Sunteți pe pagina 1din 139

CURS I

INITIERE IN BIOENERGIE
AURA SI CULORILE
Aura nu exista numai in imaginatie. Ea poate fi fotografiata cu aparate foarte sensibie! in
experimente stiintifice strict controate. "e#iumurie foosesc citirea aurei pentru
e$auarea sanatatii! a starii mentae! emotionae si psi%ice a pacientuui. "e#iumurie $a#
aura in cuori! #ar a#esea ea poate fi $a&uta sub forma unor un#e sau ate manifestari
energetice '%aouri cu forme strict #efinite(.
Unee me#iumuri nu $a# aura! #ar o creea&a inc%ipuin#u)si cum ar trebui sa arate #aca ar
putea)o $e#ea. Ate persoane simt #oar energia care incon*oara omu! fara a o exprima in
imagini $i&uae. +iferite tra#itii atesta existenta unui numar #e sapte straturi succesi$e ae
aurei.
Consi#eram ca ne sunt pe #epin suficiente informatiie pe care e obtinem #in citirea
formei aurei.
O aura, sanatoasa in$auie intregu corp #in cap pana in picioare! pana a cati$a
centimetri #e corp. Unee persoane au o aura incompeta. +e exempu! #aca a$eti o $iata
se#entara! $a pimbati rar si nu faceti exercitii fi&ice! #e a genunc%i in *os $eti a$ea o
aura subtiata! rarefiata. +aca o anumita parte a corpuui este afectata #e boaa sau a fost
inaturata prin operatie ca urmare a unei afectiuni patoogice! in &ona respecti$a aura $a fi
mai saba,.
+upa cum am mai spus! nu intot#eauna aura este $a&uta in cuori. Incepatorii o $a# ca pe
o fasie abicioasa! ca o ceata $aurita. -entru a o citi insa! me#iumurie isi pun in
functiune !!ecranu menta, propriu! spre a $e#ea intreaga #i$ersitate a cuorior aurei! pe
care o foosesc in stabiirea starii pacientuui.
C%iar #aca putem #a o #escriere generaa a semnificatiei #iferiteor cuori si nuante!
trebuie sa subiniem ca acestea pot fi $a&ute intr)o perceptie strict in#i$i#ua si nu exista
#oua persoane care sa $a#a simutan nuante i#entice in aceeasi aura. +aca #oriti sa cititi
caracteristicie aurei psi%ice! trebuie sa a$eti o imagine generaa asupra semnificatiei
cuorior acesteia. +ar este mut mai important sa putem $e#ea #e fiecare #ata in mo#
#istinct fiecare cuoare! ca si cum nu am fi $a&ut)o nicio#ata pana atunci! si sa stim sa
#escoperim #in nou ce semnifica aceasta cuoare intr)un anumit context.
Auree sunt intr)o continua sc%imbare. Cuorie si formee aureor se sc%imba o #ata cu
gan#urie si sen&atiie in#i$i#uui. Toto#ata! cuorie se atenuea&a si se contopesc! se
intrepatrun# ca intr)un curcubeu! a#esea nu se poate spune un#e se termina o cuoare si
un#e incepe ata.
Te%nica citirii aurei.
Lista #e cuori care urmea&a este intocmita conform experienteor acumuate.
+e obicei cuorie pot fi interpretate astfe.
) NEGRU ) cuoarea mortii si a #istrugerii. -oate fi citita ca semn a unei #epresiuni!
in#eosebi can# apare ca un nor intunecos care in$auie capu pacientuui. +ar moartea
este o stare care prece#e renasterea! iar #istrugerea este premergatoare creatiei.
/
!!intunericu ce mai a#anc se asa c%iar inaintea &orior., 0n acest ca&! cuoarea neagra
poate fi consi#erata po&iti$a. +e asemenea cuoarea neagra este consi#erata #rept
cuoarea care repre&inta umina +umne&eiasca in$i&ibia! care $ine sa umine&e si sa
purifice sufetu '%aina preotuui si cuoarea copertei Bibiei(.
) CENUSIU ) cuoarea pictiseii si a boii! care masc%ea&a #e obicei emotii cum sunt
teama si furia.
) "ARO ) #e obicei! cuoarea -amantuui! arata puternica egatura cu panu fi&ic. +aca
In$auie taipie si gambee! poate fi un in#iciu ca persoana respecti$a face mute exercitii
fi&ice. Uneori! #aca este stearsa si #ifu&a! poate fi un semn a ipsei #e energie.
) 1ER+E ) cuoarea care semnificti cresterea. -re&enta sa in aura arata #e obicei ca
persoana respecti$a se gaseste in fa&a #e aegere! #e stabiire a atitu#inii sae in $iata sau
in raport cu cre#inta. Este o cuoare po&iti$a! care poate sa apara can# omu! #erutat #e
sc%imbari interioare ra#icae! cre#e ca $iata ui nu este bine acatuita. Cuoarea $er#e
#esc%is este un semn a #e&$otarii psi%ice.
) ALBASTRU ) cuoarea creatiei! a imaginatiei si auto)exprimarii. Asemenea marii si
ceruui! a caror simbo este! cuoarea abastra exprima natura feminina sau atura
feminina a personaitatii mascuine. Abastru inc%is este un semn a #epresiunii aparute
atunci can# omu este ne$oit sa actione&e #upa i#eie atora! pentru care trebuie sa upte
mai mut #ecat pentru ae sae proprii.
) GALBEN ) cuoarea inteectuui! semnifica procesu #e trecere #e a inconstient a
constient. Gabenu presupune miscari si sc%imbari #e toate feurie! in#eosebi cee care
#uc a purificarea si #e&$otarea mintii. +e cee inai mute ori cuoarea se $e#e ca o
aureoa sau un nimb in *uru capuui.
) -ORTOCALIU ) cuoarea $in#ecatoare prin exercitiu. Ca si Soaree pe care i
simboi&ea&a! in#ica natura mascuina sau atura mascuina a personaitatii feminine.
Can# apare in aura! poate sa in#ice ca in#i$i#u respecti$ are caitiiti puternice #e
$in#ecator sau se afa intr)un proces #e crestere fi&ica ori #e auto$in#ecare emotionaa.
) RO2 ) cuoarea intuitiei si a unor cunostinte extinse #espre -amant. Uneori este numita
!!cuoarea intuitiei panetare,.
) ROSU ) cuoarea emotiior si a pasiunii #e a trai! a sentimenteor puternice! cum ar fi
ura! frica sau iubirea. Cuoarea rosu aprins si pur inseamna perse$erenta si pasiune.
) -UR-URIU ) cuoarea spirituaitatii si a #e$otamentuui. Oamenii care practica
me#itatia sau au sentimente reigioase puternice au #e obicei aceasta cuoare in aura or.
) AURIU ) cuoarea intuitiei pure! a cura*uui psi%ic si a autocunoasterii. Nimburi aurii
straucitoare pot fi $a&ute a#esea #easupra capuui misticior si persoaneor afae in
starea #e exta&. Cuoarea aurie este o cuoare mascuina! repre&entata a#esea #e Soare.
Este toto#ata cuoarea purificarii si $in#ecarii.
) ARGINTIU ) cuoarea feminina a Lunii! cu semnificatie anaoaga cuorii aurii! #esi
intanita rnut mai rar. "ut argintiu in aura inseamna cura* si in&estrare psi%ica in ceea ce
pri$este tee3ine&ia sau e$itatia. Argintiu este cuoarea caatariior in astra. Se consi#ers
ca intre corpu astra si ce psi%ic! can# sunt separate! egatura se face printr)un fir
argintiu.
) ALB ) #aca este pur e cuoarea ceui mai inat ni$e spiritua! a purificarii si a iuminarii.
Unee tipuri #e me#itatie! cum ar fi me#itatia transcen#entaa! pot a#uce sau nu
iuminarea! #ar pot coora aura in ab.
Auree pot fi citite ca niste %arti. Cuorie or apar a#esea egate unee #e atee. +e
4
exempu! putem $e#ea cuoarea rosu inc%is in prea*ma inimii si o putem interpreta #rept
furie! care pro$ine #in strafun#urie unei fiinte puternic afectate #e un traumatism
emotiona. +aca #upa rosu urmea&a portocaiu! inseamna ca persoana traieste un proces
#e $in#ecare a acestui traumatism! portocaiu semnifican# $in#ecarea.
+aca in aceeasi aura se obser$a $er#ee 'cuoarea cresterii si a #e&$otarii( imbinat cu
gabenu 'cuoarea inteectuiui(! afat in *uru capuui! se poate trage concu&ia ca!
$in#ecan#u)se! omu #escopera noi cai #e gan#ire si #e mo#ificare a structurii sae
mentae anterioare.
Cuorie pot sa apara in aura fie sub forma unor ben&i! stratificate! fie ca niste pete
%aotice! fie se pot amesteca intr)o masa #e&or#onata. Oricum ar fi ase&ate! foarte rar se
poate $e#ea o aura care sa ramana nesc%imbata! ae carei cuori sa nu treaca unee prin
atee si sa nu se mo#ifice! refectan# sc%imbarie sur$enie in starea in#i$i#uui.
Toate atesta $ariatiie cee mai mici si mai #eicate sur$enite in constiinta si in starea
mentaa! care inter$in cu mare rapi#itate! #e aceea este atat #e #ifici sa se #ea o #escriere
$erbaa a aurei. Cuorie #e ba&a,! cuorie pure #in aura se mo#ifica mut mai incet! in
saptamani! uni sau c%iar ani.
Nuantee sunt citite ca si cuorie si in#ica energia persoanei respecti$e. +e exempu!
un#ee care strabat aura pornin# #e a corpu persoanei catre exterior pot sa semnifice
forta si putere asupra atora ) este straucirea pe care o au oamenii #eosebit #e puternici.
Aceste un#e pot sa semnifice si absenta interesuui fata #e panu fi&ic.
))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
CURS II
1IN+ECAREA -RIN BIOENERGIE
1in#ecarea pranica sau prin bioenergie pro$ine #in orient! este un sistem practic simpu si
eficienta 1in#ecarea pranic5 6n compara7ie cu ate tipuri #e terapie energetic5 este o
form5 #e terapie mai cuprin&5toare 8i 6ngobea&5 tratamente mai particuari&ate #ec9t
ceeate #ou5 sisteme mai noi! Rei3i 8i atingerea terapeutic5! 8i este mai u8or #e 6n$57at 8i
#e apicat #ec9t $ec%ie 8i formaee sisteme c%ine&e8ti! respecti$ acupunctura 8i :i gong.
6n pus! ea cuprin#e te%nici ce nu se prea g5sesc 6n ate sisteme #e terapie energetic5! cum
ar fi utii&area 6n #etaiu a praneor cromatice 8i practica igienei energetice.
Ca 8i Rei3i 8i atingerea terapeutic5! $in#ecarea pranic5 6i 6n$a75 pe practican7i s5 perceap5
perturba7iie #in aur5. 6ns5 $ersiunea $in#ec5rii pranice a te%nicii ba&ate pe sim7u tacti!
numit5 scanare! este mut mai expicit5 8i mai precis5. +e exempu! $in#ecarea pranic5
a$ansea&5 c9te$a exerci7ii simpe care s5)i a*ute pe cursan7i s5)8i #esc%i#5 8i s5)8i
sensibii&e&e c%a3ree! sau centrii $itai! prin pame. 1in#ec5torii pranici $or putea astfe
s5 #etecte&e at9t congestia 'un boca* energetic(! c9t 8i epui&area 'o #eficien75 #e energie(
6n timp ce)8i trec m9inie peste corpu unui pacient. 1in#ecarea mai cuprin#e 8i ate #ou5
te%nici ae m9inior! m5turarea! o cur57are manua5 a congestiei sau energiei impure! 8i
;
energi&area 'consoi#area &oneor cu #eficien7e pranice(. Rei3i nu are o te%nic5 #e
m5turare simiar5! iar nete&irea c5ior energetice 6n atingerea terapeutic5 este simiar5! #ar
nu a fe #e eficient5 m5turarea. Nete&irea se aseam5n5 cu ceea ce 6n $in#ecarea pranic5
poart5 numee #e m5turare #istributi$5! respecti$ foosirea m9inior pentru a transfera cu
b9n#e7e energia #e a o &on5 a ata. "5turarea #in $in#ecarea pranic5 care ofer5 6ns5 o
eiminare mai concentrat5! mai compet5 a congestiei energetice! 6n primu r9n# pentru c5
$in#ec5torii pot foosi #iferite tipuri #e mi8c5ri ae m9inii pentru aceast5 te%nic5! 6n
func7ie #e &on5 8i #e <6nc5p579narea, boca*uui energetic.
Energi&area este mai #etaiat5 6n $in#ecarea prin atingerea terapeutic5! #e8i se poate
6n$57a mai u8or. In acest ca& terapeutii '$in#ecatorii( #irec7ionea&5 energia 6n corpu
pacientuui! a$9n# ca 7int5 ru#imentar5 &onee 6n care pacientu simte #isconfort sau
perturb5ri energetice. Cu toate acestea! 6n $in#ecarea pranic5 exist5 o sec$en75 specific5
#e purificare 8i energi&are a anumitor p5r7i ae corpuui 8i a anumitor c%a3re! 6n ca&u
fiec5rei probeme specifice #e s5n5tate! a8a c5 prana este foosit5 cu un efect maxim #e
$in#ecare.
Cu toate c5 se ba&ea&5 pe ni8te principii ce sus7in acupunctura 8i :i gong! $in#ecarea
pranic5 este mai u8or #e 6n$57at 8i #e foosit. Ca 8i 6n acupunctura! $in#ecarea pranic5
ucrea&5 cu meri#ianee= #eosebirea #intre cee #ou5 este c5 utima se concentrea&5 numai
pe meri#ianee cee mai mari! #e)a ungu c5rora se situea&5 c%a3ree ma*ore. Exist5 sute
#e ate meri#iane mai mici ce se 6ntretaie 6n corp! 6ns5 prin efectuarea unei 8e#in7e
energetice pe meri#ianee mari ) care e aimentea&a pe cee mici ) $in#ec5torii pranici
pot atinge re&utate mai eficiente 6ntr)o perioa#5 mut mai scurt5 #e timp. >i! bine6n7ees!
$in#ec5torii pranici! sau terapeutii in bioenergie! spre #eosebire #e practican7ii #e
acupunctura! nu trebuie s5 stu#ie&e ani #e &ie pentru a 6n$57a &onee 8i traseee
meri#ianeor mici 8i organee 8i p5r7ie corpuui pe care e energi&ea&5.
Seturie #e exerci7ii fi&ice 8i #e respira7ie au fost #e&$otate! cu mute secoe 6n urm5! #e
c5ug5rii c%ine&i! at9t 6n scopu a#5ug5rii unor noi aturi #e&$ot5rii or spirituae 8i
instruirii 6n artee mar7iae! c9t 8i pentru a face $in#ecarea fi&ic5 mai u8oar5. In
$in#ecarea prin bioenergie foosim generarea #e energie! pentru $in#ecare extern5.
Cursan7ior i se pre#au te%nici puternice care 6i a*ut5 s5 preia energie #in afara corpuui
or! pe care o proiectea&5 apoi 6n &one #eficiente! pentru a e $in#eca. Astfe! $in#ec5torii
pranici nu trebuie s5 se 6ngri*ore&e c5 i se <consuma? bateria 8i nici nu trebuie s5
petreac5 ani #e &ie 6n$579n# 8i practic9n# exerci7ii fi&ice compexe 8i mo#ee #e
respira7ie pentru a a*unge a ni$eu intern #e energie necesar unei $in#ec5ri eficiente.
In sf9r8it! ceea ce ipse8te #in aproape toate sistemee #e terapie energetic5 sunt cee #ou5
pietre #e temeie ae $in#ec5rii pranice. foosirea meto#ic5 a praneor cromatice! ce ofer5
un punct #e reper 8i acceerea&5 6n mare m5sur5 procesu #e $in#ecare! 8i igiena
energetic5! a#ic5 regui 8i practici pentru a e$ita infectarea energiei 8i pentru a men7ine
curate 8i suficiente resursee personae #e energie ae practicantuui.
Anatomia ta energetic5
1in#ecarea prin bioenergie ne 6n$a75 c5 boie 8i probemee #e s5n5tate pro$in #in
perturba7iie fuxuui energetic 'printr)o re7ea #e centri ai for7ei! pasa*e 8i c9mpuri
energetice care interpenetrea&5( numit anatomie energetic5. Anatomia energetic5! numit5
@
8i energia corpuui sau pur 8i simpu aur5! este un nor tri#imensiona #e prana ce porne8te
#in corpu fi&ic 8i se propag5 6n afar5! 6n toate #irec7iie! form9n# un contur imprecis 6n
*uru corpuui. Anatomia energetic5 are cinci componente principae.
/. c%a3ree sau centrii #e for75 ai corpuui! transformatorii care preiau 8i #istribuie energia
=
4. meri#ianee ) canaee #e energie ae corpuui prin care %rana circu5 a c%a3re 8i #e
acoo a organee 8i p5r7ie corpuui #in $ecin5tate=
;. aura interioar5 ) un strat interior #e prana ce porne8te #in corp 8i se propag5 a
aproximati$ /A cm 6n afara corpuui! a un a#ut s5n5tos=
@. aura exterioar5 ) un strat exterior #e prana! ce porne8te tot #in interioru corpuui 8i se
propag5 a c97i$a metri #e aura interioar5! a un a#ut s5n5tos. Aura exterioar5 p5strea&5
energia corpuui 6n interior=
A. aura s5n5t57ii ) o agomerare #e ra&e ungi #e BC cm ce ira#ia&5 #in porii corpuui. La o
persoan5 s5n5toas5! ra&ee #e s5n5tate sunt #repte 8i bine #efinite! 6n timp ce a o
persoan5 bona$5 ee sunt 6n#oite sau fa#e.
Auree sunt concentrice! asem5n5toare cu straturie unei cepe! trei aure fiin# a8e&ate
una 6n ceaat5 'fig. /(.
Anatomia ta energetic5 are patru func7ii principae.
/. #e a absorbi! #istribui 8i ener)gi&a corpu fi&ic cu prana=
4. #e a ser$i ca 8abon sau mo#e pentru corpu fi&ic=
;. #e a controa! prin interme#iu c%a3reor! regarea a#ec$ata a pranei 6n corpu fi&ic= @.
#e a ser$i! 6n primu r9n# prin interme#iu ra&eor #e s5n5tate 8i a aurei! ca un scut
protector pentru corpu fi&ic! 6mpotri$a contamin5rii energiei.
S5 anai&5m fiecare component5 6n parte
C%a3ree se afa in corpu eteric.
Anatomia ta energetic5 pre&int5 trei tipuri #e c%a3re. c%a3re ma*ore! care au p9n5
a D)/C cm #iametru= c%a3re minore! care au 6ntre ; 8i A cm #iametru! 8i mini)c%a3re! care
au mai pu7in #e 4!A cm #iametru. 'Not5. Toate #imensiunie sunt $aabie 6n ca&u unui
a#ut s5n5tos.(
Exist5 // c%a3re ma*ore! trei ) a inimii! a pexuui soar 8i a spinei )a$9n# o #imensiune
fronta5 8i una #orsa5. Astfe! a#un9n# #imensiunie frontae 8i #orsae ae c%a3reor
inimii! pexuui soar 8i a spinei! $ei ucra cu un tota #e /@ centri energetici ma*ori. 'Ar
fi foositor s5 te ui7i a figurie )4A! /)4B 8i tabeu )I pe m5sur5 ce e #iscut5m.(
-ornin# #e a $9rfu capuui 8i continu9n# 6n *os! pe partea fronta5 a corpuui! prin
picioare 8i #up5 aceea prin partea #orsa5 a corpuui! c%a3ree ma*ore sunt. c%a3ra
cre8tetuui! c%a3ra frun7ii! a*na 'sau c%a3ra &onei un#e se 6mpreunea&5 spr9ncenee(!
c%a3ra g9tuui! c%a3ra fronta5 a inimii! c%a3ra fronta5 a pexuui soar! c%a3ra fronta5 a
spinei! c%a3ra ombiica5! c%a3ra sexuui! a ba&inuui! meng mein 'sau c%a3ra rinic%ior(
8i c%a3ra #orsa5 a inimii.
C%a3ree minore 8i mini)c%a3ree sunt ocai&ate prin tot corpu! 6n maxiaru inferior! 6n
m9ini! t5pi! bra7e 8i picioare. +in cau&5 c5 cee mai serioase probeme #e s5n5tate se pot
trata numai prin ucru cu c%a3ree ma*ore! cartea #e fa75 nu anai&ea&5 6n #etaiu c%a3ree
minore 8i mini)c%a3ree '#e8i face scurte referiri a ee prin interme#iu unor reme#ii
pre&entate 6n capitou /;(. Iat5 o #escriere sumar5 a fiec5rei c%a3re ma*ore.
C%a3ra cre8tetuui este ocai&at5 6n $9rfu cutiei craniene! energi&9n# 8i contro9n#
creieru 8i gan#a pinea5. Este! #e asemenea! unu #intre cee mai importante puncte #e
A
acces a pranei 6n corp! #eoarece prana ce intr5 prin cre8tet energi&ea&5 tot corpu.
C%a3ra frun7ii se g5se8te 6n centru frun7ii! energi&9n# 8i contro9n# sistemu ner$os.
C%a3ra a*na se af5 6ntre spr9ncene! energi&9n# 8i contro9n# gan#a pituitar5 8i sistemu
en#ocrin. Are importan75 8i pentru c5 este se#iu puterii #e $oin75 8i a proceseor #e
g9n#ire con8tient5.
C%a3ra g9tuui este ocai&at5 a m5ru ui A#am 8i controea&5 g9tu! tra%eea! aringee!
esofagu! gan#a tiroi#5 8i sistemu imfatic. Ea mai este egat5 #e c%a3ra sexuui! fiin#
centru superior a creati$it57ii! 6n timp ce c%a3ra sexuui este centru inferior a
creati$it57ii.
C%a3ra inimii se af5 6n centru pieptuui 8i are #ou5 #imensiuni. o c%a3ra fronta5 8i una
#orsa5. C%a3ra fronta5 a inimii este ocai&at5 c%iar sub stern. Cea #orsa5 se g5se8te pe
cooana $ertebra5! 6ntre omopa7i! c%iar 6n #reptu c%a3rei frontae a inimii. C%a3ra
inimii controea&5 inima! p5m9nii 8i timusu.
C%a3ra pexuui soar are o #imensiune fronta5 8i una #orsa5. C%a3ra fronta5 a pexuui
soar se af5 6n partea moae #e sub stern sau co8u pieptuui 8i controea&5 stomacu!
pancreasu! intestinee 8i #iafragma. C%a3ra #orsa5 se g5se8te pe cooana $ertebra5!
c%iar 6n #reptu ceei frontae. C%a3ree pexuui soar repre&int5 se#iu tuturor emo7iior
noastre. C%a3ra fronta5 a pexuui soar controea&5 emo7iie pe care e manifest5m ) #e
exempu! furia. Cea #orsa5 controea&5 emo7iie pe care ni e reprim5m E #e exempu!
anumite temeri ascunse. +atorit5 eg5turii ei cu emo7iie 8i faptuui c5 se g5se8te aproape
#e inim5! c%a3ra omopa7i! c%iar 6n #reptu c%a3rei frontae a inimii. C%a3ra inimii
controea&5 inima! p5m9nii 8i timusu.
C%a3ra pexuui soar are o #imensiune fronta5 8i una #orsa5.
C%a3ra fronta5 a pexuui soar se af5 6n partea moae #e sub stern sau co8u pieptuui
8i controea&5 stomacu! pancreasu! intestinee 8i #iafragma. C%a3ra #orsa5 se g5se8te pe
cooana $ertebra5! c%iar 6n #reptu ceei frontae. C%a3ree pexuui soar repre&int5
se#iu tuturor emo7iior noastre. C%a3ra fronta5 a pexuui soar controea&5 emo7iie pe
care e manifest5m ) #e exempu! furia. Cea #orsa5 controea&5 emo7iie pe care ni e
reprim5m ) #e exempu! anumite temeri ascunse. +atorit5 eg5turii ei cu emo7iie 8i
faptuui c5 se g5se8te aproape #e inim5! c%a3ra controea&5 inima! p5m9nii 8i timusu!
c%acra fronta5 a pexuui soar mai are o eg5tur5 energetic5 8i #e s5n5tate cu c%a3ra
inimii 8i cu inima.
C%a3ra spinei! ca 8i cee a inimii 8i a pexuui soar! are o #imensiune fronta5 8i una
#orsa5. C%a3ra fronta5 a spinei se g5se8te 9ng5 prima coast5 #e *os #in partea st9ng5
'coasta fotant5(. C%a3ra #orsa5 a spinei se g5se8te 6n spate! c%iar 6n #reptu ceei
frontae. C%a3ra spinei este important5 #eoarece atrage prana! o asimiea&5 8i o #istribuie
tuturor ceorate c%a3re.
C%a3ra ombiica5 se af5 a ombiic 8i este unu #intre principaii centri energetici ai
corpuui. Ea controea&5 intestinu gros 8i intestinu sub7ire 8i afectea&5 na8terea! 6n mute
sisteme orientae! mai aes 6n cee care pro$in #in 6n$575mintee taoiste! practican7ii sunt
instrui7i s5 se concencentre&e 6n timpu me#ita7iei pe c%a3ra ombiica5! pentru a acumua
energie.
C%a3ra meng mein! sau <poarta $ie7ii,! se af5 a spate! 6ntre rinic%i! c%iar 6n #reptu
c%a3rei ombiicae. Ea este un important centru energetic! #eoarece ac7ionea&5 ca o sta7ie
#e pompare a energiei pro$enin# #e a c%a3ra ba&inuui. Controea&5 rinic%ii! gan#ee
B
suprarenae 8i tractu urinar superior! precum 8i tensiunea sanguin5.
C%a3ra sexuui este ocai&at5 6n spatee osuui pubian. La b5rba7i se af5 6n spatee ba&ei
penisuui= a femei! 6n spatee punctuui G. C%a3ra sexuui controea&5 organee pe$iene!
incu&9n# $e&ica urinar5! prostata 'a b5rba7i(! uteru 8i o$aree 'a femei( 8i organee
sexuae.
C%a3ra ba&inuui este ocai&at5 a ba&a cooanei $ertebrae! respecti$ a osu co#ai sau
coccis. Controea&5 oasee! mu8c%ii! 7esuturie moi 8i pro#ucerea s9ngeui! precum 8i
gan#ee suprarenae. +e asemenea! controea&5 $itaitatea genera5 a corpuui 8i ni$eu
energiei.
Unee forme #e Foga! precum 8i sisteme energetice sau #e me#ita7ie ce se axea&5 6n
primu r9n# pe #e&$otarea spiritua5 men7ionea&5 #oar 8apte c%a3re. Ee sunt #e obicei
c%a3ra ba&inuui! a spinei! ombiica5! a inimii! a g9tuui! a*na 8i c%a3ra cre8tetuui. Un
sistem ba&at pe 8apte c%a3re ar putea fi eficient numai pentru #e&$otarea spiritua5! 6ns5
este ina#ec$at $in#ec5rii fi&ice #eoarece omite ni8te c%a3re importante ce controea&5 8i
energi&ea&5 p5r7i)c%eie ae corpuui ) #e exempu c%a3ra fronta5 8i cea #orsa5 a pexuui
soar! c%a3ra sexuui 8i meng mein. 6n pus! un astfe #e sistem nu recunoa8te
#imensiunea fronta5 8i cea #orsa5 a c%a3rei inimii 8i a spinei..
Recapituare.
C%a3ra
Locai&are
Gunc7ii! organe corespon#ente
Boi
/. C%a3ra CRE>TETULUI
cre8tetu capuiui! creier 8i gan#a pinea5. Boca*u ei pro#uce boi ce afectea&5 gan#a
pinea5 8i creieru! atat fi&ic c9t 8i psi%oogic
4. C%a3re GRUNTII
centru frun7ii! sub breton
sistemu ner$os 8i gan#a pinea5. Boca*u ei pro#uce.
pier#erea memoriei! parai&ie! epiepsie
;. C%a3ra A0NA
6ntre spr9ncene
gan#a pituitar5 8i gan#ee en#ocrine si controea&a ceeate
. c%a3re ma*ore
boi.cancer! aergie! astm 8i boi ae gan#eor en#ocrine
@. C%a3ra GHTULUI
centru g9tuui
g9t! gan#a tiroi#5 8i paratiroi#5
I
boi ae g9tuui! cum ar fi gu8a! #ureri 6n g9t! astm
A. C%a3ra INI"II a( fronta5
b( #orsa5
Situata in centru pieptuui! stern sau co8u pieptuui pe cooana $ertebra5! 6n #reptu
c%a3rei frontae a inimii
inim5! timus 8i sistemu circuator
p5m9ni 8i! 6ntr)o m5sur5 mai mic5! inima
afec7iuni car#iace 8i $ascuare probeme pumonare
B. C%a3ra -LEJULUI SOLAR
a( fronta5
situata 6n &ona pexuui soar! &ona scobiturii #e sub stern
ac7ionea&5 ca un centru #e coectare a energiei= #e asemenea! controea&5 6nc5&irea 8i
r5cirea corpuui pancreas! ficat! intestinu gros 8i intestinu sub7ire! apen#ice! stomac
'at9t c%a3ra fronta5! c9t 8i cea #orsa5 a pexuui soar(. ni$e ri#icat a coesterouui!
#iabet! ucer! %epatit5! artrit5 reumatic5! afec7iuni ae inimii 8i ate boi ce afectea&5 aceste
organe
b( #orsa5
pe cooana $ertebra5! 6n #reptu c%a3rei frontae a pexuui soar
I. S-LINEI a( fronta5
;( #orsa5
6n partea st9ng5 a ab#omenuui! 6ntre c%a3ra fronta5 a pexuui soar 8i ombiic= pe partea
#in mi*oc a utimei coaste st9ngi 6n spate! c%iar 6n #reptu c%a3rei frontae a spinei
spin5 ce mai important punct #e intrare a pranei aeruui= energi&ea&5 ate c%a3re ma*ore
8i 6ntregu corp
aceea8i ca 8i c%a3ra fronta5 a spinei
'at9t c%a3ra fronta5! c9t 8i cea #orsa5 a spinei(. $itaitate sc5&ut5! s5biciune a corpuui
8i boi #e s9nge! tubur5ri ae sistemuui imunitar
D. O"BILICALK
ombiic
intestinu gros 8i intestinu sub7ire
constipa7ie! #ificut57i a na8tere! apen#icit5! $itaitate sc5&ut5! ate boi ae intestineor
L.C%a3ra "ENG "EIN sau rinic%ior se afa6n spatee ombiicuui!
rinic%i! gan#e suprarenae= energi&ea&5 ate organe interne= tensiunea sanguin5
probeme cu rinic%ii! $itaitate sc5&ut5! %ipertensiune 8i probeme ae spateui
/C. SEJULUI
in spatee osuui pubian
organee sexuae! $e&ica urinar5 8i picioare= centru creati$ inferior sau fi&ic
D
probeme ae organeor sexuae 8i ae $e&icii urinare
//. BA2INULUI
a ba&a cooanei $ertebrae
gan#ee suprarenae 8i organee sexuae= energi&ea&5 corpu fi&ic ) oase! mu8c%i! s9nge 8i
organee interne= afectea&5 starea genera5 a corpuui! temperatura 8i cre8terea a sugari 8i
copii= centru autoconser$5rii
cancer! eucemie! $itaitate sc5&ut5! aergie! astm! afec7iuni sexuae! probeme ae
spateui! boi #e s9nge! tubur5ri #e cre8tere
))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
CURS III
CE INSEA"NA SA GII "E+IU"M
+ati #rumu a tee$i&or pentru a urmari un meci #e fotba. +intr)o #ata,! intr)o
strafugerare! fara nici un efort! stiti care #intre ec%ipe $a castiga meciu.
"ergeti a o serata, si intaniti o persoana, pe care nu ati cunoscut)o nicio#ata! #ar sunteti
con$insi ca parca ati mat $a&ut)o can#$a.
Cunoastem cu totii aceste sen&atii! pe care e consi#eram simpe coinci#ente! e expicam
cu a*utoru a tot feu #e pseu#o)teorii sau e punem in seama norocuui. +ar pe tot
parcursu $ietii ee ne insotesc! ne #au sen&atia ca am #epasit ! intampator un %otar
tainic! ca am patruns intr)o &ona $ra*ita! in care minunie sunt ce$a obisnuit! iar noi
suntem niste &ei! cunoastem ceea ce nu pot afa muritorii #e ran#.
Aceasta este imparatia propriei noastre reaitati pe care o ignoram pentru ca ne este
teama! sau poate pentru ca nu o inteegem! nu inteegem in ce fe taramu acesta este in
egaatura cu $iata noastra coti#iana. +aca $om obser$a cum ne ocupam #e treburie
noastre #e fiecare &i! $om constata cat #e #es $enim in contact cu acest taram tainic si #e
cate ori #iri*am in $iata noastra ucruri necunoscute! #ar pe care e)am putut recunoaste!
acestea fiin# #e)o naturaete uimitoare.
"aree fiosof grec -aton a remarcat ca Tn$itaNtura esie #oar memoria sufetuui.
+espre !!sufet, sau !!spirit,! #espre !!fiinta, sau !!esenta,N $om #iscuta in aceast curs. Toti
acesti termeni #efinesc acea parte #in noi care exista in ate panuri ae existentei! cea
L
care simte o iubire cuprin&atoare pentru toate fiintee si ne permite sa nutrim acest
sentiment! obigan#u)ne sa recunoastern ca este mut mai pacut sa #ai #ecat sa primesti!
pur si simpu pentru pacerea #e a) ser$i pe ceaat. A$em in $e#ere acea parte a
fiecaruia #intre noi care traieste #upa ce nu mai suntem! #upa ce trupu ne)a pierit! #upa
ce au #isparut mintea! inteectu! emotiie noastre.
Nu stim cu a#e$arat #aca supra$ietuieste ce$a #upa, ce #ispare trupu! in afara #e
amintirie ceorati #espre noi. +ar $orbim #espre !!sufet,! sau !!spirit,! acesta a$an#
proprietatea #e a ne expica mute #in ceea ce ramane tainic! iar pe masura ce patrun#em
tot mai a#anc in #omeniu psi%icuui! cunoastem mai in#eaproape propriie noastre
$ersiuni ae trairior.
-osibiitatie unui me#ium si capacitatea #e a trata si $in#eca sunt atat #e strans egate
intre ee! incat aproape ca nu se poate face #istinctie. 1IN+ECATORII sunt oameni
care au in$atat sa)si oriente&e capacitatie si taentee #e me#ium intr)o anumita #irectie!
ecuin# #urerie fi&ice si suferintee. Asa cum uneori stim cine este a ceiaiat capat a
firuui inainte #e a ri#ica receptoru teefonuui! stim si in ce fe sa)i $in#ecam pe atii si
pe noi insine! #ar pur si simpu nu #am atentie acestor capacitate nebanuin# ca exista in
noi.Omu se teme #e necunoscut!
Sper ca aceasta curs sa arunce umina peste ucrurie necare ae constiintei $oastre!
facan#u)e accesibie inteegerii.
Ne temem #e ceea ce nu inteegem! sau inteegem prea putin. Una #intre misiunie acestei
curs este sa faca inteese ucrurie si probemee neinteese
Cu cat e $e)ti cunoaste mai in#eaproape! cu atat mai mut e $eti constienti&a.
In raport cu propria $iata! ee $or parea mai putin tainice si $eti obtine un nesperat succes
tn #e&$otarea capacitatior pe care e pose#ati. Stu#iati cu atentie trairea propriei
#umnea$oastra $ieti si $eti $e#ea #aca se confirma cee spuse.
Tot ce este egat #e ura! in$i#ie rautate trebuie sa e inocioti cu IUBIRE. BUNATATE !
#eoarece a ni$eu nostru energetic noi suntem ca ceuee unui intreg ! #ar a ni$eu
ime#iat superior noi suntem intregu si #aca continuam cu rautate! ura! in$i#ie! $om
#istruge intregu . A$eti gri*a ce gan#iti! #eoarece gan#urie $oastre se $or reai&a.
SEmanati iubire si $e)ti a$ea iubire.
Originea cu$antuui !!psi%ic, este greceasca! !!psFc%e, inseamna !!sufet, sau !!spirit,. E
#efineste ceea ce se afa in afara proceseor naturae sau a proceseor fi&ice cunoscute. Un
me#ium)$in#ecator este un om care isi fooseste capacitatea #e perceptie a energiior
psi%ice in procesu #e $in#ecare a maa#iiior fi&ice
CO"UNIUNEA
Oricare ar fi ba&a reigioasa sau fiosofica a formarii #umnea$oastra! cunoasteti teoria
conform careia !!cu totii suntem un tot, sau c%iar !!totu este un tot,. Exista o stare sau un
ni$e #e constiinta in care aceasta i#ee incetea&a sa fie o insiruire #e cu$inte si #e$ine o
reaitate.
-oate ca suntem #e*a famiiari&ati cu aceasta stare. Ea #e$ine cara pentru numerosi
oameni care traiesc simtamantu iubirii atunci can# simt ca sufetu or se contopeste cu
sufetu atei persoane.
Uneori! stra#uin#u)ne intr)un grup #e oameni sa reai&am un scop comun! traim aceeasi
sen&atii #e comuniune! #e egatura cu ceiati membri ai grupuui. Aceasta nu repre&inta
/C
#ecat un mic pas #e a iubirea fata #e un at om sau un grup #e oameni! a trairea
puternica si atotcuprin&atoare a sentimentuui #e iubire si #e contopire cu fiecare in parte
sau c%iar cu tot ceea ce ne incon*oara.
Starea #e comuniune este starea #espre care $orbesc toti sfintii si inteeptii.
+eocam#ata insa! ne traim propriu EU si muti #intre noi se impotri$esc starii #e
comuniune! o e$ita sau se tem #e ea! #eoarece cre# ca in feu acesta $or fi ipsiti #e
contactu cu propria in#i$i#uaitate. Nimic nu poate fi mai #eparte #e a#e$ar. +e fapt! in
aceasta stare mistica #e comuniune traim mai puternic si mai #epin Eu) propriu! asa
cum este e in reaitate. "ai mut #ecat in oricare ata stare! #e$enim noi insine! pentru ca
singuru mo# #e a trai comuniunea #epina cu ceiati este sa fii mai intai in #epin acor#
cu tine insuti.
Incercati sa in$auiti tot ce $a incon*oara intr)un %aou #e #ragoste! iubire si numai asa o
sa reusiti sa #e$eniti !!UN TOT, care apoi este usor #e mo#eat.
Aprofun#an# stu#iu acestei curs $eti #escoperi cate$a exercitii simpe! care $a $or
con#uce a #e&$otarea acestui tip #e trairi. Exercitiie sunt astfe acatuite! incat cu
a*utoru or sa puteti a$ansa singuri #e fiecare #ata cate o etapa. Nu trebuie sa treceti #e a
un exercitiu a atu pana can# nu simtiti ca sunteti gata pentru aceasta.
Cititi cu atentie fiecare exercitiu pana can# stapaniti te%nicie. Nu $a #escura*ati can#!
parcurgan#u)e! nu obtineti re&utatee asteptate. Reuati)e can# sunteti mai o#i%niti.
Una #intre primee etape ae procesuui #e $in#ecare este aceea #e a a#uce pacientu in
stare #e armonie cu $in#ecatoruI. A$an# %aru bunuui psi%oog! acest ucru reuseste
perfect. +aca iubirea #umnea$oastra i&$oraste peste oameni $eti putea percepe toate
ucrurie reciproc egate si inter#epen#ente! constienti&an#u)e ca parti ae aceuiasi intreg
unic si atotcuprin&ator.
Can# !!totu este un tot,! sunteti eiberati #e necesitatea #e a formua *u#ecati #espre
ucrurie compexe. Aceasta este starea !!in afara bineui si a rauui,! in care nu exista
nimic corect sau incorect! nimic bun sau rau. Can# $a transformati intrun obser$ator!
afan#u)$a in starea #e comuniune. #e$eniti un me#ium absout. +aca ati reusit sa
percepeti informatiie psi%ice! cu un foarte mic efort supimentar! puteti inainta pe caea
insusirii #eprin#erior #e $in#ecare.
Informatiie $enite trebuie #eco#ificate. Ee apar brusc! sub #iferite forme ) $i&iuni #e
corpuri geometrice! figuri #e animae! peisa*e! cisee #e fime ) prin simturie proprii sau
teepatic. Unii $in#ecatori isi antrenea&a corpu pentru a simti #urerea persoaneor! #ar nu
este recoman#abi! #in cau&a ca prin acest proce#eu boaa trece a $in#ecator prin
corpurie energetice.
Intre comuniunea cu ceiati si $in#ecare exista o etapa interme#iara. Aceasta etapa! in
care se primesc informatiie necesare! este cunoscuta #e me#iumuri #rept !!citire,. Citirea
psi%ica poate ua orice forma! #ar in toate ca&urie este premergatoare procesuui #e
$in#ecare si este o parte a acestuia.
Can# #oriti sa $in#ecati unu #intre prietenii #umnea$oastri! intrati in starea #e
comuniune cu acesta! apoi intrebati)$a #espre starea ui fi&ica! Cunoasteti #e*a raspunsu.
In momentu acesta prietenu formea&a o parte #in propria #umnea$oastra fiinta. -e ba&a
informatiior pe care e)ati primit! puteti trece a $in#ecarea prietenuui.
COR-UL ASTRAL
//
La fe cum a$eti o structura fi&ica! a$eti si o structura psi%ica! acatuita in principa #in
aura 'emanatiie energetice care incon*oara toate fiintee $ii( precum si #in c%a3re 'puncte
energetice #eosebite ae aurei(.
Aceasta structura este cunoscuta sub numee #e !!corp astra,. E este capabi sa
paraseasca pentru un timp corpu fi&ic! fenomen cunoscut sub #enumirea #e !!caatorie in
astra,. Aceasta se intampa #e obicei in timpu somnuui '$ise(! #ar aceasta caatorie in
astra a corpuui astra nu trebuie sa #epaseasca 4 ore #e can# a parasit corpu fi&ic. +aca
aceasta #epaseste cee 4 ore! si corpu astra ramane agatat in astra . inter$ine moartea
fi&ica.
Corpu astra este ce mai fricos! si in ca&u unui soc #e frica! ne speriem #e ce$a si
simtim ce$a in piept! #e fapt atunci corpu astra se #esprin#e #e corpu nostru . +e aceea
in acci#ente! corpu astra pri$este #e sus si e nicio#ata nu este impicat in acci#ente.
Tot ce perturba functionarea normaa a organismuui unui in#i$i# si poate #istruge
sanatate se poate re&o$a prin #esc%i#erea c%a3reor. +e exempu! rememorarea unui
e$eniment #ureros 'care poate fi recreat menta! reconstituit ca o imagine in a#e$aratu
sens a cu$antuui( se #epune pe c%a3ra! stationea&a acoo si franea&a sau boc%ea&a
fuxu #e energie care $ine #inspre c%a3ra respecti$a,.
-erturbatiie fi&ice si psi%ice pot a$ea #rept cau&a astfe #e franari si a#esea $in#ecatoru
#epune eforturi mari numai pentru a curata sau $in#eca aceste c%a3re .
-entru $in#ecari foosim urmatoaree c%a3re! pornin# #e *os in sus.
C%acree.
/. "ua#%ara
4. SOa#is%ana
;. "anipura
@. Ana%ata
A. 1is%i#%a
B. A*na
I. S%asrara
/. -rima c%a3ra! sau c%a3ra coccisuui! este ase&uta a barbati a ba&a cooanei $ertebrae
iar a femei intre o$are. Este singura c%ar3a ase&ata #iferit a cee #oua sexe.
Ea este numita c%a3ra !!#e ba&a,! iar uneori c%a3ra !!#e supra$ietuire,! #eoarece este
egata, #e mecanismee organeor umane care mentin corpu fi&ic in $iata. +e exempu!
can# pe neasteptate sunteti in perico sau intr)o situatie critica! prima c%a3ra se #esc%i#e
pentru a eibera informatiie acumuate! care $a sunt necesare pentru a supra$ietui sau a
a*uta ate persoane sa supra$ietuiasca.
+aca ati ramas fara bani sau fara ser$iciu! proprietaru $)a scos #in casa etc.! aproape
sigur $a afati concentrat in c%a3ra #e supra$ietuire ) prima c%a3ra! Intreaga
#umnea$oastra atentie psi%ica este in#reptata spre mentinerea ba&eor $ietii.
4. A #oua c%a3ra! sau !!c%a3ra spinei,! este ase&ata ime#iat sub ombiic.
-rin acest centru energetic percepem emotiie ceorati oameni.
Capacitatea psi%ica, #e a percepe ceea ce simt ceiati oameni se numeste
/4
!!carsensibiitate, 'carsen&iti$itate(. Numerosi oameni au aceasta a #oua c%a3ra foarte
acti$a si au acest #ar a psi%icuui! fara a)/ foosi. O #o&a #e carsensibiitate este foarte
utia! #eoarece $a permite sa fiti mai sensibii fata, #e ceiati oameni si sa sesi&ati
situatiie #e perico.
+ar o c%a3ra arg #esc%isa poate con#uce a traumatisme. ata unu #intre exempee
tipice #e comportament a unui om care are a #oua c%a3ra arg #esc%isa,. sunteti bine
#ispus si primiti $i&ita unui prieten! cu care $reti sa ser$iti o cafea si sa stati #e $orba,.
+ar prietenu are nepaceri si este intr)o stare #epresi$a. 1a exprimati compasiunea si
inteegerea! $reti sa) a*utati! ii aratati partea buna a situatiei sae. -rietenu se simte mut
mai bine! capata cura* si a pecare este mai inistit si mai $ese. +umnea$oastra insa
simtiti o apasare stranie. Gara sa stiti ati preuat gri*ie si simtamintee prietenuui.
Nu $a sfatuim sa actionati pentru a #e&$ota carsensibiitatea! #eoarece exista proce#ee
mai simpe si mai putin #ificie #e a #e$eni me#ium.
A #oua c%a3ra este egata si #e energia sexuaa. Este punctu #e excitatie si receptie a
sen&atiior sexuae si un centru important in practica tantra Foga! un tip #e me#itatie
focai&ata pe comuniunea sexuaa ca mo# #e a atinge stari superioare #e constiinta.
;. A treia c%a3ra! #ispusa in pexu soar! este punctu #e #istribute a energiei in corp.
+esi este ase&ata putin mai sus #e ombiic! in !!contemparea ombiicuui, se are in
$e#ere tocmai aceasta c%a3ra.
A treia c%a3ra actionea&a inaturan# efectee energiei psi%ice in corp! #e&ec%iibran# #in
punct #e $e#ere energetic intregu corp! ceea ce creea&a, un %aos energetic in in#i$i#.
Can# sunteti speriat sau ner$os! sau #aca sunteti constipat! simtiti o contractie in acest
centru!
@. A patra c%a3ra situata in #reptu inimii! este c%a3ra iubirii! a tan#retii si compasiunii.
Este c%a3ra comuniunii! care actionea&a in ca&u iubirii a#e$arate fata #e sine 'este ce$a
tota #iferit #e narcisism(! a iubirii fata #e un at om! fata #e un grup #e oameni sau fata
#e toti si #e toate. "ute tipuri #e me#itatie #in Orient sunt concentrate asupra #esc%i#erii
ceei #e)a patra c%a3re.
A. A cincea c%a3ra! ase&ata a ba&a gatuui! este c%a3ra comunicarii. +aca trebuie sa
spunem ce$a si nu o facem! aceasta c%a3ra se strange si se #ecansea&a o boaa a gatuiui )
aringita! %ipertiroi#ie sau amig#aita. +aca sunteti foarte sensibii! simtiti anumite
sen&atii nepacute in cea #e a cincea c%a3ra atunci can# cine$a $a obiga sa $orbiti.
In ca&u speciaistior in citirea aurei si a $in#ecatorior! inc%i#erea partiaa sau totaa a
c%a3rei 1isu#%a #uce a #escifrarea eronata a informatiior primite.
Ca si carau#ibiitatea! teepatia in grup este egata #e asemenea #e cea #e a cincea
c%a3ra.
-utem spune ca a cincea c%a3ra este centra prin care comunica, spiritu sau sufetu 'care
stie into#eauna ce $a prieste( cu mintea sau personaitatea #umnea$oastra.
B. A sasea c%a3ra! A*na! situata in mi*ocu fruntii! este numita si !!a treiea oc%i,. Este
c%a3ra care creea&a imaginie $i&uae! ne permite sa $e#em aura si #eco#ifNica
informafiie psi.
Capacitatea #e a crea imagini $i&uae se numeste !!car$i&iune, si este foosita, a#esea #e
cea mai mare parte a cititorior #e aura,. Un simptom ca a sasea c%a3ra este inc%isa poate
fi #urerea #e cap.
Acest centru ne permite sa stim can# ate persoane se gan#esc a noi. Este o forma #e
teepatie. Can# cine$a in#reapta catre noi un fux putemic #e energie pentru a afa a ce
/;
ne gan#im sau pentru ca se gan#este a noi! persoana !!patrun#e in mintea noastra,,.
-utem percepe aceasta ca pe o #urere sur#a #e cap! sau #oar ca pe o apasare intre
sprancene.
"ute tra#itii mistice consi#era #esc%i#erea ceui #e)a treiea oc%i ca un e$eniment
#eosebit! #eoarece repre&inta constienti&area si iuminarea spiritua=P. -entru a #e$eni
me#ium ni este obigatoriu sa #e&$otam acest centru.
I. Cea #e)a saptea c%a3ra! !!c%a3m superioara,! este ase&ata in crestetu capuui 'c%a3ra
parietaa(. Este c%a3ra cunoasterii sau a intuitiei pure. Can# un me#ium intra in transa! e
asa sa patrun#a energia cosmica in corp! orientin#)o spre ceiati centri. Energia cosmica
este egata nemi*ocit #e energia -amantuui.
Intrebuintarea cu preci&ie a ceor #oua forme #e energie si contopirea or confera
$in#ecatoruui o anumita sensibiitate psi%ica! fa$ori&an# #e asemenea e$outia acestuia
si transforman#u) intr)un !!cana uminos,! atat in timpu citirii simptomeor boii! cat si
pe #urata $in#ecarii.
Can# a saptea c%a3ra este #esc%isa si #e&$otata corespun&ator! ce mai mare #ar a
omuui este intuitia care a*unge pana a car$i&iune.
-rin me#itatia asupra acestei c%a3re! misticii ating starea #e iniste totaa si #e constiinta
cosmica! in aceasta stare pertecta nu este ne$oie #e nici un fe #e efort orientat spre
#e&$otarea si foosirea capacitatior psi%ice #eoarece! pri$in# #in interioru sau! fiecare
poate sa primeasca informatiie #e care are ne$oie! fara a pune intrebari si fara a
intampina pie#ici.
A saptea c%a3ra este #e asemenea c%a3ra foosita #e me#iumuri in spiritism! atunci can#
acestea isi parasesc trupu si permit spiriteor sa $orbeasca prin ei. Transa in care , intra
me#iumu este un fenomen foarte compex si poate sa repre&inte pericoe pentru cei
nepregatiti.
+atorita compexitatii sae! aceasta transa nu poate fi in$atata #in carti. Ea se poate stu#ia
numai sub con#ucerea nemi*ocita si obser$atia atenta a unui me#ium sau profesor care
are muta experienta in atingerea starii #e transa.
"ai exists si ate c%a3re secun#are in pamee mainior si pe tapie picioareor.
C%a3reie #in tapi a*uta a mentinerea egaturii omuui cu -amantu! reai&an# ec%iibru
$ita intre energia pamanteana si energia cosmica primite prin a saptea c%ar3a. Inc%i#erea
c%a3reor #in tapi pro$oaca a#esea racirea picioareor si imitan# cantitatea #e energie
terestra patrunsa in organism! poate face omu sa se simta nesigur! #ebusoat sau sa se
comporte #e parca n)ar fi in toate mintie.
Unee persoane cu aptitu#ini #e me#ium! can# intra in transa! cauta sa)si #esprin#a
compet tapie #e pe -amant! pentru a re#uce a minimum contactu cu panu materia.
Incepatorii care #oresc sa #e$ina me#ium sunt sfatuiti sa parcurga pe *os.&inic ;)@
3iometri! pentru a)si focai&a atentia psi%ica asupra c%a3reor #in tapi si a e #esc%ice.
C%a3rec mainior sunt se#iu energiei crearoare. Ee sunt ase&ate in punctu centra #intre
#egetu mare si aratator. Aceste c%a3re intra in actiune can# infaptuim sau mesterim ce$a.
muti $in#ecatori isi foosesc mainie pentru primirea si transm%erea energiei si
informatiior necesare $in#ecarii.
Exista si ate posibiitati #e citire a starii organismeor! #ar aura si c%a3ree sunt aproape
tot#eauna obiecti$ee cee mai importante.
/@
LEGATURA RECI-ROCA 1IN+ECATOR)-ACIENT
+upa cum $a puteti imagina! egatura reciproca #intre $in#ecatoru care examinea&a si
pacientu examinat este unica si a#esea foarte stransa. +aca eu $in a #umnea$oastra sa
ma $in#ec si imi #au acor#u sa afati #espre mine ucruri pe care e ascun# cu muta gri*a
#e prietenii cei mai apropiati! sau c%iar fata #e mine! imi #au #e asemenea acor#u pentru
foosirea energiei noastre reunite ca sa pro$ocam sc%imbari in interioru corpuui rneu!
posibi si in afara imiteor ui.
+aca ma #au pe mainie #umnea$oastra! am con$ingerea ca $eti face tot ceea ce trebuie
facut! si cat se poate #e caificat. Am con$ingerea si ca nu $eti foosi informatiie pe care
e)ati primit #e a mine in #auna mea sau a oricarei ate persoane. Am con$ingerea ca
#aca nu stii raspunsu a unee #intre probemee mee! mi)o $eti spune #irect si nu $a $eti
preface #in orgoiu ca puteti $in#eca! #e exempu! canceru! atunci can# $a sta in puteri
#oar $in#ecarea #urerior #e cap. Am con$ingerea ca nu ma $eti minti nici #in greseaa!
nici in mo# constient. Si stiu ca tot ce faceti! faceti cu sufetu curat.
In ca&u in care #umnea$oastra! ca $in#ecator! cre#eti ca este a#misibi sa comiteti fapte
ipsite #e etica! acum este momentu ce mai potri$it sa intrerupeti ectura acestei curs si
sa $a ocupati #e cu totu atce$a mai putin impo$arator. Te%nica $in#ecarii nu este prea
compicata! #ar
a fi $in#ecator este ne$oie #e ce$a mut mai serios #ecat #eprin#erie te%nice sau
sensibiitatea a stari psi%ice.
QAR"A SI ETICA
Qarma este o amintire inconstienta ) cunoastere! atasament! reatii nefinai&ate! #orinte
nereai&ate si ate cicuri neinc%eiate! in imba sanscrita acest cu$ant inseamna fapta si
actiune. +ictionaru Rebster #efineste 3arma ca pe un termen bu#ist sau %in#uist care
inseamna !!totaitatea actiunior umane intr)una #intre sterie fericite #e existenta! care
este consi#erata #efinitorie in soarta omuui in ca#ru $ietior urmatoare! atfe spus
#estin! soarta,. Sa actione&i pe ba&a ceor mai profun#e amintiri si sentimente acumuate
in memorie #in $ietie anterioare inseamna sa actione&i conform propriei 3arme. !!A fi
fericit #e existenta, nu inseamna in mo# obigatoriu $ieti sau intrupari incununate #e
succes! aceasta inseamna si momente fericite ae pre&entuui. Can# pronuntati !!Acum,!
acest moment a pre&entuui nu mai exista! e #e$ine trecut si se #uce pentru tot#eauna!
Timpu este un sistem #e masura in$entat #e fiintee umane pentru a se simti mai bine si a
fixa in constiinta $iata fi&ica proprie. +ar in acti$itatea superioara #esfasurata #e
$in#ecator! timpu ne $a a*uta sa ne #am seama ca e poate sa nu existe! ca in ocu ui
exista un ant nesfarsit #e momente !!Acum,. Aceasta a a$ut in $e#ere fiosofu grec
Seracit in sec. 1 i.e.n.! can# afirma. T in aceasi rau nu se poate intra #e #oua ori?.
Timpu interactionea&a cu 3arma. orice ati fi facut pana in aceasta cipa este ceea ce
sunteti c%iar in cipa respecti$a. 1ec%iu precept care ne sfatuia sa traim fiecare cipa #e
parca ar fi utima nu inseamna #e fe ca trebuie sa pecam cu trasura pana in ia# sa ne
#esfatamP E inseamna! pur si simpu! ca trebuie sa fim gata sa raspun#em! fiecare pentru
sine! ) fie in fata con#ucatorior nostri spirituaa! fie in fata ui +umne&eu.
Comportamentu ipsit #e etica afectea&a 3arma si ne este mut mai greu sa patrun#em in
fiecare !!Acum, fericiti! iberi si neimpo$arati #e #atorii psi%ice.,
+aca totaitatea fapteor #umnea$oastra in acest moment! in aceasta stare #e existenta
/A
superioara! $a #etermina soarta pentru momentu urmator! cunoasterea acestui fapt $a
a*uta sa $a comportati in momentu acesta! Can# faptee #umnea$oastra $in in
contra#ictie cu etica! $a compicati munca #e $in#ecator! care se $a #o$e#i prea putin
eficienta! #eoarece $a tuburati constiinta. Astfe $a compicati $iata si mergeti pe un
#rum gresit.
1in#ecarea ofera posibiitati nebiinuite pentru o comportare etica pe tot parcursu $ietii!
atunci can# acor#ati a*utor ator oameni.
A fi etic nu inseamna ca trebuie sa proce#ati tot#eauna asa cum $a sopteste !!instanta,
#umnea$oastra interioara. Uneori! ea $a poate #icta fapte contrare eticii. Sunteti un sufet
supus *u#ecatii. Constituiti o parte a intreguui! sunteti esenta propriei fiinte. Atunci can#
$a afati m starea #e comuniune! cunoasterea se afa in #umnea$oastra in toate #etaiie
$ietii coti#iene.
-urificarea 3armei se face prin.
) sc%imbarea mo#uui #e gan#ire. cre#inta in +umne&eu! gan#iti po&iti$! transmiteti
semnae #e iubire ! in prim pan +umne&eu! apoi pante ! animae! famiie! iar propria
persoana pe utimu pan.
) face)ti #onatii fie a persoane sarace ce$a #e mancare aproape &inic sau #onatii a
construire #e biserici! sau acatiste. etc
1IN+ECAREA -SISICA
Ne punem intrebarea. cine reai&ea&a $in#ecarea #e fapt! #umnea$oastra ca $in#ecator
sau omu pe care i $in#ecatiM Ce se poate spune #espre !!spiritee $in#ecatoare, sau
#espre !!mentorii $in#ecatori,! #espre care poate ati au&itM +aca $in#ecarea nu o reai&ati
#umnea$oastra! ce insemnatate mai are comportamentu conform normeor eticii.
Neconforman#u)$a eticii! puteti pro$oca un mare rau ca $in#ecator! pornin# #e a
premisa ca $in#ecarea $ine #intr)o stare care totu este un intreg! in reaitate nimeni nu
reai&ea&a $in#ecarca! ci aceasta se pro#uce in con#itiie unei coor#onari #e forte care
face ca o stare #e existenta sa poata fi sc%imbata cu ata.
Can# pacientu se afa in stare #e comuniune cu $in#ecatoru! acesta #in urma focai&ea&a
energiie asupra unui re&utat unic si #orit #e aman#oi $in#ecarea pacientuui. Can# are
oc sc%imbarea starii se pro#uce $in#ecarea.
Aceasta mobii&are a forteor cosmice aminteste mut #e me#itatia sau rugaciunea
orientaa.
In reaitate este c%iar o rugaciune in care nu a$em #ecat o cre#inta! a carei forta este
capabia sa urneasca muntii. 1in#ecarea este un proces in ca#ru caruia $in#ecatoru intra
in acor# cu armonia energiior cosmice! 'pe care! #aca #oriti! o puteti consi#era
+umne&eu(! si prin aceasta se transforma intr)un cana prin care poate circua aceasta
energie.
Te%nica pre&entata in aceast curs este #estinata sa a*ute $in#ecatorior incepatori sa atinga
aceasta stare #e comuniune cu pacientu si Cosmosu si sa actione&e in armonie.
Energia transmisa in timpu procesuui #e $in#ecare psi%ica este uneori mare si este
e$i#ent ca! foosita incorect! poate #istruge ec%iibru. Au existat fapte atestate #e
insemnarie unor $in#ecatori! care au facut rau! utii&an#u)si #eprin#erie. 1ina o poarta si
cati$a $raci ai unor triburi primiti$e si cei care sunt a#eptii magiei !!negre,. Noi insa $om
#e$eni $in#ecatori mai #egraba in foosu ceorati.
/B
+eprin#erie $iitoruui $in#ecator se $or #e&$ota in functie #e #urata #e mentinere a
acestei stari #e comuniune.
-entru ca am consi#erat ca punct #e pecare in acti$itatea noastra afirmatia ca tot ce se
petrece repre&inta o parte #in e$outia armoniei cosmice! c%iar #aca nu constienti&am
tot#eauna! este un sens anume in faptu ca nu poti face un fe #e rau atunci can# esti
$in#ecator.
In fine! ca $in#ecator! sunteti pe #epin responsabi #e toate trairie proprii! a fe cum toti
ceiati sunt responsabii in utima instanta #e propriie or trairi. Ca $in#ecator nu puteti
sa faceti nimic unei ate persoane fara $oia acesteia. -uteti #oar sa a*utati oamenii sa
faca, ceea ce a$eau #e gan#! intr)un fe sau atu. +aca un organism nu #oreste sa fie
$in#ecat! nu $eti putea face nimic pentru a) a*uta. ata #e ce toti marii $in#ecatori au a$ut
si pacienti pe care nu i)au putut trata.
Can# intrati in armonie cu un pacient! comunicarea a ni$e spiritua cu acesta $a poate
arata ca in momentu respecti$ aceasta persoana nu #oreste sa fie $in#ecata #e
#umnea$oastra. -oate! conform 3armei sae! e trebuie sa $a intaneasca si sa primeasca
un sfat #espre boaa sa. Sau #impotri$a! soarta ui este sa fie prins prin egaturi 3armice
#e un at $in#ecator si sa se trate&e! in mo# obigatoriu! a ceaait. Legie uni$ersae ne
arata ca ucrurie sunt asa cum sunt! nu cum $rem noi sa e $e#em.
In acest ca& $a puteti pune intrebarea. care este #iferenta #aca $oi fi sau nu $in#ecator!
#aca $oi proce#a etic sau nu si imi $oi foosi capacitatie pentru a face bine sau rauM
-robabi este greu #e intees si este si mai greu #e acceptat! #ar nu exista nici un fe #e
#iferenta. Cum am mai spus! #e$enin# $in#ecator! nu $eti #e$eni nici mai bun! nici mai
fericit.
1eti #e$eni $in#ecator ca sa fiti $in#ecator! pentru ca aceasta se afa in interioru
#umnea$oastra si nu #in ate moti$e. +aca $eti incepe sa cre#eti ca stiti in ce consta
binee pentru ceaat! aceasta o sa $a compice munca si o sa $a pro#uca numai
insatisfactii.
Ca $in#ecator! nu $eti putea nicio#ata sa impuneti atuia i#eie #umnea$oastra! #ar #aca i
$eti a*uta sa)si inteeaga $iata si i#eie proprii! e $a putea fi interesat #e ae
#umnea$oastraN.
Cu orice risc! trebuie sa stabiim un a#e$ar incontestabi $iata fiecarui om este propria ui
$iata. Orice am #escoperi! pe masura ce a$ansam pe #rumu $ietii! #e a nastere catre
moarte! este ceea ce am creat. Un mare psi%oog spunea. !!Eu nu exist in aceasta ume ca
sa)ti in#reptatesc asteptarie. ar tu nu traiesti ca sa mi e in#reptatesti pe ae niee..., 1om
merge ce$a mai #eparte si $om formua putin #iferit. nu ma afu aici ca sa fac ce$a pentru
tine! iar tu nu te afi aici ca sa faci ce$a pentru mine.
Existenta in comuniune este o reaitate pe care o constatam #e#esubtu #rameor si
agitatiei $ietii noastre coti#iene! Tot#eauna suntem in comuniune! #esi sesi&am aceasta
#oar intampator. Aceasta inseamna ca EU sunt TU! iar TU esti EU. -oate ca aceasta suna
ca o formua mistica! #ar este un a#e$ar care #e$ine e$i#ent! #aca traim macar o singura
#ata comuniunea cu un atu sau cu toti ceiati. Scopu ucrarii #e fata este #e a $a orienta
spre trairea acestei stari.
Coeri#ge recoman#a sa se practice !!#orinta #e a stopa necre#inta, pentru a percepe
reaitatea ascunsa #incoo #e fante&iie cee mai e$i#ente. -entru a fi $in#ecator! trebuie
sa in$atati sa $a stopati necre#inta si sa reai&ati ce $a propuneti. C%iar #aca nu $eti reusi!
nu a$eti a pier#e mai mut #ecat cate$a ore necesare ecturii si exercitiior practice! #ar
/I
puteti obtine o anumita experienta in #omeniu psi%icuui. In ma*oritatea or! exercitiie
pre&entate in aceast curs nu sunt compicate. +oriti$a stoparea necre#intei si $eti $e#ea
ce se intampa.
Sunt necesare aici unee a$ertismente si in$itatii. Ca $in#ecator sa nu $a imaginati
nicio#ata ca sunteti cu a#e$arat me#ic! pina can# nu $eti reuni cunostiintee expuse in
aceast curs cu abso$irea unei facutati #e me#icina. 1in#ecatoru operea&a cu fortee
cosmice! imense si atotputernice! si atrage a#esea re&utate papabie. E poate $in#eca si
boi pentru care me#icina casica nu a gasit! reme#ii! #ar re&utatee obtinute pot fi si tota
#iferite #e ce scontate! can# actionea&a contrar sortii. Gortee cu care operea&a
$in#ecatorii pot fi percepute si controate a unee ni$ee #e existenta. La atee! nu se
supun controuui.
1in#ecatoru poate sa cunoasca eseu! uneori poate sa nu aiba #reptate! poate c%iar sa fie
pe#epsit pentru mo#u pe care i practica.
Corpu fi&ic este un mecanism compex. Can# o partea unui mecanism se #efectea&a!
pentru reparatii trebuie sa c%emam un mecanic caificat in ca&u nostru! me#icu. +aca
$ine a #umnea$oastra un om bona$ #e cancer! apicati)i orice proce#eu psi%ic posibi!
#ar obigati) sa se a#rese&e si unui me#ic speciaist.
1in#ecati printr)un singur proce#eu! prin care $a puteti pune in $aoare capacitatie
psi%ice. +e&$otan#u)$a capacitatie #e $in#ecator ) cae #e intoarcere nu mai exista. EU)
tin#e spre cunoasterea spirituaa.
+e retinut. tot ceea ce faceti exista #e*a intr)un at pan. Aceasta $a eiberea&a si $a
permite sa faceti si atce$a! caci a fi $in#ecator nu este mai important #ecat a fi me#ic sau
inginer.
Giti #esc%is a toate posibiitatie! foositi)$a capacitatie in foosu propriei cresteri ! asati
orgoiu! nu sunteti acum mai buni #ecat ceiaiti sau mai buni #ecat ininte. +e$enin#
$in#ecatori! faceti un pas mare pe #rumu spinos si pin #e a$enturi pe care puteti merge
su*in# pe ceiaiti. Aceasta trebuie sa $a in#emne In permanenta sa $a #escoperiti tot mai
mut in interioru #umnea$oastra noi si noi capacitati! cu care ati fost in&estrat #e a
nastere! ca orice fiinta umana.
-entru a #e$eni $in#ecatori! nu $i se cere mai mut #ecat sa #oriti sa fiti #umnea$oastra
insi$a! iubiti pe +umne&eu mai mut #ecat orce. #ecat pantee !animaee! famiia !
propria #umnea$oastra persoana. Asa #ar semanati iubire si $e)ti a$ea iubire.
-ROCE+EE +E 1IN+ECARE
Energia psi%ica
Energia psi%ica este o forta puternica. +ar este o sabie cu #oua taisuri. Nu trebuie sa o
transformam intr)o sperietoare sau in ce$a tainic.
Exista nenumarate sisteme si meto#e #e foosire a energiior psi%ice
In reaitate! oricine practica $in#ecarea se ba&ea&a in fina pe un sistem care este
totaitatea creatiior sae proprii. Cei care se pregatesc sa #e$ina $in#ecatori pornesc prin
a stu#ia. Ca in orice #omeniu a artei sau stiintei! este mut mai simpu si mai eficient sa)
ti gasesti #rumu propriu #upa ce ti)ai insusit #eprin#erie practice si ba&ee teoretice
existente.
In cursurie urmatoare $om stu#ia principaee etape ae proce#eeor #e $in#ecare prin
comunicare $i&uaa sau a #istanta. 1om $orbi #e asemenea #espre $in#ecarea cu a*utoru
/D
spiriteor con#ucatoare si #espre c%irurgia me#iumistica.
Energii
-entru a simpifica efectuarea exercitiior! este necesara insusirea in preaabi a
terminoogiei #e speciaitate.
-entru inceput $om spune cate ce$a #espre energie. -rin energie inteegem ceea ce
c%ine&ii #enurnesc !!Uui, iar in#ienii !!prana,. Goosin# terminoogia simpa #in &iee
noastre! putem consi#era energia ca o T$ibratie, fie buna fie rea sau #e ata natura.
Energia este acea forta magica in$i&ibia care umpe Cosmosu! pentru exprimarea careia
ficare imba are un termen propriu si pe care nimeni inca nu aputut sa o expice.
1orbin# #espre energie! facem #istinctie intre T energia terestra,! !!energia cosmica,!
!!energia $in#ecatoare, etc
+enumirie #efinesc #iferite subcategorii #e energii. Unui #intre principiie noastre! care
este si un principiu sustinut #e teoriie foarte a$ansate ae mutor fi&icieni! este acea care
sustine ca in Uni$ers totu este facut #in energie! ea ramanan# mereu aceeasi forta! c%iar
#aca are forme #iferite #e manifestare. +e exempu! o energie oarecare ia forma unei
bucati #e emn! iar o ata ia forma unui cotet.
Ambee forme pot suferi o transmutatie ) pot fi sc%imbate printr)un proces #e oxi#are.
Can# ar#eti o bucata #e emn! energia acesteia se transforma in ca#ura! fum! cenusa=
can# mancati cotetu! energia acestuia ia forma #umnea$oastra.
Exercitiu.
+aca #oriti ca persoana #e anga #$s sa fie #e acor# cu #$s intr)o probema ! sau sa $a
in#epineasca o #orinta ! care in mo# norma $)ar fi refu&at! pri$iti)i cu atentie crestetu
capuui! ocu un#e se afa un
, $arte*, #e par! imagine care $a ramane in minte si c%iar #aca persoana respecti$a nu mai
este anga #$s si ii transmite)ti semnae #e iubire. te iubesc! te iubesc! te
iubesc!.............'AC)/CC ori sau mai mut( #aupa care ii transmiteti sa fie #e acor#! sau sa
$a in#epineasca acea #orinta.
Aceasta se repeta pana can# $i se reai&ea&a #orinta.
Nu contea&a #aca este femeie sau barbat sau #aca suntetu femeie sau barbat.
-rin transmiterea semnaeor #e iubire se ri#ica frec$enta persoana respecti$e! si $)a fi #e
acor# cu #$s.
SuccesPPPPPP
CURS I1
I"-A"ANTAREA
Imparnantarea este un proces simpu si #eosebit #e eficient! care asigura stabiirea sau
rnentinerea contactuui cu energia terestra. Ea este foarte importanta in toate formee #e
me#itatie sau in acti$itatea #e me#ium! ca un mi*oc ce ne mentine fiinta in contact
permanent cu trupu! caci ni$eee psi%ice pot fi controate numai #intr)un oc afat intr)o
tainica egatura cu -amantu.
+e)a ungu intregii noastre acti$itati! numai intr)un singur ca& $om renunta a
/L
impamantare! si anume in ca&u e$itatiei.
-entru a ne impamanta! este #e #orit sa stam pe un scaun cu spatar #rept si cu tapie pe
po#ea. "ainie si picioaree nu se incrucisea&! ase&am mainie pe coapse cu pamee in
sus.
Inc%i#em oc%ii! ne reaxam si ne eiberam mintea #e gan#uri .
Acum ne imaginam un tarus sau un cor#on! un cabu sau ce$a asemanitor prin care trece
energia #in prima c%a3ra si ne eaga#e mie&u -amantuui. C%iar #aca ocuiti a eta*u
&ece a unui boc! $a imaginati ca acest con#uctor #e energie strabate toate eta*ee! prin
ocuintee $ecinior
si prin toate panseee! in#ifferent #aca sunt confectionate #in ote!
beton si stica. Nimic nu poate sta$ii energia psi%ica.
Repetati acest exercitiu pana can# $eti fi foarte famiiari&at cu e. Tarusu #umnea$oastra
#e impamantare $a confera siguranta ca sunteti bine ega #e -amantu)mama si corpu
#umnea$oastra
se afa in siguranta #in punct #e $e#ere
fi&ic! fiin# mai bine pregatit pentru
a prinii noua energie psi%ica pe care
o subor#onati. Nu $a neinistiti ca
aceasta operatiune o sa $a rapeasca mut
timp. Impamantarea este un mi*oc
atat #e pretios In arta $in#ecarii!
incat merita timpu consumat.
