
mai multe pumnale i amenint.
Astfel, alaiul ncepu s se apropie de locul pe care ei si-l
aleseser ca s priveasc si, odat cu alaiul, se apropiau si osanalele
acelea pervers pofticioase care se prea c fceau plcere
personajului tolnit n lectica de aur: Nero, tu plutesti n cer/ S
le faci la zei plceri!... Sau, chiar mai flatant la adresa
imperatorului, fat de zeul care nu-i mai putea fi superior: Nero,
tu pe Jupiter/ l nveti la noi plceri/ SSi-n Olimp e cutare/ Pentru
falusul tu mare!...
- Obsedati de sex! - rosti Zanes diagnosticul n sil,
ntrebnd: Cine-i nvat asta? - Si adug tulburat de o asemenea
amestecare a zeilor printre cele lumesti: Cine face versurile astea
stupide?!
Iar rspunsul veni fr nici un fel de dubiu:
- Chiar el. Marea plcere a lui Nero e s fie histrion. S
joace pe scen si s ia mai multe aplauze dect altii. Cu ct
dovedeste mai putin talent, cu att i invidiaz mai mult pe
adevratii artisti. Pe cei care arat a fi mai talentati dect el si a
Anul I, nr. 4/2014
26
obtine mai multe aplauze, i urste ca si cum i le-ar fi smuls dintre
cele meritate de el. Ba, pe unii i-a tiat chiar acolo, n arena
amfiteatrului. Actorii au nvtat s se abtin si aplaud ei primii la
orice rgitur a lui. Iar multimea a nvtat de la ei c asta-i place:
S se considere alesul muzelor. Prostimea primeste bani si l
aplaud, sau i scandeaz versurile. Nu prea multi bani, ci firfirici
din astea cum vezi aruncndu-se, c e si zgrcit; dar i oblig pe
altii s completeze pentru faima lui.
- Iar tu vorbeai de epoca voastr frumoas!
- Da: Cnd n-avea fric. Era tnr si nebun. Se-mbrca n
piei de animale si se repezea la femei si brbati nfigndu-le-o
unuia dup altul. Pe atunci, toti fceam la fel cu el tinndu-i isonul,
iar plcerea cea mare era s violm vestalele virgine pe treptele
templelor, ca s dm exemplu zeilor cum trebuie s-si duc viata.
- Adic s fie si ei obsedati numai de sex! S aib mintea
plin de sex si balele...
Dar Vincentius nu simti dezamgirea sa dezaprobatoare,
tocmai fiindc si mintea lui se-nvtase a fi agitat de acele obsesii:
- Da; ia au fost anii cei mai frumosi ai tineretii noastre!...
Dansam toti dansuri falice n jurul unui imperator zvpiat.
- Si, acum s-a cumintit?
- Nu, dar s-a nsurat.
- Are nevast?
- Are. Are si o nevast femeie si o nevast biat.
- Cum adic?
- Normal. Asa cum se fac cununiile. C l-a obligat Senatul
s se cunune, ca s nu se-ncurce cu maic-sa.
- Cu maic-sa?
- Da, Agrippina e nc o femeie pofticioas; a fost amant
si nevast de mprat, iar el a nclecat-o cnd mergeau mpreun
n lectic. Sau, poate chiar ea l-a nclecat, pentru c nu s-ar fi sfiit
s-i fie nevast. Dar senatorii n-au acceptat pentru c e femeia
dracului si ar fi cptat prea mult putere. Au motivat c i-au mai
dat o dispens cnd s-a mritat cu cellalt mprat btrn, cruia i
era nepoat, iar acum nu-i mai pot da ca s se mrite si cu sta
tnrul cruia i e mam.
- Si?
- Si l-au obligat s se nsoare cu o fat de mprat; cu
Claudia. Fiica lui Claudius care a fost si sotul Agrippinei, deci i
este si lui tat vitreg.
- Au fcut nunt?
- Mare!... Apoi, dup ce a fcut nunt cu ea, s-a cstorit
si cu un biat de treisprezece ani, pe nume Sporus. L-a mbrcat n
vl rosu, l-a purtat prin cetate, i-a dat dot si la fcut sotia lui n
vzul tuturor, acolo, la o petrecere cum am fost noi asnoapte.
- Dar Claudia ce-a zis?
- N-a zis nimic, pentru c a omort-o.
- Pentru biatul acela fraged?
- Nu, pentru o alt femeie: Popeea, cu care trieste acum.
- Dar legile permit cstoria ntre brbati?
- Legile le facem noi; de ce avem Senat?!
CAPITOLUL ZECE
Exact n momentul acestui rspuns - care-l lsa mut,
nedumerit si pe deplin derutat de toate alambicrile unei asemenea
nebune obsesii dominnd si contorsionndu-se printre pofte si
vicii si ambitii ale poftelor si delicii ale viciilor si vicii ale poftelor
ambitioase si pofte ale ambitiilor vicioase, toate petrecndu-se si-
n cer si pe pmnt si la zei si la oameni si-n Olimpul nevzut si-n
Roma asta foarte concret - pe vasta alee a crei margine o
ocupaser, apru alaiul.Saltimbanci de tot felul, nimiti dinainte
sau iesind din public, o precedau dansnd, cntnd sau fcnd
tumbe. Pe un cal cu harnasamente aurite, nsusi Tigellinus, tribunul
grzii pretoriene si al tuturor spionilor imperiali, cam mahmur, cu
figura bosumflat a celui trezit dintr-un somn scurt, conducea
plcul de pretorieni blocati ntre scuturi ce deschideau drumul, iar
nceputul propriu-zis al coloanei l formau sclavi si liberti
apartintori, pesemne, dup tunicile asemntoare pe care le
purtau, unei bogate si importante familii romane. Ei nconjurau
targa mbrcat-n purpur care, asezat pe umerii a patru gladiatori,
purta statuia de aur a unui mare falus - cizelat cu toate amnuntele
anatomice, dup cum remarca medicul din Zanes - care nainta
triumftor deasupra alaiului si multimii din jur, purtnd inscriptia:
Lui Nero, venerabilul zeu care mi-a fcut marea cinste s se
mrite cu mine, sluga si brbatul su iubit Doryphorus.
n urm, dup nc un patrulater de scuturi pretoriene,
venea mult mpodobita lectic n care se legna un trup lenes sau
obosit, ale crui trsturi nu se vedeau nc la fel de bine ca mna
dreapt ce atrna inert, ntr-o lncezind nepsare, pe marginea
de aur a scaunului imperial.
Dar Zanes, n toate complicatele sale curiozitti, ntrebri
si nedumeriri, fu mai grbit s cear explicatii dect s priveasc si
s cerceteze amnuntit urmele desfrului care-i fcea cu att mai
mult plcere mpratului cu ct era mai public:
- Doryphorus? Cine e acest Doryphorus si n ce mod e el
brbatul lui Nero?
- n modul c-l reguleaz oficial, adic s-a cstorit cu el
- rspunse firesc Vincentius.
- Pi n-ai spus c Nero s-a cstorit cu bietelul acela pe
care l-a mbrcat n vluri roz?!
- Ba da; cu Sporus.
- Deci, de cstorit, e cstorit cu Sporus.
- Exact.
- Pi n-ai spus c Senatul l-a cstorit cu Claudia?
- Claudia i era sotia femeie, n vreme ce pe Sporus l-a
luat ca sotie brbat.
- A fcut nunt oficial si cu ea si cu el?
- Exact. Adic... chiar dou nunti.
- Si atunci?... Acest Dyophorus ce caut?
- Cu Dyophorus a fcut a treia nunt; dar invers, adic
lundu-l de brbat - rspunse Vincentius fr s stii dac, n
gravitatea afisat, era doar serios, sau si btea joc de proasptul
su amic.
- Adic, cu Sporus s-a nsurat, iar cu Dyophorus s-a mritat?
- Bravo! ncepi s pricepi! - l btu acela profesoral pe
umr: n vreme ce cu m-sa s-a culcat, dar n-a luat-o de sotie, pe
Claudia a fcut-o nevast, dar numai ca s-l excite s-l clreasc
pe Sporus n vreme ce Doryphorus l clreste pe el... Nu te mai
mira, omule si nu te mai holba asa, c e simplu: Pe Claudia a fcut-
o nevast ca s-o omoare si s se poat desfta n vrjile
nemaipomenite ale sexului formidabil care stim multi c-l are
Poppaea; pe Sporus l-a fcut tot nevast lundu-l de sotie, iar pe
Doryphorus l-a luat de sot, ca s-l ncalece acela cnd oboseste la
sotii sau amante.
- Sunteti o natiune pierdut; obsedati de sex! - repet
Zanes spre nveselirea artosului su nou prieten care exclam:
- Dac el e zeul nostru si caut toate plcerile lumii, noi
trebuie s-l urmm si s nu ne lsm mai prejos! E un ndemn
pentru noi.
- Mai prejos dect la gtul Claudiei, la sexul Popaeii, la
fundul lui Sporus sau la mdularul lui Dyophorus?! - atac pentru
prima dat Zanes.
Dar cellalt, fie din superficialitate nu-l lu n serios, fie
din desteptciune nu dori s-i dea cuvenita dreptate.
Anul I, nr. 4/2014
27
- Esti nedumerit! - i spuse el ca si cum l-ar fi scuzat.
- Posibil. Cum s nu fiu nedumerit?!
- Te nedumereste mretia lui zeiasc! - proclam
Vincentius artnd spre urtenia buhit din lectic, ntr-o
solemnitate friznd, categoric, ironia - Altfel, ai ntelege un lucru
simplu: n vreme ce cu Sporus, imperatorul nostru s-a nsurat, cu
Doryphorus s-a mritat. A fcut cu amndoi nunti imperiale, asa c
unuia i este sot, iar altuia i este sotie. Ce te mai poate nedumeri?!...
Nodul ntrebrii sau al exclamrii i rmase lui Zanes n
gt. Lectica imperial ajunsese chiar n fata lor si, pesemne, cu
dreptul sau cu datoria sa de rang cavaleresc, Vincentius si ntindea
gtul si buzele ca s srute inelul de pe inelarul minii ce atrna
inert, precum o alt partea trupului care, cnd se nvrtoseaz -
cnd se pleosteste fr vlag.
Atunci i rsri de-aproape chipul ticlosit prin stricciune
al mpratului. Sub buclele presate de coroana frunzelor de laur
vzu o fat puhav, obosit de pofte si niste priviri nrite de
mistuiala poftelor pe care nu mai avea putere s si le satisfac. Un
trup lncezit n desfru trona lenevos sub haine pline de podoabe
mai degrab femeiesti, iar palma lui pleostea, n neatente balansuri
meschine si penibile, gestul care ar fi trebuit s fie riguros-ostsesc:
gestul bratului ntins cu care salutau romanii.
Se afla fat-n fat cu stpnul lumii; dar lumea pe care
acela o stpnea nu era, n nici un fel, cea a lui. Era o alt, o cu
totul alt lume dect cea aspr si sobr a muntilor si pdurosi, a
preotilor austeri din rangul crora fcea si el parte, a... Dar nu mai
continu cu enumerarea, pentru c i veni n minte ntmplarea
aproape mitologic n istoriile locurilor lor carpatice: Cea cu
printul care gustase din lumea aceasta levantin si mediteranean;
printul care disprea cte o sptmn spre a se desfrna n
libatiunile dionisiace din cetatea pontic. Acela o fcea o dat pe
an, ca un ritual dup care se curta n postul pesterilor; se pocia,
fapt pentru care fusese iertat si primit la Zeu... Dar aici, viciul nu
are nici sfrsit, nici limite. E perpetuu n toat nebuneasca sa
desfsurare; poate, doar la ceasurile toride ale amiezii, frenetica
mptimire s mai lncezeasc putin n vreme ce trupurile obosite
si caut odihna.
Acolo, la ei, cum s-a aflat, viciul a fost pedepsit, Aici,
nebuneasca attare a poftelor ncepe chiar de sub aurul frunzelor
de laur care acoper creierii blosi ai imperatorului si se rspndeste
n toat cetatea, de la cavaleri la cetteni, la liberti, la sclavi si
chiar la animalele atrase de-a valma n aceast betiv obsesie
sexual. Aici colcie drojdia care ar distruge toat ntelepciunea
printelui lor Zalmoxis dac ei, acolo, la fruntariile lor, n-ar pune
stavil nravurilor care se ltesc si se ntind ca o arsur de
decrepitudine uman. Roma, strlucitoarea si atotputernica Rom,
nu e altceva dect...
Nu-si mai continu meditatia n fata chipului puhav al
obositei prezente imperiale, din pricina ghiontului pe care i-l ddea
Vincentius:
- Salut!... Grbeste-te s saluti; nu uita c porti
mbrcminte de nobil roman! - i suiera acela la ureche ridicndu-
i cu mna sa antebratul n semnul salutului - zi Ave Caesar!
- Ave Caesar! - rostir fr entuziasm buzele lui n timp ce
descifra parc un fel de licr n ochii adiposi si ncercnati ai
aceluia ce, nu numai c se pretindea zeu, dar chiar i se descifra
acolo de fat ca un zeu al perditiei.
Si, cine stie dac, moliciunea glasului su sau vigoarea
cu care i-l acompania de alturi glasul lui Vincentius, sau alte
reactii venite din glandele obosite ale imperatorului, trezir n
ochii aceluia un soi de curiozitate. Curiozitate fat de tnrul
pletos mbrcat n tog roman. Curiozitate, sau poft, sau cine
mai stie ce reactie a imperialei minti nclcite de butur. Pentru
c, ntr-o legnat turmentare, mna cu inelul imperial se desprinse
de pe bratul tronului umbltor, iar degetele ei cam nesigure, ntr-
o pornire de neputincioas poft, atinser pletele lui de culoarea
nchis a grului copt. Si le mngiar ntr-un mod respingtor
pentru Zanes.
- Cine esti tu, c nu te-am mai vzut? - ntrebar mai mult
din rutina instinctelor dect din vreo real poft momentan,
buzele senzuale dintre obrajii czuti ai mpratului, n vreme ce
lectica trecea.
Iar Zanes l vzu cum adormea mormind un fel de
porunc n sensul de a-i fi adus disear n alcov, dup ce imperialul
trup obosit si va recpta fortele.
- Ai scpat usor! - i spuse Vincentius cu veselia sa ironic
- dac ar fi fost mai n form si nu l-ar fi obsedat gelozia lui
Doryphorus, te urca lng el n lectic si ti-o trgea acolo, cum i-
a tras-o mamei sale Agrippina.
- Ce vorbesti?!
- Vorbesc!
- Asa, n vzul lumii?
- Astzi da; c se simte att de zeu nct poftele lui sunt
sfinte si trebuie aclamate n vzul lumii; pe vremea aceea, ns, nu
umbla n lectic, ci umbla n litier acoperit. Pentru c fcuse
mari dezmturi iesind mascat de unul singur si hoinrind prin
lupanare. Ataca oameni si prvlii furndu-le, viola nevestele,
virginele si bietii; iar noi, precum ti-am spus, veneam pe urma lui
petrecnd la fel. Era veselia tineretii, iar noi ne bucuram mult. Dar
l-au btut unii bine, gata s-l omoare pn s-si dea seama c era
mpratul. De atunci, se ducea la teatru numai n litier nchis.
Dar, cnd o lua pe Agrippina cu el, vznd c ea l sruta incestuos
si-l nvluia n mirosurile pomezilor cu care cucerise mai multi
brbati si chiar un alt mprat, se-ncingeau n el poftele, iar
nceperea spectacolului ntrzia pn la sosirea litierei imperiale
care se oprea pe drum ca s-si fac ei poftele...
Pe larga cale pe care se aflau, alaiul se ndeprta n uralele
derbedeilor strzii si a celor pltiti de Doryphorus ca s scandeze
versurile pe care si le fcuse chiar Nero cntndu-le mascat la
spectacolele n care se mbrca n vizitiu spre a-si ncepe petrecerea
n mijlocul vulgarittilor acestora. Aclamat de golani el ridica
osanale prostitutiei, pentru ca apoi, odat cu noaptea, s-o practice
ncepnd cu nevestele de nobili care n-aveau voie s prseasc
lojile dect atunci cnd mpratul mascat o ncleca pe una dintre
ele. Se spunea chiar c el le obliga pe nobilele matroane s nvete
roluri obscene pe care s le joace acolo, n teatru, n fata lui si a
tuturor celorlalti pentru ca s-l excite si s-l fac s se repead
asupra lor strnind aplauze care, la rndu-le, l strneau pe el.
Asa c falusul de aur care se semetea pe targa ce deschidea
alaiul, si merita din plin scandarea nsotitoare a multimii: Nero,
tu, pe Jupiter/ l nveti la noi plceri/ S-n Olimp e cutare/ Pentru
falusul tu mare!...
