Sunteți pe pagina 1din 36

Realizarea unui magazin online in PHP

Capitolul 1
Introducere
1.1. Comerul electronic
n ultimele dou decenii dezvoltarea fr precedent a tehnologiilor informaionale determinate de
necesitatea stocrii i a transmiterii rapide a informaiilor cu costuri ct mai mici! a revoluionat comerul glo"al!
redefinind principiile clasice ale mar#etingului. n prezent noiunea de $comer electronic% a devenit sinonim cu
creterea profitului.
Potrivit &rganizaiei 'conomice de Cooperare i (ezvoltare )&'(C*! comerul electronic reprezint
$desfurarea unei afaceri prin intermediul reelei Internet! vnzarea de "unuri i servicii avnd loc on+line sau
off+line%.
$Comerul electronic const ,n derularea unei afaceri! ca activitate generatoare de valoare! avnd ca
suport reeaua Internet i utilizarea unor pachete de programe soft-are specifice.%
ntr+o accepiune $tradiional%! comerul electronic presupune $utilizarea ,n reele cu valoare adugat
a unor aplicaii de tipul transferului electronic de documente )'(I*! a comunicaiilor fa.! a codurilor de "are! a
transferului de fiiere i a potei electronice%. (ezvoltarea tot mai accentuat a interconectivitii calculatoarelor
,n reeaua Internet a avut ca efect utilizarea! tot mai evident! de ctre companii a acestei reele ,n cadrul unui
nou tip de comer i anume comerul electronic care apeleaz pe lng vechile servicii amintite i altele noi. /n
e.emplu de astfel de servicii ,l reprezint posi"ilitatea de a se efectua cumprturi prin reea! consultnd
cataloagele electronice $on% pe 0e" sau cataloagele $off% pe C(+R&1 i pltind prin intermediul crilor de
credit sau a unor portmonee electronice.
Comerul electronic cunoate pe lng definiiile prezentate mai sus i altele. 2stfel! comerul
electronic reprezint $relaiile de afaceri care se deruleaz prin reea ,ntre furnizori i clieni! ca o alternativ la
variantele de comunicaii $tradiionale% prin fa.! linii de comunicaii dedicate sau '(I pe reele cu valoare
adugat. & alt form a comerului Internet implic transferul de documente! de la contracte sau comenzi pro
forma! pn la imagini sau ,nregistrri vocale.%
& alt definiie dat comerului electronic este urmtoarea3 $comerul electronic )e+commerce! pe scurt
'+C* este acea manier de a conduce activitile de comer care folosete echipamente electronice pentru a mri
aria de acoperire )locul ,n care se afl potenialii clieni* i viteza cu care este livrat informaia.%
$Comerul electronic poate fi considerat un schim" electronic de informaii ,ntre o afacere i clienii
si. 2ceasta se poate face prin fa.! telefon! voice+mail! email! e.tranet sau Internet! pentru a enumera doar
cteva dintre mi4loace.%
Parte a 'lectronic 5usiness )'+5usiness*! comerul electronic a fost proiectat ,n mod special pentru a
realiza schim"ul de informaii ,ntre clieni i furnizori.
Pagina 1 din 67
n era informaional! cheia competitivitii ,ntreprinderilor o constituie comerul electronic! acesta
asigurnd3
+acces la noi segmente de pia sau la noi clieni8
+crete viteza de derulare a afacerilor8
+ofer o fle.i"ilitate ridicat a politicilor comerciale8
+reduce costurile cu aprovizionarea ! cu desfacerea! cu pu"licitatea8
+asigur simplificarea procedurilor.
Comerul electronic poate lua o multitudine de forme! influennd profund activitatea de afaceri.
2plicaiile poteniale care sunt vizate de comerul electronic sunt urmtoarele3
+oferirea de produse i servicii precum i efectuarea de servicii cum ar fi comanda de cri sau
a"onamente la pu"licaiile on+line8
+regsirea i schim"ul de informaie cum ar fi3 detalii legate de produse i servicii! cataloage!
instruciuni de folosire i "riefinguri financiare8
+creterea eficienei activitii de afaceri prin3 promovarea utilizrii potei electronice i furnizarea de
acces la "azele de date 8
+realizarea de tranzacii financiare cum ar fi3 tele"an#ing i digicash.
Prin eliminarea "arierelor geografice dintre furnizori i clieni! comerul electronic ofer posi"ilitatea
comercializrii de produse ,n ,ntreaga lume sporind astfel numrul potenialilor clieni.
n ultimii ani dezvoltarea Internet+ului a oferit posi"ilitatea ca oamenii de afaceri s+i e.tind
domeniul de activitate ptrunznd pe noi piee i s+i prezinte paginile 0e" indiferent de dimensiunea sau
amplasarea geografic a firmei. 2cest lucru a permis ,ntreprinderilor mici i mi4locii s concureze acum giganii
industriei. 1ulte dintre firme consider Internet+ul locul potrivit pentru a oferi clienilor lor anumite servicii ,ns
tot mai multe dintre paginile de Internet urmresc s evolueze de la o"iectivele de mar#eting la vnzarea direct.
n forma lui simpl! comerul electronic necesit prezena ,ntr+o reea de "az! promovarea firmei!
furnizarea de servicii premergtoare vnzrii i servicii post+vnzare! condiii minime care pot fi asigurate fr
dificultate i cu costuri reduse.
Contrar acestuia! comerul electronic ,n forma sa comple. ridic pro"leme de ordin legal! cultural i
tehnologic! firma fiind o"ligat s ,i creeze un sistem propriu de comand. (atorit costurilor mari pe care le
impune! acest tip de comer este permis numai firmelor mari care dispun de resursele financiare necesare.
/tilizarea Internet+ului are ca efect reducerea duratei de vnzare a unui produs! scderea costurilor de
comunicare! permite livrarea datelor ,n form digital! scade costurile de transport i distri"uie i permite
formarea unor parteneriate integrate i puternice.
'voluia comerului electronic are un impact ma4or asupra economiei e.istnd premisele crerii de noi
,ntreprinderi! diversificarea celor e.istente i! ,n special! asupra potenialului pieei forei de munc i a gradului
de ocupare a acesteia ,n viitor.
Industria comerului electronic face distincie ,ntre tranzaciile 5usiness+to+5usiness )5+9+5 sau 5:5*
i tranzaciile 5usiness+to+Consumer )5+9+C sau 5:C*3
+5usiness+to+Consumer se refer la relaiile dintre comerciant i consumatorul final! fiind considerat
comer electronic cu amnuntul8
Pagina 9 din 67
+5usiness+to+5usiness cuprinde toate tranzaciile ce se efectueaz ,ntre doi sau mai muli parteneri de
afaceri. 2cest tip de tranzacii se "azeaz! de regul! pe sisteme e.tranet adic partenerii de afacerii acioneaz
pe Internet prin utilizarea de nume i parole pentru paginile 0e" proprii.
& noua opiune ,n cadrul comerului electronic este tranzacia 5usiness+to+'mplo;ee )5+9+'* care se
refer la tranzaciile din interiorul unei firme! destinate personalului anga4at al firmei i efectuate prin sistemul
intranet propriu.
2tt 5usiness+to+Consumer ct i 5usiness+to+5usiness va a4unge ,n anul 9<<= la cca. >.?<< @. Aa scar
mondial comerul electronic are o dinamic ascendent pe msur ce tot mai muli oameni de afaceri i
consumatori se conecteaz pe 0e".
Btatele /nite se delimiteaz de restul regiunilor lumii prin valoarea tranzaciilor electronice3 =1<
miliarde de dolari ,n 9<<< i 6.C=7 miliarde de dolari ,n 9<<=! dinamica fiind mai mic fa de alte regiuni. n
Btatele /nite comerul electronic s+a dezvoltat datorit micro+,ntreprinderilor inovative. n prezent B/2 deine
rolul de leader situndu+se mult ,n faa 'uropei! att ,n domeniul instrumentelor i tehnologiilor informatice! ct
i ,n utilizarea comerului electronic.
n 'uropa de Dest comerul electronic va atinge pn ,n 9<<= 9.=<< miliarde de dolari ca urmare a
eforturilor depuse de giganii din industrie i a afacerilor on+line. Comerul european de tip 5usiness+to+
5usiness crete rapid ,ns doar o mic parte din europeni cumpr on+line.
&dat cu apariia primilor operatori privai ,n telecomunicaii i a unor investitori strini ca operatori i
furnizori de servicii ,n Romnia i+a fcut apariia Internetul. Aa noi ,n ar Internetul este utilizat ,n principal ca
un mi4loc de comunicare prin e+mail! ca mi4loc de informare prin 0e" site+uri i ca mi4loc de promovare a
,ntreprinderilor prin intermediul paginilor 0e".
Aipsa cadrului legal privind securitatea tranzaciilor! numrul redus de persoane care sunt conectate la
Internet! accesul limitat la condiiile hard-are i soft-are de "az precum i valoarea ridicat a investiiilor
pentru deschiderea unui magazin virtual sunt numai cteva din cauzele pentru care ,n Romnia comerul
electronic de tip 5usiness+to+5usiness se afl ,nc la ,nceput de drum.
:otui se o"serv c ,n ultimii ani comerul electronic a cunoscut o dinamic ascendent datorit crerii
unui mediu favora"il promovrii i utilizrii comerului electronic prin sensi"ilizarea i contientizarea
,ntreprinztorilor.
1.9. 5eneficiile '+commerce )comerul electronic*
este convena"il! siturile fiind operaionale 9C ore pe zi! E zile pe sptmn8
costuri interne mici! comerul electronic eliminnd interaciunea dintre cumprtor i intermediarii
tranzaciei8
costuri sczute de procesare a tranzaciilor! metoda de plat electronic fiind mai puin costisitoare
dect modul de plat prin monetar8
o cretere su"stanial a vitezei procesului de vnzare. Companiile de e+commerce recepioneaz
veniturile mai rapid dect ,n sistemul tradiional8
reducerea erorilor! procesarea automat producnd mai puine erori dect procesul de vnzare
tradiional8
spaiul nelimitat + siturile de e+commerce putnd afiaFinde.a un numr nelimitat de "unuri i servicii8
Pagina 6 din 67
prezena glo"al crescut! compania putnd fi accesat )teoretic* de posi"ilii clieni din orice col al
lumii8
disponi"ilitatea informaiilor despre clieni! e.istnd astfel posi"ilitatea de a studia preferinele unui
client individual sau ale unui grup specific de clieni! de a modela afacerea dup dorinele clientului sau de a
schim"a rapoarte analitice privind clientela
cea mai "un interaciune cu clientul.
(eci! comerul electronic este o categorie de e+"usiness. '.ist posi"ilitatea comercializrii de servicii!
de e.emplu e+turism )---."izravel.com! ---.opentravel.org! ---.rotravel.com*! e+leasing! e+consulting.
2vanta4e
Promovarea produsului + se poate realiza printr+un contact direct i interactiv cu clienii! primul avanta4
fiind posi"ilitatea de a oferi informaii recente i ample despre produs. :otui! nu despre toate )parfumuri! etc.*
Goi canale de vnzare + produsele e.istente pot fi livrate pe o arie larg fr a mai fi nevoie de
,ntreinut un magazin cu e.istent fizic. 1ai mult! limitele geografice dispar ,n toate zonele unde e.ist
Internet! o afacere poate fi desfurat ,n toat lumea la un singur centru de comand dotat cu mi4loace
computerizate.
'conomii la vnzareaFcumprarea produsului + generate de suprimarea costului deplasrii pn la
vnztor! eliminarea cheltuielilor necesare pentru a ,ntreine un magazin clasic! reducerea timpului afectat
tranzaciei! etc.
:impul redus de acces la produs + este un avanta4 pentru servicii cu un ciclu de via scurt )tirile*.
Bervice mai "un pentru clieni+ consultana poate fi disponi"il non+stop! relaiile interumane fiind mai
strnse8
1arca i imaginea corporaiei pot fi mai uor modelate + acestea sunt importante mai ales cnd clienii
folosesc tehnologii avansate )"9"*8
2daptarea la shim"ri poate fi mai rapid i mai facil efectuat atunci cnd firma este de4a la curent i
utilizeaz cele mai noi tehnologii ale comerului electronic8
m"untirea relaiilor cu clienii + fiecare client tre"uie sa se simt apreciat! remarcat dezvoltndu+se
relaii 1+la+18
(ezvoltarea de noi produse se poate realiza ,n concordan cu cerinele consumatorului + clienii pot
afecta direct designul unui nou produs! vizualizndu+l cu a4utorul computerului. 1onitoriznd atitudinile
clienilor! firma poate o"ine informaii preioase despre proiectarea noilor produse sau ,m"untirea celor
vechi8
Goi modele de afaceri + pot fi considerate vnzarea de informaii pentru e.perii ,n finane ori alte
domenii.
