Sunteți pe pagina 1din 309

CEZAB

BOLLIAC
AC\ILA STBABUNA
Coec[e n[ut coordonut de Anuto Vdrucu Dun Vdrucu
Concep[u grulc u coec[e copertu: Vudmr Zmeev
Ld[e, tube cronoogc relern[e storco-terure de
Constuntn Mohunu
lustru[ de Aex Lssov
1extee dn ed[u de lu[ sunt reproduse dup:
Cezur ouc, lngini nlese, ucuret,
Ldturu 1neretuu, l96l
kLlLkl NjL l S1Ckl CC- Ll 1LkAkL:
Mhu Lmnescu,
Ncoue lorgu, D.lopovc,
A.lru, Ceorge Munteunu, Dumtru Mcu,
Mrceu Scurut, l.Nego[escu, C.Cnescu,
Cvdu lupudmu, lon koturu,
Mrceu Scurut
Ldturu ,Lteru lnternu[onu
C. l. 6l, C.l. 2l, sector l, ucuret, komnu
te./lux t02l) 3303502, e-mu: nloteru.ro
Crupu Ldtoru ,Lteru
str. . l. Husdeu nr. 2, mun. Chnu, MD-2005, kepubcu Modovu
te./lux t3732) 292 932, 294 ll0, lux 294 06l,
e-mu: teruteru.ro
lrezentu ed[e u uprut n unu 2003 n versune tprt
eectronc u Ldturu ,Lteru lnternu[onu
Crupu Ldtoru ,Lteru.
1oute drepture rezervute.
Ldtor: Ann|ol i Dnn \idtncu
Lector: \nlen|inn 5olovei, le|tu Chencen
1ehnoreducture: lotinn Cncu
1puru executut u 1pogrulu ,Lnversu
Comundu nr. 88l0
CZL 82l.l35.l-l
- 66
Descrereu Cll u Cumere Nu[onue u Cr[
ouc, Cezur
Acvu strbun / Cezur ouc tb. couruu, co. n[. coord.
Anuto Dun Vdrucu, conc. gr. co. cop. / Vudmr Zmeev, sere nou,
nr. 426). .: Lteru lnt., Ch.: Lteru, 2003 t1pogrulu ,Lnversu). 3l2 [p].
lSN 9975-74-694-2 - lSN 973-675-048-5
82l.l35.l-l
lSN 973-675-048-5 Ll1LkA lN1LkNAjlCNAL, 2003
lSN 9975-74-694-2 Ll1LkA, 2003
&!
25 marric
Se nute, n
Bucuieti, Cezui
BoIIiuc, fiu uI
medicuIui Anton
BogIiuco (BoIIiuco
suu PoIeuc) i uI so(iei
suIe Zincu. Lu scuit timp
dupu nuteieu copiIuIui,
tutuI i puiusete
fumiIiu i se
ientouice Iu
FIoien(u. Zincu
se iecusutoiete
cu stoInicuI Petiucle
Peietz, n cusu cuiuiu
vu ciete i i vu
ncepe educu(iu
micu(uI Cezui.
&&!
Dupu Iec(iiIe
piimite ucusu de
Iu duscuIuI giec Neofit
Ducu, piintie cuie
no(iuni de istoiie i
Iiteiutuiu cIusicu,
uimeuzu cuisuii
Iu CoIegiuI
,Sf. Suvu din
Bucuieti, uvnd cu
piofesoi, ntie uI(ii, pe
Ion HeIiude RuduIescu,
de Iu cuie i vine
impuIsuI pentiu
studiuI IimbiIoi i
IiteiutuiiIoi modeine.
&!
Lu 17 uni,
Cezui BoIIiuc
intiu cu iunclei n
nou nfiin(utu ,miIi(ie
pumnteneuscu.
Aici i ntInete pe
viitoiii ievoIu(ionuii
de Iu 1848: Muiin
Seigliescu-Nu(ionuIuI,
Constuntin TeIegescu,
E. PIeoiun, Ciistiun
TeII .u. Dui se
ietiuge n scuit
timp din uimutu.
&!&!!
Dupu uneIe
muituiii, Cezui BoIIiuc
s-ui fi ufIut n uceti
uni Iu studii
Iu Puiis.
&!#
Incepe su puiticipe
Iu uctivituteu Societu(ii
FiIuimonice, unde
e intiodus de
Ion HeIiude-
RuduIescu i Ion
Cmpineunu. Din
Societute mui fuceuu
puite Iuncu Vucuiescu,
Gi. AIexundiescu,
Ion Glicu, Ion
Voinescu II.
Sciie piese de
teutiu cuie s-uu
pieidut: Mari|da,
Tdicrca a 12 ooicri
|a mdndsrirca uca|u|ui,
Radu \odd, Moarrca
|ui Aoc|.
Debuteuzu cu
voIumuI Opcrc|c |ui
Cczar Bo||iac. Mcdira(ii.
Prozd i vcrsuri, n
Tipogiufiu
Iui EIiud. Sciie
o diseitu(ie mpotiivu
iobiei cuie nu se poute
tipuii fiind iespinsu
de cenzuiu.
&!$
Lu sfiituI
unuIui scoute,
mpieunu cu
Constuntin FiIipescu,
ievistu Curiosu|, cuie
nceteuzu dupu uI
tieiIeu numui.
Inten(ionu
su nglebeze i
o societute Iiteiuiu
n uiuI ievistei.
&!&
Este pomonic
Iu musu iunguiiIoi
din SecietuiiutuI
StutuIui.
&!'
Simputizeuzu cu
micuieu putiioticu
condusu de Ion
Cmpineunu;
ucum sciie
lpisro|a |a co|onc|u|
l.Cdmpincanu.
&"
ocromoric
Este uiestut, fiind
bunuit de puiticipuie
Iu conspiiu(iu
ievoIu(ionuiu
condusu de D. FiIipescu,
uIutuii de N. BuIcescu,
Muiin Seigliescu-
Nu(ionuIuI, Eftimie
Muigu, Const.
TeIegescu.
&"
marric
Este tiimis n exiI
Iu munustiieu Poiunu
MuiuIui, de unde este
eIibeiut n Iunu iunie.
Acum sciie poeziiIe
]iganu| vdndur,
la maior lon
\oincscu ll, Si|a,
piecum i uceu
Marsi||iczd a
romdni|or (,Huide(i
fiu(i Iu Muigineunu /
Su-I suIvum pe
Cmpineunu).
&"
Este numit
piocuioi Iu un tiibunuI
din Bucuieti, o dutu
cu veniieu Iu
domnie u Iui
Geoige Bibescu.
iunic
Incepe
coIuboiuieu cu
poezii i uiticoIe Iu
loaic pcnrru minrc
i |ircrarurd
din Biuov.
&"!
iunic
Incepe
coIuboiuieu
Iu Curicr romdncsc,
ievistu Iui HeIiude.
Apuie voIumuI
uin poczii|c
|ui kcsar
Bo|ia|,
Tipogiufiu
Cui(ii. Impieunu
cu N.BuIcescu, fiu(ii
GoIeti i N. Cie(uIescu,
fuce o cuIutoiie n
Cuipu(ii MeiidionuIi.
Cu ucest piiIe sciie
poeziiIe O noaprc
pc Caraiman i
Munciroru|.
6 ocromoric
Se ufIu Iu ocneIe
de suie de Iu TeIegu,
unde sciie poeziu Ocna.
Devine membiu
uI Societu(ii Iiteiuie
cuie n 184S se vu
ieoigunizu
sub numeIe de
,Asociu(ie Iiteiuiu u
Romniei. In toumnu
cnd iu fiin(u societuteu
secietu ievoIu(ionuiu
,Fiu(iu, nclegutu
de N. BuIcescu,
Ion Glicu,
Ciistiun TeII
i AI.G. CoIescu
Negiu, Cezui BoIIiuc
fuce puite din ComitetuI
de conduceie uI
societu(ii.
Cu piiIeuI Iunsuiii pe
Dunuie u nuvei ,Muii(u
pubIicu n Curicru|
Romdncsc poeziu
la cca dinrdi
coraoic romdncascd.
O cunoute pe fiicu
bunuIui MiluiI Glicu
EIenu , viitouieu
sciiitouie Doiu
D' Istiiu.
Este nuintut
Iu iunguI de seidui.
&""
An bogut de
uctivitute Iiteiuiu:
coIuboieuzu Iu
\csriroru|
romdncsc,
Iu Propdirca;
sciie umpIuI poem
lpisod din rcvo|u(ia
|ui uomnu|
Tudor; pubIicu douu
uiticoIe substun(iuIe:
ucsprc puo|icirarc (n
Curicru| romdncsc)
i Cdrrc scriirorii
norri (n loaic
pcnrru minrc,
inimd i |ircrarurd,
unde pubIicu i poeziu
la muza mca).
&"#
Sciie, de-u IunguI
ntieguIui un, cionicu
diumuticu n
Curicru| romdncsc.
Incepe ceicetuiiIe
uileoIogice
de-u IunguI Dunuiii
i upoi piin munceIeIe
dintie OIt i Piulovu,
mpieunu cu August
Tieboniu Luuiiun,
D. BoIintineunu
i fiu(ii Peietz. Din
uceste ceicetuii uu
iezuItut notu(iiIe uin
irincrariu| d. Bo||iac,
pubIicute n Curicru|
romdncsc. In \csriroru|
romdncsc pubIicu
uiticoIuI Poczia
popu|ard.
&"$
In loaic pcnrru
minrc, inimd i
|ircrarurd pubIicu
uiticoIeIe Popu|u|
(Poporu|) i Poczia.
24 noicmoric
Se cusutoiete cu
Aiisti(u Izvoiunu, fiicu
puluinicuIui AIexundiu
i u EIenei Izvoiunu,
cuie i uduce cu
zestie moiu
GIinu din IIfov.
&"%
In tipogiufiu
Iui HeIiude i upuie
voIumuI Poczii noi.
&"&
Cezui BoIIiuc
este piintie fiuntuii
ievoIu(iei din |uiu
Romneuscu: fuce
puite din ComitetuI
ievoIu(ionui, mpieunu
cu N.BuIcescu,
HeIiude, Ion Glicu,
C.A Rosetti,
fiu(ii GoIeti;
devine secietui uI
guveinuIui piovizoiiu
i upoi voinic uI
cupituIei, este
unuI din ieductoiii
ziuiuIui Popo|u|
suvcran, uIutuii
de Gi. AIexundiescu,
D. BoIintineunu; Iu unu
din udunuiiIe popuIuie
piopune iidicuieu
stutuiIoi Iui Milui
ViteuzuI, Tudoi
VIudimiiescu
i Gleoigle
Luzui; Iu uideieu
ReguIumentuIui
Oigunic i u
AilondoIogiei (cuiteu
cu titIuiiIe boieieti)
(ine un discuis
n cuiteu
MitiopoIiei; uIutuii
de N. BuIcescu,
sus(ine nuimuieu
museIoi pentiu u se
mpotiivi otiiii tuiceti
cuie intiuse n (uiu su
nubue ievoIu(iu. Este
membiu n comisiu
pentiu eIibeiuieu
(iguniIoi; ucum
sciie poeziu
O (igancd cu
pruncu| sdu |a
Srarua liocrrd(ii
din Bucurcri.Dupu
nubuiieu ievoIu(iei,
este uiestut, mpieunu
cu N. BuIcescu,
D. BoIintineunu i fiu(ii
GoIeti i mbuicu(i pe o
,glimie (coiubie), de
pe cuie ieuesc su
fugu Iu Oiovu i
pe 12 noiembiie
sosete Iu Biuov.
&"'
marric
Scoute Iu Biuov ziuiuI
lxparriaru| cuie upuie
pnu n Iunu iunie
uceIeui un. In ziui
pIedeuzu pentiu
mpucuieu
ievoIu(ionuiiIoi
iomni i mugliuii.
devine unuI dintie
secietuiii geneiuIuIui
Ben, conducutoiuI
miIitui uI ievoIu(iei
mugliuie.
iunic
Se ntInete
Iu Budupestu cu
N. BuIcescu
i mpieunu cu eI
ncleie n Iunu iuIie o
conveisu(ie cu guveinuI
ievoIu(ionui uI Iui
Kossitl pentiu o uIiun(u
ntie ievoIu(ionuiii
iomni i cei mugliuii.
Sciie poeziu Romdnia
So|idard.
augusr
Dupu nubuiieu
ievoIu(iei mugliuie
Cezui BoIIiuc tiece
Dunuieu i se ntInete
Iu ConstuntinopoIe
cu Ion Glicu.
ocromoric
Se ufIu Iu Biussu n
Tuiciu, unde se
ntInete cu uI(i
ievoIu(ionuii iomni
iefugiu(i. Sciie poeziu
unirca.
&#
marric
Sciie poeziu
Sc narc sau sc
|acc omu|?
Lu ConstuntinopoIe,
mpieunu cu Ciistiun
TeII i Gi. PIeoiunu
pune Iu cuIe o nouu
micuie ievoIu(ionuiu,
pe cuie Ion Glicu
nu o upiobu.
Este uiestut de tuici,
dui eIibeiut cu guiun(iu
Iui Ion Glicu.
augusr
PIeucu Iu Atenu,
pe fuii cu puupoit
fuIs. Lu Atenu sciie
poeziu Parria.
21 scprcmoric
Sosete n MuItu cu
puupoit biitunic pe
numeIe TimoIeon
PuIeoIog.
16 ocromoric
Sosete Iu Puiis,
unde vu iumne pnu
n 18S7, desfuuind
o bogutu uctivitute
pubIicisticu,
n cudiuI uc(iuniIoi
ievoIu(ionuiiIoi
iomni exiIu(i.
&#
ianuaric
Sciie poeziu C|dcau|.
noicmoric
Iu puite Iu
edituieu ziuiuIui
Rcpuo|ica romdnd
de Iu Puiis. Aici pubIicu
studiuI Rcgu|amcnru|.
Arnondo|ogia.
Condica |ui
Caragca. Condica
crimina|d din 1851.
&#
Incepe su sciie
o seiie de memoiii i
sciisoii ce Ie tiimite
muiiIoi peisonuIitu(i
din Fiun(u i AngIiu;
Ie ieunete n
voIum n 18S6, n Cnoix
dc |crrrcs cr mcmoircs
sur |a qucsrion
roumainc.
&#$
Sciie poeziiIe
Romdnia i Acvi|a
srrdound, n cuie evocu
,buciumuI Iui ZumoIx.
In Srcaua uundrii
de Iu Bucuieti
pubIicu uiticoIuI
Scrisori in (ard, n
cuie Ieugu ideeu uniiii
PiinciputeIoi Romne
de ideeu unitu(ii
fonduIui ducic.
PubIicu, Iu Puiis,
Tipograpnia
dc |a Roumani, piimu
biouiu din seiiu unoi
Memoiies pour scrvir
|`nisroirc dc Roumanic
(Provinccs danuoicnncs);
nu u upuiut dect
uceustu biouiu.
&#%
Puiticipu i mui
impetuos Iu Iuptu
pentiu uniieu (uiiIoi
iomne: pubIicu
poeziiIe ]ara
Romdncascd cdrrc
Mo|dova i Rdsuncr
|a lora unirii dc
\. A|ccsandri.
10 marric
Editeuzu Iu Puiis ziuiuI
Buciumu|, cuie upuie
pnu Iu 3 mui.
In veisiuneu
fiuncezu i upui:
uomnu| Tudor.
lpisodc dc |a
Rcvo|urion
Roumainc dc 1821
(sciis n 1844); Poesies.
PubIicu voIumeIe:
Poczii. Rcnarcrca
Romdnici (Puiis, douu
edi(ii); CoIec(iune de
poezii vecli i noi
(Bucuieti).
iu|ic
Se ientouice n (uiu
o dutu cu ceiIuI(i exiIu(i
iomni cuioiu
Ie nceteuzu exiIuI.
Incepe su coIuboieze
Iu Sccu|u| i Romdnia,
guzetu unionistu, n
ieduc(iu cuieiu
intiu.
17 ocromoric
Este numit diiectoi uI
Moniroru|ui Adundrii
ad-noc, cuie upuie
pnu Iu nceputuI
Iui iunuuiie 18S8.
&#&
iunic
In scopuii uileoIogice,
ntiepiinde o cuIutoiie
piin (inutuiiIe
Dunuiii, dui dupu
o Iunu i se inteizice
cuIutoiiu, bunuitu cu
ui uveu scopuii
poIitice.
iu|ic
Incepe
coIuboiuieu Iu
ziuiuI Romdnu|,
coIuboiuie cuie vu
duiu pnu Iu sfiituI
unuIui 1862.
augusr
PubIicu, n
Na(iona|u|, Mozaicu|
socia|, unuI dintie ceIe
mui impoitunte
uiticoIe uIe suIe.
&#'
Cezui BoIIiuc este
unuI dintie cei mui
upiigi Iuptutoii
pentiu uniie;
Iui i upui(ine ideeu
dubIei uIegeii u Iui
AIexundiu Ioun Cuzu cu
domnitoi Iu Iui i Iu
Bucuieti.
&$
marric
Este numit membiu
uI Cui(ii upeIutive din
Bucuieti, dui
demisioneuzu peste
ctevu Iuni pentiu cu i
se iespinsese uIegeieu
cu deputut.
apri|ic
Mouie so(iu
Iui Cezui BoIIiuc.
Piimete misiuneu de u
ceicetu monumenteIe
i documenteIe
istoiice din munustiiiIe
ctoivu distiicte.
noicmoric
Este uIes
membiu uI
MunicipiuIitu(ii
oiuuIui Bucuieti.
&$
In ziuiuI RomnuI
ncepe seiiu uiticoIeIoi
de muie iusunet
Monasriri|c din ]ara
Romdncascd piin cuie
ceie secuIuiizuieu
imenseIoi uveii
munustiieti.
In uceIui un
pubIicu, tot n
Romdnu|, studiuI
cu cuiuctei uileoIogic
Ccrccrdri prin mdndsriri.
PubIicu voIumuI
Cu|cgcrca dc mai mu|(i
arrico|i puo|ica(i ardr
in srrdindrarc cdr
i in (ard.
Este nevoit su
vndu moiu GIinu,