I"AGINI 1I2UALE
!!-ro#ucerea imaginii $i&uae, semnifica crearea unei repre&entari psi%ice. Este una #intre
cee mai importante te%nici foosite in arta $in#ecarii. Timp #e mai mute secoe aceasta
capacitate era mut soicitata, #oar #e #iferite scoi consacrate misticismuui orienta! #ar
in pre&ent este foosita #e aproape toate scoie care)si propun ri#icarea ni$euui #e
constiinta. -entru a #e$eni me#ium sau $*n#ecator nu este necesar sa $e#em imagini
care. In timp ce unii creea&a cu usurinta, a#e$arate tabouri! atii nu pot obtine nicio#ata
o repre&entare cara. "a*oritatea oamenior isi formea&a mai usor imaginie $i&uae #upa
o oarecare practica.
+aca reusiti sa $a canai&ati intr)o singura #irectie intreaga energie psi%ica! concentran#u)
$a asupra repre&entarii mentae! $eti transforma cu usurinta aceasta repre&entare in
reaitatea fi&ica a $in#ecarii. Can# ucrati ca $in#ecator! trebuie sa $a afati #e obicei intr)
o usoara transa. Ce putin pana can# $a instruiti! aceasta $a $a fi #e a*utor pentru a nu fi
#istras #e atce$a. +ecupati teefonu. Nu trebuie sa ascutati ra#iou in timp ce efectuati
actiuni #e $in#ecare. Nu fumati si nu mestecati guma. Transforrnati)$a intr)o cae pura
prin fortee proprii. Si nu $a grabiti. Reaxati)$a! con$ingeti)$a ca finai&ati fiecare etapa
a caii pe care o urmati si bucurati)$a #escoperin# uimitoru #ar a naturii.
EJERCITII. -ROCE+EE SI"-LE +E 1IN+ECARE
/. Ase&ati un prieten pe un scaun cu spataru #rept. tapie $or fi ipite #e po#ea. Aceasta
4C
po&itie permite energiei sa circue iber prin c%a3ree sae. -e genunc%i nu trebuie sa aiba
nici un obiect. "ainie se asea&a pe genunc%i! cu pamee in sus. Aceasta po&itie este
#esc%isa si creea&a posibiitatea perceptiei energiior. -ersoana care sta pe scaun poate
tine oc%ii inc%isi sau #esc%isi 'cum #oresteaaa(! #ar nu trebuie sa me#ite&e sau sa intre in
transa.
4 Inc%i#eti oc%ii! reaxati)$a pe cat posibi!eiberati)$a #e gri*i si in#reptati$a atentia catre
prietenu #umoastra! pacientu.
; Impamantati)$a mai intai pe #umnea$oastra! apoi pe pacient. in ca&u acestuia!
impamantarea se reai&ea&a in aceasi fe! imaginan#u)$a egatura care porneste #e a
prima c%a3ra a acestuia catre centru pamantuui. sa nu $a mirati #aca impamantarea ui
$a arata atfe #ecat a #umnea$oastra. Acum operati cu energia acestuia! care poate ua
ate forme #ecat energia #umnea$oastra.
@. +upa ce ati inc%eiat primee trei etape! sunteti gata sa incepeti $in#ecarea propriu)&isa.
-uteti #esc%i#e oc%ii #aca sunteti obisnuiti sa ucrati in acest fe! sau puteti ucra cu oc%ii
inc%isi.
Stati in picioare anga prietenu #umnea$oastra percepan#u)i aura! tinan# mainie
#easupra capuui sau! cu pamee in *os! a o #istanta #e 4); cm. 1eti simti o ca#uraN
puternica! o sen&atie #e preapin sau usoare intepaturi. Can# $e#eti sau sesi&ati aura!
incepeti sa coborati usor mainie! aunecan# #inspre cap #e)a ungu gatuui! umerior!
brateor! trunc%iuui! picoareor! a*ungan# a tapi. -urtati pamee #e)a ungu intregii
aure pentru a compara sen&atiie si imaginie care $a $in in minte.
Urmariti cu atentie ce se petrece in corpu si mintea #umnea$oastra in timp ce efectuati
aceasta operatiune si m$atati sa #istingeti propriie reactii #e refectare a fenomeneor
interioare ae pacientuui #umnea$oastra. Nu exista o te%nica speciaia care sa a*ute a
insusirea acestei meto#e. -e masura ce capatati experienta! $eti in$ata sa $a ba&ati pe
simtamintee proprii! care $a $or sugera cum sa proce#ati. -riceperea #e a face aceste
comparatii este in sine un proces me#iumistic. 1eti in$ata sa faceti #istinctia intre intuitie
si gan#uri! sa $a ba&ati pe intuitie foosin# gan#irea ca sursa #e informatii.
-imbin# pamee #e)a ungu aurei pacientuui! in#reptati)$a atentia spre acea parte a
corpuui sau in care acesta cre#e sau stie ca se afa o #urere sau o boaa,.
A. +aca in anumite regiuni ae corpuui pacientuui a$eti sen&atia #e rece! sau incercan#
sa papati energetic nu se pro#uc nici un fe #e sen&atii in pamee #umnea$oastra!
inseamna ca in acee &one energia nu circua cum trebuie. A#esea fenomenu apare in
portiunea #e a genunc%i in *os a picioareor! #eoarece oamenii nu se ingri*esc suficient #e
intretinerea propriuui corp.
-entru a corecta fuxu energetic! creati imaginea mentaa, a unei umini portocaii! care
se scurge #in pamee #umnea$oastraN catre aceste &one reci. Trebuie sa tineti minte ca
umina portocaie este incarcata #e proprietati curati$e. In pus! cuoarea portocaie este
ca#a ca Soaree. Energia care se scurge #in pamee #umnea$oastra nu $a apartine.
Aceasta este o forma a energiei cosmice neutre. Este foarte importanta aceasta #istinctie.
Nu exista #oua, corpuri formate #in una si aceeasi forma #e energie! asa cum nu existsa
#oi oameni absout i#entici. Giecare corp poate functiona norma #oar a ni$eu #e
energie propriu. +aca T#onati o parte #in energia #umnea$oastra, unei persoane oarecare
4/
in timpu $in#ecarii! aceasta nu $a face #ecat sa)i poue&e organismu! sabin#u)$a pe
#umnea$oastra.
+aca $eti foosi pentru $in#ecare energia cosmica! aceasta $a fi curata si cara!
neinfuentata #e probemee si emotiie #umnea$oastra. Can# o transferati #in mainie
#umnea$oastra in corpu pacientuui! aceasta #e$ine #e*a energia ui. -rocesu seamana
intrucat$a cu transfu&ia #e sange! #oar ca este mut mai simpu. -entru a foosi energia
cosmica si nu pe cea proprie trebuie #oar sa #orim aceasta. In capitou !!Auto$in#ecarea,
$a $oi propune cate$a meto#e! pe care e $eti putea foosi in acest scop.
"u0te persoane cu caitati #e me#ium fonnea&a imagini $i&uae cu energie coorata! care
$aria&a fn functie #e intensitatea energiei transmise. In unee ca&uri #oriti sa fiti pru#enti
in foosirea energiei coorate! pe can# in atee #oriti sa fiti puternic! c%iar #espotic.
B. +aca simtiti unee portiuni #in aura pacientuui foarte fierbinti sau #ense! inseamna ca
in aceste &one cantitatea #e energie este exce#entara! acumuan#u)se intr)un oc #eoarece
un at sector a aurei este bocat.
-entru a inatura boca*u exista #oua meto#e.
a( 1a imaginati ca mainie #umnea$oastra imping aceasta energie #ensa ca pe o pasta
fierbinte catre &onee mai reci! ec%iiibran# astfe temperatura in intreaga aura.
b( 1a imaginati ca e$acuati #in aura ca#ura in exces! care se $a contopi in oceanu #e
energie cosmica.
Oricare #intre meto#e o $eti aege! trebuie sa $a obisnuiti corpu cu acest exercitiu. 1a
$eti cufun#a cu a#e$arat mainie in aura pacientuui si fi $eti #istribui energia. 1eti
orienta cu a#e$arat aceasta energie acoo un#e este ne$oie #e ea. La inceput puteti
intampina anumite #ificutati! puteti fi *enat! #ar trebuie sa perse$erati si $eti obtine
re&utate papabie fn aceasta acti$itate.
I. Etapee A si B pot fi parcurse in #oua minute sau o *umatate #e ora. Le $eti consacra
atat timp cat este necesar. Can# $eti inc%eia aceste etape! creati)$a, imaginea $i&uaa a
unui fux #e energie curat si car! #e cuoare aurie! care i&$oraste #in pamee
#umnea$oastra si sca#a intregu corp a pacientuui. Nete&iti aura pe intreaga suprafata!
#in crestet pan a in tapi.
D. +aca pacientu a stat cu oc%ii inc%isi! i fi $eti #etermina sa)i #esc%i#a. Apoi! cate$a
minute! sa stea cu pamee strans unite! incrucisan#u)si #egetee. Impreunarea mainior
impie#ica pier#erea energiei #in corp prin c%a3re! iar cee cate$a minute #e iniste ii $or
permite pacientuui sa se a#une in ce mai a#e$arat sens a cu$antuui. E posibi ca #upa o
ec%iibrare energetica pacientu sa se simta putin obosit. +upa o singuraN se#inta #e acest
fe unii pacienti se pot simti timp #e #oua sau trei &ie mai rau #ecat
s)au simtit pana au $enit a #umnea$oastra. Este foarte bine sa)i pre$eniti! fiin#ca
energiie $or ucra atfe iar $in#ecarea $a sosi in ce mai scurt timp. E bine ca intreg
tratamentu sa fie efectuat #e aceasi $in#ecator.
In timp ce pacientu sta inistit pe scaun! reai&ati imaginea menta a unui magnet. Acest
magnet trebuie sa) a#uca inapoi! acea parte #in energia proprie pe care poate ca ati
transferat)o pacientuui in procesu $in#ecarii. Tineti minte ca nimeni atu in afara
#umnea$oastra nu se poate foosi #e energia care $a apartine.
Reuati aceasi proce#eu in sens in$ers ) inapoiati prietenuui cantitatea #e energie ce)i
44
apartine! pe care e$entua i)ati uat)o in timpui $in#ecarii. Acest proce#eu cu magnetu i
$a rea#uce in starea #e cam si puritate #e a inceputu procesuui $in#ecarii! intensifican#
eficacitatea procesuui.
Nu trebuie sa uitati nicio#ata aceasta! pentru ca nu $a permiteti sa o risipiti. $a puteti
sca#ea #in potentiau energetic! imbona$in#u)$a.
Risipa este inutia! #eoarece prietenu nu se poate foosi #e energia #umnea$oastra! nici
#umnea$oastra #e a ui.
+aca sunteti un me#ium %ipersensibi trebuie sa fiti pru#ent! pentru ca o #ata cu energia
primita #e a pacien puteti preua maa#ia acestuia.
-entru unii $in#ecatori este firesc sa ia asupra or probemee ceorati! +aca un astfe #e
$in#ecator ingri*este o fractura a membruui inferior! probabi $a sc%iopata o &i sau #oua!
aungan# boaa pacientuui #in propriu trup.
L. Excesu #e energie extras #in corpu pacientuui in timpu $in#ecarii trebuie returnat
energiei cosmice inofensi$e! neutre. Unii $in#ecatori se spaa pe rnaini #upa fiecare
se#inta pentru a se eibera #e $ibratiie noci$e pe care ar fi putut sa e preia #e a bona$i.
Atii isi scutura #oar mainie! in timpu se#inteor! pentru a se eibera #e surpusu #e
energie. Trebuie sa proce#ati cum cre#eti ca este mai bine.
"ute persoane consi#ers o se#inta #e ucru a unui me#ium un ritua $ra*itoresc.
Aceste persoane pot fi inspaimantate #e proce#ura! #e aspectee sae tainice. Este bine sa
$orbiti cu ee! sa gumiti! a*utan#u)e sa se reaxe&e. Atat pentru #umnea$oastra! cat si
pentru pacienti! este in#icat sa terminati se#intee tntr)o nota #e optimism.
+aca $eti reusi sa nu fiti excesi$ #e sobru 'ceea ce nu inseamna ca trebuie sa a$eti o
atitu#ine neserioasa fata #e acti$itatea #umnea$oastra #e me#ium! ii $eti a*uta pe
prietenii si pacientii #umnea$oastra sa)si #epaseasca teama! crisparea! reactiie aergice!
parerie ina#ec$ate #espre propria or persoana.
/C La terminarea se#intei rugati pacientu sa faca o apecare brusca in fata! cat se poate
#e *os! tin&an# sa atinga po#eaua cu pamee! apoi sa se ri#ice intin&an#u)se. -roce#ati si
#umnea$oastra a fe. Apecarea inainte cu capu in *os a*uta a e$acuarea surpusuui #e
energie prin a saptea c%a3ra afata in crestet si $a face sa $a simtiti #in nou bine in corpu
fi&ic.
CURS 1
Ate exercitii
Iata un exercitiu #e creare a imaginior mentae! a care pot participa acti$ atat pacientu!
cat si $in#ecatoru.
) /. Efectuati etapefe /); ae subcapitouui prece#ent! !!-roce#ee simpe #e $in#ecare,.
Este uti! #ar nu obigatoriu! sa efectuati toate etapee acestui subcapito pana a punctu I
incusi$! pentru ca pacientu #umnea$oastra sa se purifice temeinic si sa #e$ina mai
recepti$ a operatiie uterioare.
) 4. Soicitati pacientuui sa cree&e a ni$e menta tabou &onei afectate a corpuui sau.
+aca actionati asupra starii sae generae si nu in mo# #eosebit asupra unei parti a
4;
corpu0ui! $eti soicita pacientuui sa re#ea asa cum isi inc%ipuie imaginea starii sae
generae sau aspectu sau exterior. Apoi ii soicitati sa #estrame aceasta imagine! facan#)o
sa #ispara ent. -rocesu #e creatie si #estramare a acestei repre&entari $a permite
pacientuui sa, eimine partie negati$e #in aceasta, imagine.
;. Cereti pacientuui sa cree&e o noua imagine mentaa a &onei afectate sau a intreguui
corp! asa cum ar arata in ca&u unei sanatati absoute. Rugati)I sa se concentre&e asupra
acestei situatii in timp ce ii apicati tratamentu.
@. Acum creati)$a menta imaginea care trebuie sa repre&inte aspectu pacientuui in
intregime sau a portiunii afectate! m ca&u unei sanatati perfecte. Can# imaginea $a fi
competa! incepeti sa, actionati asupra aurei pacientuiui. +aca ucrati pentru inaturarea
unei #ureri #e cap! tineti mainie #easupra capuui pacientuui= #aca trebuie eiminate
#urerie ab#ominae! tineti mainie #easupra ab#omenuui pacientuui etc.
1eti actiona asupra aurei #in &ona afectata, pana in momentu in care $eti simti ca
procesu s)a inc%eiat. +estramati imaginea facan#)o sa #ispara ent! apoi soicitati
pacientuui sa proce#e&e a fe cu imaginea acatuita #e e.
A. Imaginati)$a acum o energie aurie uminoasaN! care circua prin ambee corpuri! pacient
si $in#ecator.
B. Inc%eiati proce#urie si $in#ecarea efectuan# etapee L si /C #in subcapitou
!!-roce#ee simpe #e $in#ecare,.
TRATA"ENTE LA +ISTANTA
1in#ecarea a #istanta se poate face prin transrmiterea energiei catre o ata persoana care
nu se afa aaturi #e noi. +e exempu! a B #imineata puteti trimite unc%iuui
#umnea$oastra care ocuieste foarte #eparte un fascicu #e energie uminoasa #e cuoare
portocaie! care sa)i $in#ece genunc%iu bona$! #upa ce in preaabi i)ati anuntat ce a$eti
#e facut. Energia psi%ica poate fi transmisa si fara a pre$eni #estinataru asupra intentiior
#umnea$oastra. Acest ca& generea&a o probema importanta #e or#in etic. este oare cinstit
sa actionam astfe asupra unui om care nu stie nimic #espre toate acestea si nu si)a #at
acor#uM +e regua! raspun#em !!nu,.
Este gresit sa proce#am astfe! #eoarece nici un om nu poate primi energie psi%ica #e a
un atu #aca aceasta nu este coor#onata cu e a ni$eu existentei sae. Boaa! ca si
sanatatea! constituie o probema #e optiune in#i$i#uaa. Este bun obiceiu persoaneor)
me#ium care)si perfectionea&a permanent te%nica asupra propriei persoane.
"a*oritatea oamenior consi#era ca nu ar fi o atitu#ine tocmai prieteneasca #aca in secret
s)ar apuca sa mute mobia #in casee prietenior numai pentru ca nu corespun#e gustuui
or. La fe #e ipsit #e tact ar fi sa transmit energie in corpu atei persoane fara acor#u
acesteia.
"uti incepatori in #omeniu $in#ecarii psi%ice sunt tentati sa actione&e asupra a tot ce e
iese in cae. pante! animae! autobu&e! persoane cu aspect bona$icios. +ar acest gen #e
actiuni nu constituie atce$a #ecat amestec in $iata atcui$a. 1in#ecatoru respecti$
proce#ea&a astfe pentru propria sa #istractie si nu pentru binee ceorati.
+aca cine$a este bona$! aceasta este probema ui personaa. +aca omu $i se a#resea&a
soicitan# $in#ecarea! atunci #e$ine si probema #umnea$oastra. Totu este foarte simpu.
Nu puteti face bine cui$a impotri$a $ointei sae! #eoarece astfe o parte #in e se $a
4@
supara pe #umnea$oastra pentru aceasta tentati$a.
+esigur! exista ca&uri can# $in#ecarea pacientuui este permisa. +aca ati #iscutat
probema cu ce impicat! iar acesta si)a exprimat acor#u sau a soicitat $in#ecarea! puteti
actiona. "eto#a pre&entata in continuare este simpa.
)/. +aca, #oriti! scrieti unui prieten #ata si ora a care #oriti sa ucrati cu e si rugati) sa
se reaxe&e. Aceasta, pregatire nu este intot#eauna potri$ita! unee persoane #e$in
neinistite can# cunosc momentu actiunii noastre. 1eti #eci#e singur cum sa proce#ati.
) 4. Ase&ati)$a pe un scaun cu spatar inat si #rept.reaxa)ti)$a,! apoi $a impamantati.
) ;. Eiberati)$a mintea #e gri*i si creati imaginea mentaa, a omuui pe care)/ $e)ti
$in#eca. +aca nu stiti cum arata! imaginati)$a o siueta! o imagine #estu #e
aproximati$a! fara #etaii caracteristice. Nu este important sa,)i stiti cu exactitate
infatisarea! important este sa stiti cu preci&ie cine este persoana pe care o $eti $in#eca
'proce#eu se mai numeste $in#ecare pe fantoma(.
) @. Can# repre&entarea $a #e$eni #estu #e cara,! faceti egatura cu -amantu pentru
aceasta imagine a fe ca pentru un om $iu afat in aceeasi camera cu #umnea$oastraN.
Reai&ati impantarea foosin# imaginea tarusuui! care apare pe repre&entarea mentaa a
pacientuui. Apoi $a imaginati o umina #e cuoare portocaie care umpe imaginea
pacientuui absent si strauceste in interioru corpuui si aurei ui.
) A. +aca actionati peo anumita &ona a corpuui! concentrati asupra acesteia o umina
portocaie #eosebit #e puternica si #e straucitoare. Apoi! pe un ecran separat #in mintea
#umnea$oastra! $a imaginati ca &ona respecti$a a pacientuui are un aspect #iferit! #e
sanatate perfecta. Acum suprapuneti in gan# imaginea organuui sanatos peste imaginea
initiaa a &onei bona$e.
) B. Efectuati etapee preiminare atat timp cat $eti consi#era necesar. In inc%eiere faceti
imaginie sa se #estrame si imaginati)$a un Soare gaben si straucitor care patrun#e in
trupu pacientuui si i umpe cu totu. Repetati apoi proce#eu si pentru propriu
#umnea$oastra corp.
) I. Inc%eiati se#inta printr)o apecare inainte! ca in punctu /C a subcapitouui
..-roce#ee simpe #e $in#ecare,. Can# omu este #e acor# sa fie tratat! rou
#umnea$oastra ca $in#ecator este foarte car. +ar ce $om face #aca, $ine un prieten si ne
spune. !!"ama mea este intr)a#e$ar foarte bona$a. Este internata in spita! are o forma
foarte rara a nu stiu carei maa#ii compicate si se pare ca nu mai este nimic #e facut... Nu
$rei sa fii atat #e bun si sa incerci sa o $in#eciM Te rog. Am intrebat)o #aca $rea! #ar ea nu
cre#e in toate astea.,
+aca nu puteti refu&a pur si simpu! exista o singurii cae! o mane$ra #e in$auire.
Impamantati)$a! imaginati)$aN ca $orbiti cu bona$a absenta si spuneti)i ca a$eti #e gan#
sa ii transmiteti energie po&iti$a $in#ecatoare. Ii $eti spune ca organismu ei poate
absorbi aceasta energie atat cat #oreste! restu $a fi respins #e aura.
La inceput poate parea #e necre&ut! #ar inc%eiati cu a#e$arat un acor# si stabiiti cu
bona$u un contact a ni$e psi%ic. Constiinta ui precis nu $a $a au&i! #ar apeu
#umnea$oastra $a fi pri$it a at ni$e.
+upa ce ati stabiit contactu! foositi)$a propria meto#a pentru transmiterea energiei #e
$in#ecare. -uteti aege imaginea unui fux #e energie pacut coorat! care se in#reapta
catre pacientu #umnea$oastra! sa $a puteti gan#i numai ca boaa ui a fost infranta si sa
$a imaginati ca este sanatos si fericit. +upa cum am mai spus! suntem #e parere ca nu
trebuie sa patrun#em in aura persoaneor nea$i&ate! care nu banuiesc nimic. +ar #aca
4A
consi#eram aceasta patrun#ere necesara! trebuie sa actionam usor si cu gri*a! iar
re&utatee obtinute $or fi uimitoare.
CSIRURGIA -SISICA SAU -SI
C%irurgia psi%ica este exact ceea ce repre&inta #enumirea ei. o c%irurgie fara instrumente
c%irurgicae! aparatura! spitae si preparate aneste&ice. C%irurgu isi asea&a mainie goae
pe trupu pacientuui! isi intro#uce #egetee in interioru corpuui! executa miscari
necesare si scoate !!ce$a, #in interior ) tesuturi afectate sau corpuri straine! Operatia
poate #ura 4); minute si #oar rareori are o #urata #e *umatate #e ora. Can# operatia se
terrnina! c%irurgu face cate$a pase si rana se inc%i#e in totaitate! fara sa ramana semne
sau cicatrice. +e obicei aceste operatii nu sunt insote #e nici un fe #e #ureri.
+esi aparent nu pre&inta incre#ere! aceasta meto#a a fost #e a*utor mutor bona$i. Goarte
popuara este c%irurgia -SI in insuee Giipine.
Ce mai cunoscut c%irurg -SI este TonF Agpaoa! care a practicat in Giipine c%irurgia -SI.
Reputatia sa #eosebita a #eterminat numerosi europeni si americani sa intreprin#a
caatorii costisitoare pana in Giipine! pentru a) $e#ea in ucru. Operatiie ui sunt insotite
#e sangerari! #ar a e sangee se coaguea&a in cate$a secun#e! in timp ce operatiie
obisnuite au ca timp #e oprire a %emoragiei D)/C minute.
"uti c%irurgi -SI sustin ca nu este ne$oie sa #esc%i#a pacientu si operatiie or nu sunt
insotite #e sangerare. +ar ei proce#ea&a a #esc%i#erea pacientuui si #etermine mici
pier#eri #e sange pentru ca pacientii sa aiba mai muta incre#ere in operatic. +upa cum
spunea Rosita Ro#rigue&! un #iscipo a c%irurguui TonF Agpaoa. !!Trebuie sii inteegeti
ca atunci can# omu c%etuieste intre ACC si 4 CCC #e #oari si strabate // CCC #e mie! e
are ne$oie sa $a#a o mica pata #e sange! ca sa crea#a ca este $in#ecat si ca TonF )a
operat. Intr)a#e$ar! a inceput toate acestea erau #estinate oamenior ignoranti! #ar
americanii si)au format con$ingerea ca asa trebuie sa se petreaca ucrurie. Toti $or sa
$a#a sange.,
Can# #egetee c%irurguui patrun# in corp! ee atrag ca un magnet tesuturie bona$e. Unii
c%irurgi nici nu trebuie sa, patrun#a in corpu bona$uui! sau nu trebuie sa o faca in
apropierea ime#iata a &oneor afectate ) magnetismu or extrage totu #in orice parte a
corpuui.
Nimeni nu stie cu exactitate ce anume face c%irurgu cu #egetee pentru a patrun#e in
corpu pacientuui. -robabi ca energia mo#ifica forma materiei sau ucrurie se petrec asa
cum reatea&a Fog%inii in#ieni! care isi infig in trup ace si cutite fara sa simta nici o
#urere. Ei spun ca aceste obiecte tree printre ceue fara sa e atinga. -ersona! mi)au
reusit operatii #e apen#icita! fibrom uterin! c%isturi! operatii #e maformatie renaa! fara
sa as $reo urma #e sange. Totu se petrecea a ni$e menta si sugesti$.
"ute ca&uri au fost $in#ecate intro#ucan# pacientu in stare #e transa sau %ipno&a.
AUTO1IN+ECAREA
Can# a$eti o #urere #e cap si aceasta trece! $)ati tAiat a un #eget si rana s)a $in#ecat!
#aca seara ati racit iar #imineata $a simtiti mai bine! $)ati $in#ecat singur.
4B
Auto$in#ecarea este un proces natura. Este o sarcina a organismuui intr)o masura atat
#e mare! incat! in ca&u boior neinsemnate si nu numai! ne punem sperantee #e
$in#ecare in sistemu ner$os periferic! aceasta parte nesupusa $oinVei noastre care
cornan#a respiratia! #igestia! bataie inimii si remnoirea! a fiecare sapte ani! a tuturor
ceueor #in corp.
+iferenta intre $in#ecarea prin intenne#iu sistemuui ner$os periferic si auto$in#ecare
consta in capacitatie care raman atente sau trec neobser$ate si pe care e puteti foosi
constient! e puteti #iri*a.
TRE2IREA
In scoie mistice! primu pas catre constienti&area forteor in#i$i#uae i constituie
procesu !!tre&irii,. Toate aceste scoi se spri*ina pe teoria ca! in cea mai mare parte! ne
afam cu totii intr)o stare mai mut sau mai putin inconstienta a mintii. "aree mistic +.
Gur#iae$ #enumeste aceasta stare a#ormire,. intr)a#e$ar! can# !!incepem sa ne tre&im,!
sen&atia este ca pur si simpu am motait toata $iata. Bibia #escrie acest proces #e tre&ire
ca o !!ca#ere a pan&ei #e pe oc%i,! pentru ca #intr)o #ata, incepem sa $e#em si sa
inteegem ucrurie intr)un pan inaccesibi anterior.
-rimu pas pe #rumu tre&irii si #e&$otarii capacitafior -SI i repre&inta introspectia!
obser$area a ceea ce suntern! ceea ce facem fn raport cu noi si ceiati. Obser$am ce ne
face ferieiti si ce nu! ce ne supara! ne pictiseste si ne agita si! in primu ran#! obser$am ce
ne arunca in aceasta !!a#ormire,! ce se petrece fn $iata noastra si ne impie#ica, sa traim in
pre&ent! sa fim !!acum! aici,.
"a*oritatea oamenior constata, ca, se conectea&a, a reaitate pe o #urata #e cate$a
seeun#e si se !!#econectea&a, timp #e cate$a ore. Apoi isi urmaresc comportamentu si se
conectea&a #in nou pentru cate$a secun#e! pentru a se #econecta iar pentru ate cate$a
ore. Oamenii obser$a acci#enta '#aca $or continua acest exercitiu(! uneori #upa cate$a
&ie! #ar #e obicei #upa cate$a saptamani! ca incep sa se conecte&e perioa#e ce$a mai
ungi #e timp si se #econectea&a pentru perioa#e scurte. Uspens3i. unu #intre cei mai
taentati #iscipoi ai ui Gur#iae$! a #enumit acest proces !!memorarea EU)ui,.
-rocesu #e autoobser$are acti$ea&a &onee atente ae creieruui! pe care e cunoastem
#rept !!subconstient,. Can# aceasta parte a mintii noastre se tre&este! ea eiberea&a o forta
imensa! acumuata #ar neutii&ata #e in#i$i#. Aceasta este forta &onei -SI si eiberarea ei
#a un nou sens $ietii. Este ince)putu autocunoasterii! pe care toti marii inteepti au
consi#erat)o #rept primu pas catre eiberarea #e catusee $ietii.
In pre&entu capito $om anai&a #i$erse meto#e apicate in auto$in#ecare cu re&utate
asupra tuturor boior! #e a o #urere #e cap a cancer.
1a puteti obser$a oriun#e si orican#. Este un proces continuu! care! atat timp cat i $eti
practica! $a #esc%i#e toate usie. Nu $a trebui sa, atingem un anumit ni$e a constiintei
pentru a capata anumite cunostinte mtr)o ata forma. Can# $a autoobser$ati! totu in $iata
#umnea$oastraN #e$ine o parte a proeesuui propriu #e e$outie.
+UREREA SI BOALA
+urerea si boaa inter$in prin perturbatiie #e ec%iibru a energiei $itae. Aceste
#e&ec%iibre pot a$ea oc ca urmare a unor suparari! mici iritari sau in urma unui confict
mai $ec%i care nu a fost nicio#ata uitat si nici soutionat in intregime.
4I
Ee se pot instaa si ca unnare a unor trairi foarte recente. +aca $)ati petrecut un timp cu o
persoana pe care o consi#erati o cunostinta banaa si intampiatoare! sa nu $a rnirati #aca
$eti simti #ureri in &ona cer$icaa. In ca&u unei iubiri puteti suferi #e #ureri car#iace.
2ona afectata a corpuui mcepe sa semnae&e starea in care se afa. O boaa a organeor
genitae #etermina refu&u reatiior sexuae. Laringita sau faringita se manifesta prin
refu&u #e a comunica! o boaa a oc%ior #uce a refu&u #e a $e#ea ce se petrece m *uru
nostru. +urerie #e umeri si #e spate ne arata ca persoana respecti$a poarta pe umeri
greutatie $ietii.
-ana can# boaa #e$ine sesi&abia a ni$eu corpuui fi&ic! ea se manifesta a ni$eu
psi%ic sau astra. +e aceea! o persoana care practica citirea psi%ica poate pune un
#iagnostic cu mut timp inainte #e instaarea boii sau! ce putin! poate afa ca in curan# se
$a #ecansa o boaa.
Aceasta capacitate poate fi foosita atat in ceea ce pri$este propria persoana! cat si pentru
ceiati.
Boaa este un proces prin care corpu ne informea&a #espre aparitia unui #e&ec%iibru
care s)a instaat sau urmea&a sa se instae&e. Can# se obser$a in campu aurei ca se
apropie boaa! ne putem intreba ce anume s)a #e&ec%ii)brat in afara psi%icuui si ce se
poate face pentru restabiirea #e&ec%iibruui.
-rocesu #e imbona$ire repre&inta o parte #in starea #e sanatate! #e a care uneori trebuie
sa ne abatem probabi si sa ne Imbona$im. +ar un #ram #e pru#enta face cat un car #e
eacuri. +aca putem capata mformatii psi%ice #espre noi insine! $om putea e$ita #e cee
mai mute ori aparitia im)bona$irior! sau e $om putea atenua! intreban#u)ne organismu
ce anume este necesar pentru refacerea ec%iibruui sau psi%ic si in#epinin#u)i cererie.
1om anai&a #iferite #irectii #e actiune. Tot ceea ce am stu#iat #espre $in#ecarea
ceorati poate fi apicat pentru $in#ecarea propriei persoane.
-roce#eu #e auto$in#ecare mentaa pre&entat mai *os este asemanator ceui #in capitou
a II )ea.
) /. Ase&ati)$a pe un scaun cu spataru #rept! cu tapie ipite pe po#ea. -icioareie nu se
incrucisea&a. "ainie se asea&a pe genunc%i! +e regua cu pamee in sus. Nu mestecati
guma! nu fumati! nu ascutati ra#iou. 1om #enumi aceasta etapa !!se#erea *n postura,
-SI, sau !!intrarea in transa,.
) 4. Inc%i#eti oc%ii si reaxati)$a! purificati)$a mintea pe cat posibi si orientati)$a
intreaga atentie catre propria persoana.
) ;. Reai&ati impamantarea.
) @. Imaginati)$a aura! inceptin# #e a cap. Nu are impor)tanta #aca putem sau nu sa o
$e#em. 1om stu#ia citirea aurei in capitou urmator. Urmariti intreaga aura! pomin# #e a
cap! #e)a ungu gatuui! umerior! brateor! trunc%iuui! picioareor! pana a tapi incusi$.
Incercati sa simtiti aura a ni$e menta. +aca $e#em! reai&ain o imagine $i&uaa sau
percepem una sau mai mute &one reci '#e pi#a! un aisberg! o imagine foarte rafinata a
ceea ce repre&inta fiinta noastra(! sau #aca intr)o anumita &ona nu percepem nimic!
aceasta inseamna ca energia este bocata tocmai in aceasta &ona a aurei. Creati in minte o
umina portocaie neutra si orientati)o catre aceste &one.
+aca unee portiuni ae aurei ne par fierbinti! groase sau #ense! aici s)a acumuat prea
muta energie ca urmare a bocarii &oneor reci. In acest ca& ne imaginam ca imprastiem
excesu #e energie catre &onee reci.
) A. +upa ce inc%eiem etapa anterioara si energia incepe sa circue prin intreaga aura!
4D
creem menta imaginea unei energii! pure si impe&i! #e cuoare aurie! uminoasa si
neutra! care sca#a in intregime corpu propriu.
) B. 1a imaginati acum mainie care ne nete&esc aura #in crestet pana m tapi.
) I. +esc%i#eti oc%ii! impreunati)$a pamee si ramaneti inistiti timp #e / minut. Apoi
apecati)$a brusc fnainte si ramaneti timp #e un minut cu capu asat in *os. In fina!
ri#icati)$a si intin#eti)$a bine. +aca simtiti ca ce$a nu este in regua! pimbati)$a timp #e
cate$a minute! inainte #e a aparea in pubic. 1om #enumi aceasta etapa Tesirea #in
transa,.
+IRI0AREA ENERGIEI
Goosirea ec%iibruui intre energia terestra si cea cosmica! pentru mentinerea unui psi%ic
stabi! este cunoscuta sub #enumirea #e !!#iri*area energiei,. Este proce#eu i#ea care ne
a*uta sa ne incarcam bateriie! sa acumuam energie si sa restabiim ec%iibru energetic
#eregat #e probemee $ietii coti#iene! sau sa reai&am o curatare competa a sistemuui
energetic propriu.
+esi nu propunem cu preca#ere o anumita practica #e #iri*are permanenta a energiei!
trebuie sa subiniem ca acesta este un minunat mi*oc pentru a incepe in mo# a#ec$at &iua
sau pentru a ne re$igora a terminarea programuui #e ucru. +e asemenea #iri*area
energiei este foarte utia inainte #e inceperea unui proces #e $in#ecare #e #urata si a
inc%eierea acestuia! in restabiirea ec%iibruui psi%ic.
+iri*area energiei terestre
) /. Efectuam etapee /); #in capitou a II)ea.
) 4. Ne impamantam! apoi ne focai&am atentia asupra c%a3reor #e pe tapie picioareor
'ampasate in scobitura tapii(. Ne imaginam energia -amantuui! #e cuoare cafeniu)
#esc%is! care trece prin c%a3ree #in tapie noastre si circuit prin picioare! a*ungan# apoi
a prima c%a3ra )"ua#%ara. -utem simti aceasta energie 'astfe se intampa cu foarte
muti oameni(.
) ;. Ne imaginam cum strabate energia teresra intregu corp! trecan# #in prima c%a3ra in
sus pana in Sa%as%ara. Trimitem o cantitate #in aceasta, energie si catre c%a3ree
pameor. Ne imaginam cum aceasta energie se scurge in propria aura.
) @. Can# energia atinge cea #e)a I)a cna3ra, #in crestetui capuui o #iri*am inapoi! in *os!
prin corpu nostru. Can# energia a*unge #in nou in prima c%a3ra! o $om #iri*a #rept *os.
prin ti*a noastra #e impamantare care a*unge in centru( -amantuui! un#e aceasta energie
$a fi neutrai&ata! uan# cu sine toate stresurie psi%ice.
) A. Iesim #in transa.
+iri*area energiei terestre si cosmice
+upa ce am in$atat sa #iri*am cu usurinta energia terestra si ne)am insusit bine toate
etapee! a#augam a energia terestra o cantitate mica #e energie cosmica.
/. Efectuam etapee /); #in subcapitou prece#ent. !!#iri*area energiei terestre,.
4. In timp ce energia -amantuui circua prin corpu nostru. ne focai&am atentia asupra
c%a3rei #in crestetui capuui. Ne imaginam energia aurie a Cosmosuui! care patrun#e
4L
prin Sa%as%ara si coboara nerni*ocit in a treia c%a3ra! afata m pexu soar
;. Ne imaginam energia terestra si cea cosmica intanin#u)se in cea #e a treia c%a3ra si
intrepatrun&an#u)se ent! pana a omogeni&are.
@. 1i&uai&ati cum noua energie creata circua prin tot corpu timp #e /)4 minute! apoi
impamantati)$a orientan# fascicuu #e energie spre centru -amantuui.
A. Iesiti #in transa. In continuare! can# $om $orbi #espre #iri*area energiei! $om a$ea in
$e#ere #iri*area energiior terestra si cosmica asa cum am pre&entat aici.
+ESCSI+EREA SI INCSI+EREA CSAQRELOR
La inceputu acestor cursuri am pre&entat c%a3ree! si boca*u or care #uce a aparitia
#iferiteor boi.
-entru a inteege mai bine aceasta te%nica ! reuati citirea c%a3reor #in cursu II. 1om
incerca sa anexam si niste #esene cu po&itia c%a3reor! #ar #aca cititi cu atentie $e)ti
inteege.
Can# $orbesc #espre #esc%i#erea si inc%i#erea c%a3reor proprii! oamenii incearca sa
$i&uai&e&e toate aceste operatiuni si consi#era ca nu $or reusi nicio#ata sa e efectue&e.
Sa ne reaxam. Am mai facut)o si pana acum. In exercitiu anterior! can# am facut sa
circue energia terestra prin c%a3ree tapior! e)am #esc%is. La urma urmei! nu putem
cre#e ca energia ar circua prin porti psi%ice inc%ise. In aceasi fe! can# facem sa
patrun#a energia cosmica prin c%a3ra #in crestetui capuui! #esc%i#em in acest fe cea #e
a saptea c%a3ra. +esc%i#erea si inc%i#erea c%a3reor este in intregime o probema #e
$ointa. Reai&am aceste operatiuni foarte simpu foosin# o imagine mentaa.
+e obicei! reai&am coman#a c%a3reor m mo# automat! printr)un #ispo&iti$ astra care
regea&a fuxu #e energie psi%ica! a fe cum sistemu ner$os periferic regea&a cantitatea
#e aer care patrun#e in pamani sau cantitatea #e sange care circua prin artere si $ene.
Uneori insa capatam posibiitatea sa #iri*am energia care patrun#e in organismu nostru!
sa #esc%i#em si sa inc%i#em anumite c%a3re.
Can# am inceput sa $orbim #espre c%a3re am mentionat o situatie #eicata in care ne
putem afa atunci can# cea #e)a #oua c%ar3a este arg #esc%isa. +aca un prieten care are o
mutime #e probeme ne in$ita a o cafea si $rem sa)/ a*utam sa #epaseasca starea #e
#epresie! trebuie sa ne inc%i#em mai intai cea #e a #oua c%a3ra! macar partia! si $om
e$ita astfe preuarea stresuui psi%ic #e a ce in cau&a.
+orim ca energia noastri sa ne fie #e foos! sa nu fie in opo&itie cu EU)u nostru. +orim
ca centrii nostri energetici sa functione&e in conformitate cu situatia #ata. +aca o
perioa#a in#eungata reusim cu greu sa ne #escurcam! pier&an#u)ne ocu #e munca!
$enitu! umban# faman&i! iar apoi! intr)o buna &i! primim o suma mare #e bani! sefu ne
trimite un buc%et #e fori etc.! nu mai este ne$oie sa uptam pentru supra$ietuire. +ar
prima c%a3ra, poate sa, nu stie #e aceasta intorsatura a sortii si $a continua sa
functione&e! cu toate puterie! in #irectia supra$ietuirii! inca un numar #e saptamani sau
uni! ramanan# #esc%isa.
+aca $om reusi sa consoi#am situatia! prima c%a3ra se $a inc%i#e treptat! #e a sine.
Aceasta poate crea insa o stare #e neiniste si tensiune! caci $om continua sa actionam
pentru supra$ietuire. Este mut mai simpu sa inc%i#em c%a3ra! atunci can# ni se pare ca
a sosit momentu. O $om #esc%i#e mai tar&iu! can# $a fi ne$oie. Aceasi ucru este $aabi
in raport cu fiecare c%a3ra.
ata un exercitiu care ne in$ata sa #esc%i#em si sa in)c%i#em c%a3ree. Acesta aminteste
;C
intr)o oarecare masura #e #ecoarea unui a$ion. Can# in$atam sa ne coman#am centrii
energetici! putem #esc%i#e si inc%i#e c%a3ree in orice moment.
/. Ne $om ase&a in po&itia -si! ne purificam mintea si ne impamantam.
4. Ne focai&am intreaga atentie asupra primei c%a3re. C%a3ree au #e obicei aspectu
unor mici #iscuri #e marimea unei mone#e! usor coorate. +aca cine$a si e imaginea&a
atfe! nu are nici o importanta! important este sa ni e repre&entam.
;. Ne imaginam prima c%a3ra #esc%i&an#u)se ca petaee unei fori.
@. Can# prima c%a3ra s)a #esc%is astfe incat simtim o stare #e contort! ne imaginam ca
aceasta se inc%i#e #in nou ent.
A. Acum ne imaginam #in nou cum se #esc%i#e c%a3ra.
B. Ne imaginam #in nou cum se inc%i#e c%a3ra.
I. Repetam etapee ;)B! pana can# a$em sen&atia cara, a po&itiei #esc%is sau inc%is in
care se afa prima c%a3ra!
D. Repetam toate aceste exercitii pentru fiecare #intre cee sapte c%a3re principae! apoi
pentru c%a3ree mainior si in sfarsit pentru c%a3ree #in tapie picioareor. +urata acestui
exercitiu $aria&a in functie #e capacitatie si puterea #e concentrare a practicantuui. 1eti
reusi sa inc%i#eti si sa #esc%i#eti c%a3ree instantaneu.
L. +upa efectuarea exercitiior! aruncam o utima pri$ire asupra fiecarei c%a3re si stabiim
in ce masura #orim sa fie #esc%ise. in totaitate! pe *umatate! pe sfert etc.!#ar nici una #in
c%a3re nu trebuie inc%isa compet. +esc%i#em c%a3ree in masura in care ne)am propus.
/C. Iesim #in transa.
STAGNAREA
Acest exercitiu are #rept scop sa ne anunte ca suntem focai&ati in intregime asupra
controuui propriei energii. -e anga faptu ca a*uta a perfectionarea capacitatior noastre
psi%ice! acest exercitiu este foarte uti in citire! in ca&u $in#ecarii pe care o exercitam
extra corpora si pentru stabiirea #iagnosticuui.
/. Ne ase&am in po&itia psi%ica! ne purificam mintea si
ne impamantam.
4. +upa impamantare! #esc%i#em oc%ii pentru o cipa si pri$im in cee patru coturi ae
camerei! in punctee in care peretii se imbina cu pafonu.
;. Inc%i#em oc%ii si ne imaginam ca ne afam in aces cot! #e un#e pri$im in *os catre
corpu nostru. Ne imaginam ca putem $e#ea aura care ne incon*oara trupu. Cum arata
aceastaM +aca nu o putem $e#ea! cum ar arata ea #aca am $e#ea)oM
@. Ne imaginam ca re$enim in propriu corp! ne afam in centru capuui. Cum ne simtim
acooM Ne simtim atfe #ecat in cotu camereiM +aca #a! cum anumeM
A. Ne sc%imbam astfe #e cate$a ori po&itia! afan#u)ne can# in propriu corp! can# in
cotu camerei. +e fiecare #ata $a obser$ati aura care incon*oara corpu! sau $a imaginati
ca o $e#eti.
B. esim #in trartsa.
Nu se efectuea&a, acest exercitiu mai mut #e /A minute.
"E+ITATIA SI 1IN+ECAREA CU A0UTORUL CULORILOR
In capitoee prece#ente am aratat cum se fooseste energia coorata $in#ecatoare. -ana
;/
acum am foosit energia -amantuui #e cuoare cafeniu #esc%is! energia cosmica #e
cuoare aurie si energia curati$a #e cuoare portocaie. Este bine cunoscut faptu ca starea
psi%ica este infuentata #e cuori= In supermaga&ine cumparatorii cauta mai aes pro#usee
in cuori $ii! cu ambaa*e frumoase= saoanee #e mo#a $ec%e in cuori inc%ise #e cee mai
mute ori in tonuri cafenii! pro#uc o sen&atie #e confort si apropiere #e -amant! #e natura=
o camera m cuori inistite! in nuante abastru #esc%is 'sau in nuante #e $er#e( are efect
camant! pe can# cuorie stri#ente ) rosu! portocaiu ) au un efect contrar. +aca! seara!
aegem pentru a #oua &i o roc%ie negru cu ab! iar #is)#e)#imineata una #e cuoare ro&!
inseamna ca ne aegem imbracaminea in functie #e #ispo&itia noastra.
-entru a #etermina ce efect au #i$erse cuori asupra noastra! $om trece a me#itatia
urmatoare asupra cuorii.
"ai intai ne impamantam. Intram in transa! foosin# energia terestra! cea cosmica si
energia coorata. Goosim cuorie #upa ista #e mai *os! imaginan#u)ne mai intai pe
ecranu nostru menta ca aceasta cuoare patrun#e prin tapie si picioaree noastre! prin
crestet! si circua astfe prin tot corpu. Consumam pentru fiecare cuoare intre ;C #e
secun#e si / minut! apoi o #ecooram si trecem a cuoarea urmatoare. Recoman#am
urmatoarea or#ine.
NEGRU ) este cuoarea cu care incepem! apoi trecem a
CENUSIU ) constatam #iferenta. Apoi trecem a
CAGENIU ) incepem in cafeniu)#esc%is! apoi i intunecam si urmea&a
ROSU ) #in nou incepem cu rosu)aprins si obser$am cum se inc%i#e cuoarea pana a
purpuriu inc%is. Urmatoarea cuoare este
-ORTOCALIU ) cuoare pe care o cunoastem. in acest exercitiu portocaiu ne apare
#iferit fata #e cee anterioareM
GALBEN ) urmat #e
1ER+E +ESCSIS ) intensificam cuoarea pana a $er#e intens si $er#e inc%is! apoi
ALBASTRU A2URIU ) intensificam cuoarea treptat pana a abastru inc%is si trecem a
RO2 ) urmat #e
"O1 ) intensificam nuanta pana a
IN+IGO ) urmea&a cuoarea
AURIU ) #upa auriu trecem a
ARGINTIU ) si in fina
ALB
Iesim #in transa.
In timpu acestei me#itatii $om urmari care este cuoarea care ne #a sen&atia #e confort
maxim. Can# ne ase&am pentru un exercitiu #e #iri*are a energiei sau #e auto$in#ecare!
c%iar #e a inceput trebuie sa #estinam o cipa pentru a circua prin corp cuoarea care ne
pace. Nu trebuie sa reuam in intregime tot acest exercitiu pentru a a*unge a cuoarea
preferata! trebuie #oar sa ne imaginam ca aceasta apare spontan si trece prin corpu nostru
#in tapi pana in crestet.
Goarte eficienta este foosirea cuorior pentru $in#ecarea ator persoane. Ne imaginam o
cuoare oarecare 'cum am proce#at in ca&u cuorii portocaii(! care trece prin mainie
noastre in trupu pacientuui. Intuitia si practica ne $or a*uta ce mai bine sa #eterminam
ce cuoare trebuie sa aegem! #aca nu foosim cuoarea portocaie E cuoarea $in#ecarii.
;4
-ortocaiu nu esre o cuoare prea puternica si are o actiune excitanta! pe can# abastru
#esc%is sa)i camea&e pe cei excesi$ #e ner$osi.
+aca pacientu este bine impamantat! nu ii putem #auna prin transmiterea unei cantitati
mari #e energie. E $a ua atat cat poate foosi! restu se $a scurge prin ti*a #e
impamantare. 1a fi mut mai simpu #aca suntem suficient #e sensibii pentru a #etermina
exact cantitatea #e energie necesara. C%iar #aca pacientu nu simte efectu actiunior
noastre! trebuie sa tinem bine minte ca aceasta nu este o *oaca. Energia pe care o orientam
asupra pacientuui actionea&a asupra corpurior sae! astra si fi&ic.
Unui om care n)a mancat nimic imp #e o saptamana nu)i $om #a %rana obisnuita= $om fi
suficient #e inteepti sa)i oferim a inceput ce$a usor! un suc sau o supa,! pregatin#u)/
astfe pentru un at tip #e %rana. Nu trebuie sa e pro$ocam pacientior !!o in#igestie
astraa,. 1om incepe cu cuorie mai came! cu nuantee mai pasteate! pregatin# trecerea
a cuorie mai tari si a o te%nica mai ferma.
REA+UCEREA COR-ULUI +IN STARILE -SI
Ati obser$at ca! #upa efectuarea exercitiior! sunteti rugati sa $a ase&ati cu mainie
impreunate si sa ramaneti inistiti timp #e un minut! apoi sa $a apecati inainte si sa asati
capu in *os! intre genunc%i! pentru inca un minut. -oate urma o scurta pimbare prin
camera.
"ainie impreunate cu #egetee impetite au rou #e a inc%i#e circuitu psi%ic a corpu0ui!
e$itan# astfe scurgerea #e energie. -rin apecarea capuui mai *os #e genunc%i permitem
e$acuarea #in corp a energiei in exces. -imbarea prin camera este unu #intre proce#eee
care rea#uc corpu nostru in reaitate #upa efectuarea unei acti$itati psi%ice.
+esigur! nu $om cre#e nicio#ata ca am #e$enit mai putin reai in cursu acestei acti$itati!
in comparatie cu starea obisnuita. Numai ca acti$itatea psi%ica ne face sa ne concentram
toata atentia mai mut asupra corpuui astra #ecat a ceui fi&ic. +aca ime#iat #upa aceea
intarim egatura noastra cu corpu fi&ic! ne $a fi mut mai usor sa operam in pan fi&ic.
Trecerea prin corp a energiei psi%ice in$iorea&a in mo# cert intreaga noastra acti$itate.
Efectuan# exercitiie pre&entate aici! $om a$ea o noua perceptie asupra umii si o noua
atitu#ine fata #e noi insine si fata #e cei #in *ur. Reusin# sa ne cunoastem organismu!
$om $e#ea ca unee #intre reactiie si sen&atiie acestuia au a ba&a consi#eratiie ator
persoane #espre ceea ce este mai bine pentru noi! nu propriie noastre consi#eratii. 1om
#ori! astfe! sa traim conform $ointei proprii! nu #upa $oia atora.
Toti acesti factori #etermina sc%imbari in corp si prima ui reactie ca raspuns a ee este sa
spuna !!NU,. Cau&a o constituie faptu ca! bune sau ree! obiceiurie si #eprin#erie
corpuui sunt cunoscute. +aca se instaea&a impresia ca tot ce este cunoscut $a fi afungat!
eiminat! corpu este cuprins #e #eprimare. Se poate c%iar imbona$i. +e cee mai mute
ori insa, sen&atiie corpuui sunt #e apatie! neiniste! pictiseaa sau teama! resimtite in
perioa#a in care efectuam acti$itati psi%ice. In acest fe corpu $a transmite mesa*u. !!Eu
nu $reau sa ma sc%imbP,
In astfe #e ca&uri sunteti o persoana care reactionea&a cu teama si furie can# #escopera o
iubire nemasurata. Exista oameni care reactionea&a astfe! in oc sa raspun#a cu ca#ura
unei iubiri. +e fiecare #ata can# o persoana s)a in#ragostit #e #umnea$oastra ati proce#at
a fe! ati simtit frica! tristetea. Se instaea&a astfe obisnuinta. Corpu s)a obisnuit sa
reactione&e astfe. !!Este ceea ce fac mereu. Acestea imi sunt reguie Nu pot renunta a
eeP, Corpu trebuie sa in$ete treptat noie obiceiuri.
;;
+upa cum am mai spus! introspectia propriei persoane constituie prima etapa in e$outia
psi%ica. +aca $om constata ce$a ce trebuie sc%imbat! putem sa efectuam aceasta
sc%imbare.
Sc%imbarie e $om face insa treptat! cu ban#ete! caci corpu nostru se $a simti anorma
sau ipsit #e iubire. In nici un ca& nu ne $om reprosa ceea ce am fost! suntem sau $om fi.
In sc%imb ne $om con$inge ca orice #eci&ie #e sc%imbare este un ca#ou pe care ni)
facem! si oricum am fi! esenta noastra ucrea&a pentru noi. +aca a$em anumite trasaturi
care ne pot fi #e a*utor! este un moti$ suficient #e serios pentru a e #e&$ota! #ar numai
#in aceasta, cau&a si nu pentru ca acum suntem !!putin mai buni,. Exista numeroase
proce#ee pentru a transforma corpu #in nou intr)o reaitate! trasatura or comuna fiin#
faptu ca se reai&ea&a concentrarea atentiei asupra intreguui corp. Scopu acestui
exercitiu este focai&area capacitatii #e concentrare! #eci i $om executa cu acuratete
maxima. 1om obser$a cu atentie ceea ce facem si! #aca ne iesim #in fire! $om retine pe
cat posibi momentu exact si ce anume gan#im atunci.
Exercitiie sunt simpe si amu&ante. Cura*P +ar aici se ascun#e o capcana. -entru ca
exercitiie sunt simpe si atat #e amu&ante! este foarte usor sa fie efectuate automat! fara
sa e #am nici o atentie.
Giecare exercitiu are o singura etapa. Lista #e mai *os cuprin#e o serie #e exercitii #iferite
si nu etapee unui singur exercitiu.
/. "ancati ce$a.
4. Gaceti sex in orice forma sau #ansati ritmic! a aegere.
;. "ergeti pe *os. Este #eosebit #e uti pentru corpu rea! #eoarece orientea&a atentia
asupra c%a3reor #e pe tapie picioareor! egate nemi*ocit #e -amant.
@. Gaceti o baie sau un #us. +usu cu apa rece face minuni in cunoasterea propriuui corp.
Corpu poate a$ea proce#eu ui propriu care i a*uta a mentinerea reaitatii. in acesf ca&
$om efectua acest proce#eu.
In aceasta carte nu este intampatoare referirea a propriu spatiu! a spatiu ceorati
oameni! a ramanerea in spatiu propriu. Spatiu nostru este propriu nostru corp fi&ic si
astra! in care nu se poate simti como# nimeni atcine$a. +in nefericire! unii ncaca acest
spatiu a nostru! fie pentru ca $or sa ne atraga atentia asupra or! fie pentru ca $or sa intre
in contact cu noi intr)o forma sau ata 'teepatie! teeg%i#are(.
Goosin# un termen psi%ic! #enumim aceste pretentii ae ator oameni #e a ne atrage
atentia prin termenu !!egaturi,. Car$a&atorii pot $e#ea fuxurie #e energie care ies #in
c%a3re si reai&ea&a egatura intre noi si o ata persoana. Nu este obigatoriu sa $e#em
aceste egaturi. -utem sa ne #am seama si sa e simtim ca ee exista.
Acestea eaga in permanenta c%a3ree #iferiteor persoane= nu exista oameni care sa fie
compet iberi #e ee. In exercitiu urmator $om in$ata cum sa ne ampasam si sa ne
retragem egaturie! care nu trebuie sa ne in$auie permanent! in mo# ine$itabi. +aca
suntem prinsi #e o mutime #e egaturi! $om fi ne$oiti sa actionam mai mut cu energia
ator persoane #ecat cu a noastra proprie. Ar fi insa o greseaa sa ne pangem ca suntem
egati #e cine$a! ca niste pri&onieri! sau sa cre#em ca ce care ne)a ega ne face $reun
rau. In reaitate! nu putem receptiona astfe #e egaturi #e a o ata persoana! #aca nu o
#orim.
Nimeni nu $a poate agresa in nici un fe #in punct #e $e#ere psi%ic! #aca #umnea$oastra
nu #oriti acest ucru.
Legaturie au insemnatate #iferita! #epin#e ce informatie s)a transmis prin ee! si pro#uc
;@
in c%a3re efecte #iferite.
-rima c%a3ra! centra supm$ietuirii. O egatura pasata in acest centru inseamna. !!1reau
sa ma a*uti sa supra$ietuiesc., -oate ascun#e pericoe in ca&u in care cei #oi oameni nu
au a*uns a un acor# car pri$in# inia #e urmat! #e exempu! un copi pasea&a o astfe #e
egatura in centru #e supra$ietuire a parintior sau a#utior #in *uru sau. +aca a$em un
prieten bona$ sau ranit! pe care i ingri*im! intre noi exista o inteegere pri$in# faptu ca,!
pentru o anumita cerioa#a #e timp! $rem sa i a*utam sa supra$ietuiasca si se $a crea o
egatura puternica, pe perioa#a con$aescentei.
Legatura pornita #e a prieten este pasata in prima noastra c%a3ra si ne transmite
informatia !!am ne$oie #e tine,. Uneori! putem a$ea #orinta sa in#epartam aceasta
egatura si sa re$i&uim natura reatiior cu persoana respecti$a.
AtentieP Nimeni nu poate sa pase&e o egatura! #aca noi nu #orim sa o primim.
A #oua c%a3ra! A sexuaitatii si a emotiior. O egatura pasata in a #oua c%a3ra inseamna
fie. !!Simt o atractie #e interes sexua penru #umnea$oastra,! fie. !!Acor#ati)mi spri*in
emotiona! #ati atentie emotiior mee., -utem #ori sa inaturam sau nu aceasta egatura!
#aca nu ne face pacere! sau sa o pastram. Este insa mai bine sa inaturam o egatura
emotionaa #in aceasta c%a3ra! #eoarece poate pri$a #e energie si este insotita a#esea #e
$ibratia !!necesitatii,.
Este mut mai bine sa raspun#em ne$oior emotionae ae cui$a #in c%a3ra inimii! #ecat
#in cea #e)a #oua c%a3ra.
A treia c%a3ra! centra energetic. O egatura pasata aici inseamna. !!Am ne$oie #e o
canitate #e energie #e a #umnea$oastra! imi este insuficienta energia mea proprie,! sau.
!!-refer sa uere& cu energia #umnea$oastraN! #ecat sa)mi asum responsabiitatea energiei
proprii!,
Este e$i#ent ca o egatura pasata in a treia c%a3ra nu poate #ecat sa ne absoarba #in
energie! #e aceea trebuie sa o inaturam. O egatura, puternica m a treia c%a3ra ne poate
crea o sen&atie #e tensiune sau goire In &ona ab#ominaa. Ea poate #uce a ucer.
A patra c%a3ra! centra iubirii si atasamentuui. O egatura in a patra c%a3ra poate
insemna. !!1a iubesc,! sau. !.mi pace #e #umnea$oastra., -utem sa #orim inaturarea
egaturior #in a patra c%a3ra pentru a ramane singuru om care #ispune #e propria
energie! #ar in genera aceste egaturi nu sunt atat #e apasatoare ca a ceeate c%a3re.
Curatan#u)ne c%a3ree! putem asa intacte Legaturie existente in aceasta a patra c%a3ra!
pentru ca este pacut sa te simti egat #e prieteni.
A cincea c%a3ra! centru comunicarii. O egatura pasata aici inseamna. !!1reau sa
comunic cu #umnea$oastra., O Iegatura puternica in a cincea c%a3ra ne poate pro$oca
#ureri #e gat! poate #uce a imbona$irea gan#ei.
A sasea c%a3ra! centra car$i&iunii. O egatura pasata in a sasea c%a3ra inseamna.
!!Cine$a este in permanenta in mintea noastra ) se gan#este permanent a noi sau $rea sa
afe a ce ne gan#im sau ce cre#em #espre e., Aceste egaturi pot pro$oca #ureri #e cap.
La fe! #eoc%iu #uce a scurgerea energiei #in acest centru.
A saptea c%a3ra! c%a3ra cunoasterii si a intuitiei. O egatura pasata aici nu este ipsita #e
perico! pentru ca inseamna. !!1reau sa con#uc, sau !!1reau sa imi urmati in$atatura.,
"uti mentori care ucrea&a in #omeniu psi%icuui! misticismuui si constiintei pasea&a
temporar o egatura in afara c%a3rei #iscipoior! pentru a spori eficienta in$atarii.
C%a3ree mainior! se#iu energiei creatoare. Legaturie pasate aici inseamna fie. !!Ga ca.
mine,! fie. !!Ga pentru mine., +eoarece creati$itatea este o forma #e exprimare a propriei
;A
persoane! egatura pasata in maini poate #auna mo#uui nostru #e a efectua ce$a! #e a
prepararea %ranei si *ocu #e tenis pana a scrierea unei carti.
C%a3ree picioareor. Tapie se eaga #e -amant. O egatura pasata in c%a3ree #in tapi
#eregea&a impamantarea noastra! #etermina o inatare! o in$iorare sau ne poate face !sa
putim in nori,.
-riceperea #e a i#entifica egaturie si #e a e inatura ne $a a*uta sa fim mai puri si mai
iberi si sa ne #iri*am corpu #upa propria #orinta.
Capatan# #eprin#erie #e a i#entifica si inatura egaturie! $om afa mai mute #espre
acestea.
-uterm #escoperi egaturi #e a persoane cu totu surprin&aoare! in cee mai neasteptate
puncte. "ai mut! o persoana care a pasat o egaturi intr)una #intre c%a3ree noastre
poate sa ignore natura comunicarii #intre noi.
Cum putem afa #aca cine$a ne)a pasat o egatura intr)o c%a3raM Ne pri$im aura si
c%a3ree. +aca sunt egaturi ) si cu siguranta sunt! intr)o masura mai mare sau mai mica )
e $om $e#ea. Ce este #e facut #aca #escoperim astfe #e egaturi in c%a3ree propriiM Le
$om inatura.
CU" SE INLATURA LEGATURILE ENERGETICE
/. Ne ase&am in po&itia psi%ica! inc%i#em oc%ii! ne reaxam si ne impamantam.
4. Gacem sa circue energia prin corpu nostri timp #e aproximati$ un minut.
;. Ne imaginam propria aura si o purificam conform in#icatiior anterioare.
@. +upa ce ne)am curatat aura si energia circua in mo# corespun&ator! ne focai&am
atentia asupra primei c%a3re! asa cum am facut in etapa a #oua a subcapitouui.
!!+esc%i#erea si inc%i#erea c%a3reor,. -ri$im '#aca putem $e#ea( sau cream imaginea
primei c%a3re si sesi&am egaturie #in aceasta. +aca nu reusiti #e a inceput! perse$erati.
Nu $a #escura*ati.
+aca #escoperim egaturi in prima c%a3ra! ne imaginam cum mainiie patrun# in aura!
a*ung a c%a3ra s!i smug egaturie. Legaturie pot fi mai mari sau mai mici! mai subtiri
sau mai groase! se pot extrage mai greu sau mai usor. Nu trebuie sa ne speriem.
"a*oritatea egaturior se #esprin# foarte usor! fara sa ramana, nici un fe #e orificiu in
c%a3ra. +aca unee egaturi nu se asa in#epartate! ne punem intrebarea 'pe care o
a#resam egaturii(! cine este autoru! urmarim #irectia in care se in#reapta egatura
respecti$a! pana can# $e#em! reai&am imaginea optica sau simtim cine este ce care ne)a
impantat aceasta egatura.
-oate fi un om apropiat! un bun prieten sau c%iar sotu 'sotia(! poate fi un sef sau un
subor#onat! poate fi c%iar cersetoru caruia i)am #at #e #imineata o mone#a. -oate fi
oricine! c%iar persoane care au murit cu ani in urma. Trebuie #oar sa pri$im cu muta
atentie si sa cre#em ca omu care ne apare pe ecranu menta este autoru egaturii. in
ca&u in care ne apar mai mute persoane! ne $om ocupa #e #istrugerea fiecarei egaturi
separat.
Urmarim traseu egaturii pana a autoru acesteia! caruia ii mutumim pentru interesu
aratat si ii expicam ca nu #orim sa fim !!egati,. +aca aceasta persoana #oreste sa
pastre&e egatura cu noi! ii propunem sa o transfere in panu constient fi&ic! nu in panu
astra. Apoi re$enim a prima c%a3ra si extragem egatura respecti$a. Ea trebuie sa iasa cu
usurinta. +aca! orice am face! egatura nu poate fi inaturata! este posibi ca in reaitate sa
;B
nu #orim inaturarea ei. In acest ca& putem asa egatura! #ar sa recunoastem ca este
optiunea noastra.
+aca $om inatura o egatura pe care #e fapt nu #orim sa o inaturam! ea re$ine. Sistemu
#e comunicare prin aceasta egatura exists #e*a. -re&entu exercitiu are #rept scop sa ne
ofere aternati$a #e a permite sau nu ator persoane sa ne fooseasca energia sau sa o
amestece cu a or.
A. Can# ne eiberam #e toate egaturie #in prima c%a3ra! trecem a a #oua. Efectuam si
aici toate operaViunie #e a punctu @! apoi! pe ran#! repetam aceeasi operatiuni cu toate
ceeate c%a3re! incusi$ c%a3ree #e a maini si #e a picioare.
B. +upa ce am extras egaturie #in toate c%a3ree! cream imaginea mentaa a unui su$oi
#e apa curata si cristain care ne sca#a sistemu energetic! patrun&an# prin Sa%asrara
'c%a3ra #in crestet(! in *os pana a "ua#%ara fe%a3ra 'putem trimite acest su$oi si prin
c%a3ree #e a maini si picioare(! apoi trece prin impamantare si se scurge spre centru
-amantuui! un#e este neutrai&at.
I. Acum cream imaginea $i&uaa a unei energii neutre! curate si care! #e cuoare aurie
straucitoare! care in$auie intregu nostru sistem energetic si intregu corp.
D. Ne imaginam mainie cum nete&esc aura #e a cap a ba&a picioareor.
L. Iesim #in transa. Gacem ce$a care sa ne con$inga, #e reaitatea corpuui nostru. ne
spaam pe fata! bem o ceasca, #e ceai sau cafea! ori ne imbratisam cu un prieten.
Acesta este ce mai #ifici exercitiu #in cee pre&entate pana acum. In restu &iei trebuie
sa a$eti gri*a #e $oi.
NEUTRALITATEA SI NONRE2ISTENTA
In *uru nostru actionea&a #i$erse energii. Cum ne putem mentine ec%iibru psi%ic fara sa
fim atrasi #e unee persoane si fara sa e atragem! fara sa ne subor#onam repre&entarior
proprii sau ae atora pri$in# ceea ce ar fi trebuit sa fim! cum sa ne mentinem c%a3ree
curate! sa ramanem sanatosi si sa ne pastram in ec%iibru totaitatea ps%icuui propriuM
Trebuie sa ramanem neutri si sa nu ne impotri$im! sa nu opunem re&istenta fata #e nimic.
+upa cum constatati! nu se recoman#a sa nu cre#eti in nimic #in ce $i se spune! #upa
cum nu se recoman#a sa nu a$em sentimente! gan#uri sau reactii fi&ice a anumiti stimui.
+impotri$a! #aca proce#am astfe! aceasta inseamna re&istenta fata #e impusurie
proprii! iar aceasta nu este o po&itie neutra. Am mentionat ca starea #e comuniune cu
Uni$ersu nu inseamna sa $e#em ucrurie asa cum $rem sa fie. "ai #egraba aceasta
fnseamna sa e $e#em asa cum sunt in reaitate! inseamna cura*u #e a spune !!+A,
propriior trairi! oricum ar fi acestea.
Oamenii isi $or fixa in permanenta egaturie in sistemu nostru #e c%a3re iar noi nu ne
$om afa mereu in starea #e me#itatie in care sa percepem patrun#erea acestor egaturi.
+aca ne impotri$im acestora sau #aca toata &iua #iscutam #espre cine$a si ne comparam
cu fiecare caine $agabon# care tra$ersea&a stra#a si ne taie caea! $om capata o oarecare
#uritate psi%ica si $om inata &i#uri intre noi si ceiati! intre noi si propriie trairi.
C%a3ree noastre sunt bocate. +e$enim tensionati si! ceea ce este mai rau! Incercam sa
cre#em ca $om #e$eni atfe #e cum suntem. Asa#ar re&istenta este o parte a con#itiei #e
om. +eci $om incepe prin a nu opune re&istenta faptuui ca ne impotri$im.
Can# comuncam cu cine$a! ii putem spune cu ce anume suntem #e acor# si cu ce nu. +ar
persoana cu care comunicam este o ata particica a Uni$ersuui! #eci o ata parte #in noi!
;I
care ne ofera posibiitatea sa constienti&am cine suntem! permitan#u)ne sa a$em propriie
trairi.
+aca opunem re&istenta trairior noastre proprii! re&uta un cicu incompet a $ietii
noastre! care se $a repeta mereu! iar si iar! in forme #iferite! pana can# ne $om permite o
traire competa! iar pana can# nu $om a#mite aceasta traire competa! $om actiona
conform propriei noastre re&istente si imagini create.
+aca nu $)au con$ins cee pre&entate #espre 3arma in primu capito! trebuie sa recitim
aceste paragrafe si sa e anai&am #intr)un at punct #e $e#ere. +upa cum am mai spus!
3arma este! pe anga toate ceeate! un re&utat a propriior repre&entari si a cicurior
nefinai&ate. Can# ne impotri$im propriior trairi! acumuam o anumita 3arma! cu care
$om a$ea #e)a face mai tar&iu. +aca ceea ce urmea&a sa facem este re&istenta in fata
propriei trairi si acumuarea 3armei! nu mai faceti acest ucru. Nu opuneti re&istenta. +ar
$om urmari ceea ce facem si $om remarca faptu ca noi suntem cei care actionam!
proce#am astfe! nu actiunea este cea care primea&a in fata noastra. Cu timpu $om
constata ca incetam sa mai actionam in acest fe.
+e$enim exact obiectu re&istentei noastre ) aceasta este o axioma a e$outiei psi%ice. Cu
cat mai mut re&istam si ne opunem a ce$a! cu atat acor#am mai muta atentie acestui
fapt si ne inarmam tot mai puternic impotri$a ui.
-e #e ata parte! atunci can# o persoana este furioasa pe noi si ii acceptam furia '/(! furia
persoanei respecti$e trece aproape instantaneu '4(! nu ne $om mai framanta #in cau&a
acestei trairi nepacute.
Aceasta este esenta i#eior #espre iubirea fata #e aproape! intoarcerea ceuiat obra& etc.
Aceasta este egatura #intre Uni$ers si propria c%a3ra, a inimii.
Exista #oua, meto#e cu a*utoru carora incercati sa in#epartati re&istenta prin iertare.
-rima meto#a este o me#itatie pe care am mai exersat)o.
/. Ne ase&am in postura psi%ica! inc%i#em oc%ii! ne purificam mintea si ne impamantam.
4. Ne in$estigam intregu corp fi&ic incepan# cu tapie picioareor si continuan# spre
cap. 1erificam #aca exists $reo parte care resimte #ureri! sau intepenit! se bucura sau $rea
sa se o#i%neasca,. Sesi&am sangee care circua in corpu nostru. Sesi&am energia psi%ica
care circua in noi si in *uru nostru. +aca ne #oare ce$a! n)are #ecat. +aca exista un#e$a
o #orinta foarte mare si puternica! o asam sa se manifeste. Nu ne impotri$im! nu opunem
nici o re&istenta! sunteni intru totu #e acor#! Lasam sa #oara ceea ce #oare! sa)si
manifeste bucuria sau tristetea! asam sen&atiie sa #ispara! #ar nu intreprin#em nimic! ci
#oar obser$am.
;. Ne in$estigam emotiie. Ce anume simtimM Nu opunem nici o re&istenta! #oar simtim.
@. La ce ne gan#imM Si ce cre#em #espre ceea ce gan#imM Nu ne oprim #in gan#uri! #oar
suntem #e acor# cu ee. Continuam sa ne gan#im a aceasta.
A. Un#e ne afamM Ne afam in propriu trupM Suntem #e a&i noapte cu persoana iubitaM
Coboram in stra#a sa uam o ing%etataM Ramanem aici. Can# ne afam in cotu camerei
continuam sa fim in centru propriuui cap. Re$enim.
B. Can# am re$enit in centru propriuui cap! iesim #in transa.
A #oua meto#a este un exercitiu care poate fi efectuat orican# si oriun#e. -resupunem ca
ne)am intanit cu un prieten! iar acesta are o mutime #e probeme! cu care ne copeseste=
nu)/ iubeste prietena sau mama! tata sau copiu! cainee nu)/ ascuta! masina s)a stricat!
contu in banca este epui&at! nu mai are nici un ban! papagau s)a imbona$it iar sateaua
#e cauciuc s)a spart. Este posibi sa sesi&am ca a ni$eu primeor #oua c%a3re apar
;D
anumite sen&atii. A$em #e gan# sa e inc%i#emM Le #esc%i#em mai argM Ce se petrece cu
a patra c%a3raM Inima este #esc%isaM Sau ne este pieptu incatusatM Care este #irectia
egaturiorM
Ne imaginam ca suntem in intregirne #in aer si tot ce ne po$esteste prietenu trece prin
noi. +esigur! ascutam ce ne spune si inter$enim cu cate o $orba can# ni se pare oportun.
Lasam insa toata incarcatura emotionaa sa treaca #e noi si sa se neutrai&e&e in aeru #in
*ur. Acum urmarim atent ce se petrece in c%a3re. 1om efectua exercitiu ori #e cate ori
a$em oca&ia.