Pro"leme
asisten + gradul de informaii referitoare la un produs poate fi insuficient8
fia"ilitate i credi"ilitate + punctul cheie este ca multitudinea de date pe -e"! pe care le poate oricine
accesa! s se transforme ,n informaii ce vor deveni ulterior cunoatere. (in cauza timpului scurt de e.isten
sau a dinamicitii ridicate! datele se ,nvechesc foarte rapid! lipsind mecanismele necesare unei analize de
termen lung.
Pagina C din 67
1.6. 1odele de afaceri
1agazin electronic )e+shop*
1inimal! un e+shop conine un catalog de produse sau servicii cu descrieri tehnice i comerciale pentru
fiecare poziie din catalog! gestionate de un sistem de gestiune a "azelor de date care se va ocupa cu stocarea i
manipularea datelor i oferirea posi"ilitilor de acces la informaiile dorite de client. Darianta medie a unui e+
shop ofer posi"iliti pentru preluarea comenzilor )prin pota electronic sau prin formulare interactive
completate direct de pe situl -e" al vnztorului*! iar varianta e.tins adaug posi"ilitatea efecturii on+line a
plii prin diverse mi4loace de plat plus diferite alte activiti. n ansam"lu! funciile unui sit -e" de comer
electronic includ prezena unui catalog on+line! o metod pentru procesarea plilor electronice! realizarea
facturrii! transportului! promovarea i realizarea altor servicii pentru client.
1agazin electronic universal )e+mall* reprezint o colecie de magazine electronice reunite ,ntr+un site.
2ccept de o"icei aceleai metode de plat i ofer anumite faciliti. )---.eli"ris.ro!
---.anticariatonline.com *
2provizionarea electronic )e+procurement* + pentru procurarea "unurilor i serviciilor! marile
companii i autoriti pu"lice organizeaz licitaii. Prin pu"licarea pe -e" a specificaiilor ofertei! scad att
timpul! ct i costul de transmisie! mrindu+se numrul de firme ce pot lua parte la licitaie. 2stfel! crete
concurenta i scade preul
Piaa unui ter )third part mar#etplace* + se apeleaz la un site -e" pentru a avea acces la catalogul de
produse al unei companii. 2cest site aparine unui ter )un furnizor de servicii Internet! un furnizor de aplicaii
sau o "anc*. 2vanta4ul este c intersecia cu posi"ilii clieni este unic pentru mai muli productori.
Comuniti virtuale + )virtual comunities*. Hiecare mem"ru poate oferi spre vnzare produse sau
servicii sau poate adresa cereri de cumprare a unor produseFservicii. Calitatea de mem"ru a unei comuniti
virtuale presupune plata unei ta.e sau s fie compus din clieni fideli ai unui produs sau grup de produse.
Hurnizori de servicii cu valoare adugat pentru canalele de comer electronic )value chain service
provider* furnizorii de astfel de servicii sunt specializai pe funcii specifice! precum asigurarea logisticii!
rezolvarea tranzaciilor financiare sau e.pertiz ,n managementul produciei i al stocurilor. Plata acestor
servicii se realizeaz pe "aza unor tarife sau cote procentuale.
Platforme de cola"orare )colla"orative environments* cuprind un set de instrumente soft-are i un
mediu informaional pentru cola"orarea ,ntre companii )via e.tranet*! ce pot ,ndeplini funcia de proiectare sau
concepie ,n cola"orare. Ctigurile provin din ta.a de mem"ru sau ta.a de utilizare i din vnzri de
instrumente specializate )destinate proiectrii! organizrii flu.ului de documente )-or#flo- i gestiunii
concurente a datelor.
5ro#era4ul de informaii + e.emplele cuprind cataloage de clieni clasificai pe profil! vnzarea de
oportuniti de afaceri! consultan ,n domenii specializate.
Capitolul 9
Rolul i importana internetului i
a paginilor -e"
Pagina = din 67
Henomen de amploare mondiala! Internetul cunoaste o evolutie incompara"ila cu cea a altor
instrumente media! la dezvoltarea sa continua participind intreg mapamondul. 'l se e.tinde cu o viteza
fantastica! tot mai multi utilizatori se conecteaza zilnic la Internet avizi de informatie. (aca la inceputurile
acestui fenomen a4uns acum la scara planetara! lumea nu.si punea pro"leme in legatura cu modul de utilizare!
intre timp lucrurile s.au schim"at. (upa citiva ani de educatie Internet! si o zestre de pagini 0e" a4unsa la un
numar impresionant de citeva zeci de milioane utilizatorii nu mai cauta Ipur si simpluI ci doresc ca aceste
cautari sa ai"a o logica! sa fie rapide si sa se finalizeze cu gasirea documentelor cautate. Hiind o retea a retelelor
Get.ul este! de fapt o resursa comuna fiecarui utilizator! la formarea si e.ploatarea careia participa intreaga lume!
singurul numitor comun fiind setea de informatie.
In prezent toate domeniile de activitate ale omenirii sunt din ce in ce mai legate de reteaua mondiala.
&ricine tre"uie sa stie sa manipuleze resursele retelei si! chiar mai mult sa fie o parte activa a acesteia. 0orld
0ide 0e".ul a aparut ca o necesitate de a aduce Internetul in casa si la intelegerea oricui! fiind datorita interfetei
grafice prietenoase adeseori identificat cu Internetul.
Biteurile sau paginile 0e" sunt in continua dezvoltare! fapt care atrage dupa sine o evolutie a lim"a4elor
si a editoarelor!insotita de cea a navigatoarelor.
9.1. BC/R: IB:&RIC
2 localiza in timp momentul crearii retelei Internet este practic imposi"il deoarece sunt prea multe
sisteme de retele direct accesi"ile! fiecare dintre acestea avindu+si propria origine si fiecare in parte a4uta la
definirea scopului si dimensiunii Internetului.
Internetul a fost inainte de toate un sistem gindit si realizat de si pentru comunitatea academica.
Internet a luat nastere ca 2RP2net )reteaua 2gentiei de cercetari avansate* retea militara proiectata acum 9< de
ani in scopul de a supravietui functional in cazul unei conflagratii. Aa mi4locul anilor 7<! cercetatorii incepeau sa
e.perimenteze ideea de retele de calculatoare care erau atit rapide cit si demne de incredere desi "azate pe medii
de cone.iune o"isnuite cum ar fi liniile telefonice. In linii mari era un sistem asemanator celui utilizat in
cone.iunile telefonice la distante mari prin centrale si intermediari pe care "eneficiarii nici nu le o"serva.
(in framintarea cercetatorilor s.a nascut ideea retelelor cu comutare de pachete. Informatiile
care circula prin acest tip de retea sunt fragmentate intr.un anumit numar de "ucati numite pachete 2ceste
pachete sunt trimise prin retea la destinatiile dorite unde sunt reasam"late.
1ulti ani doar functionarii guvernamentali si cercetatorii au avut acces la aceasta retea care
ulterior a devenit Internet. :reptat! dezvoltarea tehnologica si e.tinderea retelelor locale)A2G* au condus la
ideea interconectarii retelelor. (aca la inceput au fost interconectate! prin intermediul unui "lac#"one
)supercalculatoare aflate la distanta*! retele locale mici si calculatoare individuale! mai tirziu s.a decis realizarea
unor retele medii intermediare. 2cest lucru a permis dezvoltarea unor companii si organizatii care creaza si
mentin aceste retele. Hirme precum I51! 1CI si altele au dezvoltat propriile nuclee "ac#"one rapide asigurind
accesul a milioane de utilizatori din toata lumea. In
prezent reteaua Internet creste cu o viteza pe care creatorii ei nici nu au visat.o. Goi companii se conecteaza cu o
frecventa de necrezut! si multe persoane particulare acceseaza Internet.ul prin intermediul distri"uitorilor sau
prin servicii familiare. Rata de crestere este imposi"il de determinat din cauza modului descentralizat in care
Pagina 7 din 67
este gestionata reteaua! dar citeva estimari informale apreciaza cresterea la peste un milion de noi utilizatori in
fiecare luna.
9.9. PR'J'G:2R' KI I1P&R:2GLM
Internetul a fost descris ca Io colectie larga de reteleI sau ca o Iretea de reteleI. (esi am"ele defintii
sunt corecte! nici una nu surprinde Internetul in totalitatea sa. Pe linga instrumentul care este aceasta imensa
cone.iune! Internetul inseamna si multimea comunitatilor celor ce il folosesc! fiecare in scopuri diferite 3
Comunitatea academica utilizeaza Internetul ca pe cel mai mare! complet si totodata comple.
instrument de invatare )educational*! deoarece pe Internet se pot gasi cunostiinte ce permit studierea practic a
oricarei discipline imagina"ile si in plus se poate comunica rapid si eficient cu alte persoane interesate de aceiasi
disciplina8
Comunitateaa stiintifica utilizeaza Internetul ca pe un instrument de cercetare si cola"orare pentru ca
Internetul ofera acces la cele mai avansate facilitati de cercetare din lume8
Comunitatea economica utilizeaza Internetul ca pe un mediu de derulare al afacerilor.
Internetul nu este o organizatie monolitica! avand o conducere si un grup de control unice3 Internetul
este o societate de retele de calculatoare interconectate! independente dar care se supun unor protocoale glo"ale.
In concluzie Internetul este o Iretea de reteleI! ceea ce inseamna ca multe retele diferite conduse de mai
multe organizatii sunt conectate impreuna pentru a forma Internet. Internetul permite oamenilor sa comunice! sa
imparta informatii intre ei! dar cel mai mare avanta4 este ca reprezinta un instrument ce ofera acces la cantitati
vaste de informatii din intreaga lume.
0orld 0ide 0e" )000 sau 06* este o retea de resurse informationale de o e.traordinar de mare
diversitate in ceea ce priveste continutul. 'ste un sistem interactiv hipermedia )adica un sistem ce contine si
suporta patru categorii importante de tipuri de informatie3 te.t! imagini! sunete si imagini animate* construit pe
Internet. Pentru a face aceste resurse disponi"ile unei audiente cit mai largi! 0e".ul se spri4ina pe trei
mecanisme fundamentale3
& schema uniforma de denumire pentru a localiza resursele in 0e"8
Protocoale pentru accesarea resurselor astfel denumite in 0e"8
H;perte.tul pentru navigarea comoda de la o resursa la alta. 0e"8
0e"+ul reprezinta totalitatea paginilor care pot fi cautate si accesate printr+un protocol special intitulat
H::P )Hiper:e.t :ransfer Protocol*.
0e"+ul este un spatiu virtual de informatie. In Internet gasiti calculatoare + in 0e" gasiti documente!
sunete! imagini! animatii... intr+un cuvint informatie. In Internet! cone.iunile sunt ca"luri ce leaga calculatoarele
+ in 0e" cone.iunile sunt legaturile hiperte.t dintre documente )lin#+urile*.
0e"+ul e.ista datorita programelor care asigura comunicarea intre computerele conectate la Internet.
0e"+ul nu poate e.ista independent de Get. 0e"+ul a facut Internetul accesi"il deoarece oamenii sunt interesati
de informatie si nu prea vor sa stie de calculatoarele si ca"lurile din spatele acesteia.
000+ul este cel mai vizi"il instrument Internet! transformindu+l! prin capacitatea sa de a prezenta
informatia! in cel mai important instrument al zilelor noastre si intr+o sursa de informatii fara egal.
Pe 0e" se pot face in esenta patru lucruri si anume3
Pagina E din 67
Primul ar fi simpla pu"licare! cam ceea ce fac >>N din oameni! la aceasta ora. Pu"licatiile electronice
apar la confluenta dintre pu"licatiile pe hirtie si produsele soft-are cu caracteristicile lor de interactivitate.
2l doilea lucru ar fi pu"licatii comple.e! interactive. Be estimeaza ca acest tip de pu"licatii se va
dezvolta spectaculos in urmatorii doi ani. Prin aceste pu"licatii se pot e.plora interactiv "azele de date ale unei
companii! se pot cauta specificatiile unor anumite produse sau se poate solicita ceva completind niste formulare.
2l treilea lucru este comertul. 2 face comert este mai greu decit a face pu"licare comple.a deoarece
presupune conectarea 0e"+ului la sistemul de management si la cel de conta"ilitate.
Cel de+al patrulea lucru este IntraGet+ulsau 0e"+ul intern. In loc sa scrie citeva versiuni diferite ale
aceleiasi aplicatii! una pentru PC! alta pentru 1ac si una pentru /ni.! proiectantii vor scrie una singura!
independenta de platforma. Companiile mari vor utiliza zeci sau sute de servere 0e" interne ca mi4loc de
comunicatie interna.