cuie constituise
zestieu so(iei suIe.
&$
PubIicu n
ziuiuI Romdnu|
studiuI Monasriri|c
dzisc Brdncovcncri.
PubIicu n voIum
Monasriri|c din
Romdnia
(Monasriri|c
incninarc).
15 dcccmoric
Reupuie Buciumu|
(piopiietui i diiectoi
Cezui BoIIiuc) cuie
vu duinui pnu
n decembiie 1864.
Rupe toute ieIu(iiIe cu
ziuiuI Romdnu|, cu C.A.
Rosetti i cu PuitiduI
LibeiuI cuie i
devin udveisuii.
&$!
26 |coruaric
Cezui BoIIiuc este
condumnut Iu 8 Iuni de
nclisouie i 1S00 Iei
umendu pentiu ni.1
din Buciumu| i pentiu
uiticoIuI Monasriri|c
dzisc incninarc.
PubIicu n voIum,
n IimbiIe iomnu i
fiuncezu, Monasriri|c
din Romdnia
(Monasriri|c dzisc
Brdncovcncri).
Sus(ine poIiticu
domnitoiuIui
AIexundiu Ioun Cuzu
pentiu iefoimu ugiuiu,
secuIuiizuieu uveiiIoi
munustiieti i uIte
iefoime. Duce
cumpunii mpotiivu
,monstiuousei couIi(ii
(uIiun(u dintie buiglezie
i moieiime)
teimenuI u fost foIosit
pentiu piimu dutu
de Cezui
BoIIiuc.
&$"
Este numit
diiectoi Iu AiliveIe
StutuIui i membiu
n ComitetuI
uileoIogic.
&$#
11J marric
Apuie piimuI
numui din Trompcra
Carpa(i|or, cuie
continuu Buciumu|;
ievistu vu duinui pnu
Iu 18 iunuuiie 1877,
cnd sciiitoiuI
devine infiim n uimu
unei puiuIizii.
augusr
Intiepiinde o
cuIutoiie uileoIogicu.
Doneuzu MuzeuIui
Nu(ionuI mui muIte
obiecte uileoIogice
i munusciise.
Sus(ine feivent
foimuieu
ntiepiindeiiIoi
cu cupituI uutolton
i u societu(iIoi unonime
pe uc(iuni; eI nsui
devine uc(ionui
Iu MonopoIuI
tutunuIui.
ocromoric
Vinde tipogiufiu.
&$$
|coruaric
Dupu Iovituiu de
stut din 11 febiuuiie
piin cuie este detionut
Cuzu, Cezui BoIIiuc se
pionun(u pentiu
pustiuieu necIintitu u
constitu(iei, pentiu vot
diiect i univeisuI,
pentiu toute
IegiuniIe Iui Cuzu.
marric
Duce o compunie
sus(inutu mpotiivu
uduceiii Iui CuioI
de HolenzoIIein
Iu domnie.
iu|ic
Este scos din
func(iu de diiectoi
uI AiliveIoi StutuIui.
Ii upuie cuIegeieu Poczii
umanioarc, CuIese de
os de Poioiuiu cu
peimisiuneu
uutoiuIui.
ocromoric
Impieunu cu
I. HeIiude-RuduIescu i
M. KoguIniceunu, pune
Iu cuIe cieuieu unei
giupuii poIitice
de centiu, numitu
,puitidu nu(ionuIu
tentutivu euutu.
noicmoric
Cu deputut uI
(uiuniIoi Iu CoIegiuI
IV VIucu, intiu pentiu
piimu dutu n
PuiIument. In ciudu
subminuiii guveinuIui,
vu fi ieuIes meieu de
ucum ncoIo.
&$%
mai-iunic
CuIutoiete n
MoIdovu; i (ine IocuI
Iu Trompcra Carpa(i|or
D.BoIintineunu,
cuie este i coIuboiutoi
Iu ziui (cu semnutuiu
Cosmut).
iunic-iu|ic
CuIutoiie uileoIogicu
n OIteniu.
Se mboInuvete
giuv, dui tiutut de
medicii cei mui buni
din Bucuieti, se
iestubiIete.
&$&
|coruaric-marric
Duce o sus(inutu
cumpunie mpotiivu
concesionuiii
diumuiiIoi
de fiei cutie societu(iIe
cu cupituI stiuin.
&$'
iunic
Este numit pieedinte
uI ComitetuIui
uileoIogic din
Bucuieti. Tot ucum
este numit inspectoi uI
muzeeIoi din Romniu
i devine membiu uI
Societu(ii Geogiufice
Romne. Pe pIun
extein este uIes
membiu de onouie Iu
Societe de Geogiuplie
compuiee, Societe
numismutique
et uicleoIoque
de Puiis i Societe
numismutique
de Fiunce.
iu|ic-augusr
Fuce o cuIutoiie
uileoIogicu pe Dunuie.
PubIicu voIumuI
lxcursiunc
arnco|ogicd
din anu| 1869.
ocromoric-noicmoric
In vedeieu unoi
viitouie expIoiuii
pe iuiniIe untice din
Romniu, studiuzu, Iu
NeupoIe, moduiiIe
de suputuii uIe
uileoIogiIoi ituIieni.
&%
iu|ic-augusr
CuIutoiie tiin(ificu
n mun(i.
&%
iu|ic-augusr
Fuce o cuIutoiie
tiin(ificu pe Dunuie,
de Iu Giuigiu Iu
Tuinu-Seveiin.
&%
ianuaric
Oigunizeuzu un
cuis de uileoIogie Iu
Iocuin(u su, deouiece
i se iefuzu (ineieu
Iec(iiIoi Iu MuzeuI
de istoiie.
mai-iu|ic
Fuce o cuIutoiie
uileoIogicu pe
cleItuiuIu piopiie,
nefiind sus(inut de
ministei. ObiecteIe
descopeiite Ie expune
n Iocuin(u su.
noicmoric
In Trompcra
Carpa(i|or pubIicu
un cicIu de poezii
din tineie(e.
ZiuiuI continuu
su upuiu n ciudu
unoi muii gieutu(i.
&%!
Intiepiinde mui muIte
cuIutoiii uileoIogice.
DificuItu(iIe finunciuie
deteiminu upuii(iu
Trompcrci Carpa(i|or
de muIte oii doui
suptumnuI.
&%"
Fuce mui muIte
cuIutoiii uileoIogice
n (uiu n muitie,
upiiIie, iunie.
augusr-scprcmoric
Intiepiinde o cuIutoiie
Iu Puiis; Iu ntouiceie se
opiete Iu Budupestu i
n TiunsiIvuniu.
&%$
|coruaric
Este uIes membiu
onoiific n ComitetuI
TeutieIoi, pentiu puiteu
Iiteiuiu i moiuIu.
marric
I se contiumundeuzu
uIegeieu n comitetuI
teutieIoi din
cuuzu uiticoIuIui
Rdspuns jurna|u|ui
TeIegiufuI in a|c
rcarru|ui.
Demisioneuzu din
postuiiIe de pieedinte
uI ComitetuIui
uileoIogic i membiu
uI Societu(ii Geogiufice
Romne.
iunic
Se ietiuge din
uctivituteu poIiticu,
nemuifiind uIes
deputut.
iu|ic-augusr
Fuce o nouu cuIutoiie
uileoIogicu.
&%%
22 ianuaric
SuimenuuI i muncu
istovitouie i piovoucu
un utuc de puiuIizie:
i pieide giuiuI i
este imobiIizut
nti-un fotoIiu.
Cumeiu deputu(iIoi
voteuzu un uutoi de
400 Iei Iunui pnu
Iu mouite.
Mui supiuvie(uiete
ncu putiu uni,
imobiIizut, n
ngiiiieu
unoi oumeni
mui muIt suu mui
pu(in binevoitoii.
&&
25 |coruaric
Cezui BoIIiuc
se stinge din viu(u
Iu Bucuieti i este
nmoimntut Iu
cimitiiuI BeIIu.
Piesu din Bucuieti
pubIicu necioIoguii:
,EI i iubeu (uiu i cu
pusiune Iuptu i sciiu...
Bine u Iuptut pentiu
putiiu i popoiuI
iomn (Romdnu|).
Iui M. Eminescu
sciiu n TimpuI:
,Att Buciumu| ct i
Trompcra Carpa(i|or uu
fost n viemeu Ioi ziuie
fouite muIt citite,
sciise fiind n
giuiuI viu uI
popoiuIui, cu uceI
bun-sim( i cu uceu
bogu(ie de Iocu(iuni i
figuii, cuii eIe ubiu
duu un cuiuctei
cuiut nu(ionuI
i piopiiu
Iimbei noustie.
POEZI I
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"
Ll L Nl CERSETCR
,TLe piopei study ol manlind is man'
1
POPF
Popor, |acc(i |oc! rrccc-un cd|dror!
un s|cnic inainrc -un prcor dupd ddnsu|,
uc sdraci sc ducc un rrisr cosciug dc |cmn.
ln|durar in rrcn(c, un corp csrc inrr-insu|,
lacrimc sau do|iu rrisrarca nu inscmn.
Cci mari, vd p|cca(i! rrccc-un ccrcror!
Boga(i|or, |oc! rrccc-un cd|dror!
Acc| ccrcror carc cniar icri nu avca pdinc,
C|oporu| rdsund, cd a ajuns |a porr.
l-a inccrar durcrca i grija pcnrru mdinc,
Rcgii-s doporrivd cu ccrcroru| morr.
Sra(i, (ari i cczari! rrccc-un ccrcror!
loc! |oc, suvcrani! rrccc-un cd|dror!
]drdna-i sc dcpunc in urna vccinicici,
undc concncran(ii
2
p-a |or au dcpus,
Si vicrmii purrcjunci dau pdnrcci |dcomici -
Su||crc|c roarc sc vdd aco|o sus.
lnddrdr, ooga(i! rrccc-un ccrcror!
Srdpdni|or, |oc! rrccc-un cd|dror!
\d rragc(i, p|cca(i capu|, gdri(i-v-a rdspundc.
Crcaroru-ascu|rd pc ccrcroru| morr.
uin cdrc-a rras aicca nimica nu ascundc,
Crcu or sd rdspundd acci cc griji nu porr!
Tirani|or, |oc! rrccc-un ccrcror!
loaic pcnrru minrc, inimd i |ircrarurd,
1842, ni. 4S (9 XI).
1
,Omeniiii i este piopiie studieiea omului' (cng|.).
2
Concncranr (|r. conqucranr) cuceiitoi.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#
|l GNL \NDT
I
,\ai! icri avcam so(ic, avcam i rard, mumd,
Avcam un copi|a!
\ia(a-mi pdrca |csnc, rooia-mi pdrca g|umd,
Privind a| mcu sd|a!
Cdnd rriri vcncam pc noaprc din munca cca in si|d
ln carc nc-osdndcam,
Si dam o roard vcrrii - on! nc privcam cu mi|d,
uar ror nc mdngdiam,
Mdcar cd dc |a muncd vcncam ooosi(i |oarrc
uc |oamc i odrdi,
Mdcar c-adcscoard rugam a noasrrd moarrc
Ca sd scdpdm dc rdi.
Cdnd csrc-nrrc-ai sdi omu| ii a||d mdngdicrca
u-ar |i oricdr mdnnir!
uar cdnd srrdin c omu|, arunci c grca durcrca
Si |ocu| indoir!.
II
O! oamcni |drd |cgc! Srdpdni |drd-ndurarc
Cu inimd dc |icr!
Cdnd smu|gc(i unci mumc un singur |iu cc arc,
Cdndi(i arunci |a ccr?
Cdndi(i oari |a durcrca cc ccarc-acca sdracd?
l-acc|c rcci sudori
ln carc dcspcrarca i |acrima ii scacd,
l-acc|c cruzi |iori
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$
Cc sc dcrcpr inrr-insa cdnd ii aducc-aminrc
Cd nu mai arc |iu,
Cd nu o sd-| mai vadd! ii picrc dinainrc!
l| dd-n mormdnr dc viu?
O! cdnd nc da(i oorczu| zicc(i cd sunrcm rudc,
Zicc(i cd sunrcm |ra(i!.
uc domnu| nu vd rcmc(i? Nu ri(i cd c| v-audc?
Cdndi(i cd-| inc|a(i?
Cdnd vd juca(i cu oamcni inrocmai ca cu virc -
Si cc zic! mu|r mai rcu!.
Cdci voi cdra(i dc virc, sunr mu|r mai ingrijirc,
lar noi, munci(i mcrcu!.
un ca| in grajdu| vosrru cc ingrijirc n-arc?
P-un ca| cd(i rooi n-a(i da!
]iganu| roo, sdrmanu|, ar |i c| oarc-n srarc
C-un ca| a mdsura?
III
M-or |i p|dngdnd pdrin(ii!. uc mumd-mca mi-c rcamd
C-o |i murir jc|ind!
Cdnd ii inrrcaod |iu-mcu. - ,undc c rara, mamd?"
O|! cum |-or |i min(ind!
Cdnd sd-| mai vdd o dard, parcd mi-ar |i mai oinc,
Parc-a purca sd mor!.
Ncvasra mca, sdraca! o |i p|dngdnd dc minc,
O |i murind dc dor!
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%
Acc|a cc nc vindc nu vindc i gdndirca,
Mdcar cd s-a rocmir
Pc su||crc|c noasrrc, mdcar cd omcnirca
Nimic a socorir!
Si-a rds c| d-asrca roarc! i-a rds c| dc durcrc
Pcnrru pu(in vcnir!.
Sd-i |i |uar |ui |iii, pdrin(ii i muicrc -
Oari cum ar |i rrdir?
O! cdr ar |i mai oinc sd |im ca dooiroacc,
Sd nu sim(im dc |oc
A noasrrd cninuirc! Sd nu rim cc nc |acc
Pc cdnd in cdr(i nc joc!
IV
Cc-o |i |uar pc minc?. A |i-n mai ound srarc!
O|! ranc|c md dor
Si |an(u| rdu md srrdngc! M-au srrdns, cump|i(ii,
rarc.
Cum a voi sd mor!.
\cdca-va |a(a-(i, doamnc, srdpdnu| cc md vindc?
Copiii i-or rrdi?
Pc ncamu| sdu pdcaru| oari nu sc va inrindc
Cdnd c| nu va mai |i?
Oarc-mi pdsrrczi aco|o ccca cc-aci-mi |ipscrc?
\oi |i cu rdsp|drir
uc munci|c i cninuri |a carc m-osdndcrc
Accsr nc|cgiuir?
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&
Bagi ru dc scamd, uoamnc, |a asrd omcnirc,
Cum mcrgc rrcaoa-aci?
Sriai cc am a rragc cdnd imi dcdci sim(irc,
Si cc |c| voi rrdi?
Cdnd imi dcdci via(d, cdnd imi dcdci so(ic,
Cdnd rard m-ai |dcur,
Sriai cc-mi scric soarra? Ndscur cd-s in rooic,
Si c-o sd |iu vdndur?"
V
Aa voroca-nrr-o noaprc, ||dmdnd, incnis in casd,
]iganu| cumpdrar.
Privca gcmdnd |a |und, dar nu purca sd iasd,
Cdci srrdns cra |cgar.
A doua zi, srdpdnu| mai cd sc inrrisrasc
A||dnd c-a pdguoir
Parrusprczccc ga|ocni, - ardra cumpdrasc
]iganu| cc-a murir.
loaic pcnrru minrc, inimd i |ircrarurd,
1843, ni. 1S (12 IV).
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'
L CE l NTl CCREl E RCMNESC
[MRl|}
Coraoic |rumoasd! Tc du, rc du, grdocrc!
Pc (drmuri dcpdrrarc a|cargd, prcvcsrcrc
Cd |csnc-aa nu moarc un ncam cc a rrdir,
Cd rirania poarc un om sd prdpddcascd,
uar via(a unci na(ii nu poarc sd s|ciascd.
Pdnd-n s|drir drcprarca crcrn a oiruir.
Cdnd vci ajungc oinc in porruri dcpdrrarc,
Si a|rc ncamuri mdndrc, crcscurc-n |iocrrarc,
\or vrca sd rc inrrcoc dc numc|c cc por(i,
Arunci ru pavi|ionu-(i sd-| |ai sd |d||diascd,
Sd spui cd a| rdu numc c |csnc sd-| gniccascd.
F scris in isroric p-a|c mdrirci por(i.
lar vrdnd sd rc inrrcoc dc au vro-ncrcdin(arc,
Si dacd in pdmdnru-(i nu ccrc vro srrdmrorarc -
Tu spunc-|c cd ncamu-(i nu ric vic|cug.
Cd-i csrc prunc comcrciu|, nu-s rcgu|i aczarc.
uar csrc drcpr i pacinic, i |drd rdurarc,
Mdcar cd n-avu condici, mdcar cd |u suo jug.
Rooiru| cdnd ii spargc ooczi|c
1
odard
Si pcsrc-a|c-ncnisorii rdrii
2
sc mai arard,
Arunci mai agcr csrc, arunci c mu|(umir,
1
Ooczi instiumente de toitui caie imobilizau
picioaiele sau minile osndi(iloi, ctuse.
2
Tdric ntiitui, loitilica(ie.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C

