Sunteți pe pagina 1din 11

ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE , INTAIA NOAPTE DE RAZBOI

Att Ultima noapte ct si Patul lui Procust surprind prin insistenta analitica de un caracter cu totul
deosebit. Indiferenta sthendaliana, cu stilul voit de proces verbal, este infuzata de pasiunea autorului pentru
determinarea unui adevar psihologic obiectiv. Faptul ca, n naratiune, se foloseste persoana nti conjugat cu
suprapunerea argumentelor contradictorii care amplifica tot mai mult caracterul superior dilematic al eroului,
determina o stare de ncordare intelectuala. Atitudinea aceasta ramne ct se poate de actuala, indiferent de
sensul n care sunt rezolvate problemele individului la Camil Petrescu. eorge Calinescu a avut, nendoielnic, o
intuitie e!acta afirmnd despre romancier" nu este al doilea sau al treilea n literatura, ci unicul pe un drum
launtric, ntr-o jungla virgina, n care nu intra dect pionierii. #pag $%&'
(. )arbu *ine ira #+d. ,unimea
-
.n cadrul capitolului Directii n dezvoltarea romanului romnesc n perioada dintre cele doua
razboaie mondiale , putem gasi o scurta prezentare a romanului , prezentare facuta nsa mai mult pentru a
evidentia tehnica si stilul lui Camil Petrescu. Autorii pornesc de la afirmatia scriitorului din volumul /eze si
antiteze"Sa nu descriu ceea ce vad , ceea ce aud dect ntorcnd privirea asupra propriului nostru continut
sufletesc...Sa nu descriu dect ceea ce nregistreaza simturile mele , ceea ce gndesc eu. Astfel romanul contine
e!clusiv ceea ce a vazut , a simtit , a trait eroul cartii , n care perspectiva asupra realitatii e una singura , mijloc
de a asigura autenticitatea faptelor narate .Virtutea acestui roman este deci capacitatea lui de a patrunde mai
adnc n realitatea interioara.
#SINTEZE DE LITERATRA R!"#NA 0 +1I/23A 1I1AC/ICA *I P+1A4ICA , 5&67 pg 187
-
Camil Petrescu este unul dintre promotorii nnoirii literaturii la un nalt nivel principal, ntr8o vreme
cnd filosofic si tehnic, romanul romnesc ramasese la stadiul primei jumatati a secolului 9I9, sau trecuse la
confectionarea unor rudimente moderniste fara acoperire teoretica serioasa .
(egresit trebuie sa lamurim ca daca partea ntia a acestui roman e o fabulatie e adica nascocita de un
autor care nici nu era nsurat si nici nu avea o familie pe vremea aceea si deci eroul *tefan heorghidiu cu sotia
lui sunt pura fictiune, n schimb se poate afirma ca partea a doua a cartii, aceea care ncepe cu ntia noapte de
a!"oi este construita dupa memorialul de companie al autorului, mprumutat cu amanunte cu tot eroului .
*tefan heorghidiu traieste relativ ca o fiinta autonoma, el este atras nsa de o alta fiinta prin iubire si
este angrenat pe de alta parte n alte structuri sociale.
Maian Popa # $A"IL %ETRES$ & +1I/23A A:)A/34* , 5&6$
-
.nsusirea romanului Ultima noapte ...este aceea de a fi o proza superioara .
.n Ultima noapte ...este remarcata predilectia autorului pentru exactitatea aproape stiintifica si
despicarea complexelor sufletesti tipice.
.ntr8un fel, Ultima noapte ... este privit ca romanul negarii, punerii ntre paranteze si violarii
fenomenologice a valorilor bio8afective.
+roul camilian este omul masurilor absolute, al jusitiei absolute, al iubirii integrale, al adevarului
absolut. Ceilalti reprezinta relativismul pragmatic.
Intelectualul nu este definit la Camil Petrescu prin profesie ci prin presiunea absolutului, singura care l
califica pentru rolul de erou de drama, prin nevoia arzatoare de justificare a fenomenalitatii n functie de o
logica absoluta. Intelectualul este ccel care traieste n sferele constiintei, care poate parcurge drame ale
cunoasterii.
.n Ultima noapte..., cele doua parti distincte ale romanului sunt dialectic solidare, e!primnd dubla
e!perienta a eroului in fata celor doua dimensiuni e!istentiale, decisive n conceptia lui Camil Petrescu,
dragostea si moartea" mai mult dect orice, n fata mortii si n dragoste omul apare n autenticitatea lui
structurala, scria autorul n 5&;;. 1ragostea este pentru heorghidiu o boala, cu toate ravagiile ce le provoaca,
afectnd tesuturile sufletesti cele mai intime. +a porneste de la autosugestie, devine obisnuinta, o a doua natura,
simbioza, despartirea echivaleaza acum cu o despicare a personalitatii, cu o interventie chirurgicala riscanta.
1
)arbatul sufera n dragoste din pricina unui monoideism, aspiratia spre absolutul erotic l paralizeaza, l
transforma ntr8un posedat.#pag 5&<'
Credincios principiului proustian al unitatii de viziune, Camil Petrescu, printr8un enorm artificiu,
pastreaza naratiunea la persoana nti si romanul se compune din colectarea marturiilor pe care le fac
personajele sale, ntr8un dosar de e!istente. 1ar metoda nu e deloc proustiana, ci aceea a cadrului naturalist de
totdeauna.
.n schimb, fata de primul roman, cel de al doilea sparge compozitia si anchetatilor li se recomanda sa
cultive digresiile, alunecusurile de condei, pe care le banuiam mai interesante dect ntmplarea nsasi . 1e
unde Ultima noapte era o compozitie clara uniliniara, de factura clasica, actiunea celui de8al doilea roman este
ntortocheata, nainteaza ramificndu8se, si n acest amanunt putem vedea o oarecare influenta a lui Proust.#pag.
5&&'
Ultima noapte este nu numai romanul razboiului, dar si al dragostei. 3omanul domnului Camil Petrescu
este, asadar, romanul unui razboi pe doua fronturi. Pe ambele fronturi, al amorului conjugal si al razboiului,
este un nentrerupt mars, tot mai adnc, n constiinta. +roul domnului Camil Petrescu este un psiholog al
dragostei. Ultima noapte nu e propriu8zis un roman de razboi. 1espicat n cele doua parti componente si foarte
distincte, e un roman personal, dintre cele mai ascutite si patrunzatoare romane de analiza. Iar n latura
privitoare a razboiului, singura opera romneasca literara valabila in acest gen. #pag. =78&>'
Bi"$iote%a &iti%a# $A"IL %ETRES$ 0 +1I/23A +?I(+*C2, 5&=7
-
Camil Petrescu este o personalitate multilaterala, preocupata de originalitate n sensul noutatii si
autenticitate, captarea adevarului n formele lui primare. +roii sai sunt vazuti ntr8un sistem comple! de oglinzi,
jurnalele, scrisorile si marturiile directe fiind tot attea mijloace de cercetare a evolutiei psihice. .n romanul
Ultima noapte... un erou martir rasfrnge ca protagonist dimensiunile unei lumi. *tefan heorghidiu apartine
aceleiasi literaturi a singuratatii ca si eroii lui Camus. +l va sfrsi n nfrngere, dar ideile lui pastreaza nostalgia
altitudinii. .n consecinta Camil Petrescu si propune sa faca nu stearpa arta pentru arta ci arta pentru adevar .