9.6. H:1A. PR'J'G:2R'
Aim"a4ul pentru hiperte.te! in engleza Hiperte.t 1ar#up Aanguage )H:1A*! a fost initial dezvoltat de
catre oamenii de stiinta ca o unealta utilizata la parta4area documentelor in intreaga comunitate stiintifica
internationala care utiliza si utilizeaza Internetul. Pentru a pu"lica informatii care sa fie distri"uite glo"al in
Internet este necesar un lim"a4 universal de scriere a acestora! lim"a4 care sa fie potential inteles de toate
computerele din Internet. Aim"a4ul folosit in acest sens de catre 0orld 0ide 0e" este H:1A )Hiperte.t
1ar#up Aanguage*.
H:1A se aseamana cu modalitatile de formatare a te.telor de la un procesor de te.te uzual in sensul ca
adauga te.tului ce se doreste a fi pu"licat! informatii de formatare si permite inglo"area si altortipuri de
informatii )imagini! sunete etc*. :oate acestea indica modul de afisare )prezentare* pentru programele capa"ile
sa inteleaga aceste informatii. Ceea ce il deose"este de toate celelalte formate ale procesoarelor de te.te este
faptul ca un document H:1A este un document ce contine informatie in format te.t+pur )numai caractere
2BCII* in timp ce procesoarele de te.te folosesc formate particulare. 2stfel! un document H:1A pote fi afisat
)prezentat* de un numar mare de programe de navigare )"ro-sere 0e"* care ruleaza pe un mare numar de
platforme.
(ocumentele H:1A pot fi create cu un editor de te.te sau cu editoare H:1A care permit crearea
vizuala )0OBI0OP* rezultind insa tot documente in format te.t+pur .
Aim"a4ul H:1A da autorilor posi"ilitatea 3
Ba pu"lice documente cu headere! te.te! ta"ele! liste! fotografii etc8
Ba regaseasca on+line informatii prin intermediul hiperlin#+urilor accesate printr+un simplu clic# de
mouse8
Ba proiecteze formulare pentru realizarea tranzactiilor cu servere aflate la distanta pentru cautari de
informatie sau pentru activitati specifice comertului8
Ba includa foi de calcul ta"elar! clipuri video! sunete si alte aplicatii direct in documente.
Aim"a4ul H:1A are patru caracteristici principale3
Holoseste un marca4 descriptiv pentru a indica diversele actiuni ce tre"uie e.ecutate. 2ceasta inseamna
ca parti ale documentului descris de H:1A sunt marcate cu nume descriptive! ca de e.emplu QCH2P:'RR sau
Q:I:A'R care sunt aplica"ile oricarei portiuni de date corespunzatoare din document.
Pagina ? din 67
(efineste structuri de documente ierarhice si legaturi intra+ si inter+documente. & legatura este o relatie
unara intre doua elemente ale unui document. Btructura unui document este insotita de astfel deee legaturi intre
elementele sale.
Aim"a4ul H:1A este guvernat de o descriere formala. H:1A are o descriere a tipului documentului
)(ocument :;pe (efinition (:(* care sta"ileste specificatiile formale ale lim"a4ului. (:( sta"ileste sinta.a
lim"a4ului! descrie fiecare element individual al unui document scris in lim"a4ul H:1A! defineste atri"utele
permise pentru fiecare element si descrie modelul datelor continute in fiecare element. In corelatie cu
informatiile despre elemente! (:( ofera definitii pentru entitatile e.terne ce pot fi referite in H:1A.
2tit specificatiile lim"a4ului cit si lim"a4ul insusi pot fi citite si de om dar si de computer. (atorita
faptului ca elementele de marcare sunt separate de te.t prin siruri de delimitare alcatuite din caractere tipari"ile!
te.tul si marca4ele pot coe.ista.
H:1A este un lim"a4 "azat pe BP1A )Btandard Peneralized 1ar#up Aanguage*. BP1A este un
standard international )IB&+??E>* apro"at in 1>?7.
BP1A ofera o modalitate de a reprezenta structura documentelor si h;per+documentelor. 'ste totodata
si o cale de a codifica h;per+documentele astfel ca acesta sa poata fi interschim"ate asemanator procesului de
interschim"are a unor documente in cazul mai multor autori care cola"oreaza utilizind platforme diferite aflate
la distanta.
BP1A este un sistem comple. de descriere a documentelor. 'ste utilizat pentru descrierea structurii
generale a diferitelor tipuri de documente fara sa fie un lim"a4 de descriere a paginii. Principala preocupare a
BP1A se rasfringe asupra continutului documentului! nu asupra aspectului sau.
(eci! in virtutea trasaturilor mostenite de la BP1A! H:1A este un lim"a4 pentru descrierea
documentelor structurate. :eoria din spatele acestui lim"a4 se "azeaza pe faptul ca ma4oritatea documentelor au
elemente comune si ca daca definesti un set de elemente! poti marca elementele documentului cu etichetele
corespunzatoare.
1a4oritatea etichetelor H:1A arata su" forma3
QG/1' ':ICH':MR :e.tul afectat de eticheta QFG/1' ':ICH':MR si indica navigatorului
elemente de structura documentului! formatare! h;perte.t sau alte elemente. (ocumentele H:1A contin doar
te.tul propriu+zis si etichetele H:1A iar sursa lor poate fi usor vazuta din orice navigator.
(iferenta ma4ora dintre procesoarele de te.te si procesoarele H:1A este ca acesta din urma nu se
preocupa de cum anume vor aparea pe ecran elementele documentului. Cu foarte putine e.ceptii! H:1A nu
descrie modul de prezentare al documentului ca un intreg. 'l ofera )deocamdata* un suport redus in sta"ilirea
plasamentului sau felului in care vor fi afisate elementele documentului. Proiectantii H:1A au ales intentionat
aceasta varianta! motivul fiind acela ca nu se cunosc posi"ilitatile platformei pe care va fi vazut documentul
)dimensiunea ecranului! fonturile instalate! etc*. Prin separarea structurii documentului de felul in care este afisat
se ofera o mai mare li"ertate programului care intelege H:1A si afiseaza documentul. 2cesta poate sa ia
hotariri privind formatarea documentului pe "aza posi"ilitatilor platformei respective. 'ste ceea ce fac
navigatoarele 0e"! in afara functiilor de comuniicare si aducere a documentelor de pe Get.
Cind programul de navigare incarca un document H:1A el citeste documentul in cautarea etichetelor
H:1A! formateaza te.tul si imaginea si le afiseaza pe ecran. 'ste motivul pentru care acelasi document H:1A
apare usor diferit cind este privit cu navigatoare diferite. (esi in aceasta faza de dezvoltare posi"ilitatile de
Pagina > din 67
formatare oferite sunt Snca destul de limitate! oferind un control destul de redus asupra formei documentului!
avanta4ul faptului ca documentele pot fi transferate si vazute oriunde pe Get! independent de platforma si de
programul de navigare folosit! a condus la raspindirea sa foarte rapida.
&rice versiune a H:1A include elemente cum ar fi 3 te.t centrat sau aliniat drreapta! ta"ele! formule
matematice! aliniere imagine si te.t. '.tensiile! care au aparut in numar mare in ultima vreme! sunt seturi de
etichete H:1A introduse de diverse companii )in general cele producatoare de navigatoare* care permit
autorilor de documente H:1A sa evite o parte din constingerile standardului. Cele mai raspindite sunt e.tensiile
Getscape si Internet '.plorer.
Be pune insa intre"area3 (e ce a fost preferat H:1A pentru pu"licatii pe 0e"! cind pentru realizarea
pu"licatiilor electronice e.ista mai multe tehnologiiT Primul motiv este simplitatea. 2l doilea ar fi acela ca
permite formatarea te.tului 2BCII cu etichete in format 2BCII. Rezulta de aici o compresie "una! suport pentru
legaturi h;perte.t si usurinta in a scrie programe de navigare pentru vizualizarea documentelor.
9.C. AI152U' (' BCRIP:2R'
5aza comunicarii intre serverele si clientii 0e"! la nivel de aplicatie este asigurata de protocolul
H::P)H;per:e.t :ransfer Protocol*. Protocolul H::P este folosit in special pentru hiperte.t! dar este un
protocol generic! putind sustine un sistem distri"uit pentru managementul o"iectelor de date. & caracteristica
importanta a protocolului este independenta de platforma! diferitele calculatoare care comunica prin H::P
putind folosi diverse sisteme de operare si aplicatii hiperte.t.
Principalele concepte cu care lucreaza protocolul sunt cererea si raspunsul3 un client 0e" trimite un
mesa4)cererea* la un server. 1esa4ul contine identificatorul resursei dorite! dat su" forma unui /RI)/niform
Resource Identifier*! metoda de acces folosita! precum si o serie de meta+informatii care pot fi utile serverului.
Raspunsul serverului cuprinde un cod indicind starea serverului dupa interpretarea cererii! un mesa4 e.plicativ
pentru codul de stare transmis! meta+informatiile care vor fi procesate de catre client si! eventual! un
continut)resursa solicitata*.
Btandard de facto pentru interactiunea clientilor 0e" cu serverele 0e"! Common Pate-a; Interface se
afla in prezent la versiunea 1.1. /n program CPI! denumit in mod uzual script! se e.ecuta pe serverul 000 fie
in mod e.plicit! apelat din cadrul paginii printr+o directiva speciala! fie la preluarea informatiilor aflate in cadrul
cimpurilor unui formular interactiv sau coordonatelor unei zone senzitive. CPI confera interactivitate paginilor
0e"! documentele H:1A putind sa+si modifice in mod dinamic continutul si sa permita prelucrari sofisticate de
date. Programele CPI pot oferi suport si la autentificarea utilizatorilor pe partea de server.
Programele CPI pot fi scrise in orice lim"a4! fiind interpretate in cazul lim"a4elor PHP! Perl! P;thon!
:CA sau compilate cum se intimpla pentru lim"a4ul C si (elphi.
In conceperea unui script CPI tre"uie respectate anumite reguli de "aza3
programul scrie datele spre a fi transmise navigatorului 0e" la iesirea standard
programul genereaza anteturi care permit serverului 0e" sa interpreteze corect iesirea scriptului
Cele mai multe scripturi CPI sunt concepute pentru a procesa datele introduse in formulare. /n
formular se defineste in VH:1A folosindu+se marcatori specifici pentru afisarea continutului si introducerea
Pagina 1< din 67
datelor catre clienti! iar scriptul invocat si e.ecutat de serverul de 0e"! va prelua continutul acelui formular si+l
va prelucra! returnind eventual rezultatele catre navigator.

9.C.1 PHP . PR'J'G:2R'
PHP )PHP3 H;perte.t Prepocessor*! cunoscut ,n versiunile mai vechi i su" numele de PHPFHI
)Personal HomepageFHorm Interpreter*! iniial a fost gindit a fi o simpl aplicaie CPI pentru interpretarea
formularelor definte prin H:1A i procesate de un program scris ,ntr+un lim"a4 Perl! script shell! e.ecutat pe
server. n cazul interfeei CPI era necesar permisiunea de a rula programe pe server! ceea ce ducea la lacune ,n
securitate i ,n plus la disocierea de documentul H:1A a programului care procesa datele.
PHP ),n versiunea curent PHP C.<* reprezint un pachet puternic care ofer un lim"a4 de programare
accesi"il din cadrul fiierelor H:1A! lim"a4 asemntor cu Perl sau C! plus suport pentru manipularea "azelor
de date ,ntr+un dialect BWA )d5ase! Informi.! 1;BWA! mBWA! &racle! PostgreBWA! Bolid! B;"ase! &(5C etc.*
i acces la sisteme hipermedia precum H;per-ave. (e asemeni! PHP suport incrcarea fiierelor de pe
calculatorul client3 upload )standard propus de '. Ge"el i A. 1asinter de la Vero.! descris ,n RHC 1?7E* i
ofer suport pentru coo#ies )mecanism de stocare a datelor ,n navigatorul client pentru identificarea
utilizatorilor! propus de Getscape*.
2ceast aplicaie este disponi"il gratuit pe Internet! pentru medii /ni. i mai nou pentru medii
0indo-s )inclusiv sursele*! integrindu+se ,n popularul server 2pache.
Istoria PHP+ului ,ncepe la sfritul anului 1>>C! cnd Rasmus Aerdorf dezvolt prima versiune! ca
proiect personal. PHP+ul este fcut pu"lic ,n de"utul anului 1>>= su" denumirea de Personal Home Page :ools!
fiind considerat un analizor simplist care interpreta cteva macrouri ce puteau fi incluse ,n cadrul documentelor
H:1A! permind contorizarea accesului la paginile 0e" sau accesarea unei cari de oaspei )guest"oo#*.