Arunci ii p|acc ccru|, dorin(a |ui s-aprindc,


S-arunci, cu ancvoic in cursc sc mai prindc.
Fxpcricn(a-nva(d pc cc| cc-a su|crir.
lc spunc cd pdmdnru-(i c (ard gcncroasd,
Sdracd-n mcrcuguri, dar c|ima-i c vdroasd,
Producc mii dc ounuri cc por a-i mu|(umi,
Cd |dnuri scoarc ounc, mdrdsuri minunarc,
Bogarc arc no|dc dc |c|uri dc oucarc,
Si n-or sd sc cdiascd in ca cdnd vor vcni.
Pdduri cd arc-nrinsc cu mu|rd |cmndric,
Cd mun(ii ci incuic o marc oogd(ic,
uar rar sunr carc ric comori|c din ci,
O pcscdric marc i vinuri dc minunc,
Circzi i rurmc grasc, cdci arc du|ci pdunc,
Si |aguri dc zdpadd, in, cdncpd i pici.
Adaogd |a asrca cd (ara-(i nu nrdncrc
Nici |iarc vcninoasc, nici p|anrd cc-orrdvcrc -
Si ci, cxpui narurii, nimic n-or pdrimi.
Pdduri|c ci, spunc, n-au umord-omordroarc,
livczi|c-n gnizdcc
1
n-au icroi orrdviroarc,
urs a|o, nicnd, rigru, vipcri n-or inrd|ni.
1
Cnizdci plant ieiboas.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A

Srcjaru|, u|mu|, p|opu| i oradu| in vcci vcrdc,


Corn, |rasinu|, aninu| cc vdr|u-n nori ii picrdc -
Fi singuri |ac cununc pc rrdmoc|c dc mun(i.
Misrrc(u|, cdprioara i mii dc ccroi i ciurc
ln rduri dc crisra|uri sc p|cc ca sd sc uirc
la pdsrrovi cc sc joacd cu |osrri(c cdrun(i.
Cd sunr, |c spunc, |iocri |a oricc vdndroarc,
Cd ooa|c|c ndprasnici nu por sd mai omoarc,
Si nrana vic(ii-oricinc prca |csnc va gdsi,
Cd |oamcrca aicca aoia sc povcsrcrc,
Cd |rica dc rdzooaic pdrin(i nu ingrozcrc,
Si rdni|c-i cump|irc ci nu |c vor sim(i.
.................
.................

Coraoic |rumoasd! Tc du, rc du, grdocrc!


Pc (drmuri dcpdrrarc a|cargd, prcvcsrcrc
Cd |csnc-aa nu moarc un ncam cc a rrdir!
Cd rirania poarc un om sd prdpddcascd,
uar via(a unci na(ii nu poarc sd s|ciascd.
Pdnd-n s|drir, drcprarca crcrn a oiruir.
Curicr romdncsc,
1843, ni. 46 (18 VI).

Aci lipsesc stiole caie s-au pieidut din manusciis: ce


s spuie Italiei, Fianciei si Ispaniei. Sunt tiaduse n
\ai||anr, caie le-a tiadus de pe manusciis pe cnd eia
ntieg, pe la 1840 (n. a. cu piile}ul ultimei publicii a
poeziei n Trompcra Carpa(i|or, 1874).
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C

CRN\LL

I
lnccpc carnava|u|! i-n sa|c|c oogarc
Sc ccrc arriri i muzici p|dccri mai noi s-ararc,
ln noud vcsc|ii!
O! cc dc griji acum |a noud roa|crc!
Cc visuri du|ci, |rumoasc in junc|c cocncrc!
Cc mii dc oucurii!
lcri(a ror viscazd |a ||ori, |-a ci gnir|anrd,
la gaza
1
cca suo(irc, |a rocnia-i c|cganrd
Si |a ai ci ccrcci,
Cdndcrc |a rdspunsuri, |a gra(ii, |a cuvinrc,
li rddc in og|indd dc |oc
2
cc-i punc-n minrc
Ccva cc-i p|acc ci.
Corscru| aci-i punc, ii ccarcd iar rocni(a,
Pang|ica carc-o prindc - sdracd copi|i(a!
\ia(a-i c roman(!
O! cdr a sd mai joacc! Cc oinc a sd-i vic
Si pdr, i rocni, pang|icc, oucncr dc iasomic
la so| in conrradan(
8
!

Autoiul eia ncLis nti-o odaie mic la seciet, n agia lcut


atunci cazaima pompieiiloi de azi unde a stat sapte luni de
zile. Aceast poezie este sciis pie dosul scoai(ei unei ci(i, cu
condei lcut din coada unui ibiic de tinicLea, cu vpsea iosie
lcut din pial de din(i, nepeimi(ndu-i-se nici Litie, nici
ceineal. Caite i se dase pie luiis de un paznic (n. a. cu piile}ul
ultimei publicii a poeziei n Trompcra Carpa(i|or, 1872).
1
Caz voal.
2
uc |oc ndat.
3
Conrradan( dans asemntoi cu cadiilul.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!
Mu|(imc dc macninc prin casc dc ncvcsrc!
lcmci i croirori aoia |c prinzi dc vcsrc
Cdnd vin, cdnd sc srrccor!
Pdrin(ii scnimod ci|rc in |oi|c dc zcsrrc,
Ca|an(ii-n ncasrdmpdr circsc pc suo |crcsrrc
Bi|cruri du|ci d-amor.
O! cdrc casc noud i cdrc casc sparrc!
Cc visuri ii mai |acc odrrdni i juni in parrc
ln |ungu| carnava|!
Tor |icroc-n capira|d! i |umca ii propunc
un |an( dc |cricirc, un ir dc |ucruri ounc
uc |a inrdiu| oa|!
\oi, cd(i vd rddc soarra! gdndi(i cd-n asrc zi|c
Srau suo pdmdnruri, ocnc, prin rcmni(i i cxi|c
Ard(i ncvinova(i,
Pc carc pizma, ura i ncagra ca|omnic
l-au pdrdsir cruzimci, i oaroa riranic
li ia ncccrccra(i!
II
Cdnd armdsarii vorri, cu coama |or p|croasd,
A|crg i scapdr iurc p-o gnca(d-a|unccoasd,
Ca |u|gcr, ca nd|uc,
Si |dngd drumu| vosrru - o! rrcmurd in ca|c
un oicr odrrdn ca iarna, cu picpr, picioarc goa|c,
l|dmdnd i |drd suc,
S-oprcrc,-i ia cdciu|a, sprc voi mdna inrindc,
Si rrisra |ui cdrarc in rugd sc aprindc
\dzdnd cd nu-| vcdc(i,
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"
Si rrcmurdndu-i oaroa, sprc ccruri mormdicrc,
Cdnd sania din urmd dc ziduri i| srrivcrc,
\oi rrccc(i i rddc(i!
Ncouni|or cc sunrc(i! vd parc cd c g|umd
un cap srrivir dc ziduri, un om cc sc consumd
uc |oamc i dc |rig!
\d parc cd c g|umd cdnd crunrd dispcrarca
Si (inrd cdrrc ccruri, vd rddc(i voi dc srarca
\icrimc|or cc srrig.
....................
..................................................

III
Cdnd o cd|durd du|cc, samururi
1
, cari|c|c,
Suo drapcrii oogarc dc sro|c, dc danrc|c,
\-adoarmc p-un divan,
Cdnd mii |umini ascunsc in |ampc co|orarc
Rcsrrdng i vd-nmu|(crc-n og|inzi|c-ardicarc
uc jos pdnd-n ravan,
S-o copi|i(d du|cc, rdzdndd, gra(ioasd,
ln rcvcrcn(c inrrd uoard i |rumoasd
Ca i un ingcra -
Si dupd ca un junc mdrc(, voios i rarc,
Cu |a(a vic, p|ind, cu |runrca-nrinsd, marc.
Si cd p-un scduna,
Cdnd vd vcdc(i inrr-inii prc voi miniarurd -
Si gcsr, organ, acccnrc, oricarc-a |or rrdsurd
2
F-a voasrrd - ii iuoi(i!

