1

Minzatu Madalina Ana

Grupa 2314

Energie regenerabila-biomasa


Rezumat
Energia regenerabil se refer la forme de energie produse prin transferul energetic al
energiei rezultate din procese naturale regenerabile.Biomasa este folosit att pentru
obinerea de curent electric, ct i a agentului termic pentru locuine, energia.
Aceasta provine din reziduuri de la exploatari forestiere si agricole, deseuri din
prelucrarea lemnului si alte produse; biogazul este rezultatul fermentarii in regim anaerob
a dejectiilor animaliere sau de la statiile de epurare orasenesti.
Energia regenerabila a avut o pondere de 41% in consumul final brut de energie electrica
al tarii din 2013, peste tinta de 38% asumata pentru 2020, conform Departamentului
pentru Energie.
Romania si-a asumat in fata Comisiei Europene ca 24% din consumul total de energie
(electrica, termica, toate tipurile de combustibili) din anul 2020 sa provina din surse
regenerabile, insaAutoritatea Nationala de Reglementare in Energie (ANRE) a anuntat ca
aceasta tinta a fost deja atinsa la 1 ianuarie 2014.
Pe segmentul de energie electrica, tinta asumata pentru anul 2020 este de 38%, iar tinta
intermediara este de 35% pentru anul 2015, astfel ca informatiile Departamentului pentru
Energie arata ca Romania a depasit deja ambele stachete.
Biomasa reprezint o component important n ciclul carbonului. Carbonul din
atmosfer este transformat n materie biologic (biomas) prin procesul fotosintezei. Prin
moartea sau combustia materiei vegetale, carbonul trece napoi n atmosfer ca i dioxid
de carbon. Acest circuit se ntinde pe o perioad relativ scurt, iar biomasa utilizat ca i
surs de energie poate fi n mod constant nlocuit prin recultivare. Biomasa reprezint
prin urmare, o surs de energie regenerabil, denumit uneori combustibil cu carbon
neutru, a crei utilizare contribuie nc uneori la accentuiarea fenomenului de nclzire
global. Aceste efecte nedorite au loc atunci cnd apar dereglri n echilibrul natural al
carbonului, generate prin defriri masive, urbanizare excesiv etc.


Cuvinte cheie: energie regenerabila, biomasa, biodiesel, energie, lemn, energie verde,
biocombustibil.

1. Introducere


2

Energia regenerabil se refer la forme de energie produse prin transferul energetic al
energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a
vanturilor, a apelor curgtoare, a proceselor biologice i a cldurii geotermale pot fi
captate de ctre oameni utilizand diferite procedee. Sursele de energie ne-reinnoibile
includ energia nuclear precum i energia generat prin arderea combustibililor fosili, aa
cum ar fi ieiul, crbunele i gazele naturale. Aceste resurse sunt, in chip evident, limitate
la existena zcmintelor respective i sunt considerate in general neregenerabile. Toate
aceste forme de energie sunt valorificate pentru a servi la generarea curentului electric,
apei calde. Lemnul este principala surs bio Exist o larg varietate de surse de biomas,
printre care se numr copacii cu vitez mare de dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul),
trestia de zahr, rapia, plantele erbacee cu rapiditate de cretere i diverse reziduuri cum
sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor i din construcii, paiele i tulpinele
cerealelor, deeurile rezultate dup prelucrarea lemnului, deeurile de hrtie i uleiurile
vegetale uzate. Principala resurs de biomas o reprezint ns lemnul. Energia asociat
biomasei forestiere ar putea s fie foarte profitabil noilor industrii, pentru c toat
materia celulozic abandonat astzi (crengi, scoar de copac, trunchiuri, buteni) va fi
transformat n produse energetice. Utilizarea biomasei forestiere n scopuri energetice
duce la producerea de combustibili solizi sau lichizi care ar putea nlocui o bun parte din
consumul actual de petrol, odat ce tehnologiile de conversie energetic se vor dovedi
rentabile. De asemenea, terenurile puin fertile, improprii culturilor agricole, vor fi
folosite pentru culturi forestiere intensive, cu perioade de tiere o dat la 10 ani. Pe de
alt parte, biomasa agricol (blegarul, reziduurile celulozice ale recoltelor, reziduurile de
fructe i legume i apele reziduale din industria alimentar) poate produce etanol sau
biogaz. Spre deosebire de biomasa forestier, care este disponibil pe toat perioada
anului, biomasa agricol nu este, de obicei, disponibil dect o dat pe an. Biogazul
provenind din blegar poate nclzi locuinele; purificat i comprimat, el poate alimenta
mainile agricole. Utilizarea deeurilor animale sau ale industriei alimentare poate
diminua poluarea, minimiznd problemele eliminrii gunoaielor i furnizarea de energie.