2nalizorul a fost rescris la mi4locul aceluiai an i denumit PHPFHI 9.<! unde HI era o alta aplicaie scris de
Rasmus Aenford! un interpreter de formulare H:1A. 2 fost adugat i suportul pentru "azele de date mBWA i
astfel PHPFHI a ,nceput s ai" succes! fiind disponi"il gratuit pe 0e". Be estimeaz c la sfritul lui 1>>7 cel
puin 1= mii de site.uri 0e" utilizau PHPFHI! iar ,n anul 1>>E numrul acestora era de =< de mii.
Programatorii Jeev Buras#i i 2ndi Putmans rescriu analizorul PHP i noua aplicaie formeaz nucleul
versiunii PHP 6.< care include o parte din vechile surse PHPFHI 9.<. Relativ recent! la ,nceputul anului 9<<<! a
fost facut pu"lic versiunea PHP C.<! utiliznd puternicul motor de scriptare Jend i oferind suport nu numai
pentru servrul 2pache ci i pentru alte servere 0e". (e asemeni! PHP C.< ofer posi"ilitatea accesrii
documentelor V1A via (&1.
Be estimeaz c numrul site+urilor care folosesc ,n prezent PHP este de peste un milion. (e4a! pe 0e"!
e.ista o multitudine de aplicaii i utilitare concepute ,n PHP! care se regsesc grupate i ,n aa+numitul P'2R
)PHP '.tension and 2dd+on Repositor;*.
PHP este un lim"a4 de script care funcioneaz alturi de un server 0e".
'ste de notat diferena cu alte lim"a4e script CPI scrise ,n lim"a4e precum Perl sau C3 ,n loc de a scrie
un program cu o multitudine de linii de comanda afiate ,n final ,ntr+o pagin H:1A! vei scrie o pagin H:1A
cu codul inclus pentru a realiza o aciune precis.
Pagina 11 din 67
Codul PHP este inclus ,ntre tag+urile speciale de ,nceput i de sfrit care permit utilizatorului s treac
din Imodul H:1AI ,n Imodul PHPI.
Ha de alte lim"a4e script! precum Uavascript! la PHP codul se e.ecut pe serverul 0e"! nu in
navigator)client 0e"*. In consecinta! PHP poate o"tine accesul la fisiere ! "aze de date si alte resurse
inaccesi"ile programului UavaBcript. 2cestea contin "ogate surse de continut dinamic care atrag vizitatorii.
(ac pe serverul 0e" se afl un script similar! clientul nu va primi decit rezultatul e.ecuiei scriptului!
fr a avea nici o posi"ilitate de acces la codul care a produs rezultatul. D putei configura serverul de 0e" s
prelucreze )analizeze* toate fiierele H:1A ca fiiere PHP. 2stfel nu e.ist nici un mi4loc de a distinge paginile
care sunt produse dinamic de paginile statice.
Aim"a4ul PHP posed aceleai funcii ca alte lim"a4e permiind s se scrie scripturi CPI! s colecteze
date i s genereze dinamic pagini -e" sau s trimit i s primeasc coo#ies.
1area calitate i cel mai mare avanta4 al lim"a4ului PHP este suportul cu un numr mare de "aze de
date. 2 realiza o pagin -e" dinamic cu o "aza de date este e.trem de simplu. /rmtoarele "aze de date sunt
suportate de ctre PHP3
'rror3 Reference
source not found2
da"as (
Inter5ase PostgreBWA
d5ase Hront5ase Besam
'mpress mBWA Bolid
HilePro (irect 1B+BWA B;"ase
H;per-ave 1;BWA Delocis
I51 (59 &(5C /ni. d"m
Informi. &racle
Ingres &vrimos
Aim"a4ul PHP are deasemenea suport pentru diverse servicii server utilizind protocoale precum I12P!
BG1P! GG:P! P&P6 i H::P.
Hiecare program PHP include doua linii speciale! care indica serverului PHP ca te.tul cuprins intre cele
doua linii este alcatuit din instructiuni PHP.
QTphp
TR
Practic aceste linii pot fi asimilate copertelor unei carti! care pastreaza unitatea programului PHP.
Programele PHP e.ecuta trei categorii de operatii elementare3
o"tin date de la un utilizator
e.ecuta prelucrari ale datelor! respectiv o"tin accesul la datele stocate in fisiere si "aze de date si le
manipuleaza
afiseaza date astfel incit un utilizator sa le poata vizualiza.
Pentru e.ecutarea unui script tre"uie mai intii incarcat scriptul intr+un server unde este instalat PHP.
2ccesul la distanta la un server Ainu. sau /ni. se poate face prin intermediul protocoalelor :elnet sau BBH!
daca in preala"il se primeste autorizare de folosire a acestor protocoale de la administatorul de sistem pentru un
Pagina 19 din 67
anumit utilizator. (aca se foloseste un server 1icrosoft 0indo-s situat in aceeasi retea locala ca si statia de
lucru atunci este posi"ila alocarea de catre adimistratorul de retea a unei partitii de fisiere in acest scop.
In vederea incarcarii scriptului prin intermediul protocolului H:P adimistratorul de sistem tre"uie sa
furnizeze utilizatorilor autorizati urmatoarele informatii3
numele serverului gazda
numele de utilizator si parola pentru deschiderea sesiunii de lucru prin intermediul protocolului H:P
catalogul in care tre"uie sa se gaseasca scripturile PHP
localizatorul uniform de resurse)/RA*! pe care tre"uie sa+l folositi pentru a o"tine acces la scripturile
PHP
(upa ce incarcarea scriptului PHP a fost realizata cu succes acesta se lanseaza in e.ecutie prin
dechiderea unui navigator 0e")client* cu adresa /RA asociata scriptului PHP.
9.C.9. B'RD'R/A 0'5 2P2CH'
Berverul de 0e" 2pache sta la "aza a peste 7<N din domenii! potrivit unui studiu Getcraft 0e" Berver.
Providerii de Internet si companiile de gazduire de aplicatii pe 0e" apeleaza deseori la 2pache din cauza
suportului sau pentru numeroase platforme! capa"ilitatilor de gazduire virtuala usor de implementat si modulelor
sale care ii e.tind capa"ilitatile.
Caracteristica 2pache Porta"le Routine)2PR* optimizeaza capa"ilitatile precum administrarea
proceselor pentru fiecare sistem de operare! dar permite serverului propriu+zis sa ignore distinctiile specifice
fiecarei platforme. 2cest lucru a im"unatatit performanta si sta"ilitatea implementarilor 0indo-s! prin
eliminarea emulatorului. 1ai mult 2PR este accesi"il si dezvoltatorilor 0e" care scriu programe multi+
platforme in C! care este mai rapid decit lim"a4ele interpretative! precum PHP si Perl! folosite de o"icei pentru
dezvoltare 0e".
Aa acest lucru se adauga faptul ca serverul propriu+zis este independent de protocoale. Cu toate ca este
in principal un server H::P)0e"*! este proiectat sa suporte alternative cum ar fi H:P. & astfel de structura
simplifica administrarea si reduce riscurile de securitate. & parte insemnata din atractivitatea 2pache o
constituie versa"ilitatea sa. 2PI+ul sau deschis a permis dezvoltatorilor sa scrie diferite module care i+au
schim"at comportamentul. (aca serverului ii lipseste o functie de care are nevoie un sit! sunt mari sanse ca
undeva sa fie disponi"il un modul plug+in.
Berverele de 0e" au ca functionalitate de "aza receptionarea de cereri anonime de la clienti si
furnizarea de informatii intr+o maniera dorita a fi eficienta si rapida. (e fapt un server 0e" este un daemon care
accepta cone.iuni conforme protocolului H::P! raspunzind cererilor receptionate de la clienti. Pentru a asigura
servicii H::P! serverul 2pache tre"uie sa fie instalat in sistem)in mod uzual! fiind vor"a de un pachet RP1 in
Ainu. sau de un program e.ecuta"il .e.e in 0indo-s*! iar daemon+ul httpd pornit. 2pache este un sistem
modular! alcatuit dintr+un server de "aza si mai multe module care sunt incarcate dinamic intr+un mod similar cu
functionarea modulelor din nucleul Ainu..
2pache poate fi configurat cu a4utorul interfetei grafice apacheconf)2pache Configuration :ool*.
Hisierul de configurare principal este http+conf si este de o"icei localizat in directorul FetcFhttpd )in versiunile de
Ainu. sau /ni.*.
Pagina 16 din 67
In anumite cazuri! este necesar sa se restrictioneze accesul la anumite documente! prin intermediul
autentificarii prin nume de utilizator si parola sau in functie de adresa calculatorului clientului 0e".
Pentru autentificarea utilizatorilor! vom parcurge doi pasi3
se creeaza un fisier continind numele si parolele utilizatorilor care vor avea acces la anumite date de pe
serverul 0e")in particular 2pache*
se configureaza serverul pentru a seta care resurse vor fi prote4ate si care sunt utilizatorii avind
permisiunea accesarii lor! dupa introducerea unei parole valide
Configurarea serverului se poate realiza fie prin fisierul httpd+conf! fie prin .htacces! indicind o zona
prote4ata! de o"icei in functie de directoarele dorite a fi accesate pe "aza de autentificare. Hisierul .htaccess va fi
stocat in directorul asupra caruia dorim sa modificam comportamentul implicit al serverului 0e". Inainte de a
modifica maniera de autentificare din fisierul .htaccess! administratorul serverului 2pache va specifica in
httpd.conf ca autentificarile sa se realizeze via .htaccess.
(e asemenea! 2pache ofera posi"ilitatea de a servi mai multe situri 0e" simultan! altfel spus! gazduire
virtuala)virtual hosting*. '.ista doua metode de implementare a gazduirii virtuale3 prima "azata pe nume si a
doua "azata pe adrese IP. 1asinile virtuale "azate pe adresa utilizeaza adresa IP a cone.iunii pentru a determina
masina virtuala corecta. 2stfel pentru fiecare gazduire virtuala "azata pe nume! determinarea masinii virtuale se
face pe "aza numelui acestuia.
Pazduirea virtuala "azata pe nume este mai simplu de implementat! si este recomandata utilizarea
acesteia. Pentru a utiliza serviciul de gazduire virtuala! tre"uie mai intii sta"ilite adresa IP si portul pentru
serverul care va accepta cereri pentru respectiva masina virtuala.
9.C.6 2(1IGIB:R2R'2 52J'A&R (' (2:' C/ 1;BWA
(ezvoltat de firma suedeza 1;BWA 25! 1;BWA este un server de "aze de date disponi"il gratuit! cu
sursa deschisa)open+source* care ofera fia"ilitate si avanta4e reale.
Hrumusetea serverului 1;BWA este simplitatea sa fundamentala. 2dministrarea "azei de date se face
folosind peste o duzina de utilitare in linia de comanda! cel mai important fiind m;sXl! un shell interactiv pentru
controlul si interogarea "azei de date. /tilitarele ruleaza cel mai "ine pe sistemul Ainu.! platforma pe care
1;BWA a fost dezvoltat initial. 2lte doua utilitare cu sursa deschisa! oferite pe platforma 0indo-s! care ofera
un set de comenzi de administrare sunt 1;BXl1anager! un utilitar de interogare in mod grafic similar cu m;sXl
si 0in1;BWA admin! o consola pentru administrarea detaliilor configurarii lui 1;BWA.
1;BWA realizeaza cu usurinta importarea diverselor "aze de date si e.portarea su" forma fisierelor sXl.
:ranzactiile nu sunt parte a ta"elelor implicite)IB21* ale lui 1;BWA! dar sunt incluse doua tipuri noi de ta"ele .
5er#le; (5)5(5* si Inno(5 . care au fost dezvoltate de alte firme.
2dministratorii de firme si dezvoltatorii de "aze de date au a4uns la concluzia ca 1;BWA are o
dezvoltare energica si loiala! ca sa nu mai mentionam reputatia cistigata cu truda! de "aza de date sigura.
1;BWA opereaza in "aza unui model clientFserver. &rice masina care doreste sa proceseze interogari
asupra unei "aze de date 1;BWA tre"uie sa ruleze 1;BWA server)m;sXld*! care este responsa"il de tot traficul
de tip intrariFiesiri)incomingFoutgoing* cu "aza de date. Ca orice server! m;sXld IascultaI pe un port particular
)66<7* eventualele cereri de cone.iune ale unui IclientI + orice aplicatie care trimite cereri catre o "aza de date
via m;sXld. 2cest client poate fi un simplu script PHP care poate trimite o cerere catre "aza de date prin
Pagina 1C din 67
intermediul serverului 1;BWA sau chiar clientului m;sXl. Clientul m;sXl este o interfata interactiva pentru
transmiterea de comenzi catre server.
1odelul de securitate folosit de 1;BWA se "azeaza pe nume de utilizator! parola! nume
server)hostname* sau adresa de IP si privilegii! fiind similar celui generic folosit de sistemele /ni.. Prin
privilegii se inteleg in cazul 1;BWA operatiunile ce vor fi permise asupra "azeiF"azelor de date! ta"elelor sau
indecsilor! cum sunt de e.emplu B'A'C:! IGB'R:! /P(2:'! ('A':'! CR'2:'! (R&P.