Pe de alta parte, realistul Camil Petrescu e obsedat de gasirea corespondentului verbal cel mai precis cu putinta"
cei care au stat zile ntregi cu moarte in fata si cerul deasupra stiu ce mijloc mizerabil de comunicare si
expresie este cuvntul si tot ceea ce se reazima pe el. #pg. 5=5'. Fost combatant n primul razboi, prozatorul care
voia sa descrie infernul unei canoande, se loveste de carentele cuvntului. Problema e reluata prin intermediul
unui erou de roman, *tefan heorghidiu care declara ca insuficientele limbajului limiteaza tragic perspectivele
cunoasterii" uvntul e oricnd un mijloc imperfect de comunicare. !ot ce e sens, tot ce e adevar, tot ce e
continut real scapa printre silabe si propozitiuni ca aburul printre tevile plesnite. @U$ti'a noapte..., ed. cit.,
5&7<, p. 5$$A pg. 56;
Comparate cu personajele lui 3ebreanu din Ion, turnate n bronz, ale lui Camil Petrescu apar
unduitoare, liniile se disloca de la in moment la altul. Camil Petrescu reconstituie un personaj prin racordarea
partilor, dnd ntietate analizei" "ncepusem sa caut, 0spune *tefan heorghidiu0ca din scrisorile si din
amintirile altora, sa-mi reconstitui ntrebatoarea fiinta sufleteasca a omului care influentase prin
incomparabila lui danie, ntreg destinul vietii mele. @U$ti'a noapte(((, p.76A Celalalt personaj, sotia lui
heorghidiu, e un model mediocru, cu preocupari ce nu depasesc banalul. .n contrast cu structura complicata a
sotului, viata intelectuala a partenerei este alcatuita din nimicuri. 4 confruntare ntre *tefan heorghidiu si
tnara lui sotie, deschide problema oportunitatii sau a insuficientei luciditatii" #u, atta luciditate e
insuportabila, dezgustatoare0 i reproseaza sotia, agasata de spiritul lui banuitor, rece. @U$ti'a noapte(((, p.5$6A
1upa despartirea provizorie de sotie, *tefan heorghidiu i trimite flori printr8un comisionar. :a ntoarcere,
omul e chestionat daca mai vazuse flori acolo la ea. 3aspunsul incert al mesagerului l face sa banuiasca cava
dubios" $lori%, flori...adica flori % #u mai avea. &m crezut ca ma minte ca sa se conformeze unei dorinte pe
care mi-o atribuia asa de la el .@4p. Cit..., p.5<&A
(ae heorghidiu e un ipocrit grosolan, cum rezulta din discutia cu nepotul sau #p.5=6'" 'i Stefane,
daca tatal tau ar fi fost ceva mai strngator, daca n-ar fi risipit att... v-ar fi lasat si voua sa traiti. (e altfel i
semeni leit. &cum vad ca te-ai nsurat si tu tot din dragoste. #p.;>' Afacerist fara scrupule, (ae heorghidiu e
simpatizat si de opozitie pentru spiritul si pentru largimea lui de vedere, pentru aerul lui frandeur, revoltat
parca.#p.57%' Bulgaritatea lui, sprijinita pe temelia unei averi enorme, e agresiva" #-ai spirit practic )0i spune
nepotului *tefan. &i sa-ti pierzi averea )u filozofia dumitale nu faci doi bani. u *ant si cu Sc+open+auer nu
faci n afaceri nici o brnza. 'u sunt mai destept ca ei cnd e vorba de parale. #p.75'
2
?odalitatea analitica fundamentala n U$ti'a noapte de da)o*te, +ntia noapte de a!"oi, consta n
proiectarea unei lumini intense asupra lui *tefan heorghidiu. +roul se autoanalizeaza necontenit, la rece,
inteligenta lui cauta semnificatii si e!plicatii. Prima parte a romanului, monografie a ndoielii, constituie un
model de realism psihologic. /itlul unui capitol "ntre oglinzi paralele, caracterizeaza metaforic metodaC
reflectarea realitatilor pe doua planuri. Crispat moral, heorghidiu studiaza reactiile sotiei infidele, dar n
acelasi timp sta cu atentia rasfrnta nuntru , asupra8si ntr8un soi de adnca si intensa interiorizare. #p.5=7'
2n nceput de convorbire ntre batrnul /ache heorghidiu si fratele lui (ae, ilustreaza cum fiecare
vorba poate fi despicata analitic n sensuri clare si subntelesuri" 'i, #ae, ce se aude, intrati sau nu intrati n
razboi % Iar *tefan heorghidiu, lucidul, comenteaza" #-am nteles bina daca prin acest intrati n loc de
intram, unc+iul !ac+e ntelegea sa lase doar partidului liberal problema intrarii n actiune, sau folosea
persoana a doua numai pentru ca el se si considera mort. @ U$ti'a noapte(((, p.$<A
Cteva personaje ca (ae heorghidiu, /anase Basilescu0:umnararu, sunt tipuri vazute obiectiv, la ele
mai mult nsa primeaza trasaturile individuale.
Constantin Ciopraga vede n Camil Petrescu nu numai un analist subtil ci si un critic social a carui
opera se nscrie n rndul valorilor literare moderne .
&on*tantin &iopa)a 8 Portrete si reflectii literare #+d. Pentru literatura, 5&<6' p.56;.
&a'i$ Pete*%,#
POETI&A %!LI'ALENTEI
1iscursul romanesc camilpetrescian prezinta o configuratie aparte, generata de o viziune constanta
asupra lumii, asupra concretului, dat pe care rostirea filosofica l va defini prin omnivalenta ,aleidologica.
.n Ultima noapte..., discursul transcrie devenirea constiintei uni personaj8narator care, dintr8o
perspectiva interna, limitativa si modulara, reprezita lumea si se reprezinta pe sine n doua momente de accent
ale e!istentei sale.
/itlul si configuratia romanului marcheaza e!istenta a doua etape succesive n devenirea unei constiinte
0 o ultima noapte de dragoste si o prima noapte de razboi 0, momente de accent ale unei deveniri esentiale.
Ultima noapte si ntia noapte sunt marginile unei epoci diferite fundamental prin viziune si traire, sunt
frontiere temporale reflectate la nivelul arhitectonicii discursului prin includerea lor n doua carti diferite.
Capitolele ce reiau titlul centreaza discursul, tot asa cum momentele pe care le definesc se constituie ca punct
nodal n e!istenta eroului.
*patialitatea discursului se supune legii incluziunii. Capitolul nti si artea ntia sunt n acest sens
semnificative. .n mijlocul pregatirilor de razboi, "n primavara anului -.-/...,la popota ofiterilor, se discuta
probleme legate de iubire, tot asa cum 0 la nivelul ordini temporale 0 e!perienta razboiului si amintirea iubirii,
desfasurata amplu #cap.doi8cinci' sau fulgurant #n cap. Ultima noapte de dragoste' sunt incluse n rememorarea
pe care actul scrierii o presupune.
.n Ultima noapte... punctului de vedere unic al personajului reflector i corespunde un punct de fuga
centrat de zona de indeterminare n care se contureaza n timpul trecerii de la o viziune la alta asupra e!istentei.
Perspectiva subiectiva a discursului transcrie, la nivelul lumii refigurate, neputinta instaurarii unui alt punct de
vedere dect cel subiectiv. Acel din mine nsumi eu nu pot iesi... da nume att convingerii prozatorului, ct si
credintei eroilor sai naratori. Astfel, crezul lui *tefan heorghidiu este formulat n teza imaginii lumii ca
reprezentare subiectiva si unica.