Si, totusi, n ciuda acestei scandri care-l adormea n
lectica lui ca un cntec de leagn pentru un copil decrepit, simbolul
care-i deschidea alaiul spunea altceva despre Nero. Prin dedicatia
inscriptiei purtate el nu sugera brbtia mpratului, ci recunostinta
de brbat nrobit de plcerile ce i se ofer, recunostint pe care o
manifesta sotul mult ndrgostit de sotia sa ce se lsa penetrat
oferindu-i fierbintelile dinluntrul trupului su imperial. Era o
ntreag si total invertire de roluri. Adic lui Nero, care trebuia
adulat ca mprat, nu i se mai slvea brbtia ci feminitatea
ndrtnic pe care si-o dezvluia ca pederast n patul marital.
Asta continua s-l nedumereasc pe Zanes, n vreme ce, mereu
voios-ironicul su atoatestiutor prieten, i explica:
Anul I, nr. 4/2014
28
Era acesta un mare tur de fort si de inteligent pe care l
fcea bogatul libert Doryphorus, jucnd rolul de sot subjugat spre
a se pstra n gratiile mpratului. Si se fcea public aceast
invertit calitate a lui Nero printr-o asemenea celebrare, tocmai
pentru a i se slvi omnipotenta manifestat att prin fierbinteli
brbtesti ct si prin fierbinteli femeiesti, omnipotent ce
demonstreaz originea sa divin si apartenenta sa la naltele sfere
ale zeilor pe care oamenii de rnd nu le pot atinge, ei fiind hrziti
s si duc viata de fiinte simple si stupide n nevolnicia de a fi ori
brbat, ori femeie, fr putint de alegere... Cam asa sunase chiar
discursul unui senator din armata de lingusitori ai mpratului,
cnd senatul acceptase s-l celebreze, confirmndu-i att
nsurtoarea cu copilandrul Sporus ct si mritisul cu mai
experimentatul Doryphorus.
Iar, cu toate c acest ntreg circ senatorial avea drept scop
s nu lase o femeie, sau un singur iubit s-l stpneasc pe mprat
prelundu-i cine stie ce atributii fr stirea senatului, cu toate c
strategia fcea parte tot din principiul divide et impera al acelor
servicii secrete care manipulau existenta imperatorului, Roma,
cetatea cettilor, cu ntregul gloatelor ei plebee si auspiciile
rangurilor ei nobiliare, era obligat s celebreze si s aclame aceste
nendoielnice calitti multiplu-sexuale, considerate de lingusitori
drept calitti de zeu ale imperatorului ei, numindu-l astfel, pe
bun dreptate: Divinus!
- Divin, pe naiba!... E tartorul stricciunii si nimic mai
mult! - rbufni Zanes. Dar Vincentius nu-l ncuraj deloc:
- E divin, nu ntelegi?!... Pentru c, dac el e divin astfel,
suntem si noi!...
CAPITOLUL UNSPREZECE
- Sunteti cu totii pierduti n trup!... Dincolo de trup,
nltimile nevzute la care se poate ridica sufletul omenesc, nu le
mai cunoasteti!
Cndva, n drumul lor urmnd cortegiul fr prea mare
ncntare si meditnd la scrbavnica mutr ce-i trecuse prin fat,
Zanes si aminti de nvtturile austerului su zeu si rosti asa,
parc nici nu i le-ar fi spus celuilalt. Dar Vincentius se consider
avertizat si i atrase atentia:
- Suntem cuceritorii lumii; suntem stpnii ei; suntem
cea mai mare fort de pe pmntul sta, cu cele mai bune arme si
cea mai bine instruit armat!
- Adic muschi si fier! - pru Zanes fie s-i dea dreptate,
fie s-l ncerce.
- Muschii soldatilor nostri sunt de fier, fierul armelor lor
este otelit, strategiile generalilor nostri sunt cuceritoare,
constructiile strategilor nostri sunt de necucerit, averile lumii se
strng la noi!
- Dar stricciune lumii, unde?...
- Plcerile lumii! - l corect centurionul.
- Plcerile negndite, plcerile care ti stlcesc sufletul.
Plcerile muschilor, cum bine spui.
- Pentru c plcerile muschilor i exerseaz pe cei mai
buni lupttori, iar cu ei cucerim lumea.
- Dar cei mai buni gnditori, cum i exersati?
- Gnditori?... E plin lumea de-alde stia! Pn de curnd
i aduceam din Grecia; acum vin de peste toate mrile.
- Tot e bine, dac ai vostri nvat de la ei!
- Ai nostri n-au timp s-nvete. Cine devine cettean roman
trebuie s lupte; iar ca s stie pentru ce lupt, n restul timpului
trebuie s se desfete n plceri. i nvtm s se desfete cum vor, ca
s-i putem nvta si s lupte si s moar. Religia noastr e
desftarea!
- V-ati pierdut aripile cu care s urcati la zei!... - conchise
Zanes ntr-un trziu, fiindc mndria afirmatiei aceluia l pusese
pe gnduri - Ati uitat initierile pe care le capt omul din naltul
necunoscut!... n loc s v urcati la zei, i coborti pe ei aici, ca s-
i terfeliti n prostitutia voastr!...
Dar si Vincentius se detasase de mndria bucuroas cu
care sustinuse ideile de mai nainte. Nu-l combtu ctusi de putin,
ci l btu pe umr convins de superioritate pragmatismului su:
- Dar le place; grozav le mai place zeilor ceea ce
nvat de la noi!... Uite: Nu e dect un veac de
cnd cezarii Romei au cucerit omenirea si am
naintat att de mult nct ajungem s-i cucerim
si pe zei!
- Cu desfrnarea!
- Exact. Pesemne c ei, n Olimp, n-o cunosteau att de
bine, cum am perfectionat-o noi - proclam romanul, pentru a
preciza cu modul su de obrznicie simpatic n care nu-ti ddeai
seama dac glumea sau vorbea serios: Suntem cei hrziti s
perfectionm lumea nvtnd-o s cunoasc toate plcerile
perditiei!
- Sunteti pierzania.
- Suntem copiii plcerilor lumii!
- Infantilism de minti crude, nepregtite pentru puterea
muschilor pe care i-ati cptat!
- Minti crude, dar care stim s facem bani, s facem averi!
- Bogtiile la care ati ajuns prea repede, or s v joace
feste.
- Avem destule neamuri srace n jur, care vor munci pentru
noi.
- Iar voi ce le veti da?
- Aprare. Pax romana. O Mediteran care devine Mare
nostrum! Noi suntem cei care am putut tia cu adevrat Nodul
Gordian, iar armele noastre sustin si lrgesc ceea ce n-a putut sustine
Alexandru Macedon.
- El a ajuns prea tnr la putere, iar voi sunteti un neam
prea tnr ajuns la putere.
- Posibil. Dar suntem mai multi, mai voinici si mai bogati
dect el!
- Necopti la minte si bogati. Asta v face si copilrosi si
pofticiosi si netemtori de nvtturile celor mai vechi.
- nvtturi?! - sri Vincentius insolent - Crezi c n-am
auzit de prostul la de preot care l-a sftuit pe regele vostru s taie
vita de vie?!... Pi, ce-i mai plcut dect s bei si s te distrezi,
cum, n ciuda lumii, face ntreaga Rom!?... O face pentru c are
oamenii cei mai bogati, care triesc cel mai bine si au ajuns la
unica ntelepciune adevrat: Aceea de a plti cel mai bine armatele
care o apr si i aduc bogtiile altora!... Pltim armatele bine, le
antrenm, le facem arme cum trebuie, iar noi petrecem si facem
bani!... - Strig el ntr-o veselie, ducndu-se spre sclavii ce ncheiau
alaiul cu un butoi tras pe roti, purtnd inscriptia: Beti pentru
Doryphorus!, din care ddeau de but n jur.
Si, smulgnd cel mai mare corn care purta insemnele de
argint ale libertului sot de mprat, l bu pn la fund fcndu-si
datoria s strige cu subnteles, ca si cum ar fi corectat inscriptia:
Beti voi si pentru Doryphorus, care io trage; dar slviti-l mai
nti pe divinul Nero, zeul tuturor plcerilor pe care le avem pe
dinuntru si pe dinafar!...
n urma butoiului din care - ori de cte ori turnau butura
n cornurile, cupele si cnile ntinse de ctre cei pregtiti pentru
asemenea ocazii, sclavii strigau ct i tinea gura invocatii fortndu-
si rrunchii ca s se aud n lectica din fat - se-nghesuiau dansatori
cu falusurile fardate si dntuitoare bete crora, de sus, de pe careta
Anul I, nr. 4/2014
29
PANAITE CHIFU GENESIS oak and nut tree
ce ducea butoiul, li se turna butura n gur si pe despuiala dintre
sni, ele miscnd buricele fie ca s-o opreasc pe pntecul de pe
care le-o lingeau trectorii, fie ca s-i dea drumul ntre picioare
muindu-si sexul. Apoi veneau dou rnduri de timbale si,
nconjurat de multimea strzii, nainta calul cu harnasamente aurite
pe care, nsusi Doryphorus, mbrcat dup ranguri asiatice,
deoarece ranguri nobiliare romane nu putea s aib cu toat
bogtia sa, clrea aruncnd din cnd n cnd bani din punga de la
bru, obosit si fericit, jucndu-si cu mndrie rolul de sot iubitor
ce-si conduce epuizata sotie la culcare.
- Vivat Nero, zeul plcerilor noastre! - striga Vincentius
stimulnd multimea s strige la fel odat cu el si, apropiindu-se de
clretul n aurrii, glumi cu amenintare: Clretule care n-ai voie
s fii cavaler, fereste-te c-am s-ti fur nevasta!
Apoi reveni rznd ctre Zanes care-l ntreba:
- De ce n-are voie?
- Pentru c e un prlit de libert cruia, orict i-am bea noi
vinul - rspunse Vincentius mai umplndu-si cornul chiar de la
sclavii aceluia - nu-i va permite nimeni s accead n ordinul
cavalerilor romani!
Si, spre ciuda flosului nclecat, i strmb din nas
soptindu-i cu jumtate de gur:
- Am s-ti intru-n pat si am s-ti fur nevasta!... Apoi, ns,
lundu-si inteligent msurile de precautie de a nu putea fi prt,
adug: Divinul nostru merit mai mult iubire dect i poti da
tu!... Mdularul tu pctuieste muindu-se lng o asemenea
divinitate!... Da, nu te supra; ce, esti capabil s fii ntr-o continu
erectie?!...
- Astmpr-te, te priveste cu ochi de moarte! - l avertiz
Zanes - dar frumosul centurion, plin de curaj n dulcea lui betie,
reveni imediat la aclamatia care-l apra:
- Vivat Nero cu toate plcerile lui!... Vivat Nero cu toate
plcerile care sunt numai ale lui!...
Si dirij cohorta de betivi, saltimbanci, gur-casc, ba i
dirij chiar si pe sclavii care mprteau vinul celui njurat,
mnndu-i pe toti si asociindu-i pe toti la strigtele sale de glorie:
-Vivat Nero!... Vivat Nero!... Nero si numai plcerile lui!...
Vivat, vivat, vivat; iubire pentru mprat!...
Apoi, deodat, adevrat saltimbanc cu histrionic gest de
amuzament, azvrli cornul but, care zbur pe lng urechile
libertului, direct n minile sclavilor de pe butoiul cltor. Dar,
fandnd, se-ntoarse drept spre Zanes venindu-i ochi n ochi, privire
n privire si, cu un luciu de ascuns siretlic n ele, din dorinta de a
i se dovedi lucid ntr-un frumos act de prietenie, i se mrturisi ntr-
un confident suier acoperit prin amestecul cu hohotele unui rs
actoricesc:
- Ha-ha!... Pot s strige stia vivat ct vor... Haha!... El
tot de moarte de cine o s aib parte... Ha-ha!... Strigati vivat,
ticlosilor!... Beti vinul si aclamati Divinul!...
- mpratul? - se sperie Zanes ntrebnd tot n soapt,
pentru a se minuna imediat de semnalul deosebit pe care i-l ddea
sinceritatea celuilalt - Despre Nero vorbesti?
- Dar de cine?! - suier acela cu un glas de-al doilea,
discret, pe sub ovatiile strzii care se repezea la vin si la bnutii
aruncati - Soarta lui de cine e pecetluit, orict sar crede de zeu
acuma. Nu l-ai vzut, n fruntea coloanei, pe Tigellinus, paznicul
si clul su, ce priviri nnegrite de nesomn avea?!
- Si ce-nseamn asta?
- C tot o s-adoarm odat, dnd sanse conjuratilor.
- Exist conjurati?
- Un stat care se respect, un stat modern, mare si puternic
asupra lumii, cum este al nostru, din clipa n care si ridic un nou
mprat, are si o nou conjuratie mpotriva lui. Traditia de a-i
omor pe cei care devin prea puternici, face parte din legile nescrise
ale marii noastre puteri.
- Exist, deci, o conjuratie... - constat Zanes cam
dezamgit fat de dedesubturile meschine ale mretiei ce i se
artase.
- Chiar dac nu exist - rspunse Vincetius cu atotstiutoare
priviri jucuse care-l artau a considera fireasc aceast existent
de pnd nesincer si necinstit - se formeaz ea, de cum se iveste
prilejul!...
l covrsea acel brbat ironic si parsiv si sigur pe el; l
covrsea cu sinceritatea aceea aproape nejustificat n fata unui
strin si, tocmai din acest motiv, Zanes care-l nfruntase mai nainte
cu principiile nvtturii n care crescuse, simti nevoia s-l ntrebe
solemn:
- Sinceritatea ta e o dovad de prietenie?
Dar acela nu se dovedi sentimental, ci pragmatic:
- Poate c m satur si eu din cnd n cnd de zeii stia
perversi si simt nevoia s m mrturisesc unuia drept ca al tu!
Atta, doar, i spuse; iar prietenia si-o manifest prin bratul
vnjos cu care-l cuprinse, pornind cu el pe urmele alaiului.
- Tu ai face parte dintr-o asemenea conjuratie? - insist
Zanes ntrebarea; ns acela i rspunse tot indirect:
- Spuneai de romani c sunt neam tnr si ajuns necopt la
puterea lumii...
- Da: Niste copilandri rsftati; uneori viteji, alteori chiar
cruzi, mndri de armele lor moderne si de armatele ce-au cptat
ntietate fat de restul neamurilor; buni la fcut averi lumesti, dar
nc naivi si nestiutori fat de ntelepciunile lumii acesteia - simti
Zanes nevoia s fie ct mai explicit, pentru a-l rsplti pe acela
neascunzndu-i nimic din ce gndea.
- Posibil - accept nobilul cavaler cu toat trufia celui
obisnuit s decid - Posibil s fim nc niste copilandri nestiutori
ai marilor nvtminte, dar tine seama c avem o traditie ce se
confirm prin repetare.
- Ce traditie?
- Cea despre care m-ai ntrebat chiar adineaori. Poate c
n-avem alte traditii, dar pe asta ne-am cptat-o: Noi ne ucidem
cezarii tocmai atunci cnd ei cred c-au ajuns n cea mai mare
stpnire si glorie.
Fu rndul lui Zanes s-l mbrtiseze subliniind mersul lor
voios de prieteni tineri, ritmnd clctura caligelor nobiliare n
pielea rosie a crora erau ncltati amndoi.
- Esti prietenul meu, ti multumesc! - i spuse el mai ncolo
- dar explic-mi, atunci, de ce ai vrut s-l umilesti pe libert punnd
golnimea asta s strige c toate plcerile sunt numai ale lui
Nero?... Ai vrut, cumva, s-l faci nevolnic n plcerile lui?
- i-e mil de Doryphorus?
- Nu. Dar cred c tot alaiul e pltit cu banii lui;
- Bine-nteles!... Un sot trebuie s-si ntretin sotia. Crezi
c de altceva s-a mritat cu el Nero?
- L-am vzut si cum arunca bani ca s se dea mare.
- E mai bine s-i arunce el - spuse Vincentius cu tonul
acela ntelept care-l dovedea mai profund dect vorbirea-i glumet-
ironic.
Anul I, nr. 4/2014
30
Dincolo - VASILICA CHIFU
- Mai bine s se bucure el risipindu-si averea, dect s i-
o ia mpratul dup ce, tot l va tia, l va strangula, l va neca sau
l va da la fiare!
- Crezi c asta-l asteapt?
- Nendoielnic! Nero nu condamn la surghiun. El
condamn la moarte. Si nu doar pentru c iubeste crima, ci si din
ratiuni practice: Legea spune c doar averile condamnatilor la
moarte intr n posesia mpratului.
- n orice situatie?
- n absolut orice situatie, fiindc mostenitorii sunt
bucurosi dac scap ei cu viat! - deveni el ironic - Sunt oricum
bucurosi, numai s scape cu viat. Si respect legea roman care e
sfnt. Om fi noi popor tnr, de copilandri rsftati, dar toat
lumea recunoaste c avem cei mai buni legiuitori!
- Iar tu voiai s-i atragi lui Doryphorus atentia asupra
acestui lucru, nu?
- Nu... Nu lui Doryporus; putin mi pas de penisul lui
mnjit n rahatul lui Nero!
- Atunci?
- Voiam s atrag atentia; ai dreptate!... Dar altcuiva:
Voiam s atrag atentia spionilor Poppaeii.
