Sunteți pe pagina 1din 16

Lp1

- Semne clinice, diagnostic diferential, diagnostic de urgenta, screening


- Anamneza, cum se realizeaza, etape, date biografce, motivul internarii,
antecedente, examen si evaluare clinica.
- Evaluarea generala a pacientului: tensiune, puls, ritm,
temperatura,examen loco-regional
- e!nici de examinare: inspectie, palpare, percutie, auscultatie, evaluarea
functionalitatii A".
Examinare extraorala: examenul fetei si fgurii, examenul tegumentelor,
contururilor osoase, sinusuri, puncte de emergenta nervoasa,
trigeminala, ganglioni limfatici, A", regiunea submandibulara,
regiunea cervicala.
Examinarea si evaluarea cavitatii orale:
-examen si aspect mucoasa orala,
- variatia de morfologie normala a mucoasei fara semnifcatie
patologica,
-examenul dintilor si parodontiului marginal: examenul orodentar in
dentitia temporara si permanenta, durerea dentara.
Evaluari paraclinice: radiografi, model de studiu, analize
p de !emostaza:#-$min%anestezie fara constrictor&
Examen clinic(etape):
- Anamneza
- Examen loco-regional
- Examen general
- Examen paraclinic
- 'onsultarea colegilor din alte specialitati
- 'ercetare bibliografca
Anamneza( ansamblul antecedentelor raportate de pacient la un interogatoriu
sistematic.
-)nterogatoriul medical ( intrebari c!eie %starea de sanatate&, dezavanta*e: timp
indelungat, omitere unor intrebari, experienta medicului.
'!estionar simplu: avanta*ul este economia de timp
Asocierea celor + metode.
Observatia preliminara a pacientului:
-informatii: motivele consultatiei, date pacient %adresa, telefon&, ocupatia, mediul
de provenienta, date anamnezice generale: data ultimului tratament, complicatii,
radiografi daca are, numar, data, tipul radiografei, istoricul afectiunii %durerea,
daca s-a um,at& date utile pentru stabilirea diagnosticului: momentul
debutului, modul debutului, tratamente aplicate, evolutia afectiunii pana in
momentul consultatiei.
-).E"E/0L 1 de citit E0.E/)A )2/ ')23A/0 1 c!irurgie 1 anestezie loco-
regionala in stomatologie.
est grila:
- rigemenul
- Examen oral extern si intern
- Analize medicale: !emoleucograma, leucocite.
")-ELA A/.4EL 1 diagnostic oro-dentar, ed. "irton, imisoara, +551
Lp +
/E-60L -).E"E/
- /erv perec!e, mixt
- raiect intracranian, find cel mai gros.
- Are o radacina motorie pentru functia masticatorie, o radacina
senzitiva %mai groasa& ganglionul .asser, ganglionul semilunar, o
radacina vegetativa rol in functii secretorii, vasomotorii si trofce
- 'ele + radacini senzitiva si motorie, isi au emergenta la nivelul fetei
anterioare a protuberantei %la unirea ei cu pedunculii cerebelor mi*locii&.
/E-60L "A7)LA-
- Are 8 nervi%senzitivi&, se imp in et mi*lociu al fetei.se imparte in
sfenopalatin,infraorbitar,zigomatic
Nervul 1: sfeno-palatin
Nervul2: infraorbitar%pe linia perpendic pe "1 si "+ sup&
- Exact la *umatatea oc!iului
- ragand o linie verticala prin dreptul lui, vine exact printre premolari.
- 9atrunde prin orbita, a* la nivelul orbitei prin fsura infraorbitara, aceasta
regiune se numeste reg infraorbitara.
- A*unge la nivelul gaurii, este de + parti si se imp in :
1. Nerv alveolar posterior si superior.%anesteziaza molarul 8,+,1&
- Erup la :, 1+, +# ani.
- )n afara de ele mai anesteziaza si parodontiu marginal, osul alveolar %pt
implante&, mucoasa vestibulara.
- )n cazul acesta putem intra cu un elevator pt extractie.
2. Nervul alveolar superior si mijlociu
- Anesteziara pm 1, +, parodontiu marginal, mucoasa vestibulara, mucoasa
sinusului maxilar.
. Nervul alveolar superior si anterior
- anesteziaza )c, )l si '.
