Sunteți pe pagina 1din 43

SUBIECTE EXAMEN PSIHIATRIE

1.Idei delirante expansive: marire, bogatie, inventie si grandoare manie,


schizofrenie, paranoia, reforma, filiatie, erotomanice, mistice, religioase.

2. idei delirante si depresive: persecutie,revendicare , gelozie, transformare si
posesiune (delir metabolic si zootropic), relatie (atitudinile, comportamentul, discursul
celorlalti face referire la el), autoacuzare si vinovatie, hipocondriace(boala, defecte
fizice), prejudiciu, negate

3.Tb.de limbaj:
a. logoreea=cresterea ritm verbal ca o consec. a cresterii ritm ideativ ( sdr.
maniacal, schizo paranoida asoc. cu excitatie psihomotorie, intoxicatii usoare, sdr de
agitatie psihomotorie)
b. bradilalia=incetinirea ritm verbal (depresie, vorbire monotona, ritm scazut cu
pauze, alterari cantitative ale constientei , demente incipiente, stari postcritice in
epilepsie)
c. negativism verbal: suspendarea comunicarii verbale (sdr catatonic, forma
catatonica a schizo, tumori cerebrale, infectii oculare)
d. salata de cuvinte = incoerenta verbala extrema
e. jargonafzia = mania supraacuta schizofrenie ,
f. verbigeratia = juxtapunere de cuvinte fara nici o legatura
g. stereotipii verbale = repetare automata, ilogica, a unor cuvinte sau propozitii
care nu au continut ideativ (schizophrenia reziduala, sindr catatonic)
h. neologisme = cuvinte nou formate de pacient (schizophrenia reziduala,
paranoia)
i. ecolatia= sdr ecopatic din sdr catatonic (repetarea cuvintelor
interlocutorului) dementa
j. sel =vorbeste de unul singur(schizo reziduala/ dezorganizata)
k. asoc tic-tac? = sk, asociatii ref la terminatiile cuv.

4. Hipertimiile negative:

a.depresia= trairea intensa a unei dureri morale, a inutilitatii, devalorizarii, pe
fondul unei dispozitii deprimate; incetinirea ritmului ideativ; inhibitie motorie (pleoape
lasate, expresie negative, comisuri
bucale coborate, frunte incruntata, umeri lasati, cap plecat, membre inerte);
diminuarea gesticii, vorbirii, hipersomnie /insomnie.

b. anxietatea= teama difuza, fara obiect, irationala insotita de o puternica neliniste
psihomotorie, resimtita ca iminenta unui pericol, mobilizare continua si nemotivata,
oftat, cresterea ratei pulsului,
mictiuni mai frecvente (tb. nevrotice, tb. anxioasa generalizata, atac de panica,
depresii, debut schizo, dementa, alcoholism, sevraj)

c. fobii= stare afectiva de teama pato cu obiect prcis, de intensitate
disproportionate fata de obiectul respective, cu alterarea continutului gandirii; ex :
agoraphobia, claustrophobia, androfobia,
5. Hipertimiile pozitive :
a. dispozitia expansiva= cresterea ritmului ideativ, tonus mai bun, active motorize mai buna
b. euforia= veselie pato (sdr maniacal, idei delirante); fonduri organice :intox acuta-
alcool, cofeina, morfina, demente -senile, vasc, posttraumatice, oligofrenii, tb vasculare
cerebrale


6. Disforia= forma mixta de tb a afectivitatii (interferenta iritatiei cu tristetea ); dispozitie
proasta , neplacuta, combinata cu tristete, anxietate, iritabilitate, uneori insotita de neliniste
psihomotorie ( per intercritice epilepsie ,sevraj alcoolism, encefalopatie post TCC)

7. Paratimiile= afectivitate paradoxala (stari reactive, schizo) :
- ambivalenta afectiva = 2 stari afective opuse calitativ
-inversiune afectiva = transf unui sentim firesc de iubire in ura


8. Disbuliile= tb de vointa
-hiperbulia= cresterea fortei volitionale (toxicomania defensiva si activa cu scopuri negative,
paranoia activa pozitiva )
-hipobulia= afectarea predominanta a vointei active ; indecizie; ezitare; ineficienta (stari
nevrotice, toxicomani, psihopati, oligofreni, maniaci )
-negativismul, opozitionismul= scaderea vointei active din schizo (mixta si de comportament)
-abulia= scaderea vointei active pozitive, lipsa de initiativa, incapacitatea de a actiona
(catatonie, depresii profunde)
-sugestibilitatea= scaderea vointei active si defensive, lipsa atitudinii personale, a
consecventei in anumite scopuri

9. Tb. mimicii=cantit si calitative
-cantitative:
a. hipermimiile= / localizate (mistici, deliranti, halucinti, isterici, psihastenici- mimica
compensatorie )
// generalizate(maniacali)
b. hipomimiile= facies lami (masca paralitica prin hipotonia musc faciale=> aplatizare
expresie faciala ); stari confuzionale, oligofrenie, demente.
-calitative=paramimiile fac parte din parakinezii, miscari cu pervertirea sensului si
continutului natural si logic, alaturi de manierisme=pervertirea sensurilor simple; stereotipii de
pozitie/miscare = repetarea inutil si inadecvat situatiei a acelorasi manifestari
. Mimica de imprumut = expresii controlate deliberat cf unui scop(
mitomanie, superestimari, isterie)
. Ecomimia=cresterea sugestibilitatii din catatonie ( 'reflectare in
oglinda' in stari dementiale profunde)
. Hemimia= persistenta unilaterala a expr mimicii
. Neomimia= bizara, neobisnuita
. Jargonomimia= expr multiple,neinteligibile
. Psitacismul mimic=hipermobilitate inexpresiva si de neinteles

10. Hipokineziile=stare de inhibitie psihomotorie caract prin lentoarea miscarii, scaderea
cursului ideativ, saracirea expresivitatii mimico-pantomimice, bradilalie.
-Akinezia= abolirea activitatii:
1. baraj motor (oprirea brusca, aleatorie a oricarei miscari, inclusiv a vorbirii)
2.( diminuarea pana la disparitie a oricarui gest sau activ motorie)
-Stupoare (imobilitate cvasicompleta , inertie motorie, nu raspunde la solicitari, react vag,
tardiv, mimica impietrita intr-o expresie de durere/ anxietate/ amimie). In: isterie, melancolie,
catatonie
-Catalepsie:
1. imobilitate completa( inhibitie motorie cu hipertonie musc)
2. flexibilitate ceroasa (misc se fixeaza in atitudine)
-Negativism= rez activa/ pasiva la orice stimul extern (verbal, alimentar, motor). In: schizo,
stupoare melancolica, oligofrenie.

11. Sdr de agitatie psihomotorie= expresie motorie mai mult sau mai putin tulburata,
dezordonata, iesita de sub controlul involuntar printr-o stare afectiva partic si halucinatorie,
deliranta ; destructurare in mai multe/ mai putine grade a constientei ; reactie la factorii
psihotraumatizanti.
Caract prin : vivacitate crescuta, nerabdare, ton ridicat voce, logoree, exacerbarea
memoriei si ideatiei, mobilitatea afectelor, miscari/ mimica/gesturi bruste, necontrolate.
Apare : intoxicatii ( CO, eter, belladona, droguri, delirium tremens, medic.) ,infectii
soc chi
epilepsie
acces maniacal
schizo
sdr demential
psihopatie histrionica

12. Disprexiile= tb de atentie
-cantitative:
1. hiperprexii= de ob selective. : depresia, melancoliforma, fobii, paranoia, obsesia,
hipocondria.
2. hipoprexii:grad extrem= aprexia. In:anxietate, oligofrenii, dementa , neurastenie.
-calitative= paraprexii= disociere dintre
spontana si cea voluntara.

13. Tb cantit de perceptie
- hiperestezia= suprasensibil la stimuli subliminali (debut b interne sau psihice);
cenestopatia=tb constienta cu critica perceptiilor intero/ proprioceptive , constand din
senzatii penibile difuze fugace care apar fara modif organice obiectivabile (nevroza astenica)
- hipoestezia= atacuri de inductie hipnotica ,schizo, ligofrenie, isterie, dementa


14. Iluziile= interpretarea eronata a unui stimul senzorial existent in campul de perceptie :
fiziologice = distanta mare, lumina insuficienta, oboseala; persoana poate realiza si
corecta iluzia
patologice :
- exteroceptive :
/vizuale: / metamorfopsii ( micropsii, macropsii, anacropsii
,dimegalopsii=deformari).
psihoza organica
// poropsii (departare/ apropiere)
/// false recunoasteri (manie, confuzie, Korsakov)
////iluzia de persoana- iluzia sosiilor =sdr Capgras
- iluzia Fregoli :persecutor unic cu mai multe chipuri
/auditive: departe/ aproape/ adresari injurioase
/ olfactive(paraosmii)- si mirosul poate fi influentat
- interoceptive= percepere eronata functionare organe.
schizo, paranoia, stari confuzionale; cenestopatia

15. Halucinatiile psihosenzoriale :caracter de senzorialitate, de obiectualitate; proiectie
spatiala,; bv convins de ele; rezonanta afectiva; comport halucinator
/exteroceptive :
- auditive :elementare- foneme sau sunete
complexe- verbale favorabile/ nefavor
afect ORL, stari confuz, delirium tremens, schizo, depresie psihotica
-vizuale :rare, anxiogene, liliputane/gulliveriene
delirium tremens= zoopsii, opium
-olfactive si gustative: neplacute
criza uncinata , delir persecutor, confuziii
-tactile:
intox cu cocaina, halucinoze alcoolice
/interoceptive :schimbarea pozitiei/ absenta unor organe / transformarea organismului in
animal


16. Pseudohalucinatiile= nu au caracter de obiectualitate. Se petrec in inter corpului : bv 'vede
si aude cu ochii mintii'
-auditive :ecou/ sonorizarea gandirii (sdr de automatism mental Kandinski)
-vizuale
- tactile
-interoceptive
-kinestetice


17.Tb cantitative ale memoriei :
-hipoamnezia= diminuarea usoara, trecatoare a capacitatii de retinere si evocare mnezica
-fizio: oboseala
-pato: intarzieri mintale, involutie
-amnezia= scadere importanta a memoriei cu amprenta pe activitatea individului.
1. anterograda: de fixare ;info recente. Korsakof, tb confuzionale
2. retrograda :de evocare ;info vechi. tb organice, stari predementiale, Korsakof
netratat
3.antero/retrograda: 'pustiu mnezic'. toate tipurile de dementa
4. lacunara :hiatus mnezic. criza epileptica, black-out alcoolic
5. tematica :afectiva -electiva
-hiperamnezia: insotita de hiperprosexie.--> paranoia, oligofrenie - idiotii geniali

18. Paramneziile= tb sintezei trecut-prezent sau inlocuirea amneziei generale cu inventii.
1. confabulatia=halucinatii de memorie; semn cardinal --> sdr Korsakof
-3forme: fapte posibile/ fantastice(delir fantastic)/onirice
2. ecmnezia= tb globala de confundare trecut-prezent
3. false recunoasteri, identificari epilepsia temporala, manie, sdr Korsakof, demente
usoare

19. Tb cantitative de gandire prin cresterea ritmului ideativ
1. tahipsihia=accelerarea usoara a ritmului ideativ. sdr maniacal, schizo la debut,
intoxicatii usoare, stari de epuizare
2. mentism= forma partic de accelerare; bv descrie un automatism mental pe care nu-l
poate controla-sdr Kandinsky
3. incoerenta / 'fuga de idei' =in forma agitata a schizo. Are 3 forme
-salata de cuvinte
-jargonafazia
-verbigeratia

20. Ideea obsedanta
=asediaza gandirea
=mare suferinta pt bolnav
=se impune constiintei
=bv in total dezacord, continut contrar firii lui
In: nevroze, depresii, debut schizo (tb obsesiv-compulsive): indoieli/amintiri/actiuni
obsesive

21. Ideea prevalenta= anticamera ideii delirante; se impune cu forta pacientului care lupta sa o
puna in practica (idee credibila). Ex: gelozia, fanatismul. involutie, alcoolism, delir paranoic

22. Def ideii delirante =perturbare calitativa grava a gandirii
a. convingerea/ certitudinea deliranta=ideea pune stapanire pe bv
b. incorigibilitatea=nu e influentabil
c. imposibilitatea continutului
d. modificarea comportamentului

23. Tb motorii specifice:
1. impulsiune=nevoie imperioasa si brutala de a indeplini un act antisocial, agresiv sau
absurd.
epilepsie, psihopati, betie acuta, schizo, manie, dementa.
2. raptusurile=manifestare impulsiva paroxistica in cursul careia subiectul este manat de o
irezistibila emergenta emotionala astfel incat actioneaza exploziv
stari confuzionale, catatonie, nevrotici, forme grave de psihopati, intoxicatii, alcoolism
cronic.
3. stereotipii = miscari repetative, adesea bizare, fara scop, intodeauna aceleasi, care
subliniaza discursul sau compotamentul pacientului.
schizo-disocierea intra-psihica, ambivalenta.
4. manierismul = expresivitate gestica, atitudine absurda care face comportamentul si
mimica nenaturale, pretioase.
5. bizareria = grad mare de manierism pana la disparitia componentei logice a gesturilor,
miscarilor, mimicii.
6. ticurile = miscare anormala, supraadaugata unei activitati motrice normale, inconstienta,
brusca, spasmodica la un subiect jenat de prezenta lor si care incearca sa se opuna (b ticurilor=
maladia Gilles de la Tourette)
7. comportamente rituale=ritualuri de linistire, rit repetitive si invadatorii parazitand activit
normale cu caracter obsesional.