- Poppaea nu e nc mprteas, nu?
- E mai mult. i face toate poftele nestiosului stuia si, n
curnd, va gsi ea calea s i le satisfac si pe acelea pe care astzi
i le satisface Doryphorus.
- E o rivalitate ntre ei?
- Doryphorus face parte dintre cei care lupt din rsputeri
s-l mpiedice pe Nero s-o fac pe Poppaea mprteas.
- Iar tu esti de partea Poppaeii!... Acum nteleg: Ai strigat
c toate plcerile sunt ale mpratului, adic i le satisface ea.
- Cam asa, dar nu ntocmai.
- De ce?
- S-ti explic: Nero este nestios si de nesturat n poftele
lui sexuale. Are o disperare care, ca-ntotdeauna, vine din nu prea
mult putint.
- Pi, asta cred c v caracterizeaz pe toti. Ai spus foarte
bine: Pofta disperat care vine din nu prea mult putint. Imaginatia
bolnav cu care compensezi impotenta - vorbi el ca medic, pentru
a preciza: Faceti din sex spectacole chipurile ascunse, dar la care
privesc sau particip si copiii, fiindc nu mai stiti cum s v sturati
poftele fr putint!...
Dar nu mai ajunser alaiul din urm si intrar ntr-o tavern
cunoscut pentru vinurile aduse din Falern, cu vita crescut sub
soarele Campaniei. nltnd pocalul, Vincentius si recpt
zglobia ironie, fr s-i pese c si-o adresa chiar siesi:
- Vezi, deci, drag prietene c, toate cele clamate de mine,
nu erau ca s-l nfrunt pe Doryphorus, ci ca s-mi servesc o veche
prieten si matroan pe care o cheam Poppaea!
- O cunosti dinainte?
- Eu i-am mpins-o lui Nero - spuse el nostalgic - am cam
regretat s pierd o asemenea femeie, dar ti jur c flcrile pe care
ea le scoate, merit s ard un mprat!
(va urma)
Anul I, nr. 4/2014
31
Raluca Ioana Maftei
Capitolul II, episodul 1
SCRIS IN STELE
Era 1 martie 1939, lumea era n fierbere, pregtit de rzboi. Prin
Bucuresti, cafenelele erau pline sear de sear si mprejurul
meselor si al paharelor cu sprit, oamenii se adunau si isi ddeau
cu prerea la ce se ntmpla n tar, n politic, n lume. Cu toate
acestea, spiritele erau la fel de animate si romnul la fel de dornic
de vorb si de distractie.
Neli Albu se plimba cu Andrei n crucior pe bulevard, era ziua
lui de nastere, mplinea 1 an. i fcuse un costumas tricotat nou,
bleumarin cu cteva floricele albe si o ciupilic cu ciucurasi s se
asorteze. Neli era ca de obicei foarte frumoas, aranjat si elegant,
cu un pardesiu bleumarin mulat pe talia subtire si cu pantofi cu
tocuri potrivit de nalte. n mna liber tinea o pereche de mnusi
din piele fin, crem. Pe cap o plriut de sub care rsreau cteva
bucle aurii, rzlete, ce ncadrau chipul alb de portelan si ochii
mari, albastri. Andrei avea si el prul blond foarte deschis si ochii
la fel de mari si albastri.Se rsucea n crut dup vitrinele
magazinelor si dup oamenii de pe strad. Lumea ntorcea capul
dup ei la ct erau de frumosi si eleganti si se ntrebau probabil
de ce o tnr att de drgut si elegant, se plimba singur cu
bietelul ei pe bulevard. Eticheta cerea ca duminica ste plimbi
cu ntreaga familie, sau cel putin cu cte o prieten, n nici un caz
singur.Neli ns nici nu se gndise la astfel de considerente cnd
decisese s ias la plimbare n nsorita zi de martie.
La un moment dat, Neli i vzu pe vrul ei Nicu si pe sotia lui
Raveca Dimoftache, sau Vetuta cum i se spunea acas, apropiindu-
se de ea. mpreun cu ei era ncun domn elegant, foarte bine, cu
privire albastr, otelit.
Bun ziua Neli, ce mai faci draga mea, de cnd nu te-am vazut!
zice Vetuta si o srut pe obraji pe Neli apoi se apleac ctre
Andrei: vaaai, da ce mare te-ai facut, hai d-i un pupic mtusii
tale. Andrei o studiaz cu atentie apoi ntinde o mnut ctre ea si
ncepe s se joace cu brosa care tine esarfa Vetutei.
Bine, uite, ce s facem, l-am scos pe Andrei la plimbare, e ziua
lui astzi si vreau s-l duc la cofetrie.
La multi ani flcu, s-ti triasc draga mea zice si Nicu. D-
mi voie s-ti prezint un vechi prieten de familie, el e Theodor
Biman, pardon, Georgescu.
Theodor apleac capul curtenitor ctre Neli si i srut mna
ntins: Enchant madame.
Dar de ce aveti dou nume de familie?. Biman este numele
mamei mele de origine german iar Georgescu este numele tatlui
meu adoptiv din Romania.
I-auzi, ce interesant
Prea putin. Printii mei au venit n Romnia n 1901 de la Berlin,
tata era inginer, lucra la podul lui Saligny de pe Dunre. A avut un
accident nefericit ns, a czut de pe pod si a murit. Mama care era
insrcinat cu mine, a rmas in Romnia si s-a ndrgostit de un
romn, CosticGeorgescu, cu care s-a si cstorit si pe care l-am si
cunoscut drept tat. Dar nu vreau s v plictisesc cu detalii
personale. Putem s v nsotim la cofetrie si s-l srbtorim pe
Andrei mpreun?
Sigur-zice Neli bucuroas c nu va mai fi singur n aceast zi.
Eu mergeam la Ciresica, e aici aproape si au ntotdeauna prjituri
proaspete. Andrei, puiul mamei, ia uite cti prieteni vin cu noi s
te srbtoreasc- zice Neli, dar Andrei e ocupat s prind roata
cruciorului care se nvrte mereu si nu-i d pace.
La Ciresica iau amandine, savarine bine nsiropate si cu mult
frisc, suc de zmeur, dulceat de trandafiri si ap rece. Rd,
glumesc si Neli e fericit, zmbeste mai mult ca de obicei, ochii i
sunt mai strlucitori.A uitat de grijile zilnice, de perioada
zbuciumat, de greuttile pe care le intmpina in a-si creste singur
copilul ntr-o societate dominat de conveniente rigide.Vetuta si
Nicu observ, isi fac semn discret si se uit amndoi apoi la
Theodor.El glumeste, povesteste, se joac cu Andrei si din cnd n
cnd o priveste pe furis pe Neli.
Si cu ce v ocupati domnule Georgescu, daca mi permiteti
aceast curiozitate?. V rog, spuneti-mi Theodor, Bine, si eu
sunt Neli. Tocmai m-am intors de la Paris unde mi-am petrecut
ultimii douazeci si doi de ani si acum imi pun pe picioare afacerea
aici, o mic tipografie pe care am adus-o cu mine din Franta.
Francezii au mpachetat-o si m-au expediat n Romania cu tot cu
ea cnd le-am spus c sunt roman si nu doresc s-mi schimb
cettenia. I-a deranjat foarte mult cnd le-am spus asta, oricum a
fost un gest de bravad, poate c n-ar fi trebuit s proclam asta sus
si tare, dar nu imi pare ru s fiu din nou in Romnia. ara e
prosper, taxele sunt prielnice dezvoltrii unei afaceri si romnii
sunt foarte prietenosi si primitori. Probabil va fi mai greu s gsesc
muncitori priceputi n ale tipografiei, dar pn la urm i nvt eu
ce au de fcut. Nu m deranjeaz s imi suflec mnecile si s
muncesc cot la cot cu ei, zise Theodor zmbind larg.
Si mai era o treab cu francezii stia ai ti- zice Nicu- dac nu
erai oficial unul de-al lor, nu te puteau obliga s pltesti taxe si
cred c pn la urm sta a fost motivul care nu le-a convenit cel
mai mult. De asta te-au si invitat s devii cettean francez, ca s te
poat obliga s ncepi n sfrsit s pltesti si tu taxe de acelasi
nivel cu ei.
A, cu sigurant, dar uite c tot i-am pclit vreo douazeci de ani
cu chestia asta!- zise Theodor rznd cu gura pn la urechi.
Anul I, nr. 4/2014
32
Cti ani aveai cnd ai plecat n Franta, erai destul de tnar, nu?-
l iscodi Neli.De-abia mplinisem 15 ani, era n primvara lui
1917. Rzboi, agitatie, scoala era obositoare si plictisitoare. Am
un prieten, Schmidinger, era sef de tren la rapidul de Viena. Am
plecat cu el ntr-o sear pe sest, si cnd am ajuns acolo, mi-am
fcut rost de acte noi, le-am spus c am plecat la Berlin s-mi
vizitez o mtus si c mi-am pierdut actele. Noroc c vorbeam
germana fluent, marele avantaj pe care l-am avut de la mama. M-
au crezut, mi-au eliberat de urgent un pasaport nou si m-au
ndrumat ctre trenul care mergea la Berlin. Eu ins, cu ceva
mruntis de la Schmidinger, am plecat la Paris, unde aveam un
prieten foarte bun, coleg de scoal, Alex Ionescu. La Paris cnd am
ajuns, l-am cutat, l-am gsit si am nceput s-mi petrec timpul cu
el. M-am nscris la o scoal de tipografi de 2 ani, apoi din slujbele
pe care le-am avut pe ici pe colo si cu ce ne-a mai dat unchiul lui
Alex care avea o prvlie, am ncropit niste bani si ne-am cumprat
prima matrit pentru tipografie. A fost greu, am muncit mult, la
nceput eram doar eu si cu el, nu ne permiteam s angajm pe
nimeni. Tipream etichete, afise, brosuri, bilete de tramvai si tot
ce gseam. Apoi, ncetul cu ncetul, am nceput cu crti mici pentru
copii, apoi am trecut la volume serioase si am nceput s obtinem
contracte din ce n ce mai mari de la diverse edituri.
Dar erati asa de tineri, cum de v sttea vou capul la treab la
vrsta aia? ntreb Neli.
Ei, crezi c ne sttea prea mult? La nceput, toti bnutii pe care i
fceam, i cheltuiam prin crciumi si prin Place Pigalle, cu scuzele
de rigoare, doamnelor. Mai trziu cnd ne-a mai venit mintea la
cap, ne-am dat seama c dac nu investim putin n afacere, nu vom
reusi s ne dezvoltm deloc. Dar oricum, pentru doi pusti de 18
ani, Parisul rmne un loc mult prea fascinant si atractiv si n timp,
devine ca un stpn egoist, nu te mai poti desprinde de el, te
acapareaz cu lumina si murdria lui deopotriv, cu luxul si
tentatiile dar si cu decadenta lui. Dar dup attia ani m-am vindecat
de Paris, am luat tot ce e mai bun si mai ru din el simi-a ajuns,
acum trebuie sa nvt sa redescopr frumusetile Bucurestiului- si
se uit gales la Neli, apoi i fcu cu ochiul lui Nicu.
A trecut timpul, a nceput s se nsereze, Andrei se plictisise in
final dup ce isi mzglise toat fata cu frisc si cu ciocolat, era
timpul sa fie dus la culcare.
Neli, imi dai voie s te conduc acas? N-ar trebui s mergi noaptea
singur pe strzi. Sigur, multumesc Theodor, dar trebuie s oprim
o trasur, Andrei e obosit si as vrea s ajung mai repede.
Neli, noi luam tramvaiul, te pupm si te asteptm pe la noi la o
dulceat- si Vetuta si Nicu disprur n ntuneric.
Au ajuns acas n apartamentul micut dar cochet pe care Neli l
nchiriase pe cheiul Dmbovitei si dup ce l-au culcat pe Andrei,
au rmas de vorb.
Vrei o ceasc de ceai? De care ai? De tei. Bine, am s beau,
la Paris nu se bea ceai de tei si mi-e dor de un ceai de tei parfumat.
Iti pun si cteva picturi de rom? Nu, c si-asa sunt nfiebntat-
zmbi Theodor si apoi ncep s m blbi, adug repede cnd
vzu c Neli ncepe s se ncrunte.
Dup cte dou cesti de ceai fiecare, se vedea clar c Theodor vrea
s ntrebe ceva si nu stia cum.
Ce-i, ai nevoie la toalet? E afar n curte, iti dau lampa dac vrei
s mergi.
Nu, nu, multumesc, darnu despre asta e vorba. Nu ndrznesc
s te ntreb, cum de esti singur cu un copil mic? Stiu c nu e
politicos din partea mea, dar m intereseaz.
Ei bine, am avut un logodnic, am ramas nsarcinat cu el dar
familia lui nu a fost de acord s ne cstorim, iar eu am decis totusi
s tin copilul. L-am nscut, l cresc singur si acum familia lui si-
a dat seama c au fcut o greseal si m-au judecat gresit si m
roag s m ntorc la Tecuci, s m cstoresc cu Constantin. Dar
eu nu mai vreau, dupa ce s-au purtat asa de urt cu mine, nu mai
vreau s stiu de ei.
Dar de ce s-au opus cstoriei voastre? De ce? De prosti, sau
nu stiu, de ngusti la minte ce au fost! Dup ce am terminat scoala
de croitorie la Tecuci, eram logodit cu Neculai Iorga, fratele lui
Nicolae. El a murit mpuscat la un exercitiu de trageri, era sub-
ofiter in armat. Eu nu am vrut s m cstoresc cu altcineva, am
vndut niste pmnt de la Tecuci al printilor si am venit n
Bucuresti s m nscriu la facultate, la Stiinte Juridice. Aici cnd
am ajuns, mi-am inchiriat o camer la o rud a uneia din fostele
mele profesoare, doamna Frcsanu. M plcuse mult in scoal,
fusesem eleva ei favorit si m-a ajutat cnd am ajuns aici, m-a
recomandat ctorva cliente pentru croitorie. O mare parte din bani
i-am mprumutat lui Nicu si Vetutei s-si fac nunta. Nici azi nu
mi-am mai vzut banii inapoi. Am nceput s fac croitorie ca s
mntretin. L-am cunoscut pe Constantin, ne-am logodit, l-am avut
pe Andrei, ne-am desprtit siiat-m! Dar nu m plng c sunt
singur. E o btrn aici in bloc cu care l las pe Andrei cnd am
nevoie s merg s cumpar ceva, n rest, clientele vin la mine la
prob, aici le iau msurile, croiesc, trag la masin. M descurc, o
femeie se descurc ntotdeauna mai usor cnd e singur, dect un
barbat. Si sunt fericit c l am pe Andrei, e un copil foarte destept.
Srcutul, uneori noaptea se sperie de manechinul pe care probez
hainele, crede c e cineva n camer. Vreau s-l mut pe hol, dar e
cam greu, nu mi dai o mna de ajutor?
Theodor si-a suflecat mnecile la camas, a luat manechinul, l-a
mutat pe hol, era s si cad cu el n brate.Au nceput s rd amndoi
ca doi copii.
Stii Neli, am colindat mult pe lumea asta, am vizitat multe tri si
am cunoscut o grmad de oameni. Am fost si cstorit cu o
frantuzoaic ct am stat n Paris, dar avea probleme psihice si am
internat-o ntr-un final laun spital de psihiatrie. Din pcate nu am
putut s avem copii din cauza asta. Am divortat. Poate de aceea m-
am si bucurat c plec din Paris, am nchis un capitol trist. Dar am
38 de ani si simt c nu mai sunt tnr. Theodor fcu o pauza mai
lung si se uit pe geam, n zare, la luminile felinarelor de pe
marginea apei. Dmbovita era de obicei ca o balt murdarce ducea
cu ea la vale mizerii si stricciuni. n seara aceea ns, luna se
oglindea n ea si i ddea un farmec aparte, prea limpede, clar si
curat. Era oare ntr-adevr asa sau lumina lunii poate c i ddea
un farmec misterios, aparte? Sau poate asa o vedeau Neli si
Theodor. Amndoi se simteau nclziti ca de un fel de vraj, sngele
le curgea mai repede prin vene si cu toate acestea parc aveau
membrele grele si nu ndrzneau s se miste.
Probabil n seara aceea trzie de prim zi de martie, undeva sus n
stele, s-a scris o poveste. Nici unul nici cellalt nu se gndeau c
n momentele acelea ncepea ceva ce nu se va mai termina
niciodat. Neli era ngrijorat de grija zilei de mine, Theodor era
deja trecut printr-o viat n care fcuse ct altii n zece. Si totusi,
n seara aceea s-a produs un miracol. O scnteie s-a aprins undeva
pe cer, n deprtri si n inima lor.
Mi-a amortit gtul si spatele asa cum stau aplecat la msuta la
care scriu n curte. M ridic un pic s m plimb prin grdin. Fac o
Anul I, nr. 4/2014
33
tur prin poienita din fata casei apoi m duc ctre chiparosii nalti
de la gard. ncerc s zresc ceva dincolo de ei dar sunt att de
desic nu se vede nimic dincolo. Oare n Bucuresti de ce nu cresc
asa de frumos? Gardul meu verde pare rar si chinuit pe lng
acesta. Binenteles ce vorba de clima mult mai blnd de pe
Coasta de Azur si de soiul de chiparosi pe care nu l gsesti
aclimatizat n tara noastr.
