Sunteți pe pagina 1din 134

TEST 1

1. n funcie de mecanismele interne prin care se realizeaz, imaginaia


cuprinde niveluri funcionale, printre care:
a. nivelul fanteziei;
b. nivelul reveriei;
c. nivelul idealfantastic;
d. imaginaia reproductiv.
!. "are dintre urmtorii termeni are statut de derivat #i subordonat celorlali
doi:
a. comunicarea;
b. limba;
c. limba$ul;
d. nici unul.
%. &rintre particularitile dinamicii activitii bazate pe e'citaia #i in(ibiia
proceselor nervoase superioare )nt*lnim:
a. indicele impulsivitii;
b. intensitatea fenomenelor psi(ice;
c. capacitatea de relaionare interuman;
d. frecvena reaciilor psi(ice.
+. ,spunsul primordial al omului la stimulii e'terni este:
a. senzorial;
b. perceptiv;
c. emoional;
d. cognitiv.
-. .nterpretarea naturii #i locului motivaiei )n S&/ are la baza principiul:
a. internalistdeterminist;
b. e'ternalistdeterminist;
c. interaciunii circulare subiectmediu;
d. activismului intern.
0. 1intre verigile sistemului de comunicare, cea care mi$loce#te a$ungerea
mesa$ului la destinaie este:
a. emitorul;
b. canalul;
c. semnalul;
d. codul.
2. 1intre operaiile g*ndirii fac parte:
a. transformrile;
b. coninutul comportamental;
c. clasele;
d. evaluarea.
3. ,eactualizarea planurilor ce vor fi realizate )n viitor define#te urmtoare
caracteristic a memoriei:
a. diversitatea;
b. eterogenitatea;
c. implicarea )n prezent;
d. dimensiunea prospectiv.
4. &rintre cele trei laturi ale informaiei se numr:
a. latura semantic;
b. latura instrumental;
c. latura univoc;
d. latura calitativ.
15. ,efularea este procesul de:
a. )mpingere )n incon#tient a unui coninut motivaional;
b. a unui coninut motivaional neplcut;
c. stopare din con#tiin a dorinelor care nu pot fi satisfcute;
d. limitare a satisfacerii unei trebuine;
e. stopare a satisfacerii unei trebuine.
11. n funcie de durat, formele memoriei se )mpart )n:
a. voluntar #i involuntar;
b. mecanic #i logic;
c. senzorial #i de lung durat;
d. fidel #i complet.
1!. n sens larg, termenul de caracter este sinonim cu:
a. aptitudini;
b. fire;
c. temperament;
d. personalitate.
1%. 1intre produsele g*ndirii fac parte:
a. memoriile;
b. relaiile;
c. comportamentele;
d. cuvintele.
1+.1intre parametrii folosii pentru investigarea #i evaluarea nivelului de
dezvoltare #i eficien a memoriei face parte:
a. conte'tualitatea;
b. fidelitatea;
c. selectivitatea;
d. mi$locirea.
1-. 1e regul e'travertiii se )nt*lnesc printre:
a. actori;
b. v*nztori;
c. politicieni;
d. profesori;
e. copii.
10. 6eninerea timp )ndelungat a efortului caracterizeaz:
a. perseverena;
b. tria #i fermitatea;
c. independena #i iniiativa;
d. autocontrolul.
12. "on#tiina de sine se formeaz la:
a. v*rsta de % ani;
b. v*rsta de 0 ani;
c. pubertate;
d. adolescen.
13. 6anifestrile temperamentale caracterizeaz:
a. limba$ul #i g*ndirea;
b. motivaia #i afectivitatea;
c. voina #i atenia;
d. )ntreaga personalitate.
14. .maginea de sine, )n cadrul sistemului de personalitate, aparine:
a. subsistemului instrumental;
b. subsistemului perceptiv;
c. subsistemului de orientare #i proiecie;
d. subsistemului de comunicare #i relaionare.
!5. "omunicarea se poate analiza #i evalua dup unul dintre urmtorii
indicatori:
a. latura cantitativ;
b. latura calitativ;
c. promptitudine;
d. limb.
!1. &entru a )nva mai u#or #i mai bine, intensitatea impulsului motivaional
trebui s fie:
a. foarte mare;
b. foarte s1ab;
c. moderat;
d. dublat de afectivitate.
!!. 7uncia reglatoare a afectivitii )n raport cu activitatea intervine )n
momentul:
a. final;
b. de proiectare;
c. de sistematizare;
d. de organizare.
!%. 6ecanismul ateniei )ndep1ine#te rolul de:
a. activare centralizat;
b. selectare #i combinare;
c. filtrare #i activare;
d. activare focalizat.
!+. 1eprinderea devine abilitate )n:
a. faza )nvrii analitice;
b. faza articulrii #i sistematizrii;
c. faza perfecionrii #i desv*r#irii;
d. faza automatizrii.
!-. 1efiniia ,,un sistem de semne #i reguli logicogramaticale elaborat istoric
ce serve#te ca instrument de codificare #i transmitere a informaiei procesul
real al comunicrii8 este a:
a. limbii;
b. limba$ului;
c. semnalului;
d. semanticii.
!0. 9ptitudinile muzicale cuprind componente ale:
a. memoriei;
b. voinei;
c. imaginaiei;
d. motivaiei.
!2. ,espectul fa de ceilali reprezint o atitudine:
a. fa de sine;
b. fat de activitate;
c. fa de munc;
d. fa de societate.
!3. 1up traiectoria pe care o urmeaz procesul g*ndirii raionamentul ia trei
forme, printre care:
a. inductiv;
b. productiv;
c. de desemnare;
d. de decizie.
!4. "*nd un individ mn*nc tot timpul:
a. starea obiectiv de necesitate se menine permanent;
b. starea subiectiv de necesitate nu se manifest;
c. starea de necesitate obiectiv a fost satisfcut #i cea subiectiv continu;
d. starea obiectiv de necesitate nu sa produs.
%5. Teoria activist a formrii deprinderilor este reprezentat de:
a. ,. 1escartes;
b. 9. "omte;
c. 9ristotel;
d. &laton.
%1. &rintre trsturile proceselor afective, )nt*lnim:
a. convertibilitatea;
b. tria;
c. ritmul;
d. perseverena.
%!. 7uncia limba$ului prin care formulele verbale pot substitui, )n anumite
situaii, obiecte, fenomene #i relaii concrete este funcia:
a. de comunicare;
b. de reprezentare;
c. dialectic;
d. e'presiv.
%%. &si(ologul :ean &iaget a identificat printre stadiile dezvoltrii intelectului
inteligena:
a. operatorie concret;
b. logicomatematic;
c. natural;
d. orientrii spaiale.
%+. Sentimentul dreptii reprezint un sentiment:
a. social;
b. moral;
c. al adevrului;
d. estetic.
%-. "urba uitrii a fost trasat, )n urma e'perimentelor, de ctre:
a. Ebbing(aus;
b. 7reud;
c. &iaget;
d. 9llport.
%0. 1istraii se )nt*lnesc mai mult printre:
a. oameni de #tiin;
b. copii;
c. arti#ti;
d. oameni )n v*rst.
%2. ;ocul central ocupat de g*ndire )n S&/ const )n faptul c:
a. regleaz comportamentul;
b. asigur adaptarea la mediu;
c. integreaz informaiile venite din mediul intern #i e'tern;
d. funciile con#tiinei )#i gsesc e'presia )n dinamica g*ndirii.
%3. 7actorul < cuprinde, printre ali factori:
a. memoria;
b. afectivitatea;
c. atenia;
d. voina.
%4. Sentimentul Eului este, dup ,ibot:
a. emoie inferioar;
b. emoie superioar;
c. emoie primar;
d. emoie comple'.
+5. =rice problem are o latur:
a. general #i particular;
b. obiectiv #i subiectiv;
c. simpl #i comple';
d. concret #i abstract.
+1. &rintre funciile motivaiei )nt*lnim:
a. funcia de reglare a conduitei;
b. funcia de susinerepotenare;
c. funcia de optimizare a efortului;
d. funcia de restabilire a ec(ilibrului biologic #i psi(ic.
+!. "ele doua forme ale operaiilor instrumentale ale g*ndirii sunt:
a. generalizarea #i abstractizarea;
b. algoritmica #i euristica;
c. concretizarea #i abstractizarea;
d. analiza #i sinteza.
+%. Tipul temperamental somatoton se caracterizeaz prin:
a. nevoia de somn;
b. plcerea rela'rii;
c. plcerea de a munci;
d. agresivitate.
++. >oina este un proces psi(ic comple' prin intermediul cruia omul:
a. )nc(eie o aciune;
b. se abine de la o aciune;
c. reactualizeaz un act;
d. relateaz o aciune.
+-. n funcie de poziia motivului )n raport cu activitatea, formele motivaiei
se )mpart )n:
a. intrinsec #i e'trinsec;
b. )nnscut #i dob*ndit;
c. primar #i secundar;
d. simpl #i comple'.
TEST 2
1. 1up posibilitatea real de satisfacere a strilor de necesitate, e'ist:
a. stri motivaionale imposibil de satisfcut;
b. stri de motivaie satisfcute continuu;
c. stri motivaionale satisfcute intermitent;
d. stri motivaionale nerelevante.
!. "omunicarea se define#te ca fiind o relaie de sc(imb:
a. de mrfuri;
b. de obiecte;
c. de e'perien;
d. de informaie.
%. 9fectivitatea este condiionat de:
a. deficitul de informaie despre stimul;
b. surplusul de informaie despre stimul;
c. cantitatea optima de informaie despre stimul;
d. diversitatea informaiilor despre stimul.
+. Teoria determinismului supraindividual consider c voina este:
a. o for spiritual )n sine;
b. modalitatea de a dep#i orice obstacol;
c. determinat de personalitatea fiecruia;
d. un instrument subordonat destinului.
-. n funcie de gradul de structurare e'ist:
a. trebuine biologice #i fiziologice;
b. de cunoa#tere;
c. interne #i e'terne;
d. simple #i comple'e.
0. &rintre cele trei laturi ale informaiei se numr:
a. latura statisticomatematic;
b. latura fizic;
c. latura calitativ;
d. latura social.
2. .maginaia reproductiv se realizeaz prin obinerea unor imagini care:
a. )#i au corespondena )n memorie;
b. )#i au corespondena )n coninuturile )nvate;
c. )#i au corespondena )n e'periena anterioar a individului;
d. )#i au corespondena )n triri anterioare ale subiectului.
3. 1intre operaiile g*ndirii fac parte:
a. sistemele;
b. unitile;
c. memoria;
d. coninutul semantic.
4. Eterogenitatea ca trstur a memoriei se refer la:
a. legtura ei cu alte procese psi(ice;
b. legtura ei cu operaiile g*ndirii;
c. dimensiunea prospectiv;
d. diversitatea tipurilor de informaii.
15. ;apsusurile reprezint reacii ,,aberante8 produse de:
a. neselectarea comportamentului de satisfacere;
b. nesemnalizarea cone'iunii inverse la blocul de comand con#tient;
c. necon#tientizarea motivului;
d. neprelucrarea semnalelor )n blocul de comand con#tient.
11.7uncia limba$ului care const )n asigurarea transmiterii informaiei de la o
persoan la alta este funcia:
a. de comunicare;
b. de reglare;
c. ludic;
d. dialectic.
1!. 1intre tipurile temperamentale descrise de ?ippocrates #i <alenus fac
parte:
a. atletic;
b. astenic;
c. sangvinic;
d. endomorf.
1%. &rintre calitile voinei se numr:
a. ambiia;
b. independena #i iniiativa;
c. autocunoa#terea;
d. (otr*rea.
1+. Tipului somatic ectomorf descris de S(eldon )i corespunde
temperamentul:
a. sangvinic;
b. cerebroton;
c. limfatic;
d. introvertit.
1-. 9sociaia rebel a ideilor caracterizeaz oamenii:
a. creativi;
b. preocupai;
c. fantezi#ti;
d. distrai.
10. 9tunci c*nd un om trece de la iubire la ur, se manifest:
a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. convertibilitatea proceselor afective.
12. 6inciuna reprezint o atitudine fa de:
a. munc;
b. familie;
c. lume #i via;
d. ceilali.
13. 1intre trsturile principale ale procesului global al g*ndirii face parte,
dup <uilford:
a. cursivitatea;
b. integralitatea;
c. unitatea informaional;
d. dinamica.
14. n structura Eului putem identifica:
a. Sinele;
b. "on#tientul;
c. .ncon#tientul;
d. Eul material #i social.
!5. n funcie de prezena sau absena controlului voluntar formele memoriei
se )mpart )n:
a. mecanic #i logic;
b. fidel #i infidel;
c. voluntar #i involuntar;
d. de scurt #i de lung durat.
!1. :ean &iaget consider c inteligena este:
a. un comple' de aptitudini intelectuale;
b. o relaie de adaptare a organismului la mediu;
c. integrarea informaiei )n sistemul cuno#tinelor;
d. aptitudinea de a rezolva e'erciii matematice #i a utiliza cuvinte.
!!. Sistemul de personalitate cuprinde printre subsisteme:
a. subsistemul bioenergetic;
b. subsistemul perceptiv;
c. subsistemul intelectual;
d. subsistemul de comunicare #i relaionare.
!%. n S&/, caracterul reprezint latura:
a. dinamicoenergetic;
b. relaionalvaloric;
c. instrumentaloperaional;
d. de orientare #i finalizare.
!+. 1up traiectoria pe care o urmeaz procesul g*ndirii, raionamentul ia trei
forme, printre care:
a. proiectiv;
b. deductiv;
c. de decizie #i control;
d. de negare.
!-. 1intre parametrii folosii pentru investigarea #i evaluarea nivelului de
dezvoltare #i eficien a memoriei face parte:
a. selectivitatea;
b. logica;
c. completitudinea;
d. activismul.
!0. &rincipalul instrument de comunicare cu noi )n#ine este:
a. limba$ul e'tern;
b. limba$ul scris;
c. limba$ul oral;
d. limba$ul intern.
!2. .mmanuel @ant a clasificat emoiile )n:
a. simple #i comple'e;
b. inferioare #i superioare;
c. stenice #i astenice;
d. primare #i secundare.
!3. 7ormarea unui model mintal al aciunii se )nt*lne#te )n:
a. faza iniial a formrii deprinderii;
b. faza )nvrii analitice;
c. faza articulrii #i sistematizrii;
d. faza automatizrii.
!4. &si(ologul :ean &iaget a identificat printre stadiile dezvoltrii intelectului
inteligena:
a. academic;
b. preoperatorie formal;
c. operatorie senzorial;
d. operatorie motorie.
%5. ,eprimarea este procesul de:
a. )mpingere )n incon#tient a unui coninut motivaional inacceptabil social.
b. limitare a satisfacerii unei trebuine;
c. )mpingere )n incon#tient a unui coninut motivaional;
d. )ngrdirea satisfacerii unei trebuine.
%1. 1intre verigile funcionale ale limba$ului face parte:
a. veriga verbal;
b. veriga nonverbal;
c. veriga cone'iunii inverse;
d. veriga instrumental.
%!. n funcie de gradul de implicare a subiectului, deprinderile pot fi:
a. active #i pasive;
b. statice #i dinamice;
c. simple #i comple'e;
d. verbale #i intelectuale.
%%. Tririle emoionale se manifest prin rspunsul emoional:
a. primar;
b. secundar;
c. global;
d. persistent.
%+. Starea de necesitate devine o condiie a normalitii dac:
a. este meninut continuu;
b. este )nlturat;
c. este provocat;
d. este intermitent.
%-. Spiritul de observaie este o component a aptitudinii:
a. muzicale;
b. te(nice;
c. matematice;
d. pedagogice.
%0. ,ezolvarea unei ecuaii de gradul doi este rezolvarea unei probleme:
a. bine definite;
b. slab definite;
c. nedefinite;
d. de matematic.
%2. >oina este un proces psi(ic comple' prin care omul:
a. e'ecut o aciune;
b. proiecteaz o aciune;
c. reactualizeaz o aciune;
d. finalizeaz o aciune.
%3. "orectitudinea transmisiei mesa$ului poart denumirea de:
a. semantica;
b. completitudine;
c. fidelitate;
d. promptitudine.
%4. &entru un cercettor, interesul pentru cunoa#tere reprezint o motivaie:
a. )nnscut;
b. dob*ndit;
c. biologic;
d. intrinsec.
+5. 1intre cauzele uitrii face parte:
a. nesolicitarea )ndelungat a materialului;
b. memoria mecanic;
c. memoria logic;
d. volumul memoriei.
+1. 9variia reprezint:
a. un sentiment;
b. o dispoziie;
c. o stare de afect;
d. o pasiune.
+!. <*ndirea le confer celorlalte procese psi(ice dimensiunea:
a. integralitii;
b. raionalitii;
c. propensiunii;
d. adecvrii la realitate.
+%. ,eamintirea unei bucurii este un act de atenie:
a. voluntar;
b. involuntar;
c. instinctiv;
d. interioar.