Aceste ramuri colaterale inerveaza toti dintii superiori, dar in cazul unei
lovituri sau trismus, folosim anestezia tronculara%alveolar sup post,mi*,ant 1
gaura infraorbitala&
Nervul : !i"omatic
- iese prin fosa pterigo-palatina
- canalul zigomatic se imparte in:
1. !i"omatico-temporal%m. temporal are 8 fascicule. ;asciculul anterior
face parte din musc!ii masticatori&
- inerveaza pielea regiunii temporale anterioara si frontal superioara
externa.
2. Nervul zi"omato-facial
- )nerveaza pielea pometelui obrazului.
NE#$%& 'AN()*%&A#:
- senzitiv si motor
- iese din ggl .asser
- iese prin gaura ovala
- a*unge la nivelul spatiului infra-temporal unde se gaseste ggl Arnold.
- care este un ggl vegetativ, potic, se imparte in + trunc!iuri:
1. +runc,iul anterior:
a. nervul temporal profun- mijlociu: m. temporal%inerveaza motor&
b. nervul temporo-maseterin:
- n. temporal profund posterior %da ramurile la musc!iul temporal&
- n. maseterin %da ramurile la maseter&
c. nervul temporo-bucal:
- nervul temporal profund anterior %da ultimele ramuri pentru m temporal&
- nervul bucal
/erv mixt:
- "otor: da ramuri pt m. pterigoidian extern %m. masticator& si pt
pteri*oidian intern.
- Senzitiv: tegumentele si mucoasa regiunii geniene %a obrazului&
2. +runc,iul posterior:
a. alveolar inferior:
- -senzitiv si motor
- intra in gaura mandibulara
- trece printre cei + musc!i pterigoidieni
- a*unge la trigonul retromolar
- a*unge la nivelul gaurii mentoniere, intra si da ramuri pentru: ic, il, c.
nervul. incisiv, inca unul nervul mentonier %ramuri labiale si
mentoniere&, si mai da un ram posterior pt m1 si m+, un ram inferior pt
m8, si doua ramuri pt pm1 si pm+.
b. &in"ual:
- A*unge la nivelul planseului bucal
- rece intre nervul !ipoglos si glanda submandibulara
- rece pe langa canalul <!arton.
- Se alatura nervului !ioglos
- Si se imparte in ramurele: la niv mucoasei crestei versantului lingual,
a*unge la nivelul mucoasei planseului bucal si mucoasa linguala din
treimea anterioara.
c. Auriculo-temporal:
- )ese prin gaura ovala alaturi de artera meningee medie
- A*unge la nivelul colului mandibulei
- rece pe langa conductul auditiv extern
- Se imparte in :
- 1. senzitiv: pielea regiunii temporale, tragus si pavilionul urec!ii, pentru
articulatia A" si condili, conductul auditiv,
- +. secretorii pentru glanda parotida.
L9 8
Studiul simptomatologiei
.emiolo"ia stomatolo"ica ( disciplina clinica fundamentala, fundamentata pe
conceptul sistemic al integrarii bio-psi!o-sociale. Se ocupa cu studiul, descrierea
si interpretarea semnelor clinice si simptomelor la nivelul sist stomatognat.
9recizeaza metodologia clinica si paraclinica de evidentiere a simptomelor.
.imptomele ( manifestari subiective, tulburari functionale = anormale, resimtite
de bolnav si indica prezenta unei boli.
Semnele=simptomele obiective ( reprezinta manifestari externe obiectivabile ale
unei tulburari organice sau functionale. 9ot f evidentiate prin examinarea fzica
obiectivaa a pacientului, dar pot f observatesi de catre pacient %abcesul&
Simptomatologia ( suma de semne si simptome ale unul bolnav pe parcursul
examenului clinic si paraclinic
.copul simptomatolo"iei:
- /e a*uta spre diagnosticarea unei boli
- 9ermite diferentierea ei in alte afectiuni
- 9oate f specifca %comunna multor boli, de ex. febra& si specifca
%caracteristica unei boli tablou clinic sindrom&
- 2rice simptom=semn de la nivelul sistemului stomatognat poate f o
manifestare locala a unei boli generale
- Semiologia stomatologica constituie punctul de plecare al examenului
clinic ce sta la baza diagnosticului oral.