2.Metodologie
Energia nglobat n biomas se elibereaza ns, n cele din urm, reprezint vprocesul chimic de
ardere ( transformare chimic n prezenta oxigenului molecular, process prin excelent
exergonic).
Forme de valorificare energetic a biomasei (biocarbulanti):
Arderea directa cu generare de energie termica.
Arderea prin piroliz, cu generare de singaz (CO +

).
Fermentarea, cu generare de biogas (

) sau bioetanol (

-OH)-
n cazul fermentrii produsilor zaharat; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, n amestec
cu benzina, pate fi utilizat n motoarele cu combustie intetn.
Transformarea chimic a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool si generarea de
esteri, de exemplu metal esteri (biodisel) si glycerol. n etapa urmtoare, biodieseul purificat se
poate arde n motoare diesel.
Degradarea enzimatic a biomasei cu obtinerea de etanol sau biodiesel.
Celuloza poate fi degradat enzymatic la monomerii si, derivati glucici, care pot fi ulterior
fermentati la etanol.

Biocombustibilii obtinuti din biomasa se pot clasifica in doua mari categorii:
Biocombustibili conventionali, sau prima generatie de biocombustibili:
- Ulei vegetal pur


3

- Biodiesel
- Bioetanol
Biocombustibili avansati, sau a doua generatie de biocombustibili:
- Combustibil (Diesel) Fischer Tropsch
- Bioetanol (din biomasa lignocelulozica)
- Ulei de piroliza
- Hidrogen
- Biometanol
- Bio-DME
- Bio-SNG (prin gazeificarea biomasei)
- Biohidrogen (prin gazeificarea biomasei)
- Biometan
- Biobutanol


Energia regenerabila a avut o pondere de 41% in consumul final
brut de energie electrica al tarii din 2013, peste tinta de 38%
asumata pentru 2020, conform Departamentului pentru Energie.
Romania si-a asumat in fata Comisiei Europene ca 24% din
consumul total de energie (electrica, termica, toate tipurile de
combustibili) din anul 2020 sa provina din surse regenerabile,
insaAutoritatea Nationala de Reglementare in Energie
(ANRE) a anuntat ca aceasta tinta a fost deja atinsa la 1 ianuarie
2014.
Pe segmentul de energie electrica, tinta asumata pentru
anul 2020 este de 38%, iar tinta intermediara este de 35%
pentru anul 2015, astfel ca informatiile Departamentului
pentru Energie arata ca Romania a depasit deja ambele
stachete.
Potrivit aceluiasi document, care reprezinta nota de
fundamentare a unui proiect de Hotarare de Guvern, ANRE Fig. 1
estimeaza ca, la finele acestui an, in Romania vor fi in functiune capacitati de producere
a energiei regenerabile cu o putere de circa 6.000 de MW, in crestere cu 40% fata de
4.300 de MW, cat este capacitatea lor totala de acum.
Proiectul de HG prevede scaderea cotei de energie electrica produsa din surse
regenerabile care va beneficia in acest an de sistemul de promovare prin certificate verzi,
la 11,1% din consumul final brut de energie electrica, fata de 15%, cat era prevazut
pentru acest an.

Pentru anul 2014, cota de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie
care beneficiaza de sistemul de promovare prin certificate verzi este de 11,1% din
consumul final brut de energie electrica, spune textul proiectului.
Conform legislatiei in vigoare, cota ar fi trebuit sa fie de 15% in acest an, au explicat
surse din cadrul institutiei.