M ntorc n cas, mi-e poft de o cafelut cu lapte.Ma duc n
buctrie si selectez la aparat butonul de cappuccino. Apoi torn
niste extra lapte si gust: mmm, l-am nimerit numai bun. Nici nu
stiu ct e ceasul, dar parc nici nu m intereseaz, sunt suspendat
undeva n timp, ntre dou lumi si ntre dou tri. Am mintea plin
de idei pe care de-abia astept s le pun pe hrtie dar am si sufletul
nc plin de emotie din cauza acestei neasteptate ntlniri.
Un vnt usor m mbrtiseaz pe dup umeri ca un amant iubitor.
Ador vntul pe Coasta de Azur. Poate fi biciuitor uneori, alteori e
mai placid, ntotdeauna ns mi se pare ndrznet. Ca si caracterul
francez. Franta este o mare putere pentru c francezii au un mare
tupeu s bat cu pumnul n mas si s-si sustin ideile. Nu este
amuzant c sunt singura natiune din Europa care tine piept
americanilor si face exact pe dos de cum zic ei? In fine, nu stiu ct
de productiv este s te iei mereu la trnt cu americanii n loc s te
raliezi cu ei si s devii si mai puternic. Sau, si mai destept ar fi
sinitiezi un pol de putere, s aduni alte tri n jurul tu si s
contrabalansezi forta Statelor Unite. Asta ar trebui s fac Europa,
s devin o real fort financiar si economic n contrapondere
cu Statele Unite si cu Tigrul Asiatic.Dar Europa e plin de orgolii,
si la nivel macro si la nivel micro.Oamenii nu mai vor s
prestezediverse munci sau nici mcar s munceasc. La nivel
european, dac Franta zice ceva, Anglia trebuie s zic altceva si
Germania exact pe dos dect fiecare dintre ele. Iar restul lumii nu
prea conteaz.Uite, pe cea mai puternic pozitiese situeaz Elvetia.
Nu vrea s intre n UE pentru c nu are nevoie. Atrage cei mai
multi bani, are un standard de viat la care noi probabil c nu o
sputem aspira niciodata. Si desi e tar neutr, are si cele mai
puternice si bine pregatite grzi de aprare. Si cu toate acestea le
lipseste aroganta francez, au un soi de exclusivism care le confer
aceast superioritate. Vo la! M simt bine dup ce fac aceast
analiz si mi vine n minte Alex. E foarte simpatic, tr s chic, tr s
franais. Am s-l invit n Romnia, o s-l duc s-mi cunoasc
printii si am s-l duc la csuta unde am crescut alturi de buni. Iar
apoi am sa-l duc la cimitir, la mormntul ei si am s-i soptesc lui
buni c i-am adus o bucatic de francez. Asta era gluma noastr,
atunci cnd plecam undeva ntr-o cltorie, s zicem n Franta, si
o ntrebam ce i-ar plcea s i aduc, mi spunea adu-mi o buctic
de francez!
Mmm, ce buna e cafeluta cu lapte!
Theodor si Neli s-au cstorit la 1 aprilie.Nu ca o pcleal, ci ca o
ncununare a dragostei lor care s-a aprins att de repede n acea
primvar frumoas.S-au mutat mpreun ntr-o csut cu grdin
n Caporal Luca Gheorghe.Neli continua s fac croitorie, clientele
o recomandau de la una la alta si avea ntotdeauna mult de
lucru.Theodor se ocupa de tipografie. Timpurile erau agitate,
Europa se pregtea de razboi, lumea ntreag era n fierbere. Asa c
tirajele ziarelor cresteau de la o zi la alta si Theodor a trebuit s
mai angajeze oameni ca s poat face fat volumului de comenzi.El
nsusi sttea sear de sear pn trziu si ajuta bietii de la
culegtorie, pe cei care turnau spalturile, la corectur.Seara trziu,
cnd Theodor venea acas, o gsea pe Neli lucrnd.Ea i pregtea
masa, vorbeau despre ce se mai ntmplase peste zi, de cum mai
mergea politica, ce se mai auzea prin lume.
Theodor pstrase legtura cu prietenii lui socialisti din Franta.
Fiind plecat acolo din adolescent, crescuse printre tinerii francezi
cu idei proletare. Franta, de aproape dou sute de ani republic,
avea idei progresiste si un spirit de mas btios. Theodor credea
cu convingere n ideile unui socialism care ar fi trebuit s aduc o
sans pentru toti oamenii si o sperant de viat mai bun. Neli pe
de alt parte crescuse toat viata n Regat si era obisnuit cu ideea
c unii se nasc s aib si s ajung ceva n aceast lume spre
deosebire de altii care nu vor avea niciodat nimic si nu vor fi
dect suportul pe care se vor ridica ceilalti. Cu toate c familia ei
avea pmnturi, renuntase la spiritul rural, ludic si conservator al
generatiilor nstrite din trecutul familiei ei si si luase viata n
propriile mini, cu mult curaj si cu o mare ambitie. Ideea ns de a
vedea dezvoltndu-se o societate n care fiecare dobndea ceva,
uneori doar prin munca altora, nu i se prea o solutie politic
corect. Nu se potrivea cu delsarea pe care o gsea cteodat n
oamenii de aici din sud si din Bucuresti. I se pruse c multi sunt
prea lenesi, brfitori, clevetitori si invidiosi si nu ntelegea de ce
nu puteau pur si simplu s se apuce de treab n loc s se plng de
ct de grea era viata.
Gndeste-te Theodor cum ar fi dac ar veni socialistii ti la putere
si toti puturosii stia care zac prin crciumi toat ziua la taifas, ar
primi bani doar ca s stea acas si s voteze cu ei.
Hai cucoan c habar n-ai ct de grea e viata oamenilor. Te-ai
obisnuit s vezi toat ziua cucoane elegante si mpodobite care
stau continuu la taclale la cafele si dulceturi si brbati tantosi care
se plimb de colo-colo, afectati si preocupati, discutnd politic.
n timpul sta, muncitorii trudesc prin fabrici pe bani putini, fr
odihn, fr concediu si zile libere, si de-abia au ce pune pe mas
seara la copii. Nimeni nu le sprijin drepturile, nimeni nu i sustine,
nimnui nu le pas de ei, cei multi care produc, toti patronii caut
numai profitul.
Mi se pare ca tu esti chiar unul dintre acei patroni care caut
profitul, nu? zmbi Neli. Eu imi tratez bine oamenii, ei au
duminica liber, iar cei care lucreaz n plus peste program, primesc
si o plat suplimentar. Ai vzut vreo nemultumire la mine in
atelier?
Nu nc, dar stii cum sunt oamenii, ei nu apreciaz ce faci pentru
ei si uit imediat ce i-ai ajutat. Cnd au o nemultumire ns, tin
imediat s ti-o scoat n evident, li se pare ca au dreptul sta
asupra ta deoarece tu esti patronul si trebuie s-i ntelegi.
Dar vd c te pricepi mai bine dect mine la psihologia oamenilor,
ar fi trebuit s-ti deschizi si tu un atelier de croitorie si s produci
mai mult cu mai multe croitorese, dect sa te chinui de una singur.
Las ca eu sunt multumit asa, eu m bazez pe munca mea, dar nu
as putea s stau s supraveghez si munca altora si s am grij si de
cas si de Andrei si de tine. Si mi se pare c nu gndesti deloc
socialist, Teo dragul meu.
Vezi, aici nu intelegi. Dac ti-ai deschide un atelier, ar produce
celelalte femei pentru tine, tu doar le-ai supraveghea, n-ar trebui
sa mai muncesti att de mult. Sau si mai bine, ai putea s-ti angajezi
o supraveghetoare, o persoan de ncredere pe care s te bazezi si
care s stie si s fac diferenta ntre un lucru facut bine si unul
fcut prost. Ca un fel de argat la mosie. Nu asa fac mosierii? Au
pmntul, l dau n lucru, ei iau majoritatea recoltei, arendasul ia
putintel, iar oamenii care lucreaz nu iau aproape nimic. Iat, exact
sistemul despre care vorbeam nainte. Ai putea s-l pui n practic
chiar tu.
Dar tu nu muncesti cot la cot cu muncitorii ti?
Anul I, nr. 4/2014
34
Theodor si ddu seama c nu mai avea argumente si tcu.Cam asa
se ncheiau toate disputele lor pe orice tem, n final Theodor
ceda si ncheia pur si simplu discutia.Neli ns era foarte aprig n
discutii si avea sentimentul c n-ar fi putut niciodat s o nfrng.
Se mai ncptnase de cateva ori s insiste pe un anumit subiect
dar o stia c e ptimas si c se enerveaz repede si prefera s i dea
ei dreptate.
Theodor o iubea foarte mult si ca orice barbat cu o nevast mult
mai tnr alturi de el, era si foarte gelos.De cte ori mergeau la
cte vreo petrecere, Neli nu sttea o clip, dansa de la nceputul si
pn la sfrsitul petrecerii. El ns nu eraun mare dansator, dar nici
nu ncerca s nvete vreun pas de dans. Era prea mndru si tantos
ca s se fac de rs cu stngcia lui si atunci prefera s stea deoparte
la un sprit cu unul dintre ceilalti invitati dac se cunosteau, si s
discute politic. Nu o scpa ns niciodat din ochi pe Neli si cu
ct devenea mai morocanos si se mbufna mai tare, ca un facut, cu
att mai mult veneau barbatii s o invite la dans si iuresul continua
pn dimineat. Cnd ajungeau ns acas, ea l observa c e botos
si ursuz si ncerca s l ajute s se calmeze.
Si cum te-ai distrat Theodor? Ai vzut ce lume mult s-a adunat
s-l srbtoreasc pe Nae? Si muzica a fost superb, mi-a plcut
foarte mult c orchestra a cntat multe tangouri, sunt preferatele
mele. El scotea cte un mormit, ea ciripea n continuare fcndu-
se c nu observ c Theodor e ca o oal cu ap clocotit gata s dea
n foc.
i plcea s l tachineze spernd c asta l va determina odat si-
odat s isi ia inima-n dinti si s incerce mcar s danseze. Si de
cte ori i btea apropos-uri c ar fi putut ea s l nvete s danseze
acas pe muzica unui gramofon pe care Theodor l adusese cu el
din Franta, el replica ntotdeauna: las, c dac o s dansezi numai
cu mine, o s te plictisesti si nu o s mai poti dansa cu toti junii
care se nghesuie s te nvart la dans. Si ce, oi fi gelos te
pomenesti, c brbatii care m invit la dans sunt mai tineri dect
tine? Asa e de cnd lumea: sunt generatii care vin din urm, noi
mbtrnim, sunt cei mai tineri care ne iau locul si tot asa. Ce stii
tu despre tineri si btrni? La 25 de ani, viata nu merge dect
nainte, nu ai timp s te uiti n urm, se ntmpl prea multe lucruri
si prea repede, dar nu stai s le analizezi, vrei si mai mult si mai
repede si mai departe. Unii alearg dupa un ideal si au impresia tot
timpul c mai au putin si l ajung. Altii nu alearg dup nimic, pur
si simplu i duce viata nainte, i mtur valul odat cu toti ceilalti.
Iar altii se mpotrivesc tot timpul contra a ceva si mpotriva tuturor
si vor s schimbe lumea si daturile firii si cred si simt cau energie
si resurse s mute muntii din loc. Cei care nu fac nimic si stau ca
spectatori si sunt luati de val, ajung uneori mai departe si mai bine
dect cei care se impotrivesc si se lupt cu mentalitatile, exact
pentru c nu fac nimic si se las dusi cu valul. Sice merit au ei?
Nici unul! Multi nici nu-si dau seama unde se afl, sau c au ajuns
undeva, triesc toata viata ntr-un soi de letargie, ntr-o continu
pies stereotip n care fiecare zi e la fel cu cealalt. Mai sunt
scuturati din cnd n cand de cte un bobrnac dat de soart, de o
lovitur sau cztur, dar chiar si atunci accept totul ca pe o
fatalitate, isi spun ca asa trebuia s se ntmple, c nu se pot
mpotrivi n nici un fel destinului si isi accept soarta si tririle
asa cum li se infatiseaz. Ceilalti, idealistii si nentelesii, sunt
fiecare n felul lor niste lupttori fr oaste, singuratici, unii se
nalt deasupra valului si merg sau vor s mearg mai departe
dect el, ceilalti se nvrjbesc constant mpotriva lui, ncercnd
tot timpul s demonstreze c ei sunt altfel, c ei dac vor, pot
schimba chiar cursul valurilor, c ei nu se las mturati de ape. Si
unii si ceilalti ajung ns ntr-un final n acelasi loc, cu toat
zbaterea pe care o depun s ajung n alt parte, altfel.
Ei vezi? Este exact ce ti spuneam: tu nu ntelegi maturitatea si
btrnetea, nu ntelegi resemnarea, tu faci parte dintre acei idealisti
care se lupt s schimbe lumea n loc s o accepte asa cum este. Eu
am trecut de patruzeci de ani, am nceput s privesc lucrurile dintr-
o alt perspectiv. Cnd eram mai tnr, am fost si eu un revoltat.
M-am btut cu pumnii n piept si m-am asezat mpotriva curentului.
Mi se prea c valorile n care credeam eu erau cele adevrate si
unicele si ca eu aveam dreptate si nu cei care gndeau altfel dect
mine. Dar fiecare are dreptatea lui si fiecare si-o sustine cu mai
mult sau mai putin convingere. Si cu ct ncerci mai tare s
combati pe cineva si s-i dovedesti c se nsal n privinta unei
idei, cu att mai mult acel cineva se va ambitiona mai tare s-ti
dovedeasc c el are dreptate. sta e unul din motivele pentru
care francezii m-au expulzat desi se cheam c n mod oficial m-
au invitat politicos s plec: pentru c nici n ruptul capului nu am
vrut s devin cetatean francez. A fost de fapt o combinatie de
motive: le era greu s priceap cum de un cetatean romn are
origine german dar trieste de douzeci de ani in Franta. S-au
temut c as fi nazist, desi era clar c sunt socialist pn-n vrful
degetelor, asa cum erau si toti prietenii mei. Apoi trebuia ntr-un
fel s m oblige s pltesc taxe si ca persoan particular, nu numai
ca prvlie.
Si ai renuntat la munca ta de douzeci de ani si la tot ce ai agonisit
acolo ca s te ntorci n Romnia si s o iei de la capt cu totul?
Iubita mea, mi place ntotdeauna s o iau de la capt, desi sper c
de data asta a fost ultima dat cnd am facut-o. S stii ns c o
mare parte din economiile mele se afl nc n Franta, prietenul
meu Alexandru are acces direct la fondurile mele si la cutia de
valori din banc.
Ochii lui Neli sclipir. Nu fusese niciodat super cochet sau
extravagant, dar aprecia banii si obiectele de valoare.
Pi si pentru ce le tii acolo, pentru zile negre?
N-ai grij! Alexandru stie c m-am cstorit si dac se ntmpl
ceva cu mine, tu vei fi asigurat. Si oricum, dup ce se vor mai
linisti apele prin Europa, vom merge mpreun la Paris si vom
recupera tot ce am depus acolo.
Si ce m rog ai depus, ou de aur, ca si closca din poveste?
Un fel de ou de aur- zise Theodor si i fcu cu ochiul. Dar pn
s mergem s le culegem din cuibar si s le facem omleta pretioas,
mai stm ctiva ani pe-aici s vedem cum merg treburile. Oricum,
n caz de rzboi, sta va fi un loc mult mai sigur dect Franta. Sper
c Romnia va avea prezenta de spirit de a rmne neutr, un
rzboi ar fi deosebit de costisitor pentru tar si ar pune n pericol
din nou, granitele trii. Si nu cred c Regele e destul de iscusit si
matur s poat tine sub control toate partidele, astfel nct acestea
s manevreze corect finantele trii. E o chestiune foarte delicat.
Si asa, ca fapt divers, ce fel de ou a ascuns closca la Paris?- l
ntreb Neli pupndu-l pe obraz si lundu-l de gt.
Ei, niste fleacuri: titluri de stat, bijuterii si cteva lingouri. Si
binenteles ctiva franci care dac stau ctva timp la pstrare, numai
bine se mai nmultesc si ei. Alexandru urmreste piata ndeaproape
si n caz de miroase vreo schimbare defavorabil, va scpa si de
lichiditati si de titluri, si va cumpra aur. Asta e o valoare care nu
se va deprecia niciodat. Aur, gru si petrol, cele mai sigure
investitii, ascult la mine madame, cu astea nu dai gres niciodat.