- Aceste simptome=semne sunt exprimate de pacient in functie de limba*ul
sau.
Obiectivele semiolo"iei:
- Studiaza si interpreteaza simptomele clinice si paraclinice in contextul
!omeostazei biologice
- )nsusirea corecta a metodelor examinarii clinice si paraclinice
- Analiza si sinteza datelor obtinute prin examinare
- ;ormularea ipotezelor diagnostice
Sitemul medic-pacient:
"edicul si pacientul sunt intr-o relatie de colaborare, cooperare, in vederea
precizarii bolii, in diferite aspecte si stari. Ex. boli ale sistemului stomatognat.
1. Leziuni odontale coronare
+. 9arodontopatii
8. Edentatie
>. "alocluzie
#. Stomatite
:. umori
?. raumatisme
$. Suturatii
-se utiliz metode clinice,paraclinice,consultatii interdisciplinare
-obt info se face prin
metode:anamneza,inspectia,palpare,percutie,auscultatie care sunt dif la
niv sist stomatognat
"etodele paraclinice %completeaza metodele clinice&:
/omune:
- Examen stomatoscopic %radioscopie&
- Examentul citologic
- Examenul radiologic
0articulare stomatolo"iei:
- Studiul de model
- @iafanoscopie %fsuri&
- este de vitalitate
'eto-e utilizate in semiolo"ia stomatolo"ica
La examenul clinic:
- 2bservatia
- Anamneza
- )nspectia
- 9alparea
- 9ercutia
- Auscultatia
- "asurarii antropometrice
"etode paraclinice:
1. "orfopatologice
- Enzimatice
- 'itologice
- 3acteriologice
- )munologice-alergiile
- 4ematologice
- 'ardiologice
- -adiologice--x
- Electromiografce-musculatura
- "andibulo-Aineziografe-masuratori ale mandibulei in A"
- onometrie-tonus
- ;otostatice
- .natosonice-articulatie, verfcarea inc!iderii articulare,
gnatologieBocluzologie
- Studiul de model-preparatie protetice
- estele de vitalitate dentara
Examenul clinic:
- )nterogatoriu
- Surse de informatii prodiagnostice%furnizate de pacient, de mediul in care
traieste, unde isi desfasoara activitatea si surse epidemiologice&
pacientul cea mai importanta sursa de informatii.
- )nformatiile pot f oferite spontan sau din interogatoriu.
La prima vedere, observatia pacientului %semne obiective&
)nformatii oferite -e catre bolnav:
- ipul constitutional %terenul, tipul morfologic, tipul personalitatii,
reactivitate imunologica&
- Aspectul extern general %tinuta, postura, mersul, vorbirea, gesticaa,
atitudinea, comportamentul pacientului, nivelul de intelegere&
- Antecedentele gen si stomatologice%operatii,la prima vizita-
c!estionar,apoi alte detalii&
- Acuze subiective rez din motivele prezentarii
- Semnele clinice morfologice si functionale rezulta din exam obiectiv al
pacientului
- -ezultatele examenelor paraclinice
'e-iul existential al pacientului include o suma de factori ce
in,uenteaza si modeleaza starea sa de sanatate:
1. ;actori fzici %mec,climatici,radiatii&
+. ;actori c! %pacienti ce traiesc intrun mediu toxic&,subst:plimb,diferiti
acizi,'u,4g
8. ;actori biologici%microorganisme,ex S aureus,beta
!emolitic,pseudomona&
>. ;actori psi!ologici%stres&
.urse epi-emiolo"ice se refera la
-identifcarea ag cauzatori de boala ce pot in,uenta starea
dentitiei%cofetar,dulciuri&
-cunoasterea starii de receptivitate a pacietului%stari alergice&
-incidentaBprevalenta bolilor in raport de populatia careia ii apartine
pacientul%ex esc!imosii medii ostile,carne uscata&

)nterrelatia sist stomato"nat-or"anism uman
.ist stomato"nat(ansamblul de elem a,ate intro stransa interde
-comp: -oasele maxilare,
- A"
- sist neuromuscular,
-sist dento-parodontal,
- t de sustinere cutanate Bmucoase,