(atele sunt o"iectul celor mai multe operatii de prelucrare! iar sistemele de gestiune a "azelor de date
furnizeaza cele mai comple.e si puternice facilitati pentru lucrul cu datele. PHP include o "i"lioteca de functii
care furnizeaza o interfata cu sistemul 1;BWA de gestiune a "azelor de date. Holosind aceste functii! un
program PHP poate o"tine accesul la datele rezidente intr+o "aza de date 1;BWA si le poate modifica.
1a4oritatea interactiunilor cu o "aza de date 1;BWA se poate desfasura dupa un model secvential
simplu3
se deschide o cone.iune cu serverul 1;BWA
se specifica "aza de date la care se o"tine accesul
se emit interogari BWA! se o"tine accesul la rezultatele interogarii si se e.ecuta operatii non+BWA
se inchide cone.iunea cu serverul 1;BWA
(in punct de vedere al lim"a4ului PHP! e.ista doua categorii de interogari BWA3
interogarile B'A'C:! care returneaza rinduri ale unui ta"el
interogarile /P(2:'! IGB'R: si ('A':'! care nu returneaza rinduri ale unui ta"el
2m"ele categorii de interogari sunt emise folosind functia m;sXlYXuer;)*! dar verificarea si prelucrarea
celor doua categorii de rezultate ale interogarilor sunt procesate destul de diferit.
Capitolul 6
Proiectarea general a unui magazin virtual
6.1 &"iectivele noului sistem
Proiectarea general are ca o"iectiv ela"orarea concepiei logice a sistemului informatic! definirea
acestuia din punct de vedere structural i funcional.
Proiectarea general presupune sta"ilirea componentelor sistemului informatic. :otodat proiectarea
generala presupune analiza datelor de ieire! a "azei informaionale de intrare! a documentelor pe care sunt
consemnate datele de intrare! a legturilor dintre ele i a funcionalitii sistemului astfel ,nct toate elementele
sale s formeze un ,ntreg.
Btructura general a sistemului informatic cuprinde un ansam"lu de intrri! prelucrri i ieiri definite
,n funcie de o"iectivele noului sistem.
'.ist mai multe variante de a"ordare a proiectrii unui sistem informatic 3 fie se poate pleca de la
intrri! fie de la ieiri! fie se poate realiza o variant mi.t.
2naliznd modul de o"inere a fiecrei informaii se determin "aza informaional de intrare! apoi se
realizeaz celelalte faze ale proiectrii.
Hazele proiectrii se parcurg in ordinea 3
Pagina 1= din 67
sta"ilirea o"iectivelor8
proiectarea ieirilor8
proiectarea "azei informaionale de intrare8
codificarea8
proiectarea documentelor de intrare8
proiectarea structural i funcional8
ela"orarea documentului.
2ceast variant prezint avanta4ul furnizrii unui coninut complet al "azei
informaionale de intrare pentru o"inerea ieirilor solicitate.
6.9 Proiectarea unui magazin virtual
6.9.1 Pagina 0e"
Aansarea unui magazin virtual nu este o chestiune simpl! ci necesit mult munc i studiu aprofundat
al situaiilor e.istente si al posi"ilitilor viitoare. Ca i comerul clasic! vnzrile on+line constituie un proces
care tre"uie ,m"untit ,n mod continuu! iar la "aza sa tre"uie s se afle un plan de afaceri "ine pus la punct.
Hoarte important este dac magazinul virtual reprezint o e.tindere pe internet a unui magazin de4a
e.istent sau dac va efectua e.clusiv comer electronic. In primul caz! e.ist de4a e.periena vnzrii. 1ai mult!
e.ist un spri4in solid pentru dezvoltarea reelei de distri"uie a vnzrilor efectuate on+line. In fapt! ma4oritatea
magazinelor virtuale din spaiul Internet romnesc sunt e.tensii ale unor magazine sau reele de magazine
clasice.
2a cum un magazin clasic este situat ,ntr+o construcie! la fel i pagina -e"! respectiva magazinul
virtual! va tre"ui gzduit pe un server 0e". 2cesta va constitui spaiul comercial virtual! punctul de legtur
dintre vnztor i clienii poteniali. Be poate apela la serviciile unei firme specializate ,n acest sens. In cazul ,n
care vnztorul nu posed cunotine! varianta a doua este cu siguran mai adecvat i va da rezultate cu mult
mai "une. 2r fi "ine ca firma respectiv s asigure i gzduirea -e" )i eventual ,nregistrarea domeniului*. Dor
tre"ui sta"ilite tehnologiile. &rice magazin virtual tre"uie s dispun de un sistem comple. de administrare a
coninutului care s permit adugarea! modificarea i tergerea produselor din "aza de date )te.t i imagini*. (e
asemenea! ,nregistrarea comenzilor i a datelor despre clieni ,ntr+o "az de date este a"solut necesar. 2diional
poate fi creat i un sistem care s semnaleze prin e+mail lansarea unei comenzi.
:ot acum este momentul oportun pentru a decide cine va ,ndeplini aceste sarcini i cine i cum se vor
prelua i onora comenzile de pe site 2nga4area unui -e"master va constitui desigur un avanta4. Produsele
tre"uie organizate pe categorii )i eventual su"categorii* astfel ,nct clienii s poat gsi cu cea mai mare
uurin ceea ce caut. & atenie sporit tre"uie acordat prezentrii produselor8 mai ales imaginile tre"uie s fie
de calitate e.cepional! altfel ansele ca vizitatorii s cumpere scad considera"il.
Gu ,n ultimul rnd va tre"ui s fie realizat un sistem de a4utor )ZhelpI! ,ntre"ri frecventeI* ,n cadrul
site+ului. Gu tre"uie pornit de la premisa c vizitatorii magazinului sunt navigatori e.perimentai i au mai
efectuat cumprturi online. (e asemenea! tre"uie puse la dispoziie informaii detaliate despre livrarea
produselor! garanie i post+garanie )dac este cazul* etc i tre"uie sa ai" posi"ilitatea de a contacta firma ,n
Pagina 17 din 67
cazul ,n care mai au alte ,ntre"ri despre produse )alturi de o adres de e+mail! un formular de contact este o
opiune foarte "un*.
6.9.9 Pli
/n factor deose"it de important ,n cadrul comerului electronic ,l constituie plata. Pe -e". Be poate
vinde 9C de ore pe zi. E zile pe sptmn! peste tot ,n lume. In plus. Cumprtorii i potenialii clieni vor avea
acces la informaii de ultim or referitoare la produse! servicii! preuri sau disponi"ilitatea acestora. Pentru ca
acest scenariu s devin cu adevrat realitate! va tre"ui ca sistemul informatic implementat s fie disponi"il non+
stop i ,n tot acest timp el va opera gestiunea comenzilor! facturarea! procesarea plilor i remiterea "anilor.
Cu e.cepia cazului ,n care activitatea se "azeaz pe principiul Zplata ,n avansI sau alte metode de plat
off+line! o"inerea "anilor rezultai ,n urma unei vnzri online presupune o serie de procese de interaciune cu
"nci sau alte instituii financiare. Plile cu a4utorul crilor de credit )credit card*! "anilor electronici )e+cash!
cecurilor electronice sau al cardurilor inteligente )smart card* sunt principalele modaliti de plat folosite ,n
comerul electronic 2cestea pot fi integrate ,n sistemul dumneavoastr informatic! sau oferite ,n regim outsource
de un furnizor de servicii de comer )CBP + Commerce Bervice Provider* care va intermedia plile de la teri.
Cea mai rspndit metod de plat ,n comerul electronic este cea cu carte de credit 2ceste tranzacii
sunt prote4ate criptografic! iar modalitatea concret de criptare face ca numai "anca sau furnizorul de servicii
pentru carduri de credit s poat vedea numrul crii de credit nu i comerciantul. 2cest proces implic
,ncheierea unor contracte cu instituii financiare! iar din punct de vedere tehnic presupune utilizarea unor
tehnologii avansate de criptare i autentificare pentru securizarea mesa4elor trimise prin internet /nul din primii
pai care tre"uie fcui! este deschiderea unui cont la o instituie "ancar care ofer servicii de tranzacionare
online "azate pe carduri care vor tre"ui Z,nchiriate% pe o sum fi.! reprezentat de costul achi ziionrii sau
,nchirierii echipamentelor i softului aferent necesare realizrii comunicrii securizate cu "anca! precum i
costuri varia"ile rezultate ,n urma comisioanelor percepute de "anc la fiecare tranzacie. (e regul instituia
financiar va impune un volum minim de tranzacii lunare! percepnd o sum minim pltit indiferent de
volumul vnzrilor.
Ca alternativ la implementarea unui sistem propriu! se poate apela la furnizori de servicii de plat
)PBP* sau la furnizori de servicii de comer. PBP+ul acioneaz ca intermediar ,ntre comerciant i posesorii de
carduri oferind servicii de autorizare i plat online. 'l "eneficiaz de cone.iuni integrate online cu "ncile care
autorizeaz plile i realizeaz automat transferul "anilor. Poate conferi clienilor statutul de comerciani -e"
i! de regul! furnizeaz tot ceea ce este necesar pentru integrarea uoar a funciilor de procesare a cardurilor de
credit ,n propriul site -e". Pe lng o calitate mai "un a serviciilor oferite clienilor! cum ar fi suport tehnic
permanent sau eliminarea unei pri semnificative a "irocraiei specifice sectorului "ancar! PBP+ii mai au i alte
avanta4e! cum ar fi3 credi"ilitate financiar dovedit ,n faa "ncilor ca urmare a unei relaii de mai lung durat
cu acestea )aspect e.trem de important care lipsete de regul societilor comerciale mai tinere*! au contracte cu
mai muli furnizori de carduri! opereaz cu mai multe "nci! pot realiza conversia automat ,ntre monedele
diverselor ri i! nu ,n ultimul rnd! practic un comision mult mai mic dect instituiile "ancare.
Cumprtorul este pus ,n legtur online cu PBP+ul care+i va cere informaiile necesare pentru
procesarea plii3 tipul cardului! numrul acestuia! numele proprietarului i data e.pirrii cardului. 2ceste
Pagina 1E din 67
informaii sunt transmise mai departe ageniei de carduri! ,mpreun cu suma totala de plat! comisionul! numrul
de cont al magazinului i tipul tranzaciei dorite. (in acest moment tranzacia urmeaz calea o"inuit a oricrei
tranzacii cu card de credit. Informaia este criptat i trimis de ctre procesorul de pli )PP* prin intermediul
unei linii securizate de comunicaie ctre un sistem de faciliti integrate numit IGP )interchange net-or#
processor*! fiecare marc de card de credit urmnd a fi procesat de un IGP distinct. 2poi se comunic pe o linie
securizat cu "anca! aceasta la rndul ei contactnd "anca cumprtorului )cea care a emis card+ul folosit de
client* pentru a verifica dac fondurile sunt disponi"ile! ,n caz afirmativ! tranzacia se finalizeaz i "anca
trimite un Zcod rezultatI! su" forma unui numr de verificare ctre PBP. PBP trimite mai departe acest cod ctre
softul care mi4locete cumprturile i care proceseaz datele! anunnd apoi clientul c tranzacia s+a efectuat
cu succes sau a fost refuzat. :otul se ,ntmpl ,n interval de cteva secunde.
(in pcate! ,n Romnia astfel de sisteme sunt implementate de foarte puine magazine virtuale.
Boluiile alese de ma4oritatea comercianilor pe internetul romnesc sunt plata ram"urs! la livrare! prin mandat
potal sau ordin de plat. 1otivele sunt lesne de ,neles! ,n consecin! aceste magazine virtuale nu pot fi
considerate comer electronic ,n toat puterea cuvntului! ci mai degra" cataloage de produse cu opiune de
comand online.
6.9.6 Promovare
Bpre deose"ire de un magazin clasic! ,n care potenialii clieni mai intr i din ,ntmplare sau din
curiozitate! pe -e" ansa ca cineva s acceseze direct pagina este e.trem de mic )pornind de la premisa c nu a
auzit niciodat de ea*. Pentru a avea vizitatori! site+ul tre"uie ,nscris la motoare de cutare i directoare -e". Be
poate apela i la pu"licitatea pe internet + "annere pu"licitare afiate pe diverse portaluri sau la mar#etingul prin
e+mail. 5ine,neles c mai sunt si modalitile clasice de promovare3 spoturi :D sau radio! inserri ,n diverse
pu"licaii! etc.
