;FDGC=D=EKLC

;AI;LDJK9EA9C <= J;FG

A' <=>AEAA=
Complementul circumstan(ial de scop (c.c.s.) arat scopul actiunii
exprimate de un element regent din propozitia n care se aIl.
Elevii se pregtesc pentru concurs.
A tinut o diet pentru a slbi.
Exemplele de mai sus relev scopul unui eIect Iavorabil, dar, de
Ioarte multe ori, c.c.s. arat si scopul unui eIect negativ, neIavorabil:
Inten(ionat m supr. Dinadins a spus la toat lumea secretul.
Expres a intar:iat nadins imi d telefon V,
Rspunde la ntrebrile:
+ cu ce scop?
Nenea Ion a dus vitele la pscut.
+ n ce scop?
Mama s-a dus dup cumprturi.
Inten(ionat m persiflea:.
"A' >=CLIAC= ;FDGC=D=EKLCLA ;AI;LDJK9EA9C
<= J;FG
Complementul circumstantial de scop poate Ii:
1) simplu:
Mergem la coal pentru a studia.
2) multiplu:
Mergem la coal pentru a scrie yi a citi.
3) dezvoltat:
S-a dus la clinic pentru a face investiga(iile.
casa m enerve:e.2'
;b`c_X`Xafg_ V\dVg`efTa\T_ WX /*-.
-0,
4) complet:
El s-a pregtit pentru a deveni avocat.
5) incomplet: ___ LN
El s-a vrestit pentru a deveni V ce |si-a dorit. 2'
AAA';9OLIAC=;FDGC=D=EKLCLA;AI;LDJK9EA9C
<=J;FG
Complementul circumstantial de scop are dou cazuri:
G. precedat de locutiuni prepozitionale specializate:
Ei se pregtesc n vederea examenelor.
Recapitularea se face n folosul elevilor.
Testele au fost gandite n favoarea elevilor.
Ac. precedat de prepozitii simple:
Ele s-au dus la cumprturi. Corina a plecat dup cumprturi.
Olimpicii se pregtesc de concurs. Ei au plecat n anchet.
Tinerii merg la discotec pentru divertisment.
AL'<=OMFCK9I=7 ;FEKI9?=I=
Complementul circumstantial de scop se dezvolt n propozitie
circumstantial de scop, iar circumstantiala de scop se contrage n
complement cirscumstantial de scop:
Ei se duc la discotec pentru a dansa.
l
l
Ei se duc la discotec V s danse:e. 7
Elevii se pregtesc pentru concurs.
Elevii se pregtesc Jl ca s concure:e. 7
M'=C=D=EKLCI=?=EK9C;FDGC=D=EKLCLA
;AI;LDJK9EA9C<=J;FG
Complementul circumstantial de scop are ca element regent:
1) un verb predicativ, personal, la orice diatez:
Conilul nva( nentru a sti. Se uit atent nentru a intelege.
Z-am chemat la scuturat.
Se pregteyte in scopul reuitei.
-0-
?dT`Tf\VTcdTVf\VT_\`U\\db`naXTVfgT_X
2) o locutiune verbal, personal, la orice diatez:
Noi am dat telefon i^gmkn Z*b long^ k^snemZm^e^+
Ae yi-a adus aminte ]^ ^Z i^gmkn Z gn nbmZ,.
3) un adjectiv:
A\abiZ lb*Z ikhinl 7/ l _b^ victorioas yg o^]^k^Z eZglkbb lZe^+ /!
4) un adverb:
?xg] ]hZkf^ ng \hibe V, ghb ohk[bf yoptit yg _ZohZk^Z enb+ /!
5) o interjectie:
Haide b mn eZ i^l\nbb Hai ]ni \nfikmnkbb
LA'GIAE;=J==NGIAD9;FDGC=D=EKLC
;AI;LDJK9EA9C<=J;FG8
Se exprim prin:
1) substantive n Ac. precedate de prepozitii:
Ae^ Zn ie^\Zm la cumprturi. Ae^obb l^ ik^`m^l\ pentru concurs.
N*Zn ]nl eZ Ghmh pentru ridicarea lnf^b \xmb`Zm^+
2) substantive n G. precedate de locutiuni prepozitionale specializate:
N*Z ik^`mbm fnem n vederea concursului.
M^\ZibmneZk^Z l^ _Z\^ n folosul elevilor.
= k^sheoZm mhmne n detrimentul vecinului ln+
HkmnkbZ Z _hlm inl n favoarea colegului mn+
3) pronume diIerite n G. precedate de locutiuni prepozitionale specializate:
In favoarea lui Zf lonl Z]^okne+
dnsului
dumnealui
acestora
fiecruia
l
n favoarea cui Zmb linl Z]^okne<
=f Znsbm V n favoarea cui Zmb lonl Z]^okne+ /!
;b`c_X`Xafg_V\dVg`efTa\T_WX/*-. -0.
4) numerale cu valoare substantival n G. precedate de locutiuni
prepozitionale specializate:
n Iolosul celor trei am depus mrturie.
a cte trei
ambilor / primului / celui de-al doilea
5) orice parte de vorbire substantivizat prin conversiune, n G.,
precedat de locutiunile prepozitionale specializate:
n Iavoarea unui ipocrit eu nu depun mrturie.
unui oarecare
unui te miri cine
unui Iitecine
6) verbe la modul inIinitiv precedate de prepozitiile pentru sau spre:
Elevii se duc la coal pentru a nvta.