-gl salivare%parotida,sublinguala,submandib& sist
salivar
- vase limfaticeBsanguine,
- nv aferenti
Sist stomatognat trebuie inteles :
1. 'a un tot unitar
+. 'a un substrat al organism uman integrat%ex un abces netratat,se poate
imprastia infectia in tot organismul&
oate elem se a,a intro stare de ec!ilibru ,in cazul unuli dezec!ilibru-
dezec!ilibru !omeostazic%sinuzita netratata&
4omeostazia sist stomatognat e guvernata de urmatorii factori:
; suprasistemici%asig conditii gen de sanatate locala dpdv
genetic,neurologic,bioc!imic,celular,imunocelular,comportamental&
; intrasistemici%biomec,biologic,neuromuscular realiz un ec!ilibru
neurologicBmusculatura sist&
111 Evaluarea semiolo"ica a 0 in stomatolo"ie:
-aprecierea simptomatologiei bolii prezente%in ce stadiu al bolii este,daca are
4A,cardiac,diabet 6/ glicemie:?#-115&
-aprecierea terenului genBlocal in raport de care se pot prevedea
evolutiaBprognosticul boliiBaparitia altor boli
-individualizarea examinarii dg ,tratam
-aprecierea reactivitatii fara de tratament
1. ;actorii suprasistemici
a.; genetic%evaluat prin ananmneza&
-asig tiparul de familie in care evolueaza individul pe tot parcursul
existentei sale,in,uenteaza : Aspect morf%corp,cap,maxilare,dinti&
Aspect functional%activitate
cerebrala,neuromuscBneuropsi!ica&
-atele de dezvBevolutie
-este evaluata prin anamneza%antecedente !eredo-
colat,genBstomatologice&,ex: prognatism,ocluzie adanca,meziodens%(un
dinte ;r intre cei doi )ncisivi sup&,ectopii%cand iese in alta parte&
'anin(pct de rezistenta%protetica,extractii&
Exista boli trasnsmise
3oli generale%luesul-siflis,!emoflia-sangerare prelungita&
b.; imunologic%asig - umoralBcelular al organismului in fata act factorilor
exogeniBendogeni&
-control !omeostatic,act specifc in fata agresiunilor
c.; morfologic
-cel mai usor de evaluat dat vizibilitatii
-permite incadrarea 9 in dif tipuri constitutionale%talie,greutate,raport
greutate corp=greutate sc!elet,sistem neuromuscular,tip masticator,sistem
dento-parodontal&
- fataBfg 9 pot f revelatoare ptr procese patologice generale
d.; neurologic
-asigura reglarea nv a !omeostaziei%ec!ilibru&
- ec!ilibru sistem nv -vital
e.; endocrin
-sistem neuro!ormonal inferior evolutiei biologice a pacientului
-reglarea neuro!ormonala este a-+-a cale de realizare a !omeostaziei
-ec!ilibrul endocrin,cunoaste variatii la acelasi individ in raport cu mediul
de evolutie%adolescent,menopauza,sarcina& in,uenta factorilor patologici
pot determina variatii de dezec!ilibru
f.; psi!ic
-complex,difcil de analizatBcolab.interdiscipl
-se vor avea in vedere constitutia psi!ica,reactii comportamentale,tipuri
constitutionale psi!ologice
Le CoDeaux a clasat # tipuri psi!o-comportamentale:
1.normal
+.nepasator%nu ia in considerare gravitatea bolii&
8. nerabdator%tratament rapid&
>.gri*uliu%constiincios dar exagerat&
#.!ipocondru%exagereaza realitatea&
g.; functionali
-metabolici
-bioc!imici
-enzimatici
'oncura la realizarea proceselor vitale.
+. ;actorii intrasistemici
-asig ec!ilibrul biologicBfunctional a sist
0arametri intrasistemici:
"orfologia si fct sist stomatognat%arcadele d.ms&
-apoartele statice Bdinamice ce asigura relatia .....%relatia de
postura,-' ,rel de ocluzie,dinamica mandib&
9- L0'-A-E grila totul=nimic,anat cap-gat,analize complementare
A,tp de sangerare globule rosii
Lp 85.11.+511
9t test: musc!ii masticatori, musc!ii mimicii. 'u detalii%cote: aponevroze, etc.&
2s craniu musc!i ligamente.