SOCURILE -SISICE
Nici un orn nu poate ramane permanent neutru si egat #e -amant. +upa cum am mai
spus! can# ne impotri$im! trebuie sa continuam sa o facem. Nu putem a*unge intr)un at
oc! pana can# nu incetam sa ne afam acoo un#e suntem acum. Uneori! can# nu suntem
impamantati! inter$ine cine$a si ne apica un soc psi%ic. Cea mai simpa expicatie a unui
astfe #e soc este perceperea furiei care se napusteste asupra noastra. Tra$ersam stra#a si
un sofer trebuie sa opreasca exact can# nu are c%ef sa o faca. In gan#u sau! aparem c%ip
#e ticaos si socu este gata. Resimtim o sabiciune ciVu#ata in timp ce tra$ersam. Am uat
#e pe raftu maga&iuui utima punga #e apte! exact can# s)a apropiat atcine$a sa o ia.
-ersoana $e#e ca uam aptee si #intr)o #ata! #atorita socu0ui! ne cuprin#e teama.
Socurie psi%ice pot ua si forme pacute. Ne pimbam
pare si pe anga noi trece o persoana foarte atragatoare care)si opreste pri$irea asupra
noastra. Soc. Tot restu &iei ni) petrecem gan#in#u)ne cat #e pacut ar fi fim cu o fiinta
atat #e fernecatoare.
Caracteristica generaa a acestor socuri este faptu ca sunt orientate in interioru corpuui
nostru. Ee ne #istrag #e a momentu respecti$ si ne reorientea&a trairea in interioru
propriei minti. Socurie ne fac sa pier#em contactu cu reaitatea! sa nu mai stim un#e ne
afam. Ee ne transfera in in)constient! ne obiga sa ne ce#am intreaga putere in fa$oarea
ceui care ni e apica. Si ma*oritatea acestor socuri nu sunt #eoc #istracti$e.
Nu exista exercitii speciae referitoare a socurie psi%ice. Can# constatam ca suntem
supusi unui soc psi%ic! putem consuma o cantitate oarecare #e energie pentru a efectua
actiuni simpe #e $in#ecare sau pentru a extrage #in c%a3ra egaturie care ne)au fost
impantate acoo. +ar ce mai eficient este sa obser$am socu care ne este apicat si sa nu)
/ intoarcem impotri$a ceui care ni) apica! #eoarece astfe nu am face #ect sa #ecansam
un ra&boi a socurior psi%ice. -ot fi apicate aceeasi meto#e si a atacu psi%ic #in partea
ator persoane. Atacu psi%ic este mut mai pericuos! #eoarece este mai greu #e #epistat.
+ar socurie sunt trairi ae reaitatii care pot fi controate. Starie pro$ocate pot #uce a
imbona$irea suprarenaeor si a sistemuui neuro$egetati$. Ra&boaiee psi%ice #uc a
crearea prin imagini mentae a entitatior creaturior! pe care cateo#ata nu e mai poti
controa si incep sa, te #omine! #aca ti)a sca&ut potentiau energetic. +atorita neatentiei
se poate a*unge a cabinetu #e psi%iatrie pe post #e pacient.
CURS 1I
;L
CITIREA -SISICA
-utem spune ca fiecare om este un me#ium si se ocupa #e citirea psi%icuui! a#esea c%iar
fara a)si #a seama. +e fiecare #ata can# ne intanim cu cine$a si ne spunem in sine.
!!Arata foarte obosita,! sau !!+upa cum arata! se poate spune ca a a$ut o &i grea,! sau !!Ce
mut s)a sc%imbat! se poarta ca un in#ragostit,! reai&am o citire a informatiei pe care o
poarta fiecare. Ea se inregistrea&a sub forma #e cuoare! sunet! energie! acatuin# starea
noastra pe moment.
Cine$a poate spune ca nu se intampa nimic #eosebit si ca oricine poate g%ici astfe #e
ucruri. Intr)a#e$ar! oricine poate reai&a asa ce$a! #ar este mai mut #ecat #aca am g%ici.
Au fost obtinute informatii pe care nimeni nu e)a exprimat in cu$inte.
Exempee #e mai sus sunt ca&uri #e perceptie psi%ica ne#e&$otata. Aceasta perceptie
poate fi #e&$otata si finisata pana a ni$eu intuitiei &inice. Citirea psi%icuui este o
#eprin#ere care! ca oricare ata! poate fi consoi#ate si perfectionata prin practica. In pus!
$om tine seama #e o recoman#are aparent para#oxaa.
1IATA NOASTRA +E "E+IU"
+aca inteegem aceasta exprirnare neobisnuita! ne $om putea interpreta $iata ca pe a unui
me#ium. Can# ne nastem! se spune ca tocmai ne)am intrupat. Totu este nou! suntem
#esc%isi pentru ume! toate impresiie noastre sunt reati$ pure si nu sunt impo$arate #e
amintiri! trairi si #iferite opinii.
Suntem constenti si nutrim interes. Cu ate cu$inte! fiecare #intre noi este un me#ium.
+upa cum putem afa intreban#u)i pe copii! muti #intre ei $a# aureoe #e #iferite cuori
care)i incon*oara, pe oameni. In #esenee or! ei repre&inta aceste aureoe coorate. "uti
copii au in permanenta insotitori fermecati! cu care stau #e $orba si se *oaca. "ai mut!
copiii care sunt foarte buni obser$atori! #ar! in aceasi timp! sunt extrem #e ipsiti #e tact!
exprima cu gas tare fata, #e toata umea ceea ce $e#em cu totii! #ar consi#eram ca nu
este potri$it sa spunem. -e masura ce copiii cresc! parintii ii in$ata sa se !!a#apte&e,
me#iuui. C%iar #aca a !!$a&ut, aureoa innegrita sau cu imbi #e foc si scantei a unei
persoane apropiate! care se sc%imba brusc in #iferite forme #easupra capuui expu&an#
#in ea! si &ice cu gas tare ca matusa ui este ca o $ipera sau ca seamana cu un monstru
'reai&an# #e fapt perceperea informatiei #in gan#uui ei(! parintii i in$ata cu tact ca nu
este a#e$arat! ca matusa ui a fost si este o #oamna.
+aca stam #e $orba cu unee persoane sau e obser$am! in timpu citirii psi%icuui $om
afa ca, in copiarie muti au fost speriati #e a#uti care e)au expicat cu insistenta care
este reaitatea. -e can# erau copii! ei erau suparati ca toti cei mari resping $i&iunea or
asupra umii! #ar treptat au inceput sa o respinga si ei! pentru ca a#utu #etinea
suprematia e$i#enta in cunoasterea practica a umii incon*uratoare si spunea copiior ce
este rea si ce nu. Astfe! ma*oritatea a#oescentior! a atingerea acestui prag! fie
incetea&a sa mai crea#a in reaitatea #in copiarie! fie in$ata sa taca. -entru muti #intre
cei care au incetat! cu timpu! sa crea#a in propriie perceptii probema #e$ine mai
simpa.
Ei nu se mai gan#esc a aceasta pana nu se petrece ce$a care sa)i soc%e&e. +e pi#a! unee
persoane patrun# #in nou in umea psi%icuui #upa o traire #ramatica neasteptata! cum ar
fi contactu cu persoana iubita #isparuta recent sau pre$e#erea unui e$eniment $iitor.
@C
-ersoanee care prefera sa pastre&e pentru ee propriie perceptii fi&ice pot a$ea trairi
intampatoare pe toata #urata $ietii! fara sa po$esteasca nimanui nimic! #in teama #e a
parea ri#icoi sau #e a fi consi#erati nebuni. -oate ca intr)o #iscutie cu un prieten! printre
ate ucruri marunte! $or mentiona cu cam !!am simtit ca ma $ei suna asta&i,! #ar
nicio#ata nu $or putea po$esti #espre $isee or ciu#ate sau $ocie pe care e au#. "uti se
tern intr)a#e$ar sa nu fie nebuni! #e aceea isi ascun# cat mai bine neinistea si in#oieie.
Cei care nu)si reprima nicio#ata trairie #eosebite! nu ascun# ceea ce au#! pot fi cu
a#e$arat persoane cu preocupari #e me#ium sau spiritisti! sau isi pot foosi obser$atiie si
trairie intr)o ata #irectie! cu orientare creati$a! artistica.
Atii pot sa innebuneasca si sa a*unga in cinicie #e psi%iatrie. Uneori! astfe #e oameni
sunt consi#erati #e&ec%iibrati si excentrici. A#esea! can# timp #e muti ani omu este
ne$oit sa upte impotri$a propiior sae trairi! e poate fi expus unor serioase #eregari
psi%ice. +e$ine paranoic si simte ca toti i urmaiesc si ii resping trairie= sau poate #e$eni
sc%i&ofrenic! o *umatate a sa expriman# o puternica perceptie psi%ica si emotii intense! iar
ceaata *umatate fiin# normaa= poate #e$eni catatonic! inc%i&an#u)se in sine si preferan#
sa traiasca excust$ in uni$ersu psi%ic a mintii sae! nu in mi*ocu confruntarior #e
opinii si *u#ecati ae ceorati.
-re&entam aici cate$a exempc comune. +esigur nu toate boie mentae sunt re&utatu
reprimiirii capacitatior psi%ice. +ar #e foarte mute ori impie#icarea manifestarii
acestora #uce a reprimarea unor emotii cum ar fi furia sau teama #e pe#eapsa . Aceste
emotii neexprimate pot pro$oca boi fi&ice sau mentae. Nebunia poate fi actiunea! mo#u
acestei persoane #e a se manifesta intr)o ume care)/ separa #e reaitate si #e ceiati!
toto#ata este mo#u prin care persoana respecti$e e$ita, raspun#erea fapteor sae. -oate
nu stie cum s)o faca sau are ne$oie! prin constructia fiintei sau prin e#ucatie! #e cine$a
care s)o g%i#e&e. Interiori&area nu a#uce nimic bun in acest ca& si ar trebui cautata iesirea
#in impas prin simpa ruga, catre +umne&eu #e a #a umina! ratiunea si caea $ietii.
+ar sa re$enim a probemee noastre. -oate ne este absout straina i#eea #e a #e$eni
me#ium si citim aceasta carte #oar pentru a gasi ce$a ce am mai putea in$ata. Sau poate
ca am consi#erat #intot#eauna ca a$em ce$a #eosebit! poate c%iar supranatura! si nu stim
cum sa proce#am. Sau cunoastem aceste fenomene! e simtim! e percepem reaitatea! #ar
am $rea sa e #iri*am! sa in$atam sa e foosim cat mai bine. Ar fi un mare pacat #aca
#intr)o stare #e soc prin necontrou asupra gan#urior ati a*unge a psi%iatrie.
TABLOURI SI I"AGINI IRATIONALE
In timpu #escifrarii informatiior psi%ice putem !!$e#ea, o mutime #e ucruri! ca si in
timpu $in#ecarii! un#e principaee surse #e informatii $or fi aura si c%a3ree. Acestea
pot a*unge a noi si sub forma unor c%ipuri sau imagini rnentae! pe care e $om anai&a in
pre&enta ucrare.
In timpu citirii psi%icuui pacientuui putem $e#ea reamente a#e$arate tabouri. Ee pot
aparea in prim)pan pe ecranu nostru menta sau pot a$ea aspectu unor miniaturi. Aceste
tabouri pro$in #in uni$ersu nostru subiecti$.
STERGEREA INGOR"ATIILOR NEGATI1E +IN AURA
/. Ne impamantam si intram in transa.
@/
4.Aegem #in propria experienta o stare in care nu ne)a pacut sa ne afam si staruim sa
ne manifestam ipsa #e sensibiitate! in#iferenta. -oate fi o situatie in care am trait groa&a
sau atce$a #e acest gen.
;. Neconcentram asupra imaginii create! apoi o facem sa se estompe&e ent. -e masura
ce ea #ispare! asam sa apara c%ipurie ator persoane. Acestia sunt creatorii initiai ai
$i&iunii anterioare. -utem $e#ea un singur c%ip sau mai mute. Gacem sa se estompe&e
aceste c%ipuri unu #upa atu! imaginan#u)ne ca e expe#iem posesorior or. +aca!
pri$in# aceste c%ipuri! simtim furie! re$ota! #urere etc.! re$enim pentru a retrai aceste
sentimente. Le $om comunica menta acestora tot ce simtim ne$oia sa e spunem. +aca
simtim satisfactie in urma ceor spuse! a estomparea imaginii acor#am iertare acestor
persoane. +aca nu #orim sa e iertam! inseamna ca n)a sosit inca momentu! #ar prin
iertare se face o stergere automata a sursei #e soc psi%ic si are oc sc%imbarea ra#icaa a
aurei in ate cuori. Can# suntem pregatiti sa ii iertam! ne $om ierta mai usor propriie
noastre probeme si astfe ne $om apropia #e renuntarea a toate acestea. Sa nu uitam ca
nu trebuie sa ne grabim. +aca #orim sa sa$uram un timp oarecare furia! supararea sau
tristetea pe care e simtim! nu trebuie sa ne refu&m aceasta pacere.
@. Creem o imagine a propriei noastre persoane si ne stra#uim sain#ragim aceasta
imagine. Apoi o facem sa #ispara.
A. C%emam in imagineSoaree mare si auriu a energiei! pe care i asam sa ne umpe in
totaitate corpu si aura.
B. Iesim#in transa.
CITIREA AUREI
Expresia !!citirea aurei, creea&a o impresia a ce$a te%nic si foarte compicat. Inainte #e a
trece a acest exercitiu! trebuie sa facem o reaxare competa! stra#uin#u)ne sa $e#em
aura.
Cream un tran#afir care i repre&inta pepacientu nostru. In aceasi timp ne imaginam ca
tran#afiru acesta are un nimb. Nimbu repre&inta aura in#i$i#uui! tot asa cum
tran#afiru repre&inta in#i$i#ua incepem cu obser$area unei singure cuori care iri&ea&a
in *uru0 petaeor. +aca nu putem $e#ea cuoarea! ne imaginam ca nimbu arata ca si cum
am $e#ea)o. Gacem sa #ispara tran#afiru.
4. Repetam exercitiu #e patruori! a#augan# #e fNiecare #ata cate o cuoare pana
a*ungem a un tota #e cinci cuori!
;. esim #in transa.
Urmatoru compex #e exercitii repre&inta o etapa mai a$ansata,. Aceasta ne $a a*uta sa
foosim citirea aurei in scopuri curati$e.
Ne impamantam si in intram in transa.
4. Reai&am imaginea pacientuui! Cu o pensua imaginara cu $opsea neagra intunecam
tabou reai&at pana can# obtinem #ear siueta pacientuui. Lasam umina interioara!
mentaa! sa umpe spatiu #in *uru siuetei! mai intai sub forma unui nimb ab. Obser$am
un#e este nimbu mai mare si mai #ens! in ce puncte este mai subtire sau care sunt &onee
corpuui in care #ispare. Toate aceste imagini aparute sunt egate #e car$i&iune.
@4
;. Lasam nimbu ab sa capete #iferite cuori. Acestea sunt cuorie aurei pacieniuui
nostru. +aca $e#em o singura cuoare este minima. +aca $e#em c%iar &ece cuori este
foarte bine. Ce mai a#esea $om $e#ea #oua sau trei cuori! #ar can# $om capata
#eprin#erea #e a #istinge cuorie! $om putea anai&a aura mut mai bine. -entru inceput
$om incerca sa ne oprim #oar cuorie pe care e $e#em sau sesi&am. Un#e sunt acestea
ase&ate m *uru corpuuiM Trebuie sa tinein minte ca semnificatia cuorior poate fi
confirmata numai #e propria noastra experienta! #e aceea ne $om urma intuitia.
Lasam imaginea sa se estompe&e. Aegem acum ata persoana si repetam procesu.
Anai&am cu atentie #iferenfee #intre cee #oua aure! apoi e asam sa #ispara!
Iesim #in transa si ne rea#ucem corpu in reaitate. Este necesar sa o facem! can# tocmai
am efectuat o acti$itate psi%ica #eosebit #e compexa.
La exercitiie acestea este ne$oie #e o cantitate mai mare #e energie psi%ica! care $ine
prin reaxarea perfecta a mintii. Re&utaee $or $eni singure a un moment #at si $a $eti
%ucura nespus can# $eti reugi sa faceti acest 0ucru fSra prea mut efort.
CITIREA AUREI CU OCSII +ESCSISI
Car$i&iunea sau $e#erea psi%ica! #e care tocmai ne)am foosit! se reai&ea&a fara
participarea simtuui fi&ic a $a&uui. Aceasta se reai&ea&a prin interme#iu $e#erii
psi%ice. Unee persoane $a# aura si cu oc%ii #esc%isi! in stare #e reaxare. Aura apare ca
un nimb auriu $aurit. uneori este coorata in cuori #esc%ise! ateori seamana cu niste
fotografii. Cuoarea sau cuorie #ominante sunt pasate in centru aurei! iar scanteie sau
expo&iie #e energie #e ate cuori se imprastie in spatiu #in *ur sau se #epasea&a
impre*uru cuorii #e ba&a.
Nu este nimic neobisnuit ca unee persoane pot $e#ea aura cu a*utoru $a&uui obisnuit si
nu prin car$i&iune. +e fapt cu a*utoru $a&uui norma putem $e#ea mut mai inu0te
#etaii marunte #ecat cu a*utoru $a&uui psi%ic. Citirea aurei cu oc%ii #esc%isi este foarte
interesanta! iar procesu In sine pare mai putin fantastic! mai rea. +ar totu se creea&a, pe
un ecran in centru #intre sprancene si oricum $e#erea normaa nu participa a #escifrare!
oc%ii stan# intr)o po&itie #e parca n)ai a$ea ne$oie #e ei. Totu se petrece in spatiu #e $i#
afat in aceasta regiune a fruntii! in#iferent #e #istanta #e a pacient a $in#ecatoru
me#ium. -rin crearea imaginior si #escifrarea informatiior $enite are oc stergerea
acestora #in campu energetic a persoanei pacient si reec%iibrarea energiior ui mentae.
-utem afirma ca are oc procesu #e $m#ecare. A$em ne$oie #e cine$a cu care sa
coaboram in astfe #e ca&uri! ca sa $e#em re&utatu fina si sa ne con$ingem ca am
proce#at corect.
Ne aegem o persoana care sa ne a*ute in efectuarea acestuiexercitiu. Rugam persoana
sa se ase&e sau sa stea in picioare cu spatee a un perete ab. -eretee poate fi si #e o ata
cuoare! #ar neaparat #esc%isa.
4. Ne impamantam. -entru a $e#ea aura nu este necesar sa intram in transa! ci #oar sa
fim reaxati. Ne in#epartam #e asistentu nostru a o #istanta #e circa sase metri si ne con)
centram atentia asupra unui punct in spatiu afat a o #istanta #e un metru fata #e corpu
acestuia. -unctu aes nu se $a gasi pe perete sau pe c%ipu asistentuui! ci intr)un punct
oarecare in spatiu pana a e. +upa un timp oarecare $om incepe sa $e#em aura
asistentuui. Unee persoane $a# aura cu $e#erea periferica! #esi asistentii au impresia ca
ii pri$iti tinta.
@;
;. -utem exersa $i&uai&area aurei fara a mai impartasi aceastarespecti$eor persoane.
+ar este foarte bine sa fim pru#enti! Este foarte nepacut can# cine$a pri$este tinta in
crestetu cui$a sau in go.c%iar #easupra umaruui.in timpu acestor exercitii putem
a*unge a concu&ia ca $i&uai&arn aura nu numai pe fon#u peretuui ab ci si pe fun#au
unor cuori inc%ise. -uteti incepe prin a $e#ea aura forior! fructeor! obiecteor. Reaxati!
pri$iti in go obiectu care ineresea&a neaparat. 1eti ramane uimiti #e re&utate. Nu
trebuie sa mi*iti oc%ii sau sa)i mariti! ei nu participa a $i&iuni! participa gan#a pineaa.
CU" SE CITESC CSAQRELE
Citirea c%a3reor este in fon# aceasi ucru cu citirea aurei! #ar nu $om trece a acest
exercitiu pana nu ne $om insusi in intregime citirea aurei! #eoarece! in ca&u c%a3reor!
exercitiu are #urata mai mare si necesita o mai mare incor#are.
/. Ne impamantam si intram in transa..
4. Reai&am siueta asistentuui pe ecranu nostru menta.
;. Ne concentram atentiaasupra punctuui #in aura care repre&inta prima c%a3ra.
Reai&am imaginea $i&uaa a unui
#isc in aceasta &ona si urmarim #aca #iscu este inc%is sau #esc%is si i umpem cu
gaben)portocaiu)rosu)maro! in or#inea #escrisa si nu uitam ca acum citim o %arta.
Aceasta este prima c%ar3a egata #e supra$ietuire. +aca este arg #esc%isa! #aca este
coorata in cuori intunecate sau mo%orate! pacientu are probieme! egate #e
supra$ietuire sau #e o patoogie a organeor care tin #e centru energetic respecti$. +aca
aceasta c%a3ra este inc%isa! persoana nu are in acest moment probieme #e supra$ietuire.
+aca c%a3ra este coorata in $er#e 'cuoarea cresterii(! ce in cau&a poate gasi noi cai care
i $or a*uta sa supra$ietuiasca. +aca c%a3ra este coorata in rosu 'cuoarea simturior si
sentimenteor( capacitatea #e supra$ietuire #epin#e #e incarcatura emotionaa.
Trecem #e a o c%a3ra a ata! citin#u)e in acestfe pe ran#! atat cee sapte c%a3re
principae! cat si c%a3ree mainior si picioareor. Este foarte important sa ne concentram
asupra fiecarei c%a3re in parte! sa nu incercam sa e anai&am pe toate a un oc.
+upa ce amstu#iat cu muta atentie fiecare c%a3ra! aruncam o pri$ire asupra intreguui
ansambu #e c%a3re. Ne imaginam ca e pri$im mai #e a #istanta! pentru a e $e#ea pe
toate. Comparam #imensiunie si forma #i$ersior centrii energetici. Care este ce mai
mareM Care este ee mai intens cooratM
Gacem sa #ispara imaginea si iesim #in transa.
In aceasi fe! $om examina c%a3ree aceeiasi persoane si a #oua &i! apoi #in nou peste o
saptamana. 1e#em #aca au inter$enit ce$a sc%imbari. -ot inter$eni sc%imbari #aca i $eti
umpe cu o ata forma #e energie $itaa! #ar pot ramane nemo#ificate #aca persoana este
a fe #e compexata #e gri*ie sae.
+ETER"INAREA -O2ITIEI +URERII IN AURA SI IN COR-
Exercitiu urmator are o mare insemnatate practica in munca #e $in#ecator. E ne $a oferi
informatii supimentare fata #e cee obtinute prin stu#ierea aurei si c%a3re0or. La inceput
$om exersa in#epen#ent! ca in exercitiu prece#ent #e citire a aurei si c%a3reor.
@@
/. Ne irnpamantam si intram in transa.
4 -e ecranu menta obtinem imaginea 'siueta( persoaneipe care o stu#iem.
;. Ne autosugestionam ca pe imaginea obtinuta! inpunctu in care prietenu nostru acu&a
#ureri fi&ice! trebuie sa apara o pata rosie care sa marc%e&e &ona afectata. Urmarim cu
atentie in ce raport se afa pata sau petee #in aura. +upa ce stu#iem amanuntit imaginea
o facem sa #ispara.
@ Rea#ucem imaginea prietenuui. Ne sugestionam ca petee rosii apar in&onee in care
acesta are #ureri. Comparam aceasta imagine cu prima. Estompam imaginea.
A Repetam exercitiu aegan# mereu ati prieteni. La inc%eiereestompam imaginie si
iesim #in transa.
Can# $om trece a $in#ecarea pacientuui! inainte #e a incepe proce#urie! $om efectua
aces exercitiu. -utem sa)i spunem sau nu ceea ce $e#em. E poate $eni sa ne caute!
pangan#u)se. !!Am o #urere groa&nica #e cap. 1in#eca)ma mai repe#eP, Efectuan#
exercitiu! putem $e#ea o pata rosie #easupra sau in *uru capuui sau. +ar putem $e#ea o
pata rosie si mai mare si mai intense in cu totu at oc! a ba&a cooanei $ertebrate! in
&ona ombiicaa! a genunc%i! oriun#e. Trebuie sa #am atentie ceor ce $e#em c%iar #aca
ne #erutea&a. A#esea! #urerea se manifests in cu totu ata &ona a
corpuui #ecat aceea in care este ocai&ata sursa maa#iei.
Can# trecem a $in#ecare! $om acor#a atentie #eosebita &oneor in care am #escoperit
petee rosii. Ee trebuie inaturate.
AUTOA-ARAREA
-entru a ne #e&$ota #eprin#erie putem reai&a citirea psi%icuui anumitor persoane! cu
acor#u acestora! insotin#)o #e proce#eu #e $in#ecare! #aca ni se pare potri$it si nu este
#ifici #e reaii&at.
Trebuie sa ne ba&am pe intuitia noastra. +upa ce ne $om insusi suficient citirea aurei si a
c%a3reor! $om trece #esigur a citiri mai compexe. +esa$arsin#u)ne practica citirii
psi%icuui! $om constata ca putem raspun#e singuri a toate intrebarie pe care si e pun
ceiati oameni! #oar formuan# aceste intrebari.
Can# ne pregatim sa citim psi%icu unui prieten sau a unui pacient! reuam proce#urite pe
care e efectuarn in ca&u $in#ecarii. Ne ase&am fata in fata cu pacientu si reai&am
impamantarea pentru aman#oi. +esigur! inainte #e a incepe ne $om goi mintea #e orice
ate gan#uri! pentru a nu ne incurca. Trecem apoi a citirea aurei si a c%a3reor! efectuan#
toate proce#urie necesare.
Citirea nemi*ocita a psi%icuui este mut mai interesanta #ecat obser$area #e a #istanta!
#ar este mut mai #ificia. Omu a carui psi%ic i citim poate fi speriat! emotiona sau
foarte curios. Ca urmare! e poate patrun#e in mintea noastria si ne $a ataca prin atentia!
gan#urie! i#eie! emotiie sae si prin tot ce se petrece cu e. +esi poate a$ea cee mai
bune intentii! atacurie sae psi%ice ne pot face sa ne pier#em impamantarea.
Reai&am imaginea $i&uaa a unui tran#afir care isi strange petaee! transforman#u)se
intr)un boboc #e foare! #ar in oc #e a) pasa pe ecranu nostru menta! i a#ucem c%iar
in fata fruntii. Ne sugestionam ca acest tran#afir $a fi magnetu care atrage si absoarbe
toate egaturie care pornesc #e a subiectu pe care)/ citim! inainte ca acestea sa patrun#a
in c%a3ree noastre si sa ne absoarba energia. Ne $om sugestiona ca tran#afiru ramane in
acest oc si ii $erificam pre&enta #e fiecare #ata! inainte #e a incepe o noua citire. +aca
@A
simtim o stare #e neiniste subita in timpu citini! poate fi ne$oie sa cream un nou
tran#afir. La terminarea citirii facem sa #ispara tran#afiru.
Goosirea tran#afiruui pentru protectia psi%icuui nu sc imitea&a a procesu citirii. E
este #e nepretuit in $iata coti#iana. +e fiecare #ata can# cine$a ne $a ataca! can# nc $om
contra&ice cu cine$a sau $om intra intr)un !!ra&boi, psi%ic! $om incerca sa ne imaginam
tran#afiru pentru a reai&a o #etensionare.
Acest proce#eu poate fi uti in mentinerea ec%iibruui interior. E poate face sa nu mai
a$em ne$oie #e protectie psi%ica. +aca nu ne impotri$im a tot ce ne agresea&a in
procesu citirii psi%icuui sau in afara acestuia! constatam ca EUL nostru nu exista si nu
ne mai ataca nimeni. Cu cat $om permite mai mut sa fim agresati #e tot ce ne #eran*ca&a
si ne creea&a o bariera psi%ica,! cu atat mai mut citirea noastra nu $a a$ea nici un re&utat
si ne $om pier#e egaturie. Nu trebuie sa respingem ceea ce simtim! #ar aceasta nu ne $a
a*uta in perceperea in propriu nostru spatiu psi%ic a ceea ce simt ceiati oameni.
CO"UNICAREA
In procesu oricarei acti$itati psi%ice este foarte important sa #iscutam menta #espre ceea
ce $e#em! ca si cum am a$ea pe cine$a aaturi. Cu ate cu$inte! trebuie sa gasim un mo#
#e a transmite acee sen&atii puternice pe care e percepem! pentru a nu se acumua fn
interioru nostru si a nu ne boca a cincea c%a3ra. In timpu citirii! putem #escifra $i&iuni
sau imagini #espre care n)am #ori sii)i $orbim per)soanei #e fata. Este posibi sa nu fim
prea siguri #e inbr)matiie primite! sau sa simtim ca subiectu s)ar putea supara. sau si)ar
boca in continuare centrii pentru #escifrarea cau&ei simptomeor aparute
Trebuie sa ne eiberam #e cee percepute! in#ierent #aca $om comunica subiectuui
#atee citirii psi%ice! sau putem transmite intr)o forma care sa ne eibere&e #e tensiune.
Este posibi sa asteptam pecarea pacientuui si pre&entam toate #atee in fata ogin&ii!
$orbin# cu propria persoana sau #easupra unui pa%ar cu apa! care ar preua informatiie!
apoi sa aruncarn apa. +aca #orim! ne putem ua notite. +aca simtim ca ne este mai usor
sa transmitem informatiie si sa ne exprimam prin pictura! #ans sau intr)un at mo#! fara a
recurge a cu$inte! trebuie sa proce#am in acest fe. Orice forma #e acti$itate este buna
pentru a gasi o iesire si a ne eibera #e imaginie pe care e)am $a&ut.
Unii $in#ecatori transmit informatiie cee mai serioase unei terte persoane sau unui
obiect 'capac! &i#! ac(. +e cee mai mute ori aceasta transmitere este eficienta.
+e aceea nu sustinem ca nu trebuie sa comunicam nimic #in cee afate! ci #oar ca! atunci
can# comunicam atei persoane! care nu cunoaste pacientu! cee afate in timpu citirii
psi%icuui! nu trebuie sa intoarcem cee afate impotri$a acestuia. 1om proce#a in asa fe
incat incarcatura emotionaa a informatiior obtinute sa nu #aune&e nici pacientuui! nici
noua! reusin# astfe eiminarea or #in campu nostru psi%ic.
Can# comunicam pacientuui informatiie obtinute prin citire! #aca ne)am %otarat sa o
facem! sa fim foarte gri*uii. +e pi#a! am afat ce$a secret! #ar ne este teama ca pacientu
se $a supara au&in# informatiie. 1a trebui sa)/ abor#am in feu urmator. !!1a# ca $a
puteti imbona$i. Acor#ati prea muta atentie unor probeme ne#emne #e atentia #um)
nea$oastra. -ana nu $eti infrunta a#e$aru si nu $eti gasi ce$a care sa $a #istraga atentia
#e a toate acestea! nu $a $oi a*uta sa $a $in#ecati., ne)am expus consi#eratiie pri$in#
starea psi%ica a cientuui! #ar am atins punctu sensibi si pacientu ne poate contra&ice cu
ar#oare. +aca $om spune a#e$aru exact cum $e#em! ne putem pro$oca un soc energetic
@B
'pe care )am #enumit anterior !!soc psi%ic,(. +e aceea! in primu ran# $om crea
tran#afiru protector! in a #oiea ran# nu $om uita ca nici un soc psi%ic nu ne poate afecta
in $reun fe! #aca nu #orim sa) percepem. si in fine! #aca ne impotri$im furiei
pacientuui 'prietenuui(! aceasta $a trece prin noi fara sa ne afecte&e.
I"BINAREA I"AGINILOR
In acest capito re$enim a unu #intre cee mai importante aspecte ae acti$itatii psi%ice.
a priceperea #e a ramane neutri! #e a nu ne impica in emotiie persoanei careia ii citim
psi%icu sau pe care o tratam.
-entru noi! ca si pentru pacient! $a fi mut mai usor #aca ii $om soicita sa nu me#ite&e si
sa, nu intre in transa impreuna, cu noi. Oamenii cre# a#esea ca ne)ar putea usura munca
#aca ar me#ita impreuna cu noi. +ar nu este asa.
"ai intai oamenii me#itea&a, in mo# #iferit si! afan#u)se in ate sfere! e $a fi greu sa
umareasca cu atentie cu$intee noastre. Este necesar #oar ca ei sa fie pre&enti.
Can# intram in transa este si mai important sa ramanem a ni$eu energetic propriu. +aca
prietenu sau pacientu me#itea&a impreuna cu noi! e poate sa ne insoteasca foarte
natura! fara sa)si #ea seama! c%iar #e a intrarea in transa. Astfe! poate fi incacat unu
#intre principiie #e ba&a, ae intrarii in transa! care consta In ri#icarea obigatorie a
ni$euui energetic propriu a un ni$e suficient #e inat! care sa)/ #epaseasca mut pe ce
a pacientuui! pentru a ne asigura #e impartiaitatea emotionaa si #etasarea necesare in
timpu citirii sau $in#ecarii.
+aca si noi si pacientu ne afam a aceasi ni$e energetic! putem imbina tabourie
obtinute cu cee ae pacientuui! ceea ce inseamna ca trairie pacientuui pe care)/
obser$am se imbina cu trairie noastre anaoage. -ropriie noastre amintiri se pot constitui
a ran#u or in sen&atii puternice! care pro#uc confu&ie in mintea noastra si %aos in citirea
psi%icuui. +e obicei aceasta constituie cau&a sen&atiei ca nu putem $e#ea subiectu citirii
in timpu acestei operatiuni.
ata un exempu simpu #e imbinare a tabourior. incepem proce#ura cu succes! citim in
con#itii optime aura pacientuui si! #eo#ata! $e#em o pata #e cuoare rosu inc%is. Ii
comunicam pacientuui ca aceasta pata in aura este un semn #e furie si! #upa ce i)am
spus)o! #e$enim ner$osi! ne simtim *enati. +aca am a$ea mai muta experienta in
car$i&iune! am putea $e#ea imaginea reaa sau tabourie proiectate in aura pacientuui.
Sau am putea sa e sesi&am. Sau! mai #egraba! am inteege pur si simpu #e ce #intr)o
#ata nu ne simtim bine.
Se poate intampa ca pe a $arsta #e cinci ani pacientu nostru sa fi mancat o bataie
&#ra$ana #e a mama si sa nu fi putut nicio#ata sa)i ierte aceasta. -oate ca si mama ne)a
tras cate$a pame pe a cinci ani! ucru care ne framanta si acum. +aca nu suntem neutri
si ni$eu nostru energetic nu se ri#ica #easupra ceui a pacientuui! tabourie incep sa se
intrepatrun#a si ne simtim #ebusoati. Amintirea noastra #espre trairie proprii se
amesteca cu amintirie anaoage ae pacientuui si ne concentram excusi$ asupra acestui
e$eniment nepacut! c%iar #aca nu suntem constienti #e aceasta.
Nu trebuie sa #isperam. Oricine isi poate combina tabourie imaginare cu ae noastre! #ar
nu este #eoc greu sa scapam #e aceasta. In primu ran# ii $om spune pacientuui sa ne
scu&e o cipa pentru a pune a punct starea #e transa sau a ne cama cea #e)a saptea
@I
c%a3ra. Re$enim in propria minte! ne impamantam iar si ne ri#icam ni$eu energetic!
circuan# prin corpu nostru o cantitate mai mare #e energie #ecat a pacientuui. Astfef
$om putea obser$a imbinarea tobourior fara a e simti. Apoi i impamantam #in nou pe
pacient.
+aca a$em i#ee ce repre&inta tabou nostru care partipa a combinatie! i a#ucem pe
ecranu noastru menta si ii facem sa #ispara. Acesta poate repre&enta orice. se poate sf fi
a$ut amain#oi in a#oescenta cosuri pe fata care ne faceau sa suferim am fi putut a$ea
prieteni geosi! rau #e inatime etc. Se pot imbina #e asemenea unee tabouri po&it$e!
#esi acestora i sc acor#a mai putina atentie si creea&a mai putine greutati a citire.
+aca nu putem $e#ea ci
iar tabou! ne ase&am in spatee pacientuui si i asam sa ne umpe mintea orice
repre&entare imaginara. +aca incepem pe neasteptate sa percepem ce$a! facem sa #ispara
repre&entarea imaginara. +aca nu percepem nimic! facem sa #ispara tou. +aca aceastii
#isparitie nu a*uta! ne imaginam ca sen&atiie noastre nepacute formea&a o picatura mare
#e energie #e orice cuoare #orim. O pasam pe ecranu nostru menta si o facem sa
#ispara. Apoi inc%i#em pe *umatate cea #e)a #oua c%a3ra. Aceasta ne $a separa #e
pacient.
Apoi ne gan#im a cinci puncte care ne #eosebesc #e pacient. are paru castaniu! spre
#eosebire #e noi! este fn$a)tStoare ) ceea ce noi nu suntem! ii pac tran#afirii ) noua nu!
are 4I #e ani ) noi a$em ata $arsta! cre#e ca proce#urie psi%ice sunt $ra*itorii E noi stim
ca nu. "eto#a este foarte simpa! #ar ii $om aprecia caitatie can# o $om apica. Nu
suntem una cu pacientu. Suntem persoane #iferite. -ri$in# a probemee si #istractiie
pacientuui! trebuie sa ne spunem. !!Acestea nu sunt probemee mee! #ar #oresc sa
#eco#ific cau&ee care pro$oaca suferinta.,
+urerea #e cap care poate aparea ca urmare a suprapunerii tabourior poate fi importanta
pentru noi. Ea ne in#ica &onee in care s)a acumuat sau este bocata energia si ne poate
a*uta sa carificam situatia! obigan#u)ne sa constienti&am cau&a.
Can# simtiin ca ce$a nu este in regua! in timpu citirii. proce#am astfe.
/. Gacem irnpamantarea! atat a pacientuui! cat si a noastra.
4. Ri#icam ni$eu energetic propriu fata #e ce a pacientuui.
;. Gacem sa #ispara orice imagine! oricare ar fi.
@. Cream un tran#afir.
A. Inc%i#em a #oua c%a3ra.
Ne gan#im a cinci puncte care ne #eosebesc #e pacient.
1in#ecatorii incepatori sunt neinistiti #e $oumu mare #e informatii #espre c%a3re!
egaturi! spirite)mentor! aura! simbouri ae $ietior anterioare. Uneori $in#ecatoru
incepator nu este sigur #e ceea ce $e#e. -utem e$ita aceste probeme #aca #eci#em #e a
inceput ce anume #orim sa $e#em. aura! c%a3ree! egaturie etc. Ne concentram asupra
aegerii noastre! acor#an#u)i toata atentia. +upa ce stu#iem cum se cu$ine &ona aeasa!
putem trece mai #eparte.
-ERGECTIONAREA CITIRII -SISICE
Nu putem $in#eca un om impotri$a propriei sae $ointe. La fe! nu) putem pri$i
impotri$a $ointei sae. Lucran#! ne putem #a seama ca informatiie au fost bocate. Nu
@D
putem obtine nici un fe #e #ate! #esi recurgem a toate proce#eee te%nice cunoscute #e
i&oare! #e neutrai&are. Citirea nu se poate face! pana in momentu in care pacientu nu
#oreste aceasta. +e cee mai mute ori cu toata *ena! pacientu raspun#e !!+A,.
Trebuie sa subiniem ca in toate #orneniie psi%ice in care suntem impicati aaturi #e o
ata persoana! insistentee nu ne $or a*uta. Trebuie sa ne instiintam prietenii ca #orim sa
facem putina practica! sa incercam proce#eee psi%ice pe care e)am afat #in pre&enta
ucrare. I#ea ar fi ca ei sa ne $ina in intampinare.
+ar trebuie sa)i rugam sa fie #e acor# intr)un mo#
farte poiticos! astfe incat sa poata refu&a #aca nu $or sa ne spri*ine.
Lumea psi%icuui este #e temut pentru muti oameni.unii #intre ei sunt speriati #e
posibiitatea patrun#erii acestei umi. La inceputu acti$itatii $eti a$ea mute surpri&e.
prietenii pe care)i consi#erati ca a$an# conceptii iberate si fio&ofice se #o$e#esc cei mai
speriati sau #e$in criticii cei mai se$eri. +impotri$a! persoane care nu se mai interesasera
nicio#ata #e fenomenee extrasen&oriae! #e me#itatie etc. se #o$e#esc #esc%ise a nou.
Cu trecerea timpuui ii $om putea i#entifica #e a inceput pe cei speriati #e aceste
fenomene. Sa ne amintim cum ne)am simtit in aceasta ume necunoscuta cu cati$a ani m
urmaP
Trebuie sa fim atenti in a comunica pacienruui #oar acee informatii care i pot a*uta.
Citirea psi%ica este mut mai mut #ecai su*irea ceorati! este su*irea propriuui EU.
C%iar #aca pare para#oxa! trebuie sa subiniem aspectu ce mai important a citirii. Cu
cat citim sau traim mai mut! cu atat ne este mai car ca suntem asemanatori oricarui om!
care are aceeasi probeme ca noi
CURS 1II
Etape a$ansate #e $in#ecare -SI
Exercitiie pre&entate in acest capito au un gra# #e #ificutate mai ri#icat. Este bine sa nu
ne grabim si sa nu a$ansam a exercitiu urmator #aca nu stapanim bine te%nica.
Unee #intre exercitiie pre&entate in acest capito ne $or parea mut mai simpe #ecat cee
#in capitoee anterioare. +ar nu trebuie sa precupetim timpu necesar efectuarii
exercitiitor si nici sa comparam progresu inregistrat #e noi cu ce inregistrat #e atii! sau
cu ceea ce! #upa impresia noastra! am fi putut reai&a. Giecare om este o in#i$i#uaitate si
merge pe propriu sau #rum.
-URIGICAREA CSAQRELOR
-urificarea c%a3reor este extrem #e importanta! atat in $in#ecarea atora! cat si in
auto$in#ecare. Iata o meto#a pentru purificarea propriior c%a3re.
/. Ne impamantam si intram in transa.
4. Neinstaam in cea #e)a treia c%a3ra. Ne imaginam cum energia excitanta care s)a
acumuat aici se transfera in cea #e)a #oua c%a3ra! se acumuea&a aici! urman# a fi
transferata tn prima c%a3ra. Repetam acest proces. Inaturam prin ti*a #e impamantare tot
@L
ceea ce a$em acumuat in aceste c%a3re. In timpu acestui exercitiu nu trebuie sa
cercetam ce anume inaturarn! #esi! #esigur! o putem face.
;. Ne instaam in a patra c%a3ra. Acum proce#am in sens in$ers.Transferam intreaga
cantitate #e #eseuri psi%ice #in a patra c%ar3a! in a cincea! apoi in a sasea si a saptea
c%a3ra! iar prin aceasta e e$acuam in exterior. Ne imaginam ca totu a fost inaturat #in
aura noastra si se #i&o$a in energia neutra.
Ne intoarcem in prima c%a3ra. Umpem acest centru cuenergie #e cuoare portocaie si
ne imaginam ca aceasta circua prin fiecare c%a3ra. Am e$acuat tot ce era strain. +e
fiecare #ata,! e$acuan# tot ce nu ne era necesar! spatiu eiberat se umpe cu energie pura.
Natura nu suporta $i#u! atat in spatiu fi&ic! cat si in ce psi%ic= #aca $om asa spatiu
neocupat! nu trebuie sa mai mentionarn ce se poate acumua in e.
A. Repetam etapa apatra pentru a #oua si a treia c%a3ra. Apoi inc%i#em fiecare #intre
c%a3ree inferioare! astfe incat sa ne fie como#.
B. Umpem cee patru c%a3resuperioare! una #upa ata! cu energie portocaie. Cuoarea
portoca0ie este tot#eauna o cuoare eficienta! #ar #aca preferam sa foosim ata! $om
proce#a cum cre#em mai bine. Cee patru c%a3re superioare nu se Tnc%i#.
esim #in transa.
-rocesu #e purificare a c%a3reor este o proce#ura pe care o putem efectua cat #e #es
#orim. +upa efectuarea etapei a sasea! putem inatura toate egaturie! gasin# tabourie
agasante care impie#ica fuxu #e energie.
-entru a $in#eca o ata persoana prin aceasta meto#a! ne impamantam atat pe noi! cat si
pacientu.apoi ase&am mana #easupra ceei #e)a treia c%a3re a pacientuui si ne imaginam
ca mana noastra impinge tot ce nu este necesar c%a3ree inferioare in ti*a #e impamantare!
iar #e aici a#anc in -amant.
Apoi ne ase&am mana #easupra ceei #e)a saptea c%a3re a pacientuui si ne imaginam ca
extragem tot ce este in pus in a patra c%a3ra si inaturam ce am extras prin a saptea
c%a3ra in atmosfera. Apoi se umpe fiecare c%a3ra cu energie curata! portocaie.
STA-ANIREA COR-ULUI
ata un exercitiu! care poate parea oarecum neobisnuit! #estinat sa ne reinnoiasca egatura
cu propriu nostru corp! sa ne consoi#e&e situatia #e posesor a propriuui spatiu fi&ic si
sa ne reaminteasea faptu ca! orice s)ar intampa! mintea noastra ne poate spune. !!Acesta
este corpu tau!,
!!A a$ea,! !!a stapani, ce$a anume inseamna in imba*u psi%icuui !!a face sa)ti apartina in
totaitate,. +e exempu! parintii ne)au in$atat sa mergem! prin urmare ei pot continua sa
stapaneasca o parte a picioareor noastre! iar noi este posibi sa nu e stapanim pe #epin
nicio#ata. -utem creste cu con$ingerea ca organee genitae sunt intr)o oarecare masura
impure! asa ca nicio#ata nu $om putea sa e stapanim pe #epin si sa e foosim ca pe ce$a
ce ne apartine.
Acee &one #in corp pe care nu e stapanim sunt &onee m care se poate boca energia
terestra si cosmica. Aceste &one! in care a#esea suntem !!inconstienti sau a#ormiti,! sunt
&onee in care #e cee mai mute ori apar maa#iie fi&ice. Aici aura poate fi foarte subtire
sau poate ipsi in totaitate.
+aca #oriti sa #e$eniti stapinu corpuui #umneaoastra! sa parcurgem urmatoru exercitiu.
Ne impamantam. apoi ne instaam in #egetee mari ae picioareor 'a fe cum ne)am
AC
pasat in centru capuui! in cotu camerei sau in una #intre c%a3re(. "obii&am intreaga
noastra putere #e constienti&are in aceste puncte. -robabi nu ne)am gan#it nicio#ata atat
#e mut a #egetee mari ae picioareor si $om #etermina cum ne simtim aici si ce simt
#egetee noastre! apoi ne mutam a tapie picioareor. Cum sunt acestea. usoare!
friguroase! ingreunate! amortite sau #ureroaseM Ne instaam apoi in gambe.
Astfe! ne $om afa pe ran# in fiecare particica a corpuui nostru. in genunc%i! in coapse!
in fese! in organee genitae! in ab#omen! torace! umeri! in brate! coate! antebrate! pame!
#egete! in partea #orsaa a toraceui! a ceafa! in gat! barbie! bu&e! imba! #inti! nas! obra*i!
urec%i! par! cap. -entru fiecare popas $om consuma atat timp cat $a fi necesar si! parasin#
o parte a corpuui! $om fi gata sa ne oprim in urmatoarea.
-atrun&an# in fiecare parte a propriuui nostru corp! $om $orbi cu aceasta. 1om #a binete
ab#omenuui si)/ $om intreba #aca nu #oreste ce$a pentru e. E poate raspun#e. !!"ai
usor cu aimentee picante,! sau. !!Largeste cureaua., 1om sta #e $orba cu tapie noastre.
Ee ne pot spune. !!Nu ne uita. A$em ne$oie #e incataminte mai como#a, sau.
!!"uItumim pentru baia cu saruri minerae.,
Trebuie sa mentionam ca in unee parti ae corpuui ne $om simti bine si como#!
confortabi! pe can# in atee ne poate incon*ura pictiseaa! $om simti o apSsare sau o
ten)siune. Acestea sunt &onee pe care nu e stapanim in totai)tate. In fiecare parte a
corpuui nostru $om constienti&a sen&atiie! atat pe cee pacute! cat si pe cee nepacute.
-rimu pas care ne #a sentimentu ca intregu corp ne apartine $a fi sen&atia ca puteti
stabii in ce parte a corpuui ne simtim confortabi si un#e ne simtim straini. 1om
examina cu atentie #aca nu cum$a s)a acumuat #urere in acee &one ce ne sunt straine!
+aca este asa! $om sterge aceste imagini. +upa ce inc%eiem procesu #e uare in posesie a
corpuui nostru! re$enim in centru capuui. +e aici!construim pe ecranu nostru menta
tabou intreguui corp. Incon*uram aceasta imagine pe cat posibi cu maxima iubire si
tan#rete inaturam imaginea si iesim #in transa.
ARTA +E A GI SANATOS
-rocesu #e $in#ecare presupune restabiirea ec%iibruui in organism. 1in#ecatorii cauta
sa)si concentre&e atentia #e cee mai mute ori asupra a ceea ce nu este !!in regua, in
corpu fi&ic sau psi%ic! nu asupra a ceea ce este !!norma,. Trebuie sa pri$im corpu in
ansambu sau in egatura cu Uni$ersu pentru a fi feriti #e erori. 1in#ecarea este un
proces #e corectare a corpuui energetic! care permite corpuui fi&ic sa functione&e
norma.
Urmatoaree exercitii sunt #estinate rea#ucerii sub controu nostru a starii naturae #e
forta si $ointa. Sunt #estinate sa ne #e&$ete #e unee mo#ee pe care e)am in$atat in
copiarie si care erau utie copiuui. Aceste mo#ee nu ne sunt potri$ite tot#eauna! iar
uneori pot fi c%iar noci$e. +e pi#a! astmu bronsic poate fi urmarea atentiei exagerate pe
care ne)au acor#at)o parintii in copiarie. +ar oare #orim acum sa ni se acor#e aceeasi
atentieM -oate patim pentru aceasta atentie cu imposibiitatea #e a respira usor sau poate
tine #e #estin.
/. Ne impamantam si intram in transa.
4. I#entificam in propria aura &onee care emit o encrgiesanatoasa! $ibranta! pura! #e
cuoare aurie.
;. Ri#icam ni$eu energetic#in ceeate &one ae corpuui! astfe incat sa corespun#a
A/
energiei inate #in &onee sanatoase. Trebuie sa ne sugestionam ca ni$eu energiei creste
#aca ii $om or#ona aceasta. Atunci $om putea ri#ica acest ni$e cat #orim.
@.Gacem sa circue energia prin c%a3ree si aura noastra! apoi ne apecam cu capu mai
*os #e genunc%i si iesim #in transa.
-utem foosi acest exercitiu si pentru $in#ecarea ator persoane. Trebuie sa i#entificam
portiunie sanatoase #in aura acestora! in oc sa e cautam in propria noastra aura! apoi
ri#icam ni$eu or energetic asa cum )am ri#icat pe a nostru. Este bine sa in$atati
pacientii sa respire corect.
Restabiirea energetica a corpuui fi&ic se face si prin meto#e #e respiratie! prin te%nici
Ra#*a)Woga.
1OCEA INTERIOARA
Exercitiu #e mai *os este unu #intre cee mai simpe si #a re&utate po&iti$e in toate
#omeniie acti$itatii psi%ice. Am amintit #e*a #espre $ocea noastra interioara! aceasta
parte a EU)ui nostru care intot#eauna stie tot si ne propune! ca raspuns a intrebarie
noastre! numai *u#ecati #e foos. -entru a intra in egatura cu $ocea noastra inierioara!
$om inc%i#e mai intai oc%ii si ne impamantam. Ne gan#im a o intrebare a care am #ori
sa primim raspunsu.#e exempu. !!Oare $reau cu a#e$arat sa merg a pimbareM, sau.
!!Sefu meu are #e gan# sa ma a$anse&eM, sau. !!Oare sora mea c%iar iubeste pe cine$aM,
-e ecranu nostru menta scriem cu ma*uscuie. !!+A,. Apoi!scriem tot cu ma*uscue.
!!NU,!Gormuam intrebarea si $e#em care #in raspunsuri s)a uminat. Inteegem ca este
foarte simpu! #ar $iata nu trebuie sa fie prea #ificia. Incercam! trebuie sa incercam. 1om
fi uimiti cat #e repe#e cat si #e usor $om primi un raspuns corect si precis. +e mute ori
raspunsu !!+A, $ine sub forma unei tensiuni usor sesi&abie pe partea #reapta a fruntii
sau in centru fruntii!iar raspunsu !!NU, pe partea obuui fronta stang! sau parca #in
ceafa ni s)ar extrage o ti*a.
Acest proce#eu este uti si pentru #iscutiie cu propriu corp. +e pi#a! putem $erifica
astfe ec%iibm substanteor nutriti$e. Intrebam. !!"ai ai ne$oie #e $itamineM, +aca
primim un raspuns po&iti$! incepem sa enumeram. A! B! C! +! E! primin# raspunsu.
!!+A, sau !!NU, pentru fiecare $itamina. +aca #orim putem sa $ariem intrebarie!
a#augan# Tuneori, sau !!putin, sau !!mut,! sau ate gra#atii ae raspunsuui. 1om fi cat se
poate #e in#epen#enti si originai.
+E CE SE I"BONLA1ESC OA"ENII
Cei mai muti #intre noi cre# ca boaa este o nenorocire care se abate asupra noastra! un
acci#ent in care nu a$em nici o $ina. -oate ca ne imbona$im pentru ca am mers prin
poaie cu capu #escoperit! sau pentru ca este o epi#emie #e gripa. Atunci #e ce unii
oameni umba mereu cu capu #escoperit! nu poarta paarii sau caciui! nu se tem #e
epi#emii si sunt sanatosi toata $iataM +e ce unii sunt permanent sanatosi c%iar in mi*ocu
epi#emiiorM
1IN+ECAREA -RIN -RELUAREA BOLII
+aca nu efectuam corect proce#urie! putem #escoperi Ca a$em aceeasi boi #e care ne)
A4
am $in#ecat pacientii. ata! #e ce a inceputu acestei carti! am int$atat sa ne impamantam.
Can# suntem impamantati! suntem mai putin incinati sa putim in nori! a$em !!picioaree
noastre psi%ice, bine infipte in -amant. Sunt unii $in#ecatori care iau asupra or boie
pacientior! iar apoi se $in#eca #e maa#iie astfe preuate. Nu consi#er ca ar trebui sa
proce#em astfe si $a sfatuiesc foarte insistent sa nu faceti acest ucru.
In ca&u in care ne cre#em martiri sau suntem putin masoc%isti si ne roa#e curio&itatea sa
stim ce putem simti a preuarea boii pacientuui! $om aege pentru experiment ce$a mai
putin gra$! cum ar fi #urerea #e cap! #ar in nici un ca& nu $om aege o maa#ie gra$a cum
este canceru. +upa ce $om intra in transa! #esc%i#em arg cea #e a #oua c%a3ra. Apoi!
#upa ce separam #urerea #e cap #e persoana pacientuui! o cream #in nou in rnintea
noastra, pentru propria noastra persoana. Un#e este #urerea in capM Ce cuoare areM Cat
este #e intensaM Care ii este temperaturaM Este o #urere care pusea&a sau este continuaM
Acum pacientu nostru trebuie sa se simta bine! iar pentru noi a $enit momentu sa uam
aspirina. Sa nu ne asteptam a compatimire #in partea pacientuui pentru ceea ce am
facut. Acum boaa ui ne apartine si trebuie sa ne punem intrebarea. !!Am $rut oare sa
primim ceea ce am primitM -rin ce proce#eu ne $om $in#ecaM
TULBURARILE -SISICE
+eseori $in#ecatorii sunt pusi in situatia #e a a*uta persoane care pre&inta serioase
#eregari emotionae sau psi%ice. Sa nu uitam ca aceasta carte este un g%i# pentru
efectuarea unor procese #e $in#ecare psi%ica. Can# ni se a#resea&a o persoana cu
tuburari serioase! ii $om face ce mai mare bine trimitan#)o a un psi%iatru caificat.
In a #oiea ran#! putem sa efectuam cate$a proce#ee #e $in#ecare #e a #istanta! care
#esigur nu inocuiesc inter$entia unui me#ic caificat. +ar persoanee cu gra$e tuburari
psi%ice si emotionae au #e obicei ceea ce numim !!moti$atii tainice,.
+aca nu #orim sa ne impicam in acest *oc si sa *uciam cu cartie pe fata! este mai bine sa
e mutumim pentru $i&ita. Nu sunt necesare expicatii #etaiate! este suficient sa refu&am.
+upa cum s)a mentionat anterior! priceperea #e a spune !!NU, este o arma psi%ica foarte
pretioasa.
Un om cu serioase tuburari #e acest fe nu #oreste sa fie $in#ecat. Un bun psi%iatru i $a
obiga pe pacient sa sesi&e&e re&utatu nesteptat a boii sae si i $a putea a*uta sa se
eibere&e #e *ocu ui pericuos si sa se insanatoseasca. Efecuan# cate$a proce#ee #e
$in#ecare a pacientuui absent! $om putea a ran#u nostru sa)/ a*utam! #ar! foarte
probabi! a*utoru nostru $a fi imitat.
NECOO-ERAREA -SISICA
Cei care soicita $in#ecarea fara sa o #oreasca *oaca un *oc numit !!Eu nu $reau si tu nu
ma poti obiga,. Orice am face! oricat am fi #e priceputi ca $in#ecatori! oricat am fi #e
instruiti! aceasta boaa nu o $om putea in$*nge. +upa cum am mai spus! nu $om putea
$in#eca un om care nu #oreste sa fie $in#ecat.
1in#ecarea psi%icuui este! mai #egraba! permisiunea acor#ata atui om pentru a se
$in#eca. Incercan# $in#ecarea unei persoane care nu si)o #oreste #efe! nu putem reai&a
A;
mare ucru. Este ca si cum am or#ona poii sa se #e&antuie intr)o &i absout senina,. "ai
bine am cere Soareui sa strauceasca!
Ne $a fi mut mai usor #aca i $om intreba pe ce $enit sa soicite $in#ecarea #aca #oreste
sa se $in#ece! Iar apoi! intran# in transa! #upa efectuarea citirii! sa, punem #in nou
intrebarea si sa afam #e a organismu pacientuui #aca
acesta #oreste sa fie $in#ecat. Asa cum am aratat anterior! pacientu nu ne permite sa
incepem $in#ecarea! iar noi putem inteege aceasta si raspunsu a intrebarea #e mai sus
$a fi e$i#ent. In ma*oritatea ca&urior! persoana care nu #oreste sa fie $in#ecata nici nu)si
cunoaste aceasta atitu#ine. +aca i)o $om #e&$aui! rugan#)o sa se ra&gan#easca! poate ca
$a reusi sa)si puna or#ine in simtaminte si sa e transfere a ni$eu constiintei atunci can#
$a putea sa faca o aegere. -acientu poate sa aeaga, $in#ecarea sau boaa si! in functie
#e aceasta! putem actiona.
NARCOTICELE si ALCOLUL
Uneori omu nu #oreste sa fie $in#ecat! mai aes #aca simte ca in acest fe trebuie sa
renunte a ce$a. +e exempu! cei care au foosi timp in#eungat tranc%ii&ante capata
#epen#enta fi&ica sau psi%ica fata #e me#icamentu or preferat sau sticuta preferata.
+aca o persoana ia &inic! timp #e sase ani! opium! mintea sa este tota #epen#enta si nu
$a mai putea trai fara acest preparat #in mac! #in care ia cate putin in fiecare #imineata.
+aca ii $om spune. !!Lasa opiumu si fa o pimbare?! mintea ui nu $a fi capabia sa se
supuna acestei sugestii.
Oamenii care iau mute me#icamente au ne$oie sa fie asigurati ca $or supra$ietui in ca&u
renuntarii a ee. "intea or trebuie sa stie precis ca nu $or pieri #aca $or renunta ia
pastie. Uneori! cei care foosesc narcotice nu $or sa se gan#easca a aceasta. +ar! #aca
#orim sa uptam cu succes impotri$a boii! este bine sa stim cu ce anume trebuie sa ne
uptam.
-rimu pas in stabiirea a#e$aruui in probema foosirii narcoticeor #e catre pacient este
intrebarea a#resata #irect. +aca raspunsu nu ne satisface! $om stabii a#e$aru pe cae
psi%ica. +aca tratam o persoana care fooseste narcotice! trebuie sa o con$ingem ca poate
sa continue sa e fooseasca #aca $rea! #ar poate si sa renunte a ee. Giinta umana #oreste
a#esea sa renunte a narcotice! pe can# mintea si trupu ar #ori sa e pastre&e.
In ca&u tratamentuui apicat unei persoane care fooseste narcoticee! aco! mai intai
trebuie sa o impamantam cum se cu$ine prin prima c%a3ra! precum si prin tpie
picioareor. Apoi! ii purificam bine prima c%a3ra si o umpem cu energie aurie sau
abastru)#esc%is! in functie #e ne$oie #e inistire 'energie abastru)#esc%is( sau #e
excitatie 'energie aurie(. Can# $in#ecarea se $a inc%eia! i $om obiga pe pacient saN faca
ce$a ce ar putea face trupu ui fara me#icamente.
Substantee noci$e afate in unee me#icamente a#ministrate in cantitati mari se
acumuea&a in corp! facan#u)/ #epen#ent. La sc%imbarea me#icamenteor are oc socu
psi%ic! persoana neputan# accepta aceasta. Nou me#icament nu $a a$ea efect! #eoarece
corpu nu renunta a i#eea ca acesta a fost sc%imbat si $a continua sa se imbona$easca.
Utii&area unui anumit narcotic poate fi consi#erata corecta! incorecta sau in#iferenta. 1a
amintim #oar ca cei #epen)#enti fata #e un narcotic sau mai mute sunt incinati sa se
oriente&e cu usurinta catre !!supra$ietuire,! in#eosebi #aca simt ca pot fi uate preparatee
A@
preferate. -rin narcotice inteegem nu numai tranc%ii&antee si mi*oacee excitante! ci si
mari*uana! acoou! tutunu si cafeaua.
"OARTEA
1orbim #espre supra$ietuire si anai&am in pre&enta ucrare probema concentrarii
oamenior pe supra$ietuire atunci can# simt ca)i ameninta ce$a. Supra$ietuirea este opusa
mortii. Iar moartea este pentru ma*oritatea oamenior "area Necunoscuta. Sau! mai
simpu! este cu a#e$arat o imensa sc%imbare.
Unee sufete parasesc greu panu fi&ic #upa moartea trupuui! fie pentru ca nu au reusit
sa #uca a sfarsit o misiune printre cei $ii! fie pentru ca sunt #erutati! nestiin# un timp #in
care pan a existentei fac parte.
+octori in me#icina! Eisabet% Qiiber Ross si RaFmon# S. "oo#F! au petrecut mu0te
ceasuri a capatu muribun&ior! ca si in prea*ma ceor care au cunoscut moartea cinica!
#ar au fost rea#usi a $iata.
Acestia au po$estit ucruri uimitoare #espre ceea ce au simtit si trait in imp ce mureau si
cat au fost morti. Sen&atiie or coinci# cu cee #escrise #e me#iumuri si mistici pe #urata
mai mutor mienii.
In ucrarea sa < 1iata #e #upa $iata,! #octoru0 "oo#F pre&inta !!Trairea teoretic i#eaa?
sau !!competa, care incu#e in genera eementee comune pe care acesta e)a #escoperit
a cea mai mare parte a ceor /AC #e ca&uri #e moarte cinica pe care e)a stu#iat.
Consi#eram in#icat sa pre&entam aici aceasta #escriere.
.!Un om moare si! can# atinge $arfu ceei mai puternice cri&e fi&ice! au#e cum me#icu i
#ecara mort. Apoi! e incepe sa au#a un &gomot nepacut! ca un #angat puternic sau un
&barnait si! in aceasi timp! simte ca se #epasea&a rapi# printr)un tune* ung si intunecos.
Se $e#e #intr)o #ata in afara corpuui sau fi&ic. Totusi e inca se afa in acesta! isi pri$este
propriu corp #e a #istanta,! ca un spectator. Obser$a eforurie ec%ipei #e reanirnare care
incearca sa) rea#uca a $iata! afan#u)se in continuare in aceasta situatie neobisnuita si
resimtin# o emotie puternica.
+upa un timp! persoana respecti$a se inisteste si se obisnuieste cu starea sa. Omu
constata ca are si acum un corp! #ar #e cu totu ata natura! a$an#ate forte #ecat corpu
pe care tocmai )a parasit. Acoo este intampinat #e ate persoane! care $in sa) a*ute. E
recunoaste intre ei prieteni #ece#ati anterior si in fata ui apare un sufet iubitor! pin #e
ca#ura! pe care nu )a mai $a&ut sufetu uminii.
Acest sufet i intreaba fara $orbe! facan#u)/ sa arunce o pri$ire asupra intregii sae $ieti!
si ii arata esenta principaeor e$enimente #in $iata ui. Sufetu pornit in caatorie simte
ca se apropie #e un fe #e bariera sau %otar! care formea&a #esigur imita #intre $iata
pamanteasca si cea care ii urmea&a. Aici e inteege ca trebuie sa se intoarca! sa re$ina pe
-amant! caci momentu mortii nu a sosit inca pentru e. In acest moment incepe sa se
impotri$easca! fiin#ca a cunoscut ce urmea&a #upa $iata si nu mai $rea sa se intoarca pe
-amant. Este pin #e un sentiment #e bucurie fara margini! #e iubire si #e iniste. +ar! cu
toata impotri$irea! sufetu re$ine in corpu fi&ic si continua sa traiasca., 'RaFmon# S.
"oo#F! #octor in me#icina ) 1iata #e #upa $iata! pag. 4/)44! NeO Wor3! /LIA.(
+octoru "oo#F a ucrat cu acei aesi care traiesc printre noi si ne pot spune foarte exact
ce a repre&entat moartea pentru ei. Ceiati oameni se pot ba&a pe propriie or trairi sau
pe cre#intee reigioase! incusi$ cee in care se spune ca #upa moarte nu stim nimic.
AA
+e obicei moartea ne sperie pentru ca este unu #intre cee mai importante momente #in
$iata unui om si pentru ca ma*oritatea oamenior $ii nu au cunoscut)o prin traire proprie.
Can# situatiie #e $iata se incarca in mo# #eosebit #e stres! corpu este cuprins #e o
spaima in fata amenintarii #e a inceta sa existe. Toate reactiie in fata spaimei sunt
#efinite pana a un punct #e spaima omuui in fata propriei sae morti. Can# ne speriem
#e un paian*en! #e un cosmar sau #e o umbra ciu#ata care apare noaptea tar&iu in usa
camerei noastre! teama aceasta este ec%i$aenta cu teama #e moarte.
In orice stare #e frica omu se regea&a automat pe re)gim #e supra$ieuire! aceasta ii este
reactia fi&icii. In aceasta stare corpu apeea&a a prima c%a3ra! eiberan# #in aceasta
cunosintee pri$in# supra$ietuirea. care i a*uta sa mentina $iata.
In ma*oritatea situatiior! in reaitate nu este ne$oie sa recurgem a aceste masuri. Goarte
putini paian*eni sunt pericuosi. Cee mai mute cosmaruri nu ne apropie #e moarte! ci!
mai #egraba! #e probema supra$ietuirii. ar ma*oritatea umbreor care ne sperie se
#o$e#esc a fi umbree copacior! pisicior sau $ecinior.
"a*oritatea situatiior menite sa starneasca spaima sunt egate #e probema supra$ietuirii!
pro$ocan# #e cee mai muite ori reactii #e a centrii ce nu sunt egati #e energia #e
supra$ietuire. emotii! comunicare! intuitie etc. Ne putem astepta ca nu intot#eauna corpu
sa cunoasca acestea! sa fooseasca aceste spaime pentru a trimite semnae #e perico ce
trebuie sa ne tre&easca.
+e fiecare #ata can# ne cuprin#e spaima! astfe incat pro$oaca reactii imita! ampificam
ine$itabi aceasta spaima! care incepe sa pre#omine in $iata noastra. Oamenii care si)au
trait #e*a propria moarte! cei pe care i)a stu#iat #octoru "oo#F! ca si cei care au a*uns
pana in pragu mortii! cum ar fi supra$ietuitorii #in agaree #e concentrare fasciste! #in
acci#ente sau #iferite catacisme! #e pi#a cutremure ) acestia isi pastrea&a camu si
#emnitatea in timpu acestor &gu#uiri care ne fac pe toti sa tremuram pentru propria
noastra $iata si sa ne orientam spre supra$ietuire.
+ar o astfe #e orientare spre supra$ietuire se poate manifesta si mai putin e$i#ent.
afan#u)ne intr)o situatie anaoaga! simtim ne$oia sa ne ascun#em! #e$enim extrem #e
somnorosi! obositi si pictisiti. +orinta #e a merge a cucare! ca si aceea #e a ne in#eparta
fi&ic! este a#esea o manifestare psi%ica curenta! menita sa ne fereasca #e confictu cu
fenomenu #e care ne temem.
O situatie #e stres care nu apare in urma unui perico #e moarte pro$oaca mai #egraba
reactii normae! reactii #esc%ise #e spaima! #ecat o crestere a a#renainei in sange! caci
este e$i#ent ca reactia #e teama !!pura, 'upta sau fuga( nu este potri$ita in acest ca&.
Oamenii care au suportat o moarte cinica au in$atat foarte mute in timpu acestor trairi!
pe can# toti ceiati consuma cantitati coosae #e energie pentru a o e$ita. +upa ce s)au
afat fata in fata cu moartea! ei sunt cami in fata pericouui! #ar si acesti oameni sunt
speriati uneori. +ar spaimee or se #eosebesc mut #e spaimee ceor care nu stiu ca, #e
frica nu se moare si ca moartea in sine nu repre&inta sfarsitu $ietii noastre constiente.
Ca $in#ecatori $om capata posibiitatea sa stu#iem numeroase manifestari ae fricii.
Oamenii care soicita sa ii $in#ecam se term #e obicei ca $om reusi sa)i $in#ecam! ceea
ce este greu #e acceptat! se tern ca $or trebui sa se eibere&e #e boaa or. Efectuan#
citirea psi%ica in $e#erea $in#ecarii! $om obser$a in aura oamenior o cantitate imensa #e
simbouri care exprima cee mai contra#ictorii spaime. Uneori reusim sa)i a*utam pe
oameni sa)si $a#a spaimee! ateori nu. +e obicei insa! can# constatam o spaima in corpu
energetic a unui om! $om #escoperi ca aceasta este egata uuitor #e simpu! nemi*ocit!
AB
cu boaa sa.
Can# citim spaima in corpu energetic a omuui! trebuie sa #am o #eosebita atentie
primei c%a3re a acestuia! c%a3reor picioareor si ti*ei #e impamantare. +aca toate acestea
sunt pure si re&istente! corpu poate fi sigur #e absenta pericoeor si omu poate sa
eibere&e o mare cantitate #e energie psi%ica pentru a ucra cu ceeate centre energetice
si asupra aor probeme.
Ca $in#ecatori putem $e#ea si o mutime #in propriie noastre spaime. In#iferent ce am
in$atat #in carti si pe ba&a propriei experiente! in#iferent #e #urata acti$itatii in #omeniu
psi%ic! continuam sa traim in umea materiaa! fi&ica. A$em un corp! fiecare #intre noi
este un om $iu si mai #e$reme sau mai tar&iu $a trebui sa ne intanim cu propria moarte.
Teama in fata ator persoane si a probemeor #e $iata exisia permanent in noi! pentru ca
moartea $a ramane o traire in$auita in taina pana in momentn in care $om muri! #ar si
pentru ca in aceasta $iata suntem fixati asupra aturii materiae. "oartea repre&inta pentru
noi o enigma pe care o re&o$am murin#. "oartea fiecaruia #intre noi exista in propria
persoana! este insotitoru nostru permanent! se ascun#e in %ainee noastre! #oarme aaturi
#e noi si asista a fiecare cu$ant si fapta. +e accea trebuie sa ne obisnuim cu ea. +aca ne
impotri$im spaimei #e moarte! ne $a fNi mereu frica sa murim. Si aceasta spaima patrun#e
in fiecare aspect a $ietii noastre. +aca! #impotri$a! ne cunoastem propria moarte!
#estinam #in $iata noastra un spatiu psi%ic pentru noi si moartea noastra! #eoarece trebuie
sa o pri$im ca pe o parte #in propria noastra $iata,.
Si atunci teama incepe sa se risipeasca si ne paraseste tot asa cum ii $a parasi pe pacientii
si prictenii nostri can# $om incepe sa ucram cu ei. Atunci ne $om bucura #e $iata. !!+e
ce mor oameniiM, intr)a#e$ar! cine stie #e ce mor oameniiM Lucrurie apar astfe numai
aceora care! in aegerea caior #e cunoastere a scopurior propriuui sufet! abor#ea&a
aceasta probema #e pe po&itia trairii mortii.
+in punct #e $e#ere psi%ic! se poate consi#era ca oamenii se imbona$esc pentru a afa
ce$a #espre peregrinarie or in pan fi&ic. Ei in$ata sa si intampine spaimce si #orintee!
isi cunosc egaturie cu $iata si cu propriu trup si afa cate putin #in ceea ce sunt in
reaitate! nu ceea ce sunt trupurie sau mintie or! inteectu sau emotiie or! #esi $or afa
si #espre acestea! $or afa ca fiecare #in aspectee pre&entate repre&inta o parte a fiintei
or. +ar ei $or afa #espre ceea ce sunt in reaitate. cine este aceasta fiinta! sufet sau
esenta! care se ascun#e #upa #iferite forme ae existentei materiae! care este imbracata in
forme materiae! pentru a exista si aici pe -amant! pentru a in$ata! a iubi si a creste.