Eu stiu ce s zic Theodor? Parca tot mai mare ncredere am n
proprietati. Pmntul nu dispare si nu ti-l ia nimeni, e acolo de
generatii si rmne peste generatii. Si apoi, poti s-l vezi cum
rodeste, se transform sub ochii ti si dac ai grij de el, te
rsplteste cu bogtii minunate. Ce poate fi mai frumos dect
atunci cnd pmntul tu, pe care l-ai sdit, l-ai udat si l-ai ngrijit,
ti d napoi roade bogate?
Anul I, nr. 4/2014
35
Scrisoare ctre propria fiint - VASILICA CHIFU
Cucoan, cucoan, se vede c tot la tar ai crescut. Da, si sunt
mndr de asta. Nu ai s vezi nicieri meleaguri mai frumoase ca
acelea unde am crescut eu. Eu am venit pe lume sub bolta de vie,
acolo m-a nscut maica mea. Si am crescut alergnd prin pdurile
de salcmi de la marginea Siretului si mirosind parfumul strugurilor
copti de pe dealurile Nicorestiului. Cnd esti copil, nu percepi
distinct toate aceste lucruri, fac parte din universul tu cotidian si
cresti printre ele.Cnd devii adult ns, ti revin cu nostalgie n
gand locurile pe unde ai zburdat si pe unde te-ai ascuns de tovarsii
de joac. Si acum simt cldura uscat a colbului att de fin de pe
ulitele satului unde tria maica mea.
Theodor se uit lung la Neli: Licuta, tare mi-esti drag! Si sunt
gelos pe fiecare clip din viat pe care ai trit-o fr mine si pe
toate clipele si zilele ce vor urma dupa ce eu nu voi mai fi pe
lume.
Si cnd ziceai c mergem la Paris?- zise Neli ca s destind
atmosfera. Eu stiu? Hai s vedem putin ce se ntmpl cu tara si
cu lumea asta, nu-mi miroase a bine dac ncepe rzboiul, pe mine
m vor lua pe front si m ngrozesc s te stiu singur aici cu un
copil.
M-oi descurca singur, dar s sperm ca rzboiul nu va veni peste
noi, c tu nu vei pleca n necunoscut si ca eu nu voi rmne singur
cu un copil. Sau cu doi daca mai apare vreunul. Da, ar trebui sa
lucrm la treaba asta. ngerul meu cu ochi ca seninul, n-am s te
prsesc niciodat!.Theodor o strnse la piept si o srut pe
frunte. Apoi rmaser mbrtisati ascultnd clopotele unei biserici
ce chemau credinciosii la slujb.
(va urma)
DINU GRIGORESCU
Anul I, nr. 4/2014
36
TEATRU
NUNT CU GIROFAR
31 PERSONAJE interpretate de 5 femei, 10 brbati)
1. TERMOPAN, (un demnitar de vrf)
2. BAMBINA, (fost Miss Romnia)
3. GINA, (actual Miss Puscria)
4. PIA (amanta 1) + ELLA (mostenitoare)
5 NEGRESA (amanta 2) + O BTRN, (mama
termopanului)
6. RAMONA (o ziarist) + CONTESA (musafir european
)
7. PRESEDINTELE (masc) + HENT(arbitru priponit)
8. PREMIERUL (masc) + ROMANALDO (fotbalist
transferat)
9. MARESALUL (gard de corp) + JUDECTORUL
(corupt)
10. GENERALUL (particular) + NICKI (mostenitor)
11. CRAP (un peste) + CORNEL (sofer la
demnitari)
12. ZDUP (managerul nchisorii) + TROMBONIL
(parlamentar)
13. MOTIL (parlamentar) + CREVEDIA (avocat)
14. SFORIL (parlamentar) + PARLAGEA (avocat)
15. SPERACLU (hot descuiat la minte) + SAFARIDIS (criminal
redus mintal)
+ 4 MITINGISTI (adusi din Piata Victoriei): msti,
portavoci, pancarte cu urmtoarele nscrisuri:
- 1. MASS MEDIA, prezent la arestri,
- 2. TELEVIZIUNILE, prezente de la proces pn la deces,
- 3. ZIARISTI, chemati la acreditri,
- 4. ACTORI, chemati la decoratii,
- 1. SRI-sti intrati n NATO,
- 2. MASCATI pe traseu,
- 3. DEMASCATI pe traseu,
- 4. CONSILIERI personali,
- 1. DEMNITARI EUROPENI,
- 2. MINISTRI n trecere pe scena politic,
- 3. PARLAMENTARI chemati la consultri,
- 4. AMBASADORI chemati si rechemati la post
FORMATII CELEBRE 1. Apel + Recurs;
2. Ctuse reci +
Mirese fierbinti ;
3. 11 metri + Pro-
zdup;
4. Curtea de conturi +
Rs-de-plns ;
4 pancarte cu : - HO-TII !!! HO-TII !!!
- drapel NATO
- drapel UE
- drapel national (gaur)
SCENA 1
O masc (PREMIERUL) alearg s plteasc, cash,
mitingistii care au defilat cu pancartele albe, n tcere (alturi
de o mic orchestr format dintr-un violonist, un trompetist si
un tobosar, care desi cnt, nu se aud), de jur mprejurul
publicului. Toti se evapor, apare MARESALUL, dezactiveaz
sistemele de ascultare si de filmare, apoi pregteste intrarea
PRESEDINTELUI.
(masc) PRESEDINTELE: Alergi dup corupti, domnule...
premier !?
(masc) PREMIERUL: Dup voturi... domnule... presedinte !
PRESEDINTELE (flutur cteva dosare n fata premierului ):
Citeste !
PREMIERUL: Raport SRI... Raport DNI... Raport FMI...
PRESEDINTELE: Coruptie, coruptie si iar coruptie... Ce zice presa
!?!
PREMIERUL : Cea mai mare parte o avem sub control... cu
Publicitatea.
PRESEDINTELE: Domnule premier, e adevrat c porti doliu...
dup o mtus... (citeste n dosar) Tumora !?
PREMIERUL: Amin!... Metastazele calomniei, domnule
presedinte... (scoate la schimb alte dosare): Au nceput s cad
primele capete ...
PRESEDINTELE: (citeste) Proxeneti... prostituate... arbitrii de
fotbal !?!... Plevusc!...
PREMIERUL: Am dat la televizor si gulerele albe, care n-au
justificat banii negrii... Au sponsorizat Puterea, dar si Opozitia...
Joac la dou capete. Acum o s joace... hora ctuselor!
PRESEDINTELE: Mda... (arunc dosarul) Subtire! (alt dosar)
Cu adoptiile irationale cum mai stm !?
PREMIERUL: ntre ciocanul Americii si nicovala Europei.
DISTRIBUTIA DISTRIBUTIA DISTRIBUTIA DISTRIBUTIA DISTRIBUTIA
Anul I, nr. 2/2014
37
PRESEDINTELE (soapt): E adevrat c s-au vndut organe !?
PREMIERUL (tot soapt): Numai functii !
PRESEDINTELE: (tare) Fr clientele politice! (arunc dosarul)
Pstreaz-le pentru alegeri... S nu le pierdem ... (tunete si
trznete)
PREMIERUL: (i d o umbrel imens) Luati umbrela...
democratiei!... Va ploua... (alt dosar) cu arestri!!!
PRESEDINTELE: (semneaz n dosar si-l d napoi) Bine!... Eu
m duc acuma la teatru... Trebuie s decorez niste... actori.
PREMIERUL: S nu uitati s pstrati niste medalii si pentru
politistii nostri. (Sunet girofar.) A venit ZDUP, ministru si
manager.
ZDUP: (civil, dar militros): Domnule Presedinte Domnule
Premier!... S ne triti c ne trebuiti, ca s ne integrati! Raportez si
informez: am inaugurat azi ... (fericit) noua noastr nchisoare.
NEW ZDUP. La stindarde europene.
PRESEDINTELE : Cte stele ?!?
ZDUP: Fosta noastr puscrie 7 lacte a devenit seven stars...
Renovat si termopanat... Superlux... Piscin... Jocuri de lumin...
PRESEDINTELE : Cti mari corupti dup zbrelele luxoase !?
ZDUP (sec ca o executie): Nici unul .
PREMIERUL : A fost unul: dar cum a intrat a si fost eliberat.. Prin
hotrarea instantei... Viciul de procedur a devenit virtutea
justitiei...
PRESEDINTELE: Arestati toti coruptii! Unul cte unul!... S-i
vedem la stiri cum intr la New Zdup, n sir indian... E clar? Ne
trebuie condamnri concrete... Nimeni nu-i mai presus de noi !...
(iese condus de MARESAL)
PREMIERUL: Reactualizati lista neagr... Ai vreun nume nou !?
ZDUP: Pi ar fi... parlamentarul Giani Termopan !!!...
PREMIERUL: S actionm ca spaniolii: numai mpreun!.. La
treab!
PUBLICITATE (live):
ZDUP (pancart cu numele nchisorii): Numai la New Zdup, v
veti odihni ca n strintate... Celule confortabile, servicii de
calitate Brekfast, dinner, living scrum... Tenis si fitnes n toate
pozitiile, cu toate conditiile!... Open non stop V-asteptm cu
gratiile deschise...
GENERALUL (pancart cu numele firmei): Stimati nvinuiti din
casta politic: numai prin firma GENERALUL din Ploiesti, strada
I. L. Caragiale, v puteti procura sosii!... Cte una pentru fiecare...
Avem si fierstraie pentru tiat gratii!... Si foarfeci pentru tiat
panglici inaugurale!... ncercati!
CRAP (pancart ca o carte de vizit): Fost consilier
guvernamental, Crap Vasilic Peste, proaspt proxenet
neoliberprofesionist v asigur cea mai nalt calitate, cu cele
mai stilate... prostituate... la New Zdup!!!
PIA: Apelati cu ncredere la PIA... responsabil cu COLIVIA...
Facilitti incredibile... n drumurile dumneavoastr, nu ocoliti
Reteaua Colivia...
NEGRESA: Blondin sau Negres... Bronzat natural... si
depilat total !... V astept non stop la orice cotitur... Sex pe
termen lung, mediu si scurt!!!
SCENA 2
Momentul de publicitate este urmat de un talkshow n
miscare: RAMONA vorbeste la microfon mergnd alturi de
grupul de arestati, format din TERMOPAN, HENT,
ROMANALDO, SPERACLU, care si fac rondul.
RAMONA: Domnilor, v multumesc c ati acceptat s participati
la acest talk-show n direct... Domnule Termopan, desi sunteti n
stare de arest...
TERMOPAN : ...Preventiv!...
RAMONA: ... ce ne puteti spune despre noua locatie ?!
TERMOPAN : Doamna Ramona, eu la New Zdup m simt exact ca
la vila mea din... (bip lung)...
RAMONA: Domnule arbitru Haralambie Hent... dumneavoastr
de ce v considerati arestat politic ?
HENT: Pentru c desi sunt arbitru FISA... mi s-a confiscat
ntreaga colectie de fluiere!... M consider o victim a Ligii
neprofesioniste si a Federatiei securiste... Am fost luat pe sus
chiar din mijlocul btliei pe care o ddeam n subsolul
clasamentului.
ROMANALDO : Pentru promovare fr retrogradare.
RAMONA: Dumneavoastr, domnule ROMANALDO, ce vi s-a
imputat !?
ROMANALDO: Mie ?!?... C as fi luat verde din gazon, ca s-
mi cosesc adversarii politici... Pi eu... asa joc eu, doamn...
Tare !
RAMONA : Domnule Speraclu, dumnevoastr de ce ati ...
SPERACLU: Pentru c n-am!... N-am prea reusit s sparg lactele
la italieni, si am spart n schimb vila generalului Corupceanu
Stiti, era una din vilele acelea cu epoleti... Profitasem si eu de o
viitur
RAMONA : Se pare ntr-adevr c a fost o viitur de arestri!...
Multumesc! Publicitate!... (rmne brusc ntr-un mic con de
lumin) Stimati spectatori, nu v speriati: orice s-ar ntmpla,
rmneti alturi unul de cellalt, si mpreun, alturi de noi! Vom
re-stabili imediat legtura cu motelul Capri-Cornu, unde se
odihneste o delegatie parlamentar format din doi reputati
deputati... Alo !... Iat, avem legtura n direct!!! (lumin, spatiul
modificat)
MOTIL (n fotoliu, beat): Nu mai moti, mi Sforil !
SFORIL (n fotoliu, beat) : Nu mai sfori, mi Motil !...
CRAP (intr ca un chelner): Sefu!... Domnu deputat!... Sunt
Crap Vasilic!
Pestele-consilier! V-am adus dou mirese... Pentru o nunt...
scurt!... Asa, de reconfortare.
SFORIL : M simt cam epuizat... de la vizatul legilor...
MOTIL : Pi dac te-ai apucat s votezi de dou ori aceeasi
lege... eu sunt de vin !?
SFORIL : Stai!... S n-avem n camera asta de hotel niste
camere ascunse de politie, pe sub pat... Mai bine d-le papucii
mireselor!
MOTAIL : Mai bine le-am da pupicii mireselor... Cum sunt !?!
CRAP : Sunt chinezoaice: pe una o cheam Zori de mandat si
pe cealalt Apus de carier...
MOTIL: O s le dm si lor cte un bob de orez din
indemnizatia noastr...
SFORIL: Stai!... S aprobm nti legea pensiilor demnitarilor.
MOTIL: Voi, la opozitie, sunteti extremisti de morali... Suntem
n vacant, bre...
SFORIL: Suntem n misiune parlamentar pentru realegeri...
Trebuie s dm bine la public.
CRAP: Haideti, Sefu!... Delegatia fr sex, e ca legea fr text...
Hai fetelor, intrati!... First class senat... Escorte de lux... Pia e
responsabil cu colivia... si Negresa e de fapt blondin ... Cum
preferati?...
SFORIL: Preferm s nu afle partidul.
MOTIL: S nu afle presa de scandal.
Anul I, nr. 4/2014
38
CRAP : Avem pres bun, sefu... Pres bun pentru fete si mai
bune!!! Hai, zvpiatelor... ntindeti caracatita plcerilor, de la
apartament la parlament!...
(Intr ziaristii cu camere TV. Scandal. ntuneric. Se aud peste
vacarm vocile indignate ale parlamentarilor)
MOTIL: Televiziunea asta ne violeaza intimittile extra-
parlamentare...
SFORIL : O s v tiem timpii de anten...
RAMONA: (acelasi spot de lumin) Stimati tele-spectatori, v-am
prezentat dou personalitti ale momentului, surprinse live ntr-o
delegatie pe banii contribuabililor... Publicitate!!!
SCENA 3
Din nou apar mitingistii, cu panourile si
pancartele lor. Acum sunt scrise: 1. MASS MEDIA, prezent la
arestri, 2. TELEVIZIUNILE, prezente de la proces pn la
deces, 3. ZIARISTI, chemati la acreditri, 4. ACTORI, chemati
la decoratii. GENERALUL l ghideaz pe ntuneric pe
TERMOPAN, cu o lantern mare.
GENERALUL: Poftiti! Pe aici!... Scuzati! O simpl pan de curent !
TERMOPAN : Nici o problem. Stim... Ne-am ocupat si noi cu
energia...
GENERALUL : Vedeti, numai bietii destepti apeleaz la
noi...(trage o draperie). Pe aici, la lumina natural. Uitati dosarul
firmei noastre: TOTAL COLOSAL FENOMENAL CONFIDENT
DETECTIV EXPRESS ... Un spatiu mic...
TERMOPAN : Ultracentral!
GENERALUL: O garsonier...
TERMOPAN : Tripl !
GENERALUL: Birouri... o sal de odihn...
TERMOPAN : Bravo!... Vd c ati pus si termopane !
GENERALUL: Mai avem si o vil de politie si odihn, la Azuga,
lng prtia Soricica... Uitati: ... fotografii... articole din ziare...
TERMOPAN (citeste) O baleg de beton ntr-o poian
carpatin.
GENERALUL: Asa au des-calificat-o ziaristii dependenti de
independent... Adic eu poluez poienile patriei?! Pi nu trebuie
s construim ca s ridicm tara - Romnia noastr - la cota
Austriei ?!?
TERMOPAN: Sper c termopanul de la vil e fr plumb, ca n
Elvetia ?!
GENERALUL: M-a costat mai mult termopanul dect vederea
spre Caraiman, domnule ministru...
TERMOPAN: Fost!
GENERALUL: Si viitor!... Ati fost declarat martir politic... Firma
noastr TOTAL COLOSAL FENOMENAL CONFIDENT
DETECTIV EXPRESS v st la dispozitie!.. Spuneti-mi ce doriti
de la noi...
TERMOPAN : Am o nunt!... si am urgent nevoie de o sosie.
SCENA 4
Pregtiri de nunt, probe de costume. Croitori.
Stilisti. Toti scanati si dotati de MARESAL cu csti pe urechi, s
nu aud discutiile. Muzic cereasc. Se misc precum n vis.
Final de parad a modei.
TERMOPAN : Liniste. S ne ntelegem. Fiecare si plteste sosia.
HENT: Aoleu!... Pi n-avem attia bani, baroane... Arbitrii e sraci.