Aci a tiat cenzuia patiu stiole (n. a. la ietipiiiea


poeziei n Trompcra Carpa(i|or).
1
Samur blan de samui.
2
Trdsurd tistui.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#
li vcdc muma so(u|, i rara iar so(ia,
Si ri(i c-avc(i mij|oacc, vd iarrd avu(ia
Sd-i |acc(i |crici(i,
Oarc gdndi(i aruncca cd poarc-n a|rd casd
Au doi odrrdni o |ard, ror asr|c| dc |rumoasd,
uar c rrdird rdu,
Si p|dng, cdci mdinc poarc copi|a o s-apucc
O ca|c. n-au dc nrand, i via(a csrc du|cc,
C-aa va uumnczcu.
IV
Cdnd cina vd arcaprd in sa|a dc mdncarc,
Si-n giuru| vosrru vasc cu ||ori mirosiroarc
\d-moard dc miros,
Cdnd ocnii vi sc picrdc pc mcsc incdrcarc
u-arginr, dc por(c|anc, crisra|c ror-sdparc
C-un viu |oc |uminos,
Si cdnd pc masa voasrrd cca p|ind dc |cgumc
Cc g|oou-nrrcg producc, d-cscn(c i dc spumc,
uc vinuri spumcgdnd,
\cdc(i indcsru|arca cc card, grdmddcrc,
S-un ir dc scrvi in prcajmd cc-a|crg, vd oco|crc
Pundnd i ardicdnd,
Arunci, arunci gdndir-a(i cd |dngd casa voasrrd
Fsrc-o cdsu(d vccnc i sparrd, micd, proasrd,
Si crivd(u |udnd
ldrria din |crcsrrc, un visco| o pcrrccc,
Bagd in ca zdpada, c |rig inrr-insa, rccc.
Cdci roard c in vdnr!
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$
Cdndir-a(i vrcodard c-aci-n asrd cocioaod,
O vdduvd sdracd, oo|navd, goa|d, s|aod,
Cu asc copi|ai,
Srau in oco| prc varra aoia cu un rdciunc!
l-c |rig, |-c somn, |-c |oamc i pic dc s|doiciunc,
O, mu|r sunr drdgd|ai!
Cdnd unu| dinrrc ddnii ardic-o mdnui(d
Scu(
1
, roic ca racu, i zicc. - ,Mdicu|i(d,
Tc scoa|`, nu mai dormi!
N-c |rig i nc c |oamc, rc scoa|`! |d |ocu marc!
ud-mi pdinc! Punc masa!" Si ca,-n dc|ir, rrcsarc!
Nu poarc-a-i mai min(i.
Sc scoa|d,-i smu|gc pdru| i icsc pc zdpadd,
Si vcdc casa voasrrd in vcci ror in paradd,
ln vcci in vcsc|ii.
lcrcsrri|c-ndoirc cc crapd dc |umind
Si vcsc|a-vd umord rdzdndd, du|cc, |ind,
Sd|rdnd in oucurii.
Curdnd! ua(i in gcnuncnc! uira(i! O! piard s|ava!
B|dsrcmc|c s-azvdr|d, prccum s-azvdr|d |ava
Cc-o varsd un vu|can!
O! Trcmura(i! cdci g|asu-i in ccruri c purcrnic!
Mai grcu dccdr scnrin(a cu carc un ncmcrnic
Srrivcrc un sdrman!
uin poczii|c |ui kcsar Bo|ia|,
Buc., 1843.
1
Scu( sloi de gLea(.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%
CGETRE
,Nous naissons, nous vivons, beigeie,
Nous mouions sans savoii comment;
CLacun est paiti du neant:
O va-t-il?. Dieu le sait, ma cLeie.'
1
\OlTAlRF
Pricrcni! privi(i zidu| acc|a cninczcsc,
Si rcmp|ii, c|c|an(ii, co|osuri cgiprcnc,
Pagodc surcranc, pagodc indicnc,
Cc sc mai |upr cu rimpu| ca ncamu| omcncsc,
Si spunc(i, undc-i omu| cc-odard |c-a zidir?
Privi(i Mcm|is, F|csu|, privi(i Baoi|onia,
Ccrd(i|c giganrici din lndii i Asia,
Cui vrc(i a |c ri vdrsra din sri|u| cc-a picrir!
Privi(i Sidonu|, Tiru| cc pc pro|c(i au dar,
Cdndi(i |-a |or purcrc, pc |umca cunoscurd,
Cdra(i-|c-(i ruina! A! csrc prc|dcurd
'N acc|c c|cmcnrc din carc s-a crcar!
Oari undc c mu|(imca cc-aruncca |c mdrca?
Si undc |-c comcr(u|? undc |c c orirca?
undc |c csrc |cgca? Cc s-a |dcur mdrirca,
Sriin(a, avu(ia cc-arunci |c in||orca?
1
,Ne nastem, tiim, pstoii(o,
Muiim li a sti cum;
Fiecaie vine din Laos:
ncotio meige?. Dumnezeu stie, diaga mea'.
(|r.).
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&

Stiolele cu punctuii sunt steise de cenzui (n. a. la


ietipiiiea poeziei n Trompcra Carpa(i|or).
Mira(i-vd-(i acuma dc cdrdmida |or!
lmp|c(i-vd-(i muzcu| dc sdpdruri, inscrip(ii!
Cdra(i cnci d-a||aocruri! Croi(i-vd-(i dcscrip(ii!
Rddc(i d-a |or crcdin(d, dc cpopcca |or!
Trci mii dc ani vor rrccc i a|(i pirici ruroa(i
\or popu|a dccrruri acuma ncumo|arc.
Ca mdinc Paris, londrd pc picrrc|c surparc,
' Si vor spunc cpopcca |a a|r|c| dc-nvd(a(i.
...................
...................