LEGATURILE QAR"ICE
Legaturie Qarmice contin informatii #espre #estinu nostru trasat si orientat #e ceruri!
atat #in $ietie anterioare! cat si #in $iata actuaa. In momentu can# omu repeta o
greseaa #in $ietie anterioare! in aceasta $iata! e a#uce automat pe toate sub aceasi
numitor comun. Can# omu este biciuit #e soarta! nu)si #a seama #e ce a $enit pe -amant.
Inseamna ca a mai trait aceasta cipa in ate $ieti si! re$enin# sa in$ete sa)si repare
greseie! e repeta asan#u)e nere&o$ate. In mitoogia bu#ista exista fiinte numite
!!bo#isat$a,. Bo#isat$a este ce pre#estinat sa #e$ina Bu##%a 'fiinta uminata si
atotstiutoare(! #ar care si)a uat obigatia ca! in oc sa #uca o existenta in stare #e
iuminare! sa re$ina iar si iar in forma fi&ica! muritoare! pentru a a*uta toate fiintee afate
in suferinta sa #e$ina iuminate. Bu#istii i consi#era pe gat%ama Bu##a o fiinta a fe ca
AI
isus Sristos. Intr)a#e$ar! #aca pri$im in$atatura or! scrierie marior proroci si
$in#ecatori si semnee +umne&eiesti! $om inteege ca ei au $a&ut atat #e car faptu ca noi
toti formam o singura fiinta! incat nu e)ar fi stat in putinta sa ramana in Ceruri sau in
Nir$ana cu &ambetu pe bu&e! asteptan# sa ne inatam cu totii pana a ei. Ei $a# ca si noi!
si ei! suntem un tot! ca atat timp cat un singur om ramane in intuneric! impartim cu totii
ratacirie si *ugu sau.
+e aceea trebuie sa fie car ca noi toti trebuie sa traim si sa murim! sa traim si sa murim si
iar sa traim si sa murim! pana can# $iata si moartea $or #e$eni! pentru fiecare #intre noi!
#oua aturi ae unui singur proces! in care suntem constienti ca noi suntem cu a#e$arat &ei
si fiecare #intre noi constituie parte #in tot ceea ce exista. Iar $iata si moartea noastra iau
parte a maretu proces a #e$enirii! caci $enim cu totii sa pri$im c%ipu +omnuui si sa
#e$enim o parte #in E.
La sfarsitu acestor cursuri numai #aca $e)ti #ori! $a $oi pre&enta! o te%nica #e curatare a
Qarmei respecti$ ,te%nica #e stergere a pacateor! bestemeor si farmeceor tae si ae
neamuui neamuui tau pana a a noua generatie.
+upa cum stim cu totii can# ne nastem ! a$em #e*a un baga* #estu #e consistent #e
pacate '3arma( care i caram #in $ietie anterioare #e a neamu neamuui nostru. +aca
$om sterge pacatee neamuui neamuui nostru ei isi $or gasi inistea si se $or ri#ica spre
umina iar noua ne $)a fi mai bine.
+aca mai #oriti si ate informatii ! spre exempu sc%imbarea frec$entei numeui unei
persoane care sufera #e o boaa incurabia si care in $iitor nu se $)a mai insanatosi se
poate sc%imba frec$enta numeui si acea persoana $)a functiona pe ata frec$enta a
numeui si at #estin.
CURS 1III
Cre#inta ! intuitia! autorenuntarea
Cre#inta este con$ingerea asupra a#e$aruui sau a reaitatii fara ne$oia #e #o$e&i. Can# o
particica #in noi cre#e ca poate reai&a ce$a! fara sa fie #erutat in aceasta! $a reusi. Nu
expunem pasa*e #in -sami sau Bibie! nu este $orba #e cre#inta in +umne&eu. Giecare
#in noi cre#e in ce$a. +o$a#a care te face sa cre&i fn fenomene iesite #in comun! #e
#omeniu fantasticuui! te face sa fii curios si sa incepi sa e stu#ie&i! te con#uce a o
forma #e incre#ere in tine can# #oresti sa reai&e&i ce$a. -ana can# in aceasta nu $om
a$ea o experienta personaa care sa confirme cee sustinute! ne ramane sa ne ba&am pe
opiniie formuate #e persoane initiate! care pot fNi absout ipsite #e sens in raport cu
propria noastra $iata. +e fapt! nici nu)i cunoastem pe autori! iar acestia pot fi pur si
simpu niste nebuni.
"enirea exercitiior pre&entate in aceasta carte este #e a ne famiiari&a cu ba&ee
procesuui #e $in#ecare psi%ica! orientan#u)ne catre perceperea capacitatior psi%ice!
catre cunoasterea Euui superior. Aceste trairi! #e orce fe ar fi! $or repre&enta #o$e&ie
noastre. Ee ne $or a#uce cre#inta a ni$eu unei cunoasteri po&iti$e.
Singuru mo# #e a in$ata este cunoasterea. Intuitia pura este functia ceei #e)a saptea
AD
c%a3re. Intr)o anumita masura! intuitia #ifera #e cre#inta! pentru ca intuitia nu are sistem.
Intuitia este un proces intr)o continua #e$enire. In sistemu cre#intei exista tot#eauna
anumite ucruri care se consi#era acceptate. Intuitia nu accepta nimic. Ea stie. -oate fi
#efinita ca o informatie primita #e a gan#urie 'persoana( care $a framanta.
Cre#inta este uneori atotputernica! ateori foarte saba. Acoo un#e exista cre#inta! exista
un a*utor= un#e exista intuitie! este o eiberare= acoo un#e este cre#inta este confort= un#e
este intuitie este autorenuntare. Cre#inta se ba&ea)&a pe asteptari. #aca $oi in#epini
cutare si cutare! re&utatu $a fi acesta. Orice sistem se ba&ea&a pe asteptare! pe speranta!
iar acestea contin #e obicei samburee #e&amagirii. +aca $om cre#e ca iubin# pe cine$a
$om capata ce$a anume! mai mut ca sigur nu $om a$ea parte #ecat #e #e&amagiri.
Renuntati sa creati iu&ii.
Autorenuntarea nu este un sistem. Intuitia nu cuprin#e asteptare! nu contine sperante! prin
urmare nu sunt nici #e&amagiri. +aca iubim un om numai pentru ca) iubim! atunci ne
supunem iubirii! #aruim tot! ne #aruim iubirea in oc sa o $in#em! si atunci $om a$ea
parte #e si mai muta iubire. +aruin# $eti #oban#i.
Autorenuntarea este neutra! nonre&istenta si ia ucrurie sa cum sunt.
Intr)un anume sens! pre&entu curs $orbeste #espre auto renuntare si #espre priceperea #e
a ne #arui intreaga forta. Singuru ucru caruia ne putem subor#ona este ceea ce exista.
Can# ne subor#onam existentuui! suntem ipsiti cu totu #e orce re&istenta! #e$enim pe
#epin neutri si intuiti$i si! oricat ar parea #e para#oxa! #e$enim atotputernici. +e$enim
astfe o parte esentiaa si inseparabia a ceea ce exista. "ai corect ar fi sa spunem ca
#e$enim constienti #e faptu ca suntem o parte a tot ceea ce exista. Toate acestea ne sunt
necesare pentru a trai a#e$aru acestei stari! #eoarece este e$i#ent ca a ni$eu
inteectuui reusim a#esea sa atingem forta uimitoare care se ascun#e #incoo #e acest
factor simpu. La sfirsitu capitou a patruea se mentiona ca procesu citirii psi%ice este
in reaitate uii proces #e #iaog cu sine #espre sine. Tot asa si procesee psi%ice sunt
procese #e subor#onare fata #e noi insine.
Autorenuntarea! neutraitatea! nonre&istenta! toate acestea ne a*uta sa mentinem armonia
Uni$ersuui. Capacitatie noastre psi%ice se #escopera intr)o asemenea masura! incat
formam noi insine un tot cu aceasta armonie. +ar #aca $om cre#e in armonia
Cosmosuui! sau a$em cre#inta in acesta! atunci speram ca aceasta armonie sa se
manifeste intr)un anume mo# pre#eterminat. Ca urmare ne pier#em ec%iibru! #e$enim
re&istenti si ne situam in afara armoniei.
1IN+ECAREA -RIN CRE+INTA
Oricat ar parea #e para#oxa! cu cat $in#ecatoru se ingri*este mai mut #e re&utatee
$in#ecarii! cu atat e #e$ine un $in#ecator mai in&estrat! mai pin #e putere. Aceasta se
expica prin faptu ca cee mai puternice proce#ee #e $in#ecare se ba&ea&a pe starea #e
a#e$arata iubire. Acest sentiment este ega #e a patra c%a3ra.
+aca iubim pe cine$a pentru ca ne asigura securitatea! ne ofera bani sau atentie! inseamna
ca nu iubim pentru bucuria #e a iubi. inseamna ca iubim #e #ragu posibiitatii #e a primi
ce$a a ran#u nostru. Intre #oi oameni poate
exista un acor# care sa)i satisfaca pe aman#oi. !!Eu iti #au iubirea #aca tu imi #ai bani!
sau atentie! sau imi oferi securitate etc., +e cee mai mute ori un astfe #e acor# nu
a#uce #ecat #e&amagiri. -rea mute se cer in numee iubirii. bani! siguranta! promisiuni!
AL
atentie! con#itii si! #e foarte mute ori! iubirea este pier#uta! #eoarece nu s)a reai&at in
sine.
Aceasi ucru se poate spune si #espre $in#ecare. Can# un me#ium $in#eca pacientii
pentru ca ii pace sa)i $in#ece! in fata ui se #esc%i# posibiitati aproape neimitate pentru
a obtine cee mai bune re&utate. Can# insa $in#eca pentru ca ar #ori sa #e$ina un mare
$in#ecator sau pentru ca nu #oreste boaa sau moartea persoanei iubite! #e care nu $rea sa
se #esparta! sau $rea sa a*unga faimos! mintea se $a rataci printre feurite gan#uri in
timpu procesuui #e $in#ecare. +orintee sae ii consuma intreaga energie. Energia
benefica $a fi consumata nu pentru $in#ecare! ci pentru satisfacerea #orinteor sae. Acest
$in#ecator se $a putea transforma in)tr)un cana a energiei $in#ecatoare #aca $a reusi sa
renunte a #orintee sae.
"uti $in#ecatori spun. !!-rin mine actionea&a +umne&eu! eu nu stiu ce fac., Nu este
obigatoriu sa stim ce facem. +upa cum am mai spus! a urma urmei nu suntem obigati
sa purificam auree! sa extragem egaturie! sa repre&entam tran#afiri etc. Suntem obigati
#oar sa facem ca $in#ecarea sa se impineasca. Can# $in#ecatoru #ecara ca se
transforma in canau prin care trece +umne&eirea! e $orbeste #espre propriu sau
+umne&eu! in#iferent #e ocu in care se afa acesta! in Ceruri! pe -amant sau in sufetu
sau.
Cre#inta care insoteste $in#ecatoru! este cre#inta propriu&isa! corespun&atoare puritatii
ceei #e)a patra c%a3re! iubirea care nu cere nimic in sc%imb. 1in#ecariie uimitoare
reai&ate #e me#iumuri au oc in starea #e autorenuntare.
Ce care $in#eca prin cre#inta nu trebuie sa canai&e&e energia spre boaa sau sanatatea
pacientuui. E nu are ne$oie ca pacientu sa se simta mai bine si nici un mo# #e
supra$ietuire nu)i este bocat #e faptu ca cine$a se simte mai bine sau mai putin bine. In
munca sa $in#ecatoru poate foosi energia armonica a Cosmosuui in ocu propriei sae
energii! orientan#)o spre refacerea energetica si a#ucerea corpuui in armonie cu
Uni$ersu.
Afan#u)se in stare neutra! ce care $in#eca prin cre#inta ii poate pune a #ispo&itie
pacientuui sau ! spatiu psi%ic pentru boaa acestuia= e nu trebuie sa se impotri$easca in
fata maa#iior oamenior.
Can# $in#ecatoru nu se impotri$este boii! nici bona$u nu se impotri$este acesteia! iar
boaa nu se $a impotri$i nici unuia #intre ei. Atunci ce care $in#eca prin cre#inta poate
sa aeaga. #aca e cre#e si isi #oreste acest ucru! caci aegerea ui porneste #in inima!
boaa $a #isparea far nici un fe #e upta.
In caitate #e $in#ecator! #orim sa obtinem anumite re&utate! ne facem panuri. +aca in
timp ce ne ocupam #e $in#ecare ne gan#im a fe #e fe #e panuri! nu mai suntem
pre&enti aici in acest moment. Ne afam in $iitor cu cinci minute! cu o ora sau cu o $iata!
#eectan#u)ne cu imaginea re&utateor muncii noastre #e $in#ecator.
1in#ecarea prin cre#inta este consi#erata un proces in#irect! care imbina prefigurarea
anumitor imagini! #escantece si incantatii si nu o$ituri cu pumnu in piept intr)o
rugaciune rituaa catre +umne&eu! care amintestc #e inc%inarie pagane in fata &eior.
Aceasta pre&entare $a parea! #esigur! #estu #e neatragatoare mutora #intre noi. In
reaitate insa! procesu #e $in#ecare si #e refacere a forteor prin cre#inta este aceasi
proces prin care este purificata aura. In acest proces #e renastere! $in#ecarea este a*utata
#e numeroase intentii foarte puternice! nu numai #e intentiie singuare ae
$in#ecatoruui! Can# exista cre#inta #e acest fe! mintea nu trebuie sa faca fata nici unei
BC
probeme ) totu se reai&ea&a prin pura $ointa.
-rocesu ase&arii mainior $in#ecatoruui pe trupu pacientuui si #e obtinere a $in#ecarii
pe aceasta cae este aceasi cu procesu #e $in#ecare pre&entat tn aceasta carte! #oar ca in
acest ca& este $orba si #e un contact fi&ic nemi*ocit! numit magnetism propriu.
1in#ecatorii care foosesc acest proce#eu! ca si c%irurgii psi%ici s consi#era ca !!atingerea
nemi*ocita a pacientuui, a*uta a concentrarea atentiei si energiei pe o parte mai mare a
corpuui.
1om constata ca atingerea pacientuui i face a#esea pe acesta sa fie mai sigur! mai
con$ins #e re&utatu fa$orabi a tratamentuui. Intr)un anume sens! atingerea a*uta in
transformarea corpuui pacientuui intr)un !!corp rea,! +ar! in ma*oritatea proce#eeor #e
$in#ecare! nu este obigatoriu sa se recurga a contactu fi&ic. +esigur! in con#itiie cee
mai fa$orabie! trebuie sa e$itam sa atingem cu mainie anumite persoane sau o anumita
parte bona$a #in corpu pacientuui pe care urmea&a sa)/ $in#ecam. Trebuie sa
proce#am in functie #e situatia concreta si sa nu facem nimic care sa anue&e re&utatee
obtinute! cum ar fi $in#ecarea psi%ica incununata #e succes.
CREAREA SI +ISTRUGEREA
-recum succesu neaga infrangerea! starea #e sanatate $a nega boaa. Nei#entifican#
esenta generaa in care sunt pre&entate toate aceste aspecte! ne incurcam in repre&entarie
create #e noi si ne tre&im uneori ratacin# a %otaru ce separa binee #e rau.
Exercitiu urmator este #estinat sa ofere o imagine asupra posibiitatior #e creatie si
#istrugere.
/. Intram in transa.
4.Cream o boaa! Aceasta poae fi ce$a neinsemnat! #e tipu #urerii #e cap! sau o
maa#ie serioasa! Ne Iasam in $oie imaginatia! ne amu&am! caci este un *oc.
;. +esfiintam boaa creata.
@. Creem o ata boaa, si apoi o #esfiintam.
A. Cream o a treia boaa,.
B. Lasan# ne#istrusa aceasta boaa! mai creern inca #oua.
I. +esfiintam toate aceste boi pe care e)am creat.
D. Creem ate trei boi.
L. "ai cream #e #oua ori mai mute boi #ecat anterior.
/C Acum #esfiintam toate boie pe care e)am creat anterior.
//. "ai #esfiintam inca trei boi #in cee create mai #emut.
/4. Cream o boaa #e tip nou.
/;. Creem o suta #e boi noi.
/@. Cream atatea boi noi! cati microbi exista in Uni$ers.
/A. +esfiintam#e #oua ori mai mute boi #ecat numaru microbior #in Uni$ers.
/B. Cream si #esfiintam cate boi $rem.
/I. +istrugem toate imaginie create anterior si iesim #in transa.
Suntem autorii trairiior. Noi ne creem sanatatea si tot noi ne creem boie! a fe cum
cream propriie succese si insuccese.
-uteti face un test punan# cate$a boabe #e fasoe! ucerna! o$a&! grau sau porumb! bine
B/
aese! separat unee #e atee! in trei cutii #iferite! pe burete ume&it sau in pamant. Ase&ati
cutiie a minimum #oi trei metri una #e ceaata. -e prima cutie nu actionati cu nici un
gan#! pe a #oua cutie actionati pentru #istrugerea or 'menta creati o forma #istructi$a.
ar#ere! fierbere. sfaramare(! pe a treia cutie actionati pentru cresterea germenior 'creati
gan#uri #e iubire! forta soara(. Nu actionati mai mut #e &ece minute asupra acestor
seminte! pentru ca pot fi #istruse prin forta gan#uui. -este sase ore $erificati)e.
Remarcati ce ati reusitP
REALITATEA
Atunci can# a$em o $iata fericita si reusim sa ne creem sanatatea pe care am #orit)o!
a$em con$ingerea ca ne ipseste ce$a. Nu a$em suficient succes! sanatate! nu a$em #estui
bani! iubire sau... atce$a. "uti oameni nu cre#ca merita ceea ce isi #oresc! incu&an# si
o sanatate perfecta! imitan#u)si succesu! sanatatea! #e&$otarea. Oamenii isi creea&a
singuri obstacoe pe care cu greu e #epasesc.
+aca in $iata ne ipseste ce$a! aceasta se intiimpa pentru ca noi cre#em ca acest !!ce$a,
este prea putin ca sa ne satisfaca. Ca urmare! ne pangem #e cat #e putin a$em! iar
re&utatu este ca! o #ata ce cre#em in aceste ipsuri! e mentinemin $iata noastra.
Sa uam spre exempu iubirea. +aca in $iata noastra este putina iubire si ne temem pentru
ea! ne e frica sa nu ne paraseasca! #e$enim inc%istati! excesi$ #e pru#enti si #e supusi )
sufeteste! #aca nu fi&ic. +ar #aca in $iata noastra este putina iubire si renuntam a ea!
$om simti un go! #an#u)ne seama cat #e mut am a$ut si nu am apreciat.
Iar #aca $om aunga iubirea cu scopu #e a primi mai muta! nu $om mai primi #eoc!
#eoarece $om porni #e a starea #e suficienta! consi#eran# ca ne #orim sau meritam mai
mua iubire #ecat a$em. +aca in aceasta situatie o respingem! ea nu este acea iubire pe
care trebuie sa o trimitem umii! ci un fux necesar. Iar ceea ce $om primi in sc%imb $a
repre&enta o necesitate si mai mare. Bibia nu ne inseaa! sfatuin#u)ne. !!+a pe apa painea
ta si ti se $a intoarce intreit., +ar trebuie sa renuntam a ce ne apartine! atfe fapta
noastra $a fi perceputa atfe. Iar aceasta ata fapta ) a#ica ceea ce facem in reaitate ) se
intoarce a noi.
Armonia cosmica nu poate fi mintita! si ii putem spune numai a#e$aru. Can# nu spunem
a#e$aru! can# infaptuim atce$a #ecat spunem! ne inseam singuri. Can# $om $e#ea ce ni
s)a inapoiat! ce anume s)a intors a noi! $om inteege ca ne)am tras pe sfoara pe noi
insine. In Sfanta Scriptura se spune. !!Ce semeni! aceea cuegi., 1om cuege ceea ce am
semanat si nu ceea ce cre#em sau ni se pare ca am semanat. Exercitiu urmator! care se
compune #in #oua parti! poate parea compicat. Inainte #e a trece a efectuarea ui trebuie
sa) citim #e #oua ori! pentru a ne con$inge ca i)am intees *ust in#icatiie.
/. Intram in transa.
4. Creem menta un oarecare nea*uns! a#ica ne construim menta o situatie in care
#ucem ipsa #e ce$a rea.
;. "ai a#augam inca un nea*uns. Cream atat #e mute nea*unsuri! incat sa acopere intreg
Uni$ersu! facan#u)/ in$i&ibi.
@. Can# tot ce ipseste $a fi excesi$ #e mut! ne punem intrebarea #aca aceste nea*unsuri
sunt suficiente. +aca tot nu sunt #estue! e #ubam numaru! i #ubam #in nou! iar si iar!
#e atatea ori cat este necesar pana obtinem raspunsu ca este suficient.
Can# obtinem suficient #e mute nea*unsuri si ipsuri! asam acest Uni$ers si creem atu
B4
nou! in care nu $or fi #eoc nea*unsuri.
In acest nou Uni$ers! cream un oarecare exce#ent! a#ica reai&am o situatie in care toate
sunt in cantitati suficiente. Ne punem intrebarea #aca este #estu. +aca nu! mai cream in
pus! pana can# in a #oiea Uni$ers a nostru $a fi un a#e$arat besug.
I.-e ecranu nostru menta pasarn cee #oua Uni$ersuri! asan# un spatiu iber in *uru
or si intre ee.
Umpem spatiu iber cu nea*unsurie #in primu ni$e! astfe incat spatiu sa fie pin in
totaitate.
-oate ca acum in primu Uni$ers ipseste o cantitate oarecare #e nea*unsuriM +aca este
asa! e cream sa umpem spatiu iber.
/C. Umpem spatiu #intre Uni$ersuri cu exce#entu #in a #oiea Uni$ers. Umpem
spatiu in tntregime.
//. -oate ca acum in a #oiea Uni$ers ipseste o cantitate oarecare #e exce#entM +aca
#a! i cream si umpem spatiu iber.
/4. Repetam etapee D)//! pana can# afam cine este ce care creea&a ipsurie si
exce#entu #in Uni$ersu nostru.
/;. Estompam toate imaginie! e facem sa #ispara si iesim#in transa.
+esc%i#em oc%ii si examinam incaperea. Ne pare oare acum #iferita fata #e cum arata
inainte #e inceperea exercitiuuiM
+istrugerea Uni$ersurior create menta se face prin pasmuirea imaginii Uni$ersuui ca o
minge imensa care expo#ea&a a gan#u nostru! nemairamanan# #in ea #ecat o umina
gabena! #eosebit #e straucitoare.
X /. Intram in transa.
X 4. -e ecranu nostru menta ne cream propria imagine.
X ;. Ne intrebam #aca nu cum$a ne trebuie ce$a ) iubire! bani! sanatate etc. +aca
raspunsu este !!NU,! trecem a etapa a patra. +aca raspunsu este !!+A,! ne intrebam ce
anume ne ipseste. Ne a#resam Uni$ersuui cu exce#ent si uam #e acoo ceea ce a$em
ne$oie. -ri$im imaginea si umpem apoi spatiu astfe eiberat #in a #oiea Uni$ers.
Repetam aceasta operatiune! pana can# $om a$ea o cantitate suficienta #in ceea ce a$em
ne$oie.
X @. Can# $om a$ea #e toate! cream pe ecranu nostru menta imaginea unui at om! caruia
ii #am o cantitate oarecare #in ceea ce abia ne)am #at noua.
X A. Ne punem intrebarea #aca acum a$em suficient #in ceea ce tocmai am #at. +aca este
suficient! trecem a etapa a sasea. +aca nu! ne a#resam Uni$ersuui cu exce#ent! #e un#e
uam ceea ce a$ern ne$oie! Apoi #am #in nou o cantitate oarecare. Repetam aceasta etapa
pana can# in$atam sa #am in asa fe incat sa ne ramana si noua suficient.
X B. +aca in cursu acestui exercitiu Uni$ersu nostru cu exce#ent si)a subtiat resursee! i
umpem #in nou.
X I. Gacem sa #ispara, toate imaginie si iesirn #in transa.
Cum ni se pare acum. #aruim! sporim ceea ce a$emM "icsoramM "entinem egaM Am
#ori sa o facem in $iitorM +aca nu! reuam acest exercitiu si ne autosugestionam ca! #e
fiecare #ata! atunci can# #am! sporim! re#ucem sau mentinem ceea ce a$em! reai&am
totu a ni$eu #orinteor noastre.
CLASELE ASTRALE! 1ISELE! 1IN+ECAREA IN SO"N
B;
Cine stie #e un#e $in $isee un#e se #uc si carui scop ser$escM +in cee mai $ec%i timpuri
s)a consi#erat ca $isee ii #e&$aiuie omuui 1ointa +i$initatii. In mitoogia nor$egiana! se
consi#era ca prin $ise mortii intra in contact cu cei $ii.
Car$a&atorii! prorocii! poetii si psi%anaistii #au o importanta primor#iaa simbourior
#in $ise. In utimee #oua #ecenii s)au etectuat cercetari speciae in aboratoare a#ec$ate!
care au reusit sa e$i#entie&e o anumita egatura intre $ise! perceptia extrasen&oriaa si
pre$i&iune. Caros Castane#a reatea&a ca $raciu in#ian #on 0uan )a in$atat sa)si
fooseasca $isee pentru a capata mai muta stiinta.
Suntem creaorii Uni$ersuui in care traim. Acest ucru este $aabi si in ceea ce pri$este
$isee! #eoarece aici nu exista reaitatea exterioara care sa ne #erute&e. C%iar #aca in $isu
nostru ne afam in contact cu +umne&eu sau cu o persoana #ece#ata! totusi peisa*u!
persona*ee! subiectu! reatarea si simbourie sunt o creatie a imaginatiei noastre! care
refecta imaginie mentae #in creieru nostru.
Experienta in #omeniu $iseor ne con$inge ca acestea in#epinesc o mutime #e functii!
afate in stransa egatura cu existenta noastra. +eoarece existenta este constienti&area
egaturii #intre noi si armonia cosmica! ea poate furni&a informatii! astfe incat mintea sa
poata percepe si foosi aceste informatii pentru continua ei #e&$otare psi%ica. In aceasi
fe! $isee pot fi foosite in toate sferee acti$itatii psi%ice! incusi$ in $in#ecare.
1isee trebuie consi#erate! #upa opinia noastra! ocu i#ea pentru acti$itatea psi%ica. In
starea #e somn superficia patrun#em intr)o ata reaitate #ecat atunci can# suntem in
starea obisnuit #e $ec%e! numai ca inainte #e patrun#erea in umea $iseor este necesar sa
efectuam o acti$itate pregatitoare suficient #e serioasa! pentru a ne orienta mintea pe o
anumita acti$itate 'probema(. -rima etapa a oricarei pregatiri este stabiirea contacteor
cu umea propriior noastre $ise. S)a #eterminat prin #i$erse experimente stiin)tifice ca
fiecare om are $ise noaptea! in timpu unor stari #eosebite ae somnuui. Nu trebuie sa
asteptam o noapte in care sa a$em $ise. -robema nu este #aca a$em $ise sau nu! ci #aca
ni e amintim.
-roce#eu ce mai eficient ca sa ne amintim $isu este sa ne tre&im can# $isam. Trebuie sa
fim con$insi ca putem reai&a acest ucru. Seara $om pune anga pat o foaie #e %artie si
un creion. La cucare! intram intr)u transa usoara!
ca si cum ne)arn pregati pentru citire sau pentru $in#ecare.
+aca $rem! ne putem cufun#a in transa! in po&itia cucat.
+upa ce am intrat in transa! ne intrebam car ce am #ori si afam prin $is. Apoi ne
cufun#am in somn.
Unee persoane constata ca se pot tre&i in timpu $isuui sau ca pot trece a ate tipuri #e
acti$itati in timpu somnuui.
+e exempu! in timpu somnuui putem stu#ia #iscipine psi%ice.
Casee astrae pot fi #efinite ca intaniri in timpu carora fiinta noastra 'sufetu( stu#ia&a
meto#ee #e creare sau e$outie psi%ica a ator fiinte cu experienta in #omeniu.
Timpu petrecut intr)o casa astraa aminteste intr)o masura acti$itatea #esfasurata cu un
spirit mentor.
-utem patrun#e intr)o casa astraa cu un anumit scop! sau ne putem! simpu! cufun#a in
ea. +aca incepem sa ne amintim $isee in care suntem pre&enti a o ectie a unui #asca in
#omeniu psi%icuui! #aca ne amintim ate $ise in care prieteni sau persoane necunoscute
ne in$ata cum sa reai&am $in#ecarea! cum sa ne concentram etc.! inseamna ca am a*uns
B@
intr)o casa astraa. 1om citi perio#ic carneteu #e insemnari in care ne notam $isee!
pentru a a$ea o imagine a #irectiei pe care o iau aceste ectii ae noastre.
+aca #orim! putem frec$enta in mo# constient o casa astraa! operatie care aminteste
foarte mut #e exercitiie pre&entate in aceasta carte. In cursu acestor cxercitii putem
#escoperi ca $e#erea obisnuita! fi&ica! ne ofera mut mai putin #ecat imaginatia.
Inainte #e a intra intr)o casa astraa! ne $om %otari ce anume $rem sa stu#iem. +upa ce
ne)am cucat! intram in transa si ne intrebam cine con#uce casa respecti$a. 1om ua in
consi#erare primu nume sau c%ip care ne $a $eni in minte. +aca apare ce$a #e neintees!
#e exempu #aca Ben*amin Gran3in tine un curs #espre corpu energetic sau bunica ne
pre#a un curs #espre functiie creatiei artistice! putem consi#era ca totu este in onine. O
fiinta oarecare #in sfera imateriaa! care este un #asca remarcabi! ni se poate arata astfe
si poate #e$eni mentoru nostru. Trebuie sa ne memoram $isee si sa urmarim cu atentie
ceea ce in$atam. +esigur! putem ucra si in#i$i#ua. +upa ce intram in transa! ne
impamantam si stabiim subiectu care ne interesea&a can# $om a#ormi! spunan#u)ne in
gan#. !!1reau sa afu ce pot obtine #in...,! sau !!1reau sa afu ce mseamna...,! sau !!1reau
sa)mi stope& teama fata #e,! sau !!1reau sa stiu ce trebuie sa fac pentru a) $in#eca #e...,
+aca nu o si obtinem raspunsuri satisfacatoare! sau in#icatii! pe #urata cator$a nopti!
trebuie sa reformuam intrebarea mai car sau sa incercam sa inteegem #e ce nu am
primit raspunsu.
-rocesu #e $in#ecare astraa este o imbinare intre $is si $in#ecarea #e a #istanta. Sa nu
uitam ca oamenii au #reptu sa)si aiba propriie boi si proce#am incorect #in punct #e
$e#ere psi%ic #aca &buram in timpu noptii in pan astra in *uru unei persoane!
cufun#an#u)ne #egetee $in#ecatoare in &onee afectate #e maa#ii fi&ice sau psi%ice ae
acesteia.
Ca in ca&u $in#ecarii ceor absenti! este #e #orit! pe cat posibi! sa obtinem permisiunea
ceui pe care am #ori sa)/ $in#ecam. +aca am primit aceasta permisiunc! i putem
abor#a.
/. +upa ce ne)am cucat! intram in transa si ne impamantam.
4. Ne purificam mintea si cream imaginea mentaa a omuui pe care i $om $in#eca. Ca
si in ca&u $in#ecarii a #istanta! #aca nu stim cum arata persoana! cream o siueta sau o
imagine generaa.
;. Ne impamantam pacientu imaginar si umpem repre&entarea corpuui si aurei sae cu
energie portocaie.
@. +aca $om ucra asupra unei anumite &one! concentram in aceasta! o umina portocaie
foarte puternica.
Spunem omuui #in imagine ca ne)am intanit pentru putin timp! pentru a)i a#uce
$in#ecarea.
A. A#ormim. Noapte buna. Ne notam toate $isee pe care e $om a$ea in aceasta noapte
si $om $e#ea #aca au $reo egatura cu $in#ecarea! Can# $om mai $orbi cu aceasta
persoana! putem afa #aca nu cum$a a a$ut niste $ise neobisnuite sau sen&atii ciu#ate in
starea #e $eg%e! atunci can# am in#epinit proce#ura #e $in#ecare.
In inc%eierea acestui capito ne $om aminti #e un $ec%i cantec #e eagan. Ne imaginam ca
trupu nostru este o barca! in care putim pe fu$iu $ietii! si ne inc%ipuim ce s)ar putea
intampa in goana noastra #upa succes! faima! putere si po&itie in aceasta ume.
BA
RETROS-ECTIA
Retrospectia repre&inta posibiitatea #e a $e#ea $ietie anterioare! fiin# unu #intre cee
mai compexe fenomene parapsi%oogice.
Capacitaea #e a $e#ea $ietie anterioare pare a prima $e#ere ce$a mistic si tainic. #ar
orice om poate $e#ea $ietie trecute! in stare #e transa sau #e somn %ipnotic profun#!
con#us #e un speciaist.
+upa cum s)a mai subiniat! fiecare entitate se materiai&ea&a in noi corpuri. Giecare corp
in care intra acest sufet! sau fiecare noua $iata pe care o primeste e! constituie un pas
inainte pe #rumu cresterii si #e&$otarii. Aceasta nu inseamna ca in fiecare noua $iata
omu #e$ine #in ce in ce mai sfant. Entitatea respecti$e poate sa aeaga $iata unui om
foarte $icios! pentru ca etapa urmatoare a #e$enirii sae sa fie tocmai stu#ierea $iciuui.
Se obisnuieste sa se $orbeasca #espre $ieti succesi$e. Aceasta este conceptia noastra! ca
si a numerosior mistici! anume ca anu 4CCC e.n. si anu 4CCC i.e.n. curg simutan.
-rin urmare! toate $ietie omenesti pot fi consi#erate $ieti ce se #esfasoara in aceasi
timp.
Aegerea unui trup #e catre sufet este #ictata #e 3arma! care repre&inta un ant compet
#e acor#uri si reatii reciproce cu ceeate sufete. Aceste reatii pot cuprin#e intreaga
gama! #e a cee po&iti$e pana a cee negati$e. Can# ne moare o matusa foarte bogata!
asan#u)ne o a$ere! poate sa insemne ca intr)o ata $iata i)am facut un ser$iciu important!
iar acesta este mo#u ei #e a ne mutumi. Sau! #aca un crimina uci#e niste oameni
aparent ne$ino$ati! se poate ca intr)o $iata anterioarii sa fi fost tratat cu muta cru&ime #e
catre acestia. Oamenii iau insa #eci&ii in raport cu trairie pre&ente. Nu putem inc%i#e
oc%ii in fata fapteor unui crimina #oar pentru ca a fost profun# nefericit in $iata ui
anterioara.
+intre toate tipurie #e saratanie psi%ica! citirea $ietior anterioare ofera cee mai argi
perspecti$e. Orice pre&icator stie ca $a cuceri inimie cientior sau ae prietenior #aca e
$a spune ca in $ietie anterioare au fost printese egiptene! con#ucatori ai Atanti#ei
scufun#ate! sau Beet%o$en. Un at proce#eu care a*uta in incercarea #e a face impresie si
#e a sub*uga oamenii este reatarea ca! intr)o $iata anterioara! au fost niste fiinte ree sau
pericuoase! ca urmare nu poarta raspun#erea propriior or fapte #in $iata actuaa. Am
$a&ut muti oameni care nu au putut sa nu se #ecare mutumiti can# au #escoperit ca intr)
o ata $iata au fost con#ucatori #e osti ori s)au ocupat cu magia neagra. Atii sunt fericiti
#aca afa ca intr)o ata $iata au fost *efuiti! oprimati! arsi pe rug ca $ra*itoare sau $ra*itori!
ca au fost supusi a ca&ne. 1iata trecuta ser$este #rept ba&a sigura pentru con$ingerea or
ca $iata $a fi tot#eauna ne#reapta cu ei ) asa a fost mereu si asa $a fi si #e acum incoo.
+orinta #e a stapani momentu pre&ent i #etermina pe om sa actione&e conform 3armei
sae. Can# citim $ietie trecute! consi#eram ca un om tin#e
sa)si puna in or#ine toate probemee in permanenta! si atunci mo#eu sau 3armic si
$ietie anterioare pot fi interesante si instructi$e.
Uneori! poate fi extrem #e uti pentru un om sa i se po$esteasca #espre $iata anterioara
care a fost #eosebit #e fericita pentru e. Amintirie #in respecti$a $iata se acumuea&a in
memoria entitatii respecti$e! iar po$estirie #espre aceasta pot tre&i amintiri in constiinta
sa. -retioasee amintiri #espre fericirea trecuta pot a#uce ainare omuui tn momente #e
restriste! ii pot aminti #e capacitatea innascuta a intregii sae fiinte #e a fi fericita. Aceasta
i poate a*uta sa inteeaga ca! intr)un inter$a #e timp atat #e mare! probemee sae #e
BB
moment nu mai sunt atat #e acute.
Uneori oamenii repeta aceeasi mo#ee 3armice! manifestan# foarte putin progres si
%otarare. In acest ca&! citirea $ietii anterioare ii poate arata omuui respecti$ ipsa #e
ori&ont a interpretarii! a aceuiasi persona* nereusit.
Inainte #e a)i citi cui$a $iata anterioara! ne $om intreba #aca $a putea sa fooseasca
informatiie pe care i e $om comunica. Este nerationa sa transferam un om in trecutu
in#epartat! #aca aceasta nu i $a a*uta in re&o$area probemeor curente.
-ersoanee carora e sunt po$estite $ietie anterioare sunt curioase. !!"i)am cunoscut intr)
o $iata anterioara sotia 'sotu! fratee! mama! tata! fiica! iubitu(M, Aproape tot#ea)una
raspunsu este !!+A,. Legaturie #e ru#enie sunt aproape tot#eauna 3armice. -rietenii
apropiati si ru#ee sunt tot#eauna $ec%ii nostri prieteni. !!S)ar putea intampa ca sotu
#ece#at #e curan# sa se fi intrupat in copiu meu nou)nascutM, Raspunsu este #e obicei
!!NU,. "a*oritatea sufe)teor nu se intrupea&a asa repe#e. Ee au ne$oie #e o perioa#a #e
iniste intre cicurie 3armice.
Contrar parerii foarte raspan#ite! ma*oritatea oamenior nu au mai a$ut una)#oua $ieti!cio
mutime.+e aceea!#aca a$em #e gan# sa)i citim cui$a $ietie sae anterioare! ne $or f
necesare cate$a &ie.
Infuenta $ietior noastre anterioare asupra $ietii actuae se sc%imba In permanenta.
In$atamintee unei $ieti anterioare pe care am trait)o ca pirat ne pot fi asta&i inutie! #ar
anii #e stu#iu intr)o scoaa #in Grecia antica pot asigura
subconstientuui nostru informatii pretioase. Tot ce am in$atat in timpu $ietior
anterioare se acumuea&a in noi.
-entru ma*oritatea oamenior acest proces se #esfasoara in afara constiintei! #ar imagini
sau amintiri pot aparea in aura! atunci can# trebuie sa ne amintim ectiie $ietior
anterioare.
Un car$a&ator care stu#ia&a aura pentru a obtine informatii #espre $iata anterioara poate
#e$eni martoru unor scene care s)au petrecut can#$a! poate $e#ea oamenii in $esmintee
epocior trecute si poate au&i c%iar #iscutii care au a$ut oc cu mute secoe in urma. E
poate $e#ea in aura simbouri care repre&inta #iferitee $ieti ae in#i$i#uui. o foare #e
otus este asociata cu $iata unui bu#ist sau cu o $iata care are egatura cu unee forme #e
me#itatie= crucea este asociata cu $iata unui crestin etc.
Cine este interesat #e fio&ofia orientaa! poate sa extraga #in memorie! fara sa fie
constient #e aceasta! ectiie in$atate in timpu uneia #intre $ietie sae anterioare pe care
a petrecut)o in Orient. +e aceea nu este #e mirare ca in aura acestui om $or aparea
imagini #in aceasta parte a umii. Can# $a termina cicu sau #e ectii orientae! imaginie
respecti$e se $or #ecoora treptat si $or #isparea #in aura ui! iar in ocu or $or incepe sa
apara ate imagini. Aura unui in#i$i# poate sa cuprin#a scene #in una sau mai mute $ieti
anterioare! simutan! si! in pus! imagini care repre&inta probeme nere&o$ate #in $iata
actuaa.
Citirea $ietior anterioare aminteste foarte mut #e citirea aurei si a c%a3reor. Trebuie
#oar sa ne reaxam! permitan# impresiior sa ne umpe pana a refu&! in#iferent #aca sunt
gan#ite sau spontane. Trebuie sa ne urmam intuitia. -ractica citirii psi%ice ne $a spune
can# trebuie sa)i po$estim persoanei in cau&a si can# nu #espre $iata sa anterioara. Un
exercitiu #e tipu !!+AYNU, ne $a a*uta sa uam %otararea *usta. Atunci can# #orim sa
ciim o $iata trecuta! $om foosi urmatoru exercitiu! fie cu o persoana careia i)am mai
citit! fie cu o ata! pe care o consi#eram potri$ita. -utem foosi exercitiu acesta si pentru
BI
citirea propriei noastre $ieti anterioare.
X /. Ne reaxam.
X 4. Ne eiberam mintea si ne concentram asupra intrebarii. !!Care sunt $ietie anterioare
care apar in pre&ent in aura pacientuuiM,
X ;. Acum pri$im aura pacientuui. Lasam acces iber oricaror impresii sau imagini. Ne
intrebam apoi #espre momentu si po&itia geografica #e un#e pro$in scenee $a&ute.
X @. Ne intrebam #aca aceste imagini $enite #in trecut au o insemnatate in $iata actuaa a
pacientuui. Urmarim #aca printre c%ipurie $ietior trecute apare $reo persoana #in
antura*u actua a pacientuui si! #aca #a! in ce contextM
X A. Gacem sa #ispara aceste imagini. esim #in transa.
CU" SA NE CITI" 1IITORUL
+oua exercitii ne $or a*uta sa ne citim $iitoru. Ee pot fi foosite si in citirea $iitoruui
unei ate persoane.
X /. Ne reaxam.
X 4. -e ecranu nostru menta #esenam trei cercuri. Unu #intre ee $a repre&enta !!sase
uni,! atu ) !!un an,! iar a treica ) !!cinci ani,.
X ;. Ne gan#im a trei e$enimente care arn #ori sa aiba oc. -oate fi $orba #e orice! #e a
cumpararea unui automobi nou sau a unei case! pana a renuntarea a fumat! pier#erea
3iogrameor in pus! stabiirea unor reatii amicae cu sefu etc.
X @. Ne con$ingem ca aceste trei #orinte trebuie sa)si afe ocu in cercuri #iferite! Nu e
pasam in aceste cercuri! #ar obser$am cum patrun# in ee. Intr)un cere este posibi sa
intre mai mut #e o singura #orinta. Obser$am ce #orinta intra intr)un anumit cere si ce
anume simtim. +aca #orim sa sc%imbam ocu acestor #orinte #intr)un cerc in atu! o
putem face. +aca un e$eniment ramane in afara acestor cercuri! trebuie sa ne punem
intrebarea ce #ata trebuie sa apara in #reptu acestuia. Aceasta #ata trebuie sa ne in#ice
cati ani trebuie sa treaca pana can# renuntam a aceasta #orinta.
X A. Gacem sa #ispara cercurie si iesim #in transa.
Citirea $iitoruui pe un tran#afir creat menta.
/. Ne reaxam.
4. Cream menta un tran#afir. ii a#miramcuoarea! stu#iem forma petaeor! a frun&eor.
;. In stanga primei foricream inca un tran#afir. Acesta este #estinat pentru urmatoaree
sase uni incepan# #in pre&ent. +aca ce$a nu ne pace! #e pi#a cuoarea! forma sau
marimea! sc%imbam tran#afiru. Gacem sa #ispara ambii tran#afiri.
@. Inpartea #reapta a ecranuui nostru cream o a treia foare. Este #estinata ceor sase
uni care au trecut pana in momentu #e fata. Stu#iem cu atentie #iferentee intre prima si
a treia ro&a. . Gacem sa #ispara toate forie.
A. Cream inca un tran#afir. Acesta este #estinat pentru anu urmator. Cream inca o
foare! pentru urmatorii ani. Cream cati tran#afiri #orim pentru urmatorii ani. Ei trebuie
sa fie frumosi! sa ne incante. Gacem sa #ispara toate forie si iesim #in transa.
I.;. -ROCESUL +E 1IN+ECARE IN AGARA COR-ULUI
BD
-rocesu #e $in#ecare in afara corpuui se aseamana foarte mut cu $in#ecarea pacientuui
absent. 1in#ecatoru isi in#reapta atentia spre imaginea pe persoanei absente. La
$in#ecarea in afara corpuui! corpu astra a $in#ecatoruui ii paraseste cu a#e$arat
corpu fi&ic si intra in aura pacientuui. Unii $in#ecatori prefera sa Iucre&e in afara
corpuui atii! sa efectue&e $in#ecarea pacientuui absent. O persoana)me#ium este
capabia sa)si supra$eg%e&e perec%ea afata a munca si copiii ramasi acasa.
Trebuie sa simtim in mo# rea ce inseamna !!Sa fim in propriu nostru corp,! inainte #e a
iesi #in e. +aca nu $om fi #estu #e gri*uii! putem sa ne asam usor energia proprie in
aura atuia.
X /. Ne reaxam. 1erificam cat #e bine suntem impamantati. Apoi urmarim in#icatiie #in
capitou a #oiea #espre $in#ecarea pacientuui absent.
X 4. Ne afam in cotu camerei. Apoi re$enim in centru propriuui cap. Repetam acest
proce#eu #e trei ori.
X ;. Re$enim #in nou in cotu camerei. Apoi trecem intr)o ata camera a ocuintei noastre.
Urmarim #aca ne simtim #iferit fata #e situatiie anterioare.
X @. +e aici mergem pe acoperisu casei noastre.
X A. Apoi! ne oprim pe un nor #e pe cer.
X B. Acum suntem in aura pacientuui nostru. Cum ne simtimM -utem $e#ea cuorie
aureiM Ne impamanram pacientu. Apoi ii purificam aura si atragem energia cosmica!
#upa care)i sca#am cu ea aura.
X I. -atrun#em in prima c%a3ra a pacientuui. O purificam.
X D. Ran# pe ran#! curatam toate c%a3ree pacientuui.
X L. +aca una #intre &onee corpuui pacientuui are o maa#ie! patrun#em acoo! ne
imaginam energia #e cuoare portocaie si)i sca#am &ona cu ea.
X /C. Re$enirn in centru capuui nostru.
X // In aura noastra pasam un magnet si atragem cu e energia ramasa in aura
pacientuui. Repetam proce#eu.
X /4. Iesim #in transa.
I.A. CUNOASTEREA COR-ULUI NOSTRU +E CATRE -RO-RIUL NOSTRU
S-IRIT
/. Ne ase&am in po&itia #e me#ium.Circuam prin corpu nostru umina #e cuoare
aurie.
4. Cream o ro&a 'untran#afir( pentru noi. Stu#iem foarea cu atentie. cuoarea! aroma!
petaee.
;. Cream inca o foare 'tot un tran#afir( in ocu in care! #e obicei!pasam soaree. Acest
tran#afir este #estinat pentru spiritu nostru superior. Stu#iem foarea.
@. Coboram a #oua foare si o ase&am c%iar in capuce)ei #intai! apoi permitem ceor
#oua fori sa se contopeasca.
A. Gacem sa #ispara cee #oua fori si iesim #in transa.
+ESCSI+EREA CELUI +E) AL TREILEA OCSI
D./. TELE-ATIA
+in $estitee tratate RA+0A)WOGA! un pasa* spune. !!Gormee #e concentrare care
BL
#etermina o perceptie sen&oriaa excesi$a sunt cau&ate #e efortu organismuui gan#irii,!
iar comentariu ui S1A"I 1I1ECANAN+A a acest pasa*= !!Aceasta #ecurge natura #in
concentrare. Conform Fog%inior! prin concentrarea gan#uui a $arfu nasuui $or fi
percepute miresme minunate! tot prin concentrare pe $arfu imbii se $or simti sen&atii
extraor#inare! iar in &ona #e mi*oc a imbii se $a simti o sen&atie tactia ca o atingere.
+aca ce care efectuea&a concentrarea isi $a a#una sen&atiie asupra paatuui ceruui
gurii! $a $e#ea ucruri neobisnuite! #ar #aca cine$a a carui minte nu este inistita $a #ori
sa efectue&e unee #in aceste exercitii! fara sa aiba incre#ere in ee! in#oieie sae $or
#isparea! atunci can#! efectuan# un timp exercitiie! $a simti pe propria piee aceste
efecte! #aca $a #o$e#i stapanire., 'S$ami 1i$ecanan#a!
CLAR"IROSUL
Exercitiu care urmea&a consta in #esc%i#erea capacitatior #e carmiros. Se face
#imineata inainte #e a $a scua #in pat.
Timp #e /A)4C #e minute concentrati)$a gan#u a $arfu nasuui! stan# cucat cu fata in
sus intr)o po&itie reaxata. Nu $a gan#iti a nimic. Ra#acina imbii se tine ipita #e ceru
gurii! in gan# se &ice mantra !!O",! ca un #angat #e #epot au&it #e #eparte. Re&utatu nu
se $a asa mut asteptat. La inceput $eti simti furnicaturi in $arfu nasuui! uneori
#ureroase. Nu toti $eti simti aceasi ucru. 1a aparea ca #in senin mirosu unui parfum
usor! care $a #isparea in urmatoarea fractiune #e secon#a. -uteti a$ea aceste sen&atii si in
cursu &iei.
Reuan# exercitiu! mirosu o sa apara mai puternic. O sa a$eti sen&atia ca cine$a $)a
parfumat intreg #ormitoru! #upa care $a #isparea #in nou.
Antrenati)$a cu asi#uitate! iar timpu pentru aparita parfumuui inexistent se $a scurta a
urmatoarea concentrare. 1eti a*unge sa)/ simtiti c%iar #upa cate$a secun#e #e a
inceperea exercitiuui!
Atunci can# acest miros $a aparea #upa scurt timp incercati sa) faceti sa apara si can#
mergeti pe stra#a sau $a afati in ocuri mai putin pacut mirositoare. Acest ucru se face
prin puterea gan#uui! cu respiratia abia perceptibia si cu gura inc%isa! gan#in#u)$a a
$arfu nasuui si pronuntan# in gan# fra&a fermecata,. .!+oresc sa)mi apara ace miros pe
care)/ cunosc m timpu exercitiior mee., Incercati sii nu respirati! acest miros $a aparea
spontan! c%iar #aca nu faceti efortu #e a inspira !!ce$a care nu exista,.
Gacan# aceste exercitii cu ucenicii mei! acestia au obtinut re&utate fenomenae c%iar #in
primee minute #e exersare. Inainte #e a efectua exercitiie pentru carmiros trebuie sa
purificam centrii energetic prin #iferite te%nici.
E poate fi #ecansat si fara ca omu sa facii $reun efort. Acest ucru se face prin
concentrarea mentaa a unui speciaist in parapsi%oogie care #etine car$i&iunea!
#etectea&a punctu)sen&or a carmirosuui ega #e gan#a pineaa! #ecansan#u)/ prin
energia proprie.
+ar acest fenomen #esc%is fortat! ca si car$i&iunea #esc%isa prin aceeasi meto#a! nu este
#e unga #urata. Aproximati$ a #oua)trei uni se inc%eie! #aca persoanci nu)i sta scris sa
Ie aiba #esc%ise sau nu staruie in cunoastere. Nu sfatuiesc pe nimeni sS si) #esc%i#a
fortat. +aca nu $a este #at sa)I a$eti #esc%is! nu se $a #esc%i#e. Ateori #estinuZ ne ptine
Tn fata #iferite greutati si Tn timpu unor probeme gree o fire mai orgoioasa! sau care
poate a$ea capacitatea #e gan#ire psi%ica! are in minte o arma #e #istrugere. Am $a&ut si
IC
asistat a con$orbiri #e acest gen ae unor persoane care Tncercau Tn grup sa se
concentre&e printr)un car$a&ator care e spunea ce se intampa cu corpu energetic a
persoanei careia i se transmiteau fe #e fe #e sen&atii unite! #e care sarmanu nu a$ea
%abar. I)am oprit #in ace start! Tnc%i&an#u)i pentru moment $i&iunie car$a)&atoruui cu
un ecran menta. La un moment #at acesta a spus ca nu mai $e#e #ecat negru iar !!marii
#istrugatori, s)au bucurat ca si)au #istrus tinta. Am a$ut gri*a sa reoriente& toate
imaginie create #e ei Tntr)un copac uscat #e pe marginea #rumufui si sa fac repe#c o
protectie persoanei atacate. Le)am spus ca nu este bine ce fac! ca mcaca etica si ca ceea
ce fac ei #e fapt se numeste !!magie neagra,.
Ucenicii mei au Tn$atat foarte constiincios exercitiu #e carmiros! astfe meat eraucei
mai fericiti can#! $enin# ao noua ectie #e curs! po$esteau ce fe #e miresme primeau. La
foarte muti persista mirosu #e santa sau unui asemanator miruui. Apoi! #upa &ece &ie
#e concentrare! spre rnarea or mirare! toti simteau aceeasi mireasma.
O sa simtiti miresme atfe #ecat aceea a care $)ati gan#it. Atunci can# $eti #ori sa $a
bucurati #e un anumit miros! o sa apara. Incercati sa)I c%emati cu gan#u! #ar nu uitati cat
#e important este $arfu nasuui. Concentrati)$a sa $a apara mirosu #e tran#afir! care este
mai puternic si se imprastie in toata casa. "irosu acesta $a persista un timp! iar #upa ce
$eti uita #e e $a #isparea.
1eti fi capabii sa pro#uceti orice miros pe care)/ #oriti. O sa $i se para o iu&ie. Nu $a
speriati! antrenati)$a cu aceasi cura*. Uneori o sa $a apara fara, nici un efort un miros a
care nu $a gan#iti. 1eti fi probabi singuri acasa si cautan#u) nu i $eti gasi. +ar sa fiti
atenti! in momentu in care $a gan#iti a ce$a in#epartat sau a o persoana anume! in ace
moment $a $eni mirosu. Este posibi ca respecti$a persoana sa se fi parfumat cu ace
parfum! pe care i simtiti. Incercati sa uati contact cu persoana! rugan#)o sa $a arate ce
fe #e parfum fooseste. -entru un contro #e a #istanta! gan#iti)$a inca o #ata a ea
si!#aca $a $ine aceasi miros! fiti siguri ca este a ei.
+aca gan#u $a fuge a cine$a care se roaga acasa! sau in ace moment se afa a biserica!
$a poate aparea mirosu #e busuioc sau tamaie! #e umanari aprinse sau a can#eei #in
biserica. -uteti sa)i #ati un teefon mai pe seara acestei persoane si s)o intrebati #aca nu
cum$a a fost a biserica. +aca nu se confirma! intrebati)/ ce facea a ora a care ati
perceput mirosu. Giti sigur ca $a spune ca se ruga ui +umne&eu.
1a $eti #o$e#i ca nu ati muncit in &a#ar si ca nu a$eti #e)a face cu o iu&ie! ci cu ce$a
rea.
Experientee au #o$e#it ca #istanta nu are nici o importanta. 1eti simti #e a intrarea in
apartament mirosu robinetuui #e ga&e care n)a fost bine inc%is. 1eti simti ce se
pregateste a&i pentru cina! #aca $eti #ori sa stiti. 1eti putea percepe mirosu unor fori #e
a un bacon pe care i pri$iti #in stra#a! fara sa $e#eti ce fe #e fori sunt aceea.
Expicatia acestui fenomen este simpa. prin concentrarea a $arfu nasuui! respiratia se
opreste instantaneu.
Ca urmare apare in$ountar #orinta #e a mirosi aeru! #e parca ne)am astepta in fiecare
moment sa percepem un miros. Concentrarea gan#uui a $arfu nasuui are rou #e
trambuina necesara pentru a tre&i #orinta #e a mirosi. Aceasta #orinta in permanenta
crestere excita ner$ii ofacti$i si ii sensibii&ea&a intr)atat! incat se acor#ea&a intr)o
ungime #e un#a mai mica si pot percepe astfe miro)suri mai fine! mai #iscrete!
inaccesibie oamenior normai #atorita #istanteor. Capacitatea care se #e&$ota prin
exerasarea #e unga #urata nu se pier#e si %ipersensibiitatea ner$ior ofacti$i ramane!
I/
atunci can# fenomenu initia #ispar
CLARGUSTUL
+upa ce ati obtinut re&utate in !!carmiros, treceti a exercitiie urmatoare! #e concentrare
asupra $arfuui imbii. Re&utatu #orit $a $eni mai repe#e #ecat in primu ca& a$an# #e*a
#esc%is un sen&or #e pe traseu tainic.
Exercitiu se poate face si stan# pe un scaun. #ar este mai eficace can# i faceti in po&itie
cucat.
Oc%ii se tin inc%isi! gura a fe. 1arfu imbii se tine ipit #e ceru gurii #upa #intii #in
fata. In gan# se &ice mantra !!O",! iar concentrarea se face a $arfu imbii cu #orinta #e
a simti un oarecare gust '#uce! acru! sarat(. -artea intere)santa a exer#tiuui $a fi ca pe
anga o intensitate neobisnuita! aproape supranaturaa! a sen&atiei gustati$e! $eti obtine
sen&atia #e satietate! atat #e puternica! inct muta $reme #upa aceea nu $eti a$ea pofta #e
!!speciaitatie pe care e)ati putut gusta, in acest fe. Goarte repe#e $eti reusi sa $a
controati gustu cu a*utoru $ointei si $eti fi capabi sa $a pro$ocati orice gust $eti #ori.
+aca mirosu este un gen #e emanatie si permite astfe sa expicam faptee pre&entate! cu
totu ata trebuie sa fie expicatia propagarii gustuui. -entru aceasta trebuie sa existe un
contact! c%iar si extrem #e scurt! a imbii cu obiec)tu respecti$. In con#itii normae c%iar
si o #istanta, in acest ca& ne $a fi #e rea foos.
-erceptia $a exista #e fiecare #ata can# $om #ori sa repro#ucem acest experiment. Oare
toate acestea nu sunt %aucinatiiM +upa #efinitia #ata #e un speciaist american in /LB;!
care a intocmit un exicon cu a*utoru ceor mai $estiti speciaisti #in toate #omeniie
cunosterii! !!%aucinatie, inseamna perceptia unor obiecte care in reaitate nu exista! sau
sen&atii resimtite fara nici o cau&a! #ate #e obicei #e tuburari ae sistemuui ner$os! asa
cum se intampa in ca&urie #e #eirium tremens.
In primu ca& aceasta #efinitie nu se potri$este perceptiior noastre! #eoarece mirosurie si
gusturie pe care e)am simtit corespun# unor obiecte pe care e)am mai simtit in reaitate.
A$an# cau&e exterioare! ee nu pot fi presimtite. La fe ca in ca&u mirosuui! simtim
foarte pregnant si gusturie #e a #istanta.
+aca omu isi poate ascuti mirosu atat #e mut! incat prin simpa concentrare! sa
#epaseasca #istantee si barieree materiae! aceasta capacitate nu este o %aucinatie.
Atfe ar trebui sa cre#em ca toate popoaree apropiate #e nature sunt pra#a %aucinatiior!
sau a fe am putea spune #espre cainii si pisicie care au aceste simturi foarte #e&$otate.
Trebuie sa recunoastem ca simturie noastre pot #e$eni partase a asemenea carsen&atii!
numai ca toate proprietatie percepute #e organee noastre 'forma! cuoare etc.( cuprin#
aaturi #e natura materiaa si o natura fina greu sesi&abia. Aceasta inseamna ca intreaga
materie este o ra#iatie #e cuoare si mirosuri! care #epaseste infinit ceea ce putem simti
cu #egeee sau cu gustu.
+in oceanu #e un#e sonore omu poate percepe in mo# norma un inter$a #e sapte)opt
octa$e! iar #in #omeniu un#eor uminoase rog$ai$)u '#e a rosu a $ioet(.
Toate ceeate nuante! ra#iatiie infrarosii! utra$ioete! roentgen!
afa! beta! gama! ra#iatiie te%nice etc. raman nepercepute! #esi in reaitate ee exista.
Un om care este capabi! prin exercitii a#ec$ate! sa)si #e&$ote in mo# extraor#inar
capacitatea ofacti$a! isi $a #e&$oita si ceeate simturi.
I4
CURS IJ
SI-NO2A SI +ESCSI+EREA SI"TURILOR
+esc%i#erea ceui #e a treiea oc%i se poate face ce mai usor prin %ipno&a a persoanee
care #oresc sa)si #esc%i#a aceste simturi in stare #e constiinta mo#ificata ' %ipno&a (.
Acest ucru are oc !!in proportii astronomice, ) se pot #esc%i#e si ascuti a maximum
toate simturie.
+aca intr)o mana a ceui %ipnoti&at pentru controu acestor capacitati se asea&a o
greutate numai cu un gram mai mare #ecat in mana ceaata! acesta $a sesi&a ime#iat
#iferenta. La fe se $a intampa #aca $eti trasa pe *os o inie #e trei miimetri si ata #oar
#e unu! e $a #eosebi si pe acestea. +aca in una #in #oua stice #e $in i#entice $or fi puse
#oua trei picaturi #e ic%i# #e ata cuoare! persoanee afate sub %ipno&a o $a #eosebi.
Urec%ea unui om norma percepe $ibratiie cu o frec$enta #e a D a B@B CCC osciatii pe
secun#a! #ar #upa #esc%i#erea carau&uui in stare #e %ipno&a e $a putea percepe pana a
/C/L osciatii pe secun#a. Aceasta cifra constituie mai mut #ecat frec$enta ra#iatiior
gama)in$i&ibie.
In stare %ipnotica se poate foarte usor $e#ea aura emisa #e oameni sau obiecte. Aceste
sen&atii sunt percepute #e a saseea sirnt care se acti$e&a in creier in portiunea #intre
sprancene ' c%a3ra A*na(.Acoo! in ace spatiu #e $i#! se formea&a imaginie
!!car$a&uui,. -rin Sipno&a se poate regenera intregu organism! se pot reface organee
bona$e.
-rin %ipno&a se fac minuni in #omeniu insanatosirii ! regimurior #e sabire 'controu
greutatii(
-rin %ipno&a se coman#a corpuui informationa care $)a executa coman#a in timpu
stabiit ' 4@ sau @D ore sau mai mut in functie #e starea sanatatii persoanei respecti$e(.
) #esc%i#erea meri#ianeor energetice principae si secun#are prin #ebocarea c%a3reor !
) crearea anti#otuui tuturor boior #in organismu sau.
) pro#ucerea #e substante acti$e! ne#aunatoare corpuui sau! pentru #i&o$area c%isturior!
granuoame3or! cacinoameor! formatiunior tumorae ! si iminarea or pe cae naturaa
prin urina! fecae ! transpiratie.
)regenerarea tuturor organeor
) pro#ucerea #e neuropecti#e ' %ormonii insanatosirii(! en#orfine! en&ime cu antu or
trific! aminoaci&i! minerae 'caciu ! magne&iu! potasiu ( si atee #e care organismu are
ne$oie.
) pro#ucerea #e feromoni pentru intinerirea organismuui cu /A )4C #e ani ' asa ca mai
bine o se#inta #e %ipno&a care face minuni #ecat operatiie estetice #ureroase si foarte
costisitoare(.
-rin %iono&a se merge atempora cu pacientu . in trecut pentru a sterge informatiie
negati$e #in subconstient ' care au pro#us imbona$irea #iferiteor organe ( sau in $iitor
cu circa /A )4C ani.
+aca in aceasta perioa#a persoana afata in %ipno&a #a semne #e neiniste! agitatie! o
a#ucem inapoi in timp in momentu respecti$ #in acea &i 'in &iua Yuna Y anu( asta
inseamna ca persoana respecti$a a murit si nu mai poate merge mai #eparte atempora #e
I;
#ata respect$a' Exempu. suntem in anu 4C4A una august &iua /A! ce faciM(.
Sipno&a functionea&a numai a persoanee in stare #e reaxare competa! #eoarece prin
comen&ie #ate! corpu fi&ic #oarme iar corpu informationa 'crieru( este trea& si executa
intocmai toate comen&ie primite.
CLAR1I2IUNEA
In#icatia #in WOGA)SUTRA pri$in# concentrarea asupra paatuui ceruui gurii pentru
#esc%i#erea car$i&iunii pare a inceput nebuoasa,. In ca&u #esc%i#erii ceorati #oi
sen&ori era $orba #espre stabiirea imiteor ner$ior ofacti$ sau gustati$ pe o anumita
ungime #e un#a! capatu respecti$ a( ner$uui afan#u)se foarte aproape #e punctua
nostru #e concentrare '$arfu nasuui sau a imbii(. Argumentu ca ner$u ofacti$ nu se
afa in $arfu nasuui poate fi combatut! #eoarece prin concentrare starea #e tensiune se
transmite treptat fn &ona respecti$a.
+ar cum se poate expica transmifcrea acestei concentrari a gan#uui mai #eparte! prin
faringe! pana a incrucisarea ner$ior optici! nemi*ocit anga %ipofi&a! caci #oar in
aceasta &ona se pot percepe osciatiie in$i&ibie oc%iuui. Experientee facute in aceasta
#irectie #au $i&iuni uimitoare! #ar succesu or este imitat. Concentrarea nu trebuie
facuta asupra ceruui gurii! ci asupra c%a3rei A*na! centru substantei fine care se afa
intre sprancene. A#e$aru este ca aceasta e o munca #estu #e grea. +e aceea se cere cura*
in inceperea anumitor exercitii! iar in ocutism nu au ce cauta oamenii fricosi. Nu i se $a
#esc%i#e nicio#ata nimic nici aceora orgoiosi sau in$i#iosi. "ai bine $a asati pagubas
c%iar #e a inceput #aca sunteti astfe rnoti$at. In momentu inter$entiei unuia #intre
factorii care fac parte #in prostia omeneasca centru respecti$ se inc%i#e automat.
Exercitiie trebuie sa e #esfasurati cu reguaritate si ritmicitate! #ar mai mut #ecat orice )
$erificarea $i&iunior! Luati in consi#erare si retineti ca trebuie sa #eosebiti imaginie
reae #e cee $irtuae.
-uteti face un mic experiment! #aca mai ocuiti cu cine$a in aceasi apartament. Gie ca
persoana respecti$a asea&a in fiecare seara un obiect intr)un anumit oc! fie ca acesta este
o staueta sau o $a&a! trebuie ca a #oua &i #in pat! cu oc%ii inca inc%isi! sa $e#eti ace
obiect afan#u)$a in ata camera. Gaceti acest exercitiu timp fn#eungat! Ar trebui #e
fiecare #ata sa)i i#entificati nou 0oc un#e este
bine pus #e acea persoana.
+e obicei mesa*ee $in #e a un mentor spiritua care $a $a #irectiona in cautarea
obiectuui ascuns. 1eti putea receptiona mesa*ee acestuia si ar fi #e foos #aca $i e)ati
nota.
-oate fi #e foos si te%nica respiratiei #in Ra#*a)Woga! pentru tre&irea ui QUN+ALINI!
#ar $e#eti sa nu incurcati borcanee. +in toate in$ataturie pe care e)am facut singura!
pana intr)un anumit oc am mers foarte bine! +ar com)pexitatea excrcitiior a#augate #e
sine statator mi)a stagnat $i&iunic. Nu mai stii atunci ce s)a intampat. "ai faceam
concentrari #e acest gen si cu prietenii! ascun&an# ucruri #iferite! pentru a e gasi.
Aceasta c%iar ma amu&a a inceput. O#ata un coeg tot ascun#ea o mone#a $ec%e #in oc
in oc si #e fiecare #ata o gaseam! #ar i)a $enit !!i#eea, sa n)o mai ascun#a in casa! ci si)a
bagat)o in gura. In $i&iunie noastre aparea mone#a si #oar fugiti$ irnaginea coeguui
nostru cu un &ambet pe bu&e. +e obicei se !!$e#ea, un mic !!tabou, egat #e mone#a! #ar
I@
tot e aparea in imaginie noastre. I)am spus ca n)a ascuns mone#a si ca se afa a e! #ar
nu pricepeam in ce oc. Am perceput &ambetu! fiin#ca a a #oua concentrare a aparut in
$i&iune #oar gura si bu&ee! &ambin#. Am #esc%is oc%ii si am &is toti o #ata ) guraP O
gasisem! in sfarsitP
-entru #esc%i#erea oc%iuui a treiea! concentrarea gan#irii se face numai pe centru
#intre sprancene ) c%a3ra A*na. +upa experimentee #e mai muti ani facute #e Sa%aro$!
acesta a a*uns a ce mai usor proce#eu #e #esc%i#ere a !.oc%iuui a treiea,! printr)o
meto#a #ictata #e mentoru ui spiritua. Aceasta meto#a am praeticat)o si eu si mi)a fost
#e un mare foos. Gericirea a fost ca re&utatee au $enit foarte repe#e. "eto#a ui
Sa%aro$ este foosita #e toate scoie ruse pentru #esc%i#erea c%a3rei A*na. O sa #escriu
aceasta meto#a pe care am practicat)o a una #intre scoie facute #e mine si care mi)a
#esc%is mari ori&onturi.
CURS J
AL TREILEA OCSI 'A*na(
Gormua #e #esc%i#ere a oc%iuui a treiea este o te%nica ce are o sonoritate #eosebita in
sanscrita. !!O" "AGNE "E SA"RSITA! QSA"A+INATSA" RA+0A SI+SA.,
Tra#ucerea este. !!Norii sunt a#unati asupra mea in acti$itate! intr)un singur punct! ceru
este in obser$are intr)o corecta inacti$itate pentru reai&area stapanirii., Ce inseamna
aceste cu$inteM Ce fe #e nori si care cerM Nici ceru si nici norii nu sunt reai! fapt ce
re&uta #in faptu ca! intr)o corecta inacti$itate! acesti nori trebuie sa fie a#unati intr)un
anume oc! a#ica sa se afe intr)o egatura oarecare cu #umnea$oastra. ar cu$antu !!cer,
In sanscrita !!QSA, tnseamna in primu ran# orificiu a corpuui omenesc 'in conceptiie
in#iene astfe #e orificii sunt noua. #oi oc%i! #oua nari! #oua urec%i etc.(. +eci nu se
potri$este. ar in a #oiea ran# mai inseamna si spatiu aerian! !!eter,! si poate fi tra#us si
ca !!cer,! #ar acest sens pare a fi tot nepotri$it! #esi S1A"I SSI1ANAN+A
TARASS1ATI citea&a o minunata in#icatie a $ec%ior Fog%ini %in#usi! #emna #e atentie.
Aceasta gasuieste.
!!Ce care practica exercitii Foga si este in stare sa)si $a#a imaginea refectata pe cer
poate afa #aca intreprin#erea ui $a fi incununata #e succes.,
Wog%inii care stapanesc pe #epin a$anta*u concentrarii spun. !!in umina refectoare a
Soareui pri$este)ti propria refectare pe cer! cu pri$irea ferma. +upa ce o $ei $e#ea pe
cer! in curan# i $ei afa pe +umne&eu.,
Cine isi &areste umbra in fiecare #imineata pe cer! acea $a a$ea $iata unga si nu $a muri
intr)un acci#ent. +aca $i&iunea acestei umbre este cara! $a a$ea $ictorii si succese. Ei isi
$or putea in$inge -rana si $or putea merge oriun#e. Te%nica este #estu #e usoara si
#eprin#erie practice pot aparea in circa sapte)&ece &ie.
!!Can# rasare Soaree ase&ati)$a astfe incat corpu #umnea$oastra sa faca umbra pe
pamant si sa o puteti $e#ea cu usurinta. Intoarceti pri$irea ferma a umbra #e *os! in
regiunea gatuui! pentru cinci)&ece secim#e! apoi pri$iti pe cer. +aca $a $eti $e#ea
intreaga umbra pe cer! este un semn foarte bun. In ca&u in care nu o puteti $e#ea #e a
inceput! continua exercitiu pina o $eti sesi&a. Acest exercitiu poate fi practica si a
IA
umina Lunii., 'Lectii practice #e Foga!( Este o te%nica #estu #e stra$ec%e! care promite
mute.
Urmatoarea semnificatie a cu$antuui !!QSA, este !!punctu #intre sprancene,. Aici se
gaseste! asa cum arata numeroasee repre&entari ae &eior in#ieni! toate puterie
miracuoase! incusi$ !!$e#erea sacra,. ata ce spune #espre acest centru SATSACRANI
RU-ANTANTRA !!Can# un Fog%in inc%i#e concentrarea sa interioara impotri$a temeiei
umii exerioare si o #escompune! e $e#e in acest oc o scanteie uminoasa si apoi o
facara ar&an#! care seamana cu straucirea Soareui intre Cer si -amant.,
In in$atatura mistica Foga! a treiea oc%i se afa in interioru acestei facari. In SSI1A)
WOGA se spune. !!Gan#u este in centru #intre sprancene in forma facarii opaituui si in
mi*ocu ui este oc%iu inteepciunii.,
Aceasta &ona are semnificatia !!OCSIULUI CUNOASTERII, . In sensu ce mai arg a
cu$antuui! caruia ii sunt #esc%ise atat cee pre&ente in trecut! cat si $iitoru! in aceeasi
masura. +esc%i&an#u)se c%a3ra A*na! are oc #esc%i#erea capacitatior ascunse )
car$i&iunea! carau&u. Wog%inii mo#erni sunt #e acor# cu acest ucru. In ucrarea sa
Autobiografia unui Fog%in! -RAN+0A" WOGANAN+A numeste acest centru !!Oc%i
spiritua atotstiutor, sau !!Lotusu cu o mie #e petae a Luminii,. ar S$ami
SSI1ANAN+A spune. !!La fe cum tree ra&ee uminii prin stice sau ra&ee roentgen prin
obiecte! Fog%inu poate $e#ea obiectee #e #upa un &i# gros! poate afa continutu unei
scrisori sigiate! poate $e#ea comorie ascunse sub pamant cu a*utoru oc%iuui sau
spiritua interior. Acest oc%i spiritua este oc%iu intuitiei.,
Gaptu ca acest a treiea oc%i! #enumit si oc%iu ui SSI1A! poate $e#ea neimitat in
spatiu a fost #emonstrat nu numai teoretic! ci si practic. Este necesar #oar sa se
fun#amente&e stiintific cum in$inge acest a treiea oc%i timpu! a#ica feu cum
actionea&a in a patra #imensiune. Gaptu in sine nu necesita ate #emonstratii.