4

In acest moment, componenta de certificate verzi, adica impactul lor in facturile finale,
este de 42 de lei pe MWh. Daca ar fi ramas cota de 15%, componenta de certificate verzi
s-ar fi majorat la 80 83 de lei pe MWh, au spus sursele citate.
Potrivit acestora, cota de 11,1% este aceeasi cu cea stabilita pentru anul 2013, astfel ca,
practic, componenta de certificate verzi din factura ramane la valoarea de 42 de lei pe
MWh.
Indiferent de cata energie regenerabila se va produce anul acesta, impactul
certificatelor verzi in factura nu va fi majorat, pentru ca energia regenerabila produsa in
plus nu va beneficia de certificate verzi, au mai spus sursele citate.
Producatorii de energie regenerabila primesc subventii sub forma certificatelor verzi, pe
care le platesc toti consumatorii, inclusiv cei casnici, si care sunt reliefate separat in
factura lunara la electricitate.





5





Biomasa include materialul
biologic ce poate fi utilizat ca i
combustibil sau pentru
producia industrial.
n sens larg biomasa este
reprezentat de materia organic
vegetal, reziduurile metabolice de
origine animal (gunoiul) precum
i microorganismele. In sens strict
biomasa agricol include
produsele secundare ale plantelor
cultivate precum: paiele, cioclii,
tulpinile (floarea- soarelui, soia)
frunzele (sfecl), pstile (soia,
fasole), cojile (nuci, alune),
seminele (prun, piersic, cais) i
gunoiul din fermele de animale. Pe
lng sursele de biomas agricol
mai exist i cele forestiere,
materialul principal i secundar
din exploaterea pdurilor i a
plantaiilor de rinoase i foioase.
Chiar i combustibilii fosili
precum crbunele i ieiul, dei nu
sunt considerai biomas i au
originea n biomasa vegetal a erelor trecute, transformat substanial prin procese
geologice.

n acest context, biomasa poate fi ars pentru a genera cldur i electricitate, sau poate fi
folosit ca material grosier pentru producia de biocombustibili (biodiesel, bioetanol) i a
unor compui chimici. Biomasa est biodegradabil i regenerabil. Producerea de
biomas reprezint un domeniu n plin expansiune datorit creterii interesului pentru
sursele altenative de energie.

Producerea biomasei vegetale la scar mare presupune cultivarea a numeroase specii de
plante, cele mai importante fiind: iarba elefantului (Miscanthus giganteus), iarba de
pampas (Panicum virgatum), cnepa (Canabis sativa), porumbul (Zea mays), plopul

Fig.2 Cmp pentru producerea de biomas pentru
biogaz (Austria) - original


6

(Populus sp.), salcie (Salix sp.) sorgul (Sorghum sp.) i trestia de zahr (Saccharum
officinarum).

3. Rezultate

1. PERSPECTIVELE DE REALIZARE A COTEI PENTRU SRE N ANUL 2020

Rezultatul acestui capitol se bazeaz pe analiza potenialului i scenariilor privind
biomasa in Romnia.

Consumul final brut de energie pn n anul 2020 este prognozat de CE pe baza studiilor
realizate cu ajutorul proieciilor PRIME. n acest rezumat, cifra de referin pentru
consumul final brut pn n anul 2020 se consider a fi 31.000 ktoe, rezultnd n 7440
ktoe din SRE pentru a ajunge la cota de 24%.

- Diverse Sisteme Regenerabile de Energie i contribuia acestora:

n primul rand, se estimeaz contribuia maxim posibil a tehnologiilor n domeniul
SRE pe baza celor mai realiste informaii disponibile n acest moment, cu referin la
anul 2020. Aceste date pot fi discutate i orice informaie provenit din alte studii este
bine venit.

- Prin strategia HIDROELECTRICA s-a stabilit o producie hidro de 20,1 TWh n
cadrul centralelor sale (care inlud i o parte din centralele de mic putere), n timp
ce, pentru hidrocentralele de mic putere, studiile recente (Phare 2008) indic o
valoare de 2,3 TWh.
- TRANSELECTRICA estimeaz acum c o capacitate de cel mult 3000 MW, energie
eolian, poate fi inclus n reeaua electric. Cel mai probabil, cu o reea mai ntrit
dect astzi, i cu o bun gestionare a dezechilibrelor, pot fi acceptai aproximativ
36003700 MW pentru 2020, care s produc circa 8 TWh
- Cldura geotermal se presupune a avea o cretere moderat n valoare absolut,
de la starea actual (circa 40 ktoe), la 75 ktoe (o cretere de 24 ktoe se estimeaz
c va avea loc ntre 2011 i 2015 prin Strategia Romniei privind SRE HG nr.
1535 /2008)
- Cldura solar se prognozeaz c va avea o contribuie similar pn n anul
2020, de 75 ktoe. Totui, efectul total al cldurii geotermale, cldurii solare i
electricitii solare se limiteaz la o cot de 2-3% din producia total necesar de
utilizare a SRE.