24. Clasif psihotropelor
A. PSIHOLEPTICE= inhiba activitatea SN prin :
-scaderea vigilentei
-reducerea performantelor intelectuale
-sedare emotionala
1. hipnotice
2.neuroleptice(NL)
3. tranchilizante
B. PSIHOANALEPTICE= stimuleaza activitatea SNC prin:
-cresterea vigilentei
-ameliorarea dispozitiei
-cresterea randamentului
1. antidepresive
2. psihoenergizante
C. PSIHODISLEPTICE=dau tb. calitative ale activitatii psihice, in special in domeniul
perceptiei/dispozitiei/ gandirii
Clasif hipnoticelor: induc/ faciliteaza instalarea unei stari ce seamana cu somnul normal
in caracteristicile sale EEG.
A. BARBITURICELE: traverseaza BHE ; puternice inductoare enzimatice ; scad pe EEG
cantitatea totala de somn paradoxal(REM).
Ef secundare: somnolenta matinala/ vertij/ cefalee/ tb de coordonare si echilibru ---mai
ales la compusii cu eliminare rapida=PENTOBARBITAL, SECOBARBITAL/SECONAL,
NEODORM/NEMBUTAL
Ex.: AMOBARBITAL/DORMITAL, FENOBARB/ GARDENAL
B. NONBARBITURICE (BZD HIPNOTICE)
Ex.: NITRAZEPAM, FLUNITRAZEPAM, TRIAZOLAM
C. NONBARB/NONBZD : GLUTETIMID

25. Neuroleptice (antipsihotice traditionale )
-blocheaza sist dopaminergice centrale (nigrostriat, mezolimbic, mezocortical,
tuberoinfundibular)
-unele au si act colinergica si noradrenergica =>ef neuro, neurovegetative,
neurohormonale
-potenteaza efectele sedative ale altor depresoare centrale
-act adesea si pe receptorii alfa-adrenergici
-inconstant au activ anticolinergica, antihistaminergica, antiserotoninergica
Clasificare:
A. NL SEDATIVE: CLORPROMAZINA
B. NL POLIVALENTE(incisive): HALOPERIDOL
C. NL DEZINHIBITORII( act dezinhibatorie=doze mici ; act
antideliranta=doze mari): SULPIRID
Tratament de mentinere : previne recurenta psihotica si respitalizarea schizo; pacienti la
primul episod=1-2 ani; episoade multiple=5 ani.
Intreruperea tratamentului=> creste rata recaderi + forme mai severe cu risc de comport
antisocial.

26. Efecte secundare NL
1. NEUROLOGICE :-efecte extrapiramidale precoce:-dischinezia acuta=crize oculogire,
plafonarea privirii, hiperextensie nucala si a musculaturii axiale; survin fara supradozaj datorita
sensib individuale;
-sdr parkinsonian=dischinezie tardiva.
SDR HIPERKINETIC cu maleza generala, jenant pt pacient (tahikinezie, akatisie)
DISKINEZIA TARDIVA: modif motorii hiperkinetice in reg buco-linguo-masticatorie, musc
axiala, mb inferioare +/- miscari coreiforme
2. ANTICOLINERGICE PERIFERICE: uscaciunea gurii, disfagie, constipatie, dific de
mictiune, cresterea P intraoculare, midriaza, tb de acomodare, scaderea transpiratiei, ef
centrale (delirium anticolinergic)-dezorientare, confuzie, tb de memorie, agitatie,productivitate
psihotica
3.CARDIO-VASC : hTA orto
4. TEP
5.h TERMIE
6. FOTOSENSIBILIZARE
7. ENDOCRINO: amenoree, galactoree. Ginecomastie
8. HEMATO: leucocitoza, leucopenie
9. HEPATOTOXICITATE: ictere colestatice
10. HIPOSIALOREE
11. CRESTERE PONDERALA
12. DISFCTIE sexuala: scadere libidou, tb erectie, ejaculare, orgasm
13. SDR NL MALIGN(SDR paloare-hipertermie)
t>40 grade
AV=140-160
Paloare/ polipnee/ instabilitate TA/ modif constiinta si adinamie extrema/ creste CPK sau
mioglobinurie/ acidoza metabolica . Instalare in 36-48 h la un bv tratat mult timp cu NL/
la schimbarea NL/ la un bv niciodata tratat si primind NL de 2-3 S

27. Indicatii+ contraindicatii NL
I : -toate starile psihotice
-toate formele de schizo
- depresia cu factori psihotici
- sdr organice cu simptome psihotice : delirium t, agitatia din Coreea Hungtington,
maladia Tourette
CI :- b neuro evolutive(Parkinson, scleroza in placi)
-glaucom
-porfirii
-I Renala
- IH
- coronaropatii
-varstnici : se impune diminuarea posologiei

28. Tranchilizantele
= gru p heterogen de psihotrope psiholeptice
=fctie de posologie: ef hipnotice/sedative/ miorelaxante/anticomitiale
MEPROBAMAT= redutabil potential de abuz si simptome de sevraj
ANTIHISTAMINICE=anxiolitice ineficiente
BZD= ef sec mai putine, mai sigure in supradoza, mai putin capabile de a
induce dependenta
=au 4 actiuni:anxiolitica/ miorelaxanta/anticonvulsivanta/
sedativ-hipnotica
=se recom adm pe per scurte si intreruperea treptata
Indicatii: -combaterea anxietatii in general
-schizo( ca hipnoinductoare+ pt combatere ef secundare
NL)
-delirium tr
-depresii
-nevroze
-insomnii

29. Antidepresivele: act timoanaleptica prin inhibitia recaptarii NA +/-
SEROTONINEI ; inhibitia catabolismului intracerebral al
neurotransmitatorilor
1. AD TRICICLICE: AMITRIPTILINA/ DOXEPINA/ IMIPRAMINA. Ef sec:
supradozare+ fen anticolinergice(vezi la 26)+hTA+ metabolice+ endocrino
2. AD TETRACICLICE: AMOTRIPTILINA
3. IMAO: dau HTA paroxistica grava
4.INHIBITORI SELECT AI REC SEROTONINEI (SSRI): FLUOXATINA, PAROXATINA(
Prozac, Zoloft). Ef sec: agitatie, anxietate, insomnii,sdr
serotoninergic=confuzie, neliniste, mioclonii, hiperreflexivitate.
Ortotimizantele=> LITIUL=manie+ prevenire recurente tb bipolare. Ef
sec: tb digestive, sdr poliurie-polidipsie, crestere ponderala, tremor
digital. Este CI in sarcina( =teratogen)

30. Terapia electroconvulsivanta= adm de socuri electrice pt obtinerea unor crize asem cu
grand-mal. Se modif BHE cu o mai buna absorbtie a anumitor substante. Se aplica in 6-8-12
sedinte la 2 zile interval. Rezultatele apar
la al 3-lea soc.
I: cazuri speciale(urgente)=depresia cu suicid sau rezist la tratament, schizo catatonica.
R. adverse: tb de memorie reversibile( 3L)

31. Betiile
1. simpla ( acuta/ comuna /vulgara_) cu 2 faze: vesel-trist
2. profunda :cantitate mare de alcool in timp scurt=> coma alcoolica
3. patologica: la non-alcoolici cu cantit mici de alcool pe fond de pato SNC (epilepsie,
encefalopatie). La scurt timp dupa ingestie dezvolta o stare crepusculara, epileptoida, insotita
de confuzie mentala de tip oniroid, halucinator - delirant, cu fapte antisociale grave si apoi in
mod absurd adorm la locul respectiv. Episoadele sunt insotite de amnezie lacunara.

32. Sdr demential reprezinta deteriorarea extrema a persoanei, o coborare in sd axial catre
limita de jos, adica se coboara de la inteligenta la absurd, la minimalizare. Tabloul poate fi
agravat si accelerat in evolutie de episoade acute.Evol sus 3 tipuri ppale:
1. sdr demential partial din ATS;
2. dementa globala de tip senil
3. dementa de tip Alzheimer

33. Sdr nevrotic : se caracterizeaza printr-un conflict interior nerezolvat ce det suferinta
psihica si corporala.E adesea mascat si suporta explorari inutile , formand >50% din
consultatiile de interne, endocrino, neuro si chiar neurochir.Se cronicizeaza, se invalideaza, se
pot decompensa psihotic si constituie o clasa de nefericire greu de satisfacut pe termen lung.de
aceea fac si obiectul 'med alternative' si sunt supusi la toate procedeele care 'fac minuni'
In esenta este o slabire a eului, o neincredere in propriile forte, o descurajare, o umilire, o
sfortare, un fel de agatare de existenta, de mentinere a sit sociale, a familiei, o implorare a
compasiunii. Semiologia e polimorfa si labila si indata ce e combatut un simptom fondul anxios
gaseste alta iesire.Nevroticul poate sa ramana necunoscut pt ca are o aparenta somatica si nu
se marturiseste sau pur si simplu poate sa isi ignore propria nevroza si sa nu isi dea seama de
ea dupa ce s-a insanatosit sau poate sa se prelungeasca intr-o dezvoltare nevrotica ce implica
o
deformare definitiva nu numai a aptitudinilor ci si a caracterului.
Sdr nu e mai grav decat cel psihotic, dar exista posibilitatea unor greseli: este substituit de sdr
psihopatic, iar el substituie sdr psihotic. Este descris in cadrul psihigeniilor si considerat in
primele 6 L de desfasurare o reactie la stress ; intre 6L- 3ani =nevroza pp-zisa ; dupa 3 ani =
dezvoltare nevrotica.
Nu este un sdr omogen si cu cat se indeparteaza de neurastenic catre obsesivofobic si isteric,
fact externi psihogeni se combina si cu o vulmerabilitate personala cu o tendinta caracteriala
favorizanta. De aceea la acelasi stress unii raman achilibrati iar altii fac variate nevroze inclusiv
sdr psihosomatice.De asemenea sdr nevrotic se poate intalni si in debutul psihozelor sau al
dementelor cand este o masca inselatoare.

34. Sdr psihopatic: se caracterizeaza prin aptitudini intelectuale suficiente integrate insa intr-
un caracter dizarmonic. Dizarmonia este data in fiecare tip de psihopatie de o anumita trasatura
de caracter :
-in psihopatia paranoida = supraestimarea propriului eu cu subevaluarea celorlalti
-schizoizi =dificultatea de comunicare
-epileptoid =aderenta si impulsivitatea
-isteric = demonstrativitatea
-antisocial =agresiunea
-borderline = instabilitatea
-dependent = dependenta de altii
-evitant = insuportabilitatea implicarii
-fobic = frica de anumite situatii
-pasiv-agresiv= duplicitatea
Aceste trasat dominante nu pot fi stapanite sau moderate si pe langa suferinta pe care o impun,
fac rau si celorlalti. Subiectii respectivi au discernamantul pastrat. O parte se pot decompensa
psihotic (schizoizii, distimicii). Daca pana la proba contrarie ei trec drept normali,
determina totusi o poluare , un fel de 'totul e permis', o coruptie pana la a pune intr-o situatie
penibila pe normali care, ramanand in limite obisnuite, nu ajung la aceeasi prosperitate. Sdr
rezulta aici dintr-o anomalie comportamentala, biotipica cat si printr-o anomalie castigata, printr-
un deficit de educatie de tip sociopatic. Pt a evita o etichetare exagerata, dgn e mai bine sa fie
pus dupa o examinare biografica cat mai extinsa care sa cuprinda si posibilele acte
savarsite.Deci psihopatul are un stil ,un pattern , un model pervasiv, cu mici variatii de-a lungul
existentei si isi repeta malignitatea in acte compulsive, oarecum marcate de destin, cu o vointa
centrata subetic.