+eoarece acest oc%i se afa in afara actiunii spatiuui! sfera actiunii sae este in afara ceior
trei #imensiuni! #eci in a patra #imensiune! in timp.
Toto#ata trebuie sa subiniem ca! asa cum #emonstrea&a practica ceor mai $ec%i timpuri!
in ca&u tuturor car$a&atorior! ca in &iee noastre! capacitatea acestui oc%i nu sufera,
infuenta #istantei in spatiu si timp! ci infringe orice #istante si orice timp.
Cu totu atfe se intampa in ca&u perceptiei materiae. +upa cum stim! greutatea sca#e
proportiona cu patratu #istantei! astfe incat a o anumita #istanta ra#iatiie cee mai
puternice sunt oprite #e ecrane #e o anumita grosime '#e exempu! ra#iatiie gama sunt
oprite #e un ecran #e fier cu o grosime #e ;C #e centimetri! ra#iatiie cosmice ) #e un
ecran #in pumb cu grosime #e pana a 4 metri(. Ra#iatiie percepute insa #e a treiea
oc%i! numite si ra&e CSAR-ANTIER! sau !!N)RA2E,! nu)si re#uc intensitatea a nici o
#istanta si nu sunt oprite #e nici un obstaco materia.
In functie #e gra#u #e #esc%i#ere a ceui #e a treiea oc%i! se #isting patru trepte #e
$i&iuni.
/. -e treapta inferioara se afa $i&iunie #e ucruri neobisnuite. Sunt $a&ute imagini
ciu#ate! atragatoare! #ar nu pro#use ae fante&iei! ci fenomene pe #epin normae! tipuri
sau parti ae acestora in umina stranie! in nuante #e cuori neobisnuite si fara nici o
egatura cu orientarea #e moment a gan#urior ceui care e $e#e. -oate aparea i#eea ca
aceste $i&iuni sunt %aucinatii. +ar oare reaitatea este profun# materiaa! este numai ceea
ce percepem cu cee cinci simturi imitate ae noastreM +aca! asa cum am aratat mai sus!
IB
perceptia noastra cu a*utoru simturior se poate argi pana a anumite imite! un#e este
atunci imita reauui perceptibiM -si%oogia noastra occi#entaa se simte #erutata in fata
acestor aspecte nereae si totusi percepute! iar stiinta noastra scoastica este mai mut
#ecat incinata sa incu#a astfe #e fenomene stranii a rubrica contra#ictorie si care nu
spune nimic intituata !!%aucinatii,.
Ce se spune #espre aceasta psi%oogia in#ianaM Wog%inii $orbesc #espre asa)numita
"ANAS CSAQRA sau centru gan#irii! repre&entat in mo# simboic printr)un otus cu
sase petae centru #e perceptie cu sase canae ner$oase. Cinci #intre ee sunt canaee
simturior noastre normae. $a&! au&! miros! gust! simtu tacti. A saseea cana ser$este
#rept con#uctor pentru impresiie care apar #in interior! cum sunt $isee si %aucinatiie.
La prima $e#erene ne mira imbinarea perceptiior sanatoase '$ise( si nesanatoase
'%aucinatii(! #ar aceasta nu este #eoc intampatoare. A sasea petaa a c%a3rei manas este
egata #e LOTUSUL CEL CU O "IE +E -ETALE AL LU"INII! consi#erat se#iu
spirituui nostru! iar "ANAS CSAQRA este se#iu constiintei noastre tre&e.
Acest fapt este #eosebit #e important! #eoarece in perioa#a #e $eg%e constiinta percepe
reaitatea prin cee cinci cai ner$oase! iar in timpu somnuui! can# cee cinci simturi nu
functionea&a! aceeasi constiinta con#uce imaginie $isuui sau fante&iei prin a saseea
cana! a#ica #irect #e a Lotusu cu o mie #e petae catre a treiea oc%i.
Can# cee cinci organe #e simt exterioare sunt #ecupate! in timpu somnuui sau in ate
con#itii! incepe sa functione&e si sa se #e&$ote aceasta a sasea petaa a c%a3rei "ANAS!
pre&entan# in fata $e#erii noastre interioare imaginie $isuui sau %aucinatiei.
Aceasta este o pura teorie. O #o$a#a concu#enta in sfera practica o constituie! fara sa
stie! tocmai stiinta noastra occi#entaa! prin interme#iu psi%oogior +.R. Sebb si Saron
Roo#breeOore.
+eoarece persoanee testate nu erau oameni bona$i! cu %aucinatii frec$ente! ci oameni
tineri! pe #epin normai! in timpu experienteor au fost #econectate in mo# artificia!
pentru o perioa#a! cee cinci organe #e simt. ar %aucinatiie au fost in acest fe reactia pe
#epin normaa a constiintei a reaxarea impusa trupuui si sufeuui. Aceasta re#ucere a
starii #e tensiune a fost comparata in mo# eronat cu enea. "ai mut! stu#entii testati #e
cei #oi cercetatori s)au ocupat totusi #e ce$a anume a inceput 's)au gan#it a probemee
or( si abia #upa ce #econectarea siita a simturior exterioare a progresat suficient! au
inceput sa $a#a animinae preistorice! oameni gabeni! coti #e mamut etc. 1i&iunie
stu#entior sunt #o$a#a ca a sasea petaa a incepu sa functione&e treptat si sa #erue&e
embrioane #e impresii ae ceui #e a treiea oc%i.
+aca s)ar continua experimentee acestor sa$anti stu#iin# stiintific si sistematic aceste
perceptii neobisnuite! in oc #e a reactiona cu spaima! s)ar putea obtine #ate care sa
#esc%i#a noi perspecti$e in aceasta #irectie! iar stiinta noastra ar a$ea noi posibiitati
straucite #e cercetare si cunoastere. Astfe! #ispunem totusi #e #o$e&i pri$in# faptu ca
asa)numitee %aucinatii apar atfe #ecat prin organee #e simt. Aceeasi #o$e&i e ofera si
stiinta in#iana Foga! in afirmarea i#eii ca omu! #aca reuseste sa)si #ecupe&e pentru un
timp simturie! intra intr)o stare in care poate percepe transcen#enta.
Giecare concentrare corecta a gan#urior ser$este acestui scop. Ea abate atentia Spirituui
#e a cee cinci simturi exterioare! e #econectea&a intr)o masura fa$ori&anta #esc%i#erii
ceei #e a sasea petae a Lotusuui.
-rima consecinta nemi*ocita este! in sensu ceor pre&entate! un fenomen pe #epin
norma si #e intees. $isee #e$in mai bogate in continut! mai expicite! mai ogice si mai
II
$ii. C%iar #aca #e obicei nu $isati sau $isati foarte rar! #upa primee &ie #e astfe #e
exercitii $or incepe sa apara $ise usor #e memorat! In cursu urmatoareor uni! cei care
practica astfe #e exercitii constata aparitia #e imagini! $i&iuni si repre&entari in stare #e
$eg%e 'in con#itiie #econectarii simturior pe timpu concentrarii(.
Acesta nu este un fenomen egat #e boaa! este a fe #e norma ca gan#urie! care! asa
cum $om $e#ea mai tar&iu! nu sunt create #e mintea noastra! ci sunt #oar inregistrate #e
ea. Ee $in si peaca fara sa stim #e un#e si incotro. Acestea sunt corpuri straine care
primesc #e a noi forta! cuoare si impus! asemenea unui bugare #e &apa#a! pe care i
rostogoesc toti participantii a *oc! si care #e$ine foarte mare sau se sfarama in mai muti
bugari mici.
Gan#urie cuceresc $remenic mintea noastra! pun stapanire temporar pe constiinta
precum niste oaspeti neasteptati intr)un %ote! pentru ca apoi sa piece #in nou. Cine se
in#oieste #e aceasta sa se ase&e mai como#! sa)si reaxe&e trupu si constiinta si sa #ea
frau iber gan#urior! fara sa e imite&e sau sa e intrerupa.
+upa cate$a minute experimentatorii se $or con$inge ca in constiinta or se inregistrea&a
gan#uri neasteptate! uimitoare! absur#e! uneori c%iar re$otatoare! care nu pot fi expicate
ca fiin# #e trecut! #e e#ucatie sau #e orientarea generaa a gan#irii.
Atunci experimenratoru $a fi cuprins #e o sen&atei nepacuta si isi $a intrerupe firu
gan#urior. Experienta merita insa facuta.
4. A #oua treapta a $i&iunior se atinge can# incepem sa facem or#ine in impresiie
acumuate in ca#ru primei etape. Aceasta se manifesta prin faptu ca $i&iunie anterioare!
acee fenomene neobisnuite! se #o$e#esc pe #epin normae! #eoarece pot fi recunoscute
in obiectee sau fenomenee famiiare! $a&ute insa #intr)un punct #e $e#ere ine#it.
Astfe se expica faptu ca imaginie cuprinse in a #oua treapta a $i&iunior! #esi ne ofera
obiectee pe care #orim sa e $e#em! totusi ne pre&inta #etaiie acestora tot#eauna in at
fe #ecat ne asteptam. E o #o$a#a in pus ca nu a$em #e a face cu autosugestii sau cu
imaginatia! ci ca este reaitatea. +e regua! totu este asa cum trebuie sa fie! #ar $a&ut in
mo# #iferii. +e exempu! casa o $e#em pri$ita #intr)un cot sau #e pe acoperis! a#ica asa
cum nu am a$ut oca&ia nicio#ata sa o obser$am cu a#e$arat.
O a #oua particuaritate a ceei #e a #oua trepte #e $i&iuni este miscarea proprie a
acestora! asemenea unui fim sau unui peisa* sab uminat sau nocturn. Aceasta se petrece
#eoarece a inceput imaginie sunt sabe si intunecate! ca niste fotografii $ec%i si
#eceerate! #e$enin# mai intense si mai coorate pe masura ce a continuant experimentee.
"iscarea si $iata or proprie sunt in#epen#ente #e $ointa obser$atoruui! #e aceea ee nu
constituie ro#u fante&iei sae. Toto#ata! aceste $i&iuni mai au si o ata particuaritate
uimitoare. raspun# a o intrebare pusa nemi*ocit. Este suficient sa ne gan#im in timpu
$i&iunii a orice #etaiu a acesteia si e $a aparea ime#iat in imagine! putan# #e$ansa
c%iar momentu in care ne inregistram intrebarea.
Aceasta este #in nou o #o$a#a a caracteruui exterior timpuui 'atemporaitatea( pe care i
au ra&ee spirituae 'sutteresti(. Toto#ata! ne con$ingem cu uimire ca aceste ra&e trec prin
orice obstacoe! ca pentru ee nu exista nici un fe #e ecran! perete protector sau granita.
Imaginie $i&iunior acestei a #oua trepte se refera #e cee mai mute ori a pre&ent sau a
trecutu foarte apropiat! mai rar a trecutu mai in#epartat si extrem #e rar a $iitor.
Ee pot fi #e asemenea gan#uri)forma ae ator persoane! in#eosebi #aca obiectu
concentrarii constituie un simbo reigios sau atce$a simiar! asupra caruia se
concentrea&a gan#urie si me#itatia a mii #e oameni. Aceste imagini nu sunt ro#u
ID
fante&iei! care generea&a fenomene mut mai putin $ii si bine conturate.
;. In a treia treapta #e $i&iune! imaginie e$ouea&a pana a o caritate #epina si o
frumusete a cuorior cu nimic mai pre*os #ecat cee re#ate cu a*utoru oc%ior nostri
fi&ici. +ar $i&iunie #urea&a putin timp si se sting instantaneu! timp #e aproape un minut
#upa aceasta mentinan#u)se ca straiucirea unui bec pe retina #upa intreruperea curentuui
eectric 'ca un fe #e papait(. Acest fenomen este semnu tipic ceei #e a treia trepte! a
fe ca straiucirea caracteristica! ca o aureoa a tabouui. Spre #eosebire #e $i&iunie
primeor #oua trepte! pine #e imagini sab uminate! care se #epasea&a timp i#eungat
prin fata oc%iuui nostru interior! $i&iunie #in treapta a treia se aprin# instantaneu a
intensitatea maxima si #au o sen&atie #e parca iti parasesti propria piee. Aceasta sen&atie
#e exta& #urea&a pe toata #urata $i&iunii si se stinge treptat! asan# o urma incan#escenta.
Trebuie sa ne obisnuim uterior ca aceasta sen&atie #eosebita sa nu ne impie#ice sa mai
percepem tabourie.
Cee trei etape #escrise e$ouea&a una #upa ata si pre&inta! in con#itiie cresterii ente a
caritatii! imagini reae ae umii substanteor subtie! aceasta fi#ea refectare a sferei
noastre materiae primare.
Ee pot fi atinse! mai mut sau mai putin usor! #e toti oamenii care se antrenea&a suficient
foosin# o te%nica a#ec$ata. Gemeie sunt mai potri$ite pentru aceasta! #atorita
ec%iibruui or stabi. Ne$a&atorii! ca urmare a aspiratiei or foarte puternice catre umina
si #orintei permanente #e a putea sa $a#a! au #e asemenea o #isponibiitate sporita pentru
$i&iuni. Oricine gan#este are #aru ceei #e a #oua $e#eri si succesee sae #epin# a urma
urmei numai #e rab#area! stapanirea #e sine si capacitatea #e concentrare.
@..A patra treapta este etapa "aestruui. +aca o regare #e catre constiinta a acestui
oc%ean sufetesc si fixarea ui asupra unui anumit obiect! ca intr)un focar! constituie
caracteristica primeor trei trepte! cea #e a patra este caracteri&ata #e perceptia spatiaa.
Aceasta perceptie este simuate #in toate partie. O stapanire perfecta a ei transforma
omu in A#ept ) !!Ce care nu mai are ce in$ata,! #eoarece e $e#e tot ceea ce #oreste!
orice ucru asupra caruia $rea sa)si in#repte oc%ii sufetuui. E nu mai este ne$oit sa
caute in carti pentru a in$ata #in experienta si cunostintee atora! nu mai trebuie sa faca
#e#uctii ogice pe ba&a experientei ceorati! cum sunt ne$oiti muritorii #e ran#! cu
perceptiie or imitate in spatiu si timp! caci nimic nu $a ramane ascuns ceui #e a treiea
oc%i a unui A#ept. -entru a exempifica starea initiaa pe aceasta treapta a $i&iunior!
$om pre&enta trairie ui -ARA+0A"S WOGANAN+A.
!!Aeru #in pamanii mei parca fusese extras cu o seringa ne$a&uta! iar corpu era perfect
inistit!#ar nu inacti$. A urmat argirea extatica a contiintei mee. -uteam sa $a# a mute
mie #istanta! $e#eam car pe mau opus a Gangeui! in stanga mea! #incoo #e tempu!
toate impre*urimie ase&arii +as%3i NesFara. -eretii tuturor ca#irior erau uminosi si
transparenti! $e#eam prin ei oamenii miscan# pe campiie #in #epartari. Eram fara sufare
si trupu imi era ciu#at #e inistit! #ar puteam sa)mi misc iber mainie si picioarce. Timp
#e cate$a minute am facut incercari sa)mi inc%i# si sa)mi #esc%i# oc%ii. Corpu meu
parea facut #intr)o substanta eterica! gata sa puteasca in aer. -erfect constient #e tot ce
era fi&ic in *uru meu! m)am orienta si am facut cati$a pasi! fara sa intrerup aceasta
$i&iune prea fericita,
EJERCITII +E CONCENTRARE
IL
Exercitiie #e concentrare! se succe# automat! unu #upa atu.
/. Concentrarea! in a#e$aratu sens acu$antuui! ca o mentinere a principiuui gan#irii
pe obiect. Aceasta treapta este caracteri&ata tot#eauna prin respiratie continua!
preungirea inspiratiei si mentinerea aeruui in pamani si prin orientarea #irectiei pri$irii
asupra centruui #intre sprancene. -rin aceasta se reai&ea&a intin#erea arcuui.
4. "e#itatia propriu&isa! ca o contempare a obiectuui in centru #intre sprancene. Ea
este insotita tot#eauna #e respiratie nesesi&abia! preungirea expiratiei si pau&e fara aer
in pamant! si orientarea spre a treiea oc%i! in mi*ocu capuui! un#e apare presiunea a
concentrare. -rin aceasta se reai&ea&a ansarea sagetii 'forma gan#(.
+eoarece aceste #oua trepte se succe# automat! asa cum am mai aratat! a fiecare
intrerupere a me#itatiei #e gan#uri noi si re$enire a caritatea anterioara a gan#irii! este
necesar sa in$atam sa nu amestecam aceste fa&e. +e exempu! nu este permis sa
#esfasuram treapta intai insotita #e respiratie nesesi&abia! iar pe cea #e)a #oua ) #e
respiratie continua= nu este permis sa orientam concentrarea spre a treiea oc%i! iar
me#itatia ) #irect in centru #intre sprancene.
+in toae acestea #e#ucem te%nica finaa a $e#erii fara a*utoru oc%ior.
X /. Se recoman#a! #e.si nu se refera nemi*ocit a $e#erea fara a*utoru oc%ior! sa se
efectue&e in preaabi! timp #e #oua&eci)trei&eci #e &ie! antrenamente #upa meto#ica
#escrisa in prima parte! pana a obtinerea !!miresmei ceresti, sau a !!gustuui para#isiac,.
Acest antrenament este necesar #eoarece succesu pe care i obtinem! ce putin in una
#intre aceste #irectii! ne confera o incre#ere puternica! tenacitate si rab#are pe cursu
exercitiior si in pus! o repre&enare a concentrarii corecte.
X 4. Can# atingem ni$eu #e stapanire a exercitiior #e respiratie si a po&itiior corpuui!
incepem exercitiie TRATAQA asupra #iscuui soar #esenat pe %artie. +upa #oua)trei
minute #e contempare! inc%i#em oc%ii si #orim sa $e#ern acest #isc soar cu semnu O"
in intuneric! in fata oc%ior inc%isi. Ne stra#uim sa mentinem soaree in gan#.
-o&itia imbii este cu ra#acina pe paatu moae a ceruui gurii.
Nu trebuie sa uitam! toto#ata! sa repetam continuu sunetu O" cu
pronuntia corecta.
X +upa ce a$em $i&iunea unor ucruri neobisnuite! ba c%iar si raspunsuri a intrebarie
formuate! putem incepe antrenamentee cu portrete ae unor persoane. $om #etermina o
cunostinta sau o ru#a! cu care a$em contact sufetesc puternic! sau o personaitate pe care
am $a&ut)o a#esea! actor! om #e stiinta sau pentru care pastram un anume sentiment.
Timp #e cate$a minute efectuam TRATAQA cu portretu acestei persoane. +upa ce
pri$im trasaturie c%ipuui #in portret! $om obtine simtu acestei persoane! #e parca ni s)a
aaturat. Inc%i#em oc%ii si ne concentram pe #orinta #e a mentine acest simtamant sau
c%ipu interior in intunericu #e #inaintea oc%ior inc%isi. Apoi expe#iem obiectu!
impreuna cu simtamantu! in interioru capuui. Nu trebuie sa mentinem cu forta obiectu
in centru #intre sprancene. -rincipiu gan#irii trebuie sa fie orienta excusi$ asupra
simtuui obiectuui. Respiratia trebuie sa fie continua! iar mainie ce mai bine este sa fie
tinute pe genunc%i.
X @. Can# simtim ca obiectu! in ratacirea sa prin Q.SA '#in centru #intre sprancene pana
in centru capuui(! se apropie #e mi*ocu capuui! incercam sa pri$im simtu obiectuui!
#e parca s)ar gasi in punctu in care pro#uce presiunea a concentrare. Ime#iat ce $e#erea
interioara tinteste #in nou in centru #intre sprancene! contempam obiectu in a treiea
DC
oc%i. Respiratia trebuie sa fie nesesi&abia. Nu a$em ne$oie #ecat #e asteptarea $i&iunii
obiectuui in a treiea oc%i 'in#irect in centru #intre sprancene(.
X Can# ne fura contemparea apare $i&iunea obiectuui! care! in functie #e gra#u pana a
care am e$ouat! se aprofun#ea&a sau se stinge! asan# o urma care papaie. In aceasta
etapa procesu #escris ne ser$este #oar #rept exercitiu.
X B. +upa o practica suficient #e in#eungata! atunci can# reusim sa prin#em aceasi
obiect si a #oua oara! putem reusi ansarea sagetii fara sa incor#am arcu! #irect #in a
treiea oc%i! #in spatee gan#ei pineae sau #in centru #intre sprancene! pri$in# punctu
#in crestetu capuui! caci si #e aici pri$irea trece automat tot in centru #intre sprancene.
Astfe $om incepe #irect cu me#itatia in a treiea oc%i.
In inc%eiere pre&entam ate cate$a exempe #in practica! pentru a expica ce posibiitati ne
ofera $e#erea fara a*utoru oc%ior.
!!Concentrarea asupra centruui #intre sprancene., "ai intai #orinta #e a $e#ea un anumit
obiect! apoi simtu centruui! apoi concentrarea asupra unei fori #e otus si! in fina!
asupra efectuui #orit au #at $i&iunea in miscare! #upa care apar mute ate $i&iuni! fara
prea mare efort. Concentrarea a fos insotita #e o ca#ura puternica in coccis! timp #e o
ora.
Asta&i ) o $i&iune foarte cara! #in treapta a treia. un c%ip frumos! in marime naturaa!
apecat putin intr)o parte! cu peoape mobie! care #ispare ent. Am inceput TRATAQA
foosin# o %arta #e perete pentru a obtine presiunea in centru capuui si! #upa unu)#oua
minute! am transferat constiinta in acest punct #in centru capuui! #intr)o #ata! impreuna
cu me#itatia si respiratia nesesi&abia. 1i&iunea s)a pro#us #upa cinci minute.
Recoman# mai intai sa se pri$easca in centru #intre sprancene! inainte sa se transfere
concentrarea in a treiea oc%i! pentru ca apoi sa se pri$easca in a treiea oc%i! rea#ucan#
astfe pri$irea in centru #intre sprancene.
ARCASUL -ERGECT
!.Ce mai bun #intre cei care exersea&a! a carui spirit a intees +SIANA! ce mai bun
intre cei care $a#! este capabi Sa porneasca repe#e a #rum intr)un at corp. Atotstiutor!
atot$a&ator! facan# bine tuturor fiinteor! inteegan# sensu
tuturor scrierior! enuntan# in$atiitura unica! fiin# cunoscut prin puterie sae marete!
neobisnuite! train# in#eung! capabi sa faca sa apara ucrurie #in trei umi si sa e
pastre&e sau sa e fac sa #ispara, '
-ana aici am #escris te%nica tragerii spirituae cu arcu! in principa primee trei trepte!
care sunt accesibie oricarui om. La cea #e)a patra si utima treapta! a carei perfecta
stapanire con#uce a maiestrie! m)am referit numai in treacat. Expunerea ar fi insa
incompeta #aca nu am #ispune #e o pre&entare exacta a acestei trepte! a "aestruui! care
constituie incununarea e$outiei in acest sens.
In scoie mistice #e tra#itie orientaa treptee e$outiei spirituae sunt enumerate si
#escrise cu ux #e amanunte! c%iar #aca expresiie foosite sunt $oaate. +e aceea! este
ne$oie #e muta intuitie si profun&ime a spirituui pentru a #escifra tainee! care e sunt
impartasite numai ceor initiati. Aceasta expica #in ce cau&a! c%iar si in materiaee
recent pubicate! in$atatura In#iana este pre&entata atat #e incacit si contra#ictoriu! ceea
ce face ca un cititor pretentios si cut fie sa renunte a ee! consi#eran#u)e nestiintifice si
fara rost! fie sa incerce sa e compete&e si sa e imbogateasca continuu. Au aparut asta&i
foarte muti !!speciaisti, in tragerea cu arcu care nu repre&inta mare ucru #e fapt. -entru
D/
a face parte #intr)o astfe #e scoaa spirituaa! un #iscipo trebuie sa se supuna unei
#iscipine etice foarte stricte! care cuprin#e! in principa! patru $irtuti. recunoaste)rea!
absenta patimior! comportarea #rept)cre#incioasa si aspiratia catre sa$are! catre i&ba$ire.
+esigur! recunoasterea nu are aici sensu succesuui in $iata sau a #epasirii patimior
eementare! cum ar fi geo&ia! ura! ra&bunarea. +iscipou spiritua trebuie! mai #egraba!
sa recunoasca #iferenta #intre rea si nerea! #intre bine si rau! #intre etern si trecator. +in
aceasta prima caitate apar #e a sine toate ceetate! cum ar fi #etasarea #e tot ceea ce este
nerea! rau intentiona si trecator! ca si o comportare corecta si pina #e cre#inta.
Aceasta #in urma caitate are sase aspecte.
) inistea gan#urior!
) stapanirea #e sine!
) camu actiunior!
) rab#area!
) incre#erea in atii sau in sine
) atentia bine orientata!
) in sfarsit! #orinta #e eiberare! #ar nu in sensu refu&uui si renuntarii a ume! ci in
sensu eiberarii interioare #e tot ceea ce este umesc.
Aceasta #in urma caitate! care constituie re&utatu ceor prece#ente! imprirna ceui in
cau&a #estoinicia initierii. Gara aceasta pregatire spirituaa! ce $i&at nu)si $a gasi
"entoru! c%iar #aca ar rascoi umea. +aca a #oban#it aceasta caitate! e nu trebuie sa
caute nicaieri! caci "entoru $a $eni singur! #eoarece isi asteapta #e muti ani #iscipou!
cu mut inainte ca acesta sa se fi %otarat sa)si caute un mentor. -remisee asteptarii
sufetesti sunt aceeasi #in cee mai $ec%i timpuri. Ee sunt imuabie! ca si egie
naturii.-e #e ata parte! #iscipouui nu i se cere perfectiunea! e trebuie #oar sa se
stra#uiasca sa isi #e&$ote insusirie necesare. +ar inca inainte #e a atinge ni$eu #orit! e
$a practica #e*a exercitii si rituauri #e me#itatie asupra unor obiecte strict materiae.
Astfe incepe pregatirea #iscipouui. +upa cate$a uni #e me#itatie asupra unor obiecte
#in umea strict materiaa $or aparea primce $i&iuni #e ucruri neobisnuite. Si abia #upa
aproximati$ un an apare $i&iunea "entoruui. "ai intai ii apar oc%ii uminosi! care
#omina totu! iar #upa ate exercitii #iscipou isi $e#e "entoru fata in fata.
Un mentor atent $a constata anaogii in aceasta manifestare a maretiei egii cosmice a
armoniei. Aceasta ege! cea mai importanta #intre toate! poate fi formuata astfe. centree
cercurior mici se rotesc in *uru centruui unui cere mai mare. In acest mo#! se formea&a
&iee si noptie in cursu ceor #oua saptamani can# Luna este in crestere! compunan#
*umatatea uminoasa a unii ) &iua unara! si &iee si noptie can# Luna este in #escrestere
) care formea&a *umatatea intunecoasa a unii ) noaptea unara. In acest fe! se formea&a
timp #e sase uni! cat Soaree se #epasea&a catre su#! noaptea anuui! iar ceeate sase
uni! cat Soaree se #epasea&a catre nor# ) &iua anuui. Cate$a &eci #e ani #in $iata unui
om repre&inta partea uminoasa! #e #e&$otare ) &iua $ietii sae! iar aproximati$ tot atat
repre&inta coborarea pe $ersantu opus ) noaptea existentei respecti$e etc.
In ca&u nostru fiecare treapta #e e$outie a unei sfere este supusa aceorasi egi ca
sub#i$i&iunie treptei respecti$e. La fiecare etapa a e$outiei mistice se repeta aceeasi
serie #e momente #istincte! treptee me#itatiei cornpun in aceasi fe fiecare etapa a
e$outiei. +aca me#itatia are patru trepte ) ase&area sagetii si oc%irea! intin#erea arcuui!
ansarea sagetii si asteptarea o$iturii! in centru tintei sau contemparea acesteia! in
esenta sa ) seria #e exercitii cuprinse in cee patru trepte ae e$outiei este i#entica! #e a
D4
#iscipo a mentor. La fe se intampa si cu $i&iunie. $i&iunie #intr)o me#itatie se succe#
in aceeasi or#ine in care sunt compuse! a ran#u or! #in exercitii. +esi pre#omina
ten#inta #e ba&a a momentuui #ominant! in genera raportu ramane aceasi. Acest aspect
important ne permite se #e#ucem matematic caracteristicie #e ba&a ae trepteor
respecti$e! pe ba&a caracteruui genera a sub#i$i&iunior care e compun. Aceasta
corespon#enta poate fi #eterminate in feu urmator.
/. -rima treapta #c me#itatie ) -RI"ARA! "ATERIALA. 1i&iunie ei sunt ucruri
neobisnuite. Un mistic a ni$eu primei trepte este preocupat #e obiectee materiae
primare si re&utatu contemparii sae este numit contempare !!cu in#oiaa! #eoarece nu
poate i#entifica obiectu care ii apare in $i&iune. +aca insa poate i#entifica obiectu!
contemparea sa este numita !!fara #ubii,.
4. A #oua treapta #e me#itatie ) CONCENTRAREA. Ea ese insotita #e respiratia
continue. 1i&iunie acestei trepte sunt raspunsuri a cee ce ne)am propus si sunt pri$ite #e
asemenea cu in#oiaa! #eoarece inca nu se poate #etermina #aca aceste $i&iuni se refera a
trecut! pre&ent sau $iitor si #aca au fost pro$ocate #e gan#uri proprii sau straine. Can#
insa in#oieie sunt #epasite! ceea ce se poate reai&a prin $erificare! contemparea in
aceasta treapta este numita treapta !!fara in#oiei,! #eoarece! cum am mai $a&ut! poate
#epasi toate obstacoee #in spatiu si timp. +esi aceasta treapta nu este utima! pina #e
a#e$ar! ea confine a#e$aru trecutuui sau $iitoruui si! #ar nu obigatoriu! a pre&entuui.
Ea apartine sferei materiae fine! atemporae! #e aceea este nccesara e$outia a o treapta
superioara pentru a pune in reatie aceasta cunoastere si reaitatea ime#iata. Aici se
manifesta egea! pe care o ignora a#esea car$a&atorii! conform careia $i&iunie se
#e&$ota #e sus in *os! #e a spiritua catre fi&ic! si nu in$ers.
+aca practica ceei #e)a #oua trepte #e me#itatie consta in a pri$i un obiect urninos!
Soaree straucitor! in mo# anaog apare practica pentru a #oua treapta #e #e&$otare
mistica! ce se ba&ea&a pe me#itatia asupra 0uminii in care apare obiectu mentionat a
prima treapta. Si in acest ca& apare o ca#ura puternica a ni$eu cooanei! in intregu
corp. Aceasta ca#ura este #enumita focu sarpeui )QUN+ALINI ) #enumire aegorica a
patrun#erii energiei cosmice $itae in canaee si centrii #e materie fina! in forie
Lotusuui! tre&it a $iata, si inforin# #in acest foc mistic. +e aceea a ni$eu treptei a
#oua exercitiie se #esfasoara cu a#e$arat in sistem Foga.
;. A treiea treapta #e me#itatie. Can# acest foc mistic a sarpeui atinge ni$eu
spraiiceneor! &eitatea QUN+ALINI se #e&$auie pri$irii spirituae a misticuui sub forma
unei imbi #e foc! nu in mo# aegoric! ci c%iar apare in fata oc%ior sai inc%isi sub forma
unei a#e$arate facari ce ar#e. Acest moment marc%ea&a a trcia treapta a me#itatiei! ca si
a treia treapta #e e$outie a misticuui! Acum e incepe sa me#ite&e asupra unui punct
'BIN+U +SIANA(. Ce inseamna aceastaM Cu$antu in#ian BIN+U inseamna picatura si
sugerea&a forma #e picatura a imbii #e foc. Aceasta imba #e foc este $estita
QSATQSARI "U+RA! care! sub aparenta ing%itirii imbii! ascun#e $e#erea imbii #e
foc in &ona QSA ) inter$au #intre %ipofi&a si gan#a pineaS 'in sens figurat ) spatiu
ceresc(! #easupra paatuui! intre centru #intre cee #oua sprancene si occipita. Aceasta
$e#ere a imbii #e foc! contemparea acesteia! numita in Foga !!pri$ire 'contempare( cu
incantare,! este cea care ofera cunoasterea #epina a obiectuui.
-erceptia reaa! #rept in fata oc%ior! este a fe ca starea #e incantare. Caci taina puterior
Fog%ine este capacitatea #e a $e#ea obiectu in a sau a treiea oc%i si! in aceasi timp! cu
toata caritatea formei! cuorii si umino&itatii acestuia. ata cum expica AGNI WOGA.
D;
!!Giecare $e#ere #istincta a unui obiect in a treiea oc%i face pentru noi obiectu aproape
papabi. Can# imaginea obiectuui este c%emata in #epina perfectiune a iniior si
cuorior! asupra sa putem actiona nemi*ocit. Atunci putem #epose#a acest obiect!
in#iferent #e #istanta! i putem stapani si actiunea noastra se poate raspan#i #e a
obiectee cee mai frec$ente pana a panetee cee mai in#epartate.,
Aceasta $i&iune a sarpeui #e aur rasucit si a imbii #e foe in coccis ) "ULA+SARA )
face sa se tre&easca #e a sine puterie QUN+ALINI! care se ri#ica intr)o cipa! a*ungan#
in toata straucirea a ni$eu capuui si #esc%i&an# centrii. 1i&iunea gan#ei pineae! a
unuia sau mai mutor oamem! ii a##uce pe acestia in totaa stapanire! astfe incat ei
percep toate gan#urie transmise in mo# casic! ca si cum ar fi sub %ipno&a. O $e#ere
simiara a centruui pasat in ombiic ofera o imagine exacta in profun&ime! cu structura
interna a corpuui respecti$! ca o ra#iografie. Cititoru poate gasi numeroase ate #ate
#espre toate acestea in capitou a treiea #in WOGA ) SUTRA -ATAN+IALI! un#e sunt
pre&entate mute ate forte obtinute prin $i&iuni.
@. +e&$auirea totaa a tuturor forteor psi%ice nu este insa treapta cea mai inata!
in#eosebi pentru ca -ATAN+0AL/!
care consi#era aceste forte #oar un a#aos a SA"A+SI! spune in continuare. !!-rin
in#iferenta! c%iar fata #e aceste forte! se #istruge samanta rauui si $ine eiberarea.,
-rin eiberare SA"A+SI se inteege re$enirea #epina a -erfectiunea Sacra. +e aceea! a
patra treapta #e e$outie trebuie #oar sa)/ con#uca pe Fog%in catre acest scop suprem.
Sa re$enim a cee patru trepte #e me#itatie! #e aceasta #ata #oar a utima parte! care!
conform egii anaogiei! trebuie sa #efineasca caracteru fun#amenta a ceei #e)a patra
trepte #e e$outie. +e fapt toate fortee apartin acestei a patra trepte! care este greu #e
atins ) cea a contempiarii tintei! Ee apar in momentui uitarii totae #e sine! contopirii
#epine cu tinta. +espre aceasta ne $orbeste "UN+UQA U-ANISSA+.
!!O" este arcu! EU 'AT"AN( sunt sageata! iar BRAS"A este tinta. Lo$este cu atentie
in tinta si fii precum sageata! una cu ea.,
Astfe! a patra treapta #e e$outie este caracteri&ata! in primu ran#! prin a #e$eni una cu
sageata si tinta. In urma acestui fapt! in aceasta treapta #e e$outie se $or naste toate
fortee #e a sine! fara nici un fe #e exercitii. +aca $orn anai&a acum probema #in
#irectie opusa! in scrierie inteeptuui BSERAN+A $om afa numai trei me#itatii. #e
substanta primara! uminoasa si #e substanta fina,= e in#ica! totusi! caracteru binar a
acesteia #in urma! ca o contempare a mareui &eu QUN+ALINI si BRAS"A! ca un
punct. Acesta spune.
!!+aca! printr)o mare fericire! cui$a i se tre&este QUN+ALINI! e merge Inainte Impreuna
cu EUL #in corp! prin orificiu #e a ni$eu oc%ior. si caatoreste pe Caea regior! #ar nu
poate fi $i&ibi! #atorita marii ui umino&itati... Wog%inii obtin orice succes In me#itatie
prin SA"BSA1I "U+RA. Aceasta este me#itatia tainica a substantei fine! greu
accesibia c%iar si &eior.,
Aceasta aparitie a &euui QUN+ALINI sub forma unei imbi #e foc am mai trait)o in a
treia treapta. +eci obiectu me#itatiei in a patra treapta trebuie sa fie contemparea ui
BRAS"A ca punct. -e #e ata parte! In capitou a treiea BSERAN+A spune.
inseamna ca aceasta este me#itatie #e treapta a patra. in cap! intre %ipofi&a si gan#a
pineaa! un#e anterior a aparut $i&iunea imbii #e foc! asea&a)i propriu EU! a#ica
reai&ea&a concentrarea asupra sen&atiei #e EU! ca si cum EUL este una cu facara. Astfe!
pe #e o parte! BIN+U poate fi contempat ca un BRAS"A si constiinta noastra trebuie
D@
unita #e acesta. -e #e ata parte! asa cum se spune si in U-ANISA+E! #oua strofe mai
*os! acest BRAS"A este o facara mut mai subtia #ecat tot ce este mai subti si trebuie
sa fie sageata ce nimereste in EU.,
Urmarea acestei me#itatii! cea mai subtia #intre toate me#itatiie! este cunoasterea EU)
ui. Iar -ATAN+0ALI a#auga.
T-rin cufun#area sineui $ine cunoasterea propriuui EU. +e aici cresc au&u! pipaitu!
gustu si mirosu?.
Exista o meto#a #e actiune magnetica ce con#uce a #esc%i#erea acestui centru. -e
fruntea persoanei care este supusa testuui ase&am ambee #egete mari ae mainior! #e)a
ungu spranceneor! astfe incat sa fome&e aparent a #oiea ran# #e sprancene. Se
mangaie usor fruntea cu aceste #oua #egete! #inspre mi*oc! #e)a ungu spranceneor.
Ceeate #egete se tin rasfirate! pe aturie capuui! astfe incat #egetee mici sunt #incoo
#e orificiie urec%ior. +aca persoana testata este sen&iti$a! #upa un timp #e pase
magnetice #e acest fe $a a$ea $i&iuni.,
-entru a #ese%i#e a treiea oc%i trebuie sa simtim ocu gan#ei pineae. In acest ca& se
proce#ea&a astfe. ne concentram in centru #intre sprancene. Re&utatu nu este simtu
acestui punct! ci! in mo# exceptiona! simtu ceui #e)a treiea oc%i. +e aceea In Woga se
recoman#a. concentrati)$a asupra punctuui #intre sprantcene! ceea ce! a#esea! este
intees in mo# eronat ca fncrucisare a oc%ior a ra#acina nasuui. -entru a in#repta
aceasta eroare! uneori profesorii #e Foga inteapa, acest punct a fruntii #iscipoior cu un
instrument ascutit. Atunci #iscipou se concentrea&a, in$ountar in punctu #ureros si isi
simte ce #e)a treiea oc%i. Astfe s)a proce#at a procamarea ca Fog%in a ui SSRI
RA"A QRISSNA.
Contrain#icatii pentru exersare au femeie care se afa In cicu unar caen#aristic! pus
trei &ie #upa e. La fe! nu se fac me#itatii pentru #esc%i#erea centrior #e forta in timpu
poior torentiae si furtunior. In sc%imb se reco)man#a #upa ce a iesit curcubeu! fiin#ca
#upa poaie are oc curatarea straturior atmosferice #e anumite energii.
Concentrarea gan#uui pentru #esc%i#erea oc%iuui a treieii se face #upa #esenu facut
pe utima pagina a copertei! #e #orit #upa ora /L!CC. Cea mai buna ora ar fi intre 4/!CC)
4;!CC! pentru meri#ianee noastre.
) Gixafi cartea cu imaginea soareui a ni$eu oc%ior a #istanta #e o mana intinsa . Se
poate fixa si a o #istanta mai mare! #ar sa nu #epaseasca inatimea $oastrii. 'Se sta in
picioare sau pe un scaun.(
) Reaxati)$a. Regati)$a respiratia. Nu sc respira pro)fun#! #oar superficia. Gan#u sa fie
*a ocu #intre sprancene.
) -ri$iti reaxat in or#inea #escrisa mai *os! timp #e aproximati$ ;)A minute! fiecare
#etaiu in parte! in sens orar.
) ceru seni ) ra&ee soareiui
) cercu soareui cu semnu soareui ['\O"(
) semnu soareui '\O"(
) #oar punctu mic a semnuui !!O",
) apoi inc%i#eti oc%ii si #oriti sa $e#eti acest !!Soare, in fata oc%ior inc%isi! asteptan#
aproximati$ ;)A minute.
DA
Acest exercitiu 'me#itatie( se repeta timp #e #oua ore. +aca ati reusit sa $a apara
ALBASTRU in fata oc%ior inc%isi! centru A*na s)a #esc%is. O ca#ura care trece prin
cooana $ertebraa! a#ucan# in fata oc%ior imaginea unei facari #e umanare sau a unui
foc! ri#ica energia Qun#aini #e a ba&a trunc%iuui catre crestetu capuui. +aca $a
ameteste si apare gaben)portocaiu in fata oc%ior inc%isi si $i se face ca# intrerupeti
me#itatia punan# mana stanga pe pexu soar si #rcapta pe crestetu capuui! inspiran#
a#anc! #esc%i&an# oc%ii.
+aca in timpu me#itatiei $a apare un oc%i care $a pri$este fix ) #e cuoare beu)abastru )
este oc%iu $ostru a treiea. Ati reusitPPP
"antra O" sc repeta tot timpu me#itatiei.
-ersoanee care au a$ut probeme #e sanatate 'rinita aergica sau sinu&ite ( $or a$ea un
timp mai mare #e exersat! in scbimb isi $or $in#eca afectiunie In procesu me#itatiei.
+aca $eti exersa timp #e #oua ore continuu ) se #esc%i#e c%a3ra A*na. Este bine sa $a
pri$iti in ogin#a #upa exercitiu! in punctu #intre sprancene! /C)/A secun#e! apoi
inc%i#eti oc%ii #orin# sa $a $e#eti oc%iu a treiea! apoi aura capuui.
Continuati prin a $i&uai&a organee interne.
Curs JI
-RANA ' energie(
Exist5 trei surse principae #e prana. aeru! #in care u5m prana #e aer= p5m9ntu! #in care
u5m prana #e p5m9nt= 8i soaree! #in care u5m prana soar5. Toate fiin7ee au capacitatea
6nn5scut5 #e a absorbi 8i foosi prana pentru a r5m9ne 6n $ia75. O facem incon8tient. +e
exempu! primim prana soar5 prin expunere a umina soareui. Ob7inem prana #e aer
prin actu respira7iei. >i absorbim prana #e p5m9nt prin picioare! 6n timp ce ne #epas5m
#e coo)coo &i #e &i. '-rimim prana 8i #in m9ncarea pe care o consum5m! 6ns5 %r5nirea
este #oar o cae in#irect5 #e ob7inere a pranei! ce pro$ine #e atfe #in aer! p5m9nt 8i
soare.(
Ate meto#e con8tiente 8i mai puternice #e a #ob9n#i prana pot fi foosite pentru a ob7ine
o astfe #e for75 $ita5 6ntr)o cantitate 8i caitate superioare. Te%nicie mai puternice #e
generare a pranei sunt c%eia spre auto$in#ecare eficient5.
Toat5 prana fiin# energie! exist5 mici #iferen7e 6n caitatea ei! 6n func7ie #e sursa #in care
pro$ine. +e exempu! prana soar5 este mai rafinat5 #ec9t prana #e p5m9nt! a#ic5 prana
soar5 $ibrea&5 a o frec$en75 mai 6nat5 #ec9t cea #e p5m9nt 8i este ac5tuit5 #in particue
mai mici 8i mai fine. 6n timp ce orice tip #e prana poate fi foosit pentru $in#ecarea
In ate tari conceptee #e me#icin5 compementar5 8i terapie energetic5 sunt intro#use 6n
unee 8coi #e me#icin5 sau #e asistente! #ar programee 6nc5 tratea&5 cu mut5
superficiaitate energia genera5 a corpuui 8i nici m5car nu men7ionea&a #espre energia
#e $in#ecare pe care putem 6n$57a s5 o #etect5m! s5 o #e&$ot5m 8i s5 o #irec7ion5m 6n
sensu 6mbun5t57irii s5n5t57ii noastre ) 8i a pacien7ior no8tri.,
DB
fi&ic5! ni$eu #e rafinament 6i impune caracteru con$enabi anumitor scopuri. +e
exempu! prana #e o frec$en75 mai 6nat5 este foosit5 pentru o #e&$otare spiritua5 8i
pentru $in#ecarea unor &one #eicate! 6n timp ce prana #e o frec$en75 mai *oas5 se
foose8te pentru sporirea for7ei fi&ice 8i $in#ecarea unor &one mai pu7in #eicate.
-rana este extrem #e puternic5 8i se reface foarte u8or! #ar 6n acea8i timp este foarte
#eicat5. Ea poate fi foosit5 pentru reme#ierea unor gra$e probeme #e s5n5tate. Se poate
c%iar proiecta pe #istan7e mari f5r5 a)8i pier#e #in for75 sau eficien75. Cu toate acestea!
prana poate fi #iminuat5 sau s5bit5 #e mu7i factori! printre care concep7iie tae!
emo7iie! atitu#inie! in%ibi7ii 8i amintiri traumatice! %rana pe care o consumi! oamenii cu
care stai! me#iu 6n care munce8ti 8i tr5ie8ti! ceea ce spui sau g9n#e8ti 8i mo#u 6n care
reac7ione&i a un ni$e obi8nuit #e stres #in $ia7a ta.
In genera! starea #e s5n5tate este egat5 #e re&er$ee tae #e prana. Atunci c9n# prana 67i
este curat5 8i abun#5! ai o s5n5tate fi&ic5 8i menta5 bun5. Atunci c9n# este insuficient5
sau impur5! $ei a$ea parte! #e obicei! #e unee probeme #e s5n5tate.
Acum s5 6ncerc5m un experiment ce)7i $a permite s5 67i sim7i prana persona5.
EJERCI]IUL NR / Exerci7iu #e sensibii&are a mainior CU" SA SI"TI ENERGIA
'-RANA(
Caea cea mai u8oar5 8i rapi#5 #e a)simti prana 8i #e a 6n7eege! este #e a 6n$57a s5)7i sim7i
energia persona5 In acest exerci7iu 67i $ei sensibii&a c%a3ree m9inii! care se g5sesc 6n
centru pamei ! pentru a sim7i energia #intre ee. 6n timpu efectu5rii acestui exerci7iu po7i
s5 stai *os sau 6n picioare.
/. -une)7i imba pe ceru gurii! c%iar 6n spatee paatuui #ur '6ncre7iturie #ure #in spatee
#in7ior #in fa75! #e sus(. Tine)ti imba 6n aceast5 po&i7ie pe parcursu 6ntreguui exerci7iu.
Astfe se face eg5tura 6ntre cee #ou5 canee energetice ma*ore ce trec prin fa7a 8i prin
spatee corpuui t5u! canae #e)a ungu c5rora sunt ocai&ate c%a3ree tae ma*ore. +e
asemenea! 67i $a spori sensibiitatea a energie.
4. Respir5 a#9nc 8i 6ncet! #e patru ori. Inspir5 8i expir5 pe nas. Astfe $ei reu8i s5)7i
eibere&i mintea #e orice g9n#uri 8i s5)i in#uci o stare #e cam= 6n acea8i timp 67i $ei
reaxa 8i corpu.
;. Rota7ii ae 6nc%eieturior m9inii. 6ntin#e)7i m9inie 6nainte! a 6n57imea umerior.
Rote8te)7i m9inie #e a 6nc%eieturi! #e /C ori 6n sensu aceor #e ceasornic 8i #e /C ori 6n
sensu in$ers aceor #e ceasornic.
@. +esc%i#eri ae m9inior. #esc%i#e 8i 6nc%i#e pamee cu putere #e /C ori.
A Scutur5ri #e coate 8i #e #egete. 6ncepe prin a 7ine m9inie pe 9ng5 corp. Ri#ic5 pumnii
p9n5 9ng5 umeri! ca 8i cum ai ri#ica gantere. Spatee pameor trebuie s5 fie spre 6n afar5.
+in po&i7ia respecti$5! as5)7i repe#e m9inie 6n *os! #esc%i&9n# pamee! ca 8i cum ai #a
#rumu gantereor imaginare! iar apoi repet5 mi8carea repe#e! #e /C ori. Ai gri*5 s5 nu)7i
6ntin&i prea tare bra7ee '6n afara ra&ei or naturae #e mi8care( sau s5 for7e&i prea tare
6nc%eieturie. "i8carea #escris5 nu trebuie s5 #oar5.
B. 6ntin#e)7i m9inie 6n fa75! cu pamee a o #istan75 #e I)D cm! 6n#reptate una spre
ceaat5! ca 8i cum ai fi gata s5 ba7i #in pame. R5sfir5)7i #egetee. Acum! cu #egetu mare
#e a m9na #reapt5! apas5 u8or pe centru pamei st9ngi! pre7 #e c9te$a secun#e. Repet5
apoi mi8carea cu ceaat5 m9n5! foosin#u)7i #egetu mare st9ng pentru a ap5sa 6n pama
#reapt5.
I. Acum! 7ine coatee apropiate #e taie 8i bra7ee 6ntinse 6n fa75! parae cu sou. ]ine
m9inie reaxate! cu pamee 6n#reptate una spre ceaat5 a o #istan75 #e I)D cm! ca 8i
DI
cum ai fi gata s5 ba7i #in pame! 6nc%i#e oc%ii. -5str9n# #istan7a #intre m9ini! respir5
6ncet 8i concentrea&5)te u8or pe centru fiec5rei pame. G5)o pre7 #e $reo ;C #e secun#e
D. Apoi! p5str9n# aceea8i po&i7ie a m9inior! a 6nc%eieturior m9inii 8i a coateor! 6ncepe
s5)7i 6n#ep5rte&i m9inie c97i$a centimetri 8i s5 e apropii #in nou. -ref5te c5 ba7i #in
pame cu 6ncetinitoru! #ar nu 5sa m9inie s5 se ating5. Apropie)7i pamee a ;)@ cm 8i
apoi #ep5rtea&5)e 6ncet una #e ceaat5 8i apropie)e #in nou. Repet5 mi8carea timp #e
$reo ;C #e secun#e! 6n scurt timp $ei sim7i o re&isten75 6ntre pame! ca 8i cum ai 7ine un
baon 6n m9ini! sau pamee $or 6ncepe s5 te g9#ie ori s5 te m5n9nce. C9n# $ei sim7i
re&isten75! c5#ur5 sau $ibra7ie 6n pame! nu e atce$a #ec9t energia ta! prana! for7a $ita5
ce 6ncon*oar5 8i p5trun#e 6n corpu tuturor fiin7eor $ii.
Nu)7i face probeme #ac5 nu $ei sim7i energia #e a prima 6ncercare! 6n ca&u 6n care nu
sim7i c5#ur5 sau nu te g9#i5 6n pame #up5 ce ai f5cut exerci7iu! opre8te)te c9te$a
momente! respir5 a#9nc #e c9te$a ori! concentrea&5)te a pamee tae 8i reia exerci7iu #e
a 6nceput. Nu $a trece mut p9n5 $ei sim7i 8i tu energia.
C%iar #ac5 pe moment nu sim7i energia! ini8te8te)te. oricum $ei a$ea puterea s5 $in#eci
C%iar #aca nu reu8esiti s5 simtiti energia pe moment! $eti putea totu8i s5 faceti 6n a8a fe
6nc9t sistemu s5 func7ione&e.. >i! mai mut! mainie $oastre $or putea s5 $in#ece.
-entru 6n7eegerea $in#ec5rii pranice nu este neap5rat5 ne$oie ca practicantu s5 poat5
sim7i perturb5rie energetice. +ac5 nu $ei reu8i 6nc5 s5 sim7i prana atunci c9n# $ei a*unge
a reme#iie specifice #e s5n5tate ! $ei putea totu8i s5 $in#eci urm9n# instruc7iunie pas cu
pas. Giecare reme#iu este o <re7et5, testat5 8i probat5! menit5 s5 corecte&e perturb5rie
energetice egate #e o anumit5 probem5 #e s5n5tate! 8i nu trebuie s5 sim7i energia pentru
a reu8i s5 faci ca reme#iu s5 func7ione&e.
-e m5sur5 ce $ei a$ansa cu exerci7iie #in curs 6n ca&u 6n care nu po7i sim7i prana! pur 8i
simpu reaxea&5)te 8i continu5)7i programu 8i practicie. Nu $a trece mut p9n5 $ei sim7i
8i tu energia. "eto#ee #e pre#are a $in#ec5rii pranice s)au 6mbun5t57it consi#erabi 6n
#ecursu utimior &ece ani. 6n consecin75! cei mai mu7i #intre practicantii #e ast5&i pot
sim7i energia a sf9r8itu primuui curs! iar LA^ 68i pot sim7i energia 6n primee #ou5
s5pt5m9ni #ac5 68i exersea&5 &inic sensibii&area m9inior. Am scris aceast curs ba&9n#u)
ma pe aceea8i te%nici 8i te%noogii noi! a8a c5 exersea&5 8i $ei sim7i energia.
CURS JII
Capacit57iie tae #e auto$in#ecare
In timp ce me#icina tra#i7iona5 8i)a manifestat scepticismu 8i c%iar #e&aprobarea fa75 #e
principiie terapiei energetice! unii cercet5tori 6n #omeniu me#icinei au f5cut
experimente ce $in 6n spri*inu ei. +r. Robert Bec3er! c%irurg ortope# a Uni$ersitatea #in
NeO Wor3! a f5cut o serie #e in$estiga7ii interesante ae capacit57ii #e regenerare a
formeor #e $ia75 simpe! mai pu7in e$ouate! in$estiga7ii ce sus7in cu putere no7iunea #e
mo#e energetic sau 8abon. Bec3er citea&5 ucrarea sa$antuui sue#e& Abra%am
TrembeF! care a g5sit c9te$a specii #e poipi ce se regenerea&5 #ac5 sunt t5ia7i 6n buc57i!
at9ta timp c9t buc57ie respecti$e con7in o por7iune #in <tupina, sau corpu centra.
Bec3er mai face referin7e $aste a experimentee ui La&&aro Spaan&ani! un preot itaian
care a #emonstrat c5 unei saaman#re 6i cre8te #in nou coa#a sau un membru #ac5 sunt
DD
t5iate. Bec3er arat5 c5! #ac5 8i coa#a! 8i membru saaman#rei sunt 6n5turate! se pot ua
c9te$a ceue #in coa#5 care! mutate 6n &ona membruui t5iat! se $or regenera 6ntr)un
membru nou. 6naintea acestor experimente se cre#ea c5 ceuee co&ii erau #iferen7iate )
co#u or genetic era programat astfe 6nc9t ee s5 forme&e o coa#5! 6ns5 experimentee
arat5 c5 ceuee co&ii saaman#rei se pot #e)#iferen7ia 'pot #e$eni ceue generae( 8i apoi
re)#iferen7ia 6n ceue cu un co# #iferit '#e a forma un membru(! 6n corpu saaman#rei! o
anumit5 for75 sau con8tiin75 a ceueor ei a 8tiut cum$a s5 fac5 ceuee respecti$e s5
forme&e un membru! c%iar #ac5 ceuee care fuseser5 pasate 6n &ona membruui rete&at
fuseser5 programate #e*a s5 forme&e o coa#5! 6n conformitate cu g9n#irea 8tiin7ific5
tra#i7iona5! este pu7in probabi s5 se 6nt9mpe a8a ce$a. Bec3er face compara7ia cu o
gr5ma#5 #e c5r5mi&i care se rearan*ea&5 6n mo# spontan! form9n# o c5#ire cu o structur5
compet5 #in o7e! ferestre 8i acoperi8P
Bec3er mai citea&5 8i ate exempe #e regenerare. Tritonu 68i poate regenera un oc%i! cu
tot cu ner$ optic! 6n aproximati$ @C #e &ie. Cara8ii aurii 8i saaman#ree 68i pot regenera
fibree spinae. C%iar 8i oamenii au o oarecare capacitate #e regenerare. Gicatu uman
poate 6nocui por7iuni ce s)au pier#ut #in cau&a unor r5ni! prin ceea ce me#icina nume8te
%ipertrofie compensatorie ) R5nirea sau #isfunc7ionaitatea unui rinic%i #uce #eseori a
m5rirea ceuiat.
Bec3er notea&5 faptu c5 regenerarea #e$ine mai #ifici5 pe m5sur5 ce e8ti tot mai sus pe
scara e$ou7iei! impica7iie ei fiin# totu8i semnificati$e.
/. $ia7a se poate $in#eca singur5=
4. exist5 o capacitate #e autoregenerare=
;. exist5 o for75 a regener5rii 8i o inteigen75 ce o poate #irec7iona=
@. exist5 un mo#e energetic mai $ast ce 6n#rum5 ceuee s5 creasc5 8i s5 se regenere&e.
Cea mai a#ec$ata meto#a #e regenerare a organismuui uman este %ipno&a.
Legie #e ba&5 ae auto$in#ec5rii energetice
Iat5 principiie #e ba&5 pri$itoare a foosirea energiei 6n auto$in#ecare. Aceste egi
simpe fun#amentea&5 ucru cu energia 8i $in#ecarea .
/. Atunci c9n# energia circu5 cum trebuie prin corp! ai o s5n5tate bun5. Este ce mai
important a#e$5r #espre prana! corp! minte 8i s5n5tate. +ac5 aura e curat5! meri#ianee
sunt neobstruc7ionate iar c%a3ree sunt ec%iibrate 8i 6ntr)o stare bun5 #e func7ionare!
corpu este s5n5tos pe pan fi&ic 8i menta.
4. Atunci c9n# 6n corp exist5 o perturbare energetic5! se creea&5 o stare #e boa5. Acesta
este un coroar a primei egi. Atunci c9n# energia corpuui este obstruc7ionat5 6n $reun
fe! c9n# este 6mpie#icata s5 circue norma prin meri#iane! spre 8i #inspre c%a3re 8i
organe! apare o probem5 #e s5n5tate 'sau este pe cae s5 apar5= (.
Exist5 #ou5 tipuri #e perturb5ri energetice . congestia! care este o acumuare #e prana 6n
exces sau #e prana impur5! 8i epui&area! a#ic5 o #eficien75 #e prana. -erturbarie
energetice pot fi generae 'au oc 6n toat5 aura( sau ocae 'se manifest5 6ntr)o anumit5
&on5! c%a3ra sau meri#ian(. -entru a se re$eni a o stare #e s5n5tate a corpuui!
perturb5rie energetice trebuie tratate.
;. -o7i #etecta! spori 8i #iri*a re&er$ee #e prana ae corpuui pentru a)7i 6mbun5t57i
s5n5tatea ) asta #ac5 e8ti corect instruit
Energia este o for75 $ie= ea are con8tiin75. -oate fi acumuat5 8i controat5 6n mo#
con8tient. Exist5 o &ica5 <Energia ascut5 #e g9n#, = prana $a merge acoo un#e $rei tu.
Cursu #e fa75 67i ofer5 instruirea corect5 pentru acumuarea unui surpus #e prana 8i
DL
#irec7ionarea sa 6n scopu 6mbun5t57irii s5n5t57ii tae.
@. Corpu tin#e 6ntot#eauna spre %omeosta&5. Cu$9ntu <%omeo)sta&5, pro$ine #in imba
greac5 8i #esemnea&5 o stare #e stabiitate sau cam 6ntre grupuri sau 6ntre eementee
unui organism! ce sunt #iferite #ar #epin# unee #e atee. >i corpu tin#e spre un ni$e
energetic ec%iibrat. +e ceM -entru c5 starea #e ec%iibru! respecti$ #e s5n5tate! este starea
noastr5 natura5. Corpu nostru are o ten#in75 6nn5scut5 spre s5n5tate.
A. Boie se manifest5 6n corpu energetic 6nainte #e a se manifesta 6n corpu fi&ic. Corpu
energetic este mo#e sau 8abon pentru corpu fi&ic. E 6 6ncon*oar5 8i 6 p5trun#e. Astfe!
probemee #e s5n5tate se manifest5 mai 6nt9i ca nereguarit57i sau perturb5ri 6n corpu
energetic 6nainte #e a #e$eni simptome sau a#e$5rate probeme #e s5n5tate ae corpuui
fi&ic. Trat9n# probemee a ni$e energetic! $ei $in#eca trupu fi&ic. "ai mut! prin
exerci7ii reguate #e generare a energiei 8i pa8i ra#icai 6n men7inerea cur57eniei corpuui
energetic! $ei #a o m9n5 #e a*utor a pre$enirea afec7iunior 8i a #iminuarea efecteor or
6n ca&u 6n care se manifest5 fi&ic.
B. 1in#ecarea se manifest5 6n corpu energetic 6nainte #e a se face sim7it5 6n corpu fi&ic.
Atunci c9n# aura este $in#ecat5 energetic! #eseori pot ap5rea re&utate spectacuoase 8i
foarte rapi#e 6n corpu fi&ic. Cu toate acestea! poate s5 apar5 8i un mic #ecaa* #e timp
p9n5 ce $in#ecarea se manifest5 6n corpu fi&ic. +urata acestui #ecaa* #epin#e #e factori
precum experien7a 8i priceperea $in#ec5toruui! compexitatea 8i gra$itatea probemei #e
s5n5tate 8i ni$eu energetic #e moment a persoanei afectate.
I. -rincipaa cau&5 a perturb5rior energetice ce se fac $ino$ate #e o mutitu#ine #e
afec7iuni fi&ice o constituie #eseori g9n#urie 8i
emo7iie negati$e acumuate 6n corp. G9n#urie! emo7iie! concep7iie 8i amintirie con7in
energie rea5 ce se acumuea&5 incon8tient 6n corpu fi&ic. 'G9n#e8te)te. cum 67i #ai seama
c5 e8ti ner$os! sup5rat sau speriatM Nu printr)o con8tienti&are #e natur5 inteectuaa. Ci
#oar #in cau&5 c5 sim7i o manifestare fi&ic5 6n corp )#e exempu! un spasm a stomacuui!
g9t 6ncor#at! b5t5i acceerate ae inimii! ne$oia subit5 #e a merge a toaet5! transpira7ie
abun#enta etc.( Emo7iie negati$e 6n sine nu pro$oac5 probeme= #e $in5 este 6mpotri$irea
noastr5 #e a e sim7i 8i #e a e eibera energia 6ntr)un mo# constructi$. Atunci c9n# te
fere8ti s5 sim7i emo7ii negati$e 8i s5 ai concep7ii negati$e! muscuatura corpuui t5u se
contract5 6n pan fi&ic 8i e p5strea&5 acoo. ]inute cu 6nc5p579nare 6n corp o perioa#5 #e
timp! emo7iie negati$e! conceptiie imitati$e 8i amintirie traumatice formea&5 pie#ici 8i
perturb5ri energetice care #uc a probeme #e s5n5tate fi&ic5. Bine6n7ees! s5n5tatea ta
poate fi afectat5 at9t #e factori externi! precum bacteriie 8i $iru8ii! c9t 8i #e aternati$e
nepotri$ite #e $ia75! obiceiuri proaste 8i acci#ente! 6ns5 mute probeme #e s5n5tate
re&ut5 #intr)o perturbare energetic5 pro$ocat5 6n cee #in urm5 #e subcon8tientu ce 7ine
pri&oniere 6n corp emo7ii negati$e sau con$ingeri imitati$e.
Cursu #e fa75 face auto$in#ecarea mai u8oar5 prin interme#iu ceor 8ase pa8i ce te a*ut5
s5)7i ec%iibre&i aura! s5)7i m5re8ti cantitatea #e energie 8i s5 6n5turi anumite probeme #e
s5n5tate cu a*utoru unor reme#ii energetice specifice. -e m5sur5 ce $ei parcurge cei 8ase
pa8i! nu confun#a simpitatea or cu o ips5 #e rafinament sau #e eficacitate. -recum
sistemu binar #e comunicare a cacuatoruui ) o serie #e &ero 8i unu )! ce pare simpu
#ar poart5 6n e o compexitate 8i o inteigen75 incre#ibie! cei 8ase pa8i spre
auto$in#ecare sunt u8or #e 6n$57at 8i #e pus 6n apicare tocmai #atorit5 faptuui c5 au fost
extra8i #in mute 8i puternice sisteme 8i te%noogii #e $in#ecare energetic5. Tu beneficie&i
#e cee mai importante practici 8i te%nici #e $in#ecare! astfe 6nc9t s5 e trate&i cu o
LC
preg5tire minim5 8i cu eficien75 maxim5. 1rem s5)7i
petreci timpu $in#ec9n#u)te rapi# 8i corect! nu stu#iin# teorii 3iometrice. Cei 8ase pa8i
sunt.
/. 6n5turarea emo7iior negati$e 8i a concep7iior imitati$e. Aici intr5 8i c9te$a te%nici #e
6n5turare a emo7iior negati$e! a temerior! amintirior traumatice! fobiior! neini8tior 8i
concep7iior imitati$e #in corp! acoo un#e ee boc%ea&5 fuxu #e prana. Acestea trebuie
6n5turate pentru recuperarea ec%iibruui energetic.
4. Respira7ia pranic5. Este o te%nic5 optim5 #e respira7ie! cu re&utate benefice pentru
s5n5tatea fi&ioogic5 8i energetic5! printre care se num5r5 o circua7ie 6mbun5t57it5! efort
minim a inimii! un sistem imunitar mai bun 8i! ce mai important! capacitatea #e a atrage
cantit57i sporite #e prana pentru energi&are genera5 8i auto$in#ecarea anumitor &one.
;. "anipuarea energiei. Sunt trei te%nici unice #e $in#ecare pranica Ee cuprin#
scanarea! meto#a prin care 67i foose8ti m9inie pentru #etectarea tubur5rior energetice=
m5turarea! te%nica #e cur57are manua5 a pranei impure sau congestionate= 8i energ)&area!
procesu #e atragere a pranei 8i #e supimentare a &oneor #eficiente.
@. Igiena energetic5! a#ic5 practica #e men7inere a corpuui energetic c9t mai curat 8i
6nc5rcat posibi prin or#onarea emo7iona5! recoman#ari egate #e regim! exerci7ii fi&ice
speciae! practici #e respira7ie! me#ita7ie! un me#iu energetic curat acas5 8i a ser$iciu 8i
utii&area a#ec$at5 a s5rii ca reme#iu #e cur57are.
A. "e#ita7ia. A*ut5 a camarea min7ii! corpuui 8i intensific5 fuxu #e energie
$in#ec5toare 8i #e cur57are! 6n curs sunt incuse #ou5 me#ita7ii. prima este me#ita7ia
pentru 6n7eegere= ceaat5 este <"e#ita7ia a Inimie Gemene,! o me#itatie a pace 8i
#ragoste.
B. Exerci7ii #e generare a energiei. Cee #ou5 tipuri #e exerci7ii! exerci7iie tibetane #e
Foga mo#ificate 8i exerci7iie menta)fi&ice mo#ificate! te a*ut5 s5 atragi 8i s5 genere&i
mari cantit57i #e prana #in cea mai rafinat5.
-rincipaa cau&5 a mutor probeme #e s5n5tate 8i #espre cum eforturie pe care e face
mintea ta pentru a te prote*a agra$ea&5 uneori probemee respecti$e.
+aca acumu5m frec$ent emo7ii negati$e 6n corp! emo7ii ce pot pro$oca probeme fi&ice!
printre care 8i tubur5ri func7ionae.
>apte&eci a sut5 #in $i&itee a #octoru #e famiie urmea&5 mo#eu #e mai sus! pacien7ii
c5ut9n# un tratament pentru probeme greu #e #iagnosticat! numite tubur5ri func7ionae )
afec7iuni ce pro$oac5 simptome reae 8i perceptibie! #ar care nu au nici o cau&5
#etectabi5 #in punct #e $e#ere me#ica. nici un $irus! bacterie! tumoare! mas5 sau
anormaitate structura5. -rintre tubur5rie func7ionae se num5r5 coita spastic5 .
incontinen7a urinar5! #ureri pe$iene a femei 8.a.m.#. Ee sunt numite <func7ionae,
#eoarece! 6n ciu#a absen7ei $reunei patoogii perceptibie! func7ionarea corpuui este
6ntrerupt5. C%iar #ac5 nu exist5 $reo cau&5 aparent5 a simptomeor! oamenii cu tubur5ri
func7ionae sufer5 #e #ureri gra$e 8i au o stare #e #isconfort. "igrenee &#robitoare pot
6mpie#ica o persoan5 s5 #uc5 o $ia75 norma5= tubur5rie gastrointestinae cronice o pot
6mpie#ica s5 consume o $arietate #e m9nc5ruri= #urerie #e spate o 7in a pat! iar uneori
ne$oia incontroabi5 8i c9teo#at5 *enant5 #e a merge a toaet5 poate a$ea oc 6n
momente nepotri$ite sau #ificie.
C%iar #ac5 prescriu #e bun5$oie me#icamente 6n scopu contro5rii unor astfe #e
simptome! mu7i #octori consi#er5 c5 persoanee cu tubur5ri func7ionae exagerea&5 cu
p9ngerie or sau sunt stresate! #eprimate ori neini8tite. Cu ate cu$inte! #octorii 6n cau&5
L/
cre# c5 astfe #e afec7iuni sunt <ro#u imagina7iei pacientuui,.
Tubur5rie func7ionae 8i mute probeme #e s5n5tate sunt ro#u imagina7iei noastre!
pentru c5 imagina7ia noastr5 ) sau! mai bine &is! mintea noastr5 ) se g5se8te #e fapt 6n tot
corpu. "intea nu poate fi separat5 #e trup! a8a c5! #ac5 a$em o probem5 #e s5n5tate 6n
imagina7ie minte! a$em una 8i 6n corp. Iat5 esen7a eg5turii #intre minte 8i corp!
referitoare a o 6n7eegere #iferit5! mai profun#5 a tubur5rii #in <imagina7ia pacientuui,.
Leg5tura #intre minte 8i corp
Exist5 #o$e&i certe ae faptuui c5 accept5m intuiti$ eg5tura #intre minte 8i corp. +e
exempu! spunem <ai s5 te 6mbon5$e8ti #e at9tea gri*i, sau <eram at9t #e stresat c5 nu am
putut s5 #orm,! ambee #emonstr9n# con$ingerea c5 mintea poate pro#uce un efect fi&ic
asupra corpuui. C%iar 8i #octoru! recoman#9n# un me#icament #espre care 8tie c5 $a
6n5tura simptomee unei afec7iuni cau&ate #e stres! recunoa8te c5 persoana respecti$5 68i
imaginea&5 c5 e bona$5.
Cercet5rie 6n #omeniu me#icinei ofer5 #o$e&i 8tiin7ifice mai puternice ae faptuui c5
eg5tura #intre minte 8i corp nu este #oar intuiti$5! ci 8i fi&ioogic5. Cee mai
con$ing5toare #ate pro$in #e a #r. Can#ace -ert! psi%oneuroimunoog care a stu#iat
efectee min7ii 8i emo7iior asupra s5n5t57ii. Cercet5rie #r. -ert s)au concentrat pe
substan7ee bioc%imice 8i numite <neuropepti#e, sau %ormonii sanatatii #espre care s)a
#escoperit c5 ar fi <moecue)mesager, ce #uc semnaee sau comen&ie #e a creier spre
fiecare ceu5 #in corp. +r. -ert a #escoperit c5 neuropepti#ee ac7ionea&5 ca ni8te c%ei ce
se potri$esc 6n 6ncuietori! respecti$ &one #e pe ceue numite receptori. S)a #emonstrat c5
receptorii acoper5 suprafa7a tuturor ceueor #in corp! incusi$ cee ae sistemuui
imunitar! ae sistemuui en#ocrin 8i ae p5r7ior corpuui controate #e sistemu ner$os
$egetati$ 'SN1(. SN1 regea&5 mute func7ii ae corpuui nostru ce au oc in$ountar!
cum ar fi. pusu! respira7ia! transpira7ia! #igestia! circua7ia s9ngeui etc. Neuropepti#ee
ne a*ut5 s5 #esf58ur5m procesee in$ountare #in corp. Ee #uc mesa*e ce spun ceueor
pumonare s5 inspire 8i s5 expire! ceueor #in gan#ee suprarenae s5 pro#uc5
a#renain5 8.a.m.#.
Conform cercet5rior #r. -ert! neuropepti#ee #uc 8i comen&i pentru emo7iie noastre.
Astfe! #ac5 cine$a e fericit! trist sau furios! o anumit5 neuropepti#5 ar #uce ace
sentiment prin tot corpu. +e8i nu s)a conceput 6nc5 un experiment %ot5r9tor care s5
i#entifice 6ntr)un mo# 8tiin7ific riguros care neuropepti#5 #uce cu ea o anumit5 emo7ie! #r.
-ert afirm5 cu 6ncre#ere c5 neuropepti#ee sunt <eemente bioc%imice #e eg5tur5 ae
emo7iior,. +r. -ert mai sus7ine c5 sistemu #e moecue)mesager 8i receptori repre&int5 o
<re7ea psi%osomatic5 #e comunica7ie,! a#ic5 eg5tura fi&ioogic5 #intre minte! emo7ii 8i
corp. "oecuee)mesager sunt #e fapt! #up5 spusee ei! <sucu c%a3rei,. <Substan7ee
c%imice care fac eg5tura #intre emo7ii 8i receptorii acestora se g5sesc 6n fiecare ceu5
#in corp.,
Astfe! me#icina mo#ern5 #emonstrea&5 6n mo# 8tiin7ific ceea ce noi cunoa8tem intuiti$!