++. =succesiune strict determinat de pa#i pentru rezolvarea unei probleme
poart denumirea de:
a. algoritmica;
b. euristica;
c. generalizare;
d. abstractizare.
+-. Temperamentul cerebroton se caracterizeaz prin:
a. voce puternic;
b. plcerea rela'rii;
c. tendina de izolare;
d. e'traversie.
TEST 3
1. 9tenia intelectual presupune participarea urmtoarelor procese psi(ice:
a. reprezentarea;
b. afectivitatea;
c. memoria;
d. motivaia.

!. "are dintre urmtoarele laturi ale informaiei e'prim legtura dintre mesa$
#i obiectul sau evenimentul despre care se informeaz:
a. latura semantic;
b. latura utilitar;
c. latura cantitativ;
d. latura pragmatic.
%. 1intre operaiile g*ndirii fac parte:
a. cunoa#terea;
b. relaiile;
c. simbolistica;
d. implicaiile.
+. &rintre funciile motivaiei )nt*lnim:
a. funcia de selectare, activare, declan#are;
b. funcia de dinamizare a personalitii;
c. funcia (omeostatic;
d. funcia de stabilizare #i ec(ilibrare.
-. &rintre verigile sistemului de comunicare se numr:
a. cele dou sau mai multe persoane )ntre care se face transferul de informaie;
b. codul;
c. bloca$ele;
d. atmosfera )n care se desf#oar comunicarea.
0. n funcie de gradul de comple'itate, deprinderile pot fi:
a. active #i pasive;
b. statice #i dinamice;
c. simple #i comple'e;
d. verbale #i intelectuale.
2. n funcie de efectul reglator al sistemului personalitii formele motivaiei
pot fi:
a. (omeostatic, de optimizare #i dezvoltare;
b. )nnscut, dob*ndit;
c. e'trinsec #i intrinsec;
d. biologic #i fiziologic.
3. 7recvena )ntro unitate de timp a manifestrilor psi(ice caracterizeaz:
a. ritmul reaciilor psi(ice;
b. tempoul reaciilor psi(ice;
c. e'presivitatea reaciilor psi(ice;
d. ad*ncimea #i tria reaciilor psi(ice.
4. "ea mai comple' form a imaginaiei este:
a. reveria;
b. imaginaia productiv;
c. imaginaia artistic;
d. imaginaia politic.
15. .nterpretarea naturii #i locului motivaiei )n S&/ are la baza principiul
a. internalistdeterminist;
b. e'ternalistdeterminist;
c. interaciunii circulare subiectmediu;
d. activismului intern.
11. 1up <uilford, printre trsturile principale ale procesului global al
g*ndirii se numr:
a. integralitatea;
b. dinamica;
c. unicitatea;
d. elaborarea.
1!. ,olul afectivitii poate fi:
a. de alert #i activare energetic;
b. de susinere #i orientare a comportamentului;
c. iniiere #i finalizare a comportamentului;
d. de iniiere #i susinere a comportamentului.
1%. "aracterul este:
a. )nnscut;
b. dob*ndit;
c. ereditar;
d. at*t )nnscut, c*t #i dob*ndit.

1+. &roprietatea pstrrii ,,urmelor8 stimulilor aparine:
a. numai memoriei;
b. memoriei #i altor procese psi(ice;
c. )ntregului sistem psi(ic uman;
d. )ntregii materii.
1-. "a nucleu al personalitii, Eul are origine:
a. biologic;
b. social;
c. )nnscut;
d. dob*ndit.
10. E'travertiii sunt oameni care:
a. au o mare mobilitate a ateniei;
b. au atenie distributiv;
c. sunt distrai;
d. au atenia orientata spre lumea e'terna.
12. "ele dou variante ale limba$ului verbal, oral #i scris, sunt caracteristice
limba$ului:
a. e'tern;
b. intern;
c. pasiv;
d. activ.
13. :ocul de #a( este rezolvarea unei probleme:
a. bine definite;
b. nedefinite;
c. slab definite;
d. de g*ndire.
14. /tilizarea limba$ului )n cadrul efortului voluntar se face prin e'presii ca:
a. ,,)mi place s fac8;
b. ,,trebuie s fac8;
c. ,,f a#aA a#a se face8;
d. ,,nam ce face8.
!5. 7uncia limba$ului de obinere a informaiilor prin diri$area operaiilor de
analiza #i sinteza poarta denumirea de funcie:
a. de comunicare;
b. de cunoa#tere;
c. e'presiv;
d. de reprezentare.
!1. 1up traiectoria pe care o urmeaz procesul g*ndirii, raionamentul ia %
forme printre care:
a. de afirmare;
b. de negare;
c. analogic;
d. imaginativ.
!!. .nteresele reprezint:
a. stri de necesitate;
b. trebuine de supravieuire;
c. stri motivaionale simple;
d. suma motivaiilor.
!%. 1eprinderea de a aprinde c(ibritul este:
a. o deprindere intelectual;
b. motorie;
c. de )nvare;
d. simpl.
!+. 6emoria involuntar )nregistreaz )ndeosebi:
a. mi$loacele #i scopurile aciunii;
b. evenimente care impresioneaz;
c. date interesante;
d. situaii )ncrcate emoional.
!-. <elozia reprezint ca trstur a proceselor afective:
a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. ambivalena;
d. durata.
!0. &rintre calitile voinei se numr:
a. autocontrolul;
b. rezistena la frustrare;
c. decizia;
d. ambiia.
!2. 1intre operaiile g*ndirii fac parte:
a. sistemele
b. unitile
c. memoria
d. coninutul semantic.
!3. n tipologia lui @retsc(mer intr tipul:
a. astenic;
b. coleric;
c. endomorf;
d. e'travertit.
!4. &rintre cele trei laturi ale informaiei se numr:
a. latura social;
b. latura pragmatic;
c. latura fizicomatematic;
d. latura unilateral.
%5. "omportamentul de surpriz face parte din comportamentele:
a. globale;
b. secundare;
c. persistente;
d. fiziologice.
%1. .nteligena senzoriomotorie se bazeaz pe:
a. aciunea e'tern direct cu obiectele;
b. utilizarea limba$ului;
c. stabilirea de relaii interpersonale;
d. combinarea imaginilor )n categorii.
%!. .nteligena social reprezint:
a. capacitatea de a )nelege comportamentul celorlali;
b. operarea eficient cu obiecte materiale;
c. aptitudinea de a utiliza cuvinte;
d. aptitudinea de a te folosi de relaii.
%%. 1intre parametrii folosii pentru investigarea #i evaluarea nivelului de
dezvoltare #i eficien a memoriei face parte:
a. volumul;
b. selectivitatea;
c. mi$locirea;
d. conte'tualitatea.
%+. ,apiditatea emiterii #i transmisiei mesa$ului poart denumirea de:
a. pragmatism;
b. promptitudine;
c. fidelitate;
d. completitudine.
%-. Stima de sine reprezint:
a. o stare de afect;
b. o dispoziie afectiv;
c. un sentiment;
d. o pasiune.
%0. Boiunea de frustrare a fost elaborat de:
a. Sigmund 7reud;
b. ,ene 1escartes;
c. 9ugust "omte;
d. "arl :ung.
%2. "*nd alctuii sc(eme #i rezumate, utilizai:
a. g*ndirea convergent;
b. g*ndirea divergent;
c. evaluarea;
d. limba$ul.
%3. Temperamentul reprezint )n sistemul de personalitate, subsistemul:
a. fiziologic;
b. bioenergetic;
c. instrumental;
d. de autoregla$.
%4. 9titudinea fa de sine este o component a:
a. imaginii de sine;
b. stimei de sine;
c. con#tiinei de sine;
d. respectului de sine.
+5. 1intre cauzele uitrii face parte:
a. insuficienta consolidare )n etapa memorrii;
b. conte'tul;
c. absena imperativului ,,trebuie8;
d. lapsusul.

+1. n funcie de criteriul formalcantitativ, procesele afective se )mpart )n:
a. stenice, astenice #i indiferente;
b. primare, comple'e #i superioare;
c. comple'e, secundare, inferioare;
d. intense, lente, de durat.
+!. =peraia instrumental a g*ndirii prin care subiectul analizeaz, compar
#i alege dintro mare varietate de ci posibile poart denumirea de:
a. euristic;
b. algoritmic;
c. raionalizare;
d. concretizare.
+%. 7a de capacitate, aptitudinea este:
a. un rezultat;
b. o condiie;
c. o cauz;
d. un efect.
++. 7irea omului se refera la:
a. atitudini;
b. aptitudini;
c. temperament;
d. caracter.
+-. 9tenia involuntar poate fi provocat de:
a. e'perien anterioar;
b. o durere;
c. iniiativa proprie;
d. mi#carea stimulilor.
TEST 4
1. 1intre operaiile g*ndirii fac parte:
a. clasele;
b. relaiile;
c. unitile;
d. g*ndirea divergent.
!. ,,Bevoia )l )nva pe om8 e'prim:
a. rolul negativ al frustrrii;
b. relaia dintre motivaie #i )nvare;
c. relaia dintre motivaie #i activitate;
d. rolul pozitiv stimulator al dezvoltrii personalitii.

%. &unctul de vedere ni(ilist )n psi(ologie se refera la:
a. emoiile negative;
b. rolul perturbator al afectivitii;
c. neadoptarea unui anumit punct de vedere;
d. controlul afectivitii.
+. Starea de atenie se poate constata:
a. orientarea privirii;
b. poziia picioarelor;
c. poziia m*inilor;
d. poziia ridurilor de pe frunte.
-. "omunicarea se poate analiza #i evalua dup unul dintre urmtorii
indicatori:
a. fidelitatea;
b. latura pragmatic;
c. latura semantic;
d. bilateralitate.
0. "a faz a actului voluntar, e'ecuia este compus din:
a. operaii refle'e;
b. operaii mintale;
c. operaii materiale;
d. operaii concrete.
2. 7uncia limba$ului care const )n facilitarea e'teriorizrii unor triri
subiective comple'e prin intonaie, ritm, pauze, accente este funcia:
a. de reprezentare;
b. e'presiv;
c. ludic;
d. de reglare.
3. Strile de necesitate umane prezint laturi:
a. e'clusiv obiective;
b. e'clusiv subiective;
c. obiective #i subiective;
d. e'terne #i interne.
4. .dentitatea de sine se formeaz p*n la:
a. v*rsta de % ani;
b. v*rsta de 0 ani;
c. pubertate;
d. adolescen.
15. >iteza cu care vorbim caracterizeaz:
a. ad*ncimea #i tria fenomenelor psi(ice;
b. intensitatea fenomenelor psi(ice;
c. ritmul #i viteza fenomenelor psi(ice;
d. e'presivitatea psi(ic.
11. Bivelul de dezvoltare a unei aptitudini se poate evalua dup indicatorii:
a. originalitate;
b. stabilitate;
c. pricepere;
d. deprindere.
1!. &rintre formele memoriei )nt*lnim:
a. memoria biologic;
b. memoria faptelor;
c. memoria aciunilor;
d. memoria datelor.
1%. .nteligena social reprezint:
a. capacitatea de a stabili relaii umane;
b. operarea eficient cu obiecte materiale;
c. aptitudinea de a utiliza cuvinte;
d. aptitudinea de a te folosi de relaii.
1+. &rintre fazele actului voluntar )nt*lnim:
a. apariia impulsului #i stabilirea prealabil a scopului;
b. informarea asupra aciunii;
c. identificarea unui interes;
d. renunarea la aciune.
1-. 1up <uilford, printre trsturile principale ale procesului global al g*ndii
se numr:
a. structurarea;
b. fle'ibilitatea;
c. dinamica;
d. integralitatea.
10. Termenul de ,,persoan8 reprezint:
a. un om obi#nuit;
b. orice om normal;
c. un om cu personalitate;
d. o e'primare statistic.
12. "aracterul se formeaz:
a. la na#tere;
b. la maturitate;
c. )n copi1rie #i la adolescen;
d. la adolescen.
13. 9tributul de ,,involuntar8 poate fi aplicat urmtoarelor procese ale
memoriei:
a. memorrii #i pstrrii;
b. pstrrii #i reactualizrii;
c. memorrii, pstrrii #i reactualizrii;
d. memorrii #i reactualizrii.
14. =ptimismul, ca trstur a proceselor afective reflect:
a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. ambivalena proceselor psi(ice.
!5. 7idelitatea transmiterii unui mesa$ e condiionat de:
a. valorile semnalelor intensitate, frecvena, durata;
b. completitudine;
c. promptitudine;
d. utilitarism.
!1. 1up natura )nsu#irilor pe care le reflect, noiunile se )mpart )n:
a. empirice #i #tiinifice;
b. concrete #i abstracte;
c. primare #i secundare;
d. generale #i particulare.