6.9.C 2ctualizare
Informaiile nu tre"uie lsate s se Z,nvecheasc%. Dizitatorii tre"uie s vad c au ,n fa un site
dinamic! cu coninut mereu proaspt! seciuni cu nouti! oferte speciale! concursuri sau alte faciliti ase+
mntoare ,i va determina pe muli s se ,ntoarc cu plcere la magazinul virtual astfel proiectat.
6.9.= 1ecanisme de plat electronic
Comerul electronic va putea evalua dincolo de un anumit nivel doar atunci cnd consumatorii o"inuii
vor percepe un mecanism de plat electronic la fel de sigur ca cel o"inuit.
plata prin Internet + de ,ndat ce a fost pus ,n funciune un sistem de vnzri on+line! comerciantul va
putea vinde 9C ore pe zi! E zile pe sptmn! peste tot ,n lume pe unde a a4uns Internetul. 1ai mult!
cumprtorii i clienii poteniali vor avea acces la informaii de ultim or referitoare la produse! servicii!
preuri i disponi"ilitatea acestora. (ar comerciantul va tre"ui s se asigure ca sistemul informatic s fie
disponi"il non+stop i ,n tot acest timp el va opera gestiunea comenzilor! facturarea! procesarea plailor i
remiterea "anilor8
soluiile de plat ,n timp real + cu e.cepia cazurilor off+line! o"inerea "anilor rezultai ,n urma unei
vnzri de tip on+line presupune o serie de procese de interaciune cu "nci sau alte instituii financiare. n
prezent achitarea unei facturi se realizeaz cu a4utorul crilor de credit )credit card*! "anilor electronici )e+cash*!
Pagina 1? din 67
cecurilor electronice sau al cardurilor inteligente )smart card* care sunt principalele metode de plat folosite ,n
comerul electronic. 1etodele de plat pot fi integrate fie la nivelul comerciantului! ,n sistemul informatic al
acestuia! fie oferite outsource de un furnizor de servicii de comer )CBP + Commerce Bervice Provider* care va
gestionaFintermedia plile de la teri8
cartea de credit + reprezint cea mai utilizat form de plat prin Internet. /tilizarea acesteia este
simpl3 clienii care navigheaz ,n cadrul unui sit -e" i decid s achiziioneze un produs sau serviciu tre"uie s
introduc informaiile despre cartea de credit prin intermediul unui formular H:1A. Coninutul completat )tipul
cardului! numrul acestuia! numele proprietarului i data e.pirrii cardului* este trimis sitului -e"! unde
informaia este colectat i trimis la "anc. (aca situl comerciantului are sta"ilit o legtur direct cu "anca!
atunci este posi"il plata pe loc ,n cazul ,n care e.ist credit suficient pentru a plti "unurile comandate.
:ranzaciile on+line care folosesc plata cu carduri sunt prote4ate criptografic! iar modalitatea concret de criptare
asigur faptul c numai "anca sau furnizorul de servicii pentru cri de credit vor putea avea acces la numrul
crii de credit! nu i comerciantul. & prim faz implica ,ncheierea unor aliane Fcontracte cu instituii
financiare! utiliznd tehnologii avansate de criptare i autentificare pentru securizarea mesa4elor trimise prin
Internet. Comerciantul tre"uie sa+i deschid un cont la o "anc oferind servicii de tranzacionare on+line "azata
pe carduri. :ehnologia de criptare folosit ,n mod curent este BBA )Becure Boc#et Aa;er* elimin cu succes
posi"ilitatea ca un intrus s o"in numrul cardului! presupunnd c el intercepteaz datele astfel criptate.
(ezavanta4ul consta ,n faptul ca BBA nu permite comerciantului s se asigure c persoana care folosete cardul
,ntr+o tranzacie este chiar deintorul acestuia. (e asemenea! BBA nu ofer nici o cale prin care clientul s afle
dac situl comerciantului este cu adevrat autorizat s accepte plata cu cri de credit i c nu este doar un sit
pirat! proiectat cu scopul de a coleciona datele despre astfel de carduri )crac#ers*. Pro"lema a fost rezolvata prin
apariia unor noi tehnologii denumite B': )Becurit; 'lectronic :ransaction*! dezvoltata de 1asterCard i Disa.
Bet rezolv pro"lema autentificrii prin asignarea unor certificate digitale att clientului! ct i comerciantului.
Bet ofer o securitate sporit fa de cea tradiional. Pentru a nu mai da acces comerciantului la numrul de card
al clientului! B': ,l cripteaz de o manier care asigur faptul c doar consumatorul i instituiile financiare
a"ilitate au acces la el. Hiecare dintre actorii implicai ,ntr+o tranzacie )comerciant! client sau instituie
financiar* folosete certificatul B': privat! care 4oac i rol de autentificare! ,n con4uncie cu cheile pu"lice
asociate certificatelor care identific pe ceilali actori. n practic! o companie ter )Derisign* ofer serviciul de
a furniza certificate digitale clienilor si! deintorii de cri de credit. Ct privete comerciantul! procesul este
similar3 ,n momentul efecturii unei cumprturi on+line! ,nainte de a se realiza vreun schim" de date ,n vederea
demarrii tranzaciei! soft-are+ul care integreaz tehnologia B': valideaz identitatea comerciantului i a
deintorului crii de credit! procesul de validare const ,n verificarea certificatelor emise de furnizori autorizai
de astfel de servicii8
facturile de plat )e+invoice* + crile de credit reprezint cea mai comun soluie ,n modelul 59C i
595. Dolumul tranzaciilor ,n sectorul 595 este mult mai mare fa de volumul tranzaciilor efectuate prin
intermediul crii de credit. /n alt motiv este c ma4oritatea companiilor au utilizat de4a acest instrument ,n
forma sa clasic i schim"area modalitii de plat ar impune o reorganizare a proceselor economice! care ar
necesita costuri prea mari. Procedura de plat prin e+invoice este urmtoarea + valoarea tranzaciei necesare este
transmis automat la furnizori printr+un sistem informatic! acestea rspund printr+o factur care urmeaz a fi
pltit prin diferite mi4loace. Bunt necesare metode securizate pentru filtrarea accesului la "azele de date interne
Pagina 1> din 67
ale companiei. Btandardul '(I )'lectronic (ata Interchange* ofer o infrastructur ,n acest scop. Pro"lema
ma4or o constituie legislaia comercial a fiecrei ri care ar tre"ui s recunoasc vala"ilitatea facturilor
electronice. 2vanta4ele facturii electronice in de reducerea costurilor pentru transmitere i de micorarea
posi"ilitilor de apariie a erorilor8
cecurile electronice )Internet cheXues* + GetCheXue + un sistem dezvoltat la Information Bciences
Institute of the /niversit; of Bouthern California + ---.usc.edu . Cumprtorul i vnztorul tre"uie s ai" un
cont deschis pe situl GetCheXue. Pentru asigurarea securitii este folosit identificarea prin protocolul [er"eros
i parol. Pentru a plti prin cec! tre"uie instalat la client un soft-are special care lucreaz asemenea unui
carnet de cecuri. /n client poate trimite un cec criptat prin intermediul acestui soft-are. Comerciantul poate
ridica "anii de la "anc sau poate folosi cecul digital pentru o tranzacie cu alt furnizor. /n cont special din reea
verific validitatea cecului i ,n caz afirmativ trimite un mesa4 de accept comerciantului care va livra apoi
"unurile. '.emple3 Pa;Go-! serviciu dezvoltat de Ci"erCash + ---.ci"ercash.com sau echech +
---.echec#.org
crile de de"it )de"it cards* necesit introducerea unui numr personal de identificare )PIG* i
utilizarea unui dispozitiv hard-are care sa citeasc informaia pe "and magnetic a crilor de credit. + nu este
posi"ila pe Internet. Posi"il s fie ,nlocuite "enzile magnetice cu cipurile electronice folosite pentru smart card+
uri! ce vor ,nlocui crile de credit.
"anii electronici )e+cash* + utilizeaz un soft-are pentru a salva pe disc magnetic echivalentul "anilor
lichizi ,ntr+o form digital. 2vanta4ul acestui sistem ,l reprezint costul transferului de "ani care este aproape
nul )costul cone.iunii la Internet*. Pentru a primi "ani este necesar accesarea unei casierii automate )virtuale*
disponi"ile pe -e" sau deplasarea la un automat "ancar! de unde pot fi ridicai "anii electronici direct din contul
"ncii sau prin sistemul de plata cu carte de credit. (ificultatea folosirii e+cash reprezint implementarea unei
securiti care s garanteze c acestea nu pot fi alterai. /tilizarea tehnologiilor de criptare! a semnturilor
digitale! i a semnturilor electronice a4ut la reducerea posi"ilitilor de fraud care s fac imposi"il de utilizat
mai mult de o singura dat. & alt condiie este ca "anii electronici nu tre"uie s dezvluie identitatea persoanei
care a pltit cu ei! tre"uie s fie anonimi. Bistemul de plat nu tre"uie sa ai" ca intermediar o "anc! doar ,ntre
cei doi parteneri implicai. '.emple3
---.digicash.com
---.c;"ercash.com
---.milicent.digital.com
cardul inteligent )smart card* este popular ,n 'uropa &ccidental. Permite stocarea informaiilor
suplimentare despre clieni ,n afar de pstrarea "anilor pe cipul cardului. 5anii de pe card sunt salvai ,ntr+o
form criptat i sunt prote4ai printr+o parol. Pentru a plti este necesar introducerea acestuia ,ntr+un terminal
hard-are. (ispozitivul necesit o cheie special emis de "anc pentru a se transfera "anii ,n alt direcie.
Putem merge la "anc! ,ncrca cardul i s pltim prin Internet. 2vanta4e3 securitate! simplitatea utilizrii!
efectuarea direct fr intermediari! costul sczut al tranzaciilor. 1onde. + 1area 5ritanie! Peld+[arte +
Permania.
6.9.7 1omentul efecturii plii electronice
Plata ,nainte de tranzacie + un sistem de acest gen funcioneaz prin salvarea "anilor digitali pe un disc
sau pe un smart card + care poate fi considerat ca o form digital a "anilor o"inuii. /n fiier care conine "anii
Pagina 9< din 67
digitali este numit portofel virtual )virtual -allet* i pot fi folosii oricnd pentru a plti on+line produse i
servicii. 2vanta4ul portofelului virtual const ,n faptul c este anonim. (ezavanta4 + daca este pierdut! "anii sunt
pierdui.
Plata pe loc necesit accesul direct la "aza de date intern a "ncii i a ofertantului de plat electronic!
iar securitatea tre"uie sa fie implementat mai strict )crile de de"it*8
Plata dup tranzacie. Bistemul crilor de credit este cea mai comun form de asemenea plat.
6.6. '+commerce+ul romnesc la sfritul anului 9<<C
Conform Disa International3 ,n trimestrul II 9<<C! s+au efectuat circa E=<< de tranzacii comerciale
online unde romanii au cheltuit apro.imativ 1 milion @ dintre care3 CCN din sum s+a cheltuit ,n B/2! 9<N ,n
Italia! 1=N in 2nglia! iar restul in magazine din alte ri. Daloarea medie a unei tranzacii a fost de circa @166.
:ot conform Disa International3 n aceeai perioad! ,n magazinele virtuale romneti! s+au cheltuit
circa. ?.<<<@! cu o medie de 9 tranzacii F zi.
Cei care au cheltuit cel mai mult au fost cetenii americani )61N* urmai de "ritanici )6<N*.
Conform RomCard3 E<<.<<< deintori de carduri! 6< comerciani configurai pentru tranzacii online i
C "nci ofer suport ,n Romnia pentru tranzacii online )2lpha 5an#! 5CR! 5CI: i Raiffeisen* prin
programele Derified "; Disa i 6( Becure.
Capitolul C
Proiectarea i programarea ,n PHP a magazinului virtual
C.1 &"iective
Bite+ul proiectat are ca o"iectiv promovarea i vnzarea on+line de produse de ,m"rcminte ce se afl
,n stocul magazinului 1oda Hashion. Hiecare vnzare va fi precedat de o comand! care va tre"ui confirmat
pentru ca livrarea s ai" loc. Confirmarea se va face prin e+mail! astfel c serverul pe care magazinul va fi
instalat va tre"ui s fie capa"il s trimit i s recepioneze e+mail+uri.
C.9 Btructura magazinului i "aza de date
Btructural! magazinul este compus din trei seciuni3
Beciunea de prezentare8
Beciunea de client8
Beciunea de administrare.
C.9.1. Beciunea de prezentare se adreseaz vizitatorului o"inuit! ne,nregistrat! care poate afla
informaii despre magazin! poate avea acces la catalogul de produse i poate afla mai multe detalii despre firm!
magazin sau un anume produs prin completarea unui formular. Rspunsul va fi trimis prin e+mail utilizatorului.