Prin deducerea contribuiilor de mai sus, este clar c procentul de bioenergie produs
trebuie s fie ridicat pentru a acoperi restul de 4.700 ktoe (197 PJ). Rezultatul este
prezentat n figura 1.



7

Cel puin din punctul de vedere al resurselor de biomas, bioenergia are capacitatea de a
ndeplini aceast contribuie semnificativ, avnd n vedere potenialului mare
neexploatat, provenind n principal din terenul agricol disponibil.

n concluzie, biomasa (inclusiv biocombustibilii utilizai pentru transport) va fi cea care
va contribui cu mai mult de 60% din totalul SRE, aceasta nsemnnd aproximativ 190-
200 PJ/an, ncepnd de la circa 130 PJ/an astzi.


8





5000

4700


4500



4000



3500



3000


k
t
o
e

2500




2000


1685


1500



1000

688





500

198



75 75


21



0


0



bioenergie centrale energie eoliana centrale cldur solar cldur PV energie

hidroelectrice hidroelectrice geotermal geotermal

mari mici


Figura 3 Scenariul privind contribuia SRE la cota pentru anul 2020

Alte premise luate n considerare sunt urmtoarele:

- Biocombustibilul va fi introdus pn la nivelul dorit astfel nct s se realizeze
cota de 10%

- Sobele tradiionale alimentate cu biomas local vor reprezenta n continuare un
consumator important, dar cu o diminuare considerabil a contribuiei acestora.

Astzi statisticele referitoare la consumul final de biomas indic un total de aproximativ
130 PJ/an, divizat n consum de 110 PJ n sobele vechi tradi ionale de la sate (cu un
randament de circa 18%) i de 20 PJ n cazanele din industrie i din sectorul teriar.

Sunt prognozate urmtoarele evoluii ale utilizrii biomasei i echipamentelor existente
ale n perioada 2010-2020 (11 ani):

Evoluia ntre 2010 - 2020 Comentarii
Inlocuirea sobelor tradiionale pe baz Doar pentru urmtorii 2-3 ani,
de biomas cu nclzirea pe baz de 2% din totalul ct timp gazul natural va mai
gaz natural sobelor prezenta interes
Trecerea de la sobele tradiionale pe
baz de biomas la sisteme locale aprox. 29% din
centralizate alimentate cu biomas totalul sobelor
nlocuirea sobelor tradiionale pe baz


9

de biomas cu cazane eficiente pe 18% din totalul Rata mediu a nlocuirii este
biomas n locuine * sobelor de 1,5%/an
Consumul de biomas pentru restul sobelor tradiionale pe baz de biomas rmase


10


aprox 66 PJ/an
Creterea medie a
randamentului
Modernizarea unor cazane cazanelor existente
industriale existente cu pn la 15%
Consumul de biomas n cazanele industriale existente aprox. 16
PJ/an
TOTAL .82 PJ/an.

*Directiva SRE, prin prevederile art. 13.6, stipuleaz solicitarea fcut ctre Statele
Membre de a promova cazanele cu un randament de 85% pentru sistemele de nclzire
din locuine.

- Co-combustia (arderea mixt) cu biomasa ar trebui ncurajat doar pentru
unitile care funcioneaz pe baz de crbune. Chiar i aa este discutabil dac
biomasa ar trebui s fie angrenat n ardere mixt n centrale termice mari,
ineficiente i nvechite care funcioneaz pe baz de crbune, deci arderea
mixt cu biomasa este limitat ca dezvoltare.
- Generarea de energie din deeuri municipale pn n 2020 se consider n
concordan cu studiile ISPE
- Ceea ce a rmas pn la realizarea produciei de energie dorit din SRE a fost
mprit ntre principalele tehnologii utiliznd biomasa, care au fost
recomandate
pentru Romnia: nclzire local centralizat cu cazane eficiente sau cu grupuri
cu cogenerare alimenatzet cu biomasa solid sau biogaz..