Ca mdinc-n asrc rcmp|uri, pa|aruri i ccrd(i,


loca a| vcsc|ici, a| pompci, a| rru|ici,
Sdracu| undc-a(inrd p-d| ocar dc oucuric
Si undc dcs|rdnarca sc-moard-n ncdrcprd(i,
Casrori or sd s-adunc, maimu(c|c, jucdnd,
Or sd sc srrdmoc-n cioouri din |usrruri|c sparrc,
Si ou|ni(a, ciov|ica, (ipdnd p-un co|( dcparrc,
\or rragc prin pa|aruri nairic dc |upi ur|dnd.
uin poczii|c |ui kcsar Bo|ia|,
Buc., 1843
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'
FT DE ECl ER Sl FT DE |l GN
,Comme elle est belle au soii! aux iayons de la lune
Peignant sui son col blanc sa cLeveluie biune;
Sous la tiesse d'ebene on diiait, a la voii,
Une }eune gueiiieie avec un casque noii!'
1
AllRFu uF MuSSFT
I
\cdc(i co|o p-o piarrd, in dos-unui o|rar
2
,
O |ard-ngcnuncncard cu mdini prcarugdroarc,
Cu |runrca cdrrc ccruri, cu |iarc|c-n picioarc,
Trcmurdndu-i ouza i p|dngdnd amar.
\cdc(i cdr c dc s|aod i cdr c dc |rumoasd!
Cc ga|ocnd a|oca(d, i ra|ia ci rrasd
Po(i s-o coprinzi in mdini!
\cdc(i cca ouc|d ncagrd pc sdn cum ii undcazd!
\cdc(i cc gcand crca(d i cum sc-mprcuncazd
Cu-a ci sprdnccnc |ini!
\cdc(i cc ocni vii, ncgri, i |ocu| cc-au in ci!
\cdc(i cc gurd micd i cc rrdsuri p|dcurc,
Cc vcrcdc s-arard! Parc c-ar |i rrccurc,
Cinc-ar purca spunc carc c vdrsra ci?
\cdc(i cum srd din gcand-i o |acrimd sd picc!
Auzi!. aoia s-audc cuvinrc|c cc zicc,
On! sra(i s-o ascu|rdm!
,uc cc nu ascu|(i, doamnc, i |a a mca durcrc?
uc cc noud, (iganii, nu dai ru mdngdicrc
Cdnd (ic nc rugdm?
1
,Ct e de liumoas seaia! pieptnndu-si sub iazele lunii
Piul negiu ievisat pe gtul alb;
Sub cosi(a de abanos, ai zice, vznd-o,
C e tni izboinic cu un coil negiu pe cap!' (|r.).
2
O|rar altai.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!
Nu sunrcm i noi oamcni ca cci|a|(i cc-ai |dcur?
Nu sunrcm i noi oarc |dprura mdinii ra|c?
uc cc nc zicc, crudu|, |iin(c a|c sa|c,
Spunc cd noi sunrcm |ucruri dc vdndur!
Cc-oi |i grcir cu, doamnc, dc sunr acum in |iarc?
Cdci am iuoir odard, au drcpr sd md omoarc?
uar ci dc cc iuocsc?
uc nu-mi csrc icrrard iuoirca - cc mi-ai dar-o?
uc vardmd sim(irca-mi - dc cc nu mi-ai |uar-o?
Cc-i |ai dc md munccsc?
Cdnd ari srdpdni |a carc ai vrur a nc-arunca
lnrrd-n |dcau-(i, doamnc, ca (ic sd sc-ncninc,
lc-aduci ru oarc-aminrc cd asra nu c oinc?
Cninu| cc nc |acc, nu c voia ra?
Cc! pcnrru noi, (iganii, ru n-ai |dcur nimica?
ln |oc s-avcm spcran(a, noi n-avcm dccdr |rica?
ln |oc a nc iuoi,
Nc osdndcri, srdpdnc, ca sd rrdim in urd?
Aa (i-c voia, doamnc? F drcpr-asrd mdsurd
la a|(ii a rooi?
Si cum am purca, uoamnc, noi |cgca-(i sd (incm?
luoirca i spcran(a, i mi|d, rugi, crcdin(a,
Nc sunr oprirc roarc! Nc ici i cniar voin(a!
Po(i da indarorirc cdnd drcpruri nu avcm?"
O|ra i vdrsa |acrimi, sdraca oiard |ard!
Crdoca sd mcargd iurc cdnd o cncma s-o oard,
uar n-avca nici un spor,
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!
Cdci |iarc|c-i sunr scurrc, nu purca sd a|crgc!
On, ascu|ra(i, sdrmana! O ccarrd! ccrc vcrgc!
O oar dc o omor.
II
lcri(c norocirc cc soarra vd zdmocrc
uc cdnd cra(i in |cagdn, prc carc vd iuocrc
Accia cc iuoi(i!
Ruga(i pdrin(ii vorri, ruga(i-i sd nu oard,
Sd nu munccascd asr|c| prc sdrdcu(a |ard
uc ra(i ncnoroci(i!
Fa c dc vdrsra voasrrd - ca voi dc |rumuicd -
l-c drag i ci pc |umc! Si nimu|ui nu srricd
Cdnd va a inrd|ni
P-acc|a cc-o iuocrc! Fa nu ric sd-i scric,
Sd-i inscmnczc ora pc cdnd poarc sd vic -
l| va cdnd va vcni.
Cdci nici c| nu c |iocr cdnd a voi s-o vazd,
Cu marc grijd vinc, cu |ricd i cu pazd,
F roo -arc srdpdn.
uc n-a ici |a ddnsu| aruncca cdnd o vcdc,
F| rarc sc mdnic, i nicidccum n-o crcdc
C-arc srdpdn pdgdn.
Fa nu arc sa|oanc, ca nu arc mij|oacc,
Tcarruri, sd s-ararc acc|uia cc-o p|acc,
Conccrruri i p|imodri.
Sd iasd pdnd-n poarrd i-c roard |cricirca,
Sd n-o vazd srdpdnii i-c roard norocirca,
Cdnd ia imord(idri.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!
III
\oi, cdnd sunrc(i acasd, ici(i inrr-un oa|con,
S-a|cnc, |drd grijd, cocncra nc-ngrijirc
\d-ngroapd p-un |oro|iu in du|cca-vd rdpirc,
lnvdrrind pc dcgcr un aurir |ornion,
Sim(i(i anima
1
voasrrd din cc in cc a oarc
la zgomor-unci drocc, unui ga|op dcparrc
Cc-auzu-vd-| gniccsc.
Pc ncsim(irc, mdndrc, privi(i pc om i ca|u|
Cc spumcgd i (ipd sd srca in |oc riva|u|
Cu ca|u-i cng|czcsc.
Arunci, pundnd |ornionu|, sprc ci i| a(inra(i,
Bdga(i dc scamd oinc sd nu |i(i inc|arc
l-a|cgcrca cc |acc o inimd cc oarc,
Spunc rrcouin(a sd vd-ndup|cca(i.
lnrocmai ca monarnu| cdnd mcrgc-n odrd|ic
Si-i vcdc cdpiranii, cc srau cu oucuric
Comanda a primi,
Si sc gdndcrc oinc sd nu sc amdgcascd
Cu-a|cgcrca cc |acc, -apoi sd sc cdiascd
Cdnd rimp nu va mai |i.
O! cdrd mu|(umirc avc(i cdnd vd privi(i
lncongiurarc-n ccrcuri dc juni pc carc-aprindc(i!
Cc vic oucuric, pc raind cdnd |c prindc(i
Ocncada sau suspinu| - i ii vcdc(i uimi(i!
1
Animd inim
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!!
Cdnd |a c|avir vd punc(i rugarc dc mu|(imca
Cc incdnra(i c-un zdmocr, cdnd roard rincrimca
Srd mur-a ascu|ra,
Cdnd dcgirc|c voasrrc, |ungi, a|oc, suo(irc|c,
A|cargd pc ocravc ddnd |or(c rari i grc|c,
Si-nccp a dcruna,
Cdnd ccarcdnu| suo ouza dc un mdrgcan in |oc
Mdrgdriraru-i |asd pc sdnu-vd sd curgd,
Cdnd picpru| vosrru sa|rd cu g|asu| cc sc urcd,
Ocnii-azvdr| scdnrcic cc prin |usrruri joc.
Cdnd indrdznc(u| agcr, cc ocnii vd-nrd|ncrc,
li |asd scmiccrcu| i vinc, sc |ipcrc
la sparc, arcprdnd
Cdnd sd inroarcd |oaia - arunci sc addnccazd
Prin sdnu-vd ocncada-i - arunci, c| inviazd -
\oi vd picrdc(i cdnrdnd.
uar insd oscoirc c marc inrrc voi
Si-nrrc (iganca voasrrd, ca srd i sc pircrc
Cdnd va voi sd vazd pc cc| cc o dorcrc,
Sc vdd, i ci indard s-ascund amdndoi.
Fi nu au vrcmc mu|rd ca sd sc ror gdndcascd.
l-c ja|c i |-c mi|d ca sd sc ror privcascd,
S-ascund cninu|, sc-nc|.
F p|ind dc vii ranc, c s|aod, rrcn(croasd,
Si moarc dc ruinc, cu roarc cd-i |rumoasd
S-iuoird mu|r dc c|.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!"
Sc srrdng in ora(c numai o|rdnd, p|dngdnd amar,
unind a |or suspinuri, unind a|c |or ||dcdri,
P|dngdnd a |or junic, soroind a|c |or |acrimi,
B|csrcmdnd rooia |drd dc norar.
Si cdr |c c dc scurrd cniar asrd mu|(umirc!
Cc scump csrc p|drird! Amard cninuirc,
Sdrmanii, ii arcpr!
Cc rrisr c-a| |or adio! sc dcspdr(csc cu groazd,
Nu riu cc-o sd sc-nrdmp|c, dc por sd sc mai vazd,
Cdci nu au nici un drcpr.
IV
Privi(i |a (igdncua cc-acum inrdi iuocrc!
Crdoi(i a-i |ua parrca cdnd crudu| o munccrc -
Scdpa(i-o din odrdi!
Fa s-o ruga |a ccruri via(a sd vd-ndu|ccascd,
Sd vd iuocascd |umca, i ca sd vd pdzcascd
Sd n-avc(i odroa(i rdi!
Cdndi(i cdrc o dard, cdnd inrr-asrd copi|d
ln camcri|c voasrrc, pc raind sau dc mi|d,
Pc a|rc s|ugi rugdnd,
Si vcdc-ardrca |ucruri |a carc sc uimcrc,
la cc por sd scrvcascd ca nici cd odnuicrc,
lc-admird-n ca rdcdnd.
Cdnd vinc inainrca unci psycnc
1
a voasrrc
Si-i vcdc go|iciunca in nirc rrcn(c proasrc
Cc-aoia sc (in dc ca,
lnccpc dc-i ia scama, sc uird, sc privcrc
Si nu vcdc morivu| cc o dcosiocrc
u-acc|a cc-o odrca.
1
Psycnc (|r.) oglind maie, mobil, n caie se
poate vedea cineva din cap pn-n picioaie.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!#
Privcrc oinc cnipu-i. ocni, |runrc, mdnd, gurd,
Picior, picpr, ora(c, mij|oc i oricarc rrdsurd
ldcurd-a da p|dccri,
uar insd roarc asrca inrr-o comp|ird srarc.
Zdrooirc rdu dc oicc i roasc-addnc dc |iarc,
Pdr|irc dc durcri!
Si ii incnipuicrc cdr i-ar vcni dc oinc
ln |ucia mdrasc, in o|onduri|c
1
|inc
Si inrr-o cari|ca.
ua-n visu| dsra du|cc, un crud s|ugoi, ooraznic,
O imordnccrc-a|ard. - On! cc o|csrcm grcu, groaznic
Sc rcvo|rcazd-n ca!
Cdnd sc comoind-n minrc-i a ci cump|ird srarc
Si |cricirca voasrrd, cdnd va ca sd comparc
Asr rrai cc v-osiocsc,
Cdnd nu sc domircrc, ca cc sd |ic oard
uc sc munccrc asr|c|, cc vind o omoard,
uc cc o cninuicsc -
On! \oroa carc rrccc prin |imoa min(ci sa|c
ln|iorcazd ccru|! Ar srrdmura in ja|c
Si insui pc saran!
Popoarc|c acc|ca cc-au su|crir rooic
S-au rcrs din |oaia vic(ii. a ccru|ui mdnic
Zdroocrc pc riran.
V
lcri(i-vd, |cri(c, ca doar dc-(i scdpa voi
uc grc|c|c o|csrcmc asror ncnorocirc
liin(c asuprirc -ardr dc cninuirc,
lmproriv-acc|ui cc rrdicrc-n noi!
1
B|ondd dantel de mtase.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!$
\ai dc |cgiuiroru| cc |c nimicniccrc!
\ai dc ncnorociru| carc |c cninuicrc
Cu drcpru| dc srdpdn!
Crisros mdnruiroru|, cum spunc-a noasrrd |cgc,
Cdnd va vcni a| doi|ca, oari cum ii va a|cgc
Crcrinu| din pdgdn?
F|, dragc, porunccrc ca noi sd |im ro(i |ra(i,
F| a adus iuoirc, o|dndc(c, carirarc,
Crcdin(a-n rdsp|drirc i du|cc |iocrrarc,
Carc |c-o nrdpcrc accri ncruina(i!
liara apucd prada i-ndar-o i s|dic,
Crcrinu|, cdnd ia roou|, mdsoar-a |ui mdnic.
'l omoard-nccr-inccr.
Adund insrrumcnruri gdsirc in ruroarc,
l |c ap|icd rccc, dar nu va sd-| omoarc.
\a a-| privi scnc|cr!
Cdndi(i |a copi|i(a cc rdii cninuicsc,
Cc n-a gusrar, sdrmana, p|dccri|c vic(ii,
Sc rrccc in rooic, i ||oarca rincrc(ii
Suo oicc|c dc scorpii ari cruzi cc vcrcjcsc!
Cdndi(i |a ca, sdraca! Cdndi(i cd csrc smu|sd
uin ora(u| unci mumc, sprc-a |i crcrn cxpusd
S-o oard cinc-o vrca!
Prin currca-vd dc grajduri, in pu|ocrc, sd zacd
ldrd pdrin(i sau rudc. - l|dmdndd, n-o imoracd,
Nu |-c mi|d dc ca.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!%
Fa nu arc spcran(d a sc cdsdrori,
Sd aiod so( odard, sd |ic i ca mumd!
Nu, |cri(c, nu rddc(i, nu vi sd pard g|umd
Soarra-i cc n-o iarrd pdnd va muri!
S-arunci cdnd inrcrcsu| va s-o cdsdrorcascd,
Fa ric cd durcrca-i mai mu|r inc-o sd crcascd,
Aruncca va sim(i
S-a so(u|ui rooic, -a |ii|or cc-or narc.
O! Cdr p|dngc (iganca cdnd vcdc cd pdarc
Copi|u| cc nrdni!
Pc ca o |ac sd crcadd cd csrc dc a|r soi,
Sd nu spcrc nimica, nimic pc asrd |umc,
Frcrn sd sc rocascd dc ca, dc a| sdu numc,
Bdnd a sa|c |acrimi, goa|d in gunoi.
uc-i csrc |rig sau |oamc, ci o incarc dc |iarc,
li dau |drdmi dc pdinc cd|carc in picioarc
u-a| s|ugi|or rdnda!
On, doamnc! ld srdpdnii, |d-i, |d-i sd sc gdndcascd
Cd ci sunr |ra(i cu rooii! i c-or sd sc uncascd
ln sdnru| rdu |oca!
uin poczii|c |ui kcsar Bo|ia|,
Buc., 1843
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!&
TRDTCRL
I
\cdc(i co|o in umord un om cu pdr zour|ir,
Cdurdrura rccc, cu |a(a spdriard,
Cc-n giuru| |ui sc uird, parc c-ar zicc. iard,
Acum or sd md prinzd! Fu sunr a|urisir?