TERMOPAN: Adic dumneata ai falsificat 15 campionate, si n-ai
bani!? Ai scos lanterna de toamn campioan de primvar, si n-
ai bani!? Ai falsificat regulamentul, ai nchirat apartamentul rmas
gol dup arestare, si n-ai bani!? Ai aplicat pe invers legile
avantajului... Ai fcut trafic de influent la tusieri... Ai dat cadou
penaltiuri inexistente... ai anulat puncte din ofsaiduri imaginare...
si esti srac lipit gazonului ?! Trebuia s te las pe tus, nu s te
pun la centrul combinatiilor...
HENT(umilit): Excelent, ca pensionar si consilier la Liga
nedrepttilor de
pretutindeni, abia mi trsc zilele... de la o nchisoare la alta.
ROMANALDO: Sefu, s nu m lsati de izbelisteTransferati-
m si pe mine... de la New Zdup... la REAL Bucarest !
TERMOPAN: Nu pot!... Ai ratat toate probele cu martorii
mincinosi... Ai ratat pn si calificarea n Cupa Inter-prison...
HENT: Lsati-l, sefu, c ROMANALDO se descurc: a ajuns
cotonogarul de aur al Carpatilor... Grija mare mi-e de
dumneavoastr, care din ditamai presedinte al sex-clubului, ati
ajuns sub papucul de fier al doctoritei...
ROMANALDO: Aia plin cu ifose de mare doamn...
TERMOPAN: Domnilor, nu v permit atacuri la mireas!... Gina,
logodnica mea, e o personalitate n lumea criminalisticii...
HENT(lui ROMANALDO): Corect, puiule!... Dnsa opereaz
ligamente, entorse, fracturi de tibie... dar nu la toti fotbalistii din
Seria B!... Numai la cei ai puterii...
TERMOPAN : Sper c nu ati uitat c viitoarea mea sotie l-a
operat pn si pe Trombonil, Presedintele Camerei!
ROMANALDO : Vezi, mestere Hent, cum e cu gloria ?!... Cnd te
aresteaz cu tam-tam, esti nc vedet... La primele termene
judiciare, tot vedet... Da dup priponeal, vin altii la rnd... si
esti uitat!... Patroane Termopane, s stii c-mi datorezi si mie ceva
bani si recunostint.
TERMOPAN: Eu, recunostint, fotbaliatorule !?
ROMANALDO: Puteti s-mi spuneti Romanaldo, c nu m
supr... Aici, la zdup, toti devenim egali... Ati uitat, sefu, c v
fceam fericit cnd marcam din cte un unghi imposibil?!... sau
chiar de la mijlocul terenului?!... V-am umplut visteria cu
transferuri de milioane de dolari.
TERMOPAN: Las c si tu ti-ai fcut plinul: cnd trebuia, de la un
milimetru de poart, sutai peste!... Ce s-i faci, tunurile astea
frumoase au rmas n cartea recordurilor... Acuma, c vor
stia s te transfere de la Salataseray la Termopan
Carpati, va trebui s-ti pltesti singur sosia, dac vrei s
mai visezi vreodat la... Puscria Barcelona.
HENT: Apropo: pe ce stadion faceti nunta!? C m-am gndit s-
aducem si formatiile noastre: Apel, Recurs, Ctuse reci si
Pro-zdup...
TERMOPAN: Nt!!!... Nunta asta o fac la Casa Poporului!... Numai
asa de-al dracului, s umilesc tot Parlamentul... i invitm pe toti
412...
HENT: Nunt cu dar !? (se aude girofarul)
TERMOPAN : Nt!!! Nunt cu girofar !!!... Alinierea!... Vine
mireasa !!!
GINA (intr, mireas): Giani, cum art ?!?...
TERMOPAN : Drag... esti... super !
GINA: Parc am mai slbit, nu-i asa !?
ROMANALDO : Pi da, de la regim... De la regimul nchisorii !
HENT: Sau de la fericire!... Eh, fericirea... nunta...
GINA: Rochia asta de mireas de unde e ?!... de la Micul Paris !?
TERMOPAN: Nu, de la marele Paris... Comand special...
Ultrascump...
GINA: Dragule, nuntile cu staif cost... Dar, cnd ti trebuie ceva,
iei !... Indiferent de pret!... Ia cu toate minile si fr nici o jen tot
ce ti se ofer...
Cere de la obraz, dac nu ti se d... Cere ct apreciezi tu c
meriti... Si nu-ti mai face scrupule... ntr-o societate construit pe
dat , trebuie s iei! Altfel pici de fraier... Acum e momentul nuntii
tale, profit!... (alint) Naivule...
Anul I, nr. 4/2014
39
TERMOPAN: Tu habar nu ai ct cere firma unchiului tu pe
echipamentele de firm !... Sau ct cere UNCHIUL sta pe
sosiile noastre !...
HENT: Noroc c mai avem si noi suvecile noastre cu firmele de
utilitti, de la A la Z: Artificii, Buturi, Cartonase, Decoruri si
Dopuri de sampanie...
ROMANALDO : Cu E ce-avem !?
HENT: ...Etc. !
GINA : Hai, c prleala... o scoateti voi din publicitate...
TERMOPAN: Am concesionat deja drepturile de transmisie ale
evadrii, canalului T... Pentru emisiunea Oglinda moravurilor
contemporane!... Ne mai lipsesc doar sosiile!
GINA: Giani!... Pn atunci, nu vrei s evadm putin pn la
Londra ?!?... ar trebui s-ti iei si tu niste pantofi ca lumea... Nu se
mai poate asa...
HENT: Da de ce v grbiti att?!... Aici... avem timp berechet!
SCENA 5
Intr soferul CORNEL, dup ce trece printr-unul din
filtrele laterale, cu un parbriz n mn
CORNEL : Sofer la demnitar!... Trecere liber !
GINA: Ai adus deja biletele de avion?
CORNEL : Am adus avionul... Helicopterul !.. Nu-l auziti pe teras
?!?
HENT(auz format) : Pi... sta e al politiei rutiere...
TERMOPAN : Acum e al meu!... L-am cumprat de la politie!
GINA : Trebuia s cumperi toat politia, drag.
TERMOPAN : Nu era de vnzare, drag.
CORNEL: Boss, bine-ncepnd de azi (arat parbrizul cel nou),
pilotul Cornel v st la dispozitie: prin aer, pe ap si pe-
autostrad !
TERMOPAN : Da unde e soferul Costel?
CORNEL : Pi la... (gest la ncheieturile minilor)... re-e-
xaminare!
ROMANALDO : I-au suspendat carnetul !?
CORNEL (soapt ferit) : 3 morti si l8 rniti!
HENT: Normal !... Betia puterii motoarelor !!!
TERMOPAN (arat parbrizul) : Nu-mi dau eu viata pe mna ta.
CORNEL: Boss, aveti ncredere: am tamponat eu si la Camera
Deputatilor.
GINA: Hai Cornelus... nu fi modest: prezint-ti tot siviul ntreg !...
SOFERUL(dosar): Sofez si pilotez numai la demnitari!... Am
deservit la Trombonil, Motil, Sforil, Tril si Frtil... Stiu
ce-i aia un secret de stat si un secret de pat!... Am lucrat si cu
generalul Fosil, si cu amiralul Budil!.. Servesc si deservesc sefii
pn la moarte!!!
ROMANALDO : Numai avantaje, Hentule...
HENT: Numai dezavantaje, puiule... (arat spre parbriz) Am
impresia c sta... nu prea le are la stop!
GINA: Hai c e bun, Giani!... Angajeaz-l !
TERMOPAN: Fr concurs ?!?
GINA: Pi... testeaz-l, drag !!!
TERMOPAN: Bei?...
GINA: ... Fii sincer, Cornele.
CORNEL : Pn la Dumnezeu!... Beau! Da numai la volan!... Bere
fr alcool... S stiti c la Parlament iar s-au schimbat masinile,
asa c v-am luat un Mercedes ML: masin cu girofar, de prim
ministru...
TERMOPAN: Prim ministru... Ce frumos sun!... Eee...courile
trecutului... Ia stai!.. De cnd ai carnetu !?
CORNEL : Pi asta e, c nu-l mai am, c mi l-au luat napoi !...
Abuziv!
GINA: Giani, nu suntem noi n stare s-l recuperm?!... Carnetu?!
TERMOPAN: (Telefoneaz pe mobilul soferului.) Alo? ... Sunt
Giani... Da, domnule chestor Boeril, dup cum bine stii, m aflu
la zdup - preventiv - dintr-o grav eroare politicojuridic! M-ai
vzut doar la emisiunea Ramonei. Uite ce te rog: am n plan o
nunt... si soferul meu cel nou, Cornel...
CORNEL (tare): Student la Facultatea Romno-american, sectia
drept...
TERMOPAN : A spart un geam, ntelegi ?!... Nevast-sa... i-a
taiat calea cu cutitul... Alerga dup despgubiri morale... Nu-i asa,
chestore, c ti pare si tie ru de eveniment ?!!... Cum adic ti
pare bine ?!?.. A, de nunt !!! Pi... cum s fie: e vorba de Miss
Romnia... Daaa!... A fost o frumusete rpitoare... prin 95-98...
Mersi!... Vei fi pe lista viitorului meu guvern... (aparte) Da te mai
rog ceva... asigur-mi si mie coloana sonor auto la nunt...
Mersi! (ctre Costel) Esti angajat... Poti s circuli fr nici un
stress... Acuma du-te la UNCHIUL, la firm, si spune-i c avem
nevoie urgent de cele 15 sosii... S caute pe Internet!... n lumea
artistilor fr contract!... Eu i-am dat avansul, el s-i dea btaie!...
Si citeste cu atentie noua lege a circulatiei!... Hai, la program
toat lumea! (ies toti, el rmne)
SCENA 6
n timp ce TERMOPAN ncerac s-si fac un joint, se strecoar
o femeie cu gtul n ghips, dar cu esarf decolorat, de MISS.
Aer de frumusete trecut, dar energic.
BAMBINA: Nemernicule!
TERMOPAN(speriat) Bambino, m urmresti mai ru ca politia...
Las-m
liber mcar la nchisoare.
BAMBINA : Pe tine, care aproape c m-ai bgat la morg ?!
TERMOPAN : Ascult, externato... n-am acuma timp de lupte...
conjugale.
BAMBINA : Da s evadezi... ai timp, da !?!
TERMOPAN: Aoleu, esti mai rea ca opozitia... (soapt) Fii atent
aici: dup nunt, altcineva se va ntoarce n locul meu la
nchisoare...
BAMBINA: Deci... vrei faci nunt cu... cu... cu... asta cu...
TERMOPAN: Cu girofar, Bambino... Nunt cu girofar !!!
BAMBINA (furioas): Te omor! Fizic!... Pe tine te cotonogesc,
iar pe cariata aia de stomato-oloag... o ologesc !
TERMOPAN : Te rog, fr mahala!... Am intrat n lumea civilizat!
Vezi c Gina e specialist: doctorit... ginecoloag de brbati...
Opereaz... prostate !
BAMBINA: Prost esti tu, desteptule!... (alint) Giani, te-ai lsat
mbrobodit...
TERMOPAN: Las-m, Bambino!.. Gata, am rupt gratiile
destinului... M voi recstori cu o femeie tnr,
nemanelist, intelectual, care stie cum s fie tandr...
Care nu se plnge ca tine de insomnii, gelozii si alte
prostii... Care nu m streseaz...
BAMBINA : Da care te castreaz !... C vd c e obsedat
medical...
TERMOPAN: Pardon!... E consiliera mea pe probleme de sntate
sexual si boli publice... E femeia medicament!... Tu m
tineai cte trei luni la distant: cu ea merg cu sexu...
bar la bar... Adevrat vitalitate!
BAMBINA: Adevrat otrav, care ti-a intrat n snge...
Monstrule!...
(l alearg, lovind n aer)
Anul I, nr. 4/2014
40
Spre El - VASILICA CHIFU
SCENA 7
Intr GENERALUL, care primeste pumnii femeii n
cap.
GENERALUL: Stati doamn, nu mai dati!!!
BAMBINA: E o bestie !... Si dumneata esti o bestie!
GENERALUL: Pardon, eu asigur protocolul nchisorilor si al
evadrilor... Firma TOTAL COLOSAL FENOMENAL
CONFIDENT DETECTIV EXPRESS ! (aparte) Avem semnat
si un parteneriat: puscriasii vin cu fanii... condamnatii vin cu
anii... si noi strngem banii... (rde singur)
BAMBINA: Ce puscrie vesel!
GENERALUL: (brusc serios) Nu rdeti, doamn! V asigur c nu
o s mai ntlniti tristetea de alt dat... mizeria inuman
din trecut... Acum detinutiivin cu girofarurile personale,
cu fetele si bufetele suedeze... A disprut ...
ciorba sracului detinut... Acum avem alte standarde:
Doamna
Europa ne filmeaz si ne monitorizeaz... Zbirii au fost
pensionati... si reangajati cu fat de mas uman... Facem
sex protejat la garsoner... (aparte) Acolo s-a si
nfiripat idila... Si nunta!!!.. Ehei, cine poate, gratii
roade... (tare) Dati-mi voie s m prezint: general Azorel
Corupceanu...
BAMBINA: Miss Romnia... 199... si... Sunteti nc sexy,
domnule...
GENERALUL (spsit): Pensionar de invaliditate erotic, gradul
unu. Am
fost mpuscat la o vntoare de fazani, n... Oradea... Dar am o vil
nordic
la vama vestic... Vil cu epoleti / ascuns-ntre scaieti. E bine
camuflat... s nu se vad c-i cam umflat!.. S nu i se
vad miliardele nejustificabile... Haideti s v
povestesc!... (ies) ( va urma)
Anul I, nr. 4/2014
41
TRADUCERI DIN LIMBA CHINEZ
CONFUCIUS - AFORISME
A TRI N VIRTUTE
O sectiune despre om, locuinta sa, comunitate,
localitate si tar n douzeci si sase de texte, n care se
insist pe importanta calittilor morale ale fiecrui
om.
4.1. Viata n virtute ntr-o ambiant omeneasc
este bun.
Cum ne-am putea socoti ntelepti ntr-un loc
slbatic?
4.2. Oamenii lipsiti de omenie nu sunt n stare
s se bucure de bunstare.
Ei nu stiu nici s triasc n srcie.
Oamenii de omenie sunt multumiti cnd se
poart plini de omenie.
Oamenii inteligenti stiu s se foloseasc de
omenie.
4.3. Numai omul de omenie stie pe cine s
iubeasc si pe cine s urasc, fr a da gres.
4.5. Fiecare om vrea s fie bogat si s ocupe
pozitii nalte.
Numai c, dac nu i s-au oferit n chip firesc,
omul superior nu le accept.
Nici unui om nu-i plac srcia si pozitia umil.
Numai c, omul superior nu scap de ele, dect
pe ci naturale.
Cum poate omul superior s-si fac un nume,
dac renunt la omenie?
Omul superior nu ntoarce spatele omeniei, nici
mcar n timp ce mnnc, orict ar fi de ocupat,
orict ar rtci din loc n loc.
4.6. Eu n-am ntlnit nici un om care s
iubeasc cu adevrat omenia sau care s urasc
neomenia.
Cine iubeste cu adevrat omenia se afl pe
treapta cea mai nalt.
Cine urste neomenia se poart mrinimos
numai ca nu cumva s fie influentat de neomenie.
Exist cineva care timp de o zi si foloseste
ntreaga sa energie pentru a se purta cu mrinimie si
omenie?
Eu n-am ntlnit oameni care s nu posede
suficient energie, dar nici nu i-am vzut purtndu-se
cu mrinimie si omenie.
Presupun c exist asemenea oameni, dar nu
i-am ntlnit eu.
4.7. Greselile oamenilor decurg din pozitia pe
care o ocup n societate.
Cercetnd greselile cuiva, putem afla cu
sigurant dac este sau nu om de omenie.
4.8. n dimineata n care voi afla c tao sau
calea cea dreapt guverneaz lumea, seara voi putea
muri linistit.
4.9. Crturarul care se strduieste s afle
adevrul, dar i e rusine c nu mnnc si nu se
mbrac bine, nu trebuie luat n seam.
4.10. Omul superior nu are idei fixe legat de
ceea ce este bine s fac, nici nu stie dinainte ce nu
se cuvine s fac.
El actioneaz ntotdeauna n concordant cu
dreptatea si respinge ceea ce este inechitabil.
4.11. Omul superior cultiv virtutea, omul
mrunt cultiv familia si neamul.
Omul superior cultiv legea, omul mrunt
cultiv propriul interes.
4.12. Cine actioneaz numai n propriul su
interes este privit ntotdeauna cu ostilitate.
4.13. Poate fi o tar condus din umbr?
Dac nu, care ar fi cauza?
O tar nu poate fi condus din umbr, n felul
acesta, oare nu va disparea orice urm de
ceremonial?
4.14. Nu lipsa unei pozitii oficiale ar trebui s
te nelinisteasc, ci absenta calittilor necesare pentru
a primi o pozitie.
Nu faptul c nu te stie nimeni ar trebui s te
nelinisteasc, ci absenta strdaniei pentru a te face
cunoscut.