Astfel, ajungem la urmtoarele rezultate:
Tabelul 1. Scenariul privind tehnologiile pentru producerea a energiei din biomas
pn n 2020, inclusiv biocarburanii pentru transport
2009 2020
Technologia ktoe Cota ktoe DCota
Sobe/cazane pe baz de biomas solid 2866 85,2% 1966 41,8%
nclzire local centralizat pe baz de 56,02 1,7%
biomas solid 669 14,2%
Energie electric din grupuri cu 3,44 0,1%
cogenerare cu utilizarea biomasei solide 344 7,3%
Cldura din grupuri cu cogenerare cu 4,13 0,1%
utilizarea biomasei solide 413 8,8%
Energie electric din biomas prin 0,00 0,0%
ardere mixt 41 0,9%
Cldura din biomas prin ardere mixt 0,00 0,0%
bustie combinat 12 0,3%
Energie electric din grupuri cu 2,41 0,1%
cogenerare pe baz de biogaz 155 3,3%
Cldur din biogaz 2,65 0,1% 217 4,6%
Energie electric din grupuri cu 0,00 0,0%
cogenerare pe baz de deeuri
municipale 30 0,6%


11

Cldura din deeurilor muncipale 0,00 0,0% 100 2,1%
Biocarburani 430 12,8% 754 16,0%


12


Total
3365 100%
4700

100,0%






3500 3377





ktoe




3000




2500




2000




1500




1000



754




500

570







0



Sisteme de nclzire peEnergia generat de

Biomasa utilizat n


Biomass heat Biomass power Biomass transport
baz de biomas biomas transport


Figura 4. Contribuia biomasei pentru realizarea cotei SRE n anul 2020 n Romnia




























13






























Figura 5. Scenariul utilizrii biomasei n diferite tehnologii, pentru realizarea cotei SRE a Romniei pentru anul
20202.


CUM SE POATE OBINE O ASEMENEA CONTRIBUIE IMPORTANT A
BIOMASEI?

Rezultatele prezentate n acest capitol se bazeaz pe un al doilea studiu referitor la piee
i tehnologii. Principalele condiii astzi sunt:

Exist o uzantradiional a utilizrii biomasei pentru producerea de energie
(cldur)
n timp ce celelalte tehnologii SRE au deja o poziie consolidat pe pia
(centralele hidroelectrice, sistemele geotermale pentru producerea cldurii), sau se
remarc printr-un progres ireversibil (biocombustibilii, energia eolian),
tehnologiile moderne pentru producerea de cldur i energie din biomas sunt
nc la nceput n ceea ce privete acceptarea lor pe pia.
n prezent, contribuia biomasei este ridicat, dar prin utilizarea preponderent a
lemnului i deeurilor agricole n sobele tradiionale rurale. Surrinztor, orice
trecere ctre o tehnologie mai curat i mai eficient de utilizare a biomasei (dup
cum stipuleaz Directiva SRE n cadrul articolului nr. 13.6) va avea ca rezultat o
reducere a contribuiei biomasei la consumul final. Pn n anul 2020, o
contribuie semnificativ a biomasei va rmne din utilizarea acestei pentru
producerea cldurii n sobele rurale.

Avnd n vedere urmtoarele aspecte:


14




15

- Dezvoltarea mediului rural n Romnia (aici locuiesc aproximativ 40% din
populaie). Mediul rural este aproape de resursele de biomas i n acelai timp este
potrivit pentru sistemele descentralizate locale de nclzire.
- Un potenial ridicat pentru deeuri agricole sau forestiere,
- Un potenial ridicat pentru biogazul produs din agricultur i creterea animalelor
- Experien ndelungat n colectarea, depozitarea i utilizarea local a biomasei
- Necesitatea mbuntirii utilizrii biomasei pentru producerea cldurii.Asigurarea si
siguranta nclzirii sunt unele dintre principalele preocupri sociale.

studiile recomand utilizarea urmtoarelor tehnologii ca avnd o eficin bun n cazul
Romniei .

SISTEME DE NCLZIRE LOCAL I COGENERARE PRIN UTILIZAREA:

DEEURILOR LEMNOASE I PAIELOR
BIOGAZULUI REZULTAT DIN DIGESTIA ANAEROB A
FLUXURILOR DE DEEURI ORGANICE

Aceste tehnologii au nevoie de o aten ie special, deoarece mpreun cu biocarburanii i
energia eolian, ele vor fi sursa nou principal de Energie Regenerabil n Romnia. n
prezent, exist puine centrale termice pe biomas pentru nclzire local centralizat i
centrale cu cogenerare.