35 Sdr psihotic autentic e reprezentat de psihozele endogene (schizofrenia, psihoza
maniaco-depresiva, paranoia, parafrenia). El presupune delirul sau delirul si halucinatia, adica o
deformare grava calitativa a realitatii obiective, cu constituirea unei lumi subiective proprii. De
aici alienarea, instrainarea, indepartarea de gandirea comuna;
colaborarea si dialogul devin distorsionate ; existenta sociala devine adesea dificila, conflictuala,
periculoasa, agresiva si chiar antisociala. Motivatiile actelor sunt patologice, discernamantul e
compromis si se ajunge la iresponsabilitate si izolare cvasidefinitiva.
S-a vorbit de un 'proces de psihoza' in contrast cu 'reactia conflictuala ' in nevroze
deducandu-se ca sdr psihotic e prin definitie endogen daca este ininteligibil si reactiv daca este
inteligibil ( o distinctie de mare valoare prognostica)
Expresia sdr psihotic se poate face prin aproape intreaga gama de sindroame. Conteaza
totusi sdr persistent, dominant si caracteristic pt entitate cum ar fi:
-disociativ sau delirul primar pt schizofrenii
-sdr de exaltare pt manie
-sdr de persecutie pt paranoia
Sdr psihotic reactiv contine un conflict real, iar cel psihotic de natura isterica se intaln in
anumite imprejurari (detentie).

36. Clasificarea dependentei medicamentoase
- categ 1 = opiacee
- categ 2 =barbiturice si tranchilizante
-categ 3 =cocaina
- categ 4 =marijuana
-categ 5 =amfetamine
-categ 6 =LSD
-categ 7 =Khat ??
-categ 8 =tutunul
-categ 9 = cafeaua

37. Delirium tremens :
-febra, tremuraturi, halucinatii vizuale (zoopsii), onirism, delir fragmentar cu amnezie, stare
grava.
-durata =2-3 zile
-tratament: hidratare masiva +vit. B1+ tranchilizante (Meprobamat, Diazepam)
!!!! Nu barbiturice, neuroleptice.

38. Dementa alcoolica: consumul cronic de alcool conduce la deteriorarea functiilor cognitive
cu declin general al funct sociale, ocupationale di de autoingrijire, mimand semnele incipiente
din d Alzheimer. Spre deosebire
de aceasta, evolutia incetineste la oprirea consumului , dar revenirea la starea premorbida este
incompleta.
Tabloul clinic este de severitate medie, non-evolutiv sau usor progresiv incluzand
hipomnezie, confabulatie, dezorientare, retard psihomotor, stereotipii ; aceste modif intelectuale
pot fi insotite de modif neuroanatomice sau neurofiziologice.

39. Dementa Alzheimer : este cea mai grava ; poate fi socotita ca o dementa precoce.
Acelasi substrat ca la dementa senila: atrofie globala cu marirea ventriculilor (hidrocefalie
interna), microplaci senile, degenerescenta fibrilara.
Pe langa dementa senila obisnuita, caracteristic in dementa Alzheimer este sdr neurologic
instrumental al celor 3 A :Afazie/ Agnozie/ Apraxie.
Incontinenta , emaciere, final prin infectii terminale.
Anatomopat :atrofie cerebrala- scade nr de neuroni din cortexul frontal, temporal, parietal
/ placi neuronale senile argentofile cu amiloid / corpi vacuolari /scade acetiltransferaza si Ach.
Tratament: ARICEPT (DONAZEPIL) 5-10 mg /zi (inhib specific si reversibil al
acetilcolinesterazei)

40. Dementa arteriosclerotica multiinfarct
are o evol variabila in medie intre7 si 10 ani si combina tb neurologice : AVS tranzitorii/
definitive cu o evol psihica ondulanta caract prin scaderea fctiilor intelectuale, a puterii de
concentrare,a memoriei(mai ales a celei recente) si cu crestere a proceselor afective, adica
labilitate afectiva, sentimentalism exagerat pana la ras si plans
spasmodic pseudobulbar
++ omul imbatranit,cu mers tarsait, pierderea gesturilor fine, modificarea scrisului, scaderi
si acuze in toate simturile (nu mai vad bine, nu mai aud bine, fosfene, acufene ), cefalee,
ameteli etc. Se pierde enorm, dar totusi se mentine ceva din constiinta propriei
persoane.Un vascular poate da raspunsuri uneori mai bune, alteori mai vagi,
incomplete=> raspunsuri inegale. Totusi la el fatada poate fi mult timp mentinuta. Nu moare de
dementa ci prin faptul ca slabeste, e vulnerabil la infectii si la toata patologia de involutie.Pe
acest fond se pot inregistra episoade confuzionale legate de cresteri aleTA sau de procese
trombembolice si deci se poate asista in ultimii ani la anumite agravari si nesperate reveniri,
vorbindu-se in cadrul acestui tablou clinic de dementa multiinfarct.


41. Dementa Pick: are ca substrat in ppal o atrofie a lobilor frontali si a polului frontal al lobilor
temporali. Se caract printr-un sdr apatoabulic in care bolnavele (rap F/B =5/1 ) raman inactive
sau chiar la pat, nu sunt agresive si tabloul seamana cu cel al frontalilor (lipsa lob frontal).
Pot avea afazie amnestica.
Clinic :sdrPEMA =palilalie + ecolalie +mutism +afazie.

42. Complicatiile psihiatrice ale alcoolului :
- halucinoza Wernicke
-paranoia alcoolica
- epilepsia alcoolica
-sdr Korsakof la alcoolici
- encefalopatia Gavel ?- Wernicke
-dementa alcoolica

43. Halucinoza alcoolica :=sdr paranoid numit gresit halucinoza. Consta in halucinatii auditive
cu continut persecutor cu caracter de comentariu la persoana a 3-a ( Benedett a constatat ca in
schizo spre deosebire de
halucinoza a sunt ordine directe date bolnavului ) .Este o afectare periculoasa antisociala, boln
dand curs mesajelor. Este o afectare cronica conditionata si de un teren schizoid (ar face parte
din grupul schizofreniilor)

44. Patologia de maternitate :
A. tb psihice in cursul maternitatii: legate mai ales de o posibila situatie conflictuala (sarcina
nedorita, conflict in familie) si care determina de obicei manifestari indirecte, ascunse. Gravida
se poate plange de cefalee, depresiuni, totul se leaga de evolutia normala sau pato a sarcinii:
HTA, edeme, risc de eclampsie, frica de ce o asteapta. Conteaza f mult incurajarea
ginecologului, asigurarea pac ca sarcina evolueaza normal, pregatirea psihologica a nasterii.
Alta frica a mamei este ca in per conceptiei a avut o gripa, a luat medicamente sau a facut ex
Rx
nestiind ca este insarcinata si face o reactie fobica. Trat este simptomatic.
B. tb psihice perinatale (primele 10 zile dupa nastere). Pot survenii confuzii mentale legate
de hemoragii masive, infectii, resturi placentare. Confuzia se poate exprima prin : obnubilare,
stupoare, tb productive, delirant-vizuale, impulsiuni suicidare, homicidere. Legata de aceasta
confuzie e si pruncuciderea.Expertiza trebuie sa dovedeasca retrospectiv ca a fost un episod
confuzional.. Maj se remit. Se indeparteaza copilul pt ca este in pericol.
C. tb psihice de lactatie (pana la 1 an). Mai ales la primipare, tot in context nefavorabil erup
fenomene psihotice de tip depresiv, schizofreniform,paranoid, mai rar maniacal. Prognosticul
este foarte rezervat.


45. Tb psihice in HIV :
1. sdr neurasteniform : cefalee, astenie fizica si psihica, iritabilitate, insomnii.
2. stari depresive - frecvent reactive
3. dementa HIV : slabiciune, lentoare, scaderea capacitatii de concentrare, dificultati de
rezolvare a problemelor si la citit. Evol rapid progresiva spre dementa globala si moarte.
4. tb psihotice acute :frecvent sdr delirant
5. stari confuzionzle (delirium)


Tb psihice sifilis :
Stadiul 1 = reactii nevrotice obsesionale pana la suicid (sifilofobie-mai ales la barbati care isi
vad leziunea; femeile o constata mai greu)
Stadiul 2 =neurastenie cu cefalee care nu cedeaza la trat, iritabilitate, esec intelectual; daca e
neglijat dezvolta tb nevrotice caract prin reactii nesfarsite de frica
Stadiul 3 =sifilisul cerebral cu meningoencefalita sifilitica cr cu tablouri clinice variate( nevrotice,
psihopatice, psihotice)
Stadiul 4 = paralizia generalizata progresiva (PGP) asoc sau nu cu tabes dorsal; este o
meningoencefalita cronica specifica cu debut polimorf in care la sdr curente(maniacal,
depresiv, confuzional) se adauga inexplicabil elem dementiale(absurditati, lipsa simt critic)

46. Sdr crepuscular : are drept caracteristica inceputul si sfarsitul brusc, deci semneaza
paroxismul epileptic.Este o echivalenta epileptica si se intalneste la epilepticii manifesti sau la
cei latenti revelati de o betie patologica.A 2-a caracter este ca trezirea nu e la fel de
sistematica cum este la oneroid, e mai dezorganizata, mai fluctuenta ca nivel,
putandu-se intrica cu haluc vizuale, deci se amesteca si cu nivelul oniric,; deaici si explicatia
amneziei partiale reale. O alta caract este repetitivitatea identica la acelasi bolnav; violenta este
absurda, fara sens.

47. Sdr de automatism mental = asociere de fen psihopatice ce det la pac sentimente si
convingeri delirante ca nu mai e stapan pe vointa sa (o forta straina ii dirijeaza gandurile,
perceptia ). Pac prezinta pasivitate (I se impun anumite trairi), fenomene de dedublare a gandirii
sau ecou, halucinatii verbale (' comentariu' al gandurilor, actelor). Triplul automatism : motor
(=ticuri, stereotipii, impulsiuni) + ideoverbal + senzorial (=halucinatii vizuale, auditive, olfactive,
gustative, tactile )

48. Sdr de conversie: caracter atipic, variabil, polimorf. Patogenia nu poate fi demonstrata.
Nu respecta conditia afectiunii pe care o sugereaza, exista o somatizare a dezordinii psihice. E
legata de situatii conflictuale, dependenta de anturaj, iar manifest sunt modulate in fctie de ce
zice o persoana sau alta; nu se pierde contactul cu realitatea Poate sa apara 'lesin nevrotic'.
Simptome: manifestari senzoriale (orbire, surditate, paralizii, afonie, hemiplegie, ticuri,
convulsii
trasaturi asociative : probleme sexuale, indiferenta fata de simptome
mecs disociative- person se descompune in fragmente mari, sugestibilitate,
atragerea atentiei
Poate avea beneficii primare= prevenirea impulsivitatii cu scaderea anxietatii si
secundare =obtinerea unor avantaje din statutul de bolnav (atrage atentia, manipuleaza, se
elibereaza de sarcini)

49. Sdr oneroid .invazia inconstientului asupra starii de veghe hu e totala ci partiala=>
amestec intre vis si realitate de proportii variateAsemanator visului).
Oneroidul nu este oniricul care ignora realitatea ;este mai sistematizat, e o poveste
fantastica, o interpretare a realitatii in sensul fantastic, care rastoarna datele realului (in sensul
ca ceilalti sunt elementele unui scenariu de film in functie de ce stie si ce a vazut fiecare).
Oniricul e fragmentat, nu e o succesiune de imagini, scene de film cum e oneroidul. In
descrierea standard boln zace la pat cu ochii deschisi si da impresia ca percepe realitatea
inconjuratoare, dar nu comunica. El e prins, e hipnotizat, e iluzionat magic de visul la
care sista. De aici rezulta ca boln nu halucineaza ci are o falsa recunoastere
continua, o iluzionare sistematica, percepe delirant si este foarte vecin? Desi nu trebuie
confundat cu delirul primar. Oneroidul apartine pato acute, dureaza ore sau zile si
dupa desfasurarea episodului il povesteste ca pe o poveste minunata care l-
a fascinat. Toxicomanul face onirism in abstinenta si face oneirodie agreabila cand isi
admin substantele.