Concretul, vazut de aproape, invadeaza agresiv privirea, distruge coerenta viziuni, o segmenteaza, o
priveaza de principiul ordonator, o deza!eaza. 2n fragment din #e-a acoperit pamntul lui (umnezeu poate fi
n acest sens semnificativ" ' o sc+imbare de sus n jos, ca si cnd ar fi cazut tmpla cerului si jumatate din
priveliste s-ar fi rasucit ca ntr-un oc+i bolnav, ntr-o oglinda, dintr-o data ntoarsa #U.n. P.$6<'.
Pentru heorghidiu iubirea este un proces de autosugestie si un mod de a impune propria lege celuilalt.
.n artea nti a Ultimei nopti..., putinele imagini ce refigureaza spatiul au limpezime si substanta numai prin
+la si numai n imediata ei apropiere" #u vreau sa cunosc pe nimeni, nu exista pentru mine dect femeia
aceasta cu roc+ia de culoarea caisei, cu bratele goale, lungi si plinute 0...1 2 priveam eu si o privea toata
lumea, pe femeia aceasta ntoarsa cu spatele la noi, a carei silueta aurie toata, parca dadea nca racoare
privelistii rustice #U.n. p.5<$'. .n furul imaginii +lei orizontul vizual se estompeaza, devenind o fluida si
nedefinita atmosfera. Privirea eroilor camilpetrescieni retine preferential chipul iubitei, iar memoria nu fi!eaza
dect detaliile valorizate afectiv #rochia albastra, cea de culoarea caisei, silueta argintie etc.', restituind cu
precadere gestul sau e!presia prin care trairea devine transparenta.
3
1aca rememorarea iubirii este realizata n artea nti de o perspectiva centrata si selectiva, coerenta
viziunii fiind corelata de distanta temporala, de consecventa punctului de vedere si de relativa stabilitate a lumii
privite, n artea a doua mobilitatea privirii confruntate cu dinamismul dramatic al lumii privite restituie
imagini incoerente ale unei realitati absurde. 3efigurarea e!perientei razboiului nu mai urmareste ntelegerea
unor ntmplari revolute, ci reprezentarea e!acta a unui timp care a permis complinirea ntregului sufletesc prin
verificarea si identificarea eului #U.n., p.$>5'C se instituie astfel o noua perspectiva asupra e!istentei #(rama nu
e numai amenintarea continua a mortii, macelul si foamea, ct aceasta permanenta verificare sufleteasca, acest
continuu conflict cu eul tau, care cunoaste astfel ceea ce nu cunoaste ntr-un anumit fel #U.n. p.;>78;>%' si
asupra semenilor #l cunosc @pe 4risanA cum nu l-a cunoscut nici mama lui caci numai acolo, n fata mortii si a
cerului nalt poti cunoaste oamenii 3 dar nu stiu absolut nimic despre el, #U.n., p.$$$'. /raind integral un
prezent al situatiei limita, *tefan heorghidiu nu numai ca nu poate cuprinde trecutul celorlalti, dar se
nstraineaza de propriul sau trecut care, privit din pro!imitatea mortii, si pierde consistenta si gravitatea" &cum
totul e parca din alt tarm, iar ntre noi @*tefan si +laA abia daca e firul de ata al gndului ntmplator#U.n.,
p.$&7'.
3ealitatea tensionata si comple!a a razboiului este perceputa din puncte de vedere distincte care
determina direct registrul si intensitatea trairilor eroului. Perspectiva e!terioara aeriana diminueaza tragismul
evenimentelor prin ncadrarea, ordonarea si demistificarea pe care le favorizeaza o privire nalta si detasata.
Bazuta astfel, confruntarea apare ca un joc cu soldati de plumb. Impresia de apocaliptic este generata att de
haosul ce domina spatiul aflat sub bombardament, ct si de deruta ochiului coplesit de imaginile mortii.
Imaginile bombardamentului din capitolele #-ea acoperit pamntul lui (umnezeu si 4er ,ann 5um6nien retten
% sunt n acest sens semnificative. @Alina Pamfil #
Spatialitate si temporalitate, +1I/23A 1AC4P3+**, Cluj8(apoca, 5&&; p.5><85;> cap. BA
-
Pentru ipostaza ideii de armonie este ilustrativ nceputul cartii nti a romanului, unde *tefan
heorghidiu si +la compun un cuplu, pentru nceput, ideal, impresie dedusa din caracterul metafizic al
sentimentului, la nivelul sacralizarii lui. 1ragostea dintre heorghidiu si +la se sustine prin idealitate, care, la
rndu8i, se sprijina pe nversunarea cu care8si cultiva ambii iubirea. Afectiunea pentru +la i se pare predestinata"
Simteam ca femeia aceasta era a mea n exemplar unic, asa ca eul meu, ca mama mea, ca ne ntalnisem de la
nceputul lumii, peste toate devenirile, amndoi, si aveam sa pierim amndoi. #pag 56;'
.n Ultima noapte, timpul gramatical dominant n prima parte este trecutul, pe cnd n cea de8a doua
carte, e prezentul, dar cum aceasta din urma este cea mai importanta, este usor de nteles de ce scriitorul a
folosit prezentul. Am amintit doar ca romancierul a trebuit sa8l conduca pe heorghidiu pna la posibilitatea
ierarhizarii valorilor n urma e!perientei razboiului. Intercalarea timpurilor este n strnsa corelatie si cu
structura paginii prevazuta cu masive subsoluri care nu aduc nsa o lume smulsa dim viata interioara, ca la
Proust ci pluralitatea de lumi, gravitnd spre acelasi punct de atractie. #pag. 5&7'
Compozitia timpului n Ultima noapte retine atentia prin folosirea procedeului clasic al compozitiei
odiseice. Astfel, *tefan heorghidiu, dupa scena discutiei violente de la popota ofiterilor, se rentoarce cu
povestirea sa n trecut si continua de acolo pe directia unilaterala a dezvoltarii evenimentelor n timp. Partea a
doua cultiva din contra, o compozitie iliadica, lasa prea putin loc impresiei memorialistice, sprijinite mai ales de
fenomenul ,,reculului nregistrat, n genere, de romanele de razboi. #pag. $>5'
Aurel Petrescu si 4pera lui Camil Petrescu #+d. 1idactica si pedagogica'
-
?ulti vom fi observat disproportia care sta la baza romanului Ultima noapte. 4 buna parte din volumul
nti cuprinde romanul propriu zis #dupa conceptia noastra clasica' si anume istoria geloziei lui *tefan
heorghidiu. Bolumul al doilea e, nsa, un jurnal de campanie care ar fi putut sa lipseasca fara a stirbi substanta
romanului. .ntre partea nti si a doua din roman nu este nici un echilibru si jurnalul de campanie poate dura
oricat de mult. Ultima noapte... e mai putin proustian si mai mult orasenesc n sensul cerintelor scriitorului ntr8
un articol antisemanatoresc. +roii sunt nu numai citadini dar opulenti si cultivati. *tefan heorghidiu apartine
unei familii bogate. 1e obicei romancierul roman ne infatiseaza parveniti, specii de 1inu Paturica si /anase
*catiu n goana dupa prosperitate. Prin asta romanul e mai degraba un roman stendhalian, de experienta, de
cunoastere.