Aadar, realizarea celor 200 de sisteme de nclzire centralizat, 200 de grupuri cu
cogenerare bazate pe biomas solid i aproape 200 de gruprui cu cogenerare pe biogaz
va reprezenta un mare pas nainte. (a se vedea Tabelul 2 de mai jos).

Toate eforturile ar trebui ndreptate ctre dezvoltarea acestei piee. Aceste tehnologii pot
contribui cu aproximativ 24 % din totalul energiei produse din SRE pn n anul 2020.

Tabelul 2. Estimarea costurilor pentru centralele termice i de cogenerare alimentate cu biomas, n
vederea realizrii scenariului prognozat pentru anul 2020

Capacitate unitar, Costuri totale,
Noile centrale Numrul MW milioaneEuro
Central pe baz de biomas
solid pentru sisteme de nclzire
centralizat circa 200 812 750850
Cogenerare pe baz de biomas
solid circa 200 15 24002600
Cogenerare don biogaz 150180 0,7,,,1,3 850900
Cogenerare din deeuri
municipale 68 815 550650
Figura 6.


16







Productia si consumul de energie provenit din BIOMASA (solida).

Figura 7. Productia si consumul de gaz obtinut din BIOMASA



17




Figura 8 Biocombustibili lichizi obtinuti din BIOMASA

Figura 9 Metode de utilizare a BIOMASEI



18



Figura 10 Schema procesului de piroliza a BIOMASEI




19


4. Discutii
Impactul utilizrii energetice a biomasei asupra mediului
Biomasa reprezint o component important n ciclul carbonului. Carbonul din atmosfer este
transformat n materie biologic (biomas) prin procesul fotosintezei. Prin moartea sau
combustia materiei vegetale, carbonul trece napoi n atmosfer ca i dioxid de carbon. Acest
circuit se ntinde pe o perioad relativ scurt, iar biomasa utilizat ca i surs de energie poate fi
n mod constant nlocuit prin recultivare. Biomasa reprezint prin urmare, o surs de energie
regenerabil, denumit uneori combustibil cu carbon neutru, a crei utilizare contribuie nc
uneori la accentuiarea fenomenului de nclzire global. Aceste efecte nedorite au loc atunci cnd
apar dereglri n echilibrul natural al carbonului, generate prin defriri masive, urbanizare
excesiv etc.


Atunci cnd biomasa este folosit ca i combustibil, lund locul
celor fosili, se elibereaz aceeai cantitate de dioxid de carbon n
atmosfer. n cazul n care utilizarea biomasei are ca scop
producerea de energie, este considerat combustibil cu carbon
neutru, datorit reducerii drastice a emisiilor de gaze n atmosfer
prin producerea metanului n locul CO
2
. Carbonul reprezint circa
50% din masa uscat vegetal i este parte a ciclului carbonului
atmosferic. Biomasa fixeaz CO
2
din atmosfer pe parcursul
creterii, dup ce carbonul propriu este eliberat sub forma unui
amestec de dioxid de carbon (CO
2
) i metan (CH
4
), funcie de
ultima utilizare a materialului vegetal.
Figura 11 Miscanthus
giganteum Jardine de
Paris (Original)


20

Prin urmare, biomasa reprezint cea mai important surs de energie
regenerabil, ce va juca un important rol pe pieele energetice
mondiale i europene. Rolul utilizrii resuselor energetice din
biomas devine cu att mai important cu ct strategiile de dezvoltare
i independen energetic europene intesc spre 20 % surse
regenerabile pn n 2020. n momentul de fa utilizrea biomasei
asigur circa 5% din consumul total de energie la nivel european, iar
n ri precum Finlanda, Suedia i Austria biomasa asigur 15- 20 %.
Utilizarea biomasei are loc pe ambele planuri, att pentru producerea
de energie i cldur n instalaii de cogenerare, ct i ca materie
prim n producerea de biocombustibili.

Cea mai mare problem o reprezint ns costurile mari de investiie
necesare pentru montarea i punerea n funciune a unei instalaii
de producere a energiei din biomas. O alt problem este legat de
suprafeele de teren necesare pentru producerea biomasei i care
trebuie s asigure materia prim n flux continuu. De asemenea,
investiiile n utilajele pentru pregtirea, ntreinerea i recoltarea
biomasei, cu influen direct asupra calitii acesteia. Iat deci cote
de investiii ridicate ce presupun intervenia a numeroi actori alturi
de investitori (organisme ale statului, bnci, fermieri, etc).