8i anume c5 mintea este pre&ent5 6n tot corpu.
Subcon8tientu
Nu a$em! totu8i! o singur5 minte pre&ent5 6n corp. A$em #e fapt #ou5 min7i ) sau! #ac5
prefera7i! #ou5 p5r7i ae unei singure min7i. con8tientu 8i subcon8tientu! a#ic5 partea
min7ii cea mai important5 pentru s5n5tate.
Con8tientu 6nseamn5 $oin7a noastr5! con8tienti&area spa7iuui 8i timpuui. Este acea parte
a min7ii pe care o foosim pentru a ne stabii scopurie 8i a face e$au5ri ra7ionae. Atunci
L4
c9n# $ei fi instruit pe parcursu cursuuii #e fa75 s5 <67i foose8ti inten7ia, a 6nceputu
#iferiteor exerci7ii! 67i $ei foosi partea con8tient5 a mintii.
Subcon8tientu este acea parte a min7ii noastre ce r5m9ne 6n afara con8tientuui! 68i #uce
a cap5t 6n#atoririe mentae f5r5 contro $oiti$ ori $oin75 #in partea noastr5. Iat5
principaee responsabiit57i ae subcon8tientuui . 6n primu r9n#! regea&5 toate func7iie
incon8tiente ae corpuui nostru. Automat! subcon8tientu controea&5 b5t5ie inimii!
circua7ia s9ngeui! respira7ia! func7iie creieruui! secre7iie en#ocrine 8i toate ceeate
procese organice #in corp! care ar fi imposibi #e controat 6n mo# con8tient! 6n a #oiea
r9n#! subcon8tientu ne stoc%ea&5 emo7iie! amintirie 8i cuno8tin7ee! at9t in#i$i#uae! c9t
8i coecti$e. Astfe #e ar%i$e mentae incu# istoria noastr5 persona5! ac5tuit5 #in tot ce
am 6n$57at! toate experien7ee 8i infuen7ee ) bune 8i ree! po&iti$e 8i negati$e! fie c5 au
a$ut oc 6n mo# repetat 6n #ecursu $ie7ii sau #oar pre7 #e c9te$a cipe! trec5toare #ar
traumatice. Tot aici intr5 8i istoria noastr5 coecti$5! ac5tuit5 #in amintiri!
comportamente 8i 6n$575minte pe care e 6mp5rt58im ca membri ai rasei umane. Unee
8coi #e psi%oogie o numesc <subcon8tientu nostru coecti$,! 6n a treiea r9n#!
subcon8tentu controea&5 fuxu #e prana 6n corp. E absoarbe! asimiea&5 8i #istribuie
prana 6n tot corpu energetic ce 6ncon*oar5 corpu fi&ic 8i 6 p5trun#e! 6n a patruea r9n#!
8i probabi ce mai important pentru #iscu7ia noastr5 #espre s5n5tate 8i boa5!
subcon8tientu se str5#uie8te s5 ne prote*e&e #e ree! #e perico 8i #e #ureri.
Cum ne <prote*ea&5, mintea noastr5
Omenirea a e$ouat 6n #ecursu a sute #e mii #e ani! iar nou5 6nc5 ne)au r5mas unee
r5m58i7e ae structurii str5mo8ior no8tri preistorici. Unee sunt #e or#in fi&ic ) #e
exempu! apen#icee nu ser$e8te 6n pre&ent nici unui scop bioogic! totu8i 6 a$em. "ut
mai mute r5m58i7e sunt #irecti$e mentae ori emo7ionae care ni s)au imprimat 6n
subcon8tient. Cea mai important5 este protec7ia 8i asigurarea supra$ie7uirii. Instinctu
respecti$ este o reic$5 menta5 #in $remuri preistorice! pe c9n# str5mo8ii no8tri erau
ne$oi7i s5 upte 6n fiecare &i pentru supra$ie7uire. Impusu #e protec7ieYsupra$ie7uire este
ten#in7a noastr5 6nn5scut5 #e a procrea 8i #orin7a #e a tr5i. Se mai manifest5 8i sub forma
unor reac7ii ce $in 6n a*utor pentru a ne asigura supra$ie7uirea emo7iona5 sau psi%oogic5!
prin mecanismee cu care facem fa75 emo7iior negati$e! amintirior traumatice 8i
concep7iior #5un5toare sau imitati$e. Cu toate acestea! ironia const5 6n faptu c5
principaa strategie emo7iona5 sau psi%oogic5 #e supra$ie7uire poate fi o cau&5
semnificati$5 a probemeor #e s5n5tate. ea 6mpie#ic5 g9n#u! concep7ia! sentimentu sau
emo7ia sup5r5toare s5 #e$in5 con8tiente! astfe 6nc9t s5 nu mai tr5im aceea8i #urere pe
care am sim7it)o prima oar5. Un exempu obi8nuit ar fi faptu c5 aproape oricine este
e#ucat c5 nu e bine s5 sim7i sau s5 exteriori&e&i anumite emo7ii! cum ar fi furia! 6n
copi5rie! #ac5 p9ngi atunci c9n# e8ti ner$os sau sup5rat! un p5rinte ipsit #e r5b#are ar
putea s5 7ipe a tine s5 <67i 7ii guraP , = un profesor te)ar putea pune a co7 sau coegii #e
cas5 ar putea s5 te tac%ine&e. +in cau&5 c5 inci#ente #e acest gen se repet5 6n timp!
6n$575m ) pentru c5 a8a este programat subcon8tentu ) s5 ne reprim5m furia 6ntruc9t nu
ne pace c9n# cine$a 7ip5 a noi! ne pe#epse8te sau ne ri#icui&ea&5= astfe #e ucruri ne
pro$oac5 #urere. +eseori subcon8tientu ne mai 6ngroap5 8i amintirie traumatice ae
inci#enteor originare ce au #us a programare ) 6n ca&u #e fa75! cu p5rin7ii! profesorii 8i
coegii #e cas5 )! #eoarece 8i amintirie respecti$e ne)ar pro$oca #urere.
Subcon8tientu are inten7ii bune 6n 6ncercarea sa #e a ne <prote*a, #e #urere! 6ns5
reprimarea creea&5 ceea ce #octoru neuroog numeste <imit5 func7iona5,! care se
L;
manifest5 atunci c9n# o tuburare emo7iona5! p5strat5 sau reprimat5 cu t5rie 6n
muscuatura corpuui! creea&5 o perturbare energetic5 ce 6mpie#ic5 circua7ia norma5 a
pranei. G5r5 re&er$e a#ec$ate #e energie! partea #in corp cu imit5 func7iona5 nu
func7ionea&5 cum trebuie ) se o$e8te fie #e congestie energetic5! fie #e #eficien75 ) 8i
poate s5 apar5 o boa5 sau b probem5 #e s5n5tate.
Trei #intre cee mai cunoscute strategii #e supra$ie7uire emo7iona5 ae subcon8tientuui
sunt. 6mpotri$irea #e a sim7i emo7ii negati$e! reprimarea 8i formarea #e concep7ii
imitati$e.
Impotri$irea #e a sim7i emo7ii negati$e
Licen7iatu 6n psi%oogie GaF Sen#ric3s consi#er5 c5 <toate emo7iie negati$e sunt un#e
#eicate! #e scurt5 #urat5,. Totu8i! mu7i oameni pot #o$e#i intensitatea 8i #urata
6n#eungat5 a temerior or. gri*i fa75 #e o po&i7ie nesigur5 a ser$iciu sau pri$itoare a
bani! furii sim7ite 6n copi5rie fa75 #e p5rin7i! fra7i sau surori! nesiguran75 fa75 #e aspectu
fi&ic! sen&a7ia #e no# 6n g9t atunci c9n# trebuie s5 $orbeasc5 6n fa7a mai mutor oameni.
Cum s5 fie #oar scipiri #e energie menta5 trec5toareM Ee sunt #e fapt emo7ii negati$e
ce)i fac pe oameni s5 se c%inuiasc5 6n momentu 6n care 6ncearc5 s5 e fac5 fa75.
"ai exist5 6ns5 o parte a #efini7iei ui Sen#ric3s. <Toate emo7iie negati$e sunt un#e
#eicate! #e scurt5 #urat5! 6n ca&u 6n care nu ne 6mpotri$im s5 e sim7im,. Incapacitatea
noastr5 #e a recunoa8te 8i sim7i emo7ii negati$e 6n corp ) 8i nu emo7ia negati$5 6n sine )
creea&5 imite func7ionae ce 6mpie#ic5 circua7ia norma5 a pranei.
Impotri$irea #e a sim7i emo7ii negati$e se mai nume8te 8i negare. S5 #iscut5m #espre
mo#u 6n care trat5m frica! 6n societatea noastr5 este inacceptabi s5 sim7i 8i s5 ar57i frica!
mai aes 6n ca&u b5rba7ior. Este o programare cutura5 uni$ersa5. Acest ucru nu ne
opre8te 6ns5 s5 ne fie fric5 #e 6n57imi! p5ian*eni! #iscursuri 6n pubic! moarte! pier#erea
su*bei sau #e ate sute #e posibie situa7ii ce #ecan8ea&5 temeri sau fobii. La urma urmei!
este c9t se poate #e omenesc s5)7i fie fric5. Totu8i! #eseori ar5t5m #ispre7 fa75 #e cine$a
care recunoa8te c5 6i este fric5! fa75 #e cine$a presupus a fi moae! sab sau %ipersensibi.
Astfe! 6ntr)o societate 6n care nu trebuie s5 ar5t5m frica! 6n$575m '8i prin 6n$57are suntem
programa7i( aproape 6n fiecare situa7ie ) #e a p5rin7i! profesori! antrenori! semeni 8i ate
persoane cu autoritate ) s5 nu sim7im 8i s5 nu ar5t5m fric5 in#iferent #e situa7ie. Instinctu
#e supra$ie7uire a subcon8tientuui 68i face ime#iat apari7ia pentru a ne <prote*a, #e orice
sen&a7ie #e team5 8i 6ngroap5 astfe orice temere sau fobie ce s)ar putea ascun#e 6n corpu
nostru! sc5p9n# #e atura con8tient5 a min7ii. O #at5 6ngropate 8i reprimate! temerie 8i
fobiie pot #a na8tere imiteor func7ionae care 6mpie#ic5 fuxu #e prana 8i pot #uce a
probeme #e s5n5tate.
Noi c%iar sim7im efectee fricii 6n corp! #e exempu b5t5i acceerate ae inimii! gura
uscat5 sau un go 6n stomac! #ar numai #up5 ce emo7ia negati$5 a a*uns a o asemenea
intensitate! 6nc9t sparge toate &i#urie #e ap5rare ae subcon8tientuui nostru. Atunci c9n#
sim7im 6n corp efectee fi&ice ae unei emo7ii negati$e! emo7ia respecti$5 a trecut #e
mecanismu #e supra$ie7uire a subcon8tientuui 8i a creat o perturbare energetic5. +in
acest moment! o probem5 fi&ic5 #e s5n5tate poate fi iminent5.
<Sufocarea,
+ac5 ai trecut printr)o 6nt9mpare traumatic5 6n tinere7e ) #e exempu! cine$a a abu&at
fi&ic #e tine sau ai crescut 6ntr)o 7ar5 6n care #ominau confictee armate )! amintirie
respecti$e $or fi stocate 6n subcon8tientu t5u 8i! prin urmare! 6n tot corpu. -entru a
6mpie#ica aceste amintiri s5 apar5 6n mintea ta con8tient5! un#e s)ar #erua #in nou!
L@
subcon8tientu! ac7ion9n# 6n $irtutea principaei #irecti$e #e a prote*a! #eseori <sufoc5,
amintirea respecti$5. contract5 sau str9nge mu8c%ii nete&i sau organu intern un#e este
stocat5 amintirea. Sufocarea este un tip specific #e 6mpotri$ire fa75 #e resim7irea unor
emo7ii negati$e. Iat5 c9te$a exempe #espre mo#u 6n care sufocarea #5 na8tere a imite
func7ionae ce 6mpie#ic5 fuxu norma #e prana 8i poate #uce 6n cee #in urm5 a
probeme #e s5n5tate.
X +ac5 subcon8tientu contract5 mu8c%ii nete&i ai tra%eii! se poate a*unge a astm.
X +ac5 subcon8tientu contract5 mu8c%ii nete&i ai $e&icii urinare! se poate a*unge a
incontinen75 urinar5.
X +ac5 subcon8tientu contract5 mu8c%ii nete&i ai $aseor sanguine! se poate a*unge a
%ipertensiune sau! #ac5 contract5 anumite $ase ce #uc a creier! se poate a*unge a
migren5.
X +ac5 subcon8tientu contract5 mu8c%ii nete&i ai tractuui intestina! se poate a*unge a
coit5 spastic5! a$9n# ca efect #ureri ab#ominae $agi! baonare! #iaree sau constipa7ie.
'Nu uita c5 afec7iunie mai sus men7ionate sunt tubur5ri func7ionae. +e aceea ee sunt
greu #e #etectat 6n urma ceor mai mute anai&e. Originea or este emo7iona5 8i
energetic5! nu anatomic5.(
Totu8i! subcon8tientu nu contract5 #oar mu8c%ii nete&i asupra c5rora nu a$em nici un
contro con8tient.
+in aceste stu#ii e 8i)a #e&$otat urm5toarea teorie. o cau&5 aproximati$a a #urerii
structurae este contractarea ner$ior #e c5tre mu8c%i 8i restr9ngerea circua7iei sanguine
c5tre &ona afectat5! ceea ce #uce a %ipoxie ocaa! a#ic5 a ipsa #e oxigen. Cau&a
esen7ia5 este m5 incapacitatea persoanei #e a rega 8i conciia emo7iie negati$e! mai aes
furia.
Se afirm5 c5 este o norm5 genera acceptat5 6n societate faptu c5 oamenii nu trebuie s5)8i
simt5 emo7iie negati$e! mai aes furia. Atunci c9n# ea se acumuea&5! cum i se 6nt6mp5
fiec5ruia #intre noi c9teo#at5 subcon8tientu! in tentati$a sa sincer5! #ar prost #irec7iona5
#e a ne prote*a 8i #e a ne a*uta s5 supra$ie7uim 6ntr)o ume 6n care astfe #e emotii nu sunt
portri$ite spune <nu este bine s5 sim7i furie,. Apoi subcon8tientu ne <prote*ea&5,!
#etermin9n# anumi7i mu8c%i s5 se contracte
si sa #ea na8tere #urerii pentru a ne #istrage aten7ia #e a furie.
Tratamentu necesar 6n scopu $in#ec5rii este o at5 $i&iune a mo#uui 6n care se tratea&5
#urerea. pacien7ii s5 nu)8i mai cocoo8easc5 spatee sau s5 ia pastie atunci c9n# 6i #oare!
ce$a ci s5 se 6ntrebe ce anume e pro$oac5 furia! ei nu trebuie s5 se #escotoroseasc5 #e
furie ca s5 e treac5 #urerea! ci #oar #e 6mpotri$irea or #e a sim7i furia.
Concep7iie imitati$e
+ac5 6n copi5rie ai obser$at c5 p5rin7ii t5i nu erau prea ferici7i 8i 6n cas5 au&eai mai tot
timpu #oar certuri 8i 7ipete! ce fe #e concep7ii cre&i c5 7i)ai forma #espre c5s5torieM
+ac5 $eneai acas5 numai cu note #e L 8i #e /C! 8i cu toate acestea tat5 t5u te #o*enea 6n
mo# repetat c5 nu ai #oar note #e /C! ce p5rere 7i)ai forma #espre orice efort $iitor care
nu s)ar #o$e#i perfect M
Iat5 c9te$a exempe #e mo#ait57i prin care ne form5m concep7ii imitati$e.
Concep7iie imitati$e sunt *u#ec57i mentae pe care e facem fa75 #e noi 6n8ine! fa75 #e
mersu umii sau fa75 #e mo#u 6n care interac7ion5m 6n ume raportat a informa7ii
gre8ite! incompete sau prost 6n7eese pe care e)am primit! mai aes 6n #ecursu anior #e
formare #in copi5rie. Informa7iie respecti$e pot pro$eni #e a persoane cu o autoritate
LA
important5 'p5rin7i! profesori! Biseric5(! #e a semeni 'coegi #e cas5! prieteni( sau
in#irect! #in ate surse sociae 'c5r7i! tee$i&iune! fime! recame(. Exist5 posibiitatea ca
informa7iie respecti$e s5 fie! pe un#e$a! a#e$5rate. -robabi c5snicia p5rin7ior t5i n)a
fost una foarte reu8it5 sau ba&at5 pe afec7iune! sau poate 6ntr)a#e$5r nu a$eai cum s5
a*ungi #ansatoare.
Informa7iie pot c%iar s5 fie bine inten7ionate. -robabi c5 tat5 t5u cre#ea sincer c5
6ncerca s5 te moti$e&e s5 #ai tot ce ai mai bun. Totu8i! mintea copiuui nu are capacitatea
#e a #iferen7ia 8i #e a sorta mesa*ee respecti$e! astfe c5 ee! nefiin# fitrate! infuen7ea&5
subcon8tientu 8i #uc a formarea unor teorii nea#e$5rate #espre tine 6nsu7i 8i #espre
ume. Astfe #e generai&5ri grosiere #e$in concep7ii imitati$e care uneori sunt cee mai
#ure tipuri #e programare a subcon8tientuui 6n scopu 6n#ep5rt5rii sau ocoirii.
Concep7iie imitati$e 67i creea&5 probeme #e s5n5tate 6n principa prin interme#iu
emo7iior negati$e! stresuui 8i frustr5rii pe care e pro#uc atunci c9n# 6ncerci s5 ac7ione&i
6mpotri$a or 6n #ecursu $ie7ii. -ornin# #e a exempee #e mai sus! iat5 cum concep7iie
imitati$e creea&5 emo7ii negati$e ce #uc a probeme #e s5n5tate.
X 6n ca&u 6n care 7i)ai format concep7ia imitati$5 c5 <nimeni nu poate a$ea o c5snicie
fericit5,! #rept re&utat a unei $ie7i #eporabie 6n copi5rie! exist5 toate 8ansee s5 ai
nenum5rate probeme cu rea7iie pe care 7i e faci ca a#ut. S)ar putea c%iar s5 te tre&e8ti
cu cine$a tota nepotri$it pentru tine. Sau s)ar putea s5 treci printr)o serie #e rea7ii sau
c5snicii nefericite. Ai putea #e$eni furios! moroc5nos 8i ranc%iunos! incapabi #e a oferi
sau primi #ragoste.
X +ac5! #atorit5 faptuui c5 nu ai reu8it s5 a*ungi o #ansatoare #e succes! 7i)ai format
concep7ia imitati$5 c5 <nu e8ti bun5 #e nimic,! s)ar putea s5 fitre&i mute aternati$e pe
care e $ei a$ea 6n $ia75 prin concep7ia respecti$5. Este posibi s5 te #escurci sab 6n mute
#omenii! 6n c5utarea unei su*be! 6n rea7ii 8i situa7ii #espre care 8tii c5 nu sunt cee mai
bune pentru tine. S)ar putea s5)7i #e&$o7i o 6n#oia5 #e sine cronic5 8i s5 fii frustrat5 6n
orice situa7ie! ipsin#u)7i 6ncre#erea #e a upta pentru ceea ce $rei cu a#e$5rat 8i
capacitatea #e a fi mu7umit5 #e ceea ce ai reai&at.
X +ac5 moraa pe care 7i)a f5cut)o tat5 t5u 6n eg5tur5 cu notee uate te)a #eterminat s5)7i
forme&i concep7ia c5 <trebuie s5 fac totu perfect,! s)ar putea s5 treci prin $ia75 cu
speran7e #e8arte! socotin# 6ntot#eauna c5 tu 8i ceia7i #in *uru t5u nu trebuie s5 a$e7i nici
un #efect! 6ntr)o ume imperfect5! cu oameni imperfec7i 8i eforturi imperfecte! este
formua pentru o $ia75 pin5 #e #e&am5gire! furie 8i nefericire.
Subcon8tientu este neutru! #ar 6 po7i <atrage #e partea ta,
Subcon8tientu este neutru. Nu este nici <#e partea ta,! nici <6mpotri$a ta,. Se spune
#eseori c5 subcon8tientu func7ionea&5 ca un computer! f5c9n#u)8i #atoria 6n conformitate
cu informa7iie 6nc5rcate 6n e. "a*oritatea programeor sae sunt a$anta*oase! sau au ce
pu7in o atur5 po&iti$5 sau uti5. +e exempu! este bine c5 nu trebuie s5 g9n#e8ti con8tient
pentru a)7i controa respira7ia. Unee programe au at9t impicati po&iti$e! c9t 8i negati$e.
+e exempu! este bine c5 atunci c9n# suntem 6ntr)o situa7ie ce ne pune $ia7a 6n perico nu
trebuie s5 acti$5m toate sc%imb5rie corpuui ce se manifest5 pentru a ne sa$a prin
interme#iu g9n#irii con8tiente. +ar! #up5 cum ai citit mai #e$reme! impusu #e prote*are
a subcon8tientuui poate s5 mearg5 mai #eparte 8i s5 pro$oace probeme! 6n sf9r8it!
fiecare #intre noi mai are mute ate programe pe care e)a 6n$57at! #e&$otat sau #eprins
6n timpu $ie7ii! pro$enite prin interme#iu infuen7ei p5rin7ior! 8coii! semenior! a
LB
mi*oaceor #e informare #e mas5 8i a ator figuri cu autoritate. Giecare #intre ee este
unic5 pentru noi. Unee programe! a#9nc ascunse! #up5 cum ai $5&ut 6n pre&entu capito!
pot fi cau&a principa5 a mutor afec7iuni fi&ice 8i emo7ionae.
Iat5 8i $estea bun5. 67i po7i reprograma subcon8tientu. C%iar #ac5 e a creat programe ce
generea&5 conficte personae! greut57i 6n rea7ii sau probeme #e s5n5tate! programee
respecti$e pot fi mo#ificate sau e$itate= po7i s5)7i atragi subcon8tientu <6napoi #e partea
ta,. -o7i 6n5tura emo7iie negati$e! amintirie traumatice 8i concep7iie imitati$e ce
constituie #o$e&i ae program5rii #5un5toare ) 8i care pro$oac5 mute probeme #e
s5n5tate ) 6n$579n# s5 comunici cum trebuie cu subcon8tientu si $ei 6n$57a #ou5 astfe #e
te%nici puternice #e comunicare.
Re&umatu cau&eor energetice 8i emo7ionae ae probemeor #e s5n5tate
Iat5 un re&umat a puncteor)c%eie! referitoare a cau&ee energetice 8i emo7ionae ae
probemeor #e s5n5tate.
/. A$em o anatomie energetic5 ) sau corp energetic ) ce 6ncon*oar5 8i p5trun#e corpu
fi&ic. Corpu energetic ac7ionea&5 8i ca 8abon sau mo#e pentru corpu fi&ic.
4. Subcon8tientu este maga&ia centra5 a g9n#urior! sentimenteor! concep7iior!
emo7iior 8i amintirior noastre ) at9t po&iti$e! c9t 8i negati$e.
;. Subcon8tientu se g5se8te 6n tot corpu fi&ic! prin interme#iu unui sistem #e mesa*e
neurobioc%imice. La ni$e fi&ioogic! subcon8tientu #uce comen&i a p5r7ie corpuui ce
se ocup5 cu func7iie in$ountare. +e asemenea! ne #istribuie g9n#urie! sentimentee!
concep7iie! emo7iie 8i amintirie tuturor p5r7ior corpuui.
@. Subcon8tientu este 6mpr58tiat 6n tot corpu fi&ic prin interme#iu corpuui energetic. La
ni$e energetic! subcon8tientu regea&5 8i controea&5 fuxu #e prana prin corp.
A. A$em o atur5 incon8tient5 a min7ii ce se comport5 6ntru c9t$a ca 8i un <computer
neutru,. +eci ac7ionea&5 6n func7ie #e #atee pe care e)a primit sau #e program5rie ce i
s)au f5cut. A$em programe imprimate 6n subcon8tient 8i a$em programe pe care e)am
6n$57at sau preuat 6n #ecursu $ie7ii. Ee pot sau nu s5 fie a$anta*oase pentru noi! 6ns5
programee negati$e sau #5un5toare pot fi mo#ificate sau e$itate. Subcon8tientu poate fi
reprogramat 6n$579n# s5 comunic5m cu e c9t mai corect.
B. Subcon8tientu poate s5 fixe&e 6n corpu fi&ic ) 8i uneori c%iar o face ) emo7ii negati$e!
cum ar fi frica sau furia! amintiri ae traumeor personae! concep7ii imitati$e #espre
nesiguran7ee 8i sim7u persona a 6ncre#erii 6n sine! gri*i 8i neini8ti &inice egate #e
$ia75 8i #e munc5. Nu o face cu rea inten7ie! ci mai #egrab5 #in #orin7a #e a ne <prote*a,
#e #urerea pe care ar pro$oca)o emo7iie 8i e$enimentee respecti$e a#use 6napoi 6n
mintea con8tient5! ca& 6n care ar trebui s5 e retr5im.
I. 6mpotri$irea #e a sim7i emo7ii negati$e! amintiri traumatice 8i concep7ii imitati$e poate
crea perturb5ri energetice numite imite func7ionae! ce sunt obstacoe 6n caea circua7iei
normae a pranei! necesar5 pentru o bun5 stare #e s5n5tate. -erturb5rie energetice sunt ca
ni8te boo$ani mari 6ntr)un p9r9ia8. In susu apei exist5 acumu5ri excesi$e= 6n *osu apei
mai r5m9ne #oar un firice #e ap5. 6n anatomia ta energetic5! perturb5rie respecti$e sunt
#e fapt congestie 8i #eficien75 energetic5.
D. Corpu fi&ic reac7ionea&5 a perturb5rie energetice cu tensiune muscuar5 sporit5!
6mpotri$ire 8i efort! ce aimentea&5 cicu #e re&isten75 8i perturb5rie energetice.
L. Intensitatea perturb5rii energetice ) fie ea congestie! #eficien75 sau o combina7ie a
ambeor ) se m5re8te p9n5 ce! 6n fina! apare o probem5 #e s5n5tate.
+ac5 ai 6ncercat $reo#at5 s5)7i foose8ti atura con8tient5 a min7ii pentru a)7i #ep58i
LI
temerie! neini8tie sau concep7iie imitati$e! probabi c5 ai 6ncercat una #intre cee trei
sou7ii. negarea! sau 6n5turarea or #in mintea con8tient5= abaterea! sau 6nocuirea
g9n#uui negati$ cu g9n#uri po&iti$e= sau #istragerea! respecti$ anga*area 6ntr)o acti$itate
for7at5! astfe 6nc9t s5 nu e mai obser$i. +ac5 6ntr)a#e$5r ai 6ncercat una #intre cee trei
sou7ii bine cunoscute! probabi ai mai #escoperit c5 te)a a*utat s5 te sim7i bine o $reme!
#ar nu a 6n5turat #efiniti$ emo7ia negati$5 sau concep7ia respecti$5. +up5 cum ai citit
negarea sau reprimarea emo7iei negati$e nu face atce$a #ec9t s5)i #ea mai mut5 putere!
#eoarece subcon8tientu 6ngroap5 mai a#9nc sentimentee. +istragerea aten7iei prin
repetarea unor afirma7ii po&iti$e te poate a*uta s5 #ep58e8ti temporar temeri mo#erate.
Totu8i! 6n ca&u neini8tior mai a#9nc fixate 8i a concep7iior 6nr5#5cinate! este ca 8i cum
ai apica un strat #e $opsea proasp5t5 pe o suprafa75 $ec%e! f5r5 a o poi&a 8i a o grun#ui
6nainte. nu are cum s5 7in5. A)7i #istrage aten7ia u9n# #roguri! consum9n# b5uturi
acooice! *uc9n# *ocuri #e noroc! f5c9n# sex 6n exces! a*ung9n# #epen#ent #e munc5 sau
#e#ic9n#u)te 6n totaitate unui %obbF nu 6nseamn5 atce$a #ec9t e$itare. -robema nu $a
#isp5rea= nu faci #ec9t s5 te ascun&i #e ea. Negarea! abaterea 8i #istragerea nu ofer5
re&utate #e #urat5! #eoarece ee repre&int5 tentati$e #e negare con8tient5 a unei probeme
apar7in9n# subcon8tientuui! 6ncerc9n# 6n mo# con8tient s5)7i t5g5#uie8ti sau s5 67i
boc%e&i emo7iie 8i concep7iie subcon8tientuui! $ei upta 6mpotri$a ta! ceea ce #oar 67i
$a m5ri 6mpotri$irea. +ac5 $ei 6n$57a s5 comunici 6ntr)un mo# a#ec$at cu subcon8tientu
t5u! respecti$ s5 recuno8ti! s5 accep7i 8i s5)7i sim7i emo7iie negati$e! concep7iie
imitati$e 8i traumee! $ei sc5pa #e ee #efiniti$ )po7i mo#ifica sau e$ita at9t programarea
negati$5! c9t 8i neini8tea menta5 8i probemee fi&ice #e s5n5tate pe care e pro$oac5.
CURS JIII
AUTO1IN+ECAREA
Iat5 primu #intre cei 8ase pa8i spre auto$in#ecare. 6n5turarea emo7iior negati$e 8i a
concep7iior imitati$e.
In5turarea #irect5 8i in#irect5
Exist5 #ou5 principae te%nici #e 6n5turare. #irect5 8i in#irect5. "eto#a #irect5 se
foose8te numai pentru a 6n5tura pie#icie emo7ionae 8i energetice. "eto#a in#irect5
ofer5 o $arietate #e a$anta*e energetice sau care 7in #e s5n5tate! printre care 8i 6n5turarea
emo7iior negati$e.
"eto#ee #irecte incu# #ou5 exerci7ii simpe 6n capitou #e fa75 . con8tienti&area! o
te%nic5 cogniti$5 care te a*ut5 s5 recuno8ti 8i s5 sim7i 6n mo# constructi$ perturb5rie
emo7ionae= 8i g9n#irea superioar5! o meto#5 rapi#5 #e #ob9n#ire a unei perspecti$e
obiecti$e asupra purt5rior 8i obiceiurior negati$e. A8a cum a expicat prima #at5
#octoru 6n fiosofic GaF Sen#ric3s 6n cartea sa Cu iu7eaa $ie7ii. o nou5 abor#are a
sc%imb5rii personae prin interme#iu terapiei ce $i&ea&5 corpu! meto#ee #e 6n5turare
#irect5 func7ionea&5 6n principa prin pasarea con8tienti&5rii non)critice pe o probem5 6n
#ecursu unei anumite perioa#e #e timp. Concentrarea aten7iei neutre pe g9n# sau emo7ie
6i fur5 puterea= boca*u este <seit, #e energie! 6n cee #in urm5 se #i&o$5! iar
programarea ta negati$5 este neutrai&at5 eficient sau e$itat5.
LD
"eto#ee in#irecte cuprin# respira7ia pranic5! te%nici #e manipuare a energiei! precum
scanarea! m5turarea 8i energi&area !igiena energetic5 8i me#ita7ia. Giecare meto#5
in#irect5 6n5tur5 emo7iie negati$e 6ntr)un mo# pu7in #iferit.
At9t meto#ee #irecte! c9t 8i cee in#irecte sunt eficiente 6n 6n5turarea emo7iior negati$e
8i a concep7iior imitati$e! #e8i #ifer5 prin mo#u 6n care se reai&ea&5 6n5turarea!
6n5turarea printr)o meto#5 #irect5 este #e obicei mai #e efect 8i subit5= meto#ee
in#irecte sunt mai subtie 8i gra#uae. Nu sunt totu8i regui fixe. +e exempu! respira7ia
pranic5 este o te%nic5 simp5! reati$ pasi$5! care pro#uce sc%imb5ri po&iti$e #e
#e&$otare a energiei 8i #e 6mbun5t57ire a s5n5t57ii! 6ns5 poate a$ea re&utate
spectacuoase. "u7i oameni au experien7a 6n5tur5rii emo7iior 6ntr)un mo# abrupt 8i
rapi#! numai sc%imb9n#u)8i tiparee #e respira7ie. Iat5 at exempu. con8tienti&area poate
#etermina p5trun#eri subite ae emo7iior! moti$a7iior 8i purt5rior! #uc9n# a o 6n5turare
nea8teptat #e rapi#5 a compexeor. Con8tienti&area poate totu8i ucra a o rat5 mai
mo#erat5! promo$9n# sc%imb5ri po&iti$e ae comportamentuui energiei 8i s5n5t57ii 6n
#ecursu unei perioa#e mai ungi! sau poate func7iona treptat! astfe 6nc9t! 6ntr)o &i! pur 8i
simpu 67i #ai seama c5 o situa7ie sau un stimu nu te mai #eran*ea&5 ca 6nainte.
Nimic #in ce s)a spus nu 6nseamn5 c5 meto#ee #irecte sunt mai mut sau mai pu7in
eficiente #ec9t cee in#irecte! 6nseamn5 pur 8i simpu c5 6n5turarea are oc pe #iferite c5i
8i 6n timpi #iferi7i #e a persoan5 a persoan5. 1ite&a 6n5tur5rii #epin#e 8i #e
compexitatea probemei #e s5n5tate! #e $ec%imea ei! #e c9t #e a#9nc 6nr5#5cinat5 este
perturbarea #e a originea sa! #e aptitu#inea ta #e apicare a te%nicior! #e frec$enta cu
care e apici 8i #e c9t #e bine o faci.
Scopu t5u. integrarea
Scopu pentru care efectue&i procesu #e reintegrare! fie c5 utii&e&i o meto#5 #irect5 sau
una in#irect5! este s5 reai&e&i sc%imb5ri po&iti$e reae! #e ung5 #urat5! astfe 6nc9t s5 nu
mai sim7i simptomee fi&ice 6n corp. Este o stare #e integrare tota5! o stare #e s5n5tate 6n
care emo7iie negati$e 8i concep7iie imitati$e! precum 8i boca*ee energetice pe care e)
au creat au #isp5rut. "intea 8i corpu ucrea&5 6mpreun5! ai #ep58it orice programare
negati$5 #ob9n#it5! iar prana circu5 cum trebuie 8i #in abun#en75.
A#e$5rata integrare are oc #oar a ni$eu subcon8tientuui #eoarece! #up5 cum s)a
obser$at mai #e$reme! aici se af5 emo7iie negati$e 8i concep7iie imitati$e. Este #ifici
totu8i s5 men7inem o eg5tur5 apropiat5 cu subcon8tientu pentru a 6n5tura aceste boca*e!
6n5turarea 8i integrarea necesit5 #isocierea con8tient ) subcon8tient sau separarea p5r7ii
con8tiente a min7ii '8i a g9n#irii ei $oiti$e 8i emo7ionae( #e subcon8tient '8i #e emo7iie!
concep7iie 8i amintirie sae(. +isocierea ne ofer5 o perspecti$5 a mo#uui 6n care
ucrea&5 subcon8tientu. Iat5 un exempu. ai obser$at $reo#at5 c9t #e u8or este s5 #ai
sfaturi unui prieten sau unei cuno8tin7e! egate c%iar #e o probem5 #eosebit #e grea sau
6nc9cit5 M Este probabi $orba #e o #eci&ie #estu #e #ifici5. s5)8i sc%imbe su*ba! s5
#i$or7e&e! s5 aeag5 un curs #e ac7iune 6n ca&u copiuui care are probeme a 8coa5. Cu
toate acestea! cei mai mu7i #intre noi pot anai&a situa7ia a rece 8i #eseori pot oferi
ime#iat o sou7ie. +ar #ac5 ar fi fost probema noastr5! #ac5 am fi fost pu8i 6n fa7a
aceeia8i situa7ii! probabi c5 am fi petrecut foarte mut timp anai&9n# probema!
e$au9n# 8i ree$au9n# op7iunie! cercet9n# #etaiie 8i soicit9n# p5rerie famiiei!
prietenior! consiierior 8i poate c%iar o p5rere profesionist5. C%iar #up5 efectuarea
acestor cercet5ri 8i #up5 ce am cerut #iferite p5reri! este posibi s5 tragem 6n continuare
#e timp! s5 am9n5m sau c%iar s5 e$it5m uarea %ot5r9rii importante. +e ce M -entru c5
LL
suntem prea aproape #e ea! prea impica7i ca s5 fim obiecti$i. Ne g9n#im a consecin7ee
ce $or #ecurge! in#iferent #e caea #e ac7iune pe care am aes)o. 6ns5 atunci c9n# aegerea
apar7ine atcui$a 8i nu suntem afecta7i #e re&utat! este mai u8or s5 ne #istan75m #e
re&utatu fina 8i s5 u5m mai repe#e o %ot5r9re. Iat5 obiecti$itatea #e care ai ne$oie
pentru a 6n5tura emo7iie negati$e 8i concep7iie negati$e. Con8tienti&area a#ec$at5 este
caea #ob9n#irii obiecti$it5tii respecti$e.
Con8tienti&area
In tarie #in occi#ent exist5 ten#in7a #e a raporta con8tienti&area a unu #intre cee trei
sim7uri! 6ns5 con8tienti&area pe care trebuie s5 7i)o #e&$o7i pentru a 6n5tura emo7iie
negati$e nu impic5 capacitatea #e a $e#ea sau au&i #iferite ucruri= mai #egrab5 este
6nru#it5 cu ceea ce iteratura 2en nume8te 6n7eegere. o stare sus7inut5! #e $eg%e a
sensibiit57ii! ce te face s5 fii #esc%is 8i recepti$ a sen&a7iie ce apar #in interioru t5u.
Con8tienti&area poate fi atins5 numai cu a*utoru renun75rii a g9n#u con8tient 8i a
sim7irea acti$5. Atfe! atura con8tient5 a min7ii acoper5 subcon8tientu 8i suprim5 acea
capacitate #e&$otat5 #e a percepe sen&a7ii interioare. Con8tienti&area se aseam5n5 cu
auto%ipno&a! care #e fapt este o stare prin care 67i 6mbun5t57e8ti eg5tura cu
subcon8tientu. +e exempu! atunci c9n# se auto%ipnoti&ea&5! oamenii as5 mintea 8i
corpu s5 se reaxe&e 8i stabiesc o eg5tur5 mai profun#5 cu impusurie pro$enite #in
subcon8tient. Con8tienti&area este 8i non)critic5! ceea ce 6nseamn5 c5! pe m5sur5 ce
con8tienti&e&i o emo7ie negati$5 sau o concep7ie imitati$5! nu)7i por7i 7ie sau atcui$a
ranc%iun5 8i nici nu 6i asocie&i $reun #efect sau $reo caitate. +e exempu! #ac5 foose8ti
con8tienti&area 6n scopu 6n5tur5rii necesit57ii for7ate #e a fi perfect! ceea ce #eseori 6i
face pe oameni s5 fie mut prea autocritici sau s5)i critice pe a7ii! s)ar putea #eo#at5 s5 ai
#in nou experien7a #urerii pro$ocate #e critica aspr5 a p5rin7ior t5i pentru gre8ei minore
sau sentimentu cope8itor a e8ecuui! sentiment pe care /)ai a$ut atunci c9n# ai fost
respins5 a un examen.. -e m5sur5 ce emo7iie respecti$e ies #in nou a suprafa75 ) 8i cu
siguran75 $or ie8i! atfe nu ai cum s5 e 6n5turi )! pur 8i simpu e obser$i f5r5 s5
reac7ione&i a ee. Ceea ce 6nseamn5 c5! pe m5sur5 ce experien7ee respecti$e 68i fac
apari7ia! nu)7i $ei mai 6n$ino$57i p5rin7ii c5 au fost prea aspri cu tine 8i nu $ei mai tr5i
sen&a7ia #e *en5 pe care ai sim7it)o a /; ani. Te instruie8ti s5 e con8tienti&e&i pur 8i
simpu. Con8tienti&area este #ifici #e acceptat pentru occi#entai! pentru c5 ei fac parte
#intr)o societate care pune pre7 pe agresi$itate 8i ac7iune. A$em o abor#are #e tipu <treci
a treab5, atunci c9n# a$em #e re&o$at o probem5. Lu5m 6n #er9#ere aparenta pasi$itate
a 6n7eegerii 8i con8tienti&5rii! ceea ce poate p5rea o atitu#ine #e tipu <treci a treab5,.
-ractic9n# con8tienti&area cu a*utoru te%nicior #irecte #e 6n5turare! $ei a*unge totu8i s5)
7i #ai seama #e imensa ei capacitate #e $in#ecare.
Te%nici #e 6n5turare #irect5
Te%nicie #e 6n5turare #irect5 sunt #oar o mo#aitate #e comunicare forma5 cu
subcon8tientu sau cu sinee. Sou7ia pentru o comunicare eficient5 re&i#5 6n 6n7eegerea
faptuui c5 procesu #e comunicare poate fi $erba sau nu. <Criticu, #in tine! acea $oce
aspr5 #in mintea ta ce te #o*ene8te pentru orice gre8ea5 pe care o faci! comunic5 #e
obicei 6n cu$inte! 6ns5 ate p5r7i #in 8inee t5u 7i)ar putea <$orbi, prin fotografii sau
imagini. +e asemenea! ai putea primi o impresie! un sentiment sau o tres5rire fi&ic5 pe
m5sur5 ce practici te%nicie #e 6n5turare #irect5. Iat5 c9te$a exempe ae #iferiteor
mo#uri 6n care 7i se manifest5 sentimentee! foosin# contextu ne$oii excesi$e #e a fi
perfect! men7ionat mai sus. -e m5sur5 ce 67i 6n#rep7i con8tienti&area asupra probemei!
/CC
este posibi s5 au&i $ocea tat5ui t5u critic9n#u)te pentru nea*unsurie tae )acea8i ton 8i
aceea8i cu$inte pe care e foosea. Sau ai putea s5 sim7i cum 7i se str9nge stomacu pe
m5sur5 ce furia 8i frica pe care e)ai sim7it atunci ies #in nou a i$ea5. -o7i s5 $e&i o
imagine 6n care apari tu c9n# erai mic5 $enin# m9%nit5 #e a 8coa5 6n &iua 6n care ai uat
o nota mica! 8i sim7i cum 67i ca# umerii pe m5sur5 ce ai #in nou experien7a sentimenteor
#e e8ec! sau s)ar putea s5 au&i o $oce! poate pe cea a tat5ui t5u! a in$atatoarei sau
profesoarei! sau c%iar $ocea ta! spun9n#u)7i. <1ai #e capu t5uP ,.
Con8tienti&area sineui
-ractic9n# con8tienti&area 67i 6n#rep7i u8or aten7ia c5tre sentimentee generate 6n corpu
t5u #e o anumit5 emo7ie! concep7ie! g9n# sau traum5.
Con8tienti&area este opusu 6mpotri$irii. Nu te up7i cu emo7ia. Nu 6ncerci s5 te con$ingi
c5 nu este acoo. O recuno8ti 8i o sim7i 6ntr)un mo# obiecti$ 8i constructi$. +e exempu!
#ac5 criticu #in tine ) foosin# $ocea ta sau a atei persoane cu autoritate ) 6ncepe s5 te
mustre! iar ca reac7ie sim7i cum 7i se str9nge stomacu! pur 8i simpu con8tienti&ea&5 acest
sentiment. Nu te <certa, cu $ocea pe care o au&i 8i nu)7i abate sau #istrage aten7ia #e a
sen&a7ia #e #isconfort #in stomac! 6ncerc9n# s5 scapi #e ea. Nici nu 6ncerca 6n mo#
con8tient s5)7i reaxe&i stomacu. -ur 8i simpu fii una cu acea sen&a7ie 8i obser$5 c5 e
acoo 8i c5 e8ti con8tient #e ea. -ractic! 67i spui <sentimentu #in stomac nu e nici po&iti$!
nici negati$. A8a stau ucrurie 6n momentu #e fa75,. Apoi men7ine ace sentiment c9t #e
mut po7i. "ai mut #ec9t orice! con8tienti&area este non)critic5.
A sim7i emo7ii negati$e nu 6nseamn5 s5 boce8ti #e fiecare #at5 c9n# te g5se8ti 6ntr)o
situa7ie care 67i pro$oac5 team5. Nu 6nseamn5 nici s5 te compaci 6n emo7ia respecti$5 at9t
#e mut 6nc9t intensitatea ei s5 te parai&e&e sau s5 te #uc5 a #isperare! #epresie sau
autocomp5timire. -ur 8i simpu as5)te s5 sim7i sentimentee 8i sen&a7iie pe care e
pro$oac5 6n corpu t5u! f5r5 a fi critic sau a 6n$ino$57i.
Obser$a7ii egate #e practicarea con8tienti&5rii #e sine 8i #e exerci7iie #e g9n#ire
superioar5
X +urata potri$it5 pentru aceste 8e#in7e este #e /A p9n5 a 4C #e minute. -reungirea unei
8e#in7e te poate obosi. Ce mai bine este s5 6ncerci #in nou mai t9r&iu.
X O astfe #e 8e#in75 te a*ut5 s5 fii preg5tit pentru a foosi te%nicie men7ionate 6n titu.
-reg5te8te)7i cu aten7ie inter$iu cu sine= e$entua stabie8te)7i #inainte c9te$a 6ntreb5ri.
Totu8i! nu 6ncerca s5 anticipe&i finaitatea 8e#in7ei= ar 6nsemna s5 pui prea mute g9n#uri
con8tiente 6n ceea ce ar trebui s5 fie! 6n ce mai bun ca&! un #iaog spontan cu 8inee t5u
sau cu subcon8tientu. Ar trebui s5 8tii #estue #espre tine 6nsu7i 8i #espre mintea 8i corpu
t5u pentru a reai&a posibiee cau&e ae probemei 8i un#e ar putea a*unge #iaogu.
Imaginea&5)7i #inainte e$entuaee finait57i.
X R5m9i fexibi 8i spontan. >e#in7a ar putea)o ua pe o #irec7ie mut #iferit5 #e cea pe
care 7i)ai 6nc%ipuit)o tu. 6n ca#ru exerci7iuui #e con8tienti&are a sineui! as5)te 6n $oia
impresiior tae. Efectu9n# exerci7iu #e g9n#ire superioar5! pune)7i 6ntreb5ri #eicate #ar
profun#e #up5 fiecare r5spuns primit! p9n5 ce $ei a*unge a cau&a ce st5 a originea
probemei. +ac5 nu ob7ii nici o reac7ie sau #ac5 8e#in7a nu se 6n#reapt5 nic5ieri! este
probabi $orba #e o emo7ie negati$5 sau #e o concep7ie imitati$5 a#9nc 6nr5#5cinat5. Iat5
#ou5 sugestii 6n ca& c5 te 6mpotmoe8ti.
. combin5 te%nicie #e 6n5turare #irect5 cu respira7ia pranic5 8i apoi continu5 cu te%nici
#e manipuare a energiei! mai aes reme#ii specifice #e re#ucere a stresuui ce se
/C/
concentrea&5 pe 6n5turarea congestiior #in c%a3ree pexuui soar .
In timpu apic5rii te%nicior! s5 ai 6ncre#ere 6n sentimentee 8i impresiie tae.
Ascut5)7i corpu 8i accept5 sentimentee! impresiie 8i emo7iie pe care 7i e arat5.,
4. 6ncearc5 un timp me#ita7ia #e 6n7eegere #up5 care 6ntoarce)te 8i 6ncearc5 te%nicie #e
6n5turare.
+ac5 nici una #intre sou7iie #e mai sus nu func7ionea&5 #up5 o perioa#5! ar trebui s5
6ncerci o terapie mai tra#i7iona5 cu un profesionist cu experien75 6n tratarea probemeor
fi&ice #e s5n5tate pro$ocate 6n pan emo7iona. Sau cu un speciaist 6n %ipnotism sau
bioenergie.
Acum! s5 continu5m cu exerci7iie.
Exercitii pentru concep7iior imitati$e cu a*utoru con8tienti&5rii #e sine
Te%nica aceasta este eficient5 #ac5 o apici atunci c9n# timpu nu te presea&5 8i 67i po7i
$e#ea #e treab5 ini8tit 8i f5r5 6ntreruperi. Aici este pre&entat un 6ntreg proces. -e m5sur5
ce te $ei sim7i mai bine ucr9n# cu 8inee! respecti$ subcon8tientu! po7i scurta anumite
p5r7i ) #e exempu! partea #e reaxare. Totu8i! p9n5 $ei reu8i s5 o #eprin&i! este bine s5 o
apici pas cu pas. Ar fi o i#ee bun5 s5 6nregistre&i instruc7iunie pe caset5 pentru a nu
reciti cartea a fiecare pas. Astfe $ei atinge un gra# mai 6nat #e reaxare.
/. A8a&5)te 6ntr)un scaun confortabi. Ar trebui s5 fii reaxat! iar camera s5 fie 6n
obscuritate. Totu8i! 6ncearc5 s5 nu fii prea reaxat! iar camera s5 nu fie prea 6ntunecat5!
pentru c5 atfe $ei a#ormi.
4. Inc%i#e oc%ii. -entru a te reaxa mai #eparte! respir5 #e opt ori. G5)o 6ncet 8i trage aeru
c9t mai a#9nc 6n p5m9ni.
;. Este mai simpu s5 intri 6n eg5tur5 cu subcon8tientu #ac5 e este reaxat! 8i e mai u8or
s5)7i reaxe&i mintea #ac5 67i reaxe&i corpu. A8a c5! 6ncepe prin a)7i reaxa treptat corpu!
6ncepe #e a #egetee #e a picioare spre cap sau in$ers. Con8tienti&ea&5 fiecare parte a
corpuui 8i spune)7i 6ncet. <Aceasta partea a corpuui meu '#egetee picioareor( 6mi este
#epin reaxat5,. Inspir5 6n partea respecti$5 a corpuui! expir5! apoi treci mai #eparte. -e
m5sur5 ce respiri! imaginea&5)7i c5 reaxarea 67i $ine 6n acea parte a corpuui prin
interme#iu inspira7iei! iar tensiunea este eiminat5 prin expira7ie. Iat5 o or#ine #e
reaxare fi&ic5 pe care o po7i 6ncerca.
/. -icioru #rept 6mpreun5 cu #egetee
4. Genunc%iu #rept! por7iunea picioruui #e sub genunc%i
; . Coapsa #reapt5
@. -icioru st9ng 6mpreun5 cu #egetee
A. Genunc%iu st9ng! por7iunea picioruui #e sub genunc%i
B. Coapsa st9ng5
I >o#uri! pe$is 8i fese
D. -artea #in fa75 a ab#omenuui
L . -ieptu
/C. 2ona ombar5
//. Cooana $ertebra5
/4. -artea toracic5 a spateui
/;. "9na #reapt5
/@. 6nc%eietura m9inii 8i antebra7u #rept
/A. Cotu 8i bra7u #rept
/C4
/B. "9na st9ng5
/I. 6nc%eietura m9inii 8i antebra7u st9ng
/D. Cotu 8i bra7u st9ng
/L. G9tu 8i aringee
4C. "axiaru inferior
4/. Ga7a
44.Capu
"ute persoane consi#er5 c5 numai exerci7iu #e reaxare #iminuea&5 simptomee fi&ice.
6n starea #e ini8te! obser$5 ce anume sim7i 8i un#e se manifest5 sen&a7iie respecti$e 6n
corpu t5u.
/ Respir5 ini8tit 8i f5r5 &gomot.
4. Con8tienti&ea&5)7i tot corpu. Nu 6ncerca s5 con8tienti&e&i numai o singur5 parte a
corpuui! 6n ca& c5 mintea con8tient5 este atras5 #e o anumit5 &on5! nu)i nimic. Nu 6ncepe
6ns5 cu g9n#u c5 $rei s5)7i con8tienti&e&i picioru st9ng sau capu. a)o ca pe o scanare
intern5 a 6ntreguui t5u corp.
;. Obser$5 6n pan menta orice sen&a7ie sau impresie care apare pe m5sur5 ce #e$ii
con8tient #e corpu t5u. Acor#5 aproximati$ A minute acestei scan5ri generae.
@. +ac5 suferi #e o #urere sau #e o afec7iune anume! con8tienti&ea&5 &ona sau #urerea
respecti$5.
A. +ac5 te #oare capu! simte toate sentimentee pe care 7i e pro$oac5 #urerea #e cap.
+ac5 te #oare burta! spatee sau suferi #e anumite #ureri emo7ionae! concentrea&5)te pe
&onee respecti$e. Con8tienti&ea&5 c9t mai profun# &ona sau #urerea respecti$5.
B. Gii ini8tit 8i obser$5 ceea ce sim7i. Reaxat! con8tienti&ea&5 orice sen&a7ie sau
sentiment ce apare. S5 ai tot timpu 6ncre#ere 6n ceea ce sim7i. Nu fi critic. Nu trage
concu&ii asupra moti$uui pentru care sim7i unee ucruri.
I. +ac5 6mpotri$irea 67i spore8te sau sim7i o neini8te accentuat5! e #oar subcon8tientu
t5u! care 6ncearc5 s5)7i comunice. Te cufun&i 6ntr)o &on5 care p9n5 atunci 7i s)a sustras
aten7iei. Subcon8tientu a 6ngropat acoo ni8te emo7ii negati$e. +ac5 nu #e$ine
inconfortabi! concen)trea&5)7i aten7ia pe acea &on5. Gii una cu sen&a7ia= fii cu a#e$5rat
con8tient #e ea. Respir5 6n continuare ini8tit 8i profun#. 'Not5. +ac5! 6n orice moment!
sen&a7ia #e$ine prea intens5 ori inconfortabi5! #esc%i#e oc%ii 8i pune cap5t 8e#in7ei. -o7i
6ncerca mai t9r&iu.(
D. +ac5 te concentre&i pe o emo7ie negati$5 sau pe o concep7ie imitati$5 8i e8ti 6n stare s5
r5m9i cu ea! ar trebui s5 #escoperi c5 ea trece sau pier#e #in intensitate 6ntr)un timp scurt.
-oate fi 6n5turat5 #efiniti$ sau numai temporar. -oate se $a 6ntoarce a sf9r8itu 8e#in7ei!
6ns5! atunci c9n# $ei reua 8e#in7a #e con8tienti&are #e sine! $ei a$ea mai mute cuno8tin7e
#espre ea. 1ei ucra #in nou pe acea &on5 8i $ei ob7ine o perioa#5 #e reaxare mai
6n#eungat5. >i tot a8a! $ei reu8i 6n cee #in urm5 s5 storci #e energie emo7ia negati$5 8i s5
o 6n5turi #in corpu t5u energetic.
L. La 6nc%eierea 8e#in7ei! mu7ume8te subcon8tientuui pentru a*utor! #esc%i#e oc%ii 8i
6ntin#e)te pu7in 6nainte #e a te ri#ica 8i #e a 6ncepe s5 te mi8ti sa faci cati$a pasi.
G9n#irea superioar5
-rin g9n#irea superioaae re&o$am o probem5 a un ni$e mai 6nat ) pornin# c9t mai
aproape #e surs5! cum s)ar spune ) $ei a$ea re&utate ime#iate! mai eficiente 8i mai
#urabie.
G9n#irea superioar5 este o form5 #e con8tienti&are a$ansat5 ce te a*ut5 s5 6n5turi
/C;
emo7iie negati$e! traumee 8i concep7iie imitati$e in$it9n#u)7i subcon8tientu a #iaog
8i foosin# con8tienti&area non))critic5 pentru a scoate a i$ea5 emo7ia! trauma sau
concep7ia imitati$5 ascuns5 6n corpu t5u. G9n#irea superioar5 presupune 8apte pa8i.
/. reaxea&5)te fi&ic 8i menta=
4. 6n#reapt5)7i con8tienti&area non)critic5 asupra probemei=
;. porne8te in #iaog cu 8inee! foosin# cee patru 6ntreb5ri #e 6nceput.
) oare #e ce se 6nt9mp5 'probema 6n cau&5( M
) ce anume repre&int5 'probema 6n cau&a(,M
) #e ce mi se 6nt9mp5 mie M Sau! atfe. care ar fi scopu utim 'a faptuui c5 am
probema respecti$5(M
) #e a ce concep7ie am pornit ca s5 cree& 'aceast5 probem5( M
@. 6n#reapt5)7i con8tienti&area non)critic5 spre &ona afectat5 pentru a $e#ea ce emo7ii!
amintiri traumatice sau concep7ii imitati$e ar putea fi 6ngopate acoo #in cau&5 c5 nu e)
ai #at aten7ia cu$enit5=
A. i#entific5 trauma #escoperit5 8i con8tienti&ea&)o f5r5 a fi critic=
B. simte sen&a7ia sau a#e$5ru emo7iei respecti$e=
I. uit5 #e ea.
Te%nica #e fa75 se ba&ea&5 6n principa pe #iaogu cu 8inee! 6n ce mai bun ca&! ar trebui
s5 aib5 #e c98tigat at9t atura con8tient5 a min7ii! c9t 8i subcon8tientu. -otri$it acestui
punct #e $e#ere! con$ersa7ia #ifer5 #e a persoan5 a persoan5! 6n func7ie #e probema
fiec5ruia! astfe c5 nu exist5 un anumit scenariu pe care s5)/ fooseasc5 oricine. Cee
patru 6ntreb5ri #e mai sus sunt totu8i cee mai potri$ite pentru a ega un #iaog. Cea mai
eficient5 abor#are este pur 8i simpu #e a pune 6n apicare te%nica famiiari&5rii cu
6ntreb5rie puse 8i cu mo#u #e manifestate a subcon8tientuui '#e exempu! o $oce
interioar5! o tres5rire fi&ic5! o imagine subit5(! 6ncepe #iaogu cu una #intre cee patru
6ntreb5ri )sau cu una asem5n5toare ) 8i ucrea&5 cu r5spunsurie pe care e prime8ti. Apoi!
a#resea&5 6ntreb5ri care s5 te a#uc5 mai aproape #e emo7ia negati$5! amintirea traumatic5
sau concep7ia imitati$5 ascuns5 6n corpu t5u.
EJERCI]IUL pentru 6n5turarea emo7iior negati$e
8i a concep7iior imitati$e cu a*utoru g9n#irii superioare
+up5 ce te obi8nuie8ti s5 ucre&i cu subcon8tientu ) a#ic5 s5 6n7eegi #iferitee mo#uri 6n
care 67i comunic5 ) po7i 6ncepe procesu #e g9n#ire superioar5 oric9n#. a ser$iciu! acas5!
6n timp ce con#uci ma8ina sau a8tept9n# pe cine$a a o 6nt9nire. Totu8i! 6n prima fa&5 a
practic5rii g9n#irii superioare! g5se8te un moment 8i un ca#ru potri$it! ca s5 fii ini8tit 8i
sa nu te #eran*e&e nimeni! pentru a putea atinge un ni$e c9t mai mare #e reaxare. a)o
pas cu pas.
/. 6ncepe cu aceia8i trei pa8i #e a exerci7iu anterior.. A8a&5)te confortabi 6ntr)un scaun!
respir5 a#9nc 8i reaxea&5)7i treptat corpu.
4. 6n po&i7ia respecti$5! reaxat 8i confortabi! cu oc%ii 6nc%i8i! concentrea&5)te pe
probema #e s5n5tate 8i pe simptome. '1om foosi coita ca exempu.( Con8tienti&ea&5
&ona 6n care se manifest5 probema respecti$5. Concentrea&5)te pe stomac 8i ab#omen.
-5strea&5)7i obiecti$itatea! 6ncearc5 s5 nu te a8i cuprins #e neini8te. Nu formua critici.
Nu te 6n$ino$57i #in cau&a probemei pe care o ai 8i nu te sup5ra pe tine 6nsu7i! nici nu
in$oca sentimentu c5 trupu t5u este #ominat #e o anumit5 insuficien75 fi&ic5 sau o
anumit5 structur5 emo7iona5. -ur 8i simpu fii con8tient #e simptomee &onei respecti$e a
corpuui 6ntr)un mo# obiecti$. +ac5! pe m5sur5 ce faci exerci7iu! $ei sim7i crampe!
/C@
baonare sau ate simptome! ori #ac5 simptomee respecti$e 6ncep c%iar atunci! simte)e!
recunoa8te)e 8i accept5)e a8a cum ai proce#at 8i a primu exerci7iu 6ns5 nu te 5sa
cope8it #e $reo e$entua5 stare #e #isconfort. Nici nu te 6n#ep5rta #e ea= pur 8i simpu
accept)o a8a cum faci 8i cu ceeate sentimente. Nu te gr5bi 8i continu5 s5 respiri a#9nc.
;. Acum! 6n ini8te! g5se8te)7i o 6ntrebare 6n minte. Goose8te una #in cee patru 6ntreb5ri
#e 6nceput sau ata asem5n5toare! 6n exempu foosit aici! ai putea s5 6ncepi cu <+e ce
oare am crampeM Care ar fi cau&aM ,. "en7ine 6ntrebarea 6n mo# con8tient! pre7 #e c9te$a
secun#e! #up5 care reaxea&5)te!
uit)o! 6ntoarce)te a starea #e con8tienti&are 8i a8teapt5 un r5spuns. Gii cam c9t a8tep7i
r5spunsu= nu fi ner5b#5tor sau insistent cu subcon8tientu t5u. Aminte8te)7i c5 r5spunsu
poate fi $erba! $i&ua! tacti sau simboic. +e orice natur5 ar fi! ai 6ncre#ere 6n ceea ce
prime8ti.
@. R5spunsu a o 6ntrebare #uce a formuarea atei 6ntreb5ri 8i tot a8a! p9n5 $ei a*unge a
ce mai 6nat ni$e a cau&ei probemei tae. S5 presupunem c5 prima #at5 prime8ti
urm5toru r5spuns. <"u8c%ii nete&i #in intestinee mee se contract5,. "u7ume8te
subcon8tientuui! #up5 care continu5 #iaogu. Ai putea s5 6ntrebi apoi. <+e ce s5 se
contracteM,. Iar r5spunsu $a fi. <-robabi c5 7in 6n5untru o emo7ie sau o traum5 cu care
nu $reau sau nu pot s5 m5 confrunt,. -e m5sur5 ce)7i p5stre&i aten7ia non)critic5 asupra
intestinuui! ai putea s5 te 6ntrebi apoi. <Ce emo7ii sau traume 7in 6n interiorM O fi furie M
Gric5M >i #ac5)i a8a! fa75 #e ce sau #e cineM ,. -robabi $ei mai $rea s5 $erifici #ac5 exist5
8i $reo concep7ie imitati$5 egat5 #e probema respecti$5! ca s5 6ntrebi a momentu
potri$it 'care ar fi c%iar atunci(. <Ce fe #e concep7ie imitati$5 ar #a na8tere a probema
respecti$5 Y 6mpre*ur5rie respecti$e Y bocarea energiei $in#ec5toare M ,.
A. +e aici! r5spunsurie se $or apropia #e principaa cau&5! a8a c5 fii atent 8i con8tient.
R5spunsu ar putea $eni pe nea8teptate sau $a trebui s5 faci s5p5turi 8i s5 pui 8i ate
6ntreb5ri. "ai e posibi ca atura con8tient5 a min7ii tae s5 fie mai protectoare 8i s5 nu)7i
r5spun#5 c%iar atunci! sau 7i se pot agra$a u8or simptomee. Agra$area simptomeor fi&ice
este aproape 6ntot#eauna un semn c5 te apropii #e &ona #e care te)a <prote*at,
subcon8tientu. +ac5 mintea ta se goe8te #intr)o #at5! este #e asemenea un semn c5 te
apropii #e cau&a principa5 a probemei.
B. 6n ca& c5 prime8ti r5spunsu! mu7ume8te subcon8tientuui! #up5 care 6n#reapt5)7i un
timp aten7ia non)critic5 spre emo7ie! traum5 sau amintire! a8a cum ai 6n$57at a exerci7iu
#e con8tienti&are a sineui. Stai nemi8cat 8i obser$5 ceea ce sim7i. R5m9i reaxat 8i
con8tient. Ai 6ntot#eauna 6ncre#ere 6n ceea ce sim7i. -ercepe ace sentiment sau a#e$5r a
emo7iei! traumei sau amintirii! #ar nu fi critic. Apoi uit)o. Ar trebui s5 #escoperi c5 a
trecut sau 8i)a pier#ut #in intensitate #estu #e repe#e. Ca 8i 6n ca&u con8tienti&5rii #e
sine! probabi c5 simptomu fi&ic sau emo7ia $a re$eni mai t9r&iu 8i $ei fi ne$oit s5 faci
mai mute 8e#in7e. Totu8i! a fiecare 8e#in75 ar trebui s5 sim7i cum simptomee fi&ice 68i
pier# #in intensitate 8i 6nc5rc5tura emo7iona5 se mic8orea&5.
I. +ac5 e8ti ne$oit s5 pui 8i ate 6ntreb5ri! continu5 p9n5 $ei primi un r5spuns sau p9n5 te
$a cuprin#e oboseaa. +ac5 sim7i c5 nu mai po7i sau obose8ti prea tare 6nainte #e a primi
r5spunsurie #e care ai ne$oie! sau 6nainte #e terminarea ceor /A)4C #e minute!
mu7ume8te subcon8tientuui pentru a*utor.
D. +esc%i#e oc%ii 8i 6nc%eie 8e#in7a! 6ntin#e)te pu7in 6nainte #e a te ri#ica 8i a 6ncepe s5 te
mi8ti.
Stan#ar#ee me#icinei occi#entae 6nt9mpin5 #ificut57i 6n reme#ierea principaeor cau&e
/CA
ae afec7iunior cronice! func7ionae sau pe fon# emo7iona. "e#icina aopatic5 stan#ar#
abor#ea&5 probemee #e s5n5tate a ni$eu manifest5rii or= pur 8i simpu tratea&5
simptomee
CURS JI1
GAN+IREA SU-ERIOARA
G9n#irea superioar5 6n ca&u <criticuui interior,
B5rbatii #ar si femeie pot a$ea un _a:uo=critic interior_ra:uo= foarte se$er! o $oce
interioar5 care 6 ri#icui&a permanent! spun9n#u)e ucruri #e genu. _a:uo=Nu e8ti
6n#ea*uns #e bun_ra:uo= sau _a:uo=N)ai s5 ai succes nicio#at5_ra:uo=! 8i atee! 6n
timpu ucruui cu g9n#irea superioar5! ei trebuie a*utati s5 formue&e c9te$a 6ntreb5ri
pentru a stabii o eg5tur5 cu criticu respecti$ 8i pentru a afa ce inten7ii
_a:uo=superioare_ra:uo= pot a$ea.
+up5 atingerea unei reax5ri treptate 8i #up5 ce i8i 6n#repta aten7ia obiecti$5! non)critic5
spre $ocea respecti$5! trebuie s5)8i 6ntrebe criticu interior ce anume 6ncerca s5 fac5
pentru e. Atunci e $)a simti #intr)o #at5 o sen&a7ie #e greutate 6n piept! apoi o amintire
scurt5 #in copi5rie! 6n urm5 cu muti ani! atunci trebuie sugerat _a:uo=criticuui_ra:uo=
c5 poate era timpu si ca&u timpu ca criticu sa)si ia tapasita si omu sa fie asat in pace..
Cei mai mu7i #octori nu sunt instrui7i s5 fac5 a8a ce$a. "ute probeme #e s5n5tate ) mai
aes cee func7ionae! recurente sau cronice! care s)au #o$e#it re&istente a inter$en7iie
me#icae tra#i7ionae )pot fi tratate 6n mo# eficient #oar c5ut9n#u)e cau&ee a un ni$e
superior. O asemenea cau&5 este 6n cee #in urm5 una energetic5 8i! #e mute ori!
emo7iona5.
Te%nici #e 6n5turare pot func7iona bine si pentru tine
+up5 ce ai practicat #iferitee te%nici #e 6n5turare! at9t #irecte! c9t 8i in#irecte! este foarte
posibi s5 #escoperi c5 unee func7ionea&5 mai bine pentru tine #ec9t atee. Sau c5 o
anumit5 te%nic5 func7ionea&5 bine 6n ca&u unei probeme anume! iar at5 te%nic5
func7ionea&5 6n ca&u atei probeme. +e exempu! ai putea #escoperi! #up5 ce $ei 6n$57a
#espre respira7ia pranic5 6n cursurie urmatoare! si c5 numai ea este extrem #e eficient5
pentru 6n5turarea emo7iior negati$e 8i a probemeor egate #e stres! pe c9n# g9n#irea
superioar5 este mai foositoare 6n ca&u concep7iior imitati$e sau a fobiior mai a#9nc
6nr5#5cinate. La sf9r8itu urm5toreor cursuri! $ei citi #espre ca&uri #e neini8tie
pro$ocate #e probeme coti#iene se poate scapa si numai cu a*utoru respira7iei pranice
sau ate ca&uri #e migrene! grea75! #ureri atroce #e $e&ic5 8i insomnie in#use #e concep7ia
imitati$5 se fooseste con8tienti&area #e sine 8i g9n#irea superioar5 pentru a a*unge a
cau&a probemeor ! care era bine ascunse in subconstient.
+e asemenea! ai putea #escoperi c5 te%nicie #e manipuare a energiei ofer5 reme#ii
rapi#e #e re#ucere a stresuui! #ar este ne$oie s5 a#augi 8i con8tienti&are #e sine pentru a
/CB
#e&$5ui cau&a principa5 a reac7iior #e stres! 6ncearc5)e pe toate 8i apoi r5m9i a cea
care 7i se potri$e8te. Nu 6ncerca s5 st5p9ne8ti toat5 gama #e te%nici 8i s5 e apici pe toate
6n orice 6mpre*urare. Scopu t5u este s5 ai rab#are sa e in$eti.
EJERCITII 2ILNICE.
1om in#ica a sf9r8itu un program #e exerci7ii &inice 6n 8ase pa8i! care cuprin#e sugestii
#e structurare a practic5rii te%nicior. Giecare program $a incu#e tot ce ai ucrat p9n5 6n
momentu respecti$! precum 8i consoi#area exerci7iior #in capitoee anterioare. La
6nceput! c9n# 6n$e7i no7iunie #e ba&5! 6ncearc5 s5 faci exerci7iu ce pu7in /A)4C #e
minute! 6n fiecare &i. -e m5sur5 ce progrese&i 8i 6n$e7i mai mute te%nici! practica ta $a fi
mai in#i$i#uai&at5! concentr9n#u)se pe ne$oie tae! pe aptitu#ini 8i pe timpu pe care 6
ai a #ispo&i7ie. Ai #e aes 6ntre mute exerci7ii #in care s5)7i faci propriu t5u program.
Bine6n7ees! cu c9t exerse&i mai mut! cu at9t te $ei #e&$ota mai rapi#! 6ns5 nu trebuie s5
cre&i c5 este ne$oie #e ore 6ntregi #e antrenament pe &i pentru a a$ea beneficii energetice
8i #e s5n5tate. O practic5 constant5 8i mo#erat5! #e aproximati$ ;C #e minute pe &i! 67i $a
a#uce re&utate exceente.
Te%nicie #e 6n5turare #irect5. Exersea&5 te%nicie #e 6n5turare #irect5 ) con8tienti&area
#e sine 8i g9n#irea superioar5! exerci7iie #in cursu JII si JIII ! 6n func7ie #e ne$oie tae!
urm9n# normee #e mai *os .
) se pot practica &inic! sau c%iar #e c9te$a ori pe &i! p9n5 ce probema este 6n5turat5 8i nu
mai sim7i 6n corp emo7ia negati$5 sau concep7ia imitati$5=
) fiecare 8e#in75 trebuie s5 fie #e /C)4C #e minute! 6n func7ie #e capacitatea ta #e
men7inere a aten7iei f5r5 un efort prea mare=
) #ac5 obose8ti sau nu te sim7i bine 6nainte #e terminarea ceor 4C #e minute! 6nc%eie pur
8i simpu 8e#in7a 8i 6ncearc5 mai t9r&iu sau a #oua &i=
) c%iar #ac5 nu ai probeme ce soicit5 ucru cu ee! este important s5 practici te%nicie #e
6n5turare #irect5 pentru a reu8i s5 6n7eegi 6n ce fe comunic5 subcon8tientu cu tine.
Respira7ia pranic5 este cea mai simp5 ) 8i! cea mai puternic5 te%nica #e auto$in#ecare
Respir5 a#9nc ) respira7ia pranic5
S5 spunem c5 respira7ia ta este perfect norma5. Inspiri 8i expiri #e aproximati$
#ou5spre&ece ori pe minut! inspir9n# 8i expir9n# aeru prin cee AC p9n5 a DC miioane #e
a$eoe 'micii saci #e aer #in p5m9ni ce absorb oxigenu(. S5 mai spunem c5 respira7ia
nu 7i)e 6ngreunat5 #e probeme precum aergii sau astm 8i c5 nu fume&i. -e scurt! 67i iei
toat5 cantitatea #e oxigen necesar5 ca s5)7i #uci $ia7a. Te sim7i bine 8i! #in c9te 8tii!
respira7ia 67i este 6n regu5. +ac5 te)ar 6ntreba cine$a cum 67i este respira7ia! probabi i)ai
spune c5 e norma5. +e fapt! 7i se pare c5 e norma5.
Respira7ia norma5 este 6ns5 #oar respira7ie <suficient5,. Nu este nici ce mai bun! nici ce
mai s5n5tos mo# #e a respira.
C%iar #ac5 respira7ia norma5 este suficient5 pentru generarea unei cantit57i suficiente #e
energie menit5 s5 sus7in5 $ia7a #e &i cu &i! ea nu este suficient5 pentru a genera cantitatea
8i caitatea pranei necesare unor sc%imb5ri ra#icae ae st5rii #e s5n5tate. +e aceea trebuie
s5 6n$e7i respira7ia pranic5! in cei 8ase pa8i spre auto$in#ecare. Respira7ia pranic5 poate fi
6n$57at5 6n c9te$a minute. O po7i st5p9ni 6n c9te$a &ie 8i 6i po7i sim7i re&utatee benefice
aproape ime#iat.