/E-60L "A7)LA-
Are 8 nervi%senzitivi&, se imp in et mi*lociu al fetei.se imparte in
sfenopalatin,infraorbitar,zigomatic
Nervul 1: sfeno-palatin
Nervul2: infraorbitar%pe linia perpendic pe "1 si "+ sup&
- Exact la *umatatea oc!iului
- ragand o linie verticala prin dreptul lui, vine exact printre premolari.
- 9atrunde prin orbita, a* la nivelul orbitei prin fsura infraorbitara, aceasta
regiune se numeste reg infraorbitara.
- A*unge la nivelul gaurii, este de + parti si se imp in :
1. Nerv alveolar posterior si superior.%anesteziaza molarul 8,+,1&
- Erup la :, 1+, +# ani.
- )n afara de ele mai anesteziaza si parodontiu marginal, osul alveolar %pt
implante&, mucoasa vestibulara.
- )n cazul acesta putem intra cu un elevator pt extractie.
2. Nervul alveolar superior si mijlociu
- Anesteziara pm 1, +, parodontiu marginal, mucoasa vestibulara, mucoasa
sinusului maxilar.
. Nervul alveolar superior si anterior
- anesteziaza )c, )l si '.
Aceste ramuri colaterale inerveaza toti dintii superiori, dar in cazul unei
lovituri sau trismus, folosim anestezia tronculara%alveolar sup post,mi*,ant 1
gaura infraorbitala&
Nervul : !i"omatic
- iese prin fosa pterigo-palatina
- canalul zigomatic se imparte in:
1. !i"omatico-temporal%m. temporal are 8 fascicule. ;asciculul anterior face
parte din musc!ii masticatori&
- inerveaza pielea regiunii temporale anterioara si frontal superioara
externa.
2. Nervul zi"omato-facial
- )nerveaza pielea pometelui obrazului.
NE#$%& 'AN()*%&A#:
- senzitiv si motor
- iese din ggl .asser
- iese prin gaura ovala
- a*unge la nivelul spatiului infra-temporal unde se gaseste ggl Arnold.
- care este un ggl vegetativ, potic, se imparte in + trunc!iuri:
1. +runc,iul anterior:
a. nervul temporal profun- mijlociu: m. temporal%inerveaza motor&
b. nervul temporo-maseterin:
- n. temporal profund posterior %da ramurile la musc!iul temporal&
- n. maseterin %da ramurile la maseter&
c. nervul temporo-bucal:
- nervul temporal profund anterior %da ultimele ramuri pentru m temporal&
- nervul bucal
/erv mixt:
- "otor: da ramuri pt m. pterigoidian extern %m. masticator& si pt pteri*oidian
intern.
- Senzitiv: tegumentele si mucoasa regiunii geniene %a obrazului&
2. +runc,iul posterior:
a. alveolar inferior:
- -senzitiv si motor
- intra in gaura mandibulara
- trece printre cei + musc!i pterigoidieni
- a*unge la trigonul retromolar
- a*unge la nivelul gaurii mentoniere, intra si da ramuri pentru: ic, il, c.
nervul. incisiv, inca unul nervul mentonier %ramuri labiale si
mentoniere&, si mai da un ram posterior pt m1 si m+, un ram inferior pt
m8, si doua ramuri pt pm1 si pm+.
b. &in"ual:
- A*unge la nivelul planseului bucal
- rece intre nervul !ipoglos si glanda submandibulara
- rece pe langa canalul <!arton.
- Se alatura nervului !ioglos
- Si se imparte in ramurele: la niv mucoasei crestei versantului lingual,
a*unge la nivelul mucoasei planseului bucal si mucoasa linguala din
treimea anterioara.
c. Auriculo-temporal:
- )ese prin gaura ovala alaturi de artera meningee medie
- A*unge la nivelul colului mandibulei
- rece pe langa conductul auditiv extern
- Se imparte in :
1. senzitiv: pielea regiunii temporale, tragus si pavilionul urec!ii, pentru
articulatia A" si condili, conductul auditiv,
+. secretorii pentru glanda parotida.