4
)arbatul iubeste femeia si este robit ei, dar e n stare n acelasi timp sa observe. Ultima noapte... este un
roman de analiza erotica. .n Ultima noapte...si povesteste tribulatiile lui cosmice, nsusi eroul *tefan
heorghidiu. Acesta student la litere, se casatoreste cu o colega. .n curand acesta mosteneste o avere nct este
e!clusa posibilitatea ca romanul sa fie samanatorist. .ntia problema a lui heorghidiu este de a se apropia de
iubita lui. A trebuit un talent solid ca acela al lui Camil Petrescu ca aceasta lipsa de tact sa nu devina ridicola.
Paginile romanului sunt de o decenta desavrsita, cu observatia ca ele zugravesc numai tragedia unui barbat
lipsit de o motiune pozitiva a femeii, care cere acestuia ceea ce nu poate da.
Ultima noapte... are nsusirea de a fi o proza superioara. 2n om cu suflet clocotitor de idei si pasiuni, un
om inteligent si neprihanit plin de subtilitati.
Partea a doua a romanului, n8are ce8i drept, dect o legatura accidentala, fiind jurnal de campanie este
tot ceea ce s8a scris mai subtil, mai frumos despre razboi n literatura noastra si ar sta cu merit, alaturi de pagini
straine stralucite. (8avem de8a face cu un reportaj despre razboi, ci cu o viziune personala a lui, cu un spectacol
straniu, apocaliptic de un tragic grotesc. Aici Camil Petrescu este un mare prozator.
G( &a$ine*%, 8 7storia literaturii romane de la origini pana n prezent #+d. ?inerva 5&=>'
-
3omanul lui Camil Petrescu apare ca o sinteza marita a calitatilor sale de scriitor, care8i confera si
notele diferentiale ntre prozatorii tinerei generatii. +roul celor doua volume, sublocotenentul heorghidiu, e o
constiinta lucida, un spirit atent ntors n sine nsusi, analizandu8se n doua mari ipostaze ale vietii" iubirea si
razboiul.
4pera lui Camil Petrescu, orict de varianta ar parea la prima vedere, prezinta o e!ceptionala unitate,
sub trei aspecte" al problematicii, al spiritului polemic n care e scrisa si al facturii artistice.
Caracterul polemic pe care l dobandeste opera lui Camil Petrescu, cu tot ce presupune ca mobilitate a
spiritului" ndrjire, luciditate, pasiune dialectica, orgoliu, e, prin urmare, e!presia unei drame de o profunda
semnificatie sociala.
.n Ultima noapte de dragoste, ntia noapre de razboi, se regaseste problema centrala a operei lui
Camil Petrescu, si anume" inadaptabilitatea ca forma de protest social, de refuz al conformismului si a
complicitatii eroului cu clasele posedante. 4 buna parte din volumul nti cuprinde romanul propriuzis, istoria
geloziei lui *tefan heorghidiu. Bolumul II nsa e un jurnal de campanie care ar fi putut sa lipseasca fara a
stirbi nimic din substanta romanului.
3omanul lui Camil Petrescu este, asadar, romanul unui razboi pe doua fronturi. +l ncepe n ajun de
declararea razboiului nostru, cnd povestitorul, in speta sublocotenentul *tefan heorghidiu, concentrat n
lucrarile de fortificare din regiunea 1ambovicioarei, face eforturi disperate sa obtina o permisiune de doua zile
pentru a merge la Cmpulung. 4 scrisoare insistenta, de la fosta lui nevasta, cu care se reconciliase nu demult,
dupa multiple nentelegeri, l chema. 4 discutie la popota, pe tema dragostei si raspunderilor reciproce,
nveninata si altercanta, ne introduce n vestibulul ce se deschide cu chiar capitolul al doilea. /rebuie nsemnata
maiestria cu care Camil Petrescu intercaleaza romanul dragostei lui *tefan heorghidiu, reconstituindu8l din
cenusa de entuziasme si dezamagiri a trecutului. 3omanul ocupa ntreg volumul ntai si trece, n povestirea de o
cursivitate magistrala, nu numai o lume diversa, tipica si semnificativa pentru istoria neutralitatii noastre,
e!emplare de umanitate surprinsa n intimitatea metehnelor ei, dar mai ales vibreaza, toata, de o mare incantare
spirituala. Povestitorul este un om de spirit, un ironist de o superioara sobrietate, un portretist e!traordinar, dar
mai cu seama un martor de fiecare clipa al actiunilor dimprejurul lui si rasfrngerilor lor n propria lui
constiinta. .n afara de constiinta, totul e bestialitate, declara eroul lui Camil Petrescu si romanul pe ambele lui
fronturi, al amorului conjugal si al razboiului, este un nentrerupt mars, tot mai adnc n constiinta.
3omanul de iubire a lui heorghidiu se desfasoara pe a!ele unei realitati interne, alcatuita din ardoarea
erotica si din prabusiri de straturi morale prin invazia treptata a geloziei, superior analizata cu mijloace de
acuitate stendhalianaC romanul lui de razboi e jurnalul patetic al unui intelectual deformat de asprimile
campaniei care8si nregistreaza, cu aceeasi lucida sinceritate variatiile unui eu de un accentuat si constient
individualism.
*tefan heorghidiu, eroul Ultimei nopti, este un intelectual pe care mprejurarile l ajuta sa se elibereze
oarecum de grijile e!istentei.
*tudent n filozofie, cu preocupari teoretice, tip orgolios, dar animat de o e!emplara generozitate, se
casatoreste cu +la, cea mai frumoasa dintre colegele sale, n care crede a fi identificat idealul femeii iubite.
1ragostea lui nu cunoaste margini, avnd puterea marilor pasiuni, specifice mai tuturor eroilor lui Camil
5
Petrescu. Curnd, heorghidiu, n ciuda atitudinii sale ostile fata de tot ceea ce inseamna chiverniseala si
afaceri, devine principalul mostenitor al unui unchi bogat si zgrcit. /inerii soti ncep o viata mondena, cu
e!cursii si petreceri in compania celor mai anoste si mai stupide e!emplare burgheze. 1ovedind saracie
sufleteasca, +la se antreneaza n aventuri frivole, spre nefericirea lui heorghidiu, care aspira catre o dragoste
absoluta. *ituatia ramane incerta pana la izbucnirea razboiului, cnd noul comple! de mprejurari dezvaluie
definitiv adevarata fata a lucrurilor. *ublocotenentul de rezerva heorghidiu se convinge ca sotia sa l insala cu
un vulgar seducator de profesie din anturajul monden, pe care8l frecventau cu asiduitate.
heorghidiu este e!presia artistica a unui sentiment desfacut n rotitele lui subtile, dupa cum +la
risipeste parfumul ciudat al gratiei si senzualitatii feminine, surprinse cu ochi nuantat.
1esi tehnica sfideaza caracterologia clasica, *tefan heorghidiu e un personaj viu, care traieste n
planul fictiunii cu sufletul lui pasionat, cu inteligenta lui patrunzatoare, cu onestitatea lui imaculata, nenteles si
nefericit.