G9n#irea superioar5 6n ca&u <criticuui interior,
B5rbatii pot a$ea un _a:uo=critic interior_ra:uo= foarte se$er! o $oce interioar5 care 6
/CI
ri#icui&a permanent! spun9n#u)i ucruri #e genu. _a:uo=Nu e8ti 6n#ea*uns #e
bun_ra:uo= sau _a:uo=N)ai s5 ai succes nicio#at5_ra:uo=! 8i atee! 6n timpu ucruui
cu g9n#irea superioar5! e trebuie a*utat s5 formue&e c9te$a 6ntreb5ri pentru a stabii o
eg5tur5 cu criticu respecti$ 8i pentru a afa ce inten7ii _a:uo=superioare_ra:uo= a$ea.
+up5 atingerea unei reax5ri treptate 8i #up5 ce i8i 6n#repta aten7ia obiecti$5! non)critic5
spre $ocea respecti$5! trebuie s5)8i 6ntrebe criticu interior ce anume 6ncerca s5 fac5
pentru e. Atunci e $)a simti #intr)o #at5 o sen&a7ie #e greutate 6n piept! apoi o amintire
scurt5 #in copi5rie! 6n urm5 cu muti ani! atunci trebuie sugerat _a:uo=criticuui_ra:uo=
c5 poate era timpu si ca&u timpu ca criticu sa)si ia tapasita si omu sa fie asat in pace..
Cei mai mu7i #octori nu sunt instrui7i s5 fac5 a8a ce$a. "ute probeme #e s5n5tate ) mai
aes cee func7ionae! recurente sau cronice! care s)au #o$e#it re&istente a inter$en7iie
me#icae tra#i7ionae )pot fi tratate 6n mo# eficient #oar c5ut9n#u)e cau&ee a un ni$e
superior. O asemenea cau&5 este 6n cee #in urm5 una energetic5 8i! #e mute ori!
emo7iona5.
Te%nici #e 6n5turare pot func7iona bine si pentru tine
+up5 ce ai practicat #iferitee te%nici #e 6n5turare! at9t #irecte! c9t 8i in#irecte! este foarte
posibi s5 #escoperi c5 unee func7ionea&5 mai bine pentru tine #ec9t atee. Sau c5 o
anumit5 te%nic5 func7ionea&5 bine 6n ca&u unei probeme anume! iar at5 te%nic5
func7ionea&5 6n ca&u atei probeme. +e exempu! ai putea #escoperi! #up5 ce $ei 6n$57a
#espre respira7ia pranic5 6n cursurie urmatoare! si c5 numai ea este extrem #e eficient5
pentru 6n5turarea emo7iior negati$e 8i a probemeor egate #e stres! pe c9n# g9n#irea
superioar5 este mai foositoare 6n ca&u concep7iior imitati$e sau a fobiior mai a#9nc
6nr5#5cinate. La sf9r8itu urm5toreor cursuri! $ei citi #espre ca&uri #e neini8tie
pro$ocate #e probeme coti#iene se poate scapa si numai cu a*utoru respira7iei pranice
sau ate ca&uri #e migrene! grea75! #ureri atroce #e $e&ic5 8i insomnie in#use #e concep7ia
imitati$5 se fooseste con8tienti&area #e sine 8i g9n#irea superioar5 pentru a a*unge a
cau&a probemeor ! care era bine ascunse in subconstient.
+e asemenea! ai putea #escoperi c5 te%nicie #e manipuare a energiei ofer5 reme#ii
rapi#e #e re#ucere a stresuui! #ar este ne$oie s5 a#augi 8i con8tienti&are #e sine pentru a
#e&$5ui cau&a principa5 a reac7iior #e stres! 6ncearc5)e pe toate 8i apoi r5m9i a cea
care 7i se potri$e8te. Nu 6ncerca s5 st5p9ne8ti toat5 gama #e te%nici 8i s5 e apici pe toate
6n orice 6mpre*urare. Scopu t5u este s5 ai rab#are sa e in$eti.
CURS J1
EJERCITII 2ILNICE.
1om in#ica a sf9r8itu un program #e exerci7ii &inice 6n 8ase pa8i! care cuprin#e sugestii
#e structurare a practic5rii te%nicior. Giecare program $a incu#e tot ce ai ucrat p9n5 6n
/CD
momentu respecti$! precum 8i consoi#area exerci7iior #in capitoee anterioare. La
6nceput! c9n# 6n$e7i no7iunie #e ba&5! 6ncearc5 s5 faci exerci7iu ce pu7in /A)4C #e
minute! 6n fiecare &i. -e m5sur5 ce progrese&i 8i 6n$e7i mai mute te%nici! practica ta $a fi
mai in#i$i#uai&at5! concentr9n#u)se pe ne$oie tae! pe aptitu#ini 8i pe timpu pe care 6
ai a #ispo&i7ie. Ai #e aes 6ntre mute exerci7ii #in care s5)7i faci propriu t5u program.
Bine6n7ees! cu c9t exerse&i mai mut! cu at9t te $ei #e&$ota mai rapi#! 6ns5 nu trebuie s5
cre&i c5 este ne$oie #e ore 6ntregi #e antrenament pe &i pentru a a$ea beneficii energetice
8i #e s5n5tate. O practic5 constant5 8i mo#erat5! #e aproximati$ ;C #e minute pe &i! 67i $a
a#uce re&utate exceente.
Te%nicie #e 6n5turare #irect5. Exersea&5 te%nicie #e 6n5turare #irect5 ) con8tienti&area
#e sine 8i g9n#irea superioar5! exerci7iie #in cursu JII si JIII ! 6n func7ie #e ne$oie tae!
urm9n# normee #e mai *os .
) se pot practica &inic! sau c%iar #e c9te$a ori pe &i! p9n5 ce probema este 6n5turat5 8i nu
mai sim7i 6n corp emo7ia negati$5 sau concep7ia imitati$5=
) fiecare 8e#in75 trebuie s5 fie #e /C)4C #e minute! 6n func7ie #e capacitatea ta #e
men7inere a aten7iei f5r5 un efort prea mare=
) #ac5 obose8ti sau nu te sim7i bine 6nainte #e terminarea ceor 4C #e minute! 6nc%eie pur
8i simpu 8e#in7a 8i 6ncearc5 mai t9r&iu sau a #oua &i=
) c%iar #ac5 nu ai probeme ce soicit5 ucru cu ee! este important s5 practici te%nicie #e
6n5turare #irect5 pentru a reu8i s5 6n7eegi 6n ce fe comunic5 subcon8tientu cu tine.
Respira7ia pranic5 este cea mai simp5 ) 8i! cea mai puternic5 te%nica #e auto$in#ecare
Respira7ia pranic5
)Respir5 a#9nc
S5 spunem c5 respira7ia ta este perfect norma5. Inspiri 8i expiri #e aproximati$
#ou5spre&ece ori pe minut! inspir9n# 8i expir9n# aeru prin cee AC p9n5 a DC miioane #e
a$eoe 'micii saci #e aer #in p5m9ni ce absorb oxigenu(. S5 mai spunem c5 respira7ia
nu 7i)e 6ngreunat5 #e probeme precum aergii sau astm 8i c5 nu fume&i. -e scurt! 67i iei
toat5 cantitatea #e oxigen necesar5 ca s5)7i #uci $ia7a. Te sim7i bine 8i! #in c9te 8tii!
respira7ia 67i este 6n regu5. +ac5 te)ar 6ntreba cine$a cum 67i este respira7ia! probabi i)ai
spune c5 e norma5. +e fapt! 7i se pare c5 e norma5.
Respira7ia norma5 este 6ns5 #oar respira7ie <suficient5,. Nu este nici ce mai bun! nici ce
mai s5n5tos mo# #e a respira.
C%iar #ac5 respira7ia norma5 este suficient5 pentru generarea unei cantit57i suficiente #e
energie menit5 s5 sus7in5 $ia7a #e &i cu &i! ea nu este suficient5 pentru a genera cantitatea
8i caitatea pranei necesare unor sc%imb5ri ra#icae ae st5rii #e s5n5tate. +e aceea trebuie
s5 6n$e7i respira7ia pranic5! in cei 8ase pa8i spre auto$in#ecare. Respira7ia pranic5 poate fi
6n$57at5 6n c9te$a minute. O po7i st5p9ni 6n c9te$a &ie 8i 6i po7i sim7i re&utatee benefice
aproape ime#iat.
Tipurie #e respira7ie
G9n#e8te)te a p5m9ni ca fiin# 6mp5r7i7i 6n treimi.
Respira7ia ca$icuar5 este respira7ia #in $9rfu p5m9nior! nu 8i mai 6n profun&ime
/CL
Ea se reai&ea&5 prin ri#icarea ca$icuei 8i a umerior 6n timpu inspira7iei 8i p5str9n#
restu torsuui nemi8cat. Respira7ia ca$icuar5 este ce mai superficia tip #e respira7ie.
A#uce oxigen numai 6n treimea #in $9rf a p5m9nior.
"ute femei! mai aes cee care au a$ut copii! fac u& #e respira7ie ca$icuar5. Sarcina e
face pe femeie gra$i#e s5 nu poat5 respira a#9nc! iar cee nou5 uni #e respira7ie
superficia5 #e$in un obicei #5un5tor c%iar 8i #up5 na8tere. +ar exist5 8i mu7i b5rba7i ce
respir5 a fe! mai aes suprapon#eraii. B5rba7ii care au <cauciuc #e re&er$5, stau tot
timpu g9rbo$i7i! ceea ce 6mpie#ic5 respira7ia profun#5! iar ei n)au 6n$57at nicicum s5
respire astfe. +e fapt! mu7i oameni s)au apucat #e fumat 8i #in cau&a sentimentuui #e
satisfac7ie pe care 6 au atunci c9n# inspir5 oxigen ) E c%iar mai mut #ec9t fum ) mai
a#9nc 6n p5m9ni! 6n timpu actuui #e respira7ie.
Respira7ia pranic5 poate fi o cae eficient5 #e a te 5sa #e fumat.
Respira7ia intercosta5 6nseamn5 umperea cu aer a treimii #in $9rf a p5m9nior 8i
continuarea respira7iei 6n partea #in mi*oc a p5m9nior .
Respira7ia intercosta5 se reai&ea&5 prin ri#icarea ca$icuei! umerior 8i cutiei toracice! 8i
6mpingerea coasteor 6n afar5. +e8i mu7i oameni respir5 astfe! respira7ia intercosta5 este
mai 6nt9nit5 8i mai u8or #e obser$at a ate7i! 6n timpu concursurior. Atunci c9n# $e&i un
*uc5tor #e basc%et sau #e tenis! ori pe cine$a care practic5 un sport aerobic! iar pieptu or
&$9cne8te! iat5 o form5 exagerat5 #e respira7ie intercosta5.
Respira7ia #iafragmatic5 6nseamn5 respira7ia 8i umperea primeor #ou5 treimi #in
p5m9ni! #up5 care se continu5 p9n5 6n utima treime a p5m9nior O mai numim
respira7ie ab#omina5 sau pranic5. 6n ca&u respira7iei ab#ominae! e$i#ent! aeru nu intr5
6n ab#omen 6n timpu respira7iei ) ar fi o imposibiitate anatomic5. -ur 8i simpu 6nseamn5
c5! 6n timp ce respiri! 67i extin&i mu8c%ii ab#ominai frontai 8i aterai #e sub cutia
toracic5 pentru a permite #iafragmei s5 se reaxe&e 8i s5 se ase u8or 6n *os. Apoi! 6n timp
ce #iafragma face mi8carea respecti$5! inspiri aer 6n cee #ou5 treimi #e sus ae
p5m9nior 8i mai apoi 6n utima treime.
Respira7ia pranic5 este o respira7ie compet5.
Toate fiin7ee au capacitatea 6nn5scut5 #e a asimia prana 6n timpu respira7iei. C%iar 8i o
respira7ie superficia5 atrage oarece cantitate #e aer 6n toate cee trei por7iuni ae
p5m9nior. Un test ra#ioogie! numit <perfu&ia $entia7iei,! urm5re8te aeru in%aat 6n
p5m9ni 8i arat5 c5 p9n5 8i oamenii care respir5 superficia inspir5 o anumit5 cantitate #e
aer 6n partea mai profun#5 a p5m9nior. Totu8i! 6n ca&u respira7iei pranice! se in%aea&5 o
cantitate mai mare #e aer 6n p5m9ni! iar o respira7ie compet5 are a$anta*e semnificati$e
pentru s5n5tate 8i energie.
+e ce nu respir5m corect
A8a#ar! #e ce nu respir5m corect M +e ce nu practic5m 6n mo# automat 8i incon8tient
respira7ia ab#omina5! f5r5 s5 ne 6n$e7e atcine$aM Iat5 principaee moti$e.
X Impunerea posturii. +e a o $9rst5 frage#5! suntem 6n$57a7i s5 a#opt5m o postur5
nepotri$it5 respira7iei ab#ominae. La 8coa5! copiior i se spune s5 <7in5 capu sus,! 6n
armat5! recru7ior i se or#on5. <-ieptu 6nainteP,. Iar mo#eee actuae #e form5 8i atrac7ie
fi&ic5 scot 6n e$i#en75 o 7inut5 impo&ant5! stomacu pat 8i partea #e *os a cooanei
//C
curbat5 6nspre spate. +ar #e aici re&ut5 o po&i7ie ce 6ngreunea&5 respira7ia 6n profun&ime.
X -5str5m emo7ii negati$e 8i tensiune 6n mu8c%ii pieptuui 8i ai ab#omenuui.
Ai fost $reo#at5 at9t #e speriat! furios ori stresat 6nc9t s5 sim7i c5 nu mai ai aerM +up5
cum ai citit 6n cursuri transpunem #eseori emo7iie negati$e 8i stresu 6n pan fi&ic=
subcon8tientu e 7ine cu for7a 6n corp. +e8i se poate 6nt9mpa 6n orice parte a
muscuaturii! pieptu 8i ab#omenu sunt &onee cee mai expuse tensiunii muscuare! iar
mu8c%iu #iafragmei este cu at9t mai $unerabi. Tensiunea #in #iafragm5 se manifest5 ca
un spasm sau o contrac7ie! ceea ce 6ngreunea&5 cobor9rea #iafragmei pentru efectuarea
unei respira7ii profun#e.
X Incon8tien7a. "u7i #intre noi pur 8i simpu nu 8tiu c5 a$em posibiitatea #e a respira
mai profun# 8i mai eficient 8i c5 respira7ia 6n profun&ime este mai s5n5toas5. Ne)am
obi8nuit s5 respir5m superficia! 6n partea #e sus a p5m9nior! 8i nu ne #5m seama 6n ce
manier5 puternic5 8i compet5 am putea respira #e fapt.
Respira7ia ab#omina5 este respira7ia norma5. +ac5 nu cre&i! uit5)te a un sugar ce
#oarme 6n p5tu7u ui. 6n timp ce respir5! ab#omenu i se ri#ic5 8i i se coboar5! 6ncet 8i
ritmic. N)ai s5)i $e&i pieptu! ca$icua sau umerii mi8c9n#u)se 6n timpu respira7iei.
Numai #up5 ce 6naint5m 6n $9rst5 8i ne maturi&5m pe pan fi&ic! con#i7ia socia5! stresu
8i tensiunea ne 6mpie#ic5 s5 a$em o respira7ie norma5.
In afara faptuui c5 respira7ia ab#omina5 sau pranic5 este! #e fapt! cea norma5! tra#i7iie
e&oterice spirituae ne 6n$a75 c5 ea repre&int5 c%eia s5n5t57ii 8i a energiei personae.
G9n#e8te)te c5 sunt mute statui tra#i7ionae repre&ent9n#u)/ pe Bu##%a cu o burt5
moae! rotun#5 8i proeminent5. Conform stan#ar#eor contemporane #e form5 8i for75
fi&ica! Bu##%a pare s5 aib5 o s5n5tate #eporabi5! 6ns5 pentru mae8trii spirituui 8i
energiei! p9ntecee este centru for7ei. Un b5rbat cu o burt5 asem5n5toare ceei a ui
Bu##%a ar putea respira profun# 8i puternic! gener9n# enorme cantit57i #e energie pentru
a)8i 6mbun5t57i s5n5tatea persona5 sau iuminarea spiritua5. Statuie ui Bu##%a
repre&int5 o persoan5 care 8tie s5 respire a#ec$at! o persoan5 ce se bucur5 #e mut5
energie 8i $itaitate.
A$anta*ee respira7iei pranice
Respira7ia pranic5 are a$anta*e fi&ioogice 8i energetice consi#erabie. -rincipaee
a$anta*e fi&ioogice sunt .
) func7ionarea 6mbun5t57it5 a sistemuui #e eiminare a re&i#urior organice=
) func7ionarea 6mbun5t57it5 a sistemuui car#io$ascuar=
) o #iafragm5 mai puternic5 8i mai sup5! cu efecte benefice asupra 6ntreguui corp 8i a
min7ii tae.
-rintre principaee a$anta*e energetice se num5r5 .
) capacitate sporit5 #e generare a pranei #e caitate superioar5=
) 6n5turarea in#irect5 a emo7iior negati$e! a traumeor 8i a concep7iior imitati$e=
) m5rirea #imensiunior cor#onuui spiritua. 'Cor#onu spiritua este un fir ce eag5
c%a3ra cre8tetuui #e 8inee superior sau sufet. Repre&int5! #e asemenea! supapa
principa5 prin care se eimin5 #in corpu energetic prana congestionat5 sau impur5 8i prin
care se asimiea&5 prana proasp5t5. Totu8i! prana impur5! 6n afara faptuui c5 67i
contaminea&5 corpu energetic! mic8orea&5 #iametru cor#onuui spiritua! #eoarece
astup5 supapa men7ionat5 mai sus. Respira7ia pranic5 atrage enorme cantit57i #e prana #e
caitate superioar5 ce cur575 supapa 8i m5resc #imensiunie cor#onuui spiritua.( -entru a
///
6n7eege mai bine cum se pro#uc a$anta*ee respira7iei !
pranice! s5 anai&5m mai 6n#eaproape geografia intern5 a trunc%iuui
t5u! concentr9n#u)ne pe #iafragm5.
+iafragma este un strat muscuar #e forma unui #isc care 6mparte ca$itatea toracic5 6n
#ou5 pe ori&onta Ata8at5 #e cap5tu coasteor 8i 6ntin&9n#u)se spre spate 8i pu7in 6n *osu
$ertebreor ombare! ea este foarte fexibi5! repre&ent9n# toto#at5 unu #intre cei mai
re&isten7i 8i mai puternici mu8c%i. +iafragma ac7ionea&5 ca un perete 6ntre sistemu
car#io)pumonar 8i ce #igesti$. este o po#ea pentru inim5 8i p5m9ni 8i un ta$an pentru
stomac! intestine! spin5! ficat! pancreas 8i rinic%i! nu este foarte mut oc 6n piept 8i 6n
ab#omen= organee stau ipite unu #e ce5at. A8a#ar! atunci c9n# se mi8c5 #iafragma!
transmite mi8carea 8i organeor interne! apic9n#u)e un masa* intern. Ceea ce este bineP
"i8carea #iafragmatic5 stimuea&5 circua7ia s9ngeui 8i a imfei 6n! prin 8i #in organee
#in piept 8i ca$it57ie ab#ominae.
-arte important5 a sistemuui t5u imunitar! imfa este o component5 ic%i#5 a s9ngeui! #e
cuoare gaben)fa#! sem5n9n# cu pasma. Con7ine eucocite! #e obicei nu 8i gobue ro8ii!
6n timp ce s9ngee circu5 prin corp! imfa se separ5 #e s9nge! scurg9n#u)se prin $asee
sanguine pentru a sc5#a 7esuturie #in corp #e un#e cuege bacterii! re&i#uuri! toxine 8i
c%iar ceue tumorae i&oate. Apoi a#uce resturie ceuare 6napoi 6n gangionii imfatici!
care sunt ni8te mase #e 7esut imfatic ocai&ate prin tot corpu. Gangionii imfatici
#istrug resturie 8i e eimin5. 'Cei mai cunoscu7i gangioni imfatici sunt cei #e a g9t! pe
9ng5 maxiaru inferior! 6n ca&u unei infec7ii a tractuui respirator superior! ei pot fi
infama7i! iar #octoru 67i $a spune c5 ai <gangionii umfa7i,.(
Spre #eosebire #e sistemu circuator! sistemu imfatic nu are o pomp5. S9ngee este
6mpins prin $ase #e c5tre inim5! 6n timp ce circua7ia imfei este faciitat5 #e mi8c5rie
muscuare. Bra7ee 8i picioaree au mu7i mu8c%i #e #imensiuni mari care pun imfa 6n
mi8care! 6ns5 prin piept! ab#omen 8i pe$is! un#e se af5 mu7i gangioni imfatici 6n 8i 6n
*uru organeor! singura muscuatur5 #isponibi5 6n sensu mi8c5rii ic%i#uui imfatic este
#iafragma. Lu9n# a cuno8tin75 #e aspectee men7ionate! s5 ne 6ntoarcem a .
A$anta*ee respira7iei pranice.
Guncfionarea 6mbun5t57it5 a sistemuui #e eiminare a re&i#uurior organice! 6n timpu
efectu5rii respira7iei pranice! #iafragma 7i se reaxea&5 8i cap5t5 o ra&5 #e mi8care mai
mare #ec9t atunci c9n# respiri 6ntr)un mo# mai superficia. Ea se mi8c5 mai 6n *os 6n
ab#omen 6n timpu inspira7iei 8i mai 6n sus 6n cutia toracic5! 6n timpu expira7iei. "i8carea
#e sus 6n *os a #iafragmei creea&5 o mai mare presiune intratora#c5 negati$5! efectu #e
absorb7ie ce trage ic%i#u imfatic #in ab#omen 8i pe$is 6n piept! un#e se scurge 6n
canau toracic. +e acoo curge 6n una #intre $enee ma*ore ce trece #e a bra7 spre piept 8i
intr5 #in nou 6n fuxu sanguin! circu9n# spre organe precum ficatu! spina 8i p5m9nii!
pentru a e cur57a.
Respira7ia pranic5 a*ut5 a procesu #e mi8care a imfei prin organe! 6mbun5t57in# astfe
semnificati$ capacitatea #e #e&intoxicare a corpuui.
/. #renarea imfei
4. Gunc7ionarea 6mbun5t57it5 a sistemuui car#io$ascuar. Oxigenarea este procesu prin
care oxigenu intr5 6n p5m9ni prin interme#iu inspira7iei! iar #ioxi#u #e carbon iese
//4
afar5 prin expira7ie. Respira7ia pranic5 m5re8te oxigenarea #eoarece #istribuie mai mut
oxigen 6n cee #ou5 treimi #in partea inferioar5 a p5m9nior! care $or a$ea o circua7ie
mut mai bogat5 #e s9nge #ec9t treimea superioar5. Cea #in urm5 are o rat5 a circua7iei
sanguine #e o &ecime #e itru pe minut! treimea #in mi*oc #e #ou5 treimi #e itru pe
minut! iar treimea inferioar5 #e un itru p9n5 a un itru 8i *um5tate pe minut. Rata
circua7iei sanguine repre&int5 cantitatea #e s9nge care trece prin 7esutu pumonar. +e
$reme ce principaee func7ii ae p5m9nior sunt #e a a#uce oxigen 8i #e a 6n#ep5rta
#ioxi#u #e carbon #in fuxu sanguin! este ogic s5 faci cum$a s5 treac5 c9t mai mut aer
prin &onee pumonare care reai&ea&5 ce mai eficient procesu #e oxigenare. Exact ceea
ce face respira7ia pranic5. A*ut5 sistemu car#io$ascuar s5 func7ione&e a cea mai mare
capacitate! sporin# cantitatea #e oxigen ce intr5 6n p5m9ni 8i re#uc9n# efortu f5cut #e
inim5.
;. O #iafragm5 mai puternic5 8i mai sup5. +up5 cum s)a spus mai #e$reme! p5str5m
tensiune! stres 8i emo7ii negati$e 6n sau aproape #e #iafragm5. O #iafragm5 contractat5
poate a$ea ca efect o respira7ie superficia5! sen&a7ie inconfortabi5 #e str9ngere a
pieptuui 8i spasme ae stomacuui! ce pot infuen7a #igestia. -racticarea &inic5 a
respira7iei pranice 8i a exerci7iior #e reaxare a cutiei toracice #in pre&entu capito te $or
a*uta s5)7i 6ntin&i #iafragma 8i s5 6n5turi orice tensiune acumuat5 acoo.
A$anta*ee energetice ae respira7iei pranice
. Capacitate sporit5 #e generare a pranei #e caitate superioar5. Reai&9n# combina7ia
#intre respira7ia pranic5 8i #ou5 te%nici numite ritm 8i reten76e! 67i $ei m5ri consi#erabi
capacitatea #e generare a energiei.
Ritmu 6nseamn5 s5 respiri 6n timp ce numeri! #e pi#5 inspira7ie c9t numeri p9n5 a opt 8i
expira7ie p9n5 a patru 'D)@(! sau num5r9n# p9n5 a cinci at9t 6n timpu inspira7iei! c9t 8i a
expira7iei 'A)A(. Ritmu #ifer5 6n func7ie #e minte 8i #e exerci7iu corpora. Woga!
me#ita7ia! auto%ipno&a 8i artee mar7iae foosesc ritmuri #e respira7ie ce a*ut5 a camarea
corpuui 8i a impe&irea min7ii. Ritmu #e respira7ie pune un &i# 6ntre stimuii exteriori 8i
controea&5 p55$r5geaa creieruui! con$ersa7iie cu 8inee 8i g9n#urie aeatorii ce trec
prin mintea ta 8i te 6mpie#ic5 s5 te reaxe&i cu a#e$5rat. Astfe! ritmu #e respira7ie
prestea&5 aceea8i func7ie ca 8i #esc9ntecee sau repetarea mantreor 6n timpu me#ita7iei.
focai&ea&5 aten7ia. '"antra este un cu$9nt sau un sunet repetat continuu cu $oce tare sau
6n g9n#! 6n timpu me#ita7iei. Cea mai cunoscut5 mantr5 este O".( Totu8i! unee ritmuri
#e respira7ie fac mai mut #ec9t s5 ac7ione&e ca punct a focai&5rii aten7iei sau ca
mecanism #e regare a ritmuui= ee m5resc #e fapt cantitatea #e prana pe care o asimie&i.
Combin9n# ritmu a#ec$at cu at5 te%nic5 puternic5 #e respira7ie! reten7ia! 67i po7i spori!
exers9n# cu s9rg! capacitatea #e generare a energiei #e &ece ori sau c%iar mai mut.
Reten7ia 6nseamn5 s5)7i 7ii con8tient respira7ia timp #e o secun#5 6n timpu cicuui
respirator= este a#e$5ratu secret pentru o respira7ie c9t se poate #e energi&ant5. ]inerea
respira7iei #up5 expira7ie este reten7ie goa5! iar 7inerea respira7iei #up5 inspira7ie este
reten7ie pin5. Reten7ia creea&5 un <efect #e sufant5, pranic5. Exact cum sufantee sunt
foosite pentru #ega*area unor curen7i concentra7i #e aer pentru a 6ntre7ine focu 6ntr)un
8emineu! ritmu 8i reten7ia foosesc un efect #e pompare simiar pentru a focai&a 8i m5ri
efectee naturae #e cur57are 8i energi&are ae pranei 6n corp. Ritmu 8i reten7ia
6mbun5t57esc 8i #istribuirea pranei! 6mping9n#)o mai a#9nc 8i mai cu for75 prin corp.
Iat5 cum func7ionea&5 ritmu 8i reten7ia. 6n timpu reten7iei goae! atunci c9n# 67i
//;
comprimi ab#omenu! 67i #e&umfi p5m9nii 8i 67i 7ii respira7ia pentru o cip5! cree&i un $i#
fi&ioogic 8i energetic. Se poate compara cu pau&a #e #up5 momentu 6n care 6nc%i&i #e
tot o sufant5! 6nainte s5 tragi 6napoi aer 6n ea. Atunci c9n# 6ncepi s5 inspiri controat! 6n
timpu intro#ucerii oxigenuui 6n p5m9ni! atragi #e asemenea cantit57i enorme #e prana
6n pori 8i c%a3re. 1ei a*unge s5 fii foarte energi&at.
In timpu reten7iei pine! atunci c9n# ab#omenu este compet extins 8i 7ii respira7ia 6n
p5m9ni! #ai un impus pompei tae energetice. Se poate compara cu pau&a #e #up5
momentu 6n care #esc%i&i compet sufant5 6nainte #e a pompa aer 6n 8emineu. Atunci
c9n# 6ncepi s5 expiri controat! energia este con#ensat5 8i trece mai intens 6n ceue!
organe 8i c%a3re! un#e este pe #epin 8i mai u8or asimiat5. Ritmu potri$it 8i reten7ia
a#ec$at5 sunt simpe reg5ri ae respira7iei! #ar impic5 o #iferen75 enorm5 6n prana pe
care o po7i genera. La cursurie #e $in#ecare pranic5 facem experimente pentru a
#emonstra puterea respira7iei pranice cu ritm 8i reten7ie. -unem o persoan5 s5 stea 6n fa7a
#$s 8i s5 respire norma! 6n timp ce a7a persoana r5m9ne a c97i$a metri #ep5rtare 6n *uru
aceei persoane! 6ncerc9n# s5)i simt5 sau s5)i scane&e aura. Cei mai mu7i #intre #$s simt
aura cam a 4C cm 6n *uru persoanei respecti$e! 6n timp ce persoana 6ncepe respira7ia
pranic5! 6ncepe)ti s5 simtiti m9inie 6mpinse 6napoi. +ac5 persoana efectuea&5 respira7ia
pranic5 fie 8i numai trei minute! nu este neobi8nuit pentru stu#en7i faptu c5 simt aura
extin)&9n#u)se p9n5 a 8ase metri sau mai mut! #ac5 persoana este #eosebit
#e puternic5. +ac5 6ntreb5m persoana care respir5 cum se simte! r5spunsu este acea8i #e
fiecare #at5. se simte cam5 8i puternic5 6n acea8i timp.
4. In5turarea in#irect5 a emo7iior negati$e! a traumeor 8i a concep7iior imitati$e. +up5
cum s)a mai expicat 6n utimee cursuri simpa respira7ie profun#5 6n ab#omen te poate
sc5pa #e tensiuni pe care e)ai p5strat 6n corp! unee #e care probabi nici nu 8tiai c5
exist5! 6n5turarea in#irect5 a emo7iior negati$e! a traumeor 8i a concep7iior imitati$e se
poate manifesta 6ntr)o serie #e mo#uri. o a$aan85 #e emo7ii ce te fac s5 fii furios! trist!
tem5tor sau neini8tit f5r5 $reun moti$ anume= spasme sau tremur5turi ae anumitor &one
ae corpuui! pentru a aminti #oar c9te$a. -ot fi sentimente nestatornice! #ar normae. +e
fapt! sunt normae 8i c%iar bune. 6nseamn5 c5 eibere&i emo7iie negati$e 8i stresu
men7inut p9n5 atunci. +ac5 6nt9ne8ti astfe #e sentimente! pur 8i simpu reaxea&5)te 8i
respir5 concentr9n#u)te asupra or! a8a cum ai 6n$57at 6n exerci7iie #e con8tienti&are a
sineui. Con8tienti&ea&5 sentimentu f5r5 s5 emi7i *u#ec57i ori s5)7i fie team5! apoi! cu
#eicate7e! fii #in nou concentrat pe respira7ie.
;. "5rirea #imensiunior cor#onuui spiritua. 1ei citi mai mute #espre cor#onu t5u
spiritua 6n referitoare a me#ita7ie 8i #e&$otare spiritua5! 6ns5 secretu m5ririi ui este
pasu reten7iei #in respira7ia pranic5! pas ce are rou #e cur57are 8i m5rire a cor#onuui
spiritua! permi79n# astfe unor mai mari re&er$e #e prana s5 intre mai u8or 6n corp! si
arat5 un cor#on re#us! 6mb9csit! precum 8i aura ce re&ut5 #in e! 6n timp ce un cor#on
spiritua mare! #esc%is 8i o aur5 pur5 8i str5ucitoare #atorat respiratiei pranice. Atunci
c9n# 7i se #esc%i#e cor#onu spiritua! te sim7i u8or 8i curat. Can# $e)ti a$ea experien7a
#esc%i#erii respecti$e $a #5 sen&a7ia unei <casca#e uria8e #e umin5, sau un <sentiment
#e c5#ur5, 6n corp.
Exerci7ii #e respira7ie pranic5 progresi$5
1ei 6n$57a respira7ia pranic5 6ntr)un set gra#ua #e exerci7ii ce cuprin#e trei etape.
/. 6ntin#erea 8i reaxarea #iafragmei
//@
4. Respira7ia pranic5
;. Ritm 8i reten7ie
In ca&u tuturor seturior gra#uae #e exerci7ii! fiecare ni$e se consoi#ea&5 prin ce
anterior. Exerci7iie sunt proiectate pentru a fi efectuate 6ntr)o anumit5 or#ine. Resursee
tae #e energie $or #e$eni mai soi#e #ac5 faci exerci7iie reaxat 8i 6ntr)un mo# c9t mai
corect a fiecare ni$e! 6nainte #e a trece a urm5toru.
6ntin#erea 8i reaxarea #iafragmei
Urm5toaree exerci7ii te $or a*uta s5)7i 6ntin&i 8i s5)7i reaxe&i #iafragma. Ee sunt preuate
#intr)un set #e exerci7ii :i gong 8i 67i $or competa 6n mo# fericit practica respira7iei
pranice. C%iar 8i mute persoane cu #ureri cronice #e torace sau #e #iafragm5 au spus c5
se simt mai reaxa7i 6n mai pu7in #e #ou5 s5pt5m9ni #e practic5 &inic5.
EJERCI]IU
Intin#erea 8i reaxarea #iafragmei
6mpingerea ceruui
/. Stai 6n picioare #rept! #ar reaxat! cu m9inie 6ntinse 6n *os 8i 6n fa75. -icioaree trebuie
s5 fie a #istan75 #e o 57ime #e umeri unu #e atu.
4. 6n#oaie)7i 6nc%eieturie astfe 6nc9t pamee s5 fie 6n#reptate spre po#ea. Apoi rote8te)7i
6nc%eieturie m9inior a LC #e gra#e 6n interior! astfe 6nc9t $9rfurie #egeteor s5 se
ating5. +e asemenea! coatee ar trebui s5 fie 6n#reptate pu7in spre exterior
;. +in po&i7ia respecti$5! 6ncepe respira7ia pranic5 printr)o inspira7ie ent5 8i profun#5! 6n
timpu inspira7iei! ri#ic5 u8or bra7ee 6n fa75! astfe 6nc9t s5 forme&i cu ee un arc. ]ine
$9rfurie #egeteor ipite 8i coatee c9t mai #repte. Opre8te)te 6n momentu 6n care m9inie
67i sunt c%iar #easupra capuui. Continu5 s5)7i 7ii respira7ia! iar pamee s5 fie 6n#reptate 6n
sus. Acum! 6mpinge pamee 6n sus! ca 8i cum ai 7ine ceru pe ee. Ar trebui s5 sim7i o
re&isten75 u8oar5! #ar papabi5! 6n acea8i timp! 67i $ei sim7i toracee 8i coastee trase 6n
sus. 6mpinge pre7 #e #ou5)trei secun#e! reaxea&5)te! #up5 care expir5 6ncet 6n timp ce
#ep5rte&i pamee 8i a8i u8or bra7ee s5 re$in5 6n po&i7ie atera5 . +o&ea&5)7i expira7ia
astfe 6nc9t s5 se termine atunci c9n# m9inie a*ung pe atera5.
@. Opre8te)te #ou5)trei secun#e! #up5 care a#u)7i m9inie #in nou 6n po&i7ia ini7ia5 8i
6ncepe iar. 6n timpu efectu5rii exerci7iuui! 6ncearc5 s5 sim7i energia #in tine! mai aes
atunci c9n# expiri. Cu pu7in5 exersare! $ei sim7i o pern5 #e energie sub m9ini 6n timp ce
e cobori.
Ee sunt u8or #e f5cut 8i ar trebui s5 treci prin ni$euri #estu #e repe#e.
-ri$in# una
/. Apeac5)te #in taie! 5s9n#u)7i m9inie s5 at9rne 6n fa75. -o7i 7ine genunc%ii #rep7i sau!
#ac5 ai probeme cu spatee! po7i s5)i 7ii pu7in 6n#oi7i . +in po&i7ia respecti$5! 6n#reapt5)te
6ncet 8i! concomitent! 6ncepe respira7ia pranic5. 6n timpu inspira7iei! ri#ic5 bra7ee 8i
arcuie8te)e p9n5 ce a*ung #easupra capuui . ]ine m9inie 8i bra7ee #repte 6n timp ce
forme&i arcu 6n sus.
4. +in po&i7ia respecti$5! cu bra7ee #easupra capuui! 7ine)7i respira7ia 8i apoi apeac5)te
pu7in pe spate! 6n#oaie)7i pu7in g9tu 8i as5 capu pe spate.
;. Gormea&5 un triung%i! ating9n# #egetee mari 8i ar5t5toare. Apoi pri$e8te prin
triung%iu astfe format 8i imaginea&5)7i c5 pri$e8ti una . +up5 #ou5)trei secun#e!
6n#reapt5)7i #in nou corpu 8i expir5 6ncet! a#uc9n# bra7ee pe 9ng5 corp 6n atera. Ca 8i
a primu exerci7iu! as5)e s5 puteasc5 pe energia ce se simte ca o p5tur5 ori ca o minge!
//A
6ncearc5 s5 o sim7i cu a#e$5rat! 6ncearc5 s5 a*ungi s5 repe7i fiecare exerci7iu #e opt ori
6nainte #e a face respira7ie pranic5. "ai 6nt9i! s5 anai&5m #iferen7a #intre respira7ia
ca$icuar5 sau intercosta5 8i cea pranic5. -o7i face testu #e fa75 st9n# 6n picioare sau
a8e&at! #ar #ac5 n)ai mai 6ncercat p9n5 acum acest tip #e respira7ie! 7i)ar fi mai u8or s5
stai *os! #eoarece po&i7ia respecti$5 67i $a reaxa #iafragma 8i peretee ab#omina mai
mut. -oart5 %aine argi! mai aes a taie! 6ntin#e)te #irect pe po#ea sau pe o satea! ori pe
un prosop. Nu sta 6ntins pe pat= o suprafa75 moae $a face ca spatee t5u s5 stea 6nco$oiat.
-une)7i o m9n5 pe stern sau pe co8u pieptuui! iar ceaat5 sub ombiic! cu #egetu mare
c%iar pe buric. Acum respir5 obi8nuit! pre7 #e un minut. Cei mai mu7i $or sim7i pieptu
mi8c9n#u)se 6n interior 8i exterior mai mut #ec9t ab#omenu. E o respira7ie superficia5!
6n partea superioar5 a p5m9nior.
Acum! #in po&i7ia a8e&at! s5 6n$575m respira7ia #in ab#omen.
EJERCI]IU
Respira7ia pranic5
'Not5. +e8i toate exerci7iie fi&ice 8i #e respira7ie ar trebui s5 nu impice eforturi! ee
presupun un oarece efort #in partea ceui care e practic5! 6nainte #e 6nceperea exerci7iuui
#e fa75 ori a oric5rui at exerci7iu sau practic5 #e respira7ie! ar trebui s5 #iscu7i cu me#icu
t5u sau cu cine$a care te poate sf5tui 6n probeme me#icae! 6n ca&u unor probeme #e
s5n5tate anterioare! mai aes %ipertensiune! migrene sau orice fe #e probeme cu inima
sau p5m9nii! cere aprobarea me#icuui 6nainte #e a 6ncepe.(
/. Stai a8e&at pe un scaun tare! 7in9n# spatee #rept. -une)7i m9inie pe burt5! cu #egetee
mari pe buric. -oate ar fi mai bine s5 7ii oc%ii 6nc%i8i.
4. -une)7i imba pe ceru gurii 8i 7ine)o acoo c9t #urea&5 exerci7iu.
;. Expir5 pe gur5 p9n5 7i se goesc p5m9nii. Nu te for7a. Nu trebuie s5 a*ungi a cap5tu
expira7iei 8i apoi s5 te for7e&i s5 mai sco7i aer. Expir5 numai p9n5 ce sim7i c5 p5m9nii
sunt goi7i 6n mo# confortabi.
@. Cu gura 6nc%is5! inspir5 6ncet 8i f5r5 &gomot pe nas. Simte cum oxigenu 67i umpe
p5m9nii! mai 6nt9i prima treime! apoi a #oua 8i 6n cee #in urm5 utima treime. Ar trebui
s5)7i sim7i ab#omenu 6mping9n# 6n afar5 8i 6n *os. 6n timp ce #iafragma se apati&ea&5 8i
p5m9nii se #esc%i#! m9inie ar trebui s5 se 6n#ep5rte&e pu7in una #e ceaat5! #ar pieptu
$a sta nemi8cat. La sf9r8itu respira7iei! opre8te)te pu7in! apoi expir5. Iat5 un cicu #e
respira7ie pranic5. Nu te g9n#i acum a num5rare ) p9n5 a c9t s5 numeri 6n timp ce inspiri
sau expiri. Repet5 cicu #e p9n5 a &ece ori. O#i%ne8te)te un minut! #ou5. Apoi 6ncearc5
at set #e &ece respira7ii. 1e&i exerci7iie &inice 6n 8ase pa8i #e a sf9r8itu capitouui
pentru sugestii egate #e practic5. 'Not5. +ac5 nu ai probeme mari egate #e congestii
sau aergii cronice! respira7ia pe nas este #e preferat ceei pe gur5! mai mut #in moti$e
fi&ioogice #ec9t energetice. Nasu ac7ionea&5 ca un fitru ce re7ine micie #e praf pentru a
nu intra 6n p5m9ni! f5c9n# respira7ia mai curat5. Respira7ia na&a5 are 8i rou #e a 6nc5&i
aeru! u8ur9n# asimiarea pranei.(
A. Nu te for7a. Aici nu e $orba #e un concurs 6n urma c5ruia s5 $e&i c9t aer e8ti 6n stare s5
tragi 6n piept. +ac5 te sim7i c9tu8i #e pu7in ame7it! opre8te)te 8i respir5 norma c9te$a
minute.
Cei mai mu7i st5p9nesc te%nica 6n #ou5 s5pt5m9ni.
//B
Un a*utor pentru a fi con8tient #e ab#omenu t5u
+ac5 67i $ine greu s5 #istingi 6ntre mi8carea bur7ii 8i cea a pieptuui 6n timpu respira7iei
pranice! urm5toru exerci7iu 7i)ar putea fi #e a*utor. A fost conceput #e #octoru 6n
fiosofic GaF Sen#ric3s 8i este preuat #in cartea sa Respira7ia con8tient5. exerci7ii #e
respira7ie pentru s5n5tate! eiberare #e stres 8i st5p9nire #e sine. 6nainte #e a 6ncepe!
aege)7i o carte pe care s5 o pui confortabi pe stomac! astfe 6nc9t s5 respiri cu u8urin75. O
carte cu coperte tari! f5r5 6n$eitoare! ar fi i#ea5= coperta aspr5 ar 6mpie#ica)o s5 aunece
#e pe stomacu t5u.
EJERCI]IUL
Concentrarea aten7iei mai mut pe ab#omen #ec9t pe piept 6n timpu respira7iei pranice
/. 6ntin#e)te pe spate! pe o suprafa75 tare.
4. -une)7i o carte pe burt5! 6n &ona ombiicuui. Cartea ar trebui s5 fie 6n#ea*uns #e grea
6nc9t s5 o sim7i.
;. -une)7i imba pe ceru gurii 8i 7ine)o acoo c9t #urea&5 exerci7iu.
@. Acum 6ncepe respira7ia pranic5. Respir5 6ncet 8i profun#! f5c9n# 6n a8a fe 6nc9t cartea
s5 se ri#ice 8i s5 coboare pe ab#omenu t5u a fiecare respira7ie. +ac5 nu po7i face cartea
s5 se mi8te! mai pune greut57i pe ea p9n5 $ei sim7i &ona respecti$5.
A. Nu)7i pier#e r5b#area. Atunci c9n# $ei reu8i s5 respiri 6n ab#omen! pune cartea
#eoparte. +ac5 respira7ia 6n ab#omen se pier#e! pune cartea a oc pe ab#omen.
Nu te 5sa 6n8eat #e simpitatea respira7iei praniceP C%iar #ac5 exist5 te%nici mai
spectacuoase! respira7ia pranic5 are puteri #e $in#ecare remarcabie
Inceapeti practicarea respira7iei pranice 6n fiecare &i ' sear5(. 1a mai sugere& s5 $a
imaginati c5 $i se umf5 burta a inspira7ie 8i c5 se #e&umf5 a expira7ie. +up5 practicarea
respira7iei pranice timp #e c9te$a s5pt5m9ni! $a #ati seama c5 nu mai sunteti at9t #e
tensionati 8i $e)ti #ormi mut mai bine #ar si o stare generaa buna..
"eto#a #e respiratie I)/)I)/.
Str5$ec%ea #ar pu7in cunoscuta tra#i7ie e$reiasc5 #e Foga Qos%er! meto#a respira7iei I)/)
I)/ este cunoscut5 #rept te%nica respira7iei superioare. -entru a)i #emonstra puterea! $a
spun urm5toarea po$estire. #oi b5rba7i mergeau pe o stra#5 ini8tit5! c9n# #eo#at5 un
c9ine turbat s)a n5pustit asupra or. -rimu b5rbat s)a speriat 8i a 7ipat. A #oiea a f5cut un
gest cu m9na! ca 8i cum ar fi #at ce$a a o parte. C9inee s)a oprit pe #at5! s)a 6ntors 8i a
pecat! 6ntrebat #e b5rbatu speriat ce a f5cut! b5rbatu ce cam i)a spus c5 a practicat
te%nica respira7iei superioare! ceea ce /)a a*utat s5 pro#uc5 at9t #e mut5 energie po&iti$5!
6nc9t a putut s5 abat5 energia negati$5 8i $ioent5.,
Ritm 8i reten7ie
+up5 ce ai #eprins mi8c5rie fi&ice ae respira7iei pranice! 6ncepe 8i cu puternicee
sec$en7e #e ritm 8i reten7ie. +ar 6nainte #e asta! se cu$ine s5 iei 6n consi#erare urm5toru
fapt. 6n ca& c5 ai %ipertensiune! n)ar trebui s5)7i 7ii respira7ia mai mut #e o secun#5. +e8i
respira7ia pranic5 stimuea&5 ombiicu! care este principau #epo&it #e prana 6n corp! ea
mai stimuea&5 8i c%a3ra mein meng! #ispus5 a spate! 6n
#reptu ombiicuui. +up5 cum am #iscutat 6n cursurie anterioare! c%a3ra meng mein' a
rinic%ior( controea&5 tensiunea sanguin5. Astfe! a oamenii cu %ipertensiune! o reten7ie
mai ung5 a respira7iei ar putea m5ri tensiunea peste imita #e siguran75.
EJERCI]IUL. Ritmu optim #e respira7ie
/. -une)7i imba pe ceru gurii 8i 7ine)o acoo c9t #urea&5 exerci7iu.
//I
4. Inspir5 c9t numeri p9n5 a 8apte.
;. ]ine)7i respira7ia o secun#5.
@. Expir5 c9t numeri p9n5 a 8apte.
A. ]ine)7i respira7ia o secun#5.
Iat5 un cicu #e respira7ie pranic5! cu sec$en75 #e ritm I)/)I)/ 8i reten7ie. -entru fiecare
cicu! repet5 to7i pa8ii! #e a unu a cinci. -entru a 6ncepe practica! efectuea&5 trei seturi a
c9te /C cicuri! cu pau&5 #e un minut 6ntre seturi. Totu ar trebui s5 #ure&e mai pu7in #e
&ece minute
-e m5sur5 ce reu8e8ti s5 te concentre&i tot mai bine pe respira7ie! ritmu $a #e$eni un
refex 8i nu 67i $ei mai #a seama #e num5r5toare. Nu #urata num5r5torior este
important5! c9t men7inerea unei corea7ii 8i a unui ritm constant! 6ns5 ritmu num5rat 6n
secun#e ar fi un pas bun pentru 6nceput.
Una #intre cee mai bune te%nici #e stabiire a ritmuui este foosirea num5r5torii 6n
func7ie #e pus! a#ic5 cronometrarea respira7iei 8i reten7iei 6n func7ie #e b5t5ie inimii.
-usu te a*ut5 s5)7i 6nregistre&i progresee #eoarece! pe m5sur5 ce ai tot mai mut5
experien75 6n respira7ia pranic5 8i me#ita7ie! b5t5ie inimii ar trebui s5 fie mai rare.
EJERCI]IUL. Un exerci7iu #e reten7ie mai puternic B);)B);
In exerci7iu pre&entat aici! reten7ia mai ung5! at9t a inspira7ie! c9t 8i a expira7ie!
stimuea&5 8i mai intens c%a3ree ombiicuui! meng mein 8i a ba&inuui.
/. -une)7i imba pe ceru gurii 8i 7ine)o acoo c9t #urea&5 exerci7iu.
4. Inspir5 c9t numeri p9n5 a 8ase.
;. ]ine)7i respira7ia c9t numeri p9n5 a trei.
@. Expir5 c9t numeri p9n5 ia 8ase.
A. ]ine)7i respira7ia c9t numeri p9n5 a trei.
Iat5 un cicu #e respira7ie pranic5! cu sec$en75 #e ritm B);)B); 8i reten7ie. -entru fiecare
cicu! repet5 to7i pa8ii! #e a unu a cinci. Ca 8i 6n ca&u sec$en7ei I)/)I)/! efectuea&5 trei
seturi #e c9te /C cicuri! cu pau&5 #e un minut 6ntre seturi. '1e&i 8i exerci7iie &inice 6n
8ase pa8i #e a sf9r8itu capitouui.(
Respira7ia pranic5 sus7inut5 contribuie a capacitatea ta #e a genera energie 8i tea*ut5 s5)7i
forme&i o ba&5 energetic5 mai puternic5! ceea ce te Fa a*uta s5 genere&i C cantitate mai
mare #e prana cu mai pu7in efort 8i 6ntr)un timp mai scurt.
Respira7ia ca energie uni$ersa5 nu este tocmai o necunoscut5 pentru cutura occi#enta5
+e8i eg5tura #intre respira7ie 8i energie uni$ersa5 pre#omin5 6n tra#i7iie orientae egate
#e minte 8i corp! exist5 o tra#i7ie e&oteric5 #e respira7ie 8i 6n Occi#ent. Ea este c%iar
e$i#ent5 6n imba noastr5. G9n#e8te)te! #e pi#5! cu$intee inspir5 8i expir5. Ast5&i facem
u& #e cu$9ntu <inspir5, pentru a ne referi a un act #e moti$are sau 6ncura*are! 6n#reptat
spre noi 6n8ine saui spre a7ii! pentru a reai&a ce$a extraor#inar sau pentru a crea ce$a
nou 8i ie8it #in comun! 6ns5 cu$9ntu <inspir5, pro$ine #in #ou5 cu$inte atine8ti. in '6n(
8i spirare 'a respira(. La r9n#u s5u! spirare are eg5tur5 cu cu$9ntu atinesc spirit. Astfe!
cu$9ntu <inspir5, a fost foosit 6n Antic%itate pentru a ar5ta c5 cine$a <respira cu
spiritu,! sau atr5gea energia #i$in5. "ai #es! se referea a artistu care c5uta 6n#rumare 6n
procesu #e crea7ie sau a sf9ntu care c5uta energie pentru rugaciuni sau pentru
$in#ecare.
-rincipaa #efini7ie contemporan5 a cu$9ntuui expir5 #enot5 sf9r8itu unei perioa#e )
cum ar fi terminarea man#atuui 6n ca&u unui poitician 'termen expirat(! sau #ata #up5
//D
care un pro#us nu mai pre&int5 siguran75 6n ceea ce pri$e8te consumarea ui '#ata
expir5rii(. +ar mai foosim cu$9ntu respecti$ pentru a scoate 6n e$i#en75 conota7ia sa #e
sf9r8it a $ie7ii. o persoan5 care a <expirat, 8i)a #at utima sufare. +e 6n#at5 ce nu mai
respir5! o p5r5se8te 8i for7a $ita5.
C9te$a obser$a7ii 6n eg5tur5 cu respira7ia pranic5
X Exist5 o $ec%e &ic5toare 6n artee mar7iae c%ine&e8ti care s)ar tra#uce cu aproxima7ie
astfe. <gr5be8te)te 6ncet,. Este ceea ce i se pre#5 6ncep5torior care 6ncearc5 s5)8i
#e&$ote puterea 8i $ite&a te%nicior #e upt5 f5c9n# prea mut efort. A#e$5rata cae #e a
atinge priceperea )6n orice efort sau 6n#em9nare ) este mai #egrab5 aceea #e a te
concentra s5 fii cam 8i controat #ec9t s5 #epui un <efort #e //C^,. Acea8i principiu se
apic5 practicii tae #e respira7ie pranic5. -recum mute aspecte ae exerci7iior #in carte!
respira7ia pranic5 nu este un proces con8tient sau $oit. +e fapt! concentrarea care te
soicit5 a maximum este ipsit5 #e re&utate 6n compara7ie cu respira7ia pranic5 reaxat5!
ini8tit5. Totu8i! atunci c9n# #eprin&i o nou5 pricepere! este norma s5 te concentre&i a
mo#u 6n care se face! p9n5 #e$ine un refex. Astfe! s)ar putea s5 te tre&e8ti num5r9n# 6n
mo# con8tient. <Inspir5 /!4!;!@!A!B! 7ine)7i respira7ia ! expir5 ! 4! ;! ..., 8i ate
instruc7iuni. La 6nceput concentrea&5)te f5r5 nici o re7inere pe efectuarea te%nicii 6ntr)un
mo# c9t mai corect! asigur9n#u)te c5 foose8ti o num5r5toare a#ec$at5! c5 67i 7ii pieptu
nemi8cat 8i a8a mai #eparte! 6ns5! #up5 $reo s5pt5m9n5 sau #ou5! asigur5)te c5 respira7ia
pranic5 pe care o practici este in5. Nu)i nici o probem5 #ac5 67i ia mai mut #e #ou5
s5pt5m9ni= exersea&5 p9n5 ce respira7ia pranic5 $a c5p5ta ritmu 8i reten7ia potri$it5 f5r5
s5 te mai g9n#e8ti a ee.
X Respira7ia pranic5 eficient5 este una profun#5! consec$ent5 ) 8i ent5. +ac5 ai ne$oie #e
a*utor 6n a)7i 6ncetini respira7ia! secretu ce mai important este s5 nu 6ncerci 6n mo#
con8tient s5)i impui un ritm mai ent. Nu f5 #in respira7ia pranic5 un efort $oit. Nu)7i tot
spune <mai ent! mai ent! mai ent,. +ac5 $rei neap5rat s5 te g9n#e8ti a ce$a 6n timpu
etapeor ini7iae ae instruirii! g9n#e8te)te a mecanica respira7iei pranice! cum ar fi s5 te
asiguri c5 faci o mi8care compet5 a #iafragmei 6n sus 8i 6n *os! c5 7i se mi8c5 #oar burta 8i
nu pieptu. -e m5sur5 ce a$anse&i! 6ncepe treptat s5 nu mai g9n#e8ti! ci s5 fii atras 6n
practica respira7iei pranice. 6n cee #in urm5 ea $a #e$eni un refex.
Lista cu cee necesare respira7iei pranice
/. -oart5 %aine argi! mai aes a taie.
4. 6nc%i#e oc%ii 8i reaxea&5)7i corpu.
;. Con8tienti&ea&5 faptu c5 $ei efectua o respira7ie compet5! 67i $ei umpe p5m9nii cu
totu.
@. -une)7i imba pe ceru gurii 8i 7ine)o acoo pe toat5 #urata exerci7iuui.
A. 6ncepe prin expirarea ent5! pe gur5! f5r5 s5 te for7e&i! p9n5 ce p5m9nii 7i se goesc #e
aer.
B. Cu gura 6nc%is5! inspir5 6ncet 8i f5r5 &gomot pe nas.
I. Simte cum cee trei p5r7i ae p5m9nior! 6ncep9n# cu cea #e sus! 7i se umpu! pe r9n#!
cu aer. -ieptu nu trebuie s5 se mi8te 6n timpu inspira7iei. Ab#omenu trebuie s5 6mping5
6nspre 6nainte 8i pu7in 6n atera 6n timp ce inspiri. -une)7i m9inie pe burt5 8i #egetee
mari pe ombiic! pentru consoi#are.
D. Opre8te)te o secun#5 'reten7ie pin5(.
L. 6ncepe ent expira7ia controat5. Simte cum aeru 67i p5r5se8te p5m9nii! mai 6nt9i partea
//L
or inferioar5! apoi cea #in mi*oc 8i! 6n cee #in urm5! partea superioar5.
/C. Opre8te)te o secun#a si apoi incepe o ata inspiratie.
Exercitii &inice. /. 6n5turarea #irect5. Exersea&5 te%nicie #e 6n5turare #irect5 !
con8tienti&area #e sine 8i g9n#irea superioar5! 6n func7ie #e necesit57i 8i respect9n# ista..
4. 6ntin#erea 8i reaxarea #iafragmei. Repet5 #e opt ori fiecare sec$en75 a exerci7iuui .
Goose8te)e 6nainte #e respira7ia pranic5 sau p9n5 ce sim7i c5 trunc%iu 8i #iafragma 67i
sunt reaxate.
;. Respira7ia pranic5. Efectuea&5 trei seturi #e respira7ie pranic5 6n ca& #e necesitate!
6ncepe cu m9inie pe burt5 8i cu #egetee mari pe ombiic pentru a simti ab#omenu
miscan#u)se spre interior si exterior. Executa sec$enta in in ritm si retentie. I)/)I)/ si
apoi B);)B);
CURS J1I
CU" SA SI"TI ENERGIA
Sensibii&area m9iniior 8i scanarea genera5.
C%a3ra "eng mein controea&5! printre atee! $itaitatea genera5 a corpuui! gan#ee
suprarenae 8i tensiunea sanguin5. Trei #intre cee mai cunoscute simptome ae stresuui
sunt oboseaa! %iperexcitabiitatea sistemuui ner$os cau&at5 #e excesu #e a#renain5 6n
corp! 8i %ipertensiunea.
Cum po7i face s5 sim7i energia 8i #imensiunie c%a3reorM Cum po7i 8ti c9n# exist5 o
perturbare energetic5 6n aur5M Cum po7i #etecta faptu c5 respira7ia pranic5! 6mpreun5 cu
ritmu 8i reten7ia! au #ubat #imensiunie aurei sau 7i)au m5rit capacitatea #e generare a
energiei #e &ece ori M O mo#aitate ar fi s5 te na8ti cu o con8tienti&are acut5 a energiei!
ceea ce te)ar face s5 sim7i sau s5 $e&i aura 8i mo#ific5rie energetice #in ea. Exist5
oameni cu o astfe #e capacitate 6nn5scut5. At5 mo#aitate ar fi s5 urme&i ni8te
antrenamente speciae! care te $or a*uta s5)7i cuti$i acuitatea $i&ua5 pentru a #etecta
acea subtia energie. Unii oameni pot a$ea o sensibiitate pentru energie ) unii #in na8tere!
a7ii prin antrenament ! 6ns5 a treia mo#aitate #e a #etecta mo#ific5rie energetice #in
aur5! mai simp5 8i mai rapi#5! este #e a 6n$57a cum s5 scane&i! respecti$ capacitatea #e a
sim7i contururie 8i for7a energiei #in aur5. Scanarea este un sim7 tacti ascu7it 8i necesit5
#oar sensibii&area c%a3reor pamei.
TESNICI +E "ANI-ULARE A ENERGIEI
Scanarea este prima #intre cee trei te%nici #e manipuare a energiei care te $or a*uta s5
$in#eci ucr9n# #irect cu aura. "anipuarea energiei este a treiea pas #in cei 8ase c5tre
auto$in#ecare. -o7i foosi scanarea cu urm5toaree trei scopuri.
/. pentru a)7i sim7i anatomia energetic5 8i pentru a #escoperi e$entuaee perturb5ri ce pot
in#ica o probem5 #e s5n5tate=
4. pentru a)7i m5sura progresee 6n ceea ce pri$e8te generarea #e prana! sim7in# sporirea
energiei tae 6n timpu efectu5rii exerci7iior=
;. pentru ob7inerea fee#bac3)uui energetic 6n scopu consoi#5rii practicii.
/4C
Exerci7ii #e scanare progresi$5
Scanarea ar putea a$ea un aer misterios! #ar #e fapt se 6n$a75 foarte u8or. -e parcursu
cursurior urmatoare! pre&int5m 8apte ni$euri #e exerci7ii progresi$e ce te $or a*uta s5
#eprin&i aceast5 competen75.
/. +e&$otarea sensibiit57ii m9inior
4. Autoscanarea genera5
;. Scanarea ator forme #e $ia75. pante 8i animae
@. Scanarea atei persoane
A. Autoscanarea specific5
B. Scanarea prin $i&uai&are
I. Interpretarea re&utateor
Exerci7iie #e mai sus urmea&5 o or#ine ogic5! fiecare ni$e fun#ament9n#u)se pe ni$eu
anterior. -rimee patru ni$euri pre&entate 6n cursu #e fa75 cuprin# exerci7ii menite s5 te
a*ute s5 efectue&i autoscanarea genera5! a#ic5 s5 sim7i for7a genera5 a aurei tae.
Utimee trei ni$euri
pre&entate 6n cursuri cuprin# exerci7ii pentru autoscanare specific5! a#ic5 o scanare mai
concentrat5 asupra c%a3reor 8i anumitor &one #in aura ta. 1ei mai 6n$57a cum s5
interprete&i re&utatee scan5rii.
+e obicei! #urea&5 cam #ou5 s5pt5m9ni #e practic5 &inic5! /A minute pe &i pentru a
6n$57a s5 scane&i. S)ar putea s5 #ure&e 8i mai mut! #ar! o #at5 ce sim7i energia! m9inie
tae sunt sensibii&ate permanent! mai mut sau mai pu7in. C%iar #ac5 nu po7i efectua
exerci7iie #e a unu sau mai mute ni$euri ) #e exempu! #ac5 nu ai pantee sau
animaee pe care s5 practici sau un partener cu care s5 ucre&i )! po7i 6n$57a totu8i s5
scane&i. Trebuie #oar s5 petreci mai mut timp a ni$eurie pe care e po7i face singur!
cum ar fi sensibii&area m9inior 8i autoscanarea.
Ca 8i 6n exerci7iu #e respira7ie pranic5 progresi$5 !6ncearc5 s5 petreci suficient timp a
fiecare ni$e 6nainte #e a trece a urm5toru! astfe 6nc9t s5)7i construie8ti un fun#ament
soi# pentru a sim7i energia. Este mai bine #ac5 e8ti cu a#e$5rat sigur c5 o sim7i prin
exerci7iie #e sensibii&are a m9inior 6nainte s5 treci a scanarea genera5 a corpuui t5u 8i
a ate te%nici #e scanare. Totu8i! #up5 cum am subiniat 6n aceste cursuri! c%iar #ac5 nu
po7i sim7i energia! continu5)7i pur 8i simpu practica. +ac5 ai sen&a7ia c5 te)ai 6mpotmoit
a un ni$e 8i nu po7i sim7i energia! treci a urm5toru exerci7iu. C%iar #ac5 nu e8ti sigur c5
sim7i prana atunci c9n# $ei a*unge a exerci7iie #e $in#ecare! po7i totu8i s5 e faci 8i s5 e
utii&e&i.
+e&$otarea sensibiit57ii m9inior
Exerci7iie #e sensibii&are a m9inior #esc%i# c%a3ree pamei 8i te a*ut5 s5 sim7i prana.
+e*a 8tii #espre c%a3ree #in pame! #eoarece primu exerci7iu pe care /)ai f5cut 6n
#etectarea anatomiei energetice personae ! este #e fapt exerci7iu #e sensibii&are a
m9inior! 6n practic5! po7i foosi unu #intre cee #ou5 exerci7ii sau c%iar pe am9n#ou5.
Exerci7iu 4 #e sensibii&are a m9inior
-entru efectu5rii exerci7iuui! stai reaxat 6n picioare.
/. -une)7i imba pe ceru gurii.
4 G5 c9te$a cicuri #e respira7ie pranic5 pentru a)7i impe&i 8i ini8ti mintea 8i pentru a)7i
reaxa corpu.
;. "asea&5)7i c%a3ra inimii #e c9te$a ori! cu #ou5 #egete #e a m9na cu care scane&i.
-entru cei mai mu7i! m9na cu care scanea&5 este m9na #ominant5. C%a3ra inimii este
/4/
exact 6n mi*ocu pieptuui! c%iar 6ntre sf9rcuri. +eoarece inima este se#iu sensibiit57ii!
masarea c%a3rei inimii 67i $a ascu7i capacitatea #e a sim7i 8i #etecta energia subti5.
@. Rotiri ae 6nc%eieturior #e a m9ini. 6ntin#e)7i m9inie 6nainte! a 6n57imea umerior. Cu
pamee #esc%ise 8i cu #egetee reaxate! rote8te)7i m9inie #e a 6nc%eieturi #e /C ori 6n
ambee #irec7ii. 8i 6n sensu aceor #e ceasornic! 8i in$ers. A. +esc%i#eri #e pame.
#esc%i#e)7i 8i 6nc%i#e)7i pamee cu putere #e /C ori.
B. Scutur5ri #e coate 8i #e #egete. 6ncepe cu bra7ee 6n atera. A#u)7i pumnii 6n #reptu
umerior! ca 8i cum ai ri#ica o perec%e #e gantere. +osu pameor ar trebui s5 fie
6n#reptat 6n exterior. +in po&i7ia respecti$5! as5 repe#e m9inie 6n *os.
I. G5r5 a)7i for7a coatee! #esc%i#e)7i repe#e pamee c9n# a*ungi 6n *os! ca 8i cum ai #a
#rumu gantereor! apoi repet5 repe#e mi8carea #e /C ori.
D. Cu #egetu mare #e a m9na #reapt5! apas5 u8or 6n centru pamei st9ngi! pre7 #e c9te$a
secun#e. Repet5 apoi mi8carea cu ceaat5 m9n5! foosin# #egetu mare #e a m9na st9ng5
pentru a ap5sa 6n centru pamei #repte.
L. Ri#ic5 m9na #reapt5 #easupra capuui 8i 6mpinge 6n sus cu pama! #uc9n# concomitent
m9na st9ng5 6n *os 8i ap5s9n# cu pama Apas5 6n sus 8i 6n *os c9te$a secun#e! #ar nu)7i
for7a mu8c%ii.
/C. In$ersea&5 po&i7ia m9inior! ap5s9n# 6n sus cu pama st9ng5! iar 6n *os! cu pama
#reapt5 .
//. Repet5 mi8c5rie #e 6mpingere cu m9inie 6nc5 #e #ou5 ori.
/4. 6ntin#e)7i m9inie 6n fa75! cu p5unee 6n#reptate una spre ceaat5 8i a o #istan75 #e
circa I!A cm! ca 8i cum ai fi gata s5 apau&i. ]ine bra7ee 6ntinse 6n fa75 8i paraee cu
sou. "9inie s5)7i fie reaxate. Este aceea8i postur5 pe care ai foosit)o a exerci7iu /!
6nc%i#e oc%ii. -5str9n# #istan7a #intre pame! respir5 6ncet 8i concen)trea&5)te u8or pe
centru pameor. G5)o pre7 #e $reo /C secun#e.
/;. "en7ine)7i po&i7ia m9inior! 6nc%eieturior 8i coateor! 6ncepe s5)7i apropii 8i s5)7i
#ep5rte&i bra7ee a c97i$a centimetri! m5rin# mai apoi! treptat! #istan7a #intre ee. G5)te c5
apau&i cu 6ncetinitoru! 6ns5 nu)7i 5sa pamee s5 se ating5. Apropie)e a @)B cm! apoi
#ep5rtea&5)e a aproape un metru. Apoi apropie)e #in nou. Repet5 mi8carea p9n5 ce
sim7i prana 6ntre pame.
Nu)7i f5 gri*i #ac5 nu sim7i nimic. +ac5 nu ai o sen&a7ie #e c5#ur5! m9nc5rime sau
g9#i5tur5 #up5 ce ai f5cut exerci7iu o #at5! opre8te)te c9te$a cipe! f5 c9te$a cicuri #e
respira7ie pranic5! concentrea&5)te #in nou asupra pameor 8i f5 exerci7iu 6nc5 o #at5.
+ac5 pier&i contactu sau sensibiitatea! f5 o pau&5! mai f5 exerci7ii #e respira7ie pranic5
sau 6ncearc5 exerci7iu #e sensibii&are a m9inior. Nu $a trece mut 8i $ei sim7i energia.
>i #ac5 nu po7i sim7i 6nc5 energia M
+ac5 tot nu reu8e8ti s5 sim7i energia 6n timpu efectu5rii exerci7iior #e sensibii&are a
m9inior! ini8te8te)te. -ractic5 6n continuare= ai s)o sim7i p9n5 a urm5. -5strea&5)7i o
atitu#ine po&iti$5 pina #e iubire fata #e tot ce te incon*oara! 8i mintea #esc%is5! iar
6n#oieie! temerie 8i neini8tie 67i re#uc capacitatea #e a sim7i 8i #e a manipua energia
subti5. +ac5 6ncerci s5)7i sensibii&e&i m9inie g9n#in#u)te 6n acea8i timp c5 <nu merge,!
sau <ce ciu#at,! $ei 6nt9mpina greut57i mai mari. Controea&5)7i g9n#urie! 6ns5 nu 6ncerca
s5 te p5c5e8ti c5 sim7i ce$a ce! #e fapt! nu are suport rea. Energia nu este ro#u
imagina7iei= este c9t se poate #e rea5 8i o po7i sim7i foosin# exerci7iie men7ionate. A8a
/44
c5 nu)7i imagina! nici nu anticipa c5 sim7i energie #ac5 nu e a8a. -rin exersare constant5 8i
reguat5! oricine 68i poate #e&$ota capacitatea #e a sim7i energia.
<2iua 6n care $e)ti simti cu a#e$5rat prana $a fi atunci c9n# accepti primu ucru pe care)
$ei simti. Nu $)a fi o sen&a7ie foarte precis5! #ar #e regu5! ! 6n timp! acuitatea $a creste
treptat. In timp ce scane&i! simti presiune sau un fux #e energie. +ac5 energia este
impur5! #e obicei simti m9nc5rime! g9#ia sau! uneori! o sen&a7ie #e ce$a ipicios sau
greu. +ac5 energia are o $ibra7ie foarte 6nat5! o pot sim7i g9#i9n#u)te '#ar nu
m9nc5rime(! sau poate fi fin5! ca o crem5 #eicat5.,
Iat5 un secret #e a cursurie noastre. cei care #eprin# foarte repe#e scanarea a cursuri
foosesc consoi#area po&iti$5 pentru a)8i acceera #e&$otarea. +e 6n#at5 ce au $reo
sen&a7ie! 68i spun c5 ceea ce simt este prana 8i c5 se #escurc5 bine. Lasan# #eoparte atura
critic5 a min7ii 8i foosim auto6ncura*area pentru a ne con$inge c5 simtim energie.
Oric9n# #etectea&i o sen&a7ie! foosesti consoi#area po&iti$5 pentru a a*uta s5 6n$e7ati
mai repe#e scanarea.
Autoscanarea genera5
Autoscanarea 6nseamn5 sim7irea aurei 6n anumite puncte pentru a e$aua for7a 8i cur57enia
ei genera5! 6n primu exerci7iu #e mai *os! 67i $ei scana bra7u! #oar fiin#c5 este o 7int5
u8oar5 pentru 6ncep5tori
EJERCI]IU. Autoscanarea genera5 a bra7uui
-entru exerci7iu po7i sta 6n picioare sau a8e&at. 'Not5. -e m5sur5 ce progrese&i! $om
scurta #escrierea pa8ior #e 6nc5&ire. +e asemenea! $om presupune c5 faci scanarea cu
m9na #reapt5 8i c5 antebra7u st9ng $a fi 7inta scan5rii. +ac5 $rei s5 scane&i antebra7u
#rept cu m9na st9ng5! sc%imb5 pur 8i simpu #irec7ia.(
/. -une)7i imba pe ceru gurii.
4. Efectuea&5 c9te$a cicuri #e respira7ie pranic5.
;. "asea&5)7i c%a3ra inimii cu #ou5 #egete ae m9inii pe care o $ei foosi pentru scanare.
@. Efectuea&5 exerci7iu sau 4 #e sensibii&are a m9inior! p9n5 ce
sim7i car energia 6ntre pame.
A. Cu coatee 6n#oite a un ung%i #e LC #e gra#e 8i cu antebra7ee 6ntinse
6nainte! aproximati$ paraee cu sou! ri#ic5 m9inie 6n fa75 a ni$eu taiei! ca 8i cum ai
7ine o minge mare #e pa*5. -amee 67i sunt 6n#reptate una spre ceaat5. Bra7ee! pamee
8i #egetee trebuie s5 fie reaxate. +egetee trebuie s5 fie u8or #ep5rtate! nu)7i 6ncor#a
pamee 8i 6nc%eieturie 8i nu #ep5rta bra7ee #e corp. Bra7ee ar trebui s5 fie cam a un
metru #istan75 unu #e ce5at
B. Atunci c9n# scane&i! trebuie s5 fii pe aceea8i ungime #e un#5 cu 7inta pe care o ai! s5)
7i stabie8ti inten7ia #e a scana. 1ei face acest ucru uit9n#u)te cate$a momente a 7inta
scan5rii 8i #ecar9n#u)7i 6ncet inten7ia. +e exempu. <Acum am #e g9n# s5 scane&... 'orice
$rei s5 scane&i(,. +e $reme ce 7inta scan5rii este antebra7u t5u st9ng! uit5)te c9te$a cipe
a un punct #e pe interioru antebra7uui respecti$ 8i apoi spune)7i. <Am #e g9n# s5)mi
scane& antebra7u st9ng,.