50. Sdr oniric : este determinat de invazia totala a constientei normale de catre inconstient
in starea de veghe. E o situatie proprie de obicei starilor psihoorganice toxice acute ( delirium
tremens ), infectioase (meningaencefalita).
Bolnavul nu doarme, dar e ca si cum ar dormi cu ochii deschisi nemaitinand cont de
reperele realitatii, fiind animat de visul lui.
Onirismul reprez un vis, cel mai frecvent un cosmar care nu e trait ca vis ci este
proiectat in realitate, substituind-o, fara sa tina cont de ea. Halucinatia vizuala e fenomenul
principal desi pot fi implicati secundar si ceilalti analizatori. Bv traieste o situatie limita din
care incearca sa scape, sa fuga pt ca e un delirum cu halocinatii, bv e agitat conform acestei
imagistici: e alergat, se lupta cu obstacolele imaginare.
Onirismul pune in pericol viata si celor din jur. Se termina de obicei printr-un somn
profund, reparator.


51. Sindromul psihoorganic= o tulburare psihica explicata printr-o leziune anatomica sau
metabolica in care agentul patogen actioneaza brutal, masiv, global si det o stare de confuzie
mentala.

52. Sindromul psihoorganic cronic = Agentul patogen este de intensitate mai scazuta,
actioneaza pe o perioada mai lunga, cu actiune mai difuza (peste 6 luni).
In deteriorare mentala, sdr demential, oligofrenie.

53. Sindromul psihoorganic de involutie = ultima etapa ontogenetica presupune fen de
regresiune anatomofiziologica globala.Aceasta se numeste proces patoplastic? (adica un
proces organic care favorizeaza si un
dezechilibru psihologic)Exista o involutie fiziologica, deci o scadere a performantelor insa cu o
compensare spirituala si o involutie pato in care creativitatea adultului e inlocuita cu o noua
dominanta care este corpul,
dar nu sub aspect estetic. Problema care se pune este intretinerea, mentinerea corpului , lupta
cu deformarea si suferinta corporala. Omul are o constiinta exagerata a corpului lui, asta il
ingrijoreaza si incepe sa
isi puna problema finala, ajunge la probleme de filozofie, se pune deci problema mortii de care
suntem angoasati, nelinistiti si reevaluam viata de pana aici. Exista in psihiatrie 2 cai mari prin
care se ajunge la acest
final :cea mai frecventa cale este cea vasculara (ateroscleroza sistemica cu deteriorari
cerebrale, cardiace, renale cu/fara HTA). A2-a cale este cea degenerativa, globala sau in ppal
cerebrala.

54. Cura de dezintoxicare
-detoxifierea medicamentoasa este numai primul stadiu al tratam.
-un tratam ce se doreste eficace are drept componente de baza
consilierea si alte terapii comportamentale.
-exista detoxifiere nonsubstitutiva; se face cu CLONIDINA 0.1-0.3 mg /zi, maxim 1mg in
primele 3 zile dupa care se continua cu 0.1-0.3 mg/zi ???
- substitutiva cu METADONA (agonist opioid de sinteza cu efecte
similare cu ale morfinei ). Desi exista riscul de dependenta la Metadona, sevrajul indus de
intreruperea acesteia este mai bland.
-planul terapeutic in detoxifierea substit = 4tipuri:
a. detoxifiere pe termen scurt- reducerea dozelor intr-o luna sau mai putin
b. detox pe termen lung = reducere doze in interval >1L
c. mentinerea pe termen scurt = prescriptie si stabilizare pt maxim 6L
d. ment pe termen lung = >6L
Indiferent de schema se incepe cu 10-20 mg/zi si se creste zilnic pana la 120mg.
Se mai folosesc si medicamente adjuvante : agenti anticonvulsivanti
(CARBAMAZEPINA 400-600 mg ; VALPROAT DE NA pana la1000g/zi) + anxiolitice (BZD) +
antidepresive triciclice in doze mici + hipnotice la nevoie.
Dupa o per de3-4 S in spital urmeaza cura de consolidare a rezultatelor terapeutice in
cadrul careia se continua si cura de dezobisnuire.

55. Cura de dezobisnuire : are drept sop rezolvarea dependentei de substante psihoactive
pe termen lung, vizand in primul rand dependenta psihologica.
Ea incepe practic odata cu cura de dezintoxicare si se continua si in afara spitalului.
Abordarea este medicamentoasa si psihoterapeutica.
Pt tratam psihotrop chimioterapia se incepe ca si la cura de dezintoxicare.
Modelul este cel pt heroina ( Metadona, anxiolitice, antidepresive triciclice,
anticonvulsivante). Un rol important revine diferitelor forme de psihoterapie de tip suportiv, de
consiliere si pe prim plan la ora actuala de tip cognitiv-comportamental in echipa psihiatru-
psiholog-terapeut- asistent social. De asemenea este activ implicata familia care la randul ei
poate avea nevoie de consiliere adecvata si rezolvarea situatiilor de criza.

56. Amfetamine(psihostimulante) : se injecteaza IV , dau un tablou de excitatie
asemanator schizo paranoide, idei de forta, de grandoare : este agresiv, intolerant, capacitate
de efort extrema. Intreruperea poate da psihoze confuzionale de tip delirium, diferentiate de
halucinatii.
56. Toxicomania la amfetamine:
- amfetamine (psihostimulante) se inj i.v., da un tablou de excitatie asemanator schizofreniei
paranoide, idei de forta, de grandoare: este agresiv, intolerant, capacitate de effort extrema -
intreruperea poate det psihoze confuzionale de tip delirium, diferentiate de halucinatii

57. Toxicomania la benzodiazepine:
- in stadiile incipiente ale intoxicatiei, pacientii prez simpt asemanat intox cu alcool (par beti),
acuza ameteala, comport dezinhibat, uneori violent
- in stadiile tardive miscarile isi pierd coordonarea si devin mai lente
- sevraj: anxietate, agitatie, manif g-I (in prima faza); oboseala, crampe musc, tahicardie, tremor
generalizat, hiperreflexie apar ulterior

58. Toxicomania la heroina:
- efectul esential este euforizarea
- se produce o blanda obnubilare, o usurare de povara subiectiva interna
(neliniste, angoasa, depresie, indispozitie si se stimuleaza creatia,
imaginatia, visarea)
- se poate ajunge chiar la somn, specific somnul cu ochii deschisi
- un portret robot al heroinomanului ar putea fi un tanar cu conditie
igienica dubioasa, cu apucaturi violente, antisociale, nu poate fi trist,
daca il trezesti te omoara pt ca i-ai stricat visul
- se incearca substituirea heroinei cu metadona, dar rezultatele nu sunt
excelente (60-70% recaderi in prima luna de la abstinenta)

59. Tulb psihice in boala Parkinson:
- sunt datorate modif morfopat si funct specifice din bP
- dementa in bP apare de obicei, in formele severe si intruneste toate
caract unui sd depresiv fara aspecte partic specifice
- mai pot sa apara stari depresive

60. Tulb psihice in tumori cerebrale:
- semne generale: sd de HIC ( FO-edem papilar,vase turgescente; EEG-unul
sau mai multe focare inexplicabile; PEG-asimetrie ventriculara,
hidrocefalie interna asim +/- atrofii corticale aferente)
- semne neurologice locale: pierdere de constienta sau epilepsii
generalizate sau localizate
- dpdv psihiatric pot prez un tablou depresiv, sd schizofreniforme,
deliruri paranoide

61. Atacul de panica:
- episoade recurente de anxietate paroxistica, severa, intense, neliniste,
senzatie iminenta de moarte;
- apare imprevizibil, nelegat de o circumstanta exterioara;
- are caracter crescator (in 10 min atinge maxim)
- debut brusc, plapitatii, dureri toracice, lesin, senz de cadere,
transpiratii, tremor distal
- simte ca pierde controlul, nu mai e stapan pe sine
- DSM IV 'teama de a nu innebuni'
- depersonalizare
- uneori dispnee,greata, frisoane
- dupa 30min-2h episodul se stinge lasand o stare de usurare, epuizare
- se repeta (cateva luni)
- apar comorbiditati: depresie, tulb de personalitate
- netratata evolueaza ani si se poate complica
- mai des la femei tinere; varsta medie de debut 16-20 ani
- sunt studii care atesta o origine genetica


62.Caract clinice ale tulb anxioase generaliz:
- teama fara obiect pe care o traieste tot timpul
- anxietate nejustificata si persistenta care nu apare limitata la o
anumita circumstantatemporala sau ambientala
- anxietate 'liber flotanta'
- se acutizeaza in anumite momente
- simptome: palpitatii, ameteli, senzatie de gura uscata, dificultati de
concentrare, tulb de somn
- in timp duce la scaderea performantelor sociale, personale, de cuplu
- se asoc cu: tulb de panica, tulb fobice, depresie, alcoolism, rezolutie
cronica

63. Tulb (nevroze) fobice:
- teama de un obiect precizat
- a) agorafobie=frica de spatii inchise, de multime, de a calatoricu
autobuzul, de a sta la rand
- este extrem de invalidanta (uneori se pensioneaza)
- se asoc frecv cu atacuri de panica
- b) fobii specifice-simple =de obiecte ascutite, etc ; apar la copii si
adolescenti si dispar la adulti, dar pot persista si la adult
- c) fobia sociala= teama de a nu fi umilit, pus intr-o situatie in care
subiectul poate fi observat si criticat
- se poate ajunge la declansarea unui atac de panica
- frecv la adolescenti

64. Caract clinice ale tulb obsesiv compulsive:
- prezenta obsesiilor si compulsiilor care se asociaza si persista si induc
pacientului o stare de anxietate continua, care pot duce la invalidarea
pacientului
- compulsii: fizice si psihice
- obsesii: tipuri ideativ- luminarea unor teme
fobic - de a te imbolnavi de SIDA, de a contamina
- pacientul recunoaste ca nu sunt normale, lupta cu ele
- se complica cu depresie, alte tulb anxioase
- afecteaza adultul tanar, mai frecv baietii
- evolutie cronica 2/3, fluctuenta 1/3

65. Caract clinice ale tulb de stress posttraumatic:
- apare dupa un stress intens care depaseste experienta obisn
- clinic: - retraire mentala a evenimentului sub forma de imagini si
ganduri
- evitarea oricarei stari evocatoare a evenimentului stresant
- aparitia unor tulb neuroveget: somn cu cosmaruri, dificult de
concentrare
- modif starii emotionale: capacit scazuta de a react emotional
- irascibilitate
- durata: 1-3 luni
- alterarea funct normale
- exista o forma cronica peste 3 luni

66. Caract clinice ale tulb de somatizare:
- stare de discomfort subiectiv +/- depresie, anxietate, dominata de acuze
somatice multiple si care debuteaza inainte de 30 ani
- simptome dureroase in orice parte a corpului, dar care nu au niciodata un
echivalent somatic
- simpt g-I: greata, varsat, intoleranta alimentara
- c-v: palpitatii, precordialgii
- neurologic: conversii, pareze, parestezii
- sexuale: menstruale, de dinamica sexuala
- simpt refractare la trat
- evolutie cronica
- pacient dificil fata de care medicul face contratratament

67. Hipocondria:
- preocupare persistenta legata de posibilit de a avea una sau mai multe
boli somatice
- boala poate deveni prevalenta, chiar deliranta
- teama de a face mai multe boli grave (nozofobie)
- +/- depresie secundara
- pacienti dificili
- evolutie cronica, intretinuta de beneficul secundar

68. Schizofrenia paranoida:
- cel mai comun
- domina sd paranoid, care este cel mai bine exprimat in faza acuta a bolii
- exista idei delirante de persecutie, urmarire, otravire, control al
gandurilor si ideilor de catre ceilalti, grandoare, misticism, misiune
speciala, schimbare corporal ,gelozie, filiatie (nastere ilustra), inventie
, relatii/referinta (la media, TV, oamenii pe strada privesc pacientul cu
ostilitate, suspiciune, 'intr-un fel anume'