!!. ;egea optimului motivaional se asociaz cu:
a. legile percepiei;
b. legile sensibilitii;
c. legea intensitii moderate a afectivitii;
d. legile memoriei.
!%. Temperamentul are un caracter:
a. dob*ndit;
b. )nnscut;
c. parial )nnscut, parial dob*ndit;
d. educat.
!+. "a #i calitate a voinei, originalitatea conduitei caracterizeaz:
a. perseverena;
b. tria #i fermitatea;
c. independena #i iniiativa;
d. autocontrolul.
!-. 1intre trsturile eseniale ale memoriei, cea care reorganizeaz logic
materialul #i )i stabile#te legtura cu strile de necesitate ale subiectului este:
a. faptul c e activ;
b. volumul;
c. trinicia;
d. promptitudinea.
!0. 1intre verigile funcionale ale limba$ului face parte:
a. veriga de e'ecuie, motorie;
b. veriga de reglare;
c. veriga de autocontrol;
d. veriga ludic.
!2. &rintre funciile motivaiei )nt*lnim:
a. funcia de ec(ilibrare #i autocontrol;
b. funcia de orientare #i direcionare;
c. funcia de semnalizare #i con#tientizare;
d. funcia de integrare #i sistematizare.
!3. .ntelectul poate fi )nt*lnit:
a. numai la fiinele dotate cu sistem nervos;
b. at*t la animale c*t #i la oameni;
c. numai la oameni;
d. la fiinele superioare.
!4. Euforia suporterilor unei ec(ipe de fotbal reprezint:
a. o trire de esen organic;
b. o stare de afect;
c. o emoie stenic;
d. o emoie superioar.

%5. n funcie de coninutul #i specificul activitilor umane e'ist forme ale
imaginaiei ca:
a. visul de perspectiv;
b. imaginaia #tiinificote(nic;
c. imaginaia managerial;
d. imaginaia creatoare.
%1. E'travertiii se caracterizeaz prin:
a. plcerea de a munci;
b. sociabilitate;
c. calm;
d. stabilitate afectiv.
%!. ;apsusurile #i bloca$ele temporare fac parte din urmtoarea form a
uitrii:
a. total;
b. parial;
c. situaional;
d. normal.
%%. n funcie de criteriul genetic formele motivaiei se )mpart )n:
a. biologice #i fiziologice;
b. )nnscute #i dob*ndite;
c. intrinseci #i e'trinseci;
d. simple #i comple'e.
%+. .nteligena preoperatorie se bazeaz pe:
a. consolidarea limba$ului;
b. aciunea direct cu obiectele;
c. combinarea imaginilor obiectuale;
d. combinarea reprezentrilor.
%-. 6obilitatea este o calitate a ateniei care e'prim:
a. concentrarea simultan asupra mai multor sarcini;
b. sfera de cuprindere a ateniei;
c. durata de meninere a concentrrii la nivel optim;
d. concentrarea succesiv de la un obiect la altul.
%0. n tipologia lui S(eldon )nt*lnim tipul:
a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.
%2. >eriga care include secvena de elaborare #i stocare a sc(emelor
mi#crilor articulatorii corespunztoare fiecrui sunet este veriga:
a. motorie;
b. de decodificare;
c. de recepie;
d. a cone'iunii inverse.
%3. 1up psi(ologul american 9bra(am 6asloC, efectul perturbator al
nesatisfacerii cronice a unei trebuine este cu at*t mai mare cu c*t trebuina se
afl mai aproape de:
a. v*rful piramidei;
b. baza piramidei;
c. mi$locul piramidei;
d. e'tremitile piramidei.
%4. Subordonarea fa de unele principii morale reprezint o deprindere:
a. de )nvare;
b. de munc;
c. intelectual;
d. de conduit social.
+5. 6otivele (omeostatice au rol de:
a. restabilire a ec(ilibrului biologic sau psi(ic;
b. transformare #i evoluie;
c. sc(imbare #i perfecionare;
d. perfecionarea organizrii personalitii.
+1. <*ndirea convergent este utilizat )ndeosebi )n:
a. rezolvarea de probleme;
b. descoperirea #tiinific;
c. formarea noiunilor;
d. crearea unei opere literare.
+!. 1escrierea tipului temperamental introvertit stabil aparine lui:
a. &avlov;
b. <alen;
c. EDsencE;
d. @retsc(mer.
+%. 9ta#amentul reprezint:
a. un sentiment de cunoa#tere;
b. o dispoziie;
c. o stare de afect;
d. un sentiment obiectual.
++. 9rogana reprezint o atitudine fa
a. munc;
b. via;
c. sine;
d. realitatea social.
+-. 1up modul )n care se fi'eaz, atenia voluntar poate fi:
a. rela'are;
b. )ntindere;
c. concentrare;
d. contemplaie A preocupare.
TEST 5
1. "are dintre urmtoarele laturi ale informaiei e'prim legtura mesa$ului cu
strile de necesitate ale receptorului:
a. latura semantic;
b. latura logicomatematic;
c. latura cantitativ;
d. latura pragmatic.
!. 6ila reprezint:
a. o dispoziie;
b. o stare de afect;
c. o emoie situaional;
d. un sentiment legat de valori morale.
%. Tipologia personalitii se formeaz ca urmare a apartenenei:
a. la o anumit zodie;
b. la o anumit grup sangvin;
c. la un anumit tip de caracter;
d. la un anumit grup social sau cultur.
+. &rintre calitile voinei se enumer:
a. perseverena;
b. imboldul;
c. creativitatea;
d. decizia.
-. ,eamintirea unei bucurii este un act de atenie:
a. voluntar;
b. involuntar;
c. instinctiv;
d. interioar.
0. 9titudine este o modalitate de a reaciona la problemele de via:
a. afectiv;
b. intelectual;
c. comportamental;
d. temperamental.
2. "omunicarea se poate analiza #i evalua dup unul dintre urmtorii
indicatori:
a. completitudine;
b. latura semantic;
c. latura pragmatic;
d. )nc(iderea sau nu a cone'iunii inverse.
3. 6obilitatea este o calitate a ateniei care e'prim:
a. concentrarea simultan asupra mai multor sarcini;
b. sfera de cuprindere a ateniei;
c. durata de meninere a concentrrii la nivel optim;
d. concentrarea succesiv de la un obiect la altul.

4. "on#tientizarea unui ideal caracterizeaz:
a. perseverena;
b. tria #i fermitatea;
c. independena #i iniiativa;
d. autocontrolul.
15. ;imba$ul pasiv, fa de cel activ:
a. este mai vast;
b. este mai redus;
c. este asimilat mai greu;
d. este caracteristic v*rstei adulte.

11. ;egea FerEes #i 1odson se refer la:
a. corelaia dintre motivaie #i performan;
b. corelaia dintre motivaie #i dificultatea sarcinii;
c. corelaia dintre optimul motivaional #i cre#terea dificultii sarcinii;
d. corelaia dintre intensitatea motivaiei #i )nvare.
1!. "onsolidarea structurii integrale a activitii face parte din:
a. faza iniial a formrii deprinderii;
b. faza )nvrii analitice;
c. faza articulrii #i sistematizrii;
d. faza automatizrii.
1+. 1intre verigile funcionale ale limba$ului, cea care adapteaz
caracteristicile comunicrii curente la particularitile situaiei este veriga:
a. nonverbal;
b. de e'ecuie;
c. cone'iunii inverse;
d. de decodificare.
1-. &rintre fazele actului voluntar )nt*lnim:
a. analiza #i lupta motivelor;
b. cultivarea rbdrii;
c. evaluarea obstacolului de dep#it;
d. declan#area unei aciuni motorii.
10. 9d*ncimea #i tria caracterizeaz )ndeosebi urmtoarele fenomene
psi(ice:
a. memoria #i g*ndirea;
b. voina #i motivaia;
c. senzoriale #i afective;
d. atenia.
12. 7uncia limba$ului care const )n comenzi de optimizare a propriilor stri
interne este:
a. funcia de reglare;
b. funcia e'presiv;
c. funcia dialectic;
d. funcia ludic.
13. 9naliza fenomenologic a e'presiilor emoionale este de natur:
a. psi(ologic;
b. filosofic;
c. biologic;
d. lingvistic.
14. n ,,<ulliver )n ara piticilor8, autorul a utilizat urmtorul nivel al
imaginaiei:
a. completarea realitii cu elemente de fantezie;
b. sc(imbarea raporturilor cauzale;
c. amalgamarea;
d. sc(imbarea proporiilor.
!5. 1intre operaiile g*ndirii face parte:
a. semantica;
b. simbolistica;
c. g*ndirea convergent;
d. sistemele.
!1. &rintre formele memoriei )nt*lnim:
a. memoria psi(ic;
b. memoria faptelor;
c. memoria aciunilor;
d. memoria datelor.
!!. .nteligenta practic a fost descris de:
a. T(orndiEe;
b. T(orstone;
c. &iaget;
d. <auss.
!%. 9tenia intelectual presupune participarea urmtoarelor procese psi(ice:
a. reprezentarea;
b. afectivitatea;
c. memoria;
d. motivaia.
!+. mprirea temperamentelor )n e'travertit #i introvertit aparine lui:
a. S(eldon;
b. ?ippocrates;
c. :ung;
d. 7reud.
!-. ,elaiile e'trapersonale se refer la:
a. relaii din afara familiei;
b. relaii din afara profesiei;
c. relaii din afara grupului de prieteni;
d. relaiile de transcenden.
!0. 1up <uilford, printre trsturile principale ale procesului global al
g*ndirii se numr:
a. esenialitatea;
b. dinamica;
c. originalitatea;
d. unicitatea.
!2. 7uncia de mediere a analizei situaiilor contradictorii #i conflictuale este
funcia:
a. de reglare;
b. de reprezentare;
c. dialectic;
d. de comunicare.
!3. Trebuina de alcool ca form a motivaiei reprezint:
a. o motivaie intrinsec;
b. o motivaie dob*ndit;
c. o motivaie negativ;
d. o motivaie de intensitate ridicat.
!4. :ocul reprezint:
a. o emoie superioar;
b. o stare de afect;
c. o emoie integrat activitii;
d. o emoie stenic.
%5. <*ndirea divergent este utilizat )ndeosebi )n:
a. formarea noiunilor;
b. clasificarea noiunilor;
c. elaborarea de sc(eme #i rezumate;
d. descoperirile #tiinifice.
%1. 1up modul )n care se fi'eaz, atenia voluntar poate fi:
a. rela'are;
b. )ntindere;
c. concentrare;
d. contemplaieApreocupare.
%!. Tipul comportamental puternic neec(ilibrat a fost descris de:
a. &avlov;
b. EDsencE;
c. <alen;
d. @retsc(mer.
%%. ,aportul dintre volumul informaiei emise #i volumul informaiei a$unse
la destinatar poart denumirea de:
a. promptitudine;
b. bilateralitate;
c. completitudine;
d. fidelitate.
%+. .mperativul ,,trebuie8 este caracteristic:
a. reactualizrii;
b. memorrii;
c. pstrrii;
d. memoriei voluntare.
%-. &esimismul reflect, ca trstur a proceselor afective:
a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. ambivalena proceselor psi(ice.

%0. =rientarea persoanei ctre e'terior caracterizeaz temperamentul:
a. puternic ec(ilibrat;
b. puternic neec(ilibrat;
c. e'travertit;
d. instabil.
%2. .ntelectul presupune prezena unor procese psi(ice ca:
a. reprezentrile;
b. afectivitatea;
c. motivaia;
d. memoria.
%3. 1intre trsturile eseniale ale memoriei face parte:
a. selectivitatea;
b. potenialitatea;
c. proiectivitatea;
d. reactualizarea.
%4. .nteligena operatorie concret se bazeaz pe:
a. aciunea direct cu obiectele;
b. formarea operaiilor )n raport cu obiectele concrete sau imaginile lor;
c. consolidarea limba$ului;
d. apariia limba$ului interior.
+5. "a fenomen normal, natural, uitarea se manifest )n mai multe forme:
a. situaional;
b. normal;
c. interesat;
d. obiectual.
+1. Trsturile voluntare de caracter sunt:
a. atitudini con#tiente;
b. atitudini eseniale;
c. eforturi con#tiente pentru realizarea unui scop;
d. eforturi pentru satisfacerea trebuinelor.
+!. 9fectivitatea reflect raportul dintre:
a. strile de motivaie #i situaia obiectiv e'tern;
b. trebuine #i stimuli;
c. stimuli #i rspuns;
d. cognitiv #i emoional.
+%. 7idelitatea transmiterii unui mesa$ e condiionat de:
a. prezena #i intensitatea zgomotului de pe canal;
b. promptitudine;
c. utilitate;
d. caracter desc(is sau )nc(is al comunicrii.
++. 9ptitudinile muzicale sunt:
a. simple;
b. comple'e;
c. speciale;
d. generale.
+-. n funcie de forma de activitate )n care se utilizeaz, deprinderile pot fi:
a. de $oc #i )nvare;
b. simple #i comple'e;
c. statice #i dinamice.
TEST 6
1. 9fectivitatea este un mecanism de:
a. satisfacere a unei trebuine;
b. adaptare la mediu;
c. ec(ilibrare a personalitii;
d. orientare a comportamentului.
!. 9titudinea cuprinde elemente:
a. perceptive;
b. afective;
c. de atenie;
d. de )nvare.