Motive pentru a utiliza energia din surse regenerabile:

1. Schimbarile climei produse la scara planetara in ultimii ani si consecintele dezastruoase ale
acestora marea provocare a urmatoarelor decenii pentru omenire.
Datorita pe de-o parte inmultirii populatiei globului, adica cresterii numarului de locuinte,
cladiri, industrii, mijloace de transport, toate producatoare de emisii de dioxid de carbon si alte
gaze nocive si pe de alta parte cresterii continue a necesarului de energie, problema unor surse de
energie nepoluante a devenit presanta iar in unele zone chiar urgenta.

2. Un nou mod de viata situatia confortabila de a fi partial sau total independent din punct de
vedere energetic, sau chiar de a furniza energie vecinilor sau retelei publice de electricitate.

3. Departarea fata de orice retea de electricitate sau chiar lipsa ei.


Figura 12 Salix viminalis
http//www.energy-forests-
with-salix-as-a-carbon-
dioxide-sink


21

4. Mobilitatea si diversitatea solutiilor.

5. Continua crestere a preturilor la energie electrica si combustibili.

6. Aceste energii se gasesc peste tot in natura si chiar in orase si sunt gratis, ele trebuiesc doar
captate si transformate.
Investitiile in echipamentele necesare captarii, transformarii si stocarii se amortizeaza repede
relativ la durata de functionare a acestora, dupa care energia va fi practic gratis si inepuizabila.
Costul de intretinere al echipamentelor este minim sau chiar nul in unele cazuri iar durata de
functionare lunga.

Coninutul energetic al diferitelor tipuri de biomas (electric Mwh)
1 ton crbune =2.5 Mwh
1 ton pelei de lemn =1.8 - 2 Mwh
1 ton rumegu =1.8 Mwh
1 ton achii de lemn =0.8 - 1.5 Mwh
1 ton za de cafea =1.6 Mwh
1 ton de deeuri organice =10 Mwh

10 000 litri de ulei = 40 tone de achii de lemn = 22 tone de peleti
1 ton de ulei = 2.5 tone of pelei

Avantaje ale valorificarii deseurilor lemnoase

Valorificarea produsului rezultat prin comercializarea sa atat pe piata interna, cat
si la export;
Aplicarea standarderilor de calitatw si de mediu existente la nivel
Asigurarea unei protectii ecologice eficiente a populatiei, precum si a apei, padurii;
Reciclarea materialelor;
Eliminarea deseurilor de material lemons de pe suprafetele superioare de
depozitare;
Asigurarea unor performante de ardere superioare a produselor peletizate, sub
aspectul duratei mai mari de ardere a aceluiasi volum de material, precum si a unei
cantitati de caldura recuperate mai mari;