69. Schizofrenia catatonica:
- domina tulb psihomotorii, repr de elem sau totalit sd catatonic care
poate fi interrupt de per de excitatie violenta (raptusuri catatonice)
- negativism
- atitudine zi posturi bizare (pt per lungi)
- rigiditate
- flexibilitate ceroasa (mentinerea membrelor, corpului in pozitii impuse
din exterior)
- sindrom: ecomimie-ecolalie-ecopraxie
- stupor
- uneori stereotipii
- uneori raptusuri (activit motorie crescuta, aparent fara scop,
neinfluentata de stimuli ext - izbucnire brutala, irepresibila, de raptus

70. Schizofrenia hebefrenica (dezorganizata):
- debut precoce, insidios (15-25 ani)
- domina alterarea afectivitatii (dispozitie superficiala,. Inadecvata, ras
prostesc, nemotivat, zambete bizare traducand o atitudine de
autosatisfactie, de nimic motivata)
- halucinatii efemere, fragmentare
- tendinta la solitudine
- comportament lipsit de scop, imprevizibil, cu manierisme, grimase
- limbaj dezorganizat, stereotipii de fraze incoerente, acompaniate de ras
- prognostic rezervat, tocire precoce a afectivitatii si vointei

71. Schizofrenia nediferentiata:
- elem ale tulb schizofrene de tip paranoid, catatonic, hebefrenic, dar nu
sunt conforme cu nici unul, nu se diferentiaza nici o clara predominenta a
unui set particular de caracteristici

72. Schizofrenia reziduala:
- coresp stadiului tardiv, cronic, 'cicatrizat' dupa multiple episoade
paranoide acute floride
- consta in predominanta simpt negative: lentoare psihmotorie,
hipoactivitate, tocirea afectivitatii (complet aplatizata), slaba
comunicare non verbala prin saracire mimica cu privire indiferenta si lipsa
modularii vocii, postura pasiva, lipsa autoingrijirii, izolare sociala
- gandire saracita cu relaxarea asociatiilor, alogie (gandire ilogica)

73. Ipoteze etiologice in schizofrenie:
1. th. vulnerabilitatii genetice sustinuta de studiile pe gemeni si de
adoptie:
- gemenii monozigiti au concordanta de 50% pt schizo, fata de dizigoti
(14%)
- concordanta mai mare pt simptomele negative decat cele pozitive
- tendinta monozig de a face tipuri identice de schizo
- studiile de adoptie pe copiii proveniti din mame schizo, adoptati imediat
dupa nastere, au dem incidenta mai mare decat la copiii mamelor normale
2. th. vulnerabilitate-stres: interact dintre vulnerab genetica si cea
indusa de mediul psihotraumatizant (adoptii de la mame schizo de familii
normale, au facut mai rar boala decatcei neadoptati, asupra carora au act
fact defavorizanti antrenati de existenta unei mame schizo
3. ipoteza dopaminergica:
- boala este data de cresterea activit dopaminergice
- act neurolepticelor (fenotiazine) dopamino-blocanta
- similitudinea psihozelor amfetaminice cu schizo
- scaderea metab dopaminei in LCR, plasma, urina dupa trat neuroleptic
- cresterea R dopaminergici observata post-mortem in creierul schizo
netratati
4. ipoteza serotoninergica prin act neurolepticelor atipice
5. ipoteza neuroanatomica:
- implicarea LF (hipofrontalitate la studii de imagistica functionala,
constand in scaderea fluxului cerebral prefrontal si scaderea consumului de
glucoza, deci a metabolismului, in aceesi zona, chiar in repaus)
- lipsa partiala a activarii cortexului prefrontal in timpul testelor
functiilor cognitive; hipofrontalitatea ar corela cu simpt negative
- largirea spatiilor ventriculare, mai ales la barbati, corelata cu simpt
negative
- scaderea densit neuronale in anumite arii (frontal, motorie)
- reducerea volumului LT

74. Trat schizofrenie:
- faza acuta: cura neuroleptica, medicatie antipsihotica atipica, TEC
- trat de intretinere
- trat psihoterapeutic si de reabilitare

75. Partic clinice ale tulb depresive majore (episodul depresiv major):
- episoade depresive/ de pierdere marcata a interesului si a placerii in
activit obisn cu evol ciclica a dispozitiei de la eutimie la depresie si
apoi la remisiuni (si uneori la hipomanie)
- cand tulb de dispoz este severa, psihotica, se ajunge la perturbareaprof
a functiilor cognitive
- clinic:
- implica invariabil afectarea dispozitiei ca sentimente de depresie in cea
mai mare parte a zilei timp de cel putin 2 sapt
- diminuarea marcata a interesului si placerii pt toate/aproape toate
activit, cea mai mare parte a zilei/aproape in fiecare zi
- semne neuroveget sau neurosomatice ale depresiei:
- pierdere in G, desi nu tine dieta sau luare in G (cel putin 5% din G
in+/-) intr-o luna
- scaderea/cresterea apetitului
- insomnie/hipersomnie aproape in fiecare zi
- fatigabilitate/lipsa de energie
- sentimente de inutilitate/ culpa excesiva, inadecvata
- ganduri recurente de moarte, ideatie suicidara recurenta, fara un plan
anume
- inhibitie psihomotorie/neliniste psihomotorie asoc anxietatii de insotire
- aceste simpt nu trebuie sa se datoreze doliului, abuzului de subst
psihoactive sau unor cauze somatice


76. Ipoteze etiologice ale tulb afective:
1. vulnerabilitatea genetica:
- studii fam si de adoptie au aratat un risc crescut la rudele de gradul I,
care scade odata cu consagvinitatea; riscul pt tulb afective la rudele grad
I ale pac cu tulb depresiva majora este de 3 ori mai mare decat in pop gen,
dar mai mic ca pt tulb bipolara
- studiile de genetica moleculara arata ca ar fi implicat bratul scurt al
cromoz 11 si poate cromoz X in transm bolii bipolare
2. ipoteza monoaminelor:
- serotonina ar fi scazuta in fanta sinaptica; este sust de: efectul ISRS,
scaderea R 5-HT2 dupa adm antidepresivelor, scaderea metabolitilor
serotoninei in LCR-ul sinucigasilor, scaderea triptofanului (precursor al
serotoninei) plasmatic la depresivi
- NA scaderea niv a fost dovedita prin scaderea
3-methoxy-4-hidroxiphenyl-glycol (MHPG-metabolit al NA) in LCR si cresterea
lui in manie; sunt leg funct intre receptorii 5-HT2 si NA
- Dopamina sugerata de studii care fac leg intre boala Parkinson (a gg
bazali) si depresie

77. Episodul hipomaniacal:
- dispozitie expansiva cel putin 4 zile, clar despartita de episodul
depresiv;
- se intalnesc cel putin 3 din:
- grandiozitate/autostima crescuta
- scaderea nevoii de somn (ii ajung 3 ore dupa care se simte odihnit)
- mai vorbaret decat de obicei
- fuga de idei sau senzatia subiectiva de gandire rapida
- distractibilitate
- agitatie psihomot/cresterea activit directionate (scolare, profesionale,
sexuale)
- implicare excesiva in activit placute cu mare potential prejudiciant
- episodul duce la schimbarea clara in funct individului care nu ii este
caract
- schimbarea de dispozitie e obs de altii

78.Psihopatia paranoida:
- suspiciozitate constant manifesta
- neincredere in oameni in general si in prieteni in special
- tendinta de a interpreta act oamenilor ca deliberat amenintatoare
- se simt usor atacati, tratati cu lipsa de respect si react in consecinta
rapid cu furie/razbunare
- ezita sa faca confidente dat temerii nejustif ca informatia poate fi fol
impotriva sa
- pastreaza invidia, nu uita insultele, plin de resentimente
- nu se poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor, hiperserios
- desi premizele sunt false, rationamentele sunt corecte si bine
directionate
- exprima ganduri care atesta clar protectia, ideile de prejudiciu

79. Psihopatia isterica:
- comport dramatic, colorat, demonstrativ, aratat de o pers extraverta,
excitabila, excesiv de emotionala
- inabilitate de o ment o rel profunda, care sa presupuna un atasament
afectiv real si autentic
- comport evident de atragere a atentiei
- tind sa-si exagereze sentim si gandurile
- daca nu li se acorda atentie, vor plange, vor acuza pe altii
- pot fi disfunct sexual: femei anorgasmice, barbati impotenti
- act in sensul sexual pt a se asigura ca sunt atractivi pt celalat sex
- rel emot superficiale, orgoliosi, nestatornici si schimbatori
- au o puternica dependenta, folosesc un limbaj excesiv de impresionist,
lipsit de detalii exacte
- histrionism=teatralism+hiperexpresivitate+plasticitatea atitudinii
corporale+dramatizarea relatarii prin intonatiile vocii+recursul la formule
de limbaj menite sa frapeze

80. Psihopatia antisociala:
- acte repetate antisociale sau criminale, dar nu sunt sinonime cu
criminalitatea
- incapacitatea de a se conforma normelor sociale demonstrate inca din
adolescenta (chiuleste de la scoala, fuge de acasa) cel putin pe durata
unei nopti si cel putin de 2 ori, cruzimi fata de animale, implicare in
viol, distrugere deliberata a bunurilor altuia, vatamare corporala, furturi
- pattern de comportament iresponsabil/antisocial inaintea varstei de 15
ani
- ignorarea normelor sociale, ocupatii ilegale, cu/fara arestari, ranirea
altora
- incapacitatea de a-si face si urma un plan de viitor
- calatorii din loc in loc fara un scop anume si nu in cautarea unei
slujbe, fara sa stie cand I se va termina calatoria
- totala lipsa de respect fata de adversar, mintind mereu
- nu a avut niciodata o relatie monogama totala mai mult de un an
- lipsit de remuscari (considerandu-se indreptatit sa faca rau altora)

81. Psihopatia schizoida:
- tendinta constanta de-a lungul intergii existente de a evita cat mai mult
contactele sociale
- resimt discomfort in a se angaja intr-o actiune comuna pt ca sunt foarte
introverti
- afectul ingust
- apar izolati, excentrici, singuratici din afara
- distanti, calmi si tacuti, nesociabili
- isi urmeaza existenta cu o remarcabila lipsa de nevoi afective, de a avea
legaturi emotionale cu altii
- prefera slujbe singuratice, necompetitive, in locuri izolate care pt
altii ar fi de neacceptat
- este indiferent in laudele sau criticile celorlalti
- barbatii nu se casatoresc pt ca nu pot accepta intimitatea; femeile pot
accepta pasiv un barbat agresiv care hotaraste el sa o ia de sotie
- arata o inabilitate de a se infuria si a-si exprima nemultumirea in mod
direct
- pot sa investeasca enorm energie afectiva in proiecte abstracte si pot fi
atasati de animale
- se implica des in miscari voluntare legate de promovarea pacii,etc
- pot genera idei, opere foarte originale, creative

82. Tulb schizotipala:
- 1. Capacitati scazute pt legaturi apropiate
- 2. Relatii interpersonale deficitare
- 3. Deficit de adaptare sociala cu discomfort afectiv acut
- 4. Excentricitati comport datorate unor tulb cognitive si perceptuale
Clinic:
- incepe la adultul tanar
- ciudat in imbracaminte, vorbire, gandire
- gandire magica (cred in miracole, vraji, simboluri), se pot crede
inzestrati cu puteri paranormale (capacitate de a comunica prin ganduri, de
a avea clarviziuni) astfel part la practici oculte
- percepe mediul ca ostil mai izolat pt a se apara de sentimentul ca e
obiectul preocuparii celorlalti
- aceste trairi nu sunt delirante
- limbajul cu stereotipii, metafore, face dificila comunicarea
- nu ajung la incoerenta verbala
- prefera izolarea sociala
- afectivitate rece, cu dezordini vizibile intre contunutul gandirii si
exprimarea afectiv-emotionala
- pot avea uneori scurte epis psihotice acute (paranoide) prov de situatii
stresante
- au iluzii cu continut somatic, fenomene de depersonalizare

83. Tulb de personalitate obsesionala:
- ingustare, restrangere emotionala cu reducerea expresivitatii afectelor
- perfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor, indica incapacit
de a termina o actiune
- excesiva preocupare cu detalii, reguli, scheme care consuma timpul util
- insistenta exagerata de a-I det pe altii sa respecte propriile reguli
- devotiune excesiva muncii, perseverenta, cu ignorarea distractiilor din
timpul liber
- indecizie
- scrupulozitate, inflexibilitate in materie de moralitate/principii
etice/valori
- lipsa generozitatii in privinta timpului, banilor

84. Personalitatea pasiv-agresiva: borderline
- obstructionism+amanare,taraganare+incapatanare
- pattern invadant de rezistenta pasiva la performanta sociala si
ocupational, incepand din per de adult
- devine iritabil, suparat, ursuz sau sau argumentativ cand trebuie sa faca
ceva ce nu vrea
- pare sa lucreze deliberat
COPIL
1.Criterii de diagnostic. Tulburarea reactiva de atasament
Criteriile DSM IV pentru TRA
A. Relationarea sociala este sever perturbata si nepotrivita nivelului de
dezvoltare al copilului.
Debutul este observat de la 5 ani prin:
1. Incapacitatea de a initia sau de a raspunde in mod adecvat contactelor
sociale; copilul raspunde solicitarilor celorlalti fie excesiv de reticent
, inhibat sau ambivalent, contradictoriu (in prezenta persoanelor care-l
ingrijesc copilul poate exprima afectiune sau evitare, rezistenta la
supunere sau atentie anxioasa)
2. Atasament nediscriminat exprimat printr-o sociabilitate neselectiva,
incapabil de a avea un atasament potrivit (copilul are o familiaritate
excesiva fata de straini)
B. Tulburarea nu este datorata doar intarzierii in dezvoltare (intarziere
mintala) si nu intruneste criteriile pentru tulburarea pervaziva de
dezvoltare.
C. Deficitul educational si de ingrijire este evidentiat prin:
1. permanenta lipsa de interes si atentie pentru copil si nevoile sale
emotionale;
2. permanenta lipsa de interes si atentie fata de nevoile de hrana si
ingrijire ale copilului;
3. schimbari repetate ale persoanei principale care ingrijeste copilul,
impiedicand astfel formarea unui atasament stabil
D. Se considera ca deficitul de ingrijire de la punctul C este
responsabil pentru aparitia modificarilor de comportament metionate la
punctul A.