4.15. Fiul meu, calea mea are la baz o idee.
Discipolul Zeng Zi: Da.
Dup ce Confucius a plecat, ceilalti discipoli
l-au ntrebat pe Zeng Zi:La ce s-a referit?
Zeng Zi: Calea la care s-a referit nvttorul
Anul I, nr. 4/2014
42
Purificare - VASILICA CHIFU
este loialitate mplinit cu iertare.
4.16. Omul superior ntelege perfect ce este
dreptatea.
Omul mrunt ntelege perfect propriul su
interes.
4.17. Dac ntlnesti un om bun, ntelept,
strduieste-te s-l ntreci.
Dac ntlnesti un om lipsit de ntelepciune,
analizeaz-te si pe tine nsuti.
4.18. Printii trebuie dojeniti cu pudoare, iar
dac ei nu tin seama de gndul nostru, rmnem la
fel de respectuosi si supusi, ntristati, dar fr ur.
4.19. Ct timp printii sunt n viat, nu trebuie
s plecm departe de cas, iar dac este nevoie s
plecm, ei trebuie neaprat s stie unde mergem.
4.20. Cine nu schimb vrerea tatlui su timp
de trei ani, acela detine pietatea filial.
4.21. ineti minte vrsta printilor.
nti, pentru a v bucura, apoi pentru a v
ntrista.
Adrian Daniel Lupeanu
4.22. n vechime, oamenii nu vorbeau mult,
de rusine c nu se vor tine de cuvnt.
4.23. Fr o conduit ceremonioas, nu ne vom
abtine si vom comite greseli.
4.24. Omul superior este prudent la vorb si
rapid la fapte.
4.25. Omul virtuos nu este niciodat singur.
ntotdeauna se vor gsi oameni care s-l
urmeze.
4.26. Discipolul Zi You:
Dac insisti s-ti convingi superiorii, vei ajunge
s fii umilit.
Dac insisti s-ti sftuiesti prietenii, vei ajunge
s fii ndeprtat.
Din lucrarea:
CONFUCIUS
FRNTURI DE CONVERSATIE. O
ENCICLOPEDIE A VIETII
Editura Qilinul din Jad - 2010
Traducere din limba chinez veche de:
Ion Andreit
Anul I, nr. 4/2014
43
MEMORII
RZLETE
6. Profesorul de Istorie
Si m duc din nou la Bucuresti, s dau examen la
Filologie. De data asta ajung la timp, dar n-am noroc: nu se mai d
prob la Limba Rus; a fost nlocuit cu Istoria modern si
contemporan. Si iau nota 3, pe lng 7-le de la Istoria Romniei
si 8-ul de la Romn. n total: 18 puncte media 6; s-a intrat cu
7,30. Dac as fi luat un 7, pe ct nvtasem eu de bine limba
tovarsului Stalin (ne e glum; nu era de glumit!) la eram: eram
student.
M recunoscuse si corpolenta profesoar de anul trecut;
mi s-a prut c simt si-n vocea ei o prere de ru, cnd i-am spus
c-am picat. Ea: Poate la anul vei avea mai mult noroc si asta
m-a ambitionat si m-a determinat s nu renunt.
Din nou, la Sectia Raional de nvtmnt, ntre primii
solicitanti de suplinire. De data aceasta ai noroc, tinere m
ntmpin, surznd, tipul de anul trecut, cu ecourile sefului
raional n minte avem un loc bun, chiar n comuna ta, la Perieti.
Norm ntreag, Istoria Antic, Medieval, Modern si
Contemporan la toate clasele: a V-a, a VI-a si a VII-a. Si dou
ore de muzic; am auzit c la Greci te-ai descurcat.
Apoi, fr s-mi dea rgaz s spun si eu o vorb, mcar s
multumesc, conchide: Esti acas, dormi n patul tu, boier; tine
Decizia, si la 15 septembrie s te prezinti la post.
La 15 decembrie eram la post, decis ca de data aceasta s
nu mai ratez: ori devin student, ori nu mai plec din nvtmnt;
rmn suplinitor si intru la Fr Frecvent, mi completez studiile
si s m titularizez pe post: la Istorie sau la Romn.
La deschiderea anului scolar am surpriza s ntlnesc,
printre dascli, si doi consteni, putin mai n vrst dect mine:
Dumitru Stanciu (Mitu) profesor de Limba si Literatura Romn
si Laurentiu Anton, asijderea. Amndoi, cu aere de superioritate si
priviri vdit dispretuitoare: aveau studii superioare! Absolviser
Sorbonica din Panduri doi ani. Care Sorbonic, adugndu-
i-se nc un an, a devenit Sorbona si s-a numit, oficial,
Institutul Pedagogic de 3 ani, menit s pregteasc mai rapid
profesori pentru ciclul II (clasele a V-a a VII-a) la scolile din
mediul rural. Amicii mei, desi numai cu doi ani de studii, tineau
coada pe sus: de, veneau din Bucuresti, din farmecul si mirajul
Capitalei! E drept c au fost nevoiti s se zbuciume mult vreme,
ani la rnd, s capete si cel de-al treilea an de Sorbona si ceilalti
ani de la Universitate; n completare, la f. f. Acum, ns, oamenii
erau pe cai mari, iar noi (c eram destui!) priveam admirativ de pe
mrtoagele noastre.
Dintre cei sositi din alte prti mi vin n minte tot doi:
Nicolae Godeanu, de Matematic, si Eugen Poznei, de Rus.
Godeau avea trei calitti: stpnea foarte bine matematica, pocnea
elevul din orice si bea de zvnta. Multe am petrecut cu el, n acel
an de rscruce. Dup plecarea mea, n-a mai stat nici el mult n
Perieti; s-a retras la Cineni, comuna lui natal frumusetea aceea
de loc dintre Rm. Vlcea si Sibiu si n-am mai auzit de el.
Eugen Poznei era basarabean. Eu cred c era pe trei sferturi
rus. nalt, masiv, roscovan, n puterea unei vrste de 40 de ani
trecuti. Era titular la Rus. Pe basarabeni: rusi, ucrainieni, gguzi,
ce-ar fi fost ei doar cu o tr de snge romnesc, oficializat, n
vene s fi fost nu-i ntreba nimeni de acte: s-au pierdut n rzboi,
tovarsi, din vina Armatei Romne; dar stiau limba rus si preau,
ct de ct, intelectuali.
Poznei se pripsise, mai nti se zvonea la Radio-sant
ntr-un stuc de munte, de pe lng Curtea de Arges. Tot profesor
de rus. Trsese n gazd la o femeie vdan, care avea o fat de 14
ani si un biat de 12. Cnd s-a sturat de vdan, dup vreo doi ani
de trai comun, a cutat s-o ntind. Dar nu singur: cu fata si biatul
s-i usureze viata femeii nevoiase, bucuroas c va avea grij de
ei ca de copiii lui. Pe fat, Tiuta, o ajutase s termine liceul; biatul
era n clasa a VII-a. Cu amndoi a cobort n cmpie, la Perieti.
Poznei era imbatabil la sah. Juca, iarna, cu nvttorii
Gheorghe Linc (unchiul meu, frate bun cu tata) si Virgil Olteanu:
o litr de tuic partida si ulciorul de trei kile, din gura sobei din
Cancelarie, forfotea continuu.
Uneori iesea cu ambii copii, duminica, la plimbare, prin
centrul comunei, pe la Cminul Cultural. Mitu Stanciu, cam
blbit de felul lui, i tot trgea Tiutei clopotele: Domn Poznei n
sus, domn Poznei n jos pn s-a nfuriat rusul: Auzi, Mitule,
s-mi lasi fata n pace, c ajungem la crim!.
Si s-a cumintit Mitu.
Mai trziu nu prea trziu, dup plecarea mea s-a aflat
c ingenua Tiuta era tiitoarea rusului; cu care a fost nevoit, spre a
nchide gura lumii (sau spre propria sigurant) s se cstoreasc
si s-i dea numele lui: Poznei.
Dup ctiva ani, familia Poznei s-a refugiat la Cmpulung
Muscel. Mult a avut, aici, de ptimit btrnul rus de la tnra lui
nevast; care venea cu amanti peste el, n cas, drept rzbunare
pentru adolescenta si tineretea jecmnite de babalc. Aveau si o
Anul I, nr. 4/2014
44
fat; frumoas, desteapt si profesoar prin prtile Brganului
dar czut n doaga unei secte religioase, de nu se mai ntelegea
nimeni cu ea.
Ei, dar nu trebuia s mping condeiul pn aici si s
rmn la timpul cnd ncepe aceast evocare: anul scolar 1957-
1958. An n care mi-am luat n serios viata si destinul. mi pregteam
temeinic, acas, lectiile de istorie; alctuiam cte dou rezumate
din fiecare lectie: unul, mai larg, detaliat, pentru Facultate;
cellalt, mai restrns, pentru scoal. Clasa a V-a Istoria Antic; a
VI-a Istoria Medieval; a VII-a Istoria Modern si
Contemporan. nvtam rezumatele pe de rost si m strduiam s
nu le ncurc. n clas, m plimbam printre bnci, cu minile la
spate, si dictam. Rar, s poat s scrie si ultima loaz. Apoi puneam
un elev s citeasc ce-a scris; mai ndreptam cte ceva si, gata,
ora se ncheia. Cei mai multi plecau cu lectia nvtat. Evident c,
la ascultare, nimeni nu lua mai putin de 8; chiar si cnd nu stia: de
rusinea notei prea mari, se punea cu burta pe carte.
Trziu, dup ani, am ntlnit la Rm. Vlcea dou surori,
foste eleve, acum femei n toat firea, cu copii mari: Lucica Lut
(clasa a V-a) si Lelia Lut (clasa a VI-a). Mi-au mrturisit c eram
(si am rmas) singurul profesor care nu m uitam n carte, stiam
lectia pe din afar si predam plimbndu-m. M admirau si fetele
si bietii; poate m si iubeau au adugat ele.
O dambla care a fcut ravagii n iarna acelui an scolar era
pokerul. Strnit de popa Mezdrea, parohul bisericii. n tineretea
lui, pn-n rzboi, se jucase la Perieti poker n draci: popa,
nvttorul Linc, ai lui Antonescu (unul era primar) ai lui Cosma.
Cnd se ncingea jocul de regul, acas la Srba lui Cosma
femeia era argint viu si foc pe dedesubt: primenea vinul, schimba
prjiturile si-l mai ducea pe cte unul (mai cu seam pe Linc:
tnr, chipes, flos; dar nici popa, curvar recunoscut, nu pierdea
ocazia) ntr-o camer alturat, s se odihneasc. Se zice c, n
perioada aceea, se pierduser la joc pogoane de pmnt, se
amanetaser lefuri, se fcuser datorii la bnci. Dar obiceiul jocului
de crti (pe bani) se stinsese, sub razele socialismului victorios.
Acum, din senin, popa afl (dracul stie, cum) c Poznei
stie s nvrt foita. Stie si Godeanu si se pare c nici lui Mitu
Stanciu nu-i e strin decarul; o fi deprins si el ceva pe-acolo, prin
cele facultti. I-a invitat ntr-o sear la el si-au tinuit, palmnd
crtile, pn n zori. La desprtire, popa le-ar fi zis: B, aduceti-l
si pe Jean al lui Mnzu, pe-sta, Andreit, c-am auzit c-ar fi si el
ceva dascl pe-acolo.
Pn s m duc, cei trei si-au pierdut toate dup-amiezile
sptmnii, ca s m nvete s joc poker: Godeanu m turtea cu
decantarea; Poznei, cum s filez crtile fr s se observe nimic
pe fata mea; Mitu, n cea mai clar blbial posibil, mi tot
rsturna formatii sub privire: ful, careu (de asi cu pop-n coad)
chint (spart si roial) perechi, trei bucti SI se pare c s-a
lipit ceva de mine, dac ntr-un moment de ncordare maxim,
preotul n-a mai rbdat, rbufnind: B, al lui Mnzu? Tu nu esti
fcut de tac-tu, b! Tu esti al lui Linc, b, c numai sta ne regula
si la cacealmale.
Se las seara. Sear de smbt c numai smbta se
juca, s ai timp a doua zi, duminica, s-ti revii. La ora stabilit:
cioc! cioc! cioc! n poarta popii. Dup poart, popa trage, fr
zgomot, zvorul
ntr-o camer, o mas ptrat, cu patru scaune; alturi,
nc un scaun pentru a cincilea, prin rotatie. Pe un piedestal ceva
mai nalt: o lamp nr. 11, cu lumin mult; o caraf de 2 kile cu vin
si cinci pahare.
Popa scoate din sertarul mesei un pachet de crti noi. Si
jocul ncepe. O mn, dou nclzirea: cip, pas, parol, bun cip
Apoi jocul se ncinge: pe de doi pe de trei Priviri dusmnoase.
Mini ndemnatice. Crti lunecoase. Si potul, mpovrat cu multe
pariuri, trece cnd la unul, cnd la altul dar mai ales la pop,
care, cnd l trage spre sine, grebleaz masa cu rschitorul degetelor.
Bag banii n sertarul mesei, de unde scoate altii; Nu e bine s
joci banii cstigati, e semn de pagub, ghinion.
Mitu oboseste si-mi cedeaz locul. Godeanu si Poznei
scheaun; sunt n pierdere si trebuie s recupereze. Se dau crti.
Decartare. Popa servit. Poznei servit. Godeanu cere o carte. Eu
pe toate, trei. Si cstig. Se mai ntmpl zice popa cteodat
d norocul si peste prost si scoate bani proaspeti din cutia
mesei.
Se apropie miezul noptii si cstig mereu. Uneori mai
ciupeste cte ceva si Poznei; si Godeanu. Popa, niciodat.
Acum se oficiaz al doilea borcan cu vin. Aflasem c popa
att ofer: un borcan cu vin la nceput si nc unul la miezul
noptii; de cte doi litri fiecare. Strig, nervos, la preoteas:
Matildo, adu vinul la!. Nu pot, m-am dezbrcat. O s vin
fata. Si Verginica apare n us: descult, ntr-o rochie roz,
transparent, cu carafa de vin n mn ca o nimf a lui Dionisos.
Dispare ca o nluc, iar eu rmn cu ochii n gol. Fcndu-se c nu
observ sau, poate, tocmai observnd popa anunt: Nu mai
facem pauz, continum jocul si d pe gt, pe nersuflate,
paharul cu vin.
Am mai jucat vreo dou ceasuri, n care popa a pierdut
continuu, iar eu am cstigat continuu.
La desprtire, n poart, ne-a zis: V anunt eu, cnd ne
mai ntlnim. (Dar nu ne-am mai ntlnit; sau, cel putin, eu nu am
mai fost invitat, iar ceilalti n-au btut toba).
De la popa ne-am dus, toti patru, la Poduri, la nea
Gheorghit, si-am but o vadr de vin ca s ne curtim.
Nici acum, trziu, n-am nteles de ce m-a invitat popa
Mezdrea la el acas, la poker. S-mi vd iubirea pierdut? si s-
mi fac-n ciud c sunt la un pas de ea, dar n-am acces? Sau din
lcomie: s-mi ia banii, s-si bat joc de mine? c de lacom, era
lacom.
Aceast evocare ar fi trebuit, poate, s se cheme Cruta
cu maimute. Iat cum st povestea.
n comuna mea, Perieti, a luat fiint primul Muzeu Stesc
din tar. n anul 1959 cu tam-tam mare. Oficialitti, locale si
centrale, artisti plastici (Irimescu, Baba, Ciucurencu, alte nume
nsemnate) pres, local si central, Radio si Televiziune (abia
intrat n casele oamenilor avuti).
Muzeul a fost amenajat n cele cinci-sase ncperi ale
Cminului Cultural un conac impresionant, al boierului Massu,
nltat pe o ridictur de pmnt: arhitectur de mare clas, cu
scar larg, pe dou prti, (aidoma celei de la Castelul
Fontainenbleau, as zice azi).
A venit muzica de la oras: Doina Oltului; fratii Rizea,
guristi, guriste. S-a chefuit pn-n trziul noptii, urndu-i-se
proasptului Muzeu, ca unui prunc, ani multi, viat lung, bucurii.
Cel mai ncntat de aceast frumoas realizare a fost
domnul Mitic Anton, directorul Cminului Cultural. Fusese
profesor de Muzic, dar pentru c fcuse si Seminarul Teologic, a
fost nlturat de la catedr, s nu le strice copiilor constiinta despre
lume si viat. Degeaba a absolvit, apoi, liceul si Conservatorul
n scoal n-a mai avut loc. Era un om tnr, vesel, optimist un
perfectionist, s-ar spune azi s-a multumit si cu Cminul
Cultural.
Multe a fcut Mitic Anton pentru ridicarea gradului de
cultur al concettenilor si, dar Muzeul l-a cucerit fr drept de
apel. Aducea tranii, grupuri-grupuri, periodic, printre exponate
Destin - VASILICA CHIFU
Anul I, nr. 4/2014
45
(statui, tablouri, documente) si le explica. i nvta ce este frumosul
si cum se poate tri frumos; chiar n acele conditii grele ale
satului ori cu att mai abitir. Cum se conserv frumosul;
amintindu-le vechile noastre cntece populare; refcnd Clusul
nostru specific; alte obiceiuri ale locului.