'urs ergonomie ? dec +511
Anatomia si fziologia omului, ed medicala, voiculescu
/ervii cranieni
Examenul pacientului: endoorala si exoorala
Lucrare
-elab diag orodentar: semn cl simpt, diag prezumtiv, diag urg, control periodic,
diag diferent
Anamneza: etape, date biogr, motivele prez, anteced pers, exam si eval cli, eval
gen a pac: semne vitale: temp, ritm, tens, ritm respirator, exam locoreg: insp
pal... ex fetei si fg, cont osoare, emergenta trigeminala, ggl limf, atm, exam si
eval cav orala: ex muc orala,.... exam dinti....., durerea dentara nu. Exam rad si
model de studiu.
Exam rad, !emograma, nervul trigemen, exam endo si exo, n mand, plan
tratament.
"ast: bucc pterig int ext, stilo!id, mio!, genio!, temp nus! care....
Examene radiologice: radiografa retroalveolara, oropantomograma, sialografi%se
in* subst de contrast&, teleradiografa%la pozitia craniului, situatia ocluziei la toate
punctele&.
.an"ele
)mpreuna cu limfa si lic!idul interstitial form med intern al org
'uloarea rosie
"iros specifc
0, 23-234 variatiile lui sunt patologice
5reutate6-ensitate: femeie 1782 barbat 1791
$ascozitate in rap cu apa 38-834 normal
$olemie6 volum total a 18a parte din corpul nostru: 8 l barbat3 4 l femeie
Sangele e format din elem fg si plasma. 9roportiile dintre cele + e !ematocritul.
Elem :": >+->#E din total, eritrocie, trom, leucocite.
-(Eritrocite transp oxigenul. Se form prin seria leucocitara, cel dif, a pierdut
proprietatea de a se inmulti, f biconcave, macrocitoza sau microcitoza.
-/umar erit: femei 4.8 mil3 barbat 8 mil. )n mm cub. 28 -e mii -e miliar-e
in total la barbat.
-@aca nr creste e poliglobulie= scade este eritrocitopenie
'reste -fziologic la o altitudine foarte mare, mi*loc de aclimatizare a org,
- patologica cresterea nr e la +5mil pe mm cub tbc pulmonar, intoxicatie
cu monoxide de carbon, boli de sange.
Scade- fziologic apare cand org sta intr.o atmosf mai mare ca in org la mineri si
scafandri,
-patologic scade in intoxicatii, trat cu raze x, sub act subs radioactive.
-Eritropoieza diri*ata de centrii nervosa cefalici
;emo"lobina-subs org complexa, 8> E din eritrocit, ;e se leaga de 2. la 155ml
sag 18-1>g !emoglobina la tot vol de sg ?55-$55 g de !em.
La scaderea cant ( anemie.
-#olul: e transp de oxgen. 4em B '2+ ( carbo!emoglobina, nu se mai fxeaza
oxigenul. 'ele mai periculoase sunt: met!emoglobina !em plus oxDgen atomic,
carboxi!emoglobina, compus stabil co B fe+B .
$.;(e rap dintre eritrocite si plasma. 'and e normal 6S4 ( la o ora 1-8 mm la
barbat >-? mm la femeie. 'and creste 6S4 -gravitate
&eucocitele6"l albe: au nucleu, rol:fct de aparare a org, f ovalara, pot emite
pseudopode, trecerea prin capilare(diapedeza, citoplasma lor poate
digera(fagocitoza.
/r- mult mai mic la adultul sanatos :#55 pe mm cub normal intre >555 si $555.
La un leucocit :55-?55 eritrocite. La copil nr leuc e +#555 in +>! de viata pe mm
cub.
9este $555 leucocitoza, sub >555 leucopenie. Leucocitoza-temporara in anumite
emotii, nou nascut, sau permanenta in boli infectioase%!olera, encefalita,
septicemie, scarlatina&. 9este 1 mil e leucemie. Leucopenie la unele boli inf gripa,
raze x, intox c!imice, febra tifoida.
A"ranulocite
-&eucocite: limfocitele-dimens #-+5microni, creste in tbc, siflis, ele nu
fagociteaza, se gasesc f mult in org limfoide%splina,timus,ggl limf&
-'onocitele-cele mai mari, nucleu mare fara nucleoli, se form inmaduva si
splina, in sangele circulant #E, ele sunt cele mai puternice macrofage.
- Altele au granulatii in citoplasma. Ele sunt ?5E din totalul leucocitelor:
5ranulocite:
- Neutro:le dimens 15-1# microni, se gas in sg normal 8-#E, fag si distrug
germenii virulenti .