2. Trasaturile clinice in TRA - tipul inhibat sunt urmatoarele:
- copilul pare inspaimantat, nefericit si hipervigilent;
- poate prezenta frecvent comportament autoagresiv;
- uneori refuza sa manance si creste greu in greuate;
- face greu progrese psihice
- nu arata interes in a-si face prieteni de aceeasi varsta sau pentru a se
atasa de adultii care-l ingrijesc;
- raspunsul copilului la interactiunea sociala este excesiv de inhibat,
hipervigilent, ambivalent sau contradictoriu;
- in relatie cu persoana care-l ingrijeste exista un amestec de evitare si
agresiune, rezistenta si teama excesiva.

3. Trasaturile clinice in TRA - tipul dezinhibat sunt urmatoarele:
- Copilul este nediscriminativ in relatiile de atasament; uneori nu-i pasa
de cel care-l ingrijeste dar se ataseaza de persoane straine;
- Relatiile de prietenie sunt superficiale, copilul nu se ingrijoreaza si
nici nu se intristeaza daca se schimba persoana care-l ingrijeste;
- Acesti copii sunt adesea foarte populari printre personalul de ingrijire
dintr-un spital; se imprietenesc cu infirmierele , cu asistentele. Se
descurca cu usurinta si se adapteaza cu usurinta schimbarilor. De fapt,
tocmai aceasta superficialitate in relationare ii ajuta sa para
'descurcareti' desi sunt incapabili de a dezvolta atasamente selective si
durabile;
- Pot prezenta frecvent hiperactivitate, deficit de atentie, labilitate
emotionala, toleranta scazuta la frustrare sau comportament agresiv