%. 1intre verigile sistemului de comunicare, cea care produce #i transmite
mesa$e este:
a. canalul;
b. semnalul;
c. codul;
d. emitorul.
+. 6ecanismul ateniei )ndepline#te rolul de:
a. activare centralizata;
b. selectare #i combinare;
c. filtrare #i activare;
d. activare focalizat.
-. 1intre produsele g*ndirii face parte:
a. g*ndirea divergent;
b. g*ndirea convergent;
c. relaiile;
d. coninutul figurativ
0. 6emoria psi(ic este un atribut e'clusiv al:
a. fiinelor vii;
b. omului;
c. creierului;
d. omului #i animalelor.
2. ,eprimarea este procesul de:
a. )mpingere )n incon#tient a unui coninut motivaional inacceptabil social;
b. limitare a satisfacerii unei trebuine;
c. )mpingere )n incon#tient a unui coninut motivaional;
d. )ngrdirea satisfacerii unei trebuine.
3. /tilizarea limba$ului caracterizeaz:
a. atenia postvoluntar;
b. atenia involuntar;
c. atenia instinctiv;
d. atenia voluntar.
4. "omunicarea se define#te ca fiind o relaie de sc(imb:
a. de mrfuri;
b. de obiecte;
c. de e'perien;
d. de informaie.
15. 1up modul )n care satisfac criteriile esenialitii #i necesitii, noiunile
se )mpart )n:
a. empirice #i #tiinifice;
b. generale #i particulare;
c. simple #i comple'e;
d. primare #i secundare.
11. 7recvena )ntro unitate de timp a manifestrilor psi(ice caracterizeaz:
a. ritmul reaciilor psi(ice;
b. tempoul reaciilor psi(ice;
c. e'presivitatea reaciilor psi(ice;
d. ad*ncimea #i tria reaciilor psi(ice.
1!. 9gitaia unui om acuzat pe nedrept reprezint:
a. o trstur de personalitate;
b. o reacie la o anumita situaie;
c. o manifestare a temperamentului;
d. o manifestare a caracterului.
1%. 6otivele de optimizare au ca rol )n sistemul de personalitate:
a. restabilirea ec(ilibrului biologic sau psi(ic;
b. )mbogirea #i perfecionarea organizrii e'istente;
c. trecerea de la inferior la superior;
d. evoluia de la simplu la comple'.
1+. 9d*ncimea #i tria caracterizeaz )ndeosebi urmtoarele fenomene
psi(ice:
a. memoria #i g*ndirea;
b. voina #i motivaia;
c. senzoriale afective;
d. atenia
1-. "ele trei criterii pe baza crora au fost definite simultan patternurile
modelului lui <uilford sunt:
a. operaional, de coninut #i rezultativ;
b. informaional, de coninut #i operaional;
c. rezultativ, de produs, de coninut;
d. de produs, de informaie, de coninut.
10. "are dintre urmtoarele laturi ale informaiei este condiionat de numrul
evenimentelor la care se refera mesa$ul #i de frecvena lor de apariie:
a. latura semantic;
b. latura utilitar;
latura cantitativ;
d. latura pragmatic.
12..maginaia )ndrgostitului utilizeaz ca procedeu predilect:
a. personificarea naturii;
b. sc(imbarea raporturilor cauzale;
c. sc(imbarea proporiilor;
completarea realitii cu elemente de fantezie.
13. Boiunea de frustrare a fost elaborata de:
a. "arl :ung;
b. ,eneG 1escartes;
c. 9ugust "omte;
d. Sigmund 7reud.
14. H. Hundt a clasificat procesele afective utiliz*nd criteriul:
a. cantitativcalitativ;
b. gradului de evoluie;
c. influenei asupra organismului;
coninutului.
!5.1intre verigile sistemului de comunicare, cea care mi$loce#te a$ungerea
mesa$ului la destinaie este:
emitorul;
canalul;
semnalul;
codul.
!1. &oliteea reprezint o deprindere:
a. simpl;
comple';
intelectual;
de conduit social.
&rintre trsturile voluntare de caracter se numr:
spiritul de iniiativ;
ambiia;
perseverena;
luarea deciziei.
&entru un cercettor, interesul pentru cunoa#tere reprezint o motivaie:
a. )nnscut;
b. dob*ndit;
c biologica;
d. intrinsec
!+. 6emoria voluntar se asociaz )ndeosebi cu urmtorul proces psi(ic:
a. atenia;
b. fermitatea;
c. reprezentrile;
d. limba$ul.
!-. &rintre procesele afective comple'e )nt*lnim:
a. dispoziiile;
b. sentimentele;
c. pasiunile;
d. strile de afect.
!0. 1intre tipurile temperamentale descrise de ?ippocrates #i <alenus fac
parte:
a. atletic;
b. astenic;
c. sangvinic;
c. endomorf.
!2. .ntelectul cuprinde #i o component:
a. afectivmotivaional;
b. volitiv #i decizional;
c. imaginativ;
d. senzorial.
!3. n funcie de criteriul genetic formele motivaiei se )mpart )n:
a. biologice #i fiziologice;
b. )nnscute #i dob*ndite
c. intrinseci #i e'trinseci;
d. simple #i comple'e.
!4. 6aterialul care )ndepline#te rolul de scop al activitii se reine mai bine
dec*t:
a. un material nou;
b. un material interesant;
c. un material vast;
d. cel care )ndepline#te rolul de mi$loc al activitii.
%5. =peraia g*ndirii caracterizat prin descompunerea mintal a unui obiect
)n elementele componente poart denumirea de:
a. analiz;
b. sintez;
c. generalizare;
d. comparare.
%1. 1isonana cognitiv reprezint:
a. o dispoziie;
b. o stare de afect;
c. o pasiune;
d. un sentiment legat de valori spirituale.
%!. Tipul reprezint:
a. un individ simpatic;
b. un anume individ;
c. asemnrile unor grupuri de persoane )n comparaie cu altele;
d. un fel de a fi.
%%. 1up posibilitatea real de satisfacere a strilor de necesitate e'ist:
a. stri motivaionale imposibil de satisfcut;
b. stri de motivaie satisfcute continuu;
c. stri motivaionale satisfcute intermitent;
d. stri motivaionale nerelevante.
%+. 7rica )nsoit de miciune este determinat de intrarea )n funciune a
sistemului nervos:
a. simpatic;
b. parasimpatic;
c. ambele de mai sus;
d. central.
%-. .nteligena operatorie formal se bazeaz pe:
a. constituirea #i consolidarea g*ndirii interne desprinse de suportul obiectual;
b. aciunea direct cu obiectele;
c. formarea limba$ului;
d. consolidarea limba$ului.
%0. 1e regul e'travertiii se )nt*lnesc printre:
a. actori;
b. politicieni;
c. profesori;
d. copii.
% 2. "a fenomen normal, natural, uitarea se manifest )n mai multe forme:
a. total;
b. carenial;
c. sistemic;
d. natural.
%3. E'presivitatea facial face parte din:
a. rspunsul emoional imediat;
b. rspunsul emoional secundar;
c. efectele persistente ale emoiilor;
d. manifestrile fiziologice.
%4. Teoria liberului arbitru consider c voina:
a. nu posed atributul deciziei;
b. omul este supus destinului;
c. are libertate absolut;
d. este o for spiritual )n sine.
+5. &entru un psi(olog, spiritul de observaie poate:
a. asigura succesul activitii;
b. fi indiferent fa de performan;
c. asigura succesul )n combinaie cu alte )nsu#iri:
d. constitui o piedic )n creativitate.
+l. <*ndirea divergent este o component de baz a:
a. inteligenei generale;
b. inteligentei senzoriomotorii;
c. creativitii;
d. memoriei.
+!. 9sociaia rebel a ideilor caracterizeaz oamenii:
a. creativi;
b. preocupai;
c. fantezi#ti;
d. distrai.
+%.n accepie psi(ologic, termenul de aptitudine semnific )nsu#iri psi(ice
care permit:
a. adaptarea la mediu;
b. adaptarea la o meserie;
c. obinerea unor performane )n activitate;
d. )nvarea cu u#urin.
++. n e'ercitarea funciei reglatorii, afectivitatea se aseamn cu:
a. percepia #i g*ndirea;
b. motivaia #i voina;
c. aptitudinile #i caracterul;
d. limba$ul.
+-. 6etodele de rezolvare a problemelor pot fi:
a. algoritmice;
b. euristice;
c. algoritmice #i euristice;
d. simple #i comple'e.
TEST 7
1. 9titudinea cuprinde elemente:
a. cognitive;
b. de comportament;
c. de )nvare;
d. de intenionalitate.
!. E'ecutarea integral a activitii face parte din:
a. faza iniial a formrii deprinderii;
b. faza )nvrii analitice;
c. faza articulrii #i sistematizrii;
d. faza automatizrii.
%. E'travertiii sunt oameni care:
a. au o mare mobilitate a ateniei;
b. au atenie distributiv;
c. sunt distrai;
d. au atenia orientat spre lumea e'tern.
+. 1up psi(ologul american 9bra(am 6asloC satisfacerea trebuinelor se
subordoneaz:
a. legii consonanei;
b. legii disonanei;
c. legii alternanei;
d. legii consecvenei.
-. 1intre produsele g*ndirii fac parte:
a. sistemele;
b. simbolica;
c .memoria;
d. limba$ul.
0. ,apiditatea engramrii #i )ncadrarea )n timp util a reactualizrii e'prim:
a. volumul memoriei;
b. completitudinea memoriei;
c. promptitudinea memoriei;
d. fidelitatea memoriei.
2. 1up obiectele la care se refera, atenia voluntar poate fi:
a. perceptiv;
b. senzorial;
c. instinctiv;
d. voluntar.
3. 1in punct de vedere calitativ, Hundt distingea, ca procese afective:
a. groaza #i frica;
b. surpriza #i uimirea;
c. m*nia #i furia;
d. plcerea #i neplcerea.
4. &ersonalitatea poate fi definit ca:
a. un sistem biopsi(osocial;
b. un ansamblu de comportamente;
c. o trstur a sistemului psi(ic uman;
d. un sistem de )nsu#iri psi(ice.
15. ;imba$ul pasiv, fa de cel activ:
a. este mai vast;
b. este mai redus;
c. este asimilat mai greu;
d. este caracteristic v*rstei adulte.
11. 1up sfera de cuprindere, noiunile se )mpart )n:
a. concrete #i abstracte;
b. particulare #i generale;
c. primare #i secundare;
d. eseniale #i neeseniale.