Tinerii se duc la discotec pentru a dansa.
Btranii se duc in parc pentru a se plimba.
El s-a pregtit bine pentru a reusi cu not mare.
7) verbe la modul supin cu prepozitii diIerite:
Nenea Ion a dus vitele la pscut. Acest btran umbl dup cersit.
Mama apus laptele la Iiert. L-am chemat pe Dan pentru scuturat.
Cosmin s-a pregtit de pescuit.
8) adverbe de scop simple sau compuse, specializate:
Intentionat nu mi-a spusl Expres m enervea:l
nadins apas pe butonl Dinadins n-a venit.
Dinadins imi aduce flori. nadins il mangaie.
9) locutiuni adverbiale de scop specializate:
ntr-adins te innebunete cu telegramele. Dintr-adins te supr.
10) locutiuni adverbiale asemntoare cu cele cauzale, dar, ntr-un
context adecvat, ele sunt de scop:
De aceea se pregtete. De-aia ti-a adus flori.
Pentru aceasta v respectm. Pentru asta noi te sprifinim.
-0/ ?dT`Tf\VTcdTVf\VT_\`U\\db`naXTVfgT_X
Pentru aia tu l-ai afutat.
De asta a afuns la timp 7/, ca sa te afute. I
~ Aceste adverbe si locutiuni adverbiale sunt si corelativele unei CS,
dar mult mai Irecvent apar n subordonate sau n PP (vezi si CZ):
pp cs
De aceea a venity/, ca s te afute. 2l
pp
`A venit'' ~i
LAA'KFGA;9;FDGC=D=EKLCLA;AI;LDJK9EA9C
<=J;FG
Complementul circumstantial de scop are topica liber, chiar dac
este exprimat prin locutiune adverbial, corelativa unei CS:
De aceea se pregtete insistenty/, ca s 1ia not mare. 2'
ia not mare ;Ade aceea se pregtete insistent. 2/
te afut. de asta am venit la tine.
Lf\_'GLE;KL9A9;FDGC=D=EKLCLA;AI;LDJK9EA9C
<=J;FG
1) Complementul circumstantial de scop, aIlat imediat dup
elementul regent, nu se separ dect ntr-o intercalare:
PP PPInc PP
Cosmin i Jirgil s-au dus V, bineinteles 2t. la pescuit. 1'
2) Cnd se aIl naintea regentului, se separ Iacultativ:
Pentru a face toate cumprturile, s-au dus la ,J$ILLA`.
AN'F:J=IM9AA
Pe lng cele mentionate mai nainte, complementul circumstantial
de scop se mai exprim si prin pronume interogativ-relative n Ac.
precedate de prepozitii.
Ca s
Ca s
;b`c_X`Xafg_V\dVg`efTa\T_WX/*-.
-00
l
l
l
Pentru ce ati scos atatia bani de la banc?
Ea nu stie 7 pentru ce ati scos banii. 2'
De ce te imbraci aa de frumos?
Am aflat 7 de ce te imbraci aa de frumos. 2'
La ce te-ai coafat? Te duci undeva? Ce te-ai coafat aa? V De / La
Nu inteleg 7 la ce te-ai coafat.21
~ n mbinrile de tipul n scopul, n ideea, n inten(ia, substantivele
respective, precedate de prepozitie, sunt de sine stttoare si au rol de
c.c.s. n Ac., iar n mbinrile de tipul cu aceast inten(ie, n acest scop,
n aceast idee, substantivele sunt tot c.c.s n Ac., nsotite de adjective
pronominale, cu rol de atribute adfectivale sau de substantive n G., cu
rol de atribute genitivale.
n scopul re:olvrii problemei, au apelat la tine.
n acest scop, au apelat la tine.
~ Alte complemente circumstantiale de scop (mai rar Iolosite):
r n folosu-(i se face recapitularea.
c.c.s. n D. pos. (exceptie de la G.)
n favoarea-i ai re:ervat locul. Lucra parc n paguba-i.
c.c.s. n D. pos. ( exceptie de la G.) c.c.s. n D.pos.
(exceptie de la G.)
r n folosul tu se face recapitularea.
c.c.s. n Ac. (exceptie de la G.)
n favoarea sa ai re:ervat locul.
c.c.s. n Ac. (exceptie de la G.)
n defavoarea sa, au amanat cursul.
c.c.s. n Ac. (exceptie de la G.)
-01 ?dT`Tf\VT cdTVf\V T _\`U\\ db`naX TVfgT_X
~ Exist situatii n care locutiunile prepozitionale n vederea, n
favoarea, n folosul etc. dau impresia c sunt c.c.s., alturi de cuvintele
nsotite.
Exemplele ce urmeaz sunt ,capcan pentru neavizati:
El s-a pregtit bine V n vederea a ceea ce avea de spus. 2'
c.d. n Ac. cu sens de G.
n favoarea a cte se :voneau. /
sb. n Ac. cu sens de G.
~ Locutiunile prepozitionale n detrimentul, n defavoarea, n
paguba arat un scop neIavorabil (vezi exemplul de mai sus), iar
adverbele anume, inten(ionat, expres, dinadins, nadins, precum si
locutiunile adverbiale dintr-adins, ntr-adins pot aprea n ambele
situatii: favorabile / nefavorabile.
;b`c_X`Xafg_V\dVg`efTa\T_WX/*-. -02