4.Definitia DSM IV a inatrzierii mintale
Definitia ' American Asociation on Mental Retardation' (AAMR) si
incorporata in DSM-IV, citata de Kaplan in 1996 este urmatoarea :
' Retarderea mintala se refera la prezenta unei limitari
substantiale ale functiilor neuropsihice. Se caracterizeaza printr-o
scadere semnificativa a intelectului insotita de reducerea abilitatilor
adaptative in doua sau mai multe din urmatoarele domenii: comunicare,
autoingrijire, convietuire in familie, abilitati sociale, activitati de
comunitare , sanatate, scolarizare , petrecerea timpului liber, profesie.
Retardarea mintala se manifesta inainte de 18 ani.'
SUBIECTE PSIHIATRIE COPIL
1. Criterii de diagn DSM IV pt tulburarea reactiva de atasament:
aparitia tulb este observ inainte de 5 ani
caracteristica este modalitatea anormala de stabilire a relatiilor sociale
copilul prezinta perturbari emotionale contradictorii sau ambivalente la orice schimbare din
mediu cu o mare variabilitate de exprimare
manifesta scaderea raspunsului emotional, retractie sociala, frica sau hipervigilenta, auto
sau heteroagresivitate, tristete, reducere a relatiilor socila cu ceilalti copii, intarziere in
crestere
in rel cu adultii are reciprocitate si responsivitate sociala
se diferentiaza de tulb pervazive de dezvoltare
2. Trasaturi clinice in TRA tip inhibant:
copil inspaimantat, nefericit si hipervigilent
poate prez comport autoagresiv
refuza sa manance si creste greu in greutate
face greu progrese psihice
nu prez interes in a-si face prieteni de aceeasi varsta sau pentru a se atasa de adultii care il
ingrijesc
raspunsul la interact sociala este excesiv de inhibat, hipervigilent, ambivalent sau
contradictoriu
fata de pers care il ingrijeste prez senzatie de teama excesiva, rezistenta, evitare si
agresiune
3. Trasaturi clinice in TRA tipul dezinhibat:
nediscriminativ in relatiile de atasament; uneori nu-i pasa de cel care il ingrijeste, dar se
ataseaza de pers straine
relatii de prietenie superficiale
sunt adesea foarte populari printre personalul de ingrijire; par descurcareti, desi sunt
incapabili sa dezvolte atasamente selective si durabile
pot prez frecvent hiperactivitate, deficit de atentie, labilitate emotionala, toleranta scazuta la
frustrare sau comportament agresiv
4. Definitia DSM IV a intarzierii mintale:
- retardarea mintala se caract prin prezenta unei limitari substantiale a functiilor
neuropsihice, printr-o scadere semnificativa a intelectului insotita de reducerea abilitatilor
adaptative in doua sau mai multe din urmat domenii: comunicare, autoingrijire, convietuire in
familie, abilitati sociale, activit comunitare, sanatate, scolarizare, perecerea timpului liber,
profesie.
- Retardarea mintala se manifesta inainte de 18 ani
5. Fact etiologici implicati in aparitia intarzierii mintale:
- A. Fact care au actionat prenatal:
1. anomalii genetice 4-28%
- aberatii cromozomiale: sd Down
- mutatii monogenice: scleroza tuberoasa, fenilcetonuria, sd X fragil
- afectare multifactoriala: intarziere mintala familiala
- microdeletii: sd. Prader-Willi, Williams, Angelman
2. malform congenitale: 7-17%
- malf ale SNC: defecte ale tubului neural
- sd cu malform multiple: sd Cornelia de Lange
3. expunerea mamei: 5-13%
- infectii congenitale: HIV, SIDA, sifilis, rubeola, toxoplasmoza, herpes, CMV,
v.gripal ->se face testul TORCH
- anom gestationale: placenta praevia, ale circ feto-placentare, boli si malnutr
materna
- alti agenti teratogeni: radiatii, droguri, medicamente, alcool, carente nutritionale,
hipotiroidism
- B. Factori care au actionat perinatal: 2-10%
- probl la nastere dat calitatii gestatiei, travaliului
- hipoxie, asfixie datorata: sarcinii depasite, nastere precipitata, nastere distocica,
circulara de cordon, manevre obstetricale
- prematuritatea
- icterul nuclear
- hemoragie cerebrala
- infectii la nastere
- C. Factorii ce au actionat postnatal: 3-12%
- infectii: meningite, encefalite
- tumori cerebrale
- traumatisme craniene severe
- intoxicatii cu plumb, nitriti
- probleme psihosociale care det modificari in buna ingrijire a nou nascutului
- D. Factori de mediu si factori socio-culturali
6. Clasificarea intarzierii mintale:
- criterii OMS ale clasif internationale a maladiilor pt intarzierea mintala:
- oprirea sau incompleta dezv a functiei mintale
- alterarea capacitatilor cognitive, sociale, de limbaj sau motricitate
- afectarea s-a produs pe parcursul per de dezv
- tulb se poate insoti de alte suferinte fizice, psihice sau poate apare separat
- identificarea gradului de severitate a deficientei de comportament:
- absent/ minim deficit de comportament
- semnificativa modif de comport care necesita trat sau supraveghere
- alte tulb de comport
- Dupa nivelul QI-ului, inteligenta poate fi grupata astfel:
- Intelect normal superior QI:100 si peste
- Intelect normal inferior QI: 90-80
- Intelect liminar QI: 80-75-71
- Intarziere mintala usoara QI: 50-69
- Intarziere mintala medie QI: 35-49
- Intarziere mintala severa QI: 20-34
- Intarziere mintala profunda QI<20
7. Caracteristici clinice intelect liminar:
- acesti copii au o buna functionare sociala reusind chiar performante profesionale in
domenii care nu necesita abilitati logic operationale
- acest deficit este observabil abia in jurul varstei de 10 ani cand copilul trece in clasa a V-a
- dificultatile copiilor cu intelect de limita sunt in principal in sfera gandirii ipotetico-
deductive
- copii sunt lenti, inerti, dar cu ajutor din partea familiei, cu rabdare si tact pot depasi
situatiile de criza
- deficitul cognitiv al acestor copii este mic, de aceea ei pot atinge un nivel scolar
satisfacator, cu ajutor din partea familiei
- destul de frecvent in cond competitie scolare si presiunilor familiale ei dezvolta tulburari
emotionale si de conduita, cu reactii de protest si de opozitie cand isi constientizeaza
dificultatile prin raportare la ceilalti copii
8. Caracteristici clinice intarzierea mintala usoara:
- QI intre 50-69
- Varsta mintala a subiectului devenit adult este similara cu cea a copilului intre 7-10-12 ani
- daca este sustinut copilul dobandeste limbajul scris, calculul matematic simplu,
cunostintele generale echivalente celor 4 clase elementare
- ca adult poate desfasura o activitate profesionala simpla
- isi poate intemeia o familie
- are grad minim de autonomie sociala si capacitate de autoconducere
- gandirea incomplet dezv ramane dependenta de concert; este lenta, greoaie, iar operatiile
gandirii (analiza, santeza, generalizare, diferentierea, abstractizarea) se desfasoara la nivelul
inferior, superficial, incomplet limbajul este sarac, insuficient, cu sintaxa deficitara, uneori
dizartric sau dislexic
- poate prez asociat: sd neurologice, malformatii, tulb senzoriale, dezechilibre endocrine
- de cele mai multe ori are si tulb emotionale si/sau de comportament, precum si instabilit
psihomotorie, agresivitate, ostilitate, opozitionism; sunt usor de manipulat
9. Caracteristici clinice intarzierea mintala medie si severa:
- subiectii deveniti adulti pot avea o varsta mintala asemanatoare cu cea a copilului intre 3-6-
7 ani
- pot efectua o munca necalificata automata, stereotipa sub supraveghere (are un statut
semiindependent social)
- nu sunt capabili sa ia decizii corecte pentru a putea locui singuri nu se pot autoconduce
- au limbaj sarac, vocabularul este restrans la cuvinte uzuale, sinteza simplificata, dislalic sau
dizartric
- gandirea este concreta, modesta, pot rezolva doar probleme de sortare
- atentia si memoria au oarecare stabilitate si eficienta in a se descurca in mediul
inconjurator
- sfera emotionala este saraca dar se exprima uneori cu violenta, sunt irascibili, invata sa se
fereasca de pericolele iminente, dar nu pot anticipa evenimentele nefavorabile decat daca le-
au mai trait
- nu au discernamant, nu pot raspunde de faptele lor
- pot prezenta mult mai frecvent malformatii, tulburari neurologice, senzoriale, endocrine
10. Caracteristici clinice intarzierea mintala profunda:
- QI <20
- raman cu o varsta mintala in jur de 2 ani
- total dependenti social
- nu dispun de limbaj sau limbajul functioneaza la niv sunetelor nearticulate
- nu se autoservesc, nu au capatat control sfincterian
- au o existenta mai mult vegetativa
- raspunsurile la stimuli au caracter reflex
- nu pot recunoaste pericolul
11. Criterii diagnostice DSM IV dislexie:
- invatarea cititului se face sub asteptarile varstei cronologice si gradului de inteligenta a
copilului;
- deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte activitati scolare care necesita cititul
- asocierea unui alt deficit senzorial accentueaza tulburarea de invatare a cititului
- coeficientul de inteligenta sub 70 este considerat criteriu de excludere
- sunt afectate posibilitatile de intelegere a limbajului scris, copii avand dificultati in
recunoasterea cuvintelor scrise
- aceste perturbari sunt adesea insotite de dificultati in respectarea regulilor ortografice
- acesti copii prezinta in antecedente tulburari de vorbire si limbaj
- prez si tulb emotionale si perturbari de comport
12. Criterii diagnostice DSM IV disgrafie:
- invatarea scrisului se face sub asteptarile varstei cronologice si gradului de inteligenta a
copilului;
- deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte activitati scolare care necesita scrisul
corect sintactic si morfologic
- asocierea unui alt deficit senzorial accentueaza tulb de invatare a scrisului
- aptitudinile grafice masurate prin teste standardizate sunt sub varsta cronologica a persoane
13. Etape normale dezvoltare limbaj:
- def limbaj= totalitatea deprinderilor necesare in procesul comunicarii; capacitatea de a
intelege si a utiliza comunicarea verbala si non verbala in relatiile cu ceilalti
- nivele ale dezvoltarii limbajului:
- articularea cuvintelor (pronuntia sunetelor)
- sistem de sunete ce particularizeaza limbajul (fonologia)
- structura gramaticala a cuvintelor (morfologie)
- structura gramaticala a propozitiilor si frazelor (sintaxa)
- semnificatia literara a cuvintelor (semantica)
- comunicarea = transmintere si receptionare a limbajului
- vorbire exprimare orala a limbajului
- comunicare non verbala gesturi, mimica, postura, privirea
=>limbaj mimico-pantomimic
- din viata intrauterina
- 2l isi misca buzele
- 3-4 l comunica cu maam se invioreaza cand ii aude glasul; gangureste cand
mama ii vorbeste
- 5 l se joaca cu sunete (consoane si vocale)
- 6 l lateralizeaza (asociaza 2 sunete / silabe)
- 7-8 l asociaza silabele =>ta-ta;ma-ma
- 12 l cuvinte, propozitii = holofazic ; are valoare de propozitie (ex papa => mama
vreau sa mananc)
- 18 l asociaza cuvinte: mama,papa= mama vreau sa mananc
14. Factorii ce influenteaza dezvoltarea limbajului:
a. genetici
b. fizici: otite recurente in primii ani => intarziere in dezvoltarea limbajului;
c. calitate pozitiva: parintii trebuie sa stie sa-si asculte copilul si sa-I dea explicatii adecvate
d. sexul: fetitele se exprima mai devreme si mai usor ca baietii
e. familie numeroasa: cel mic va vorbi mai greu pt ca parintii nu au timp sa-i vorbeasca si sa-l
asculte
f. gemelaritate: gemenii vorbesc mai tarziu decat copiii singuri dat unei bune comunicari care
exista deja intre ei
g. nivel socio-cultural: copiii din clasele de mijloc sunt mai avansati in dobandirea limbajului
h. familii bilingve
15. Etiologia tulburarilor de limbaj:
anomalii struct si funct ale creierului de cauze nedetectate:
anomalii de migrare neuronala
clinic: semne minore de afectare cerebrala, neurologica
- dominatie mixta: tulb de atentie; dificultate de coordonare motorie
partic neuroanatomice ale emisf stangi
fact genetici
fact de mediu: socioeconomici, culturali, familii numeroase, complicatii la nastere (hipoxie,
ischemie), malnutritie, educatie
fact cognitivi: viteza proceselor cognitive scazuta, memoria auditiva a cuvintelor,
procesarea si mentinerea informatiilor lingvistice
fact auditivi: otite medii, tulb de perceptie a sunetelor, modif in decodif sunetelor
16. Caracteristici clinice tulb specifica a vorbirii articulate:
- dislalii=tulb vorbirii articulate (fonologica)
- clinic: dificultate in producerea corecta a sunetelor (in pronuntia cuvintelor) conform
varstei lor si dialectului vorbit in familie
- initial omit anumite sunete nesigure la pronuntat precum consoanele: s, r, t, pe care le pot
pronunta mai tarziu (eliziune)
- substituie unele sunete cu celelalte (inlocuire)
- plasarea inversata a silabelor sau sunetelor (metateza)
- dificultati de pronuntie a grupelor ghe, che, ce, ci
se va pune diagn de tulb specifica de dezv a vorbirii articulate numai daca copilul a depasit
varsta de 6 ani ori continua sa prezinte frecvente si numeroase gerseli de pronuntie a
cuvintelor
17. Caracteristici clinice tulb limbajului expresiv:
- au dificultati in a-si comunica nevoile, gandurile si intentiile prin intermediul cuvintelor
- au o incapacitate de exprimare prin cuvinte care variaza in severitate de la imposibilitatea
totala de pronuntie a unui cuvant (afazie motorie) pana la utilizari de cuvinte disparaet,
propozitii scurte si incomplete
- relateaza un eveniment intr-o forma simpla, dezorganizata sau confuza
- de cele mai multe ori se asociaza si cu tulb limbajului receptiv, iar copiii pot prezenta si
intarziere mintala
- exista: forme usoare intarzierea simpla de limbaj cand copilul pronunta primele cuvinte
dupa 2 ani, limbajul structurandu-se mai tarziu; forme severe, precum alalia, in care copilul
nu poate pronunta decat sunete nearticulate
18. Caract clinice tulburarea limbajului receptiv (afazie senzoriala):
- vocabular sarac
- folosesc propozitii simple
- discursul narativ este slab organizat, trunchiat
- au o importanta reducere a capacitatii de intelegere a limbajului vorbit de catre cei din jur,
desi limbajul non verbal il inteleg
- au dificultati de insusire a cuvintelor noi
- fac frecvent greseli de decodificare a sensului cuvintelor spuse de ceilalti
- nu inteleg sensul explicatiilor gramaticale
- frecvent este confundata cu lipsa de atentie sau cu deficitul cognitiv
- nu au afectata inteligenta si nici nivelul comunicarii non verbale
19. Etiologia tulb pervazive de dezvoltare:
- teorii psihosociale: parinti reci emotional, detasati, obsesionali care si-au cerscut copii intr-
o atmosfera rigida, fara caldura afectiva, ducand in final la inghetarea emotionala a copiilor
autisti
- teorii genetice: posib exist unor fact genetici care sa infl aparitia comportamentului autist;
sunt cercetati cromozomii 15,5,X
- teorii neuroanatomice: afectarea unor arii ca: mezocortexul vechi filogenetic care include
lobii frontali, temporali si neostriatul, cerebelul si struct diencefalice conexe implicate in sist
de procesare senzoriala a atentiei; emisferul stang imatur; dilatarea cornului temporal al
ventriculului lateral stang la copii autisti
- ipoteze neurochimice: hiperserotoninemie, functionare hiperdopaminergica a SNC; copii
autisti produc cantitati mai mari de encefaline si endorfine
- teorii imunologice: autoanticorpi impotriva filamentelor neuronale axonale in serul copiilor
autisti, cat si autoanticorpi impotriva receptorilor serotoninergici
20. Criterii diagn DSM IV tulb autista:
- 1. Afectarea calitativa a interactiunii sociale manif prin:
- incapacitatea de a folosi adecvat comportamentele non verbale precum: privirea
ochi in ochi
- incapacitatea de a initia si dezvolta relatii cu cei de aceeasi varsta
- lipsa nevoii de a cauta motive de bucurie in relatia cu alte persoane
- absenta reciprocitatii emotionale si sociale
2. afectarea calitativa a comunicarii manif prin cel putin unul din urmat simpt:
- intarzierea sau absenta totala a dezv limbajului vorbit