1!. n funcie de efectul reglator al sistemului personalitii, formele
motivaiei pot fi:
a. (omeostatice, de optimizare #i dezvoltare;
b. )nnscute, dob*ndite;
c. e'trinseci #i intrinseci;
d. biologice #i fiziologice.
1%. 1ispoziiile sunt stri afective de intensitate:
a. puternic;
b. medie;
c.slab:
d. de fond.
1+. &remisa esenial a con#tiinei continuitii e'istenei noastre )n timp este
constituit de:
a. memoria de lung durat;
b. selectivitatea memoriei;
c. volumul memoriei;
d. faptul c memoria este organizat logic #i sistemic.
1-. ,,Bevoia )l )nva pe om8 e'prim:
a. rolul negativ al frustrrii;
b. relaia dintre motivaie #i )nvare;
c. relaia dintre motivaie #i activitate;
d. rolul pozitiv stimulator al dezvoltrii personalitii.
10. .ntelectul cuprinde, #i o component:
a. proiectiv;
b. memorativ;
c. afectiv;
d. motivaional.
12. Entitatea fizic prin care se obiectiveaz mesa$ul este:
a. semnalul;
b. codul;
c. canalul;
d. receptorul.
13. &rintre formele memoriei psi(ice )nt*lnim:
a. memoria unui popor;
b. memoria colectiv;
c. memoria datelor;
d. memoria informaiilor.
14. /tilizarea limba$ului caracterizeaz:
a. atenia postvoluntar;
b. atenia involuntar;
c. atenia instinctiv;
d. atenia voluntar.
!5. 6otivele antientropice Ide dezvoltareJ au ca rol )n sistemul de
personalitate:
a. )mbogirea organizrii e'istente;
b. trecerea de la un nivel inferior la unul superior de organizare;
c. restabilirea ec(ilibrului biologic #i psi(ic;
d. evoluia de la simplu la comple'.
!1. 7uncia limba$ului prin care formulele verbale pot substitui, )n anumite
situaii, obiecte, fenomene #i relaii concrete este funcia:
a. de comunicare;
b. de reprezentare;
c. dialectic;
d. e'presiv.
!!. =peraiile de clasificare, msurare #i comparaie e'primate )n propoziii
caracterizeaz stadiul inteligenei:
a. operatorie concret;
b. preoperatorie;
c. operatorie formal;
d. senzorio-motorie.
!%. Refularea este procesul de:
a. )mpingere )n incon#tient a unui coninut motivaional;
b. a unui coninut motivaional neplcut;
c. stopare din con#tiin a dorinelor care nu pot fi satisfcute;
d. limitare a satisfacerii a unei trebuine;
c. stopare a satisfacerii unei trebuine.
24. Prin afect se )nelege o stare de:
a. tresrire interioar;
b. tulburare psi(ic;
c. criz;
d. atenionare.
!-. Znele reprezint un rezultat al utilizrii procedeului imaginativ de:
a. personificare a naturii;
b. amalgamare;
c. sc(imbare a proporiilor;
d. completare a realitii cu elemente de fantezie.
26. Motivele antientropice (de dezvoltare) au ca rol n sistemul de
personalitate
a. )mbogirea organizrii e'istente;
b. trecerea de la un nivel inferior la unul superior de organizare;
c. restabilirea ec(ilibrului biologic #i psi(ic;
d. evoluia de la simplu la comple'.
!2. 7iecare persoan posed g*ndire:
a. convergent #i divergent )n diferite grade de dezvoltare;
b. )ndeosebi convergent;
c. )ndeosebi divergent;
d. convergent #i divergent )n proporii egale.
!3. 6anifestrile temperamentale caracterizeaz:
a. limba$ul #i g*ndirea;
b. motivaia #i afectivitatea:
c. voina #i atenia;
d. )ntreaga personalitate.
!4. 9ptitudinile, ca sisteme operatorii, sunt formate din:
a. spirit de observaie;
b. stabilitatea ateniei;
c. percepie spaial;
d. )nsu#iri psi(ice #i fizice.
%5. n )nvare, memoria este susinut de trsturi ale voinei cum sunt:
a. ambiia;
b. fermitatea;
c. perseverena;
d. (otr*rea.
%1. n tipologia lui @retsc(mer intr tipul:
a. astenic;
b. coleric;
c. endomorf;
d. e'travertit.
%!. 7ermitatea caracterului presupune:
a. voin #i perseveren;
b. ambiie #i performan;
c. convingere #i iniiativ;
d. insisten.
%%. 1intre aspectele fiziologice studiate prin metoda poligrafic face parte:
a. tensiunea arterial;
b. minciuna;
c. mi#crile musculare necontrolate;
d. salivaia.
%+. n funcie de procesul psi(ic cruia i se subsumeaz, deprinderile pot fi:
a. active #i pasive;
b. statice #i dinamice;
c. simple #i comple'e;
d. intelectuale #i motorii.
%-. =amenii care ,,despic firul )n patru8 au un tip de g*ndire:
a. analitic;
b. sintetic;
c. analiticosintetic;
d. creativ.
%0. 9titudinile, ca parte a sistemului de personalitate, aparin:
a. subsistemului relaionalvaloric #i de autoreglare;
b. subsistemului de orientare #i proiecie;
c. subsistemului de comunicare #i relaionare;
d. subsistemului instrumental.
%2. &rintre factori obiectivi care influeneaz optimizarea memoriei )nt*lnim:
a. prezena unor elemente interesante;
b. prezena interesului de a reine;
c. recurgerea la coninuturi cu semnificaie afectiv;
d. gradul de noutate al materialului.
%3. Temperamentul cerebroton se caracterizeaz prin:
a. voce puternic;
b. plcerea rela'rii;
c. tendina de izolare;
d. e'traversie.
!". #imiditatea face parte din
a. efectele primare ale emoiilor;
b. rspunsurile emoionale secundare;
c. efectele persistene ale emoiilor;
d. manifestrile fiziologice ale emoiilor.
+5. &rincipalul instrument de comunicare cu noi )n#ine este:
a. limba$ul e'tern;
b. limba$ul scris;
c. limba$ul oral;
d. limba$ul intern.
+1. 9ptitudinile au un caracter:
a. )nnscut;
b. dob*ndit;
c. at*t )nnscut c*t #i dob*ndit;
d. ereditar.
+!. "are dintre urmtoarele laturi ale informaiei este condiionat de numrul
evenimentelor la care se refera mesa$ul #i de frecvena lor de apariie:
a. latura semantic;
b. latura utilitar;
c. latura cantitativ;
d. latura pragmatic.
+%. n sistemul personalitii, motivaia are rol de:
a. reglare stabilizare;
b. interaciune #i semnalizare;
c. analiz #i sintez;
d. stimulare #i dinamizare.
++. =peraia g*ndirii care presupune evidenierea pe plan mintal a
asemnrilor #i deosebirilor eseniale ale obiectelor #i fenomenelor poart
denumirea de:
a. comparaie;
b. generalizare;
c. abstractizare;
d. concretizare.
+-. Sentimentul naional reprezint un sentiment:
a. social;
b. estetic;
c. moral;
d. valoric.
TEST 8
1. n analiza psi(ologic afectul semnific:
a. o trire emoional e'ploziv;
b. un fior;
c. o vibraie;
d. o reverberaie.
!. 1intre produsele g*ndirii fac parte:
a. unitile;
b. g*ndirea convergent;
c. coninutul figurativ;
d. cunoa#terea.
%. .ntenia de a aciona, ca faz a actului voluntar caracterizeaz:
a. luarea (otr*rii;
b. apariia impulsului #i stabilirea prealabil a scopului;
c. analiza #i lupta motivelor;
d. evaluarea #i corecia.
4.
1intre verigile funcionale ale limba$ului face parte:
a. veriga de recepie #i decodificare;
b. veriga semantic;
c. veriga limba$ului activ;
d. veriga limba$ului pasiv.
-. Firea omului este o noiune care se refer la:
a. atitudini;
b. aptitudini;
c. temperament;
d. caracter.
0. 1up psi(ologul american 9bra(am 6asloC satisfacerea trebuinelor se
subordoneaz:
a. legii consonanei;
b. legii disonanei;
c. legii alternanei;
d. legii consecvenei.
%. #emperamentul are un caracter
a. dob&ndit;
b. )nnscut;
c. parial )nnscut, parial dob*ndit;
d. educat.
3. /nitatea informaional de baz a g*ndirii este:
a. senzaia;
b. percepia;
c. noiunea;
d. reprezentarea.
4. &entru a )nva mai u#or #i mai bine, intensitatea impulsului motivaional ar
trebui s fie:
a. foarte mare;
b. foarte slaba;
c. moderata;
d. dublat de afectivitate.
'(. Talentul reprezint:
a. o combinaie original de aptitudini;
b. dezvoltarea accentuat a unei aptitudini;
c. combinaia dintre aptitudini #i atitudini;
d. dezvoltarea puternic a unei capaciti.
11. .ndividul reprezint:
a. orice om obi#nuit;
b. orice organism viu;
c. o persoana oarecare;
d. un om lipsit de personalitate.
'2. Printre cele trei laturi ale informaiei se numr:
a. latura statisticomatematic;
b. latura fizic;
c. latura calitativ;
d. latura social.
1%. n sistemul personalitii, motivaia are rol de:
a. reglare-stabilizare;
b. interaciune #i semnalizare;
c. analiz #i sintez;
d. stimulare #i dinamizare.
1+. mprirea temperamentelor )n e'travertit #i introvertit aparine lui:
a. S(eldon;
b. ?ippocrates;
c. :ung;
d. 7reud.
1-. ncrederea )n sine e'prim:
a. fermitatea caracterului;
b. stp*nirea de sine;
c. spirit de disciplin;
d. gradul de organizare al aciunilor voluntare.
10. 7uncia limba$ului care const )n comenzi de optimizare a propriilor stri
interne este
a. funcia de reglare;
b. funcia e'presiv;
c. funcia dialectic;
d. funcia ludic.
12. =peraia g*ndirii care presupune e'tinderea rezultatului sintezei asupra
tuturor cazurilor particulare care posed proprietile date poart denumirea
de:
a. generalizare;
b. abstractizare;
c. comparaie
d. concretizare.
13. Sentimentele sunt procesele afective de intensitate:
a. puternic;
b. medie;
c. slab;
d. de fond.
14. 6anifestarea )n comportament a atitudinii se realizeaz prin:
a. reacii verbale;
b. componente afective;
c. aciuni voluntare;
d. satisfacerea trebuinelor.
!5. &rintre verigile sistemului de comunicare se numr:
a. cele dou sau mai multe persoane )ntre care se face transferul de informaie;
b. codul;
c. bloca$ele;
d. atmosfera )n care se desf#oar comunicarea.
!1. Tradiiile reprezint un e)emplu de memorie
a. a unui popor;
b. colectiv;
c. a datelor;
d. a evenimentelor.
!!. 1intre nivelurile cuprinse )n piramida noiunilor, face parte nivelul
noiunilor:
a. individuale;
b. simple;
c. comple)e;
d. secundare.
!%. Tipul comportamental puternic neec(ilibrat a fost descris de:
a. &avlov;
b. *+senc,;
c. <alen;
d. @retsc(mer.
!+. &rintre funciile motivaiei )nt*lnim:
a. funcia (omeostatic;
b. funcia de dinamizare a personalitii;
c. funcia de selectare, activare, declan#are;
d. funcia de stabilizare #i ec(ilibrare.
2-. 6emoria voluntar susine:
a. g*ndirea;
b. caracterul;
c. procesul )nvrii;
d. atitudinile.
26. #.eodule /ibot a clasificat procesele afective n
a. triri intense #i lente;
b. emoii inferioare #i superioare;
c. emoii stenice #i astenice;
d. emoii simple #i comple'e.
!2. .ntelectul cuprinde #i o component:
a. logicoraional;
b. volitiv;
c. afectiv;
d. emoional.
!3. ;egea FerEes #i 1odson se refer la:
a. corelaia dintre motivaie #i performan;
b. corelaia dintre motivaie #i dificultatea sarcinii;
c. corelaia dintre optimul motivaional #i cre#terea dificultii sarcinii;
d. corelaia dintre intensitatea motivaiei #i )nvare.
!4. Efortul de a descoperi )ntrun material elemente interesante reprezint:
a. un factor obiectiv al optimizrii memoriei;
b. un factor subiectiv al educabilitii memoriei;
c. o condiie a memoriei voluntare;
d. o condiie a pstrrii informaiei.
%5. =amenii care se bazeaz pe percepii #i reprezentri au o g*ndire de tip:
a. abstractconcret;
b. intuitivformal;
c. intuitiv-concret;
d. senzorio-motorie.
%1. E'ersarea fiecrei componente a activitii face parte din:
a. faza iniiala a formrii deprinderii;
b. faza )nvrii analitice;
c. faza articulrii #i sistematizrii;
d. faza automatizrii.
%!."omunicarea se poate analiza #i evalua dup unul dintre urmtorii
indicatori:
a. fidelitatea;
b. latura pragmatic;
c. latura semantic;
d. bilateralitate.
%%. Stabilitatea este o calitate a voinei care e'prim:
a. gradul de intensitate a ateniei;
b. concentrarea simultan pe mai multe activiti;
c. concentrarea succesiv de la un obiect la altul;
d. durata de meninere a concentrrii la nivel optim.
%+. Efectul reglator e'ercitat de afectivitate depinde de:
a. coninutul tririi afective;
b. intensitatea #i durat;
c. calitatea tririi afective;
d. nivelul tririi afective.
%-. n tipologia lui S(eldon )nt*lnim tipul:
a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.
%0. E'presia: ,,Bu )neleg8 reflect:
a. necunoa#terea unor noiuni;
b. lipsa cuno#tinelor anterioare;
c. disonana cognitiv;
d. imposibilitatea de a e)plica ceva.
%2. &rocesul de acomodare este, potrivit lui &iaget:
a. integrarea noilor cuno#tinte la cele vec(i;
b. prelucrarea informaiilor;
c. combinarea informaiilor;
d. asocierea informaiilor.
%3. 1escrierea tipului temperamental introvertit stabil aparine lui:
a. &avlov;
b. 0alen;
c. *+senc,;
d. @retsc(mer.
%4. 1up modalitatea informaional preferenial, memoria se )mparte )n:
a. vizual, auditiv, tactil, c(inestezic, gustativ;
b. voluntar #i involuntar;
c. mecanic #i logic;
d. de scurt #i de lung durat.
+5. "aricaturi#tii utilizeaz ca procedeu al imaginaiei:
a. completarea realitii cu elemente de fantezie;
b. personificarea naturii;
c. sc.imbarea raporturilor cauzale;
d. contrastul.
+1. "a rspuns emoional secundar al fricii putem )nt*lni:
a. apatia profund;
b. agitaia moderat;
c. sincopa;
d. accelerarea ritmului cardiac.
+!. 6ediul social cuprinde urmtoarele tipuri de relaii:
a. interpersonale;
b. de comunicare;
c. profesionale;
d. politice.
+%. 1up psi(ologul american 9bra(am 6asloC, efectul perturbator al
nesatisfacerii cronice a unei trebuine este cu at*t mai mare cu c*t trebuina se
afla mai aproape de:
a. v*rful piramidei;
b. baza piramidei;
c. mi$locul piramidei;
d. e'tremitile piramidei.
++. <radul de coresponden calitativ dintre materialul memorat iniial #i cel
reprodus este e)primat de
a. fidelitatea memoriei;
b. educabilitatea memoriei;
c. volumul memoriei;
d. promptitudinea memoriei.
+-. "aracterul mi$locit al g*ndirii const )n:
a. utilizarea limba$ului;
b. operarea cu informaia furnizat de percepii #i reprezentri;
c. utilizarea operaiilor formale;
d. utilizarea noiunilor.
TEST 9
1. ,ezolvarea unei probleme reprezint o deprindere:
a. intelectual;
b. motorie;
c. de )nvare;
d. de munc.
!. n funcie de mecanismele interne prin care se realizeaz, imaginaia
cuprinde niveluri funcionale, printre care:
a. nivelul fanteziei;
b. nivelul reveriei;
c. nivelul ideal-fantastic;
d. nivelul imaginaiei reproductive.
%. 1istraii se )nt*lnesc mai mult printre:
a. oamenii de #tiin;
b. arti#ti;
c. oameni )n v*rst;
d. copii.
4. 1intre produsele g&ndirii fac parte
a. transformrile;
b. g*ndirea convergent;
c. evaluarea;
d. cuno#tinele.
-. 1intre verigile sistemului de comunicare, cea care produce #i transmite
mesa$e este:
a. canalul;.
b. semnalul;
c. codul;
d. emitorul.
6. 2pre deosebire de computer3 creierul uman
a. poate stoca mai multe informaii;
b. mai puine informaii;
c. posed un singur bloc de memorare;
d. posed mai multe blocuri memorative.
%. Printre fazele actului voluntar nt&lnim
a. luarea (otr*rii;
b. reflectarea adecvat a obstacolelor;
c. declan#area unei aciuni mintale;
d. diri$area conduitei.
3. 1intre nivelurile cuprinse )n piramida noiunilor, face parte nivelul
noiunilor:
a. particulare;
b. simple;
c. comple)e;
d. teriare.
4. &otrivit lui 9llport, trsturile individuale de caracter pot fi
a. primare;
b. cardinale;
c. comple)e;
d. simple.
15. 1up obiectele la care se refer, atenia voluntar poate fi:
a. perceptiv;
b. senzorial;
c. instinctiv;
d. voluntar.
11. &rintre calitile voinei se enumer:
a. rbdarea;
b. tria #i fermitatea;
c. rezistena la frustrare;
d. insistena.
1!. Strile de necesitate umane prezint laturi:
a. e)clusiv obiective;
b. e'clusiv subiective;
c. obiective #i subiective;
d. e'terne #i interne.
1%. "omunicarea se poate analiza #i evalua dup unul dintre urmtorii
indicatori:
a. completitudine;
b. latura semantic;
c. latura pragmatic;
d. )nc(iderea sau nu a cone'iunii inverse.
1+. ?abitudinile emoionale constituie o component esenial a:
a. voinei
b. caracterului;
c. atitudinii;
d. motivaiei.
1-. &si(ologul :ean &iaget a identificat printre stadiile dezvoltrii intelectului
inteligena:
a. operatorie formal;
b. preoperatorie concret;
c. senzorial;
d. emoional.
10. 6emoria involuntar funcioneaz dup principiul:
a. realitii;
b. plcerii;
c. importanei;
d. ierar(iei trebuinelor.
12. Trebuina de alcool ca form a motivaiei reprezint:
a. o motivaie intrinsec;
b. o motivaie dob*ndit;
c. o motivaie negativ;
d. o motivaie de intensitate ridicat.

13. Tipului somatic ectomorf descris de S(eldon )i corespunde
temperamentul:
a. sangvinic;
b. cerebroton;
c. limfatic;
d. introvertit.
14. &rincipalul sc(elet #i suport al activitii mintale este limba$ul:
a. e)tern;
b. intern;
c. pasiv;
d. activ.

!5. "aracterul generalabstract al g*ndirii const )n:
a.evidenierea )nsu#irilor generale #i eseniale ale obiectelor
b. utilizarea operaiilor formale;
c. utilizarea operaiilor concrete;
d. utilizarea limba$ului #i a noiunilor.