.ntocmai ca moralistii clasici, dar, evident, n primul rnd cu mijloacele de naratiune si prezentare ale
unui romancier, analiza sa se aplica asupra marilor pasiuni umane, n care lamureste elementele constitutive, n
treptata lor nsumare, cu un adevarat Dspirit de geometrie. 1e pilda episodul n care gelozia pune stapnire pe
sufletul lui heorghidiu. Cu prilejul unei e!cursii la 4dobesti, ntr8un grup numeros si vesel, heorghidiu
observa apropierile n progres dintre sotia lui si un vag advocat descins de curnd din cabaretele Parisului, de
unde adusese stiinta noilor dansuri.
heorghidiu cauta doar aparent adevarul despre +la, n fond el se cauta pe sine, si cauta echilibrul
pierdut, aspira sa se gaseasca dupa devastarea unei dragoste pustiitoare, devenita o a doua natura. heorghidiu
nu se cunoaste, nu8si cunoaste limitele, el nsusi marturiseste pasii sai gresiti, miza n contratimp, catastrofele
strnite de micile incidente pe care le provoaca involuntar.
2ra lui heorghidiu nu se indreapta impotriva femeii n general, ci mpotriva femeii corupte de
societatea burgheza a prozaismului si vulgaritatii.
elozia i prilejuieste lui Camil Petrescu magistrale capitole de analiza psihologica, n care, cu o rara
luciditate si stapnire de sine, sunt cercetate amanuntit reactiile cele mai dureroase pe care le poate produce
acest sentiment. + atta finete, atta bogatie de nuante, atta ndemnare n a scruta cutele adnci ale sufletului,
nct putem spune fara teama de a e!agera ca autorul Ultimei nopti de dragoste ramne cel mai de seama analist
al prozei romanesti.
Camil Petrescu si8a hranit personalitatea eroului sau nu numai cu sensibilitatea sa e!asperanta, ci si cu
luciditatea, cu freamatul sau spiritual neistovit. Cultura sa impresionanta o mprumuta lui *tefan heorghidiu,
sporind si mai mult prapastia dintre acesta si +la, o femeie cocheta, inferioara nu numai sufleteste, ci si
intelectualiceste, superficiala, foarte departe de zbuciumul unei constiinte lucide. +l ar vrea sa o aduca pe +la n
sfera lui principala de preocupari intelectuale, dar, incapabila de speculatii metafizice, cnd sotul ii vorbeste de
Eant, n mod absurd, n patul conjugal, el se trezeste cu amandoua pernele de puf si dantela n cap.
.n figura lui (ae heorghidiu cunoastem un capitalist rapace, mnuindu8si afacerile foarte abil, un
politician veros, care vrea sa treaca n fata celor mari drept o lichea simpatica. Ignorant si probabil agramat, el
si manifesta cu insolenta dispretul fata de cultura, adresandu8i8se pe un ton de repros si de amenintare lui
*tefan heorghidiu" u *ant ala al dumitale cu Sc+open+auer nu faci n afaceri nici o brnza. 'u sunt mai
destept ca ei, cnd e vorba de parale. Facndu8se temut n lumea afaceristilor, despre (ae heorghidiu se
spune, ca despre un soi de rege al junglei, ca e unul dintre cei mai destepti si mai periculosi oameni din tara
romaneasca. 1e acest lucru se convinge chiar /anase Basilescu :umanararu, care, ncercand sa i se opuna, va fi
pedepsit ntr8un chip foarte original, anume" va fi pus ca, n haine de chelner, sa8si serveasca la masa
nvingatorul.
Camil Petrescu s8a gndit desigur ca numai un individ stabilizat in societate poate avea ragaz sa traiasca
launtric. Caci tendinta de a se ocupa de viata interioara este vadita. Prin asta Ultima noapte e mai degraba un
roman stendhalian. *tendhal fugea de fraza, de stil, era adica un anticalofil si simtea o placere de a8si nota e!act
e!perientele dupa ce le traise.
Are loc la eroii lui Camil Petrescu, ca la ai lui *tendhal, o autoobservare, care nu paralizeaza
sensibilitatea, ci, dimpotriva, o ascute la ma!imum. + vorba de intelectuali, de oameni care prin nsasi natura lor
tind sa cunoasca ce se petrece cu ei, refuza sa traiasca altfel decat constientC prin urmare, fac din problema
lamuririi ratiunii actelor lor o chestiune vitala. ata luciditate, atata drama, e deviza scriitorului.
+roii lui Camil Petrescu au toti repeziciunea discursului si tonul acela tipic de iritatie care sunt ale
autorului insusi n scris, nct toti sub felurite vesmante par a purta capul multiplicat al vorbitorului la persoana
6
ntia. *tilul lui Camil Petrescu zugraveste prin ritmica lui pe un singur erou, pe acela care observa si se
analizeaza.
Partea a doua a cartii zugraveste razboiul asa cum l8a vazut un intelectual cinstit, strain de orice
atitudine patriotarda si sentimentala. Fara a8si pierde individualitatea, drama lui heorghidiu se contopeste
acum cu drama generala a ostasilor secerati de gloante sau pulverizati sub nspaimntatoarele baraje de artilerie.
Camil Petrescu este primul scriitor roman care descrie razboiul ca o e!perienta directa. ,urnalul de
campanie al lui heorghidiu e marturia unui combatant si inovatia unui artist care si confeseaza propria
mutilare morala.
Ceea ce impresioneaza n zugravirea razboiului este autenticitatea, e!perienta directa pe care scriitorul o
transmite cu scrupulozitate documentului stiintific. 3eactiile psihologice sunt si acum surprinse cu finete, eroul
fiind mereu dezgustat de stupiditatea actelor pe care trebuie sa le savrseasca. Biziunea autentica a razboiului,
trait ca o e!perienta esentiala a vietii e!prima framntarea tragica a unui om a carui constiinta e sfsiata de
absurditatea marelui macel.
heorghidiu si surprinde si analizeaza fara ipocrizie frica, superstitia, insensibilitatea la durere,
lasitatea si panica, dupa cum isi dezvaluie firesc spiritul de camaraderie si curajul izvort din straturile unei
instinctive conservari individuale, si nu din conceptele abstracte ale structurii lui de intelectual. Acesta aproape
nnebuneste din cauza frigului ntr8o noapte de septembrie si mbolnavit de groaza, e salvat de doi oameni care
se culca peste el, calzi ca doua perne grele. Analiza starilor sufletesti prin care trec combatantii, supusi unui
bombardament de artilerie, este magistrala n #e-a acoperit pamantul lui (umnezeu, titlul capitolului care
reproduce cuvintele spuse de soldatul ?arin /uchei, ca un bocet, ca o litanie, ca un blestem apocaliptic, din
adncul adncurilor parca.
*ub ploaia obuzelor, oamenii parca sunt condamnati la moarte n fiecare moment. +i simt o groaza
nebuna, nervii le sunt sleiti, uneori simt o nepasare, o insensibilitate ca a unor bolnavi in agonie, o indiferenta
fara putere de mpotrivire8 #e trntim pna la gat n mocirla, dar nu putem afunda si capetele, caci ar fi sa
murim nabusiti.
+vocarea unui tir de baraj, cu nebunia asurzitoare a srapnelelor, ca si trecerea trupelor de la )ran, sunt
dintre cele mai dramatice pagini din cartea lui Camil Petrescu. 1ar acest jurnal de campanie schiteaza cateva
tipuri de camarazi bine prinseC alaturi de heorghidiu, temerar, pasionat de razboi, se deseneaza figura de
ambitios si de cuceritor a lui Corabu si mintea iscoditoare a lui 4prisan.
3azboiul vazut de Camil Petrescu nu este nici eroic, nici naltator, ci nfiorator de tragic si monstruos.