- inabilitate profunda de a initia si sustine o conversatie cu alte persoane
- folosirea unui limbaj stereotip si repetitiv sau idiosincrazic
- absenta unui joc elaborat, spontan, sau a jocului social imitativ potrivit nivelului de
dezv
3. patternuri specifice de comportament cu interese si activitati restrictiv repetitive si
stereotipe manif prin cel putin unul din urmat simpt:
- preocupare anormala ca interes si intensitate pt un comportament stereotip si repetitiv
- inflexibilitate la schimbare
- manierisme motorii stereotipe si repetitive (rasuciri ale degetelor, mainilor)
- preocuparea permanenta pentru o anumita parte a unui obiect
4. functionarea anormala sau intarziere in dezv a cel putin uneia dintre urmat arii, cu debut
inainte de 3 ani:
- interactiune sociala
- limbaj folosit in relatie cu comunicarea sociala
- jocul simbolic si imaginativ
21. Caracteristici clinice tulb autista:
A. particularitati de comportament:
-a. modalitati de debut si specificul relatiilor sociale:
- in jurul varstei de 3 ani parintii incep sa se alarmeze ca fiul sau fiica lor
pare a fi surda, ca nu raspunde cand i se vorbeste, ca nu intoarce capul, ca
nu pare interesat de ce se intampla in jur
- copilul se poarta de parca n-ar vedea intrarea sau iesirea mamei din camera
- au o atitudine indif, detasata;
- nu sunt interesati de discutia cu ceilalti, nu arata preocupare pentru a-si
exprima sentimentele sau emotiile
- nu simt nevoia sa fie mangaiati, laudati
- nu privesc interlocutorul in ochi dand impresia ca se uita in gol
- nu plang daca se lovesc, par neatenti
- nu li se poate capta atentia sau interesul
- nu se joaca cu alti copii
- au o incapacitate profunda de a relationa empatic cu ceilalti
b. tulburarile particulare de limbaj:
- cu o afectare calitativa a comunicarii verbale si non verbale cat si a jocului
- cand limbajul nu a fost achizitionat, copilul pare ca nu intelege ce I se
spune sau intelege dar nu raspunde sau raspunsul este relativ
- cand limbajul a fost achizitionat: copilul parca vorbeste cu el si despre
el; are dificultati de a intelege unele cuvinte, iar eventuala utilizare a
cuvantului nou invatat nu se poate face decat in contextul si cu asocierea in
care el a fost invatat
- intelege greu verbele a da si a lua cat si utilizarea pronumelui personal
la persoana I;
- prezinta ecolalie imediata sau intarziata fara intentia de a comunica
c. comportamentul motor marcat de stereotipii si manierisme:
- prezinta frecvent miscari stereotipe precum falfaitul mainilor, topait,
mers pe varfuri, leganat
- poate avea gesturi, atitudini, miscari faciale sau posturi stereotipe pe care
le poate mentine un timp indelungat
- examineaza obiectele straine mirosindu-le sau atingandu-le cu limba,
ascultand zgomotul pe care il au
- poate repeta in mod stereotip diferite sunete fara valoare de comunicare
d. rezistenta la schimbar4e si repertoriu restrans de interese:
- orice modificare in mediul lor si in stereotipul lor de viata poate declansa o
stare emotionala accentuata cu tipete si agitatie bizara
- insista sa manance din aceeasi farfurie sau sa fie imbracat cu acelesi
hainute
- uneori mancarea trebuie preparata in acelasi mod
- insista sa fie respectat acelasi drum spre magazin
e. atasamentul particular pentru obiecte:
- prefera sa se joace cu obiecte, nu cu jucarii
- dezv uneori un atasament bizar fata de un ciob, o cheie, o sfoara, o cutiuta,
o bucata de material
- alteori prezinta aceeasi bizara atitudine, stereotipa fata de sunetul apei
care curge, fata de fosnetul hartiei
f. reactiile acute emotionale:
- orice modif in stereotip si ritual duce la anxietate si agitatie extrema
- se pot trage de par, se pot lovi in piept, isi pot musca degetul, se pot lovi
peste fata pana se invinetesc
- parca nu simt durerea nici a lor nici a altora
g. particularitatile jocului la copilul autist:
- jocul este sarac, stereotip si repetitiv, nu este elaborat, creativ; ei nu se
joaca ca ceilalti copii cu jucarii, ci cu obiecte (chei, sfoara, hartie, bucati de
panza)
B. Dezvoltarea intelecuala:
a. dezv intelectuala generala: 75-80% au deficit cognitiv, 70% au QI non verbal sub
70, iar 50% sub 50; numai 5% au un QI peste 100
b. deficite specifice de intelegere a limbajului: gandirea simbolica nu este dezv, de
aceea nu pot intelege ce simt si cum gandesc ceilalti; o particularit este existenta la
unii dintre ei a unei memorii de fixare excelenta (ex. pot memora date, cifre, pot
reproduce melodii auzite candva, isi pot aminti fapte si gesturi, amanunte pe care
ceilalti le-au uitat deja); au fost denumiti idioti savanti
C. Dezv somatica:
- majoritatea sunt armoniosi, eutrofici, fara anomalii fizice
- pot prezenta inversarea ritmului somn/veghe
- pot prezenta aversiune fata de unele alimente
- hipersensibilitate la sunete, la lumina
- sensibili la atingere
22. Criterii diagnostice DSM IV tulb Asperger:
existenta afectarii calitative a interactiunii sociale manif prin cel putin doua din urmat:
- afectare marcata a comport non verbale : absenta privirii ochi in ochi, lipsa
mobilitatii si expresivitatii faciale, inexistenta gesturilor
- incapacitate si esec in initierea relatiilor cu cei de o varsta
- lipsa spontaneitatii in exprimarea bucuriei sau placerii la intalnirea unei persoane
agreate si incapacitatea de a impartasi bucuria cu ceilalti
- lipsa reciprocitatii emotionale si sociale
existenta unui pattern de comport cu interes si activitati restrictive, repetative si stereotipe
manif prin cel putin unul din:
- existenta unei preocupari anormale ca intensitate si interes si care sunt caract prin
acelasi pattern restrictiv si stereotip
- aderenta inflexibila la rutina si ritualuri proprii non functionale
- manierisme motorii stereotipe si repetitive
- joc persistent u preocupare intensa pentru anumite parti ale obiectelor
prezenta acestor simptome det o afectare sociala, ocupationala sau in alte arii de
functionare
nu exista intarziere in dezv psihomotorie sau de limbaj
23. Criterii diagnostice DSM IV tulb hiperkinetica / deficit de atentie:
- grupeaza 18 semne cinice in doua liste distincte: una pt deficitul de atentie(inatentia), a
doua pt caract hiperactivit/impulsivitatii
A. fie 6 simptome cel putin din prima lista, fie 6 simpt cel putin din a doua lista
1. Inatentia:
adesea face greseli din neatentie la scoala sau in alta parte; nu da atentie
detaliilor
are dificultati in a-si mentine atentia in cursul jocului sau in timpul orelor de
scoala
pare a nu fi atent la ce I se spune sau la ce I se cere sa faca
nu are rabdarea cuvenita sa dea atentie instructiunilor si astfel nu reuseste sa-si
termine lectiile
nu reuseste sa dea atentia cuvenita sarcinilir si activitatilor
ii displace, evita sau devine agresiv cand este obligat sa depuna efort de atentie
si mental sustinut
pierde din neatentie lucruri sau obiecte care-I sunt necesare
este foarte usor de distras de catre orice stimul exterior
este foarte uituc in ceea ce priveste orarul si activitatile zilnice
2. Hiperactivitate / Impulsivitate:
se foieste intr-una pe scaun
de multe ori se ridica din banca in clasa sau de pe scaun cand este nevoit sa
stea asezat mai mult timp
cand ar trebui sa stea cuminte el nu reuseste si incepe sa alerge si sa
cotrobaie sau sa se catere
ii este foarte greu sa se joace in liniste
este tot timpul in miscare, parca ar fi condus de un motor
vorbeste mult, neintrebat
Impulsivitate:
raspunde neintrebat sau inainte ca interbarea sa fi fost formulata
este foarte nerabdator, are mari dificultati in a-si astepta randul la jocul cu
reguli
ii intrerupe sau ii deranjeaza pe ceilalti
B. simptomele de hiperactivitate, inatentie sau impulsivitaet sunt prezente inainte de 7
ani
C. prezenta simpt det disfunctionalitate fie acasa fie la scoala
D. dovada clara a afectarii clinice semnificative sociala, scolara, ocupationala
Sunt prez urmat tipuri de THDA:
- tipul combinat: deficit de atentie si hiperactivitate
- tipul predominant cu neatentie
- tipul predominant impulsiv hiperactiv
24. Factori etiologici tulb hiperkinetica/deficit de atentie:
- nu e o etiologie specifica
- exista studii de neurochimie si neurobiologie:
- modif metab monoaminelor la copii cu TDHA
- eficacitatea medicatieipsihostimulante (amfetamine)
- NA neadecvata in locus ceruleus
- neuroimagerie:
- Xe133, PET, MRI => scadere a fluxului sangvin in lobul frontal, nc caudat, gg
bazali
- genetica:
- caracter familial si genetic
- risc crescut la rude grad I
- risc mai mare la baieti
- fact dobanditi:
- cauze intra, perinatale si postnatale:
- toxemie gravidica
- expunere la nicotina, alcool, plumb
- infectii neonatale: CMV, v. rubeolic, toxoplasma
- complicatii la nastere
- greutate mica la nastere, encefalite, meningite in primul an de viata
- traumatisme craniene
- fact psihosociali:
- copii care traiesc in conditii neadecvate: fam dezorganizate, cu numar
mare de membrii, criminalitatea paterna, boli mintale materne
- subst chimice: salicilatii, aditivii alimentari, colorantii alimentari, arome,
conservantii, zahar rafinat
- mediul complex: TV, jocuri video, calculator, internet, parinti grabiti si
ocupati
25. Caract clinice tulb de opozitie:
- copilul pare adesea a fi greu de controlat si de dirijat; la 4 ani nu respecta ora de somn sau
de masa
- cand este refuzat adesea se infurie si plange sau tipa
- pe la 6 ani conflictele se centreaza pe refuzul de a se pregati pt scoala, la fel si venitul la
masa sau mersul la culcare
- agresivitatea este nesesizata in primii ani de viata desi copilul pare mai nervos, uneori
chiar loveste, zgarie sau bate; acte deliberate de distrugere a obiectelor apar adesea cand se
infurie: loveste cu piciorul in mobila, zgarie tapetul sau tranteste usile
- nu are rabdare, este mereu nelinistit => concentrarea atentiei este deficitara
- inconstant copii pot prezenta:
- anxietate
- spasm al hohotului de plans (intre 1 si 4 ani), ca raspuns la frustrare
- uneori oprirea respiratiei este prelungita si urmata de pierderea constientei sau
scurte convulsii
26. Criterii diagn tulb de opozitie:
- copilul are un pattern de comportament negativist, ostil si sfidator care dureaza de cel putin
6 luni
- din urmat 8 simptome sunt necesare cel putin 4 pt a putea pune diagn:
- adesea isi iese din fire
- adesea se cearta cu adultii
- adesea refuza sau sfideaza regulile stabilite de parinti
- adesea ii sacaie pe ceilalti
- adesea ii invinovateste pe ceilalti pt propriile lui greseli
- se supara si se infurie cu usurinta pe ceilalti
- este furios si nelinistit aproape tot timpul
- este nemultumit tot timpul
NB: se va lua in considerare acest comportament numai daca apare mai frecvent si este
mai grav decat la ceilalti copii de aceeasi varsta cu el
Dg # cu tulb psihotice sau de dispozitie
27. Caract clinice tulb de conduita copil 7-14 ani:
- comport agresiv
- furtul cu intentie, din necesitate, ca reactie de compensare sua supracompensare ivit din
dorinta de a afirma sau a castiga prestigiul fata de grup, ca reflectare a ostilitatii, de
razbunare, ca modalitate de asigurare a unei existente parazite; caract patologic este dat de
contextul general al trasaturilor de personalitate ale copilului si eventuala prezenta a altor
urme de suferinta sau boala psihica
- minciuna la inceput fantezii fara motive rezonabile
- comport exploziv iritant: deranjeaza orele, tranteste, arunca lucrurile
- piromania: activitate de grup; de obicei, prezinta si alte tulburari
28. Caract clinice tulb de conduita adolescent:
- agresivitate fizica
- furtul si violarea proprietatilor (vandalismul)
- absenta de la scoala (chiulul)
- activit antisociale: consum de droguri, ofense sexuale, violuri, abuz sexual asupra altora
mai mici
- probleme asociate: pot prez si tulb emotionale; sunt tensionati, anxiosi, exprimand depresie
si anxietate
29. Criterii diagn DSM IV tulb de conduita:
- exista un pattern persistent de comport care incalca drepturile si normele sociale si care se
manif de cel putin 12 luni (3 sau mai multe criterii)
- cel putin un criteriu a fost prezent in ultimele 6 luni:
a. agresivitatea fata de persoane sau animale:
terorizeaza, ameninta si intimideaza pe ceilalti
initiaza frecvent lupte fizice
a folosit o arma care poate cauza o afectare serioasa altei persoane
a fost nemilos, crud cu alte persoane, animale
a furat in timp ce se confrunta cu victima
a violat sau fortat pe cineva la un act sexual
b. distrugerea proprietatii:
a dat foc cu intentie si a cauzat o afectare serioasa a proprietatii altei persoane
a distrus cu intentie proprietatea altor persoane
a spart casa, masina unei persoane
minte pt obt unor bunuri sau favoruri
a furat lucruri de valoare fara a se confrunta cu victima
c. incalcari grave ale normelor sociale:
adesea sta afara noaptea fara acordul parintilor inca de la 13 ani
a fugit de acasa noaptea de cel putin doua ori
deseori chiuleste de la scoala incepand inca de la 13 ani
Tulb de conduita afecteaza semnificativ functionarea scoalra si de conduita; este exclus cel care a
depasit 18 ani
30. Criterii diagn DSM IV enurezis
- nu se datoreaza unei boli organice si prez urmat criterii de diagn:
- repetate emisii de urina in pat in timpul somnului sau in haine in timpul zilei (fie ca
sunt involuntare sau voluntare)
- comport devine semnificativ clinic cu o frcv de 3 ori/sapt pt cel putin 3 luni
consecutiv, putand fi declansat si de fact stresanti (sociali, scolari, ocupationali)
- copilul trebuie sa aiba mai mult de 5 ani varsta cronologica sau varsta mintala in
jur de 5 ani
- comport nu se dat unor coli organice (DZ, spina bifida, epilepsie)
Forme:
- enurezis nocturn/diurn
- enurezis primar/secundar
31. Criterii diagn DSM IV encoprezis:
- eliminari de materii fecale repetate, voluntare sau involuntare, in locuri nepotrivite (pe
podea, in pantaloni, in diferite colturi ale camerei)
- acest eveniment se repeta cel putin o data pe luna pe timp de 3 luni consecutiv
- varsta cronologica la care se poate considera encoprezis este de 4 ani (sau echivalentul niv
de dezv intelectuala)
- acest comport nedorit nu este provocat de folosirea laxativelor sau unei cond organice
(malform rectale, prolaps rectal, anomalii sfincteriene) sau unei cond medicale (boala diareica
acuta, boala Hirschprung)
32. Caract clinice encoprezis:
- debutul poate sa se manif continuu de la nastere sau poate apare dupa o per de control
sfincterian
- nu se dat unei tulb organice digestive, metabolice sau unor malform
- se asociaza de cele mai multe ori o usoara constipatie
- murdarirea chilotilor este frecv, apare de mai multe ori pe zi si in cantit mici
- nu prea apare la scoala, ci dupa ce copilul s-a intors acasa, s-a relaxat si atunci este partial
involuntar
- acest comport este interpretat ca fiind un gest de ostilitate din partea copilului
- atitud copilului fata de murdarire este variabila: unii neaga, dar in mom in care percep
mirosul, se duc si se schimba; altii se jeneaza, se rusineaza si-si ascund hainele murdare
- uneori copii fol mat fecale ca modalitate de exprimare a agresivitatii si murdaresc peretii,
mobile, etc
- murdarirea poate repr o modalit de a-si pastra statutul de copil mic fata de care trebuie sa
ai mare grija
- in ciuda inteligentei lor, acesti copii nu stiu sa-si exprime dorinta de afirmare si
recunoastere printre membrii familiei sau la scoala, printre colegi
33. Forme clinice encoprezis:
-cu constipatie si incontinenta surplusului
-fara constipatie si incontinenta
- retensiv
- neretensiv
- primar (in care copilul nu a avut niciodata control sfincterian)
- secundar (in care perturbarea se dezv dupa o perioada de stabilire a continentei)
34. Caract clinice tulb de conversie
35. Caract clinice tulb disociativa
36. Caract durerii psihogene