!1. 1up gradul de comple'itate, aptitudinile se )mpart )n:
a. speciale #i generale;
b. simple #i comple'e;
c. )nnscute #i dob*ndite;
d. simple #i generale.
!!. 7uncia limba$ului de obinere a informaiilor prin diri$area operaiilor de
analiz #i sinteza poart denumirea de funcie:
a. de comunicare;
b. de cunoa#tere;
c. e'presiv;
d. de reprezentare.
!%. "ondiia principal a educabilitii memoriei este:
a. efortul voluntar;
b. perseverena #i fermitatea;
c. motivaia #i atenia voluntar;
d. e'erciiul sistematic #i permanent.
!+. ;apsusurile reprezint reacii ,,aberante8 produse de:
a. neselectarea comportamentului de satisfacere;
b. nesemnalizarea cone'iunii inverse la blocul de comand con#tient;
c. necon#tientizarea motivului;
d. neprelucrarea semnalelor )n blocul de comand con#tient.
!-. n )nelegere, sunt implicate ca procese:
a. asimilarea;
b. acomodarea;
c. asimilarea #i acomodarea;
d. interpretarea.
!0. E'presia ,ne este fric pentru c fugim8 poate aparine:
a. teoriei 4annon-5ard;
b. teoriei 9rnold;indsleD;
c.teoriei :ames ;ange;
d. teoriei S(aver.
2%. Motivele .omeostatice au rol de
a. perfecionare a organizrii personalitii;
b. transformare #i evoluie;
c. sc(imbare #i perfecionare;
d. restabilire a ec.ilibrului biologic sau psi.ic.
!3. 7ormularea unei opinii reprezint un segment al atitudinii la nivel:
a. decizional;
b. direcional;
c. intenional;
d. e'ecutiv.
2". &otrivit teoriei "annonKard, rolul central )n producerea emoiei )l deine:
a. sistemul nervos parasimpatic;
b. 26 simpatic;
c. 264;
d. SB vegetativ.
%5. n funcie de gradul de structurare e'ist:
a. trebuine biologice #i fiziologice;
b. de cunoa#tere;
c. interne #i e'terne;
d. simple #i comple'e.
!'. 7eriga care include secvena de elaborare #i stocare a sc(emelor
mi#crilor articulatorii corespunztoare fiecrui sunet este veriga:
a. motorie:
b. de decodificare;
c. de recepie;
d. a cone)iunii inverse.
%!. ,elaiile eroticose'uale cuprind componente:
a. caracteriale;
b. senzoriale;
c. perceptive;
d. tactile.
%%. 1urata de pstrare activ, reactualizabil, a celor memorate face parte din:
a. trinicia memoriei;
b. volumul memoriei;
c. completitudinea memoriei;
d. fidelitatea memoriei.
%+. 1intre verigile funcionale ale limba$ului face parte
a. veriga de e'ecuie, motorie;
b. veriga de reglare;
c. veriga de autocontrol;
d. veriga ludic.
%-. &rintre fazele rezolvrii unei probleme )nt*lnim:
a. reactualizarea cuno#tinelor;
b. iluminarea;
c. reformularea problemei;
d. gsirea soluiei.
%0. &rintre particularitile dinamicii activitii bazate pe e'citaia #i in(ibiia
proceselor nervoase superioare nt&lnim
a. indicele impulsivitii;
b. intensitatea fenomenelor psi.ice;
c. capacitatea de relaionare interuman;
d. frecvena reaciilor psi(ice.
%2. Trebuina de mi#care este o trebuin:
a. incon#tient;
b. secundar;
c. )nnscut;
d. dob*ndit.
!8. 9ilosofii pot avea un tip de g&ndire
a. intuitivconcret;
b. abstractformal;
c. operator-concret;
d. operatorformal.
%4. E'travertiii se caracterizeaz prin:
a. plcerea de a munci;
b. sociabilitate;
c. calm;
d. stabilitate afectiv.
+5. 1up gradul de )nelegere a lucrurilor memorate, memoria se )mparte )n:
a. voluntar #i involuntara;
b. mecanic #i logic;
c. de lung #i de scurt durat;
d. simpl #i comple'.
+1. &rintre cele trei laturi ale informaiei se numr:
a. latura semantic;
b. latura instrumental;
c. latura univoc;
d. latura calitativ.
+!. =peraia g*ndirii caracterizat prin reconstituirea mintala a unui )ntreg din
elementele sale izolate poart denumirea de:
a. analiz;
b. sintez;
c. generalizare;
d. abstractizare.
+%. &rintre funciile motivaiei )nt*lnim:
a. funcia de reglare a conduitei;
b. funcia de susinerepotenare;
c. funcia de optimizare a efortului;
d. funcia de restabilire a ec(ilibrului biologic #i psi(ic.
++. Bivelul de cultur general reprezint, )n sistemul de personalitate:
a. subsistemul instrumental;
b. subsistemul perceptiv;
c. subsistemul intelectual;
d. subsistemul de comunicare #i relaionare.
+-. "oeficientul de inteligen se e'prima prin urmtorul raport:
a. :; < vc=vm> '((;
b. :;< vm=vc>'((;
c. L.MmvAvcN155;
d. :;<cv=mv>'((.
TEST 10
1. 1intre produsele g*ndirii fac parte:
a. implicaiile;
b. evalurile;
c. coninuturile comportamentale;
d. simbolurile.
!. 1efiniia ,,un sistem de semne #i reguli logicogramaticale elaborat socio
istoric ce serve#te ca instrument de codificare #i transmitere a informaiei )n
procesul real al comunicrii8 este a:
a. limbii
b. limba$ului
c. semnalului
d. semanticii.
%. "antitatea de uniti mnemonice care se rein dup o singur prezentare
e'prim:
a. volumul memoriei;
b. selectivitatea memoriei;
c. caracterul logic #i sistemic;
d. fidelitatea.
+. &rintre trsturile voluntare de caracter se numr:
a. spiritul de iniiativ;
b. ambiia;
c. perseverena;
d. luarea deciziei.

-. .nteresele reprezint:
a. stri de necesitate;
b. trebuine de supravieuire;
c. stri motivaionale simple;
d. suma motivaiilor.
0. "are dintre urmtorii termeni are statut de derivat #i subordonat celorlali
doi:
a. comunicarea;
b. limba;
c. limba$ul;
d. nici unul.

2. 1intre nivelurile cuprinse )n piramida noiunilor, face parte nivelul:
a. categoriilor;
b. reprezentrilor;
c. percepiilor;
d. senzaiilor.
3. E'presia ,,vreau cutare lucru8 caracterizeaz c faz a actului voluntar:
a. luarea (otr*rii;
apariia impulsului #i stabilirea prealabila a scopului;
analiza #i lupta motivelor;
d. evaluarea #i corecia.
4. &rintre particularitile dinamicii activitii bazate pe e'citaia #i in(ibiia
proceselor nervoase superioare )nt*lnim:
a. indicele impulsivitii;
b. intensitatea fenomenelor psi(ice;
c. capacitatea de relaionare interuman;
d. frecventa reaciilor psi(ice.

15. "ea mai comple' form a imaginaiei este:
a. reveria;
b. imaginaia productiv;
c. imaginaia artistic;
d. imaginaia politic.
11. 1istraii se )nt*lnesc mai mult printre:
a. oamenii de #tiin;
b. arti#ti;
c. oameni )n v*rst;
d. copii.

1!. "a rspuns emoional secundar al furiei putem )nt*lni:
a. starea de oboseal;
b. starea de stupoare;
c. starea de fric;
d. starea de agitaie.
1%. .maginea de sine se formeaz pana la v*rsta de:
a. % ani;
b. pubertate;
c. 0 ani;
d. adolescen.
1+. "orectitudinea transmisiei mesa$ului poart denumirea de:
a. semantic;
b. completitudine;
c. fidelitate;
d. promptitudine.
1-. Stabilitatea este o calitate a voinei care e'prim:
a. gradul de intensitate a ateniei;
b. concentrarea simultan pe mai multe activiti;
c. concentrarea succesiv de la un obiect la altul;
d. durata de meninere a concentrrii la nivel optim.
10. &si(ologul :ean &iaget a identificat printre stadiile dezvoltrii intelectului
inteligena:
a. emoional;
b. interpersonal;
c. senzoriomotorie;
d. intrapersonal.
12. 6anifestrile temperamentale caracterizeaz:
a. limba$ul #i g*ndirea;
b. motivaia #i afectivitatea;
c. voina #i atenia;
d. )ntreaga personalitate.
13. 6emoria este legat )ndeosebi de:
a. afectivitate;
b. limba$;
c. senzaii
d. percepie, reprezentare #i g*ndire.
14. 9tenia involuntar poate fi provocat de:
a. e'periena anterioar;
b. o durere;
c. iniiativa proprie;
d. mi#carea stimulilor.
!5. Starea de necesitate devine o condiie a normalitii dac:
a. este meninut continuu;
b. este )nlturat;
c. este provocat;
d. este intermitent.

!1. E'presiile emoionale pot avea o funcie:
a. adaptativ;
b. reglatorie;
c. de ec(ilibrare;
d. de autocontrol.
!!. "*nd un individ mn*nc tot timpul:
a. starea obiectiv de necesitate se menine permanent;
b. starea subiectiv de necesitate nu se manifest;
c. starea de necesitate obiectiv a fost satisfcut #i cea subiectiv continu;
d. starea obiectiv de necesitate nu sa produs.
!%. ;ocul central ocupat de g*ndire )n S&/ const )n faptul c:
a. autoregleaz comportamentul;
b. integreaz informaiile venite din mediul intern #i e'tern;
c. acioneaz ca un mecanism de comand control asupra proceselor psi(ice;
d. serve#te la )nelegerea evenimentelor #i a fenomenelor.
!+. >iteza cu care vorbim caracterizeaz:
a. ad*ncimea #i tria fenomenelor psi(ice;
b. intensitatea fenomenelor psi(ice;
c. ritmul #i viteza fenomenelor psi(ice;
d. e'presivitatea psi(ic.
!-. Sfera de cuprindere a memoriei voluntare fa de memoria involuntar
este:
a. mai mare;
b. mai mic;
c. egal;
d. interconectat.
!0. Tipul temperamental somatoton se caracterizeaz prin:
a. nevoia de somn;
b. plcerea re1a'ni;
c. plcerea de a munci;
d. agresivitate.
!2. ,apiditatea emiterii #i transmisiei mesa$ului poarta denumirea de:
a. pragmatism;
b. promptitudine;
c. fidelitate;
d. completitudine.
!3. ,ezolvarea problemelor reprezint:
a. dep#irea unei ne)nelegeri;
b. dep#irea unei situaii dificile de viat;
c. gsirea unei soluii la o problem;
d. dep#irea unui obstacol de ordin informaionalcognitiv.
!4. 1up psi(ologul american 9bra(am 6asloC, efectul perturbator al
nesatisfacerii cronice a unei trebuine este cu at*t mai mare cu c*t trebuina se
afla mai aproape de:
a. v*rful piramidei;
b. baza piramidei;
c. mi$locul piramidei;
d. e'tremitile piramidei.
%5. &entru un pictor, spiritul de observaie poate:
a. asigura succesul activitii;
b. fi indiferent fa de performan;
c. asigura succesul )n combinaie cu alte )nsu#iri;
d. constitui o piedic )n creativitate.
%1. 1intre verigile funcionale ale limba$ului face parte:
a. veriga de recepie #i decodificare;
b. veriga semantic;
c. veriga limba$ului activ;
d. veriga limba$ului pasiv.
%!. 1intre formele limba$ului care susin memoria voluntar )nt*lnim:
a. limba$ul interior;
b. limba$ul scris;
c. limba$ul nonverbal;
d. verbal.
%%. 6otivele de optimizare au ca rol )n sistemul de personalitate:
a. restabilirea ec(ilibrului biologic sau psi(ic;
b. )mbogirea #i perfecionarea organizrii e'istente;
c. trecerea de la inferior la superior;
d. evoluia de la simplu la comple'.
%+. 7idelitatea transmiterii unui mesa$ e condiionat de:
a. valorile semnalelor intensitate, frecven, durat;
b. completitudine;
c. promptitudine;
d. utilitarism.
%-. Teoria lui 9rnold;indsleD poate fi denumit:
a. a stimulrii;
b. a e'citaiei;
c. a activrii;
d. a in(ibiiei.
%0. 9titudinea fa de munc face parte din:
a. atitudinea fa de sine;
b. atitudinea fa de realitatea social;
c. atitudinea fa de ceilali oameni;
d. atitudinea fa de lume #i via.
%2. <*ndirea se situeaz )n sistemul de personalitate )n cadrul:
a. subsistemului bioenergetic;
b. subsistemului perceptiv;
c. subsistemului intelectual;
d. subsistemului cognitiv #i de comunicare.
%3. 9firmarea inteligenei presupune:
a. funciile intelectuale;
b. procesele cognitive;
c. procesele cognitive #i reglatorii;
d. )ntreaga personalitate.