uc umora |ui i-c |ricd, dar ror nu sc cdicrc.
\cdc(i cum micd ouza pc gura |ui cca |argd?
Acuma |a vrco crimd, sau |a vdnzdri gdndcrc -
Si nu vdnzdri rrccurc, |a a|rc|c a|cargd.
Ca pacosrc s-arard. c iadu| inrrupar.
Sc in|ccrcazd |ocu| pc-aco|o p-undc rrccc,
Pc urmd-i nu rodcrc, su||arca |ui c rccc.
Sc uscd, sc srdrpcazd oricc a sdrurar.
Cdci a mucar adcsca din a vdnzdrii pdinc,
Cdci inima-i c |ocu| cc narc ca|omnia,
Cdci noaprca sc gdndcrc |a crima pcnrru mdinc,
Cdci |aprc|c-i i cnipu| ardr ncomcnia.
II
lnrrd in viczuind-(i! Ascundc-rc dc rinc!
Tc picrdc in dccrruri cu icsmc|c spurcarc!
Tc-a|undd-n umczca|d, srrigoiu| undc vinc
Cu umorc scroczirc, cu gnomc
1
nccurarc,
Sd cdnrc-a| |or saoar!
1
Cnom duL.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!'
lugi cu argin(ii-n mdnd i pc oorazi cu pa|mc,
Ascundc-rc dc soarc, ascundc-rc dc |umc,
Con|und-a ra odr|irc-n a iaduri|or |armc,
Cu-a| |ui saran a|druri inscric -a| rdu numc,
Cdci |ocu| (i-c |dsar.
..................
Mcrgi, mcrgi priocag i oo|nav! Cdnd ocnii vci dcscnidc,
Sd nu vczi dccdr icsmc i |i|icci, i gnomc,
Si umorc |drd corpuri, i cdnd ii vci incnidc,
Sd vczi a ra|c |aprc, sd vczi crdnind |anromc
uc oamcni cc-ai vdndur!
Frcrn s-auzi in giuru-(i pas rar cd rc goncrc!
S-auzi murmuind rduri i sd rc |rigi dc scrc!
Mcrgi, mcrgi pdnd-n rarraruri! Aco|o rc primcrc
A| rdu pricrcn luda, sugdnd un om pc spcrc,
Cum uanrc |-a vdzur.
uin poczii|c |ui kcsar Bo|ia|,
Buc., 1843.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"
\ R
I
lrumoasd csrc vara!
F ccru| cu |umind
Si pomii cu vcrdca(d,
Narura csrc p|ind,
Roaricd c scara,
Cd|ouic diminca(a.
Cdmpii prca co|orarc
Fxa| miros din ||ori,
Si vicrsuri variarc,
ln ccru| |drd nori,
Ca dinrr-o narpd marc
S-aud in dcpdrrarc
Si-n inimi dau |iori.
lmi p|acc asrd dard,
Apri| cdnd in||orcrc
Si pomii i cdmpia,
Pddurca cca uscard
Sd vdz cum invcrzcrc,
Cum narc oucuria.
Sd vdz cum sc dcsrindc
Azuru| cc| ccrcsc,
Sd vdz cum sc aprindc
Cu |ocu| pdmdnrcsc,
Cu munca i cu sporu|,
Spcran(a i amoru|
ln ro(i cd(i vic(uicsc.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
"
lmi p|ac i gdnddccii
Cu-aripc mirirc|c,
Cu |c|urimi dc |c(c,
lmi p|ac i ||ururcii
uc sma|r pc ||oricc|c,
Cdnd zoor cu aripi crc(c.
lmi p|acc rdndunica
la cuio s-o vdz zidind,
lmi p|acc pdsdrica
S-o vdz pc pui nrdnind,
lmi p|ac i orordccii -
Sc-mouc i porumocii
luoind i gungunind.
lmi p|acc-arunci grddina
Si ||ori|c-ngrijirc,
Sd vdz crcscdnd zamoi|a,
Sd vdz roind srupina
Pc coasrc insmd|rirc,
Sd vdz rdzdnd copi|a,
Sd vdz czdnd |a soarc
Copi|u| mic i o|dnd,
Sd vdz cd nu mai moarc
un or|c|in ||dmdnd.
Sd vdz indcsru|arca,
Sd vdz imoic|ugarca
Pc ccr i pc pdmdnr.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"
Arunci cc| cc iuocrc,
Sau a iuoir vrodard,
S-aosoaroc in rdccrc,
uc visc sc rdpcrc,
uc visc cc-i arard
Trccura |ui p|dccrc
ln unda carc |ugc,
ln crdngu| cc| inrins,
ln mic|u| carc sugc,
ln |ocu| cc| aprins,
ln umora cc sc-mparrc,
ln dca|u| cc| dcparrc,
ln dan(u| cc s-a prins.
Arunci, c| parcd vcdc
lcind din crini, |a|c|c,
O nim|d cc viscazd,
Arunci, parc c-ar crcdc
Cd vcdc-n viorc|c
Cdrdri cc-| a(inrcazd.
Zc|irii cdnd prin |runzc
Adic-n orcocnci,
F| simrc p-a |ui ouzc
Trccdnd su||arca ci.
O simrc-nrr-o cdnrarc
uc cuc, privigncroarc,
O simrc-n ||ururci.
Sc-nsoar-aruncca |irca,
Sdrocazd univcrsu|
Arcii i pdgdnii!
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
"!
lcri(c-nvd( iuoirca,
Pocru| a||d vicrsu|,
lnrincrcsc odrrdnii.
ln om c |anrazia,
Amoru-n rranda|ir,
ln ocni c oucuria,
P|dccrca in zc|ir,
P|dccrca in gdndirc,
P|dccrca in unirc,
Narura c-n dc|ir.
II
O! mu|r imi p|acc vara
Cu vcrzi pdduri sru|oasc,
Cu pomii p|ini dc roadc,
Cu grdnc|c, sccara
ln no|dc mari, |rumoasc,
Cu spicu| carc cadc!
Cu noaprca insrc|ard,
Cu ccru| cc| scnin,
Cu |una cca curard,
Cu acru| cc| |in,
Cu pdsdri cdnrdroarc,
Cu ||ururi pcsrc ||oarc,
Cu srupi cu |agu| p|in.
O! vara, cd|droru|,
Sd umo|c-i csrc |csnc
Si-n munrc i-n cdmpic,
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
""
Cdci rccc c izvoru|,
Cdci rar sc a||d-n ocznc,
Cdci ror c vcsc|ic,
Cdci roua scdnrciazd
Cdnd ziua s-a ivi,
Cdci raza-| |umincazd,
Si cdnd o osrcni,
O umord sc dcsrindc,
ln ora(c-i i| coprindc,
ln somn a-| odinni!
Arunci, mu|(imi dc g|asuri,
uc pdsdri ccrrdroarc
l| |ur inccr pc visc,
Arunci c| simrc pasuri
uc nim|c jucdroarc
Cu sdnuri ror dcscnisc.
O! vara, or|c|inu|
Pdrin(ii i-a a||ar!
O! vara picrc cninu|,
Sdracu| c oogar,
\ia(a c |rumoasd,
Narura c pompoasd,
Co|ioa c pa|ar!
uin poczii|c |ui kcsar Bo|ia|,
Buc., 1843.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
"#
MNCl TCRL
,Cdnd md ndscui in |umc, murisc a| mcu rard,
Cdci mu|r c| sc |uprasc cu iasma incrunrard
Cc-i zicc Sdrdcia!
F| |ocuia cu ddnsa din |ragcda-i junic,
Si s-a |uprar, sdrmanu|, cu mu|rd odrod(ic,
uar, vai! |-a-nvins pusria!
Bdrrdn dc junc incd, icrraru| mcu pdrinrc
Cdrd |a ccr i zisc. - ,On! lic-(i mi|d, s|inrc,
uc oicru| munciror!"
Arunci vcni |a ddnsu| rrimisu| cc dcs|acc
Si-i zisc. - ,la-(i icrrarca, cri |iocr, du-rc-n pacc
la ounu-(i crcaror!"
Si oiara maicd-aruncca, in |acrimi i sudoarc,
Cu minc-nsdrcinard, privca |a c| cum moarc.
Apoi groapa-i sdpd.
ldrd nimic dc nrand rdmasc-n vdduvic,
Si nu purca sd |uprc cu iasma Sdrdcic,
Cc i mai rdu rurod.
Pu(in dupd accasra, in ziua sorocird,
Prin munci m-adusc-n |umc, ||dmdndd, pdrdsird,
Sdraca mdicu|i(d!
P|dngca pc doud paic pc carc md ndscusc,
Cdci n-avca |ac, mica, acum inrdi |dcusc,
N-avca nici cdrpu|i(d!
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"$
Apoi vdrsa ca |acrimi cu mu|r i mai amarc,
\dzdnd cd-i scacd picpru|, cd n-arc dcmdncarc,
\dzdnd cd n-ajungca
Cd|dura rdsu||drii -a sdnu|ui dc mumd
Sd (ic, sd-ncd|zcascd un uorcd prunc dc spumd,
un prunc cc ror p|dngca.
Amoru| mamci insd nrdncrc i-ncd|zcrc,
Si oiara mdicu|i(d, cu doru-i, izourcrc
uin via(d-i sd-mi dca via(d.
lucrdnd i zi i noaprc, i vara pc grcu soarc,
Si |drd |oc pc iarnd cdnd |irca roard moarc,
Cdnd roard |irca-ngnca(d.
Fa n-avca a|rd grijd dccdr sd md |crcascd
uc ror cc doarc-n via(d, sd poard sd md crcascd,
Sd poard a-mi zdmoi.
Crcrcam i-mi mcrgca oinc suo du|cca-i ingrijirc.
Rddca cdnd ziccam. mamd! |a-nrdia mca voroirc,
\dzdndu-m-a pdi.
Cum a purur, sdraca, m-a dar apoi |a carrc.
O! cdrd oucuric avca cdnd, dc dcparrc,
\cdca cd viu acasd
Cu cdmdu(a a|od, cu cdciu|i(a ncagrd,
Cu carrca-n suo(ioard!. avca ca |umca-nrrcagd
Cdnd md vcdca |a masd.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
"%
Apoi mai rrccu rimpu| i md |dcui mai marc.
O! cdrd oucuric i cdr |ucram dc rarc
Ca sd produc ccva!
Cdndcam adcsca-n sinc-mi. ,Fu sunr voinic acuma
Si, o, cc |cricirc! oi sd-mi nrdncsc cu muma!.
Fa nu va mai |ucra!"
uar via(a-i sc scurscsc in vrcmc prca pu(ind.
Acc| carc privcrc din ccr p-d| dc suspind
Cncmd pc a mca maicd.
Zdmoind, p-a mc|c ora(c s-opri a ci su||arc,
Si, ddndu-mi, prin cdrarca-i, o oundcuvdnrarc,
Sc dusc |-a| mcu raicd.
Cdnd am odgar-o-n groapa dc ora(u| mcu sdpard
S-am dar pc ca pdmdnru|. on, maicd prcacurard!
Tu rii cdr am jc|ir!.
Acum, in |umc singur, rrdiam |drd sim(irc,
Nurrindu-md cu |acrimi, cu rrisra suvcnirc
A maicci cc-am iuoir.
Prin ncgura vic(ii zdrii cu o |umind.
ln drumu-mi singuraric, o |iicd or|c|ind
Trimisc providcn(a.
O! Roua primdvcrii, ninsoarca a|dnard
Nu poarc |i ca ddnsa, ca ddnsa dc curard!.
Mi-am pus in ca crcdin(a.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"&
uup-o (inrirc, ocnii in jos ni sc |dsard
Si su||crc|c noasrrc dc |oc sc-mord(iard,
u-aruncca nc-am unir.
Nu, ccru| niciodard, in sdnra-i vcsc|ic,
Nu arc srrdmurarc, mai marc oucuric
uc ccca cc-am sim(ir!
Fu ii ziccam adcsca, soroind a ci su||arc.
- ,\czi |umca asra, dragd? oricdr c ca dc marc,
uc noi csrc srrdind,
Pc nimcni nu i| doarc, i nimdnui nu-i pasd
uc nc-o |i rdu sau oinc. \in`, vin`, sd |accm casd,
Sdrman i or|c|ind.
Sringncard rurruricd prin crdnguri rdrdcird!
l(i voi c|ddi cu cuiou| in carc-i |i |crird
uc |rig i vijc|ii.
\oi a|crga cu, dragd, ca sd-(i aduc dc nrand,
l(i voi aducc roarc. i(i voi aducc mand -
\om |i in vcsc|ii."
Si-mi rdspundca copi|a. - ,Si cu, cu sdrguin(d,
ln |ipsa ra, voi |acc cc-o sra-n a mca purin(d,
Cc rrcouin(a ccrc.
Si cdnd rc vci inroarcc, (i-oi da imord(iarc,
\oi |u cu ingrijirc, (i-oi |acc dcmdncarc,
\oi |i |-a ra p|dccrc."
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
"'
Munccam cu cdr i parru, i |dr-a |acc gurd.
Si cdnd vcncam din muncd, gdscam in odrdrurd
Pc ingcrau| mcu!
On! cc p|dccrc, doamnc! cdnd inrr-o zi mi-arard
Cd am p|ccar pc drumu| dc a md |acc rard!
Mdrirc uumnczcu!
Fu md ropcam cu ziua dc mu|ra ncrdodarc.
Cdndcam ca cc du|cc(uri sd-i dau cu dc mdncarc,
Cc poarc sd po|rcascd.
uar ca, mai in(c|caprd, vcnca pc |dngd minc
Si imi zicca sd srrdngcm pcnrru acc| cc vinc -
Spunca cum a sd-| crcascd.
Fra aproapc ora cc-ardra arcprascm,
Cdnd o scnimoarc-n (ard, cc noi nu o visascm.
lnccpc-a sc vcsri.
S-adaogd iooaciu|! s-adaogd |a c|acd,
S-adaogd cdr omu| nu poarc sd mai |acd.
Nu poarc ddini
1
.
- ,Noi n-avcm dccdr ora(u|, dar ora(u csrc-a| nosrru!
Noi nu purcm sd-| spargcm in vcci in |ucru| vosrru,
Sd mai scddc(i ccva!."
Srrigard muncirorii din sarc|c vccinc.
uar iard o orirc a srdpdnirii vinc
Si-nccpc a |cga!.
1
udini a dinui, a tii.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
#
O! cum ai sd mai rrcmuri, drcprarc omcncascd.
Cdnd va vcni odard drcprarca cca ccrcascd,
Purcrnica drcprarc!
Fsrc un vis d-aci|ca pc carc nu-| (iu minrc,
Sriu cd m-au dus |a ocnd i nu mi-au dar cuvinrc.
Cc crudd rdurarc
Si cc invcrunarc! - Pcsrc pu(inc zi|c
Zdrii draga-mi so(ic cd sc-nd|(a prin gri|c.
]ipd cdnd md vdzu!
Fa mai vcni o dard, vcni i a|rd dard,
ua-i rrcmura gcnuncnii, cra insdrcinard.
Sdraca! o odru.
u-arunci n-am mai vdzur-o!. Pdrinrc, du|cc raicd!
So(ic mu|r iuoird! O, scumpd a mca maicd!
liu incd |drd numc!
Cc! voi, voi sunrc(i co|o, sus co|o-n a |umind?
\oi sunrc(i cca grdmadd cu |a(-ardr dc |ind?
\oi sunrc(i p-aia |umc?
Nu md |dsa(i, o, dragc! nu, nu |ugi(i dc minc!
Sc sparg a mc|c |an(uri, v-ajung. ajung |a oinc,
l-a| nosrru crcaror!.
O c|ipd, i nu-mi pasd dc |oc dc a |or si|d!
On!. iar-o vinc!! vinc!! - O, doamnc! |ic-(i mi|d
uc oicru| munciror!"
dPropdircai loaic riin(i|icd i |ircrard,
1844, ni. 1S.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#
CCN