Principalele pagini care sunt accesi"ile acestui tip de utilizator )guest* sunt3 inde..php! magazine.php!
produse.php i contact.php. Pentru a avea acces la comenzi! un oaspete al magazinului virtual va tre"ui s se
,nregistreze! folosind pagina usernou.php.
Pagina 91 din 67
C.9.9. Beciunea de client este disponi"il utilizatorilor ,nregistrai. 2cetia au posi"ilitatea! pe lng
facilitile o"inuite oferite unui oaspete! s comande produse. Pentru aceasta ei au la dispoziie un co de
cumprturi ,n care pot aduga sau din care pot scoate produse pe parcursul navigrii. Aa sfrit pot trimite
comanda printr+un singur clic#. Paginile principale aflate la dispoziia unui client sunt comanda.php i
modYuser.php! unde clienii au acces la datele personale! pe care le pot modifica dup dorin! inclusiv parola de
acces.
C.9.6. Beciunea de administrare este accesi"il administratorului magazinului virtual! care poate fi un
anga4at cu acces la produsele magazinului! nu neaprat programatorul magazinului. /n administrator are acces
la toate paginile magazinului! ,n plus el putnd aduga sau modifica produse! vizualiza comenzi i formulare de
contact ale utilizatorilor! modifica date! niveluri de acces ale utilizatorilor ori tergere utilizatori! rspunde la
mesa4e sau tergerea lor! prelucrare comenzi sau tergere manual a acestora ,n cazul ,n care nu sunt confirmate.
(e asemenea! un administrator nu are acces la parola unui utilizator! el neputndu+se loga ca i client folosind
numele i parola acestuia. 'ste o procedur normal ,n e+commerce! toate parolele fiind stocate criptat ,n "aza
de date! dndu+i clientului impresia de siguran. &ricum! un administrator are acces la ,ntreaga "az de date!
putnd manipula informaia dup dorin.
C.9.C. 5aza de date folosit este cea aparinnd serverului 1;BWA i conine E ta"ele3 useri! dateuseri!
categorii! produse! cart! comanda! contact.
:a"ela useri este de tip 1;IB21 i are urmtoarele cmpuri3
Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza '.tra
id "igint)C* Gu autoYincrement
nume varchar)17* Gu
parola varchar)17* Gu
level tin;int)1* Gu 1
id \ id+ul unic al utilizatorului! fiind i inde. primar
nume \ numele utilizatorului! aa cum va fi el recunoscut de sistem. Bcriptul de ,nregistrare va o"liga
acest cmp s ai" o dimensiune ,ntre 7 i 17 caractere.
parola \ parola criptat a utilizatorului. ]i ,n acest caz! scriptul va condiiona dimensiunea parolei ,ntre
7 i 17 caractere.
level3 nivelul de acces3 < \ administrator! 1 \ client
:a"ela dateuseri este de tip 1;IB21 i are urmtoarele cmpuri3
Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza '.tra
id "igint)9<* Gu autoYincrement
nume varchar)E<* Gu
firma varchar)1<<* Gu
localitate varchar)=<* Gu
email varchar)1<<* Gu
telefon varchar)9<* Gu
mo"il varchar)9<* Gu
fa. varchar)9<* Gu
user varchar)9<* Gu
data date Gu <<<<+<<+<<
id \ inde.ul primar al ta"elei8
nume \ numele complet al clientului8
Pagina 99 din 67
firma \ cmp facultativ! reprezint firma creia ,i aparine clientul8
localitate \ localitatea de reedin8
email \ adresa de e+mail a clientului8
telefon \ cmp facultativ! destinat pentru memorarea telefonului fi. al clientului! pentru contactare8
mo"il\ cmp facultativ! destinat pentru memorarea telefonului mo"il al clientului! pentru contactare8
fa. \ cmp facultativ! destinat pentru memorarea fa.ului clientului! pentru contactare8
user \ numele de utilizator! identic cu cmpul nume din ta"ela useri8
data \ data ,nregistrrii clientului.
:a"ela categorii este de tip 1;IB21 i are urmtoarele cmpuri3
Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza '.tra
id "igint)9<* Gu autoYincrement
numecat te.t Gu
id \ inde.ul primar al ta"elei8
numecat \ numele categoriei.
:a"ela produse este de tip 1;IB21 i are urmtoarele cmpuri3
Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza '.tra
id "igint)9<* Gu autoYincrement
categorie te.t Gu
nume te.t Gu
cod varchar)1=* Gu
pret varchar)9<* Gu
um varchar)1<* Gu
culoare te.t Gu
marime varchar)9<* Gu
fisier te.t Gu
fisierm te.t Gu
tag varchar)9<* Gu
descriere te.t Gu
vitrina tin;int)9* Gu <
unicat tin;int)9* Gu <
id \ inde.ul primar al ta"elei8
categorie \ categoria ,n care se afl produsul! avnd corespondent ,n cmpul numecat al ta"elei
categorii8
cod \ codul produsului8
pret \ preul produsului8
um \ valuta8
culoare \ culoarea produsului8
marime \ mrimea produsului8
fiier \ numele fiierului care stocheaz imaginea produsului8
fiierm \ numele fiierului de dimensiune redus care stocheaz imaginea produsului8
tag \ eticheta produsului \ aceasta poate avea una din urmtoarele valori3 de vnzare! indisponi"il!
oferta i special! valori implementate prin program8
Pagina 96 din 67
descriere \ cmp de tip te.t! care memoreaz caracteristici distincte ale produsului8
vitrina \ cmp cu dou valori! care sta"ilete dac produsul va fi afiat ca primul pe coperta
catalogului! ,n dreptul categoriei corespunztoare8
unicat \ cmp care sta"ilete dac produsul este unicat sau nu.
:a"ela cart este de tip 1;IB21 i are urmtoarele cmpuri3
Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza '.tra
id "igint)9<* Gu autoYincrement
user varchar)9<* Gu
data date Gu <<<<+<<+<<
idYprod "igint)9<* Gu <
numeprod te.t Gu
"uc int)C* Gu <
nrYcart "igint)9<* Gu <
id \ inde.ul primar al ta"elei8
user \ numele de utilizator! identic cu cmpul nume din ta"ela useri8
data \ data comenzii8
idYprod \ id+ul produsului comandat8
numeprod \ numele produsului comandat! lsat aici pentru o mai rapid folosire a ta"elei8
"uc \ numrul de produse comandate8
nrYcart \ numrul de ordine al coului de cumprturi.
:a"ela comanda este de tip 1;IB21 i are urmtoarele cmpuri3
Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza '.tra
id "igint)9<* Gu autoYincrement
nrYcart "igint)9<* Gu <
data date Gu <<<<+<<+<<
valoare varchar)9<* Gu
confirmat varchar)C* Gu
stare varchar)1<<* Gu
o"servatii te.t Gu
vazut varchar)C* Gu
id \ inde.ul primar al ta"elei8
nrYcart + numrul de ordine al coului de cumprturi! corespondent cu cmpul cu acelai nume din
ta"ela cart.
data \ data comenzii8
valoare \ valoarea total a comenzii8
confirmat \ cmp disponi"il pentru confirmare. (ac clientul trimite un e+mail de confirmare! acest
cmp va fi setat la valoarea da prin cod! altfel! comanda nu va putea fi confirmat i nu va fi luat ,n considerare
stare \ starea onorrii comenzii + aceasta poate avea una din urmtoarele valori3 aplicat! confirmat! ,n
procesare i confirmat! valori implementate prin program8
o"servaii \ cmp aflat la dispoziia administratorului! pentru adnotri8
Pagina 9C din 67
vzut \ cmp cu dou valori! indicnd dac aceast comand a fost sau nu vizualizat de ctre
administrator! foarte util ,n cazul unui numr mare de comenzi! pentru c se poate realiza foarte uor un filtru al
vizualizrii.
:a"ela contact este de tip 1;IB21 i are urmtoarele cmpuri3
Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza '.tra
id "igint)9<* Gu autoYincrement
nume varchar)E<* Gu
firma varchar)1<<* Gu
localitate varchar)=<* Gu
email varchar)1<<* Gu
telefon varchar)6<* Gu
mo"il varchar)6<* Gu
fa. varchar)6<* Gu
o"servatii te.t Gu
data varchar)9<* Gu
ora varchar)9<* Gu
vazut char)6* Gu
id \ inde.ul primar al ta"elei8
nume \ numele vizitatorului din formularul Contact8
firma \ firma vizitatorului! dac e.ist! din formularul Contact8
localitate \ localitatea vizitatorului din formularul Contact8
email \ adresa de e+mail8
telefon \ telefonul fi. de contact al vizitatorului din formularul Contact8
mo"il + telefonul mo"il de contact al vizitatorului din formularul Contact8
fa. \ numrul de fa. de contact al vizitatorului din formularul Contact8
o"servaii \ te.tul de contact8
data \ data trimiterii formularului8
ora \ ora trimiterii formularului8
vazut \ cmp pentru filtrarea formularelor vzute de ctre administrator.
:a"ela contact poate deveni foarte important ca instrument al strategiei de mar#eting al magazinului
virtual. Chiar dac se putea opta foarte uor pentru trimiterea formularului prin e+mail! a fost aleas stocarea
acestora ,n "aza de date pentru a putea avea mai uor acces la pro"lemele clienilor. ]tiind c o csu de mail
poate deveni foarte aglomerat de e+mailuri nesolicitate! pro"lema ar fi ca! ,n cazul unui numr foarte mare de
mesa4e! unele din ele s devin potenial pierdute. Btocarea acestora ,ntr+o ta"el provoac att atenionarea
administratorului! ct i necesitatea ca acesta s le citeasc! ele fiind marcate ca necitite iniial! starea acestora
schim"ndu+se numai dup acesta le deschide.
C.6 Huncionare
Bite+ul este structurat su" form de ta"el! fiind ,mprit ,n trei pri3 header! coninut i footer. Header+
ul i footer+ul se vor repeta ,n fiecare pagin! funcia include)%numeYfisier.php%* permind scrierea codului
doar o singur dat! includerea acestuia fcndu+se foarte uor.
Pagina 9= din 67
Btructura fiecrei pagini
va fi urmtoarea3
QT
include )Zheader.php%*8
FF instruciuni script php
include )Zfooter.php%*8
TR
Bcripturile vor implica folosirea anumitor funcii! cum ar fi! de e.emplu aceea de conectare la "aza de
date 1;BWA! sau folosirea unor varia"ile glo"ale. 2cestea vor fi memorate ,ntr+un fier de funcii! numit
ta.eYfunc.php! ce se va include ,n fiecare pagin. (in acest motiv! includerea acestui fiier va avea loc ,n codul
fiierului header.php. (e asemenea! va fi inclus un fiier numit stil.inc! care va conine cod css! pentru sta"ilirea
stilului codului html generat de scripturi. 2cest fiier respect specificaiile css i are urmtorul coninut3
Qst;leR
H1 M
font+size3 9<pt8
color3 I<>1<a68
margin+top 3 1p.8
margin+"ottom 3 1p.8
K
H9 M
font+size3 17pt8
color3 IHH66<<8
margin+top 3 1p.8
margin+"ottom 3 1p.8
K
H6 M
font+size3 19pt8
color3 I<<<<<<8
margin+top 3 1p.8
margin+"ottom 3 1p.8
K
HC M
font+size3 small8
font+variant3 small+caps8
font+-eight3 "old8
color 3 IHH77<<8
Pagina 97 din 67
K
H= M
font+size3 1Cpt8
color3 I<<<<HH8
margin+top 3 1p.8
margin+"ottom 3 1p.8
K
2 M
te.t+decoration3 none8
color3 Gav;8
K
23Hover M
te.t+decoration3 underline8
color3 teal 8
K
HR M
color3 "lue8
height3 1pt8
K
QFst;leR
2stfel! dac administratorul decide s schim"e formatul afirii informaiei ,n pagin! nu va tre"ui
dect s modifice o linie din acest fiier pentru a avea rezultatul scontat de+a lungul ,ntregului site.
Bcripturile vor tre"ui s recunoasc un utilizator din momentul logrii! pn ,n cel al de+logrii. 2cest
lucru se poate realiza foarte uor prin intermediul sesiunilor. Controlul sesiunilor reprezint o modalitate nativ
a PHP+ului de a recunoate un utilizator ,n timpul navigrii prin site.
Besiunile ,n PHP sunt date de un numr unic de identificare generat de server )Bession I(* i stocat ,n
partea de client a aplicaiei )se afl stocat ,n calculatorul* vizitatorului! fie prin intermediul unei coo#ie! fie
transmis prin intermediul /RA+ului de la pagin la pagin. /n I( Bession funcioneaz ca o cheie ce permite
,nregistrarea pe server a unei varia"ile numite session varia"le! a crei coninut este stocat ,n partea de server.