4amenii alearga cu abdomenele sfrtecate, stau mpietriti sub infernale baraje de artilerie, mor inutil. .n
valmasagul naintarilor sau retragerilor domneste arbitrarul, usurinta cu care se condamna la moarte, pe scurt, o
lege aspra, barbara. :uciditatea si chibzuinta devin calitati rare, aproape ine!istente. *i toate acestea nu sunt
inventiile unui romancier, ci fapte realmente traite de autor, care le transmite, ca dintr8un jurnal de front, cu o
precizie calendaristica.
Fidel esteticii proustiene, Camil Petrescu si construieste si el romanele sale cu o singura perspectiva.
Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de razboi este o lunga confesiune sau, daca vrem, un jurnal de
campanie, precedat de niste marturii intime ale celui care8l redacteaza.
Pompiliu Constantinescu ,eorge Calinescu, /udor Bianu
Ale!andru *andulescu, Paul eorgesc
-
.n Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de razboi #5&;>', autorul personaj este unul singur, tehnica
folosita fiind numai cea a memoriilor voluntare. .n schimb, e!perienta propusa este dubla, asa cum nsusi titlul
operi o sustineFntre iubire si razboi, sub semnul noptii. Prin urmare noaptea este cea care poate consemna
visul catre ideal sau cosmar. Pe parcursul romanului se propune tocmai fluctuatie posibila ntre fericire si
cosmar. 1ebutul romanului e!pune deja sensurile dublei nopti. Aflat pe front, deci n plin foc al razboiului,
*tefan heorghidiu participa la o dezbatere pe tema sotului care si8a ucis sotia infidela. Punctul sau de vedere
este absolutist" 7ubirea este un proces de autosugestie deci ea trebuie sa se nalte deasupra realitatilor curente,
sa devina ideea nsasi. ?omentul nseamna pentru erou si declansarea flu!ului memoriei, e!perienta erotica din
trecut fiind adusa n prezent. Astfel ca cititorului i se deruleaza spectacolul unei posibile povesti de dragoste,
care trebuie sa fie alegoria imposibilei suprapuneri dintre ideal si concret, dintre ideea de iubire si realitatea
acestui moment. *tudent la filosofie, traind n sfera ideilor, *tefan heorghidiu concepe iubirea drept devotiune
totala si crede a gasi n +la perechea ideala. Ca si n 9uceafarul lui +minescu se ncearca realizarea cuplului din
7
doua superioritati diverse" inteligenta si frumusetea. 1ar membrii cuplului nu pot ascunde faptul ca la mijloc
este, n primul rnd orgoliul, iar un asemenea cuplu nu poate fi dect aparent fericit, iar o asemenea fericire
dureza numai ct dureaza fericirea pentru amndoi. /rebuie sa intervina nsa replica realitatii, caci cei doi
traiesc ntr8un anumit mediu social. Aceasta apare ca o pedeapsa data de unchiul lui *tefan , /ache heorghidiu,
care, sicanat de lipsa de consideratie a nepotului fata de bani, lasa acestuia, prin testament, o parte considerabila
din mostenire, parca punndu8i la ncercare rezistenta materiala. C
&oodonate i'potante a$e o'an,$,i#
"icrocosmos (amilial si macrocosmos social
.n Ultima noapte...macrocosmosul social e vazut prin prisma microcosmosului familial. Punctul de
plecare si firmamentul imaginii critice a mediului social n care, datorita partii lor de mostenire, patrund *tefan
si +la, este e!istenta lui (ae heorghidiu. Atitudinea lui *tefan fata de unchiul sau, nu lipsita de acceptari,
concesii si compromisuri, si gaseste e!plicatia n acel spirit de familie care de fapt nu8l paraseste pe personajul
principal, desi de fapt el vede cu luciditate n deputat prototipul a tot ceea ce ura mai mult.@...A .n ciuda acestui
fapt, *tefan se lasa totusi tutelat un timp n afaceri de catre deputat, si l frecventeaza destul de asiduu. .n
realitate e!ista o curiozitate pentru mediul la care avea acum acces, mediu dominat de catre (ae, care devine
ghidul lui ntr8un univers sordid dar atragator prin necunoscut.
1rama personala a lui *tefan heorghidiu se desfasoara n climatul de minciuna al acestei lumi conduse
de forta banului, de interese meschine si e strict dependenta de mentalitatea mediului n care traieste. Pendularea
celor doi soti ntre tipurile de categorii sociale, dezvaluie lipsa de coeziune ntre ei, care provine din viziunea
asupra lumii ce8si pune de fapt amprenta n viziunea asupra iubirii. 2n rol decisiv l joaca n aceasta pendulare
iluzia lui *tefan ca securitatea materiala i ofera posibilitatea sa se ocupe de lucrurile sale filozofice, si sa8i
asigure nevestei un trai fara griji, fara a8l implica social ntr8un nou univers. #p.999BII'
Razboiul
.n Ultima noapte...se fi!eaza caracterul patriotic al luptei pentru ntregirea tarii, fara a omite caracterul
de nclestare sngeroasa, profitabila unei paturi de afaceristi. *unt mentionata o serie de portrete ale oamenilor
simpli, capabili de acte eroice, ca de pilda ?aria ?anciulea si caporalul care pazeste satul de unul singur.
Predominanta ramne viziunea de absurditate a macelului din raboiul imperialist. *ub acest aspect
putem ncadra jurnalul de front a lui *tefan heorghidiu seriei de romane din literatura universala scrise pe
tema primei conflagratii mondiale, romane cu care se afla n perfect consens. /rebuie amintit ca multe din
aceste opere marcante apar n 5&$&, un an nainte de Ultima noapte..." Aldington 0 Moatea ,n,i eo,, +rich
?aria 3emarGue 0 Pe -ont,$ de .e*t ni'i% no,, HemingIaJ 0 Adio a'e( Cu acestea romanul lui Camil
Petrescu se nrudeste, ndeosebi prin tehnica de jurnal de front, de naratie a vietii cotidiene duse de o formatie
militara care face un efort colectiv pentru supravietuire. Ultima noapte... intentioneaza sa dea o replica
episoadelor de batalie idealizate, de un eroism factic, prezente n majoritatea scrierilor aservite demagogiei
belice, si chiar n alte lucrari n care, n locul veridicitatii se face uz de un verosimil harazit sa8l impresioneze pe
cititor.
*e poate discuta despre plecarea n razboi a lui *tefan heorghidiu, n pofida ofertei unchiului sau de a8
l plasa undeva la adapost, n spatele frontului. Contactul lui *tefan heorghidiu cu razboiul se impregneaza cu
uimirea fata de necunoscut. Calvarul frigului patrunzator fara manta l caracterizeaza pe eroul dezarmat, ntr8o
situatie cu care nu8i obisnuit, dar careia se sileste sa8i faca fata. Absurditatea, haosul, sunt receptate de personaj
trepat, ca un lant de revelatii ce8i fauresc pna la urma ucenicia n razboi si8i determina o noua atitudine fata de
viata. #p.9:B'
Drama )eloziei
A sustine ca gelozia lui *tefan heorghidiu e determinata de orgoilu nu nseamna nimic, deoarece asa
se ntmpla cu oricine traieste acest sentiment. Framntarile sufletesti ale personajului sunt generate de locul pe
care iubirea si femeia l au n viata eroilor camilpetrescieni. heorghidiu e constient de rolul pe care femeia
trebuie sa8l joace n viata sa, iubirea fiind singurul domeniu n care socoate ca poate atinge certitudinile totale.