lncongiurar dc paznici, cu |iarc|c-n picioarc,
Cu mdini|c-n cdruc, dc gdr cu |an(u| grcu,
un om |rumos |a |a(d, in spasmuri, in |ioarc.
Aci crunrdnd |a paznici, aci zdmoind |a soarc,
Cdzu |a gura ocnci cncmdnd pc uumnczcu.
Si o durcrc-ascunsd, durcrc su||crcascd,
Musrrarca, dispcrarca juca pc |a(a sa.
li mai mdrca in si|d durcrca cca rrupcascd,
\oind sd mai a|inc, voind sd |inircascd
A su||cru|ui rand cc nu sc vindcca.
Sc a|unda in gdnduri, sdrca srrigdnd. - ,Maria!
Maria nu c moarrd!" ]inrca un pdziror.
Sc vcsc|ca pc c|ipd, uira arunci urgia,
Sc azvdr|ca sprc ddnsu|, i-n ocnii-i oucuria
Rddca cum rddc raza cdnd scapd prinrrc nor.
Cc oun ai |osr ru, uoamnc, cdnd ai sddir iuoirca!
Cc crud ai |osr ru, uoamnc, cdnd moarrc ai rosrir!
Sau a p|dccrii numai sd |i avur sim(irca,
Sau dc durcri rrccurc sd picrdcm suvcnirca.
Sau omu| sd nu ric dc |oc cdnd a grcir!