2stfel! pe toat durata de via a acestei varia"ile! serverul va Zti%! "azat pe Bession I(! starea clientului ce a
cerut accesul. 2stfel! dac un client se logheaz folosind un username i o parol! se va crea o varia"il numit
validYuser! genernd un coo#ie pe calculatorul clientului! pn la de+logarea acestuia sau avnd o durat de via
temporal sta"ilit. 2cest lucru se face prin folosirea funciilor PHP sessionYregister)*! respectiv
sessionYdestro;)*.
n cazul nostru! e.ist dou fiiere! auth.php i authYadmin.php! care gestioneaz starea a dou
varia"ile! @validYuser i @validYadmin! pentru un client )utilizator de nivel 1* i administrator )utilizator de nivel
Pagina 9E din 67
<*. (ac se include unul din acest fiiere ,ntr+o pagin! scriptul acestora va verifica starea varia"ilelor de sesiune
generate! cu a4utorul varia"ilelor glo"ale @YB'BBI&G! cu a4utorul instruciunilor de atri"uire
@YB'BBI&Ga^userid^s_@validYuser8 i @YB'BBI&Ga^pass-ord^s_@pass-ord.
Aa o prim logare! fiierul login.php va avea un cod de genul3
@Xuer; _Iselect ` from useri I.I -here nume_^@userid^ I.I and parola_pass-ord)^@pass-ord^*I8
@result _m;sXlYXuer;)@Xuer;* or die )Iinvalid Wuer;I*8
@nr_m;sXlYnumYro-s)@result*8
n acest caz! s+a interogat ta"ela useri! unde s+a cutat numele de utilizator i parola acestuia pentru
corespondena acestora cu dou varia"ile transmise de formularul de logare3
n continuare se verific
dac numrul de linii rezultate din
interogare este mai mare ca zero!
ceea ce ,nseamn c utilizatorul i parola e.ist3
if )m;sXlYnumYro-s)@result*R< *
M
@validYuser _@userid8
@ro-_m;sXlYfetchYarra;)@result*8
@nivel_@ro-aIlevelIs8
if ))@nivel__1*LL)@nivel__<**
M
sessionYregister)IvalidYuserI*8
@YB'BBI&GaIvalidYuserIs_@userid8
sessionYregister)Ipass-ordI*8
@YB'BBI&GaIpass-ordIs_@pass-ord8
K
K
Dalorile pentru @userid i @pass-ord se vor stoca aadar pe server ca i varia"ile glo"ale
@YB'BBI&GaIvalidYuserIs! respectiv @YB'BBI&GaIpass-ordIs.
Hiierul auth.php va verifica starea acestor varia"ile. n cazul ,n care nu le identific! va proceda la
afiarea unui mesa4 de logare. (ac le gsete! le va pasa mai departe scriptului ca dou varia"ile o"inuite! cea
de nume fiind folosit pentru afiarea ,n orice moment! ,n pagin! a username+ului clientului logat. 'ste de la
sine ,neleas utilitatea unei asemenea proceduri3 dac un utilizator acceseaz o pagin ce presupune
identificare! scriptul va realiza acest lucru i va verifica identitatea clientului.
/lterior! pe toat durata sesiunii! ,n header va fi afiat! ,n locul o"inuitei interogri de logare3
urmtoarea fereastr3
Pagina 9? din 67
dac username+ul a fost popescu.
2cest lucru indic vizual i transparent faptul
c utilizatorul este logat i recunoscut de ctre scripturile ce ruleaz pe server ,n acel moment! pe toat durata
sesiunii.
Bcriptul din fiierul logout.php va realiza distrugerea tuturor varia"ilelor de sesiune create3
@result _sessionYunregister)IvalidYuserI*8
sessionYdestro;)*8
adic utilizator! precum i ale coului de comenzi i ale comenzii! dac acestea au e.istat3
if )@YB'BBI&GaIcartIs*
M
@result_sessionYunregister)IcartI*8
sessionYdestro;)*8
K
if )@YB'BBI&GaIcomIs*
M
@result_sessionYunregister)IcomI*8
sessionYdestro;)*8
K
Btructurarea magazinului virtual propune vizitatorului parcurgerea anumitor pai3 vizitare! ,nregistrare
i comanda produselor.
Dizitarea propune mai multe pagini! printre care cea de start \ inde..php \ care prezint magazinul
virtual! cea de imagini din magazinul fizic i cea a catalogului! pagini ilustrate ,n continuare3
inde..php
Pagina 9> din 67
magazine.php
Pagina 6< din 67
produse.php
n interiorul catalogului! fiecare categorie va conine mai multe produse! ,n funcie de stocul curent
aflat ,n "aza de date3
Hiecare imagine din categorie va conine un lin# spre caracteristicile produsului respectiv )gama de
mrimi! culori! pre! descriere! etc*.
(e asemenea! utilizatorul! chiar i cel ne,nregistrat va putea completa un formular de contact! ,n
seciunea contact.php
contact.php
Pagina 61 din 67
Gavigarea ,ntre aceste pagini se face cu a4utorul unui meniu grafic! realizat cu a4utorul tehnologiei
Uavascript3
Pentru accesul la alte seciuni! utilizatorul tre"uie fie s se logheze! fie s se ,nregistreze. nregistrarea
presupune accesul lin#+ului Z/tilizator nou% din header sau prin doi pai! accesarea aceluiai lin# din pagina
login.php! disponi"il ,n meniu.
Pagina de ,nregistrare arat ,n felul urmtor3
Hormularul reine datele de4a introduse i ,ncarc din nou aceast pagin! corespunztor varia"ilei
@su"mitadduser salvate odat cu apsarea "utonului Znregistrare%. (ac e.ist! ,nseamn c s+a apsat "utonul!
iar seciunea din script va verifica datele introduse3 ,n primul rnd va verifica e.istena cmpurilor o"ligatorii!
precum i mrime lor! avnd ,n vedere c att username+le ct i parola au lungimi minime i ma.ime "ine
determinate. Holosind funcia validYemail)@email* se va verifica validitatea semantic a adresei de e+mail3
function validYemail)@address*
M
if )ereg)Iaaa+z2+J<+>Ysbiaa+z2+J<+> t+sbt.aa+z2+J<+> t+t.sb@I!@address**
return true8
else
return false8
K
(ac una din condiii nu este ,ndeplinit! scriptul va returna o eroare! determinnd utilizatorul s
reintroduc datele eronate. (ac acestea au fost corectate! scriptul va afia un mesa4 de confirmare i serverul va
,nregistra ,n ta"elele useri i dateuseri noul utilizator! invitnd utilizatorul s se logheze cu username+ul i parola
alese! pentru a putea fi ,nregistrat ,n varia"ilele de sesiune.
Pagina 69 din 67
n continuare! utilizatorul are acces la partea de comenzi! unde poate naviga i comanda! coul de
cumprturi reinnd produsele cu a4utorul unei varia"ile de sesiune numite Zcart%3
(up alegerea tuturor produselor! utilizatorul va hotr, dac realizeaz comanda! o modific sau o
anuleaz. Pentru primele dou opiuni! va alege lin#+ul din partea dreapt a paginii3 ZComand sau modific%3
2ici se poate modifica o anumit cantitate de produse sau se poate elimina un produs din coul de
cumprturi. (up verificare! se poate trece la validarea comenzii! primul pas fiind acela al apsrii "utonului
ZDalideaz%. n acest moment! ,n ta"ela comanda se va insera o nou inregistrare! cu datele cart+ului utilizat.
Dizual! ,nregistrrile din aceast ta"el arat astfel3
id nrYcart data valoare confirmat stare o"servatii vazut
'ditare

Bterge

9 E 9<<C+
<=+<>
11<<<<< G/ su"mitted (2
'ditare

Bterge

6 ? 9<<C+
<=+<>
1EC<<<< G/ su"mitted G/
'ditare

Bterge

= > 9<<=+
<9+<6
9E=<<<< G/ su"mitted G/
'ditare

Bterge

7 1< 9<<=+
<9+<E
?<<<<< G/ su"mitted G/
'ditare

Bterge

E 11 9<<=+
<9+<E
?=<<<< G/ su"mitted G/
'ditare Bterge ? 19 9<<=+ C?<<<<< G/ su"mitted G/
Pagina 66 din 67
<9+<E
&dat cu scrierea ,n ta"el a comenzii! scriptul trimite un e+mail la adresa clientului pentru o nou
confirmare3
@Xuer;addcmd_m;sXlYXuer;)Iinsert into comanda set nrYcart_^@cart^! valoare_^@total^! vazut_^@vazut^!
stare_^@stare^! data_^@data^! confirmat_^@confirmat^I*or die )IGu pot insera in comandaI*8
sessionYunregister)IcomI*8
sessionYdestro;8
sessionYunregister)IcartI*8
sessionYdestro;8
echo IQtrRQtd align_centerRQh6RComand trimis. D mulumim. Q"rR
n scurt timp vei primi un e+mail pe adresa cu care v+ai ,nregistrat! Q"rR
pentru a confirma comandaQFh6RQFtdRQFtrR
QtrRQtd align_tIcentertIRQa href_tIproduse.phptIRCatalog CharismaQFaRQFtdRQFtrR
QtrRQtd align_tIcentertIRQa href_tIlogin.phptIRPagina taQFaRQFtdRQFtrR
QtrRQtd align_tIcentertIRQa href_tIlogout.phptIRAogoutQFaRQFtdRQFtrR
I8
FFtrimitere e+mail pentru confirmarea comenzii
@Xuer;user_m;sXlYXuer;)Iselect ` from dateuseri -here user_^@validYuser^I* or die )IGu pot selecta
din dateuseriI*8
@ro-n_m;sXlYfetchYarra;)@Xuer;user*8
@nume_@ro-naInumeIs8
@email_@ro-naIemailIs8
@nm_^1oda Hashion^8
@nme_^modafashionidainet.ro^8
@to _ @email8
@secret_ImodafashionI8
@from_ stripslashes)@nm*.IQI.stripslashes)@nme*.IRI8
@su"4ect_IConfirmare comand 1oda fashion8
@idconf_md=)@email.@cart.@secret*8
@htmlYdata_IBtimate QstrongRI.@nume.IQFstrongR! Q"rR
2i comandat mai multe produse pe site+ul magazinului Qa
href_tIhttp3FF---.modafashion.dap.rotIRQstrongR1oda HashionQFstrongRQFaRQ"rR
Pentru confirmarea comenzii dvs. v rugm s apsai Qa
href_tIhttp3FF---.modafashion.dap.roFcomconfirm.phpTemail_@emailccart_@cartcidconf_@idconftIRaiciQFaR
Q"rR
D mulumim c ai comandat de la noiSQ"rR
Cu stim!Q"rR
@o-nername!Q"rR
QemR+ e.ecutive manager +QFemRI8
Pagina 6C din 67
'+mail+ul va conine un hash )un te.t unic generat de script* care va fi decodat cu a4utorul paginii
comconfirm.php. Daria"ila @idconf este un string criptat! format din alturarea e+mailului! numrului cartului i
unei varia"ile secrete! sta"ilite anterior. :oate aceste valori! luate separat sunt transmise in te.t! mai puin cheia
secret ),n cazul nostru criptarea cuvntului Zmodafashion%*. Criptarea acestor trei elemente alturate ne d un
cod de felul urmtor3
idconf_>"a<1EC"Eed=CeEf"c66d"d?d1?d">Ee! care este rezultatul funciei3
@idconf_md=)@email.@cart.@secret*8
Aa decriptare! cunoscndu+se att e+mail+ul clientului! ct i numrul cartului! acestea fiind transmise ,n
clar ,n lin#+ul e+mailului! i de asemenea cunoscndu+se cheia secret! se va putea reface uor varia"ila @idconf!
pentru confirmare.
2dministrarea site+ului se face prin accesarea meniului admin.php. :oate legturile ce privesc
administrarea vor avea inclus fiierul authadmin.php! care va determina autentificarea ca administrator a
utilizatorului sau afiarea unui formular de autentificare )loginadmin.php*. &dat autentificat! administratorul
are acces la mai multe pagini3
utilizatori \ se pot modifica datele despre utilizatori! precum i parola sau nivelul de acces al acestora
categorii \ se pot aduga! modifica sau terge categorii de produse
adaug produse \
se pot aduga produse! ,n
funcie de categoriile
e.istente3
modific
produse \ permite
modificarea
caracteristicilor
produselor
Pagina 6= din 67
mesa4e \ afieaz mesa4ele primite prin intermediul formularului de contact. 2cestor mesa4e li se poate
rspunde! sau se pot terge.
comenzi \ se pot vizualiza comenzile! detaliat! se poate vedea starea lor! dac o comand este validat
de client sau nu! se poate modifica starea onorrii sale! se poate rspunde clientului punctual! sau pur i simplu
se poate terge aceast comand3
logout \ realizeaz de+logarea administratorului
Pagina 67 din 67