elozia lui *tefan si are izvorul n faptul ca se simte diminuat n ochii nevestei, ca nu mai e adulat, ca nu mai e
el singurl n stare sa8i dea sentimentul bucuriei si mplinirii. ,ocul erotic n romanul lui Camil Petrescu nu e nici
8
pe departe al dragostei si ntmplarii. /otul ncepe datorita orgoliului lui heorghidiu de a fi iubit, de a fi
singura preocupare a +lei. Cnd o asemenea certitudine se clatina, prima lui decizie e despartirea. Apoi ncepe
nsa ndoiala, iar drama izvoraste din necesitatea de a sti daca hotarrea separatiei e justificata sau nu. #p.:I9'
Ea si el
#relatia ntre personaje'
4rgoliul constituie cheia de bolta a relatiilor, si n unirea si n separarea eroilor. 1esi +la nu este genul
lui *tefan, el ncepe sa tina la ea din orgoliul de a fi iubit. +a l iubeste ct e mndra de valoarea lui intelectuala,
si se departeaza cnd n noul ei cerc admiratia pentru sot nu8si mai are obiect. elozia lui heorghidiu are drept
a! principal orgoliul, care de asemenea i mpiedica pe amndoi sa se mpace. 1ar n final, lipita parca pentru a
ncheia romanul, intervine e!plicatia venalitatii femeii. .n aceasta lupata de orgolii sinceritatea piere de ambele
parti si odata cu ea intimitatea, iar jocul erotic se preface ntr8o abordare ceremonioasa, platosa, a simtamintelor.
#p.:99III'
Timp si anotimp
/impul e un factor fundamental al romanului Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de razboi .
Conceptul de timp dobndeste n roman nenumarate e!presii artistice n planul constructiei si caracterizarii
personajelor.
Ultima noapte... este scris ca o rememorare a unor episoade din viata eroului, asezate n ordinea n care
acesta le povesteste conform cu intuitia sa. .n genere, romanul sta sub semnul precipitatiei, al grabei. Actiunea
are o desfasurare si o respiratie scurta, cuprinznd trei ani din viata personajului, care pentru el nglobeaza
trecutul si prezentul n definirea personalitatii sale.
Ca si timpul, anotimpul cu natura sa caracteristica este colorat de starile sufletesti ale eroului, si uneori
le transpune. Camil Petrescu se opreste ndeobste asupra vremii calde, primavara, vara sau toamna timpurie,
prezentnd bogatia vegetala si variata paleta de culori.
.n final deci *tefan heorghidiu detestat, dar si mbogatit de o perioada de timp a trairilor dramatice
poate considera ncheiata o etapa e!istentiala n cunoasterea sa, a lumii si a conditiei umane.
&a'i$ Pete*%,# @2:/I?A (4AP/+ 1+ 13A4*/+, .(/KIA (4AP/+ 1+ 3AL)4I 0 +1I/23A A:)A/34*,
5&=$ #5% e!emplare'C tabel cronologic, prefata si bibliografie de *anda 3adianA.
*ocul ielelor
:ocul ielelor constituie baza ntregii sale dramaturgii si ca punct de plecare e!ploziv a ceea ce va
nsemna sensul specific al literaturii sale si ca obsesie tematica si caracterologica, si ca structura conflictuala si
ca atitudine e!istentiala, si ca relatie ntre factorul biografic si reprezentarea lui metafizica. :ocul ielelor
deschide o lume a ideilor chemata sa guverneze faptele. Centrul filozofic al problematicii sta n metafora titlului
tradus de dramaturg n ntelesul de joc al ideilor.
.n :ocul ielelor se nfrunta patru sentimente, care, rnd pe rnd, cer suprematia absolutului. *unt
sentimente generate de politic, onoarea familiala, erotica si dreptatea absoluta. 1in felul cum se ciocnesc si se
ierarhizeaza, ele dezvaluie esenta unei singure afectiuni totale si tiranice, care tine de esenta logicii nestramutate
si absolute a lui elu 3uscanu.
1rama absoluta trebuie sa fie n esenta a eroului central, iar elu 3uscanu traieste macar o clipa,
triumful. .n realitate, sufletul sau e arena unde are loc teribila sfsiere a omului, mpartit ntre logica si pasiuni.
1espre eroul central al piesei se poate spune, cum s8a spus, ca e lucid. + vorba de o luciditate pornita, nsa,
dintr8o supraconstiinta care traieste destinele primordiale ale omului, amintindu8si de paradisul pierdut. #pag.
&$8&7'
:ocul ielelor, veritabil autoportret spiritual, transfigurnd foamea intelectuala de absolut n metafora
folclorica a dansului ucigator al fantasmelor.#pag. 5;'
A,e$ Pete*%, 8 2pera lui amil Petrescu #+d. 1idactica si pedagogica
-
4 opinie generalizata n legatura cu teatrul lui Camil Petrescu este aceea ca dramaturgul ar profesa un
teatru de idei . *8ar putea gasi o e!plicatie n faptul ca acest teatru are drept personaje care sunt n mod
obligatoriu legati de idei. .n realitate ei nu au idei, sau daca au acestea sunt idei fi!e, iar teatrul n ansamblul sau
este acela al unei filosofii e!primate prin crezul substantialist.
9
/o%,$ ie$e$o are ca punct de plecare reactiile sufletesti ale autorului care n mai 5&5< asista la o bataie
de flori la *osea, n timp ce ziarele aruncate printre flori vorbesc despre Berdun.
elu 3uscanu este directorul ziarului socialist (reptatea sociala si n numele principiilor sale doreste
sa publice o scrisoare care l8ar distruge definitiv pe *aru *inesti, ministrul justitiei .
+senta dramei sta asadar n tensiunea creata ntre o constiinta singularizata si societate .
elu vede idei si nu lucruri, el este cel care nu poate scrie dect ce gndeste.
1rama prezinta o serie de coincidente, stereotipii si recurente ale situatiilor care se preced si se anticipa.
:ocul ielelor, credea autorul, e o piesa ideologica aproape pura, n care armatura teatrului nu e prea solida .
Maian Popa # $A"IL %ETRES$ & +1I/23A A:)A/34* , 5&6$
-
:ocul ielelor vrea sa fie o drama ideologica si izbuteste la lectura sa ofere o dezbatere inteligenta, dar
numai att, ideile nefiind ncorporate n oamenii vii. elu 3uscanu, director de ziar socialist, vrea sa aplice
principiile morale n absolutul lor #fiind mai degraba un adept al imperativului categorc Mantian' si se izbeste de
relativitatea vietii morale a oamenilor din jurul sau. Astfel, voind sa denunte prin publicarea unei scrisori
imoralitatea ministrului de justitie, afla despre propriul sau tata lucruri dubioase. (eputnd concilia absolutul cu
relativul se sinucide. Geo)e &a$ine*%, 0 IST!RIA LITERATRII R!"#NE+++ p.67;.
-
1rama a absolutului, piesa ilustreaza n fond principiul petrescian" totul sau nimic si a!ioma aceluiasi
autor cta luciditate, atta drama. elu 3uscanu, protagonistul discursului dramatic cauta cu fervoare un sprijin
n miscarea muncitoreasca pentru a rezolva unele probleme de ordin social n spiritul dreptatii absolute, intrnd
n contradictie cu normele si legile ce guverneaza societatea. Fara sa nteleaga inutilitatea telului urmarit,
incapabil sa faca vreo concesie, eroul sfrseste sinucigndu8se.