22

Util;izarea eficienta a deseurilor de material lemons rezultate prin prelucrarea
lemnului;
Reducerea volumului de depozitare a materialelor combustibile, tinand seama ca
volumul unei brichete este de circa sapte-opt ori mai mic decat volumul ocupat de
aceasi cantitate de rumegus inainte de brichetare;
Realizarea unei alternative simple pentru producerea caldurii in domeniul casnic
sau in inteprinderi de mica industrie.
Realizarea de noi locuri de munca;
Accelerarea alinierii legislatiei ecologice din tara noastra la cea existent in domeniu
la nivelul UE.
Din analiza prezentata mai sus rezulta necesiatea stringent de realizare a unor
investitii de peletizare a rumegusului. Realizarea unor unor instalatii compleze pentru
obtinere peletilor din rumegus pemite introducerea unei noi atitudini privind
problemele ecologice, ca si create de oportunitati pentru recupererea si introducerea in
circuit economic a deseurilor care, netratate corespunzator, ar produce poluari massive
ale mediului ambient, cu repercusiuni negative majore lungi perioade de timp.
Dezvantajele utilizatii energiei rezultate din biomasa si din procesele anaerobe de digestie:
Pentru a evita emisiile de dioxid de carbon este nevoie sa se tranforme biomasa intr-un alt tip de combustibil cum ar
fi alcoolul sau metanul. Acest proces de conversie necesita energie, ceea ce face energia pe baza de biomasa prea
costisitoare pentru utilizarea ei pe scara redusa.
Emisiile rezultate din arderea de biomasa trebuie controlate pentru a se evita poluarea aerului
E nevoie de spatiu extins pentru a depozita combustibilii generati din biomasa.
Asigurarea furnizatii unei cantitati suficiente de combustibil poate fi dificila. Daca intentionezi sa utilizezi reziduri
generate de propria afacere trebuie sa te asiguri ca dispui de cantitati suficiente.
Daca livrezi combustibil, trebuie sa iei in considerare impactul pe care transportul combustibilului il are asupra
mediului
O alta problema o reprezinta apa, intrucat in procesele de reciclare a rezidurilor este nevoie de cantitati mari de apa.
5. Concluzii
Prin urmare, biomasa reprezint cea mai important surs de energie regenerabil, ce va juca un
important rol pe pieele energetice mondiale i europene. Rolul utilizrii resuselor energetice din
biomas devine cu att mai important cu ct strategiile de dezvoltare i independen energetic
europene intesc spre 20 % surse regenerabile pn n 2020.
Biomasa poate fii considerata una dintre principalele surse energetice ale viitorului.Are trei mari avantaje: este
regenerabila,nu produce cresterea concentratiei de bioxid de carbon si este foarte accesibila.
Se utilizeaza pt. pentru obtinerea de alimente, materiale de constructii sau combustibili.
Procesele pentru obtinerea directa de energie (termica sau electrica), combustibili (gazosi, lichizi sau solizi) fac din
utilizarea biomasei, sectorul economic cu aceeasi importanta ca cel alimentar.

Avantajele sunt multiple:
- reduce dependenta energetica de petrol si gaze
- valorifica subprodusele si rezidurile organice agricole


23

- stimuleaza industriile din sector la nivel social
- ofera acces agricultorilor la piata energiei
- creeaza locuri noi de munca in zone marginale
- contribuie la dezvoltarea durabila
- prezinta interes pt. stabilirea in mediul rural
- participa la reducerea emisiilor de CO2 in atmosfera
- valorifica terenuri supuse eroziunii sau degradate
- se pot infiinta culturi dedicate cu randament ridicat
- este o investitie pe termen lung cu bune rezultate economice.
Biomasa joaca un rol important printer sursele regenerabile.

6. Acknowledgment

Therefore, biomass is the largest renewable energy source that will play an important role in
European and global energy markets . The role of biomass energy resources is often used
becomes all the more important as development strategies and European energy independence
for 20 % renewable energy target by 2020.
Biomass can be considered one of the main energy sources of viitorului.Are three major
advantages: it is renewable , produces no increase in the concentration of carbon dioxide and is
very accessible.
It is used for . obtaining food , building materials or fuel .
Processes for obtaining direct energy ( heat or electricity ) , fuel ( gaseous , liquid or solid ) form
of biomass , economic sector with the same importance as the food .

The many advantages are:
- Reduce energy dependence on oil and gas
- Exploit agricultural by-products and organic residues
- Stimulates the social sector industries
- Provides access to the energy market farmers
- Create new jobs in marginal areas
- Contributing to sustainable development


24

- Shows interest pt . setting in rural
- Participate in the reduction of CO2 emissions into the atmosphere
- Exploit the lands subject to erosion or degraded
- Can be established culture dedicated to high efficiency
- Is a long term investment with good economic results
Biomass plays an important role renewable resurses.
7. Resurse bibliografice

http://adevarul.ro/news/societate/biomasa-sursa-energie-regenerabila-aflata-rascruce-
1_50ac1a5b7c42d5a66384d8b1/index.html
http://gazetadeagricultura.info/eco-bio/565-energie-regenerabila/11375-biomasa-sursa-de-
energie-regenerabila.html
http://www.arhiconoradea.ro/Info%20Studenti/Note%20de%20curs/Ionescu%20Gh/2%20
SISTEME%20ENERGETICE%20IN%20CONSTRUCTII/1%20Biomasa.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_de_biomas%C4%83
http://www.biztop.ro/energia-regenerabila-a-contribuit-cu-41-in-consumul-de-electricitate/
http://www.energy-wise.biz/ro/node/805
http://www.scribd.com/doc/43586710/Concluzii-Si-Recomandari-Privind-Planul-de-
Actiune-Pentru-Biomasa