I. O #at5 ce 7i)ai stabiit inten7ia! 6n#reapt5)7i aten7ia c5tre c%a3ra pamei #e a m9na cu
care scane&i 8i fii atent a acea &on5 pe tot timpu scan5rii. A#u)7i aminte #e conceptu #e
con8tienti&are. Con8tienti&area nu 6nseamn5 concentrare! nici pri$ire a7intit5! cu at9t mai
pu7in o simp5 urm5rire #in oc%i= nu este un sim7 $i&ua. "ai #egrab5! con8tienti&area este
o sim7ire ipsit5 #e &gomot! #e mi8care! #ar acti$5. Este un sentiment #e sensibiitate
/4;
accentuat5! 6n scanare! energia o sim7i! nu o $e&i. Gocai&area con8tienti&5rii asupra
m9inii cu care scane&i spore8te sensibiitatea m9inior fa75 #e energia subti5.
D. Ni$eu #e concentrare #in timpu scan5rii ar trebui s5 fie asem5n5tor cu cititu unei
c5r7i. Nu te obosi 8i nu te for7a s5 scane&i. Con8tienti&area foosit5 pentru scanare este ce
mai bine reai&at5 printr)o concentrare u8oar5 8i un gra# reati$ mic #e $oin75. +ac5 $ei
6ncerca s5)7i impui $oin7a 6n scanare! sensibiitatea ta $a a$ea #e suferit.
L. Respir5 6ncet 8i profun#! foosin# respira7ia pranic5.
/C. ]ine oc%ii 6nc%i8i sau #esc%i8i. '-e m5sur5 ce a$anse&i! po7i scana cu oc%ii #esc%i8i!
#ar a 6nceput! pentru a nu fi #istras! ar trebui s5 6ncerci cu oc%ii 6nc%i8i.(
Gii cu mintea #esc%is5 8i p5strea&5)ti o atitu#ine po&iti$5.
/4. Ca 8i cum ai 7ine o minge #epa*5 6n m9ini! 6ncepe scanarea
spre antebra7u st9ng. Scanea&5 pe ori&onta5! #irect prin fa7a corpuui t5u Nu mi8ca m9na
st9ng5. ]ine #egetee #e a m9na #reapt5 6ntr)o po&i7ie fireasc5! reaxat5 ) pu7in 6n#oite 8i
#ep5rtate unu #e ce5at! 6ncetine8te 8i mai mut 6n momentu 6n care m9na ta #reapt5
a*unge a aproximati$ ;C cm #e antebra7u st9ng. Acum mi8c5)7i m9na #reapt5 6nainte 8i
6napoi pe o ra&5 #e A p9n5 a ;C cm #e antebra7u st9ng! ca 8i cum /)ai sim7i u8or #in
afar5! ceea ce este exact ce faci tu. 67i sim7i c9mpu magnetic a corpuui ca 8i cum ai sim7i
u8or o suprafa75 nemi8cat5 #e ap5. Continu5 s5 respiri 6ncet 8i profun#. "9na #reapt5 nu
trebuie s5 ating5 sau s5 fie a mai mut #e *um5tate #e metru #e antebra7u st9ng.
Con8tienti&ea&5 centru pamei cu care scane&i. Las5)7i 6nc%eieturie #e a um5r! cot 8i
m9na cu care scane&i reaxate 6n timpu scan5rii.
/;. Opre8te)7i m9na atunci c9n# ai o sen&a7ie #e presiune! g9#i5tur5! m9nc5rime sau
c5#ur5 6n pam5. Ar trebui s5 ai sen&a7ia respecti$5 6n momentu c9n# a*ungi a /C)4A cm
#e m9na st9ng5. Este aura interioar5! &ona cu care $ei ucra ce mai mut.
/@. +ac5 nu sim7i energia ime#iat! nu te #escura*a. -ur 8i simpu reaxea&5)te! respir5
a#9nc 8i apropie 8i #ep5rtea&5 m9na #reapt5 #e antebra7u st9ng p9n5 ce o $ei sim7i. +ac5
nici #up5 /C)/4 mi8c5ri nu reu8e8ti s5 sim7i energia! repet5 exerci7iu sau 4 #e
sensibii&are a m9inior sau masea&5)7i #in nou c%a3ra inimii.
/A. 6n ca&u nereu8itei repetate! 6ncearc5 scanarea #intr)un ung%i #iferit! 6ncepe cu po&i7ia
#e 7inere a mingii #e pa*5 imaginare! apoi ri#ic5)7i m9na #reapt5 a ni$eu umerior.
Scanea&5 6n *os! a un ung%i #e @A #e gra#e! sau coboar5)7i m9na un#e$a sub ni$eu taiei
8i scanea&5 6n sus. Ung%iu scan5rii nu este important. +in orice ung%i porne8ti scanarea!
asigur5)te c5 6ncepi #e a o #istan75 #e aproape un metru #e 7int5.
/B. Atunci c9n# $ei sim7i presiune! g9#i5tur5 sau c5#ur5 6n pama cu care scane&i!
obser$5 c9t #e #eparte se af5 m9na cu care faci scanarea. Este a /A cmM La A cm M Sau
a 4C M Iat5 a#9ncimea aurei tae! respecti$ #istan7a pe care se extin#e aura ta #e corpu
fi&ic. +in anumite moti$e! $om am9na #iscu7ia referitoare a semnifica7ia m5sur5torior
cu a*utoru scan5rii p9n5 ce $om a*unge a cursu respecti$. Ar trebui s5)7i note&i
re&utatee pentru a face referire a ee mai t9r&iu.
/I. 6ncearc5 s5 sim7i for7a aurei tae 6n timp ce continui s5)7i mi8ti m9na 6nainte 8i 6napoi.
Sim7i o presiune puternic5 sau g9#iaturi M Sim7i c5 m9na 67i este respins5 cu putere M Sau
sim7i #oar o presiune mic5 M
/D. 6nc%eie exerci7iu pimb9n#u)te c9te$a minute 8i scutur9n#u)7i bra7ee 8i picioaree.
Reaxea&5)te 8i respir5 a#9nc #e c9te$a ori. +up5 ce ai terminat! ar trebui s5)7i note&i
impresiie #in urma scan5rii! pentru a face referire a ee mai t9r&iu.
Goosin# aceea8i sec$en75! scanea&5 acum 8i ate p5r7i ae corpuui t5u. at5 &on5 a
/4@
bra7uui sau #iferite puncte #e pe picioare 8.a.m.#. 6n timp ce faci! 6ncearc5 s5 sim7i
a#9ncimea aurei #in #iferitee puncte scanate. Ar trebui s5)7i note&i 8i impresiie
uterioare.
>i #ac5 totu8i nu po7i sim7i energia M
+ac5 pe parcursu exerci7iuui nu sim7i energia! c%iar #up5 ce ai 6ncercat toate
aternati$ee! ar trebui s5)7i pui 6ntrebarea #ac5 nu cum$a ai o aur5 oarecum s5bit5. Este
posibi! #ar mai #egrab5! 6n etapa curent5 #e #e&$otare a scan5rii! nu te)ai sensibii&at
suficient. +ac5 nu reu8e8ti s5 sim7i aura 6n timpu exerci7iuui! nu te 6ngri*ora. -rin
practic5! $ei a*unge s5)7i #e&$o7i 8i aceast5 capacitate. 1e&i exerci7iie &inice 6n 8ase pa8i
8i ista cu cee necesare scan5rii .
Scanarea ator forme #e $ia75. pante 8i animae
Exerci7iie #e scanare a panteor 8i animaeor fac parte #in setu #e exerci7ii #e
auto$in#ecare #oar pentru c5 sunt o oca&ie propice pentru exersare. Energia or anatomic5
este #iferit5 #e cea a oamenior! #ar ee te pot a*uta s5)7i forme&i capacitatea #e a sim7i
for7a $ita5.
EJERCI]IUL . Scanarea unei pante
Aege)7i o pant5 s5n5toas5 pentru a ucra cu o aur5 $ibr9n# #e energie. Orice copac
6nforit! foare sau pant5 este #e a*uns! #ar unee sunt #eosebite! cum ar fi. pini pitici!
5m9i! ficus ! muscate ! bambusi 'cunoscute 8i ca <pantee a#uc5toare #e noroc,(! sau
pante ag575toare! acestea fiin# #oar c9te$a exempe. E$it5 pantee #e #e8ert! precum
cee sucuente sau cactu8ii. Aura or energetic5 este nereguat5! cu g%impi ori ascu7it5! 8i
ar putea fi greu #e #etectat pentru 6ncep5tori.
-entru a face exerci7iu trebuie s5 stai 6n picioare. Ar trebui #e*a s5 8tii cei patru pa8i ai
6nc5&irii. imba pe ceru gurii= c9te$a cicuri #e respira7ie pranic5= masarea c%a3rei inimii
#e c9te$a ori cu #ou5 #egete #e a m9na cu care scane&i= efectuarea exerci7iuui sau 4 #e
sensibii&are a m9inior p9n5 se simte car energia 6ntre pame.
/. Stai a aproximati$ un metru #e pant5! cu m9na 8i #egetee cu care scane&i reaxate.
4. -ri$e8te o por7iune a pantei pentru a intra pe aceea8i ungime #e un#5 cu 7inta. Aege o
creang5 anume! o frun&5 sau o foare 8i stabie8te)7i inten7ia #e a scana ocu respecti$.
;. Aminte8te)7i s5 respiri profun#! foosin# respira7ia pranic5. Con8tien)ti&ea&5)7i c%a3ra
pamei #e pe m9na cu care scane&i. +up5 ce ai pri$it panta 8i 7i)ai stabiit inten7ia! 7ine)7i
aten7ia 6n#reptat5 asupra m9inii cu care scane&i pe tot parcursu exerci7iuui. -5strea&5)7i
mintea #esc%is5 8i atitu#inea po&iti$5 pina #e iubire.
@. 6ncepe scanarea mi8c9n#u)7i 6ncet m9na c5tre pant5 sau arbore #e a o #istan75 #e
aproximati$ un metru.. Nu contea&5 #in ce ung%i faci scanarea. -o7i scana panta #in
atera! #e #easupra sau #e #e#esubt.
A. Respir5 6ncet 8i profun#. "i8c5)7i atent m9na cu care scane&i! foosin# o mi8care
constant5 6nainte 8i 6napoi. Nu te gr5bi.
B. Opre8te)te c9n# ai sen&a7ia #e presiune! c5#ur5! g9#i5tura sau re&isten75! 6n
func7ie #e panta scanat5! ar trebui s5 sim7i aura a /C)4A cm #e pant5. "i8c5)7i
m9na 6nainte 8i 6napoi #e c9te$a ori. Obser$5 a ce #istan75 se extin#e aura.
O #at5 ce sim7i energia cu caritate! 6ncearc5 s5 sim7i 8i for7a ei reati$5.
I. +ac5 nu sim7i energia ime#iat! nu te #escura*a. Reaxea&5)te! respir5 a#9nc 8i retrage)7i
m9na! apoi apropie)o #in nou! p9n5 $ei sim7i! +ac5 #up5 $reo A minute tot 67i este greu s5
/4A
sim7i energia! repet5 pre7 #e c9te$a minute exerci7iu sau 4 #e sensibii&are a m9inior!
sau masea&5)7i #in nou c%a3ra inimii.
D. Acum scanea&5 panta #in ung%iuri #iferite! #e #easupra sau #e sub punctu ini7ia a
scan5rii 8i #in at5 atur5. 1e&i #ac5 po7i #etecta forma genera5 8i for7a aurei energetice a
pantei. Este uniform5 pe toate p5r7ie M Sim7i c5 are o a#9ncime #e /4 cm peste tot! sau o
&on5 este mai superficia5 #ec9t ata M O sim7i puternic5 sau sab5 M
L. 6nc%eie exerci7iu pimb9n#u)te c9te$a minute 8i scutur9n#u)7i bra7ee 8i picioaree.
Reaxea&5)te 8i respir5 profun# #e c9te$a ori. +up5 ce ai terminat! ar trebui s5)7i note&i
impresiie pentru a face referire a ee mai t9r&iu.
Ar fi bine s5 exerse&i scanarea unor pante! fori sau arbori #iferi7i pentru a $e#ea care are
aura cea mai puternic5. Notea&5)7i 8i impresiie aferente pentru a a$ea un eement #e
compara7ie cu primu t5u efort.
EJERCI]IU. Scanarea unui anima
Ca 8i 6n ca&u exerci7iuui cu pantee! este ce mai bine s5 ucre&i cu un anima perfect
s5n5tos. O aur5 puternic5 este u8or #e #etectat pentru 6ncep5tori. C9inii 8i pisicie sunt
subiec7i a#ec$a7i #eoarece ne sunt ce mai a 6n#em9n5 8i #orm c9t se poate #e #es! ceea
ce ne ofer5 8ansa s5 exers5m pe un subiect ce nu se 6mpotri$e8te. G5)7i 6nc5&irea 6n patru
pa8i 8i apoi 6ncepe.
/. Stai a8e&at! 6n picioare sau c%iar 6n genunc%i! #ac5 animau #oarme pe *os! a un metru
#istan75! cu m9na cu care scane&i! bra7u 8i #egetee reaxate.
4. -ri$e8te animau pentru a intra pe aceea8i frec$en75 cu 7inta. Aege)7i o anumit5 &on5 )
s5 spunem um5ru! 8o#u! capu sau burta ) 8i stabie8te)7i inten7ia #e a scana aura #e
acoo.
;. Respir5 6ncet 8i profun#! foosin# respira7ia pranic5. -5strea&5)7 aten7ia 6n#reptat5
asupra c%a3rei pamei #e a m9na cu care scane&i.
O #at5 ce ai pri$it animau pentru stabiirea inten7ie ! con8tienti&ea&5 m9na cu care
scane&i pe tot parcursu exerci7iuui #e scanare. Gii cu mintea #esc%is5 8i a#opt5 o
atitu#ine po&iti$5.
@. 6ncep9n# cu m9na cu care scane&i afat5 a un metru #e anima! apropie)o 6ncet! #in
orice ung%i $rei. Scanea&5 spre ocu)7int5
A. Respir5 6ncet 8i profun#. +epasea&5)7i atent m9na cu care scane&i! foosin# o mi8care
constant5 6nainte 8i 6napoi. Nu te gr5bi.
B. Opre8te)te c9n# ai sen&a7ia #e presiune! c5#ur5! g9#i5tur5 sau re&isten75! 6n func7ie #e
specia animauui! precum 8i #e s5n5tatea acestuia! ar trebui s5 sim7i aura a o #istan75
aproximati$5 #e /C)4A cm #e anima. "i8c5)7i m9na 6nainte 8i 6napoi #e c9te$a ori.
Obser$5 a ce #istan75 se extin#e aura. O #at5 ce sim7i energia cu caritate! 6ncearc5 s5
sim7i 8i for7a ei reati$5.
I. +ac5 nu sim7i energia ime#iat! nu te #escura*a. Reaxea&5)te! respir5 a#9nc 8i retrage)7i
m9na! apoi apropie)o #in nou! p9n5 ce o $ei sim7i. +ac5 #up5 $reo A minute tot 67i este
greu s5 sim7i energia! repet5 pre7 #e c9te$a minute exerci7iu sau 4 #e sensibii&are a
m9inior! sau masea&5)7i #in nou c%a3ra inimii.
D. Apoi! ca 8i 6n ca&u pantei! scanea&5 #iferite ocuri #e pe corpu animauui 8i #in
ung%iuri #iferite. 1e&i #ac5 po7i #etecta forma genera5 8i for7a aurei energetice a
animauui. Este uniform5 pe toate p5r7ie M Sim7i c5 are o a#9ncime #e /C cm peste tot!
/4B
sau o &on5 este mai superficia5 #ec9t ata M O sim7i puternic5 sau sab5 M
L. 6nc%eie exerci7iu pimb9n#u)te c9te$a minute 8i scutur9n#u)7i bra7ee 8i picioaree.
Reaxea&5)te 8i respir5 profun# #e c9te$a ori. +up5 ce ai terminat! ar trebui s5)7i note&i
impresiie! pentru a face referire a ee mai t9r&iu.
+in nou! ca 8i 6n ca&u panteor! #ac5 ai acces a mai mute specii #e animae! ar fi bine
s5 e scane&i pentru a $e#ea care anima are aura cea mai puternic5. Notea&5)7i 8i
impresiie aferente! pentru a a$ea un eement #e compara7ie cu ate eforturi #e scanare.
-uteti a$ea at9t oameni! c9t 8i animae #e cas5 #rept <cien7i,! si obser$ati c5 auree
animaeor par a a$ea aceea8i a#9ncime ca 8i 6n ca&u oamenior! 6n func7ie #e ni$eu #e
$itaitate a animauui iar c%a3ree animaeor sunt ocai&ate 6n aceea8i &one generae ca
8i a oameni! #ar sunt propor7ionae cu #imensiunie animauui 8i! prin urmare! mai mici
#ec9t cee ae oamenior. Scanarea se poate face si pe obiecte #e #iferite cuori . 1eti simti
#iferit fiecare obiect in functie #e cuoarea ui.
Scanarea atei persoane
"ecanismu foosit pentru scanarea atei persoane este a fe cu ce foosit pentru
scanarea unei pante sau a unui anima. Scopu t5u este acea8i. #e a sim7i for7a genera5 a
aurei. Singura #iferen75 este c5 subiectu! 6n ca&u scan5rii unei persoane! 67i poate oferi
un fee#bac3 $erba egat #e anumite probeme pe care e po7i sim7i 6n timpu scan5rii. Nu)
i pune 6ns5 6ntreb5ri subiectuui #ec9t #up5 ce ai terminat scanarea! c%iar #ac5 mai faci
comentarii egate #e ocurie 6n care sim7i perturb5ri energetice 6n aur5.
EJERCI]IUL Scanarea atei persoane
-entru exerci7iu! e preferabi s5 stai 6n picioare. Subiectu t5u poate sta 6n picioare sau
a8e&at! fiin# reaxat 8i a$9n# o respira7ie norma5. +ac5 $rea! poate s5 7in5 oc%ii 6nc%i8i.
Trebuie s5)8i 7in5 imba pe ceru gurii! pentru a m5ri sensibiitatea. G5 6nc5&irea 6n patru
pa8i! #up5 care 6ncepe.
/. Stai a aproape un metru #istan75 #e subiect. Ar trebui s5 te pase&i 6n atera! nu 6n fa7a
sau 6n spatee ui . 1ei scana partea superioar5 a bra7uui 'orice &on5 #intre um5r 8i cot(.
"9na cu care scane&i! precum 8i #egetee trebuie s5)7i fie reaxate.
4. Uit5)te a 7int5 pentru a intra pe aceea8i ungime #e un#5 cu ea 8i pentru a)7i stabii
inten7ia #e a scana.
;. Respir5 6ncet 8i profun#! foosin# respira7ia pranic5. -5strea&5)7i aten7ia 6n#reptat5
asupra c%a3rei pamei #e a m9na cu care scane&i. O #at5 ce ai pri$it 7inta pentru a)7i
stabii inten7ia! con8tienti&ea&5)7i m9na cu care scane&i pe tot parcursu exerci7iuui.
-5strea&5)7i mintea #esc%is5 8i atitu#inea po&iti$5.
@. -ornin# #e a aproape un metru#e subiect! apropie)7i 6ncet m9na
cu care scane&i! #in orice ung%i #ore8ti! #e ocu)7int5. Respir5
6ncet 8i profun#. Apropie)7i m9na respecti$5 cu aten7ie.
A. Opre8te)te atunci c9n# ai sen&a7ia #e presiune! c5#ur5! g9#i5tur5 sau
re&isten75. ar trebui s)o sim7i c9n# a*ungi 6ntre /C 8i 4A cm #e persoan5.
Aminte8te)7i c5 un a#ut s5n5tos are o aur5 interioar5 #e /4 cm a#9ncime.
"i8c5)7i m9na 6nainte 8i 6napoi #e c9te$a ori. Obser$5 a ce #istan75 se extin#e aura.
Simte)o cu a#e$5rat. O #at5 ce ai sim7it energia f5r5 6n#oia5! simte)i for7a reati$5.
B. +ac5 nu sim7i energia #e 6n#at5! nu te #escura*a.
Reaxea&5)te! respir5 a#9nc! #ep5rtea&5)7i 8i apropie)7i #in nou m9na
p9n5 ce o $ei sim7i.
/4I
+aca #up5 A minute 6nc5 mai ai greut57i 6n a sim7i energia! repet5 pre7 #e c9te$a minute
exerci7iu sau 4 #e sensibii&are a m9inior! sau masea&5)7i c%a3ra inimii.
I. Scanea&5 c9te$a &one #iferite 8i #in ung%iuri #iferite. "ergi 6n partea opus5 subiectuui
8i scanea&5)/ #e acoo. 1e&i #ac5 po7i #etecta forma 8i for7a genera5 a aurei energetice.
Este uniform5M Sim7i c5 are o a#9ncime #e /I cm #e *ur)6mpre*ur M Sau 6ntr)o parte o
sim7i #e I cm! iar 6n at5 parte #e 4; cm M O sim7i puternic5 sau sab5 M
D. 6nc%eie exerci7iu pimb9n#u)te c9te$a minute 8i scutur9n#u)7i bra7ee 8i picioaree.
Reaxea&5)te 8i respir5 a#9nc #e c9te$a ori.
+up5 ce ai terminat! ar trebui s5)7i note&i impresiie #in urma scan5rii! pentru a te foosi
#e ee mai t9r&iu.
+ac5 ai oca&ia s5 exerse&i pe mai mu7i subiec7i! 6ncearc5 s5 e sim7i for7a reati$5 a
aureor. Notea&5)7i 8i impresiie aferente! pentru a face compara7ie cu ceeate eforturi ae
tae.
-e m5sur5 ce $ei scana mai mu7i oameni! $ei r5m9ne surprins #e iu7eaa cu care #eprin&i
capacitatea #e a scana ) 8i c9t #e precis5 poate fi.
Lista cu cee necesare scan5rii
/. -une)7i imba pe ceru gurii.
4. Efectuea&5 c9te$a cicuri #e respira7ie pranic5.
;. "asea&5)7i c%a3ra inimii #e c9te$a ori! foosin# #ou5 #egete #e a m9na cu care
scane&i.
@. -e scurt! f5 exerci7iu #e sensibii&are a m9inior. +ac5 ai timp sau $rei s5)7i spore8ti
sensibiitatea! f5)/ 8i pe a #oiea.
A. +egetee! m9na! 6nc%eietura 8i bra7u trebuie s5 fie reaxate = bra7u #ep5rtat #e corp.
B. Arunc5 o pri$ire c5tre 7inta #e scanare! pentru a)7i stabii inten7ia i a scana.
I. Respir5 c9t mai 6ncet 8i mai profun#.
D. -5strea&5)7i aten7ia asupra c%a3rei #in pama m9inii cu care scane&i
-rima #at5 uit5)te a 7int5! #ar 6n timpu scan5rii con8tienti&ea&5)ti c%a3ra men7ionat5.
L.Ni$eu t5u #e concentrare ar trebui s5 fie unu asem5n5tor cu ce foosit a citirea unei
c5r7i. Aminte8te)7i. scanarea 6nseamn5 sim7i fuxu #e energie! nu s5)/ $e&i.
]ine oc%ii #esc%i8i sau 6nc%i8i! cum sim7i c5 7i)ar fi mai #e a*utor pentru a te concentra
mai bine.
/C. -5strea&5)7i mintea #esc%is5 8i o atitu#ine po&iti$5! iubitoare ! 6n#oieie! temerie 8i
neini8tie 67i in%ib5 capacitatea #e a sim7i energia subti5.
-rogramu #e exerci7ii &inice 6n 8ase pa8i ) actuai&are
/. 6n5turarea #irect5 'exerci7ii. 6n func7ie #e necesit57i(.
4. 6ntin#erea 8i reaxarea #iafragmei. Atunci c9n# #iafragma 67i este #e*a obi8nuit5! ar
trebui s5 faci exerci7iie respecti$e #oar uneori! pentru a a#5uga $arietate practicii.
;. Exerci7iie 8i 4 #e sensibii&are a m9inior
@. Respira7ia pranic5 G5 trei seturi a c9te &ece respira7ii pranice. Continu5 cu sec$en7ee
#e ritm 8i reten7ie I)/)I)/ 8i B);)B);.
A. Scanarea genera5 Exersea&5 pe tot feu #e 7inte. bra7u! picioru 8i ate p5r7i ae
corpuui t5u= pante! animae! ate persoane.
Atunci c9n# $ei trece a exersarea manipu5rii energiei cu a*utoru m9inior ) scanare 8i 6n
urm5toru curs ! m5turare 8i energi&are apoi ! nu uita s5 6ncerci stabiirea unui fun#ament
/4D
puternic pentru sensibiitate! pe m5sur5 ce exerse&i pas cu pas. +ar #ac5 nu sim7i energia
atunci c9n# a*ungi a un anumit pas! pur 8i simpu treci a urm5toru exerci7iu. Unora e
trebuie mai mut timp.
.........................................................................................................
CURS J1II
SCANAREA ENERGETICA A CSAQRELOR SI INTER-RETAREA
RE2ULTATELOR
1om reata pe scurt un ca&! o tanara 6n $9rst5 #e optspre&ece ani! suferea #e infec7ii
cronice ae rinic%ior. +octorii n)au g5sit cau&a infec7iior recurente! 6ns5 8tiau c5 rinic%iu
st9ng se mic8ora 8i murea. Un speciaist i)a spus p5rintior tinerei c5 #ac5 nu g5seau o
sou7ie pentru a opri infec7ia! copiu $a a$ea ne$oie #e un transpant. +upa toate
in$estigatiie si proce#urie cinice! i s)a efectuat #e catre un bioenergetician o scanare
genera5 a aurei! apoi o scanare specific5 a c%a3reor 8i a &onei ombare. Energia #in
rinic%iu #rept era norma5 8i puternic5! #ar #in rinic%iu st9ng nu s)a sim7it nici un fe #e
energie. S)a 6nceput tratamente cu respira7ie pranic5. I s)a m5turat 8i energi&at rinic%ii 8i
c%a3ree aferente. a*na! c%a3ree ba&inuui! a sexuui 8i meng mein. +up5 aproximati$ un
an #e tratamente s5pt5m9nae urmate #e tratamente f5cute #e #ou5 ori pe s5pt5m9n5!
infec7iie au 6ncetat! a 6nceput s5 se simt5 mai bine 8i a putut renun7a a antibiotice.
+octorii a u ramas uuiti #e progresee tinerei. "ai mut! constatat c5! #up5 un an #e
tratament cu respira7ie pranic5! rinic%iu st9ng crescuse mai mare #ec9t ce #rept. Trei ani
mai t9r&iu! tanara este perfect norma5 8i s5n5toas5.
Asa #ar ! 6n urm5toaree exerci7ii $om #iscuta #espre scanarea cu o 7int5 anume sau
scanarea specific5! a#ic5 perceperea pranei ce caracteri&ea&5 anumite puncte sau &one #in
anatomia ta energetic5. Scanarea specific5 incu#e perceperea energiei #in anumite
c%a3re 8i #in p5r7i ae corpuui! #ar 6n exerci7iie #e fa75 $ei foosi #rept 7inte #e scanare
numai c%a3ree! #eoarece sunt mai bune pentru 6ncep5tori. Atunci c9n# $ei scana c%a3ree
cu succes! $ei putea s5 scane&i cu u8urin75 anumite p5r7i ae corpuui! si! $ei mai 6n$57a ce
6nseamn5 #e fapt sen&a7iie energetice = pe care e ai 6n urma scan5rii.
La scanarea genera5 ai scanat aura pentru a)i afa #ou5 caracteristici . a#9ncimea 8i for7a.
C%a3ree se scanea&5 pentru a afa #e fapt trei caracteristici. a#9ncimea! for7a 8i
6ntin#erea. C%a3ree pot fi a#9nci 8i puternice! #ar 6nguste! sau superficiae 8i sabe! #ar
6ntinse. C%a3ree se scanea&5 pentru a afa 6ntin#erea! 6n scopu ob7inerii unei perspecti$e
compete a energiei or.
Autoscanarea specific5
Atunci c9n# 6ncepi procesu #e scanare a unei 7inte anume sau scanarea specific5!
asigur5)te c5 inten7ia ta se men7ine impe#e 8i ferm5 pentru a)7i asigura preci&ia.
-racticantii 6ncep5tori 6n $in#ecare energetica pot fi in#u8i 6n eroare a citirea aurei #ac5
nu au o inten7ie car5 si trebuie o concentrare maxima..
/4L
EJERCI]IUL -ENTRU SCANAREA CSAQRELOR ) in a#9ncime 8i for75
-o&i7ionat5 6n &ona moae #e sub stern sau co8u pieptuui! c%a3ra fronta5 a pexuui
soar este un oc #e popas! o %at5 pentru prana care circu5 #e a c%a3ree superioare spre
cee inferioare 8i in$ers. Aceasta c%a3ra este 8i se#iu emo7iior inferioare! #e aceea este
exceent5 pentru scanare! pentru a sim7i care este starea ta genera5.
-o7i sta a8e&at sau 6n picioare 6n timpu exerci7iuui. G5)7i 6nc5&irea 6n patru pa8i! #up5
care 6ncepe!
. m9na cu care scane&i s5)7i fie a o #istan75 #e mai pu7in #e un metru! #ar nu c%iar a o
ungime #e bra7. cu pama 6n#oit5! 6n#reptat5 spre corp.
4 Uit5)te 6n *os! a 7int5! pentru a intra 6n re&onan75 8i pentru a)7i stabii inten7ia #e a
scana.
;. Respir5 6ncet 8i profun#! foosin#u)te #e respira7ia pranic5. +up5 ce te)ai uitat a
c%a3ra fronta5 a pexuui soar pentru a)7i stabii inten7ia! con8tienti&ea&5)7i m9na cu care
scane&i pe tot parcursu exerci7iuui. -5strea&5)7i mintea #esc%is5 8i o atitu#ine po&iti$5.
@. "i8c5 6ncet m9na cu care scane&i spre c%a3ra fronta5 a pexuui soar! 7in9n#)o
#esc%is5 8i reaxat5! cu pama 6n#reptat5 spre corpu t5u 8i cu 6nc%eietura reaxat5. ]ine
#egetee 6ntr)o po&i7ie natura5! reaxat5 ) pu7in 6n#oite 8i #ep5rtate unu #e ce5at!
6ncetine8te 8i mai mut atunci c9n# m9na a*unge cam a ;C cm #e corp.
A. Acum mi8c5)7i #e c9te$a ori! #eicat! m9na cu care scane&i 6nainte 8i 6napoi fa75 #e
c%a3ra fronta5 a pexuui soar! respir9n# 6ncet 8i profun#. +istan7a #e mi8care a m9inii
ar trebui s5 $arie&e 6ntre /C 8i ;C cm 6n fa7a c%a3rei! f5r5 ca m9na s5)7i ating5 corpu sau
s5 a*ung5 mai #eparte #e ;C cm #e corp. 6n timpu #epas5rior m9inii 6nainte 8i 6napoi!
6ncearc5 s5 sim7i energia c%a3rei. Nu)7i 6ncor#a 6nc%eieturie m9inii 6n timpu mi8c5rior.
B. Scanea&a 8i aura c%a3reor! care este #e aproximati$ /4 cm a#9ncime. +ar c%a3ree se
percep mai intens #ec9t aura genera5! astfe c5 $ei sim7i o impresie energetic5 mai
puternic5 acum! c9n# 67i scane&i c%a3ra fronta5 a pexuui soar! #ec9t atunci c9n# 7i)ai
scanat bra7u.
I. La fe ca 8i 6n ceeate exerci7ii! #ac5 nu sim7i energia ime#iat! nu te #escura*a.
Reaxea&5)te! respir5 a#9nc 8i repet5 mi8c5rie #e #ute $ino ae m9inii! p9n5 ce o $ei
sim7i! 6n ca&u 6n care #up5 A minute 6nc5 mai ai greut57i 6n a sim7i energia! repet5 pre7 #e
c9te$a minute exerci7iu #e sensibii&are a m9inior. Sau exersea&5 un pic mai mut cu
pante! animae 8i ate persoane 6nainte #e a)7i scana propriie c%a3re.
D. +e asemenea! ca 8i 6n exerci7iie anterioare! atunci c9n# sim7i presiunea! g9#i5tura sau
c5#ura 6n pam5! obser$5 a ce #ep5rtare se af5 fa75 #e corpu t5u. Este a acea #istan75
obi8nuit5 #e /4 cmM Este mai aproape sau mai #eparte M Notea&5 a#9ncimea. Acum nu
este momentu s5 te 6ngri*ore&i #ac5 aura este mai a#9nc5 sau mai superficia5.
L. In timpu scan5rii #e a#9ncime! simte 8i for7a c%a3rei. -une)7i aceea8i 6ntreb5ri ca 8i 6n
exerci7iie anterioare. sim7i intens presiune sau g9#i5turaM Sim7i c5 m9na 67i este respins5
cu putereM Sau sim7i #oar o presiune sab5 M Continu5 scanarea p9n5 ce sim7i a#9ncimea
8i for7a c%a3rei frontae a pexuui soar.
/C. 6nc%eie exerci7iu pimb9n#u)te c9te$a minute 8i scutur9n#u)7i bra7ee 8i picioaree.
Reaxea&5)te 8i respir5 a#9nc #e c9te$a ori.
+up5 ce ai terminat! ar trebui s5)7i note&i impresiie #in urma scan5rii! pentru a te foosi
#e ee mai t9r&iu.
+ac5 nu ai sim7it intens energia 6n timpu exerci7iuui! ar trebui s5 te 6ntrebi #ac5 nu
/;C
cum$a c%a3ra fronta5 a pexuui soar este prea sab5. Este posibi! #ar mai #egrab5 nu 7i)
ai #e&$otat suficient5 sensibiitate pentru a sim7i energia. -ur 8i simpu p5strea&5 o
atitu#ine #esc%is5 8i exersea&5 6n continuare= p9n5 a urm5 $ei reu8i s5)7i #e&$o7i
capacitatea #e a sim7i energia.
SCANAREA CSAQRELOR -ENTRU INTIN+ERE
-entru a scana 6ntin#erea c%a3reor! 67i $ei foosi ambee m9ini. +e $reme ce $ei scana
6ntin#erea c%iar #up5 a#9ncime 8i for75! nu mai este ca&u s5 faci #in nou 6nc5&irea! c%iar
#ac5 ai uat o pau&5 #e c9te$a minute. Totu8i! #ac5 sim7i c5 mintea 67i obose8te sau ai
ne$oie s5)7i reaimente&i sensibiitatea! masea&5)7i #in nou inima 8i f5 c9te$a respira7ii
pranice 6nainte #e a 6ncepe.
/. 6ntin#e)7i m9inie a a7imea taiei! ca 8i cum ai 7ine o minge imaginar5 #e pa*5.
"9inie trebuie s5 fie cam a un metru una #e ceaat5! coatee a un ung%i #e LC #e gra#e!
pamee 6n#reptate una spre ceaat5! iar antebra7ee paraee cu sou.
4. -entru a scana 6ntin#erea c%a3rei frontae a pexuui soar! trebuie s5 ri#ici u8or m9inie
#in po&i7ia ini7ia5 8i s5 e a#uci a ni$eu c%a3rei pexuui. Apoi trage)e 6napoi spre
corp. Totu8i! 6n acest timp! nu uita s5 p5stre&i #istan7a #e un metru 6ntre ee! iar pamee s5
fie 6n#reptate una spre ceaat5. 1a fi ca 8i cum ai ri#ica mingea #e pa*5 8i ai a#uce)o
6napoi c5tre tine. Aceasta este po&i7ia cu care trebuie s5 6ncepi
;. Intr5 6n re&onan75 8i stabie8te)7i inten7ia #e a scana.
@. Scanea&5 spre interior! 6ncet! cu ambee m9ini. Nu te gr5bi. Respir5 a#9nc. "i8carea #e
scanare este cu 6ncetinitoru foosit5 6n exerci7iie #e sensibii&are a m9inior! 6n momentu
6n care 6nc%eieturie #e a m9ini sunt 6n apropierea coasteor! pamee $or fi a o #istan75
#e 4A cm una #e ceaat5! 6ncetine8te mi8carea 8i mai mut. Atunci c9n# pamee tae
#esc%ise $or fi a /B)4C cm una #e ceaat5! se $or apropia #e aturie c%a3rei frontae a
pexuui soar. +in momentu respecti$! 6ncepe s5 sim7i perimetru c%a3rei! foosin#u)te
#e <apau#atu, imaginar cu 6ncetinitoru.
A. Opre8te)te c9n# sim7i g9#iaturi! re&isten75! presiune sau c5#ur5. Ar trebui s5 fie o
sen&a7ie mai intens5 ori mai concentrat5 #ec9t atunci c9n# 7i)ai scanat aura. 6ncearc5 s5
#etermini #iametru c%a3rei frontae a pexuui soar. Un a#ut s5n5tos $a a$ea un
#iametru a c%a3rei frontae a pexuui soar #e aproximati$ /C cm. +ac5 a ta pare mai
restr9ns5 sau mai 6ntins5! nu te 6ngri*ora. Nu acum. -ur 8i simpu re7ine)i 6ntin#erea.
B. +ac5 nu sim7i nici o re&isten75 sau c5#ur5 6n timp ce te apropii cu m9inie #e aturie
c%a3rei! nu te #escura*a. G5 mai mute cicuri #e respira7ie pranic5= efectuea&5 exerci7iu
#e sensibii&are a m9inior. Sau! #ac5 nu po7i sim7i #eoc energia! 6ntoarce)te a un pas
anterior #in sec$en7a exerci7iuui progresi$! acoo un#e ai reu8it s5 sim7i energia ) #e
exempu! exerci7iie #e sensibii&are a m9inior! scanarea bra7uui! scanarea unei pante )!
apoi treci treptat a scanarea 6ntin#erii c%a3reor.
I. 6nc%eie exerci7iu pimb9n#u)te c9te$a minute 8i scutur9n#u)7i bra7ee 8i picioaree.
Reaxea&5)te 8i respir5 a#9nc #e c9te$a ori. Notea&5)7i impresiie #in urma scan5rii.
Scanarea ceorate c%a3re frontae
Goosin# aceia8i pa8i #escri8i a exerci7iie anterioare! scanea&5)7i acum 8i ceeate c%a3re
/;/
frontae ae corpuui. 1e&i cursu cu c%a3ree pentru a e ocai&a.
Scutur5)7i m9inie 8i #egetee 8i stabie8te)7i #in nou inten7ia 6nainte #e a trece a scanarea
fiec5rei c%a3re. Scanea&5)e a#9ncimea! for7a 8i 6ntin#erea. G5 compara7ii 6ntre ee. +up5
ce termini scanarea fiec5rei c%a3re! ar trebui s5)7i note&i #imensiunie or 8i ate impresii
pe care e)ai a$ut.
+ac5 sunt momente c9n# obose8ti psi%ic sau ai sen&a7ia c5)7i pier&i puterea #e
concentrare sau sensibiitatea! opre8te)te 8i f5 o pau&5. 6ncearc5 o serie #e cicuri #e
respira7ie pranic5. -imb5)te pu7in sau repet5 sec$en7a #e 6nc5&ire +up5 ce ai terminat
scanarea c%a3reor frontae! po7i s5 treci a scanarea c%a3reor #orsae.
SCANARE ENERGETICA -RIN 1I2UALI2ARE
Scanarea c%a3reor #orsae
E$i#ent! este imposibi s5 a*ungi cu m9inie a spate pentru a scana c%a3ree #orsae! a8a
c5 e $ei scana cu a*utoru $i&uai&5rii. -ractic! $ei concepe o imagine menta5 a propriei
persoane 6n fa7a ta! #up5 care $ei scana c%a3ree #orsae #e a imaginea respecti$5. 1e&i
figura +IN "ENIUL -ARANOR"AL) ENERGETICA pentru a ocai&a c%a3ree
#orsae.
Sfaturi utie pentru $i&uai&are
Exist5 c9te$a mo#ait57i #e a te $i&uai&a! #e8i nici o meto#5 nu func7ionea&5 perfect
pentru toat5 umea ) iat5 6ns5 c9te$a sfaturi 8i obser$a7ii. Experimentea&5 pentru a afa ce
sti #e $i&uai&are func7ionea&5 ce mai bine 6n ca&u t5u.
X "utora i se pare foositor s5 6nc%i#5 oc%ii 6nainte #e a 6ncepe $i&uai&area! pe c9n#
a7ii 68i 7in oc%ii #esc%i8i! #ar nu se concentrea&5! uit9n#u)se 6n go! ca 8i cum ar $isa cu
oc%ii #esc%i8i.
X +ac5 ai o memorie exact5! 6ncearc5 s5 $e&i o repre&entare a persoanei tae a scar5
norma5! a aproximati$ un metru 6n fa7a ta. O po7i $i&uai&a pe un fun#a incoor. Unii
prefer5 un fun#a negru! a7ii consi#er5 c5 un fun#a ab! ca un ecran #e cinema!
func7ionea&5 mai bine. Totu8i! a7ii prefer5 s5 $i&uai&e&e imaginea c%iar 6n fa7a or 6n
camer5= e pace caitatea tri#imensiona5 a unei astfe #e $i&uai&5ri.
X Unora e pac #etaiie. +ac5 te a*ut5 o imagine bine #efinit5! ac5tuie8te)7i $i&uai&area
c9t mai corect #in punct #e $e#ere anatomic. Ar trebui c%iar s5 consu7i texte me#icae #e
speciaitate pentru referin7e. A#aug5 cuori 8i perspecti$5 #e a#9ncime. Ate persoane
prefer5 o imagine bi#imensiona5! asem5n5toare unui #esen animat! sau o repre&entare
animat5.
X Imaginea&5)7i c5 te #esene&i pe tine! cu carioci coorate pe o tab5 ab5! sau cu $opsee
pe o p9n&5.
X Unii prefer5 s5 ucre&e cu imagini a scar5 norma5= atii prefera o imagine mai mic5!
re#us5 a *um5tate sau c%iar mai mut! sim7ii c5 se pot concentra mai bine asupra unei
imagini mai mici. Cursurie #e $in#ecare pranic5! in occi#ent i se pre#5 stu#en7ior cum
sa faca scanari si $i&uai&5ri a propriei persoane re#us5 a o treime fa75 #imensiunie or
sau c%iar mai mic5! te%nic5 ce i se pare foarte uti5 La fe se face si tratamentu a
#istanta! imaginan#u)$a ca persoana este in fata #$s sau ca #$s suntete anga acea
persoana.
X -ersoanee creati$e! cu #eprin#eri #e $i&uai&are mai #e&$otate! ar putea 6ncerca
te%nica microscopuui! 6n care $5# o imagine m5ritat! a c%a3rei sau a &onei pre&ent9n# o
posibi5 probem5 #e s5n5tate.
X 6ncearc5 $i&uai&area pentru a)7i scana c%a3ree frontae. AtunciP c9n# ai 6n$57at s5
/;4
scane&i imaginea c%a3reor #orsae! ai puteai prefera utii&area $i&uai&5rii 6n ocu
corpuui fi&ic pentru a)7i scana 8i c%a3ree frontae. Goarte bine.
EJERCI]IUL B. Scanarea c%a3reor #orsae
-o7i sta a8e&at sau 6n picioare 6n timpu exerci7iuui. G5)7i 6nc5&irea 6n patru pa8i! #up5
care 6ncepe.
/. Goose8te meto#a preferat5 #e $i&uai&are pentru a proiecta o imagine a propriei
persoane 6n fa7a ta. 6ntoarce)o! astfe 6nc9t s5 pri$e8ti spatee imaginii.
4. Locai&ea&5)7i c%a3ra #orsa5 a pexuui soar 'fig. B)@(. Intra 6n re&onan75 cu 7inta 8i
stabie8te)7i inten7ia #e a scana. Iat5 6nc5 o mo#aitate #e a)7i spori sensibiitatea atunci
c9n# scane&i o imagine $i&uai&at5. repet5)7i numee #e trei ori 6nainte #e a 6ncepe ) #e
pi#5! <0o%n Smit%! 0o%n Smit%! 0o%n Smit%,. Este o te%nic5 simp5! #ar extrem #e
puternic5 pentru a)7i spori sensibiitatea. +in momentu respecti$! a cursuri! stu#en7ii
scanea&5 mai 6nt9i partea #orsa5 a aurei pentru a g5si e$entuae congestii sau #eficien7e!
f5r5 a i se #a $reo instruc7iune anume. Apoi i se spune s5)8i rosteasc5 numee #e trei ori
6naintea scan5rii! apoi s5 repete exerci7iu #e scanare. Stu#en7ii! f5r5 nici o excep7ie!
#escoper5 c5 toate sen&a7iie tactie )presiune! temperatur5! g9#iaturi ) sunt mut mai
#istincte.
;. Respir5 6ncet 8i profun#! foosin# respira7ia pranic5. +up5 ce te)ai uitat
a c%a3ra)7int5 pentru a)7i stabii inten7ia! con8tienti&ea&5 m9na cu care
scane&i pe tot parcursu exerci7iuui. -5strea&5)7i mintea #esc%is5
8i o atitu#ine po&iti$5.
@. Ri#ic5 m9na cu care scane&i 8i! cu pama #esc%is5 8i cu 6nc%eietura
reaxat5! 6ncepe scanarea mi8c9n#u)7i m9na spre &ona)7int5.
Scanea&5)7i c%a3ra #orsa5 a pexuui soar a fe cum ai scanat)o
8i pe cea fronta5! sim7in#u)i a#9ncimea! for7a 8i 6ntin#erea.
X -entru scanarea unei imagini $i&uai&ate se cere mai mut5
concentrare! a8a c5 nu te gr5bi! respir5 a#9nc 8i p5strea&5)7i
aten7ia asupra c%a3rei #in pama m9inii cu care scane&i.
X Atunci c9n# ai terminat #e scanat a#9ncimea! for7a 8i 6ntin#erea
c%a3rei #orsae a pexuui soar! opre8te)te pu7in 8i notea&5)7i impresiie.
Interpretarea re&utateor
Interpretarea re&utateor scan5rii este un proces ac5tuit #in #ou5 p5r7i. "ai 6nt9i 67i
stabie8ti imita energetic5! #imensiunea genera5 8i for7a aurei 6ntregi a un moment #at!
ceea ce ofer5 o informa7ie #e ansambu asupra ni$euui energetic 8i a st5rii gobae #e
s5n5tate. Apoi stabie8ti imita c%a3ra5! #imensiunea 8i for7a fiec5rei c%a3re! ceea ce)7i #5
o i#ee #espre unii in#icatori specifici cu pri$ire a starea ta #e s5n5tate.
Limita energetic5
In cursurie anterioare ai in$atat cum sa 7i scane&i interioru antebra7uui 8i ate c9te$a
p5r7i ae corpuui pentru a)7i face o i#ee orientati$5 #espre for7a genera5 a aurei tae. +ar
nici o m5sur5toare singuar5 nu ofer5 o e$auare precis5 a #imensiunior 8i for7ei generae
a aurei tae. -entru a face o apreciere genera5! trebuie s5)7i scane&i toat5 anatomia
energetic5. Nu este 6ns5 ca&u s5)7i scane&i corpu p5rticic5 cu p5rticic5. Exist5 o
mo#aitate mai bun5 8i mai rapi#5.
/;;
-entru afarea imitei energetice! 6mparte)7i corpu 6n patru ca#rane )inferior! mi*ociu!
superior 8i #e $9rf )! apoi efectuea&5 un set #e exerci7ii #e scanare specific5 6n #ou5
puncte)c%eie #in fiecare ca#ran. partea exterioar5 a ambior genunc%i 'ca#ranu inferior(!
exterioru ambeor 8o#uri 'ca#ranu mi*ociu(! interioru ambeor antebra7e 'ca#ranu
superior( 8i t9mpee 'ca#ranu #e $9rf(. Aceste puncte #istincte sunt u8or #e accesat! iar
uate 6mpreun5! ofer5 o e$auare repre&entati$5 a 6ntregii tae aure. Scurt5tura respecti$5
te a*ut5 s5)7i stabie8ti imita energetic5 6n c9te$a minute.
-o7i scana cee opt puncte #in cee patru ca#rane #e trei ori a r9n#! 6n aceea8i or#ine.
genunc%ii! 8o#urie! antebra7ee 8i apoi t9mpee. Iat5 un set. Apoi scanea&5)e a #oua
oar5 6n aceea8i or#ine ) a #oiea set. 6n sf9r8it! scanea&5)e 8i a treia oar5! ceea ce
repre&int5 a treiea set.
Scanarea unei 7inte #e c9te$a ori a r9n# p9n5 c9n# se ob7in aceea8i re&utate #e fiecare
#at5 este cea mai bun5 mo#aitate #e a se asigura preci&ia. Re&utatee constante
6nseamn5 re&utate precise! mai aes 6n ca&u 6ncep5torior. Atunci c9n# $ei fi mai
priceput! $ei putea s5 scane&i #oar o #at5 8i s5 interprete&i corect 8i 6ncre&5tor. Am $5&ut
6ns5 a cursuri
c5 atunci c9n# 6ncep5torii 6ncearc5 s5 interprete&e 6naintea ob7inerii unor citiri constante!
re&utatee or sunt greu #e pre&is! incompete sa_a:uo= eronate! 6n consecin75! ei #e$in
frustra7i 8i 6ncep s5 pun5 a 6n#oia5 #a# scanarea 8i toat5 <treaba asta cu energia,
func7ionea&5 6ntr)a#e$5r.
6ncep5tor fiin#! $ei ob7ine citiri mai precise 8i $ei 6n$57a mai repe#[ prin scanarea 6n
seturi! nu scan9n# genunc%iu #e trei ori a r9n#! apoi 8o#u #e trei ori a r9n# 8.a.m.#.!
#eoarece pier&i contactu cu 7inta scan5rii 6ntre repri&ee #e scanare. +ac5 nu pier&i
contactu 6ntre scan5ri! po7i infuen7at! f5r5 s5 8tii! #e prima scanare. ]i)ai putea aminti!
#e exempu c5 a prima scanare a 8o#uui m9na 7i s)a oprit a /4 cm a#9ncime! a8` c5!
atunci c9n# treci a a #oua scanare a 8o#uui! probabi $ei g9n#i # m9na ar trebui s5 se
opreasc5 a aceea8i a#9ncime. -oate ar trebui= poate c5 prima scanare a fost corect5! 6ns5
a 6ncep5torii care nu 8i)a[ #e&$otat pe #epin capacitatea #e scanare! este foarte posibi
ca primN scanare s5 nu fie precis5. Scanarea pe seturi asigur5 preci&ia.
EJERCI]IUL -ENTRU STABILIREA LI"ITEI ENERGETICE
-o7i sta a8e&at sau 6n picioare 6n timpu exerci7iuui. G5)7i 6nc5&irea! #upA care 6ncepe.
/. Scanea&5)7i exterioru genunc%iuui #rept cu m9na #reapt5! obser$a a#9ncimea 8i for7a
aurei. La fe! scanea&5)7i exterioru genunc%iu st9ng cu m9na st9ng5. +ac5 #ore8ti! po7i
s5 scane&i ambii genune( cu ambee m9ini 6n acea8i timp.
4. -roce#ea&5 a fe cu 8o#u #rept 8i ce st9ng. Ca 8i mai sus! poti scana ambee 8o#uri
cu ambee m9ini o #at5.
;. Scanea&5)7i antebra7u! a fe cum ai f5cut a exerci7iu anterior= apoi in$ersea&5 m9inie
8i scanea&5)7i ce5at antebra7.
@. Scanea&5)7i t9mpa st9ng5 cu m9na #reapt5! obser$9n# a#9ncimea si for7a aurei.
-roce#ea&5 a fe 8i 6n ca&u t9mpei #repte. Ca 8i 6n pasii #e mai sus! #ac5 #ore8ti! po7i
scana ambee t9mpe #eo#at5! cu ambee m9ini.
A. G5 o pau&5 #e un minut #ou5.
B. Repet5 sec$en7a p9n5 ob7ii aceea8i m5sur5tori ae a#9ncimii 8i forta 6n urma a #ou5
sau trei seturi consecuti$e #e scanare.
Atunci c9n# ob7ii re&utate constante 6n cee patru puncte ) #e exempu #up5 trei seturi #e
scanare! ai #eterminat c5 aura ta este #e /4 cm In fiecare punct #e *ur)6mpre*ur= sau este
/;@
#e I!A cm a genunc%iu #rept /A cm a 8o#u #rept! /C cm a ambee t9mpe #eci
m5sur5toa respecti$5 este imita ta energetic5.
Iat5 ce semnifica7ie are m5sur5toarea #e mai sus. #ac5 aura es uniform5 8i foarte 6ntins5 )
#e exempu! 4A cm 6n toate cee opt puncte )probabi c5 e8ti foarte s5n5tos 8i #ebor#e&i #e
energie. +ac5 aura este uniform5 #ar 6ngust5 ) #e exempu! are o a#9ncime #e A cm 6n
fiec5reiN #intre cee opt puncte! ucru acesta in#ic5 o con#i7ie genera5 #e energie re#us5!
care se manifest5 sub forma unui num5r #e probeme #e s5n5tate. +ac5 aura ta are
#imensiuni nereguate ) #e exempu! se extin#e a 4C cm a so#u #rept 8i I!A cm a
t9mpa st9ng5 ! ai o tuburare energetic5! 6n ca&u unei aure nereguate! o &on5 mai
6ntins5! #ec9t 6n mo# obi8nuit este #o$a#a unei congestii ocae! 6n timp ce o &on5 mai
mic5 #ec9t 6n mo# norma in#ic5 o #eficien75 oca5. Congestia energetic5 este o
proeminen75 6ngro8at5 #e energie impur5 8i este sim7it5 #iferit #e a persoan5 a persoan5.
-oate fi #escrisa ca fiin# o <umf5tur5,= sau se simte ca o for75 #e respingere ce se
manifest5 atunci c9n# apropii poii i#entici a #oi magne7i sau se simte foarte ca# a
maini. +eficien7a energetic5 este un spa7iu #in aur5 care mai tot#eauna se simte ca o
#epresiune 6n c9mpu energetic. -ractic! m9na se scufun#5 spre corp atunci c9n# trece pe
#easupra &onei respecti$e sau se simte sen&atia #e rece a maini. Congestia sau #eficien7a
pot fi in#icatori ai unei probeme pre&ente sau iminente #e s5n5tate 6n &ona un#e ai o
perturbare! 6n urm5toaree capitoe $ei 6n$57a cum s5 6n5turi sau s5 m5turi congestia
oca5! precum 8i s5 energi&e&i &onee ocae cu #eficit #e energie.
A$ertisment.
-robabi $ei putea s5 #e#uci o anumit5 probem5 #e s5n5tate 6n urma propriei scan5ri 8i
#in tabeu ce asocia&5 c%a3ree cu anumite organe sau func7ii ae corpuui. Nu cum$a s5
6ncerci #iagnosticarea ta sau a atei persoaneP Ofer5 informa7iie respecti$e unui #octor 6n
care ai 6ncre#ere pentru un #iagnostic uterior 8i pentru tratament! 6n cartea #e fa75 6n$e7i
un program #espre care s)a #emonstrat c5 este eficient pentru re&o$area unor afec7iuni
me#icae ce existau #inainte 8i care fuseser5 #iagnosticate. Noi nu 6ncura*5m cititorii s5)8i
pun5 singuri #iagnostice 6n ba&a scan5rii anatomiei energetice. Si singur te poti $in#eca!
$in#ecarea pranic5 8i me#icina energetic5 6n genera sunt instrumente eficiente! menite s5
compete&e! #ar nu s5 6nocuiasc5 me#icina tra#i7iona5 occi#enta5.
1aria7ii ae imitei energetice
+imensiunie aurei $aria&5 #e a &i a noapte! #eoarece ni$eu energiei este infuen7at #e
mu7i factori! printre care %rana pe care o consumi! starea emo7iona5! stresu a care e8ti
expus etc. +ac5 ai #escoperit c5 aura $aria&5 6ntre /C 8i /4 cm a#9ncime timp #e c9te$a
&ie! $aria7iie respecti$e sunt normae. Sc%imb5rie mai intense ) #e exempu! atunci c9n#
#escoperi c5 aura ta s)a mic8orat cu A cm peste tot sau g5se8ti umf5turi #e p9n5 a 44!A
cm 6n unee &one ) sunt tipuri #e perturb5ri energetice care pot in#ica probeme #e
s5n5tate.
Limita c%a3ra5
Cea mai compet5 imagine a in#icatorior energetici specifici ai s5n5t57ii pro$ine #in
scanarea tuturor ceor // sau I c%a3re 6n scopu #etermin5rii #imensiunior 8i for7ei
fiec5reia. Ca 8i 6n ca&u stabiirii imitei
energetice! 67i $ei scana c%a3ree sec$en7ia! 6ntr)o serie #e seturi! pentru a asigura citiri
constante 8i precise. Atunci c9n# $ei #e$eni mai priceput 6ntr)ae scan5rii! $ei scana
/;A
a#9ncimea! for7a 8i 6ntin#erea c%a3reor 6ntr)un singur set. +irec7ia 8i or#inea 6n care 67i
scane&i c%a3ree nu afectea&5 caitatea citirior! 6ns5! pentru a a$ea o anumit5 or#ine 8i
structur5 6n etapee #e 6nceput ae practicii! este recoman#at5 urm5toarea sec$en75.
c%a3ree cre8tetuui! a frun7ii! a*na! a g9tuui! fronta5 a inimii! fronta5 a pexuui soar!
fronta5 a spinei! a ombiicuui! a sexuui! a ba&inuui! meng mein! #orsa5 a spinei!
#orsa5 a pexuui soar 8i #orsa5 a inimii.
...........................................................................................................
CURS JIJ
CURATAREA AUREI ENERGETICE
) m5turarea energiei congestionate!
Cur57area este o parte $ita5 a fiec5rei abor#5ri 6n $in#ecare. "e#icina tra#i7iona5 caut5
s5 eimine pe c9t posibi mur#5ria 8i germenii patogeni ce pro$oac5 infec7ii. +e aceea
asistenta tamponea&5 o t5ietur5 #esc%is5 cu peroxi#! iar c%irurgu se spa5 cu gri*5 pe
m9ini 8i pe antebra7e 6nainte s5 opere&e. "e#icina energetic5 netra#i7iona5 este #e
asemenea preocupat5 #e cur57are. ea caut5 s5 6n5ture contaminarea energetic5 #in aur5
pentru a se e$ita probemee #e s5n5tate! 6n In#ia! unii $in#ec5tori futur5 o pan5 #e p5un
pe #easupra corpuui! iar 6n Giipine! $in#ec5torii cur575 pacien7ii cu o m5turic5 specia5.
Sunt mo#ait57i #iferite! #ar fiosofia #in spatee or este aceea8i. pentru a fi s5n5tos!
corpu trebuie s5 fie curat! s5 nu aib5 impurit57i! fie ee microbi sau prana impur5.
In cursu #e fa75 $ei 6n$57a #espre m5turare! a#ic5 meto#a #e $in#ecare pranic5 prin care
se asigur5 cur57area prin 6n5turarea manua5 a contamin5rii sau a energiei impure #in
aur5. "5turarea este a #oua #intre cee trei te%nici #e manipuare a energiei.
-rincipii #e ba&5 ae m5tur5rii
"5turarea este #e #ou5 feuri. m5turare genera5 8i m5turare oca5. "5turarea genera5
este o serie #e /C mi8c5ri #e m5turare cu ambee m9ini ) cinci 6n *os! 6n fa7a corpuui! 8i
cinci 6n *os! 6n spatee corpuui )ce constituie o cur57are genera5! #e sus p9n5 *os 8i #e
*ur)6mpre*ur! a anatomiei energetice. "5turarea oca5 este o cur57are manua5 mai
restr9ns5 a unei anumite p5r7i a corpuui sau a unei c%a3ra. "5turarea oca5 se face cu o
singur5 m9n5! iar cur57area este mai a#9nc5 8i mai concentrat5.
-entru a efectua m5turarea genera5! $ei foosi ambee m9ini 6n mi8c5ri ungi! ente!
gra7ioase! cu pamee 6mpreunate . "i8c5rie respecti$e in#uc ceea ce se nume8te starea
#e $in#ecare! o con#i7ie #e reaxare fi&ic5 8i menta5 a$ansat5 6n care e8ti tota recepti$ a
energia $in#ec5toare 8i a $in#ecare. Oamenii #escriu o astfe #e stare #e superreaxare ca
pe o <impresionant5 eiberare #e tensiune,! <#ispari7ie a ap5s5rior, sau <sentiment #e
u8urare,. Reaxarea respecti$5 se #atorea&5 6n5tur5rii pranei impure #in corpu energetic
8i 6n5tur5rii in#irecte a emo7iior negati$e. Atunci c9n# m5turi boca*ee energetice sau
imitee func7ionae #in aur5! mintea 8i corpu 7i se reaxea&5 compet.
/;B
Iat5 at mo# #e a pri$i starea #e $in#ecare. Curentu eectric trece cu u8urin75 printr)un
cabu #e caitate superioar5! #eoarece metau #in care este confec7ionat cabu are pu7ine
impurit57i. +impotri$5! curentu eectric trece mai greu printr)un cabu #e caitate
inferioara ! metau #in care este f5cut acesta are mute impurit57i. Un corp curat 6n starea
#e $in#ecare este asem5n5tor unui cabu #e caitate superioar5= prana circu5 cu u8urin75
prin e. Un corp mur#ar #in punct #e $e#ere energetic este ca 8i un cabu #e caitate
inferioar5= prana nu poate circua cum trebuie! #eoarece e con7ine mute impurit57i sau
congestii energetice.
6n tentati$a #e a circua printr)o aur5 mur#ar5! prana se boc%ea&5 8i mai tare! cre9n#
tubur5ri energetice 8i! 6n cee #in urm5! probeme #e s5n5tate. "5turarea oca5 foose8te
#ou5 mi8c5ri ae m9inii! una asem5n5toare cu 6notu c9inesc 8i una circuar5!
str9ns5!in$ers sensuui aceor #e ceasornic ! pentru a oferi o cur57are mai concentrata
&oneor mai mici #in corpu energetic.
Atunci c9n# efectue&i m5turare oca5 pe propria ta persoan5 foosin# mi8carea circuar5!
sensu in$ers aceor #e ceasornic 6 $ei #etermina imagin9n#u)te 6n afara corpuui t5u!
uit9n#u)te a e. +ac5 $reo#at5 te 6ncurci! pur 8i simpu imaginea&5)7i E sau c%iar pasea&5
) un ceas cu fa7a 6n afar5! pe partea corpuui asupra c5reia ucre&i! 8i urmea&5 acee
ceasuui Atunci c9n# efectue&i o m5turare oca5 asupra $i&uai&5rii propriei tae
persoane! ceea ce c%iar $ei face mai t9r&iu! se apic5 aceea8i regu5. Imaginea&5)7i un ceas
pasat pe partea #in $i&uai&are asupra c5reia ucre&i 8i urm5re8te acee ceasuui. Exist5 8i
mo#ait57i #e a)7i foosi pamee pentru m5turarea oca5.
)cu #egetee 6n#reptate 6nainte! spre 7int5 'pentru cur57are 6n profun&ime(=
) cu marginea exterioar5 sau interioar5 a pamei 'pentru o cur57are mai #eicat5
) pentru cur57area &oneor mai greu #e cur57at! cu o po&i7ie a pameor cu #egetee
6n#reptate spre 6nainte(= 8i cu unu sau #ou5 #egete '6ntr)o mi8care #e 6mpungere cu
scopu #e a reaxa &onee cu congestie mai #ificie(.
AR+EREA ENERGIEI I"-URE +U-A "ATURARE
+upa ce ai terminat maturarea energetica $ei ar#e energia maturata atingan# pamee una
#e ata ! ca o bataie #e pame prin stergere. +aca nu $ei ar#e energia maturata ea se $a
#uce inapoi #e un#e ai maturato si munca ta iti $a fi in &a#ar.
Ar#erea energiei impure se face atunci can# ai a*uns in partea #e *os a corpuui pe care i
curati energetic! sau c%a3ra sau un at organ ! atingi pamee tae una #e ata ! ca si cum e
suprapui una peste ata stergan#ue una #e ata. sau ca si cum ai pocni #in #egete trecan#
cu poicee #egetuui mare peste ceeate #egete. Ar#erea energiei impure se face prin
atingerea pameor ! #eoarece in $arfu #egeteor noastre a$em minic%a3re corespon#ente
c%a3reor principae care pro#uc o ar#ere! curatare.
+upa terminarea curatarii propriu&ise trebuie sa $a spaati pe maini cu apa sau #aca in
con#itii $itrege nu a$eti apa $e)ti simua spaarea ca si cum ati face)o cu apa! #eoarece
c%a3ree #in pami $or curata energia impura.
Cu m5turarea $ei 6ncepe manipuarea superioar5 a energiei 8i trebuie s5 mai faci c97i$a
pa8i pentru a te feri #e contaminare. -a8ii respecti$i $or #e$eni 8i mai importan7i atunci
c9n# 6ncepi energi&area 8i practicarea reme#iior pentru afec7iuni specifice Te rug5m s5
a#augi urm5torii pa8i #e aici 6nainte.
/. 6nainte #e a 6ncepe! nu p5stra pe tine %aine sau obiecte care preiau energie impur5.
Sufec5)7i m9necie! scoate)7i pantofii 8i cureaua 8i goe8te)7i bu&unaree #e bani! c%ei 8i
/;I
ate obiecte. "9necie ungi #e a c5ma85! mai aes cea #e bumbac! se contaminea&5 u8or!
iar m5tasea este un i&oant ce 6mpie#ic5 circua7ia energiei. >i pieea este un i&oant. +e
$reme ce banii trec prin at9tea 8i at9tea m9ini! pot fi foarte mur#ari #in punct #e $e#ere
energetic 8i 67i pot contamina energia $in#ec5toare.
4. Scap5 6ntr)un mo# a#ec$at #e energia impur5. Cea mai simp5 8i eficient5 cae #e a
neutrai&a energia m5turat5 #in aur5 este #e a o arunca 6ntr)un bo cu ap5 s5rat5! afat a
6n#em9n5 #eoarece sarea neutrai&ea&5 energia impur5. -entru a)7i preg5ti <co8u #e
gunoi, cu sou7ie sain5! ia un bo sau un castron #e pastic cu capacitatea #e aproximati$
un itru! pune 6n e #ou5 treimi #e ap5 8i circa 4CC g #e sare. -o7i foosi at9t sare fin5! c9t
8i sare mare! +up5 terminarea fiec5rei 8e#in7e #e m5turareY$in#ecare! arunc5 sou7ia
sain5 mur#ar5 6n toaet5 8i trage apa. +ac5 nu ai sou7ie sain5 #isponibi5! imaginea&5)7i
o fac5r5 $er#e ce ar#e 6ntr)o g5eat5 9ng5 tine! 6n care arunci energia impur5! 6n
momentu c9n# termini m5turarea! stinge fac5ra! imagin9n#u)7i c5 arunci ap5 peste ea.
;. "9na cu care m5turi Y energ)&e&i trebuie s5 fie curat5! 6n timpu m5tur5rii s)ar putea s5
#escoperi c5 pama 8i m9na 67i sunt gree. Este 6n parte re&utatu mi8c5rii fi&ice repetate
#e m5turare! #ar se #atorea&5 mai mut energiei impure pe care o cuegi cu m9na
respecti$5. Gere8te)7i m9na 8i pama #e contaminare stropin#u)e #up5 fiecare &ece
m5tur5ri cu acoo! extract #e pante tonifiante sau ap5 s5rat5. Un pu$eri&ator #e stropit
pantee #e g%i$eci ar fi perfect. +ac5 #u&a #e pu$eri&are este regabi5! a*ustea&)o 6n a8a
fe 6nc9t s5 pu$eri&e&e foarte fin.
-o7i foosi 8i o pomp5 cu pu$eri&ator pe care o po7i g5si a farmacie.
Atunci c9n# te $ei pricepe mai bine 8i $ei 8ti c9t #e contaminate 67i
sunt m9inie! $ei pu$eri&a 6n func7ie #e necesitate! #ar a 6nceput
pu$eri&ea&5 #up5 &ece m5tur5ri. 'Not5. +e aici 6nainte! c9n# ne $om referi a <acoo,
sau a <sticu7a cu acoo,! trebuie s5 6n7eegi c5 po7i a$ea 8i extract #e pante tonifiante
sau ap5 s5rat5 in
acea sticuta cu aco .
@ Se#inta #e $in#ecare cu in$ocarea. +eoarece ucre&i cu mai mut5 energie ce pro$ine
#in exterioru corpuui t5u! probabi $ei a$ea ne$oie #e 6n#rumare in cti$itatea #e
$in#ecare.
Inainte #e a incepe exercitiu #e $in#ecare
67i suger5m s5 in$oci o entitate superioar5! un sf9nt! care 67i $a oferi siguran7a practicii 8i
pe cea a oric5rei persoane pe care exerse&i. -o7i foosi o rug5ciune care 67i este pe pac.
Cea mai a#esea Tata nostru. Ea poate fi simp5 8i scurt5. Iat5 un exempu. <67i a#uc
mu7umiri 7ie! aaaaaa! pentru energia $in#ec5toare 8i pentru c5 6mi ar57i caea #e a o
foosi f5r5 prime*#ie 8i cu #reapt5 *u#ecat5,.
A. +ac5 ucre&i cu o femeie care este sau ar putea f6 6ns5rcinat5! ar trebui s5 exerse&i #oar
scanarea 8i m5turarea #eicat5. "5turarea 6n for75! energi&area 8i pranee cromatice pot
#5una fetusuui. Exist5 exerci7ii #e m5turare 8i energi&are pentru femeie gra$i#e! 6ns5 ee
sunt re&er$ate $in#ec5torior cu experien75. 1ei 6nt9ni a$ertismente a#i7ionae egate #e
ucru cu femeie gra$i#e 6n capitoee #espre energi&are 8i #espre foosirea praneor
cromatice
B. 6nc%eie 8e#in7a 6n care ucre&i cu at5 persoan5 prin rete&area cor#oaneor. Oric9n#
ucre&i pe pan energetic cu atcine$a! mai aes #ac5 persoana respecti$5 are o probem5
#e s5n5tate sau o tuburare energetic5! stabie8ti un <raport energetic, ce ia forma unui fir
/;D
sau cor#on energetic ce une8te corpu t5u energetic cu ce a persoanei 6n cau&5. +ac5 a8i
intact cor#onu 6n cau&5 #up5 ce termini! energia impur5 poate circua prin e spre tine 8i
te poate contamina. +e exempu! o instructoare efectuase o $in#ecare pranic5 pe tat5 s5u!
care a$ea un cioc osos a picior. +up5 c9te$a 8e#in7e ce au #urat #ou5 s5pt5m9ni! tat5 ei
a reatat c5 starea sa se 6mbun5t57ise foarte mut! #ar pe instructoare 6ncepuse s5 o #oar5
picioru 8i nu)8i putea #a seama #e ce. Atunci c9n# 8i)a amintit c5 nu rete&ase cor#onu
#intre ea 8i tat5 ei! a f5cut)o! iar #urerea ei #e a picior a #isp5rut.
Rete&area cor#onuui pre$ine contaminarea. La sf9r8itu 8e#in7ei! pur 8i simpu
$i&uai&ea&5 un cor#on 6ntre tine 8i subiectu t5u. Imaginea&5)7i m9na ca pe un cu7it 8i taie
cor#onu 6n apropierea pexuui t5u soar fronta cu o mi8care subit5! ca a 3arate.
Exerci7ii #e m5turare progresi$5
Iat5 or#inea exerci7iior #e m5turare progresi$5.
/. preg5tirea m9inior 6nainte #e m5turare=
4. m5turarea genera5 a atei persoane=
;. m5turarea genera5 a ra&eor #e s5n5tate ae atei persoane=
@. m5turarea oca5 a atei persoane=
A. autom5turarea genera5=
B. autom5turarea genera5 a ra&eor tae #e s5n5tate=
I. autom5turarea oca5.
Ai obser$at c5 $ei exersa m5turarea pe ate persoane 6nainte #e a 6ncepe autom5turarea.
S)a #escoperit a cursuri c5! 6n genera! se 6n$e7a m5turarea '8i energi&area( 6ncep9n# mai
6nt9i pe atcine$a. Ca 8i 6n ca&u scan5rii! $om pre&enta o sec$en75 optim5 pentru
#eprin#erea m5tur5rii. La fe ca atunci c9n# 6nc5 po7i 6n$57a scanarea #ac5 nu ai pante
sau animae pe care s5 exerse&i! fiin# ne$oit s5 exerse&i mai mut pe tine! tot a8a po7i
6n$57a 8i m5turarea! c%iar #ac5 nu ai un partener pentru a exersa. -ur 8i simpu $ei ucra
mai mut a exerci7iie #e autom5turare. G5 tot posibiu s5 urme&i sec$en7a #e fa75! #ar
#ac5 nu reu8e8ti! po7i totu8i s5 6n$e7i s5 scane&i prin practicarea reguat5 8i sus7inut5 a
pa8ior care nu)7i pun probeme.
Cei mai mu7i #eprin# m5turarea #up5 $reo #ou5 s5pt5m9ni #e practic5 &inic5! #up5 ce
8i)au #e&$otat o sensibiitate reati$ bun5 a m9inior 8i capacitatea #e a scana. +ar! ca 8i
a scanare! #ac5 te 6mpotmoe8ti a un anumit pas! treci a exerci7iu urm5tor. 1ei 6n$57a 6n
scurt timp.
Sec$en7a #e preg5tire a m9inior 6nainte #e m5turare este 6n esen75 sensibii&are a
m9inior. Seam5n5 cu exerci7iu #e sensibii&are a m9inior pe care /)ai 6
/;L