Camil Petrescu si eroii operelor sale sunt dominati de setea de absolut, de adevar si echitate, de justitie
si dragoste. Prieten cu ?aria *inesti, sotia ministrului de justitie, elu 3uscanu afla dintr8o scrisoare a acesteia
catre el ca *aru *inesti a omort o batrna pentru a intra mai repede n posesia averii sale. 1ecis sa publice
scrisoarea, indiferent de consecinte, #publicarea scrisorii ar compromite8o pe ?aria', 3uscanu, ntre timp afla ca
tatal sau, nu a murit dupa cum stia el n urma unui accident, ci se sinucisese pentru o actrita oarecare, fapt
cunoscut de *aru *inesti. .ncep tranzactiile" n schimbul tacerii *inesti i propune eliberarea din nchisoare a
muncitorului Petre )oruga #grav bolnav'C Praida i cere sa accepte propunerea, dar acceptarea ar nsemna
abandonarea principiilor morale, chiar daca ea ar fi n sprijinul miscarii socialiste si ministrul ar continua sa
functioneze n pofida crimei odioase savrsite.
.n consecinta, intrat n mreaja nedumeririlor si a ntrebarilor fara raspuns, inapt sa gaseasca o rezolvare,
sa faca o concesie, sfrseste iremediabil prin moarte" 9umea asta din care ti tragi +rana este att de abjecta
nct nu te accepta si nu te tolereaza dect cu pretul complicitatii.
Prin urmare piesa :ocul ielelor este o drama de idei si una a inteligentei. +roul asemenea creatorului
sau traieste o drama care se circumscrie unui cerc, unde si de unde nu are iesire. *etea de adevar, dreptate sau
atitudine, n fond de absolut, caracterizeaza pregnant eroul si devine pasiunea lui imanenta. 1in pacate nsa ea
nu este nsufletita de intransigenta, ci de e!asperare nesfrsita. #).+lvin'" 1reptatea este absoluta. Aceasta
nazuinta este de fapt sensul dramei sale.$!NSLTATII %ENTR ,A$ALAREAT LA LI",A SI LITERATRA
R!"#NA F I(*P+C/43A/2: ,21+/2:2I /I?I*, 5&&5 p.;55.
Ape%iei %iti%e#
P+3P+**ICI2*" 3omanul lui Camil Petrescu este asadar romanul unui razboi pe doua fronturi.
Povestitorul este un om de spirit, un portretist e!traordinar. 3omanul pe ambele fronturi, cel al amorului
conjugal si al razboiului, este un nentrerupt mars, tot mai adnc, n constiinta. +roul este un psiholog al
dragostei, si luciditatea si precizia analizei lui se nrudesc cu ale marilor moralisti ai literaturii franceze, si
naintea tuturor cu *tendhal nsusi.#...'
3azboiul este nu numai pagina de acuta psihologie a luptatorului lasat n plata 1omnului sau n voia
mortii, dar si actul de justitie al razboiului romnesc, reintegrat n buna parte n limitele si fizionomia lui
autentica./irul de baraj de la *asaus, prin care trece eroul domnului Camil Petrescu, concureaza oricare di
documentele similare ale literaturilor straine, si grija pe care o pune autorul n referinta ni se pare pe deplin
10
ndreptatita. +le contureaza faptul romnesc si8l ncadreaza n singura , posibila literatura de razboi, aceea a
adevarului.
@$uvntul, an BII, nr. $>>&, $; noiembrie 5&;>, p.5.A
*+3)A( CI4C2:+*C2 " (imeni ca dnsul, n tratatul citat sau n precedentele romane de razboi nu a
izbutit sa redea psihologia combatantului, teroarea perpetua a mortii, sentimentul insuportabil al necunoscutului
din fata, asteptarea luptei adevarate, dupa ideea preconizata ntr8un cuvnt, caracterul specific al razboiului
nostru .
1omnia sa a dovedit, prin nervul personal si prin ritmul viu pe care l8a imprimat jurnalului sau de
campanie, 0fara sa fie un jurnal obisnuit zi la zi, din nsasi poca razboiului0ca este capabil, dupa attia ani de la
consumarea faptelor, sa nvie atmosfera trepidanta de atunci. @...A Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de
razboi nu e propriu zis un roman de razboi. 1espicat n cele doua parti componente si foarte distincte, e un
roman personal, dintre cele mai ascutite si patrunzatoare romane de analiza. Iar n latura privitoare razboiului,
singura opera romneasca literara valabila n acest gen .
@Aparut n Adevarul, an 7;, nr.57;=<, 5= noiembrie, 5&;>, pg.58$.A
+2+( I4(+*C2" Prin personalitatea eroului principal si prin solutionarea procesului sufletesc, romanul
si capata astfel o deplina constructie interioara, o deplina unitate interioara.
Personajul feminin principal nu are, conform celor mai sus remarcate, o viata obiectiv reala ci una
subiectiva. (u avem posibilitatea sa o deducem clar, dar o vedem, prin ochelarii variabili ai lui *tefan
heorghidiu. +a suporta nu privirea analitica a acestuia, ci emotionaltatea lui. +a este imobila" nu actioneaza,
apare rar, traieste pentru noi ca repercursiune sufleteasca urmarita n heorghidiu" comotiune. +a nu e!sista
dect ca stare de constiinta variabila, fluctuanta.
1ar pentru scopul ultim al romanului, care urmareste numai lamurirea personalitatii lui *tefan
heorghidiu, ea nici nu intereseaza n sine ca fiinta obiectiva si realaC de aceea nici nu stim daca l nseala sau
nu pe *tefan, daca l iubeste nca sau nu l iubeste. :umina n care ne este nfatisata variaza, neaparat, cu
schimbarea sufleteasca a lui heorghidiu.
Iubirea lui *tefan fusese rod al acestei cristalizari sthendhaliene" sugestie, pe care vin sa se grefeze, n
esafodaj, alte sugestii.
@Aparut n -apta, an I, nr. 6, $$ noiembrie 5&;>, p.<A
A:+9A(132 PA:+4:42" Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de razboi mi pare romanul cel mai
realizat al lui Camil Petrescu, cel mai profund si cel mai bogat ca e!perienta substantiala, si totodata de
rotunjime artistica, de o compozitie riguroasa si de un stil perfect n aparenta lor simplitate, ceea ce dovedeste
ca, n ciuda recomandarilor de anticompozitie si antistil ale autorului, el avea simtul formei solidar s congenital
cu substanta, asa cum un organism viguros si gaseste alcatuirea necesara nu prin interventia e!terioara a
chirurgiei estetice, ci prin buna functionare a secretiilor interne.
@5omanele lui amil Petrescu n vol. Spiritul si litera, +d. +minescu, )ucuresti, 5&6>, p.5;&A
P+/32 C4?A3(+*C2" ?eritul specific literar al romanului lui Camil Petrescu consta tocmai n faptul ca
proza sa apare spontan, fara ocoliri stilistice, fara broderii" faptul e rostit elementar si viu n marea fierbere si
fi!at ntreg, nrosit numai de tinctura personalitatii scriitorului. (ici o operatie, nici o desfigurare inutila . Camil
Petrescu nu se joaca, nu nfrumuseteaza, nu uraste ci reda prin idei ct mai clare si ct mai distincte realitatea
subiectivitatii sale .Proza e subiectivitate prezentata brut si viu, epica .
Iminenta mortii pe front sporeste acuitatea observatiei, luciditatii, dupa cum e!centricitatea si gustul
aventurilor galante ale +lei i transformase radical registrul sufletesc al lui *tefan heorghidiu.
11