%4. Trebuina de alcool ca form a motivaiei reprezint:
a. o motivaie intrinseca;
b. o motivaie dob*ndit;
c. o motivaie negativ;
d. o motivaie de intensitate ridicat.
+5. 1intre parametrii folosii pentru investigarea #i evaluarea nivelului de
dezvoltare #i eficien a memoriei face parte:
a. reactualizarea;
b. promptitudinea;
c. fi'area;
d. pstrarea.
+1. ,eformularea problemei, ca faz a rezolvrii de probleme, faciliteaz:
a. perceperea problemei;
b. formarea unui model;
c. verificarea rezultatului;
d. alegerea metodei de rezolvare.
+!. "are dintre urmtoarele laturi ale informaiei e'prim legtura mesa$ului
cu strile de necesitate ale receptorului:
a. latura semantic;
b. latura logicomatematic;
c. latura cantitativ;
d. latura pragmatic.
+%. n tipologia lui S(eldon )nt*lnim tipul:
a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.
++. Teoria mecanicist a formrii deprinderilor este reprezentat de:
a. ,. 1escartes;
b. 9. "omte;
c. 9ristotel;
d. &laton.
+-. ,elevarea #i reinerea unor )nsu#iri sau relaii #i eliminarea sau trecerea cu
vederea a altora face parte din urmtoarea operaie a g*ndirii:
a. concretizarea;
b. sinteza;
c. generalizarea:
d. abstractizarea.
SOLUIE TEST 1
NTREBARE RSPUNS CAPITOLUL
1 K .69<.B9O.E
! " ;.6K9:/;
% 9 TE6&E,96EBT/;
+ " 97E"T.>.T9TE9
- " 6=T.>9O.9
0 K ;.6K9:/;
2 1 <PB1.,E9
3 1 6E6=,.9
4 9 ;.6K9:/;
15 " 6=T.>9O.9
11 " 6E6=,.9
1! 1 "9,9"TE,/;
1% K <PB1.,E9
1+ K 6E6=,.9
1- E 9TEBO.9
10 9 >=.BO9
12 1 &E,S=B9;.T9TE9
13 1 TE6&E,96EBT/;
14 " &E,S=B9;.T9TE9
!5 " ;.6K9:/;
!1 " 6=T.>9O.9
!! 9 97E"T.>.T9TE9
!% 1 9TEBO.9
!+ " >=.BO9
!- 9 ;.6K9:/;
!0 9 9&T.T/1.B.
!2 1 "9,9"TE,/;
!3 9 <PB1.,E9
!4 " 6=T.>9O.9
%5 " >=.BO9
%1 9 97E"T.>.T9TE9
%! K ;.6K9:/;
%% 9 <PB1.,E9
%+ K 97E"T.>.T9TE9
%- 9 6E6=,.9
%0 K 9TEBO.9
%2 1 <PB1.,E9
%3 9 9&T.T/1.B.
%4 9 97E"T.>.T9TE9
+5 K <PB1.,E9
+1 K 6=T.>9O.9
+! K <PB1.,E9
+% 1 TE6&E,96EBT/;
++ K >=.BO9
+- 9 6=T.>9O.9
77
SOLUIE TEST 2
NTREBARE RSPUNS CAPITOLUL
1 9 6=T.>9O.9
! 1 ;.6K9:/;
% 9 97E"T.>.T9TE9
+ 1 >=.BO9
- 1 6=T.>9O.9
0 9 ;.6K9:/;
2 " .69<.B9O.E
3 " <PB1.,E9
4 1 6E6=,.9
15 " 6=T.>9O.9
11 9 ;.6K9:/;
1! " TE6&E,96EBT/;
1% K >=.BO9
1+ K TE6&E,96EBT/;
1- 1 9TEBO.9
10 1 97E"T.>.T9TE9
12 1 "9,9"TE,/;
13 9 <PB1.,E9
14 K &E,S=B9;.T9TE9
!5 " 6E6=,.9
!1 K 9&T.T/1.B.
!! 1 &E,S=B9;.T9TE9
!% K "9,9"TE,/;
!+ K <PB1.,E9
!- " 6E6=,.9
!0 1 ;.6K9:/;
!2 " 97E"T.>.T9TE9
!3 9 >=.BO9
!4 K <PB1.,E9
%5 9 6=T.>9O.9
%1 " ;.6K9:/;
%! 9 >=.BO9
%% K 97E"T.>.T9TE9
%+ K 6=T.>9O.9
%- 1 9&T.T/1.B.
%0 9 <PB1.,E9
%2 9 >=.BO9
%3 " ;.6K9:/;
%4 1 6=T.>9O.9
+5 9 6E6=,.9
+1 1 97E"T.>.T9TE9
+! K <PB1.,E9
+% 1 9TEBO.9
++ 9 <PB1.,E9
+- " TE6&E,96EBT/;
SOLUIE TEST 3
NTREBARE RSPUNS CAPITOLUL
1 " 9TEBO.9
! 9 ;.6K9:/;
% 9 <PB1.,E9
+ 9 6=T.>9O.9
- K ;.6K9:/;
0 " >=.BO9
2 9 6=T.>9O.9
3 K TE6&E,96EBT/;
4 K .69<.B9O.E
15 " 6=T.>9O.9
11 1unre <PB1.,E9
1! 9 97E"T.>.T9TE9
1% 1unre "9,9"TE,/;
1+ 1unre 6E6=,.9
1- K &E,S=B9;.T9TE9
10 1unre 9TEBO.9
12 9 ;.6K9:/;
13 " <PB1.,E9
14 K >=.BO9
!5 K ;.6K9:/;
!1 " <PB1.,E9
!! 9 6=T.>9O.9
!% K >=.BO9
!+ 9 6E6=,.9
!- " 97E"T.>.T9TE9
!0 9 >=.BO9
!2 " 6E6=,.9
!3 9 TE6&E,96EBT/;
!4 K ;.6K9:/;
%5 9 97E"T.>.T9TE9
%1 9 <PB1.,E9
%! 9 9&T.T/1.B.
%% 9 6E6=,.9
%+ K ;.6K9:/;
%- " 97E"T.>.T9TE9
%0 9 6=T.>9O.9
%2 9 <PB1.,E9
%3 K &E,S=B9;.T9TE9
%4 " "9,9"TE,/;
+5 9 6E6=,.9
+1 K 97E"T.>.T9TE9
+! 9 <PB1.,E9
+% K 9&T.T/1.B.
++ " TE6&E,96EBT/;
+- " 9TEBO.9
SOLUIE TEST 4
NTREBARE RSPUNS CAPITOLUL
1 1 <PB1.,E9
! 1 6=T.>9O.9
% K 97E"T.>.T9TE9
+ 9 9TEBO.9
- 9 ;.6K9:/;
0 1 >=.BO9
2 K ;.6K9:/;
3 " 6=T.>9O.9
4 K &E,S=B9;.T9TE9
15 1 TE6&E,96EBT/;
11 9 9&T.T/1.B.
1! 9 6E6=,.9
1% 9 9&T.T/1.B.
1+ 9 >=.BO9
1- K <PB1.,E9
10 1 &E,S=B9;.T9TE9
12 " "9,9"TE,/;
13 " 6E6=,.9
14 " 97E"T.>.T9TE9
!5 9 ;.6K9:/;
!1 K <PB1.,E9
!! " 6=T.>9O.9
!% K TE6&E,96EBT/;
!+ " >=.BO9
!- 9 6E6=,.9
!0 9 ;.6K9:/;
!2 K 6=T.>9O.9
!3 K <PB1.,E9
!4 K 97E"T.>.T9TE9
%5 " .69<.B9O.E
%1 K TE6&E,96EBT/;
%! " 6E6=,.9
%% K 6=T.>9O.9
%+ 9 <PB1.,E9
%- 1 9TEBO.9
%0 K TE6&E,96EBT/;
%2 9 ;.6K9:/;
%3 K 6=T.>9O.9
%4 1 >=.BO9
+5 9 6=T.>9O.9
+1 " <PB1.,E9
+! " TE6&E,96EBT/;
+% 1 97E"T.>.T9TE9
++ " "9,9"TE,/;
+- 1 9TEBO.9
SOLUIE TEST 5
NTREBARE RSPUNS CAPITOLUL
1 1 ;.6K9:/;
! 1 97E"T.>.T9TE9
% 1 &E,S=B9;.T9TE9
+ 9 >=.BO9
- 1 9TEBO.9
0 " "9,9"TE,/;
2 9 ;.6K9:/;
3 1 9TEBO.9
4 1 >=.BO9
15 9 ;.6K9:/;
11 " 6=T.>9O.9
1! 1 >=.BO9
1% " &E,S=B9;.T9TE9
1+ " ;.6K9:/;
1- 9 >=.BO9
10 " TE6&E,96EBT/;
12 9 ;.6K9:/;
13 1 97E"T.>.T9TE9
14 1 .69<.B9O.E
!5 " <PB1.,E9
!1 9 6E6=,.9
!! " 9&T.T/1.B.
!% " 9TEBO.9
!+ " TE6&E,96EBT/;
!- 1 &E,S=B9;.T9TE9
!0 " <PB1.,E9
!2 " ;.6K9:/;
!3 " 97E"T.>.T9TE9
!4 " 6=T.>9O.9
%5 1 <PB1.,E9
%1 1 9TEBO.9
%! 9 TE6&E,96EBT/;
%% " ;.6K9:/;
%+ 1 6E6=,.9
%- " 97E"T.>.T9TE9
%0 " TE6&E,96EBT/;
%2 1 <PB1.,E9
%3 9 6E6=,.9
%4 K <PB1.,E9
+5 9 6E6=,.9
+1 " "9,9"TE,/;
+! 9 97E"T.>.T9TE9
+% 9 ;.6K9:/;
++ " 9&T.T/1.B.
+- 9 >=.BO9
SOLUIE TEST 6
NTREBARE RSPUNS CAPITOLUL
1 9 97E"T.>.T9TE9
! K "9,9"TE,/;
% 1 ;.6K9:/;
+ 1 9TEBO.9
- " <PB1.,E9
0 " 6E6=,.9
2 9 6=T.>9O.9
3 1 9TEBO.9
4 1 ;.6K9:/;
15 9 <PB1.,E9
11 K TE6&E,96EBT/;
1! K &E,S=B9;.T9TE9
1% K 6=T.>9O.9
1+ " TE6&E,96EBT/;
1- 9 <PB1.,E9
10 " ;.6K9:/;
12 1 .69<.B9O.E
13 1 6=T.>9O.9
14 9 97E"T.>.T9TE9
!5 K ;.6K9:/;
!1 1 >=.BO9
!! 9 "9,9"TE,/;
!% 1 6=T.>9O.9
!+ 9 6E6=,.9
!- 9 97E"T.>.T9TE9
!0 " TE6&E,96EBT/;
!2 " <PB1.,E9
!3 K 6=T.>9O.9
!4 1 6E6=,.9
%5 9 <PB1.,E9
%1 1 97E"T.>.T9TE9
%! " &E,S=B9;.T9TE9
%% 9 6=T.>9O.9
%+ " 97E"T.>.T9TE9
%- 9 <PB1.,E9
%0 1 9TEBO.9
%2 9 6E6=,.9
%3 9 97E"T.>.T9TE9
%4 " >=.BO9
+5 " 9&T.T/1.B.
+1 " <PB1.,E9
+! 1 9TEBO.9
+% " 9&T.T/1.B.
++ 9 97E"T.>.T9TE9
+- " <PB1.,E9
SOLUIE TEST 7
NTREBARE RSPUNS CAPITOLUL
1 9 "9,9"TE,/;
! " >=.BO9
% 1 9TEBO.9
+ " 6=T.>9O.9
- 9 <PB1.,E9
0 " 6E6=,.9
2 K 9TEBO.9
3 1 97E"T.>.T9TE9
4 1 &E,S=B9;.T9TE9
15 9 ;.6K9:/;
11 K <PB1.,E9
1! 9 6=T.>9O.9
1% K 97E"T.>.T9TE9
1+ 9 6E6=,.9
1- 1 6=T.>9O.9
10 K <PB1.,E9
12 9 ;.6K9:/;
13 K 6E6=,.9
14 1 9TEBO.9
!5 K 6=T.>9O.9
!1 K ;.6K9:/;
!! " <PB1.,E9
!% " 6=T.>9O.9
!+ 9 97E"T.>.T9TE9
!- K .69<.B9O.E
!0 K 6=T.>9O.9
!2 9 <PB1.,E9
!3 1 TE6&E,96EBT/;
!4 1 9&T.T/1.B.
%5 " 6E6=,.9
%1 9 TE6&E,96EBT/;
%! 9 "9,9"TE,/;
%% 9 97E"T.>.T9TE9
%+ 1 >=.BO9
%- 9 <PB1.,E9
%0 9 &E,S=B9;.T9TE9
%2 1 6E6=,.9
%3 " TE6&E,96EBT/;
%4 " 97E"T.>.T9TE9
+5 1 ;.6K9:/;
+1 " 9&T.T/1.B.
+! " ;.6K9:/;
+% 9 6=T.>9O.9
++ K <PB1.,E9
+- 1 97E"T.>.T9TE9
SOLIE TEST 8
NTREBARE RSPUNS CAPITOLUL
1 9 97E"T.>.T9TE9
! 9 <PB1.,E9
% 9 >=.BO9
+ 9 ;.6K9:/;
- " TE6&E,96EBT/;
0 " 6=T.>9O.9
2 K TE6&E,96EBT/;
3 " <PB1.,E9
4 " 6=T.>9O.9
15 9 9&T.T/1.B.
11 K &E,S=B9;.T9TE9
1! 9 ;.6K9:/;
1% 9 6=T.>9O.9
1+ " TE6&E,96EBT/;
1- 1 "9,9"TE,/;
10 9 ;.6K9:/;
12 9 <PB1.,E9
13 K 97E"T.>.T9TE9
14 " "9,9"TE,/;
!5 K ;.6K9:/;
!1 K 6E6=,.9
!! 9 <PB1.,E9
!% 9 TE6&E,96EBT/;
!+ " 6=T.>9O.9
!- " 6E6=,.9
!0 K 97E"T.>.T9TE9
!2 9 <PB1.,E9
!3 " 6=T.>9O.9
!4 K 6E6=,.9
%5 " <PB1.,E9
%1 K >=.BO9
%! 9 ;.6K9:/;
%% 1 9TEBO.9
%+ K 97E"T.>.T9TE9
%- K TE6&E,96EBT/;
%0 " <PB1.,E9
%2 K 9&T.T/1.B.
%3 " TE6&E,96EBT/;
%4 9 6E6=,.9
+5 1 .69<.B9O.E
+1 9 97E"T.>.T9TE9
+! 9 &E,S=B9;.T9TE9
+% K 6=T.>9O.9
++ 9 6E6=,.9
+- K <PB1.,E9
SOLUIE TEST 9
NTREBARE RSPUNS CAPITOLUL
1 9 >=.BO9
! K .69<.B9O.E
% 1 9TEBO.9
+ 9 <PB1.,E9
- 1 ;.6K9:/;
0 1 6E6=,.9
2 9 >=.BO9
3 9 <PB1.,E9
4 K "9,9"TE,/;
15 K 9TEBO.9
11 K >=.BO9
1! " 6=T.>9O.9
1% 9 ;.6K9:/;
1+ 1 97E"T.>.T9TE9
1- 9 <PB1.,E9
10 K 6E6=,.9
12 " 6=T.>9O.9
13 K TE6&E,96EBT/;
14 K ;.6K9:/;
!5 9 <PB1.,E9
!1 K 9&T.T/1.B.
!! K ;.6K9:/;
!% 1 6E6=,.9
!+ " 6=T.>9O.9
!- " <PB1.,E9
!0 " 97E"T.>.T9TE9
!2 1 6=T.>9O.9
!3 1 "9,9"TE,/;
!4 " 97E"T.>.T9TE9
%5 1 6=T.>9O.9
%1 9 ;.6K9:/;
%! K &E,S=B9;.T9TE9
%% 9 6E6=,.9
%+ 9 ;.6K9:/;
%- " <PB1.,E9
%0 9 TE6&E,96EBT/;
%2 " 6=T.>9O.9
%3 K <PB1.,E9
%4 K TE6&E,96EBT/;
+5 K 6E6=,.9
+1 9 ;.6K9:/;
+! K <PB1.,E9
+% K 6=T.>9O.9
++ 9 &E,S=B9;.T9TE9
+- K 9&T.T/1.B.
SOLUIE TEST 10
NTREBARE RSPUNS CAPITOLUL
1 9 <PB1.,E9
! 9 ;.6K9:/;
% 9 6E6=,.9
+ 9 "9,9"TE,/;
- 9 6=T.>9O.9
0 " ;.6K9:/;
2 9 <PB1.,E9
3 K >=.BO9
4 9 TE6&E,96EBT/;
15 K .69<.B9O.E
11 1 9TEBO.9
1! 9 97E"T.>.T9TE9
1% " &E,S=B9;.T9TE9
1+ " ;.6K9:/;
1- 1 9TEBO.9
10 " <PB1.,E9
12 1 TE6&E,96EBT/;
13 1 6E6=,.9
14 " 9TEBO.9
!5 K 6=T.>9O.9
!1 9 97E"T.>.T9TE9
!! c 6=T.>9O.9
!% " <PB1.,E9
!+ 1 TE6&E,96EBT/;
!- 9 6E6=,.9
!0 1 TE6&E,96EBT/;
!2 K ;.6K9:/;
!3 1 <PB1.,E9
!4 K 6=T.>9O.9
%5 " 9&T.T/1.B.
%1 9 ;.6K9:/;
%! 1 6E6=,.9
%% K 6=T.>9O.9
%+ 9 ;.6K9:/;
%- " 97E"T.>.T9TE9
%0 K "9,9"TE,/;
%2 1 &E,S=B9;.T9TE9
%3 1 9&T.T/1.B.
%4 " 6=T.>9O.9
+5 K 6E6=,.9
+1 1 <PB1.,E9
+! 1 ;.6K9:/;
+% K TE6&E,96EBT/;
++ " >=.BO9
+- 1 <PB1.,E9
PRETESTAREA EXAMENULUI
DE BACALAUREAT 2003
&roba scrisa la &S.?=;=<.E Io ora saptmana1J
VARIANTA A
1. "a organizare distinct a structurilor de adaptare la mediu, personalitatea:
a. se formeaz )ncep*nd de la na#tere;
b. se formeaz )ncep*nd cu v*rsta #colaritii, sub influena factorilor
educaionali;
c. e'ist )nc de la na#tere, fiind un dat genetic;
d. apare abia )n adolescen, o dat cu maturizarea operaional a g*ndirii.
!. &erioada caracterizat prin meninerea unui bun randament intelectual, prin
ec(ilibru afectiv #i prin afirmarea )n plan profesional este:
a. maturitatea;
b. pubertatea;
c. btr*neea;
d. adolescena.
%. "a factor al personalitii, ereditatea determin )n mod (otr*tor:
a. deprinderile;
b. temperamentul;
c. caracterul;
d. aptitudinile.
+. 9nsamblul sc(imbrilor biopsi(osociale evideniate de evoluia vieii
fiecrui om constituie dezvoltarea:
a. interindividua1;
b. ontogenetic;
c. antropogenetic;
d. filogenetic.
-. .nterdependena dintre g*ndire #i limba$ este evideniat de:
a. legturile str*nse e'istente )ntre normele gramaticale #i normele logicii
formale;
b. posibilitatea e'primrii unor stri afective prin mi$loace nonverbale de
comunicare;
c. independena operaiilor g*ndirii fa de coninuturile comunicrii;
d. dependena operaiilor g*ndirii de funciile limba$ului.
0. 7uncia limba$ului care este evideniat prin alturarea de cuvinte: ,,9la,
bala, portocala8 este funcia:
a. de cunoa#tere;
b. de comunicare;
c. dialectic;
d. ludic.
2. 1omeniul performanial de lucru al g*ndirii este:
a. algoritmica;
b. rezolvarea de probleme;
c. )nelegerea;
d. formarea noiunilor.
3. "a ansamblu de procedee rezolutive, euristica desemneaz un ansamblu de:
a. modaliti de lucru bazate pe reguli precise, cu eficien sigur;
b. strategii standardizate de rezolvare a problemelor;
c. strategii antirutiniere de lucru a g*ndirii;
d. modaliti de rezolvare a unor tipuri bine precizate de probleme.
4. 7a de ac(iziiile anterioare, stadiul operaiilor formale, atins )n
dezvoltarea intelectului la adolescen permite realizarea de:
a. operaii cu noiuni;
b. raionamente ipoteticodeductive;
raionamente inductive;
operaii concrete cu clase #i relaii.
15. nclinaia ctre egocentrism #i antropomorfism caracterizeaz )n mod
preponderent:
a. maturitatea;
b. copilria;
c. adolescena;
d. btr*neea.
11. ,eacia )n fa autoriti, caracteristic primilor ani ai adolescenei este:
a. independena, opoziia, respectul reciproc;
b. atitudinea protestatar, dorina de afirmare, inconsecvena;
c. atitudinea )mpciuitoare, )ncrederea )n sine, ironia;
d. frustrarea, dependena, furia.
1!. &asiunile sunt triri afective:
a. foarte intense, stabile, de lung durat, care antreneaz )ntreaga
personalitate;
b. difuze #i generalizate, de intensitate redus, care dau o anumit tonalitate
)ntregii noastre viei psi(ice;
c. de scurt durat, de intensitate variabil, care e'prim reaciile noastre la
situaiile cu care ne confruntm;
d. comple'e, de lung durat, de intensitate moderat.
1%. 1istributivitatea, ca una dintre )nsu#irile ateniei, const )n:
a. posibilitatea de a selecta din mediu o parte din stimuli #i de a oscila )ntre ei;
posibilitatea de a selecta din mediu o parte din stimuli #i de a oscila intre ei;
b. capacitatea de a selecta din mediu un singur element, ignor*ndui pe
ceilali;
c. posibilitatea comutrii intenionate a ateniei de la o activitate la alta;
d. capacitatea de a comuta alternativ #i rapid atenia de la o sarcin la alta,
pentru optimizarea activitii desf#urate.
1+. "omportamentul prosocial e'clude comportamentul:
a. agresiv;
de )ncura$are;
22. altruist;
2!. de a$utorare.
1-. Este adevrat enunul conform cruia:
a. motivaia e'prim orientarea activ #i relativ stabil a personalitii spre
anumite domenii de activitate;
b. limba$ul reprezint tririle subiective de scurt durat #i cu intensitate
variabil care e'prim reaciile noastre la situaiile cu care ne confruntm;
c. g*ndirea este un proces cognitiv superior, av*nd rol central )n sistemul
psi(ic uman;
d. nivelul de aspiraie desemneaz ansamblul factorilor care declan#eaz #i
coordoneaz combinatorica imaginativ.
10. 1in punct de vedere psi(ologic, inteligena este abordat ca:
a. latura relaionalvaloric a personalitii;
b. ansamblu de aptitudini practice #i generale;
c. ansamblu de trsturi de voin;
d. latura energetic a personalitii.
12. ntre con#tient #i incon#tient:
a. sunt posibile relaii, unele coninuturi ale incon#tientului pot deveni
con#tiente )n condiii speciale;
b. e'ist treceri numeroase, con#tientul valorific )n c*mpul actual al
con#tiinei acumulrile incon#tientului;
c. )n condiiile unei viei psi(ice sntoase nu e'ist nici o relaie,
incon#tientul e inaccesibil con#tiinei;
d. sunt posibile treceri reciproce doar )n condiiile de boal psi(ic.
34
13. "ele patru temperamente de baz, cunoscute )nc din antic(itate, sunt:
a. flegmatic, apatic, melancolic, coleric;
b. sangvinic, flegmatic, melancolic, coleric;
c. coleric, sentimental, nervos, amorf;
d. e'travertit, introvertit, coleric, sangvinic.
14. Bu reprezint o particularitate a proceselor afective:
a. polaritatea;
b. durata;
c. independena;
d. intensitatea.
!5. "apacitatea de a menine atenia asupra aceluia#i obiect un timp mai
)ndelungat desemneaz:
a. stabilitatea ateniei;
b. mobilitatea ateniei;
c. concentrarea ateniei;
d. volumul ateniei.
!1. Bu reprezint o relaie interpersonal:
a. dragostea;
b. cstoria;
c. limba$ul;
d. prietenia.
!!. 9tenia const )n:
a. concentrarea #i focalizarea energiei psi(onervoase )nspre realizarea optim
a relaiei omlume;
b. diri$area #i concentrarea energiei psi(onervoase )n vederea atingerii
scopurilor con#tient propuse;
c. activarea selectiv, concentrarea #i orientarea energiei psi(onervoase;
d. activarea selectiv, concentrarea #i orientarea voluntar a energiei fizice.
!%. "a element din structura motivaiei, trebuinele:
a. constau )ntrun set de mecanisme biofizice )nnscute, prezente la toi
oamenii;
b. reprezint efectul tuturor aciunilor umane;
c. sunt dob*ndite dea lungul e'istentei omului, fiind diferite de la individ la
individ;
d. sunt at*t )nnscute, c*t #i dob*ndite, iar nesatisfacerea lor prelungit este
duntoare.
!+. 7uncia imperativpersuasiv a limba$ului const )n:
a. transferul unor coninuturi informaionale de la o persoan la alta;
b. influenarea voinei destinatarului mesa$ului;
c. contribuia la descrcarea tensiunii nervoase a emitorului;
d. sublinierea tririlor emoionale ale emitorului.
!-. 9fectivitatea reprezint un ansamblu de:
a. fenomene comple'e prin intermediul crora activitatea uman este
stimulat constant;
b. fenomene av*nd rol de declan#are #i susinere energetic a activiti.
c. procese referitoare la concentrarea #i focalizarea distributiv a efortului
mintal;
d. procese care reflect relaiile omlume, sub form de triri.
!0. 1in punct de vedere psi(ologic, motivaia reprezint:
a. un proces de sensibilizare selectiv fa de realitatea e'tern;
b. un proces reglator cu rol esenial )n declan#area, orientarea #i modificarea
conduitei, independent de factorii e'terni;
c. un ansamblu de factori #i mecanisme psi(ice care declan#eaz, orienteaz #i
susin energetic activitatea uman;
d. o activitate psi(ic reglatorie care declan#eaz activitatea #i o susine
energetic.
!2. 1eliberarea se regse#te )n etapa IfazaJ actului voluntar denumit:
a. lupta motivelor;
b. elaborarea planului de aciune;
c. prefigurarea inteniei;
d. luarea (otr*rii.
!3. >oina este considerat ca fiind un proces:
a. reglatoriu realizat prin mi$loace verbale care rezult din ciocnirea dintre
posibilitile subiectului #i caracteristicile realitii;
b. de autoregla$ superior prin care se mobilizeaz energie psi(onervoas )n
vederea atingerii scopurilor #i dep#irii obstacolelor;
c. de autoregla$ superior, ce const )n concentrarea #i orientarea energiei
psi(onervoase;
d. de orientare a resurselor psi(ofizice ale persoanei )n vederea adaptrii la
mediu.
!4. =ptimul motivaional este e'presia unei relaii adecvate )ntre:
a. gradul de dificultate al sarcinii #i mrimea intensitii motivaiei;
b. de dificultate a sarcinii #i imaginea de sine a subiectului;
c. voina #i posibilitile reale ale subiectului de a face fa unei cerine;
d. imaginea de sine a subiectului #i nivelul su de aspiraii.
%5. n sfera afectivitii umane intr:
a. afecte, sentimente, pasiuni, interese, dispoziii;
b. dispoziii, afecte, emoii, sentimente, pasiuni;
c. emoii, idealuri, pasiuni, afecte, interese;
d. emoii, pasiuni, dispoziii, interese, idealuri.
%1. &rodusul imaginaiei se caracterizeaz prin:
a. noutate #i originalitate fa de datele de la care porne#te;
b. caracter riguros #i logic;
c. fidelitate fa de informaiile din e'periena anterioar;
d. caracter abstractgeneralizator.
%!. "aracteristica definitorie pentru memorie este aceea de proces:
a. cognitivintelectiv de )ntiprire, stocare #i reactuializare selectiv a
informaiilor;
b. senzorialcognitiv de )ntiprire, stocare #i reactualizare a informaiei;
c. cognitiv superior de )ntiprire #i stocare a e'perienei de cunoa#tere;
d. psi(ic care asigur reinerea informaiei )n funcie de nevoile activitilor
desf#urate.
%%. 6emoria #i g*ndirea au ca element comun faptul c ambele:
a. sunt activiti psi(ice comple'e, specific umane;
b. sunt procese intelectuale;
c. ve(iculeaz informaii eseniale despre clase de obiecte #i fenomene;
d. ilustreaz capaciti generale, specific umane.