-Aci-o:le- 1-8E se col in rosu cu col acizi cu eozina, ele mai sunt numite si
granulocite eozinofle. 'reste in boli alergiceF Si parazitoze, rolul lor e ca elimina
din organism complexul antigen-anticorp.
-*azo:le- cele mai putine 5,#-1E , rol putin cunoscut, se col in violet, proprietati
fagocitare reduse.
0lac,etele san" sau trombocite sunt mase citoplasmatice nu celule.
-Sunt cele mai mici elem fg,
- f ovalara sau amiboide,
-dimens +-> microni, nr +55mii >55mii pe mm cub.
- Scade sub #5 mii pe mm cub se prod !emoragii cutanate sau la niv mucoaselor
si se numeste purpura trombocitopenica.
9lac!etele se formeaza in maduva osoasa prin fragmentarea megacariocitelor.
9lac!eta prez un fragm de citoplasma, se aglutineaza si formeaza un tromb pt
oprirea !emoragiei. romboAinaza, serotonina prod vasoconstrictia, fac
anti!eparinic. raieste 8-# zile.
0lasma: vol #+-:5E din vol sg.
- @aca vrem sa separam elem fg de plasma sg, se realiz cu oxalat de sodiu sau
citrat de sodiu
-9lasma e slab alcalina, ?,> greutate 15+:-1581.
- Subst anorg-apa si saruri minerale.
-Subst org: - azotate proteice albumine plasmatice se form in fcat #E, glob
plasmatice +,?gE sunt alfa beta gama globuline, are rol in sinteza antic,
fbrinogen 5,1-5,>E care impreuna cu trombina ( fbrina care a* la coag sg, el se
form in cel !ep.
-Subst azotate neproteice: uree 5,+#-5,>g la mie. Acid uric 5,> mg la
mie.creatina, creatinina, amoniac
-/eazotate: glucide 5,?+-1,+ g la mie, lipide plasmatice : gliceride,
fosfatide, colesterolG
Acid lactic, bilirubina, enzime: protrombina, !ormoni, anticorpi, vitamine.
;emoleuco"rama
*: 439-932 mil6mm<
=: 432-834 mil6mm<
/opii: 438-831mil6mm<

(urerea -e ori" -entara
>consecinta unui d bolnav=unei pulpe
-simptom cel mai intalnit si semnalat ptr dg
-cauza durerii: va f pusa in evid prin anamneza,ex clinic,dif teste
-id surse @ e difcila dat interventiei psi!o-bio a 9.
-)ntrebarile puse 9: 'e va supara=deran*eazaH Se intreaba debutul
bolii,durata,repartitia%ziua=noaptea&,treb semnalat factorul tp
-daca @ este provocata=este provocata si spontan %@ prov-cs,@ spontana-c
complicata&,localiz @-daca poate f iradia in alte regiuni ale cavit bucale%spre
urec!e,linia mediana&
/aract (:
@ifuza=iradiata
Acuta=surda
'ont=intermitenta
0soara=severa
=actori care provoaca (:
- 'ald,rece,masticatie,presiune
- 0neori @ apare spontan
=actori care opresc (:
- La rece
- Sc!imbarea pozitiei capului
@aca avem o anamneza pf,putem indica exact orig @
)n fct de decizia medicului putem intreprinde un trat conservator%lez in,amatorie
este reversibila&=ondodontic%lez irev&
@ cardiace,neurologice,sinusale,vesculare pot pacali 9 care crede ca il dor d
Anamneza -pot exista boli care necesita tratament special: 4A
severa,cardiopatie isc!emica,insuf cardiaca,alergii,boli de sistem,boli
!epatice,boli renale
)nainte de anestezie treb s stim daca 9 urmeaza tratament %gen anticoagulante&
-aspunsuri poz in,amatie ligamentara:
-ratatament ortodontic rapid
-restaurare in supraocluzie
-pupite
-luxatii ale d
-fracturi coronare=radiculare
"obilitatea
-exercita o presiune 6-2,"-@ sau in directia alveolei
-grad d in,amare a lig parod-re,ecta gr de mobilitate
Ex:parodontita apicala ac se anesteziaza,se trepaneaza%gaurica&
'auze:ctc premature,lez parodontale avansate,fracturi oriz de rad,bruxism
+este -e vitalitate
+este termice: induse se stim la cald=rece,de a*utor ptr detectarea de
pulpe in,amate,incepem testul la d omologi
-testul la cal-ura%ex con de gutaperca incalzit :#I& d normal-o usoara
sensibiltate tranzitorie
-testul la rece%ex baton cu g!eata,zapada carbonica,spraD clorura de etil&
Ast raspunsuri:
-fara -
-- moderat tranzitoriu=usoara sensibilitate
-- dureros ce dispare dupa indep stimul
-- dureros ce cont dupa indep stimul
-- dureros ori la cald=ori la rece
Ergonomie,preventie,management
Ergonomie
Ergon(munca%greaca&
/omos(lege
-2biectiv primordial: obt unor rez max cu utiliz unor info cat mai mici
-studiaza rel omBmediu sau de munca
Er"onomia(Japlicarea stiintelor bio umane in corelatie cu stiintele te!nice ptr a
a*unge la o rel optima om-munca ,rez find masurate i indici de efcienta si starea
de sanatate a omuluiJ dupa 2.".".