Lansase invitatia n tot raionul Slatina, mai departe, n
regiunea Arges si nu era duminic n care s nu poposeasc la
Muzeul din Perieti un camion cu oaspeti.
Pn ntr-o zi; pn ntr-o zi de dup vreo doi ani. Cnd
nu se stie ce i-a venit primarului Gutuit, ori secretarului de partid
Tntoc, ori amndurora, c-au tbrt pe bravul Mitic Anton, cu
ordinul sec, indiscutabil: Ia-ti maimutele si pleac!. Bietul om
se uita buimcit la ei. N-auzi, b! Ia-ti maimutele si pleac! Avem
nevoie de spatiul sta! Sarcin de partid!.
Si omul si-a ncrcat maimutele n vreo dou crute si-
a pornit-o pe drum, la vale S-au spart statuile (multe din ghips)
s-ai sfrtecat tablourile, curgea vopseaua de pe pnzele pictate.
Lui Mitic Anton i siroiau lacrimile pe obraz. Crutasii se
scrpinau, nedumeriti, pe chelie.
A fost jale mare.
Gutuit si Tntoc, care abia puteau s se iscleasc, au
clrit nc multi ani comuna.
Mitic Anton a fost promovat la oras, la Comitetul Raional
de Cultur.
De muzeu primul Muzeu Stesc din Romnia, inaugurat
cu atta fast n-a mai auzit nimeni; s-a nchis de la sine. Singura
oper care a scpat dezastrului tabloul unei fetite din sat, care-
i pozase, atunci, lui Ciucurencu se pare c zace n subsolurile
Muzeului Judetean Olt.
A venit vara; din nou, august. Am plecat la Bucuresti,
decis s nu m mai ntorc.
Ion Andreit
(din volumul, n pregtire, n toamn, amintirile)
Smbt, 10 august 2013
La Negoesti
Operele, ce s-a mai ales din ele, au fost ornduite, tot ca
muzeu, ntr-un alt conac: mai mic si nepotrivit pentru asa ceva
conacul lui Chiriac; nu departe de conacul colonelului Dinu.
n fostul Muzeu si-a mutat Geaceul sediul: cu birouri
pentru fiecare troglodit al agriculturii socialiste.
Vave, fost slug (vcar) la colonelul Dinu, a ajuns
presedintele Colectivei.
POEZIA SI
NTELEPCIUNEA
CRTII
Anul I, nr. 4/2014
46
CARTEA DE AZI, CARTEA DE MINE
Mihai Popescu
ANTOLOGIE INCITANT
Poezia si ntelepciunea Crtii,
antologie de poezie si maxime nchinate
crtii, gndit si ntocmit de Prof. Dr.
Mihai Popescu, Editura Militar, 2010.
Cteva sectiuni edificatoare:
carte, cititor, cuvnt, scris, limba romn,
bibliotc, uneltele de scris. Antologia se
ncheie cu epigrama celebr semnat de
Cincinat Pavelescu:
Uitnd c gloria e fum,
Imprimi volum dup volum!
Dar timpul crud, pe nesimtite,
Cum le primeste, le si-nghite!
(Unui scriitor avid de nemurire)
Antologia este sustinut de
nume mari ale literaturii romne,
ncepnd cu cei dinti cronicari si cu
Dimitrie Cantemir. Lipseste pe nedrept
Ion Minulescu. n schimb, Eminescu
aproape c patroneaz antologarea!
Este prezent Mira Lupeanu, cu
dou poeme antologice, Zodia crtii si
Carte nou. Citm din acest ultim poem:
Ne recitim destin n carte nou,
Re-nchipuiti de tot ce-a fost
trecut.
Se rupe visul sub tceri de rou,
Cu uluiala florii ce-a fost scut.
Cum porti coperta lumii
desfcute
Pe crestet, cumpnind pmnt si
cer,
Mai cred c ai n mn pagini
mute,
Curate, ca si sufletul, de
ger............
Romulus Vulpescu, prezent cu
mai multe poezii, este tulburtor n Rug
de cititor:
Doamne, Dumnezeul meu,
..........................................
Mntuie crtile de calvar;
Crut-Le de rug si de Tartar;
Cldeste-ni-Le adpost si Altar;
Accept-Le-n Empireu,
Ca pe un sacru trofeu;
Deschide-n Rai bibliotec
S putem citi-n veci de veci.
Antologia Poezia si ntelepciunea
crtii este cartea-pasaport la eternitate a
unui crturar adevrat, extras din stirpea
Sf. Ieronim, sfntul paton al bibliotecilor.
Chiar si numai aceast carte ar fi de-ajuns
s poarte, peste generatii, numele unui
om de cultur si de rar sensibilitate
artistic.
Bucuresti, Iulie 2014
Constantin Lupeanu
Traian Vasilcu
Eseu
Anul I, nr. 4/2014
47
NVIEREA DIN MORTI A
CUVNTULUI
nvierea din morti a Cuvntului
A fost odat ca niciodat pe-adevratelea un Cuvnt. Si
nu unul oarecare, din orice dictionar explicativ existent oriunde pe
glob. Un fel de bob-glob, esinencian vorbind, adic trup si suflet
fremtnd si ntr-un picure de rou n zori, si-n ntreg universul.
Prin urmare, a fost odat ca niciodat pe-adevratelea un
Cuvnt. Atotcreator, furitor al lumilor vzute si nevzute de ochii
muritorilor, El nsusi nftisndu-Se doar alesilor Si. Necuprins si
Nenteles de mintea omeneasc, vesnicul Cuvnt e neschimbtor
si Atotprezent, Atotstiutor si Atotputernic. Atotmilostiv si
Atotadeveritor, Atotdrept si Atotsfnt. AtotDragostea lumii, numai
Cuvntul este desvrsit si-L vedem, revrsndu-Se din creatiile
Sale, fr ustensile mritoare. Atoatelucrtor, Atottiitor e numai
Cuvntul, pe care slavoslovindu-L l avem n sufletul amurgit si-n
gndul nseninat.
Amin! si de la capt Iubire.
Tocmai de aceea, Cuvntul trebuie cuvntat pretutindeni,
chiar si-n voievodatul Tcerii, fiindc n Cuvnt toatele sunt de rod
pn si tcerea!
A scrie n tcere nseamn a lucra pn la Istov, pentru a-i
reda acesteia chip de Cuvnt.
. ..Cel care este Calea, Adevrul si Viata lumilor toate n
curnd va nvia din morti. S-ngenunchem, ridicnd din nepsare si
uitare, ca pe trupul de tain si Duh al Mntuitorului, Cuvntul. Da,
da, Cuvntul sublim al acestei tri, al Europei si al Lumii.
Dac iubesti trebuie s oblduiesti. S investim asadar
Dumnezeu n tceri creatoare.
S investim Dumnezeire-n Cuvnt, Lumin n Lumin si,
purificati de urgia pcatului, s ne-ntrebm temtori: Cuvntul a
nviat? ca s rspundem surztori: Cu-adevrat, n toti a nviat!
ntrebarea n cutarea Rspunsului
A fi sau a nu fi n Tcerea din lucruri iat o ntrebare
primordial la care, de peste dou mii de ani, cutm un rspuns
concludent si aflm un cuvnt care doare.
A fi a nu fi n Tcerea cuvntelor? Ne ntrebm, rnd pe
rnd, zilnic uitnd invocarea rspunsului esential n miracolul din
fiecare.
La urma urmelor, ce-o mai fi si dinuirea druitului cu har
artistic n si ntru Tcerea cuvintelor, lucrurilor, tainelor, toatelor
cte vor fi existat sub soare si lun?! La urma urmelor, de ce ne-am
ntreba att de categoric: a fi a nu fi n Tcere, cnd a fi n durere
echivaleaz cu a nu fi n surs, dar ambele stri se regsesc n iubire
sau se confund cu ea.
Facem o pauz, lum loc pe lespezi duse n brate de iarb
si contemplm cu gndul Nesfrsirea.
A fi sau a nu fi n Nesfrsire? iat o nou-veche-
strveche ntrebare multimilenar la care orisice creator valoros din
univers, prin scrierile ce-i prefateaz ori postfateaz clipa-n vecie
sau vecia n clip, tot caut, nvalnic, un rspuns.
Acesta, rspunsul, se ntelege, ca orice bunvestire,
blagian vorbind, tare de departe vine, ca si verbul a iubi, de
altfel.
Creatorul din Basarabia, la rndul lui, nu e o exceptie n
sensul cutrii cuvntului care s exprime nu doar adevrul, ci si
calea, si viata, adic s-l poat exprima n putine vocabule pe
zmislitorul de Lumi pe chiar Dumnezeu.
Creatorul terestru e numai o Raz nduhovnicit n Cuvnt.
Scris si pictat pe sevalete de cer, acesta, Cuvntul adic, si desface
larg aripile, n semn de invitatie la festinul spiritului romnesc si
universal.
A fi n Tcere e si nu e un blestem. A nu fi n Tcere
echivaleaz cu pururi nvesmntat n manta-mi, adic si cu viata
ntrebrii aflate vesnic n cutarea Rspunsului.
I. Ordin de Toamn, ordin ntomnat
Pictorii ar trebui s nu mai picteze, pentru c pnzele naturii
sunt de nentrecut, poetii ar trebui s nu mai poetizeze ori s nu mai
tot poeticeasc aiurea, pentru c minile ploii si ale zpezii
dumnezeiesti din nalturi scriu cea mai frumoas nespunere din
mileniile de pn acum, iar compozitorii si interpretii vocali ar fi
cazul s-si aplece fruntea n fata privighetorii care zice nezisul artistic
universal cum nu s-a auzit n vz si nu s-a vzut la auzul nici unui
creator, ajuns, din nebunia lumii, genial.
Si ca o dovad sigur, de necombtut, de vreme ce chiar
din acest cuvnt, chiar din aceast liter m las de scris, iau de m
zmulg din mine nsumi si m frng din scrisul infinit al clipei reci,
Anul I, nr. 4/2014
48
cci scrie-m-va mult mai bine ploaia, zpada, vntul, moartea si
preatcerea unui gnd de nimeni pe vecie nfiat.
Si om mai fericit nu s-a-ntmplat!

II. Poem citadin
Bun dimineata, copilrie, zic.
Iat-m ajuns din nou n mintea ta sau, mai bine zis,
niciodat plecat din tine cu adevrat. Pentru c tu esti un oras, un
mirific si imens oras, visat mereu si nicicnd cunoscut pn la sfrsit
de nici un locuitor al tu, de nici un pmntean chiar.
Dar are, oare, sfrsit copilria, adic orasul
numit Copilrie, care a aprut pe lume la o dat (zi, lun, an, secol,
mileniu) anume si nu se mai termin n veci?
Bun dimineata, copilrie, rezic!
Iat-m ajuns la o nou zi de nastere a ta, mai bine zis:
iat-m martor ferice la omagierea ta, adic a noastr, fiindc, n
fond, tu esti sinonim cu noi si viceversa.
Ce frumos spus: Noi suntem numai Tu, Tu esti doar Noi!
Iar dac n aceast parte de cer si de pmnt orice lucru fiinttor,
adic orice fiintare lucrtoare continuu la holdingul Timpului-
Dumnezeu si are ziua sa, atunci si orasul numit Copilrie are un
hram propriu siesi, oras unic n care visele noastre, ca niste soldtei
de plumb, zilnic mrsluind pe strzi, vegheaz mereu netrecerea
clipelor de azi n ieri, a prezentului n trecut si a vietii n
Bun dimineata, Copilrie!!!

III. Sinceritatea ca Sentin
Motto:
Unii (s)cri-cri-itori nu trec pe la biseric, pentru c
nu au invitatie oficial de la Dumnezeu.

Noi, cei care scriem istoria clipei sau, cel putin, credem
asa, ar trebui s fim fericiti si s punem de-o suet tragic de bucuroas
din mai multe motive, nationale, desigur.
Marele tran, desi nu prea e de acord, nu are ncotro: s-a
votat unanim, ca pe vremuri.
Prin urmare, va fi conformat cu de-a sila (cititi: de bun
(ne)voie).
Plcut respins de cte se-ntmpl sub stelele apocaliptice
ale Chisinului, nu pot dect s salut prezenta medalistului
Ghenadie Ciobanu n lista candorilor Romniei.
Pentru ce nemerite, v rog, ngenuncheat n iarba verde
de-acas, s nu m-ntrebati.
A nins si eu tot mai vreau s refiu.
A refi? Aceasta vine, tare de departe vine.
n viata aceasta, omul are dou alegeri si nu trei: adic
poate fi si, ati priceput, nu? poate s si refie.
A refi echivaleaz cu faptul tririi postumittii reale n
antumitate, n starea de antum, mai bine scris. Faptul c un gnditor
e acceptat prin (si de) Tcere e unul irelevant, insignifiant chiar.
Faptul c acelasi gnditor si trieste irealitatea-n real
iat adevrata, poate unica revelatie a pmntescului din noi sub
cer.
Lumea pe care zilnic o ntmpinm cu inima si o petrecem
cu privirea e att de material, nct imaterialitatea acesteia devine
o tem tabu pentru contemporaneitate.
n plin mileniu al III-lea, romantic rmne doar Eminescu,
plopii lui, mereu fr sot si ninsoarea.
O, de ni s-ar lua Eminescu, am duce-o fr probleme.
De ni s-ar lua plopii? Dar noi i-am prefcut de ceva ani
buni n lemne de foc.
Ct despre ninsoare.
Nu a nins noiembrie, decembrie din 2004 si douzeci de
zile din ianuarie 2005 si ne tot ntrebm: s-a suprat oare cerul pe
romnime?
Nu s-a mai suprat, fiti pe pace, si ca un argument
indubitabil de-o vreme ninge prdalnic n univers.
Medalistii, inclusiv medalistele natiunii, se citesc, eventual,
se cinstesc, privind cum ninge februarie la nesfrsit.
Deschid aparatul de radio.
Din el m viscolesc melodiile singurttii de aur.
Ce fericire s fii nins cu melodiile nemrginirii!
Deschid publicatia cerului. Tcere de-azur se numeste.
Citesc cu glas tare: Ieri s-a mpuscat la Belgrad vntul.
Suveranul l-a decorat post-mortem cu ordinul cel mai de pret:
Steaua Tristetii.
Ce dezndejde s fii viscolit cu-ntristri fr seamn!
S intrm n ninsoare ca-ntr-o catedral a limbii romne.
... Ninge din toate cele patru puncte cardinale.
Ninge miraculos si dramatic.
Miraculos de dramatic, mai bine rostesc.
Ieri m-am sturat s mor ct mai frumos.
Ieri m-am sturat s triesc infinitul.

Post-motto:
La nceput a fost sfrsitul si ningea.
IV.Punescu, Muntele rmas
Muntii, ciudat lucru, nu mbtrnesc. Ei se nasc btrni,
adic nu devin n timp ceea ce prin sorgintea lor chiar sunt.
In vremea lui Balzac, scria Eugen Barbu, un individ (a
ce citi: munte n. a.) n genul lui Adrian Punescu nu ar fi surprins
pe nimeni; biografia poetului seamn vdit cu acea a marilor
ambitiosi din Comedia uman.
Cel mai productiv si turbulent poet al tuturor timpurilor,
dar si prozatorul, textierul, gazetarul, editorul, tribunul, omul politic,
mai bine scris: Pestetotul din Copcenii Basarabiei, reprezint prin
scrisul su ct toat cuprinderea Romniei originale, adic Mari, un
univers n universul Poeziei fr sfrsit.
Acest miner urias al cuvintelor* (Tudor Palladi), avnd
un adevrat cult pentru plnsul lui Bacovia (acelasi Barbu), desi
vine, logic vorbind, dintr-un sir prelung de crti si autori de marc,
dar unic prin vulcanicul su temperament liric, e scriitorul complet
si incomparabil al literaturii romne contemporane.
Tot el o Niagar de imagini, de tunete ca ntr-un cer de
var, acest mare poet este nainte de toate prin tot ceea ce face un
spectacol (E. B.), n spectacol, as scrie si chiar scriu, ca o dovad
a coexistentei efemerului cu eternul, si viceversa, n Templul
cotidianului prpstios de dulce, arareori.
Convins pe viat, dar si pe moarte convins c Dintre toate
pe planet, / Ce frumos e omul, / Numai el nu se repet, / Ce frumos
e omul, Punescu lucreaz la istoria unei secunde ct o viat de
exceptii, unde n-ajung (sau ajung, totusi?) crtile postale ale
mortii, aflat sub semnul ntrebrii, precum e si lumea ca lume,
aceast repetabil povar, altfel spus, pmntul deocamdat
fiind.
.....................................................................................
Cel mai popular poet romn n viata antum, dup
Eminescu, ce-i drept, Adrian Punescu de Basarab este,
incontestabil, un munte ntre muntii romnesti.
(va urma)