%+. 9cuitatea vizual este o aptitudine:
a. simpl;
b. comple';
c. general;
d. special.
%-. &entru structurarea personalitii, relaiile interpersonale reprezint:
a. idealul;
b. rezultatul imediat;
c. fundamentul;
d. scopul final.
%0. /n element caracteristic al temperamentului este e'primat de faptul c:
a. trsturile temperamentale nu pot fi ierar(izate valoric;
b. omul nu este responsabil de reaciile sale )n diferite )mpre$urri;
c. poate fi complet modificat prin educaie;
d. temperamentele nu se e'prim )n activitatea psi(ic #i )n conduita moral a
subiectului.
%2. Este )ntotdeauna un comportament agresiv acela manifestat de:
a. printele care )#i pedepse#te fizic copilul;
b. poliistul care imobilizeaz un infractor;
c. persoana care ptrunde prin for pe proprietatea altei persoane;
d. medicul care provoac durere pacientului.
%3. "omportamentele prosociale sunt acelea care au:
a. urmri pozitive, )n plan personal, pentru autorul lor;
b. efecte de atracie interpersonal;
c. efecte pozitive asupra celorlali;
d. urmri benefice, )ntotdeauna recompensate de societate.
%4. n calitate de componente de baz ale caracterului, atitudinile se
caracterizeaz prin:
a. e'primare variabil, fiind influenate de circumstane;
b. e'primarea automatizat )n comportament a valorilor asimilate prin
)nvare;
c. raportare selectiv #i relativ stabil, )n funcie de situaie;
d. raportare constant, stabil, la realitate.
+5. "onceptele sau noiunile sunt produsele fundamentale ale:
a. g*ndirii;
b. voinei;
c. imaginaiei;
d. limba$ului.
+1. Este un comportament prosocial acela manifestat de:
a. o persoan care doneaz bani unui azil de btr*ni;
b. o persoan care )napoiaz un bun posesorului;
c. anga$aii crora li se reine un procenta$ din salariu pentru fondul de
sntate;
d. elevul care )#i a$ut colegul la e'amen oferindui rspunsul la test.
+!. n sistemul de personalitate caracterul:
a. regleaz conduita )n vederea atingerii scopurilor propuse;
b. asigur relaionarea cu semenii )n vederea obinerii unor rezultate
superioare mediei;
c. asigur tonusul necesar implicrii )n activitate;
d. regleaz din interior concordana conduitei cu e'igenele impuse de
societate.
+%. 9ptitudinile se demonstreaz )n:
a. calitatea superioar a produsului realizat;
b. interesul manifestat de subiect pentru o anumit activitate;
c. cuno#tinele, e'periena deinute )ntrun domeniu;
d. dotarea psi(ic deosebit de care dispune subiectul.
++. &entru temperament, caracterul are rol de:
a. punct de plecare pentru manifestrile temperamentale;
b. instan de valorizare a trsturilor temperamentale;
c. instan de control #i valorificare;
d. element de dinamizare, energizare.
+-. n calitate de componente ale laturi relaionalvalorice a personalitii,
atitudinile sunt:
formate din elemente dob*ndite #i )nnscute;
)ntotdeauna )nnscute;
)ntotdeauna dob*ndite prin )nvare;
d. formate uneori din elemente dob*ndite.
!"#$ %& !'()*+(*!",
1 9
! 9
% K
+ K
- 9
0 1
2 K
3 "
4 "
15 K
11 K
1! 9
1% 1
1+ 9
1- "
10 K
12 9
13 K
14 "
!5 9
!1 "
!! "
!% 1
!+ K
!- 1
!0 "
!2 9
!3 K
!4 9
%5 K
%1 9
%! 9
%% K
%+ 9
%- "
%0 9
%2 9
%3 "
%4 1
+5 9
+1 9
+! 1
+% 9
++ "
+- "