Er"onomia se ocupa ?de efcientizarea lucrurilor
-cu studiul condit de munca in vederea adaptarii omului
la acestea
Ergo stoma stabileste reguli care treb asimilate,aplicate,individualizate de
fecare medic in parte
Ergo elab standarde ptr fecare dintre specialitatile dentare:
endodontie,odontologie restauratoare,implantologie,pedodontie,c!irurgie maxilo-
faciala,ortodontie,parodontologie,protetica,reabilitare orala
Obiectivele princip aplicate
-optimizarea muncii medic dentist:-adoptarea unei metode de lucru corecta
-utiliz ap moderne ptr a imbunatati
efcienta%cam intraorala,apex locator motor endodontic ce se opreste in caz in
care pe canal se gasesc trepte&
-crearea unui mediu d munca mai sanatos%aer,fara ,ori&
Preventie
9revention-latina
-asig unei vieti fara evenimente ma*ore
-disparitia durerii dentare la copii
Obiective:
-prev imbolnavirii A@"%prevenirea cariei d,parodontopatii margBcancer oral&
-prev imbolnavirea medic-9 sau contaminarii incrucisate
9reventia
-primara: aplicarea proced Bsubst care previn prod bolilor stopandu-le inainte de
a a*unge la stadiul irev
-sec: surprinderea bolii in faza de debut cand prin trat curative le stopam
evolutia,putem realiza refacera morfo-funct a tes afectate
-tertiara: masuri luate ptr inlocuirea t distruse prin boalaBreabilitarea morfo-funct
a 9 spre o stare cat mai apropiata de normal
Managementul cabinetului dentar
(stiinta organizBconducerii intreprinderilor,valorif efciente a resurselor
umane,fnanciare,materiale
9rincipii management modern:
-,exibilitateBadaptab serviciilor de sanatate
-dezv competentelor profBcapacit de management a medicului dentist
-simplifcarea reglementarilor administrative
'uprinde:
9roiectarea design-ului cabinet%cum arata cab,pozitionarea
scaun,lumina,instalatii&
"anagementul resursei umane%",asistenta,alegerea ec!ipeiBlider&
Stabilirea atributiilor membrilor ec!ipei%&
Stab procedurilor terapeutice
;olosirea sist computerizate de gestiune a date 9
"arAeting extBint ptr atragerea 9%reclama&-oferirea de facilitati,solutii de
fnantare
"anagementul con,ictelor: nemutumirea anga*ati,9
"anagmentul comunicarii: vanzarea etica a serviciilor,obt acord 9 ptr trat
de calitate
9olitica cabinet: stab salarii,investitii,fnantarea ptr aparatura,micsorarea
consumui energetic
Adaptarea la sc!imbari : pensionare,deces,plecare etc,mutare cabinet,asoc
cu alti parteneri
9ozitia de lucru
-sezanda%"& aprox 85E%exista o corelatie varsta-pozitia d lucru,la tineri-sezanda&
-cea mai utiliz pozitie la 9: sezand,culcat
Anumiti medici au probleme medicale cauzate de pozitie: coloana
cervicala,lombara(limitarea miscarilor,spasme musculare,daca este adoptata o
pozitie corecta-oboseala puternica