Piotestaie contia (ineiii osndi(iloi n ocn (n. a. cu
piile}ul ultimei publicii a poeziei n Trompcra Carpa(i|or,
1872).
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
#
O, voi cc-avc(i purcrca sd osdndi(i o vind!
Cdndi(i cd |-asrd vind a| |umii crcaror
Nu a prcscris osdnda? - Cdnd su||cru| suspind
Suo |oviruri dc cugcr, a voasrrc munci a|ind
uurcrca din ndunrru - sunr oa|sam, sunr |avor.
uin gnizduri|c ocnci, pc |unia sdrard,
Pc |unia cc ducc pc oamcni in rarrar,
lcgard osdndiru| in manra-i cca marcard
Si-| s|ooozird-n gura cca ncagrd, |iorard,
Sprc moarrca invcnrard in rimpu| cc| oaroar.
Sc invdrrcrc roara i scripcrc|c zooard
ln vdirdri sinisrrc, avdnr |iordror -
Ca cucuvaia nop(ii cc |d||dic uoard
Si (ipd pcsrc capu| acc|ui cc-a sd moard,
Sc vaicrd prc capu-i cu g|as ingroziror.
Pc gdru| |ung a| ocnci s-cxa|d in|ccrarc
uurcrca, agonia, suspinuri i |iori.
Si oaspc|c s-a|undd pc cdi inrunccarc,
ln rdscrc|c-acc|or |dpruri dcnarurarc
Cc s-au dcprins |a crimc a |i cxccurori.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#!
Sc mdrgincrc gdru| i caosu| sc-nrindc,
Si oamcni ca insccrc, ca |icurici |uccsc,
Cu |ocuri in spinarc, cu |c(c|c murindc,
Pc oo|ovani in rrdmoc, pc srdnci|c sc|ipindc,
Pc mun(ii cci dc sarc pc carc sc munccsc.
Sc |cagdnd cd|uu| i |i|iacu| zooard,
A|unccd ca umord prin norii cci sdra(i,
Prin carc osdndiru|, cc spaima i| doooard,
Sc |asd in rdsrimpuri, sc srrdngc, sc-n|ioard
lncovoiar prc coardd cu pcrii ardica(i!
Arc sd mcargd incd, cdci |undu| c dcparrc!
Si ccr i ziua |umii sc vdd a|oind ca srca,
Cc pa|idd i |ixd in ncgurc dcarrc
A|ocrc cdrcodard, ca srcaua cc-i imparrc
Si-ascundc-n ccr scdnrcia cdnd soarc c suo ca.
locuirorii nop(ii, cu |c(c|c pd|irc,
li |asd oo|ovanii i vin dc-| incongiur,
Cu |umindri in crcrcr, cu oaroc|c zour|irc,
Pdroi pc ora(c, picpruri, cu nainc zdrcn(uirc,
Bunavi dc umczca|d, dau roard imprcgiur.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
#"
C|ipind |a |uminarc i mcsrccdnd rurunu|,
Cu g|asuri ingroarc ur|ard rdguir
B|csrcm i anarcmc, cdci |c |urard ounu|,
Cdci |c nrdpird ziua, cdci nu purca nici unu|
Sd vazd |a |umind pc cc| cc-a mai vcnir.
Apoi rdrdrd-n noaprc i pc cd|u |cgard
un morr cc sc um||asc, un rrup dc vinovar.
- ,Tc du, oddi(d,-i zisc - in |umc csrc vard,
F soarc, c |umind." Cd(iva i| sdrurard
Si inccpu sd (ipc macnina |iorar.
Oprzcci crau |a numdr |dpruri|c uirarc,
Pc carc omcnirca |a iad a osdndir,
Oprzcci pc carc |cgca, crcrina carirarc,
Rcgcncrarca (drci i srricra ccnirarc
A smu|s dc vii din |umc i-n ocnd a pornir.
Oprzcci mai rdmdscsc, oprzcci cra-n picioarc.
Cci|a|(i gcmcau in |acuri i |drd ajuror.
Cncma |a ddnii moarrca, scorouru| sd-i doooarc,
Cdci rcumarismu| jungnic, cdci agonia doarc,
Cdci sunr aci pc via(d, moarrca c via(a |or.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
##
- ,\ai mic! - srriga-n |imod-i, odrdndu-sc in sarc
Si mai gonind nddu|u|, un oro israc|ir -
\ai mic! da(i-mi apd, cd-mi csrc scrc rarc!"
Si un crcrin d-a|druri, cc-i da a sa su||arc,
li spusc, ddndu-i mdna, cd apa s-a s|drir.
Sc adunard-n noaprc con|ra(ii in durcrc
Si smu|scrd cu grijd din cuiouri|c |or
Cdrc vrco doud paic, ca singura avcrc
Cc ci poscd in ocnd, i-n |arga incdpcrc
Addogard cuiou| d-un nou |ocuiror.
Fra od|ai i junc marriru| cc vcnisc
Si rrasc simparia acc|or cc-| zdri.
- ,Cum scamdnd c-un |rarc cc am acasd! - zisc
un ||dcdiandru agcr cc umczca|-a|oisc -
Sd |im noi |ra(i dc crucc cdr nc-om mai cninui!
uar spunc-nc, mdi vcrc, cc vind aa marc
ldcur-ai ru in |umc? Nu rdinui nimic,
C-aci c ooicciu| sd spuic |iccarc
Pdcarc|c-i din |umc, i mic cum imi parc
Tu nu cri no( dc codru, ai vrun pdcar mai mic."
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
#$
ln|ricoara ca|c cc junc|c |dcusc
li dasc iar sim(irca, i-n suvcnirca |ui
Pdrca cd sc srrccoard proccsu| cc rrccusc,
uurcrca, |cricirca i cdrc pcrrccusc.
- ,Fu n-am nrdpir, mdi |rarc, avcrca nimu|ui.
Am |osr crcscur acasd in |arg, in dcsru|arc,
Pdrin(ii mci cu cinsrc rrdiau in saru| |or.
Fram ||dcdu in nord, |runra cu srarc marc,
Cu ca| dc cd|dric i a|(ii dc-nndmarc,
Morcan, |a pdrin(i unu|, rrdiam un rrai uor.
Pdrin(ii oicr, sdrmanii, voiau sd md insoarc,
lmi ror spuncau dc |crc, dar nu-mi gdscam pc p|ac.
Md ror p|imoam prin sarc, mcrgcam |a czdroarc,
Cdnd vdz odar-o |ard, cc-n ocnii ci, ca-n soarc,
Sd car nu |u purin(d. O vdz aci i rac.
Md ror codcam prin casd, spuncam |a |crc g|umc,
Md dam pc |dngd ddnsa, dar nu-i purcam voroi.
Roca dc-i prindcam ocnii, sau md srriga pc numc
lcri(i|c zourda|nici! Ca ca |rumoasd-n |umc,
Si mdndrd, i gingad gdndcsc cd n-a mai |i.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#%
Cdr vru sd ias-a|ard |cri(a rumcoard,
Fu sai -o iau in ora(c, i parcd |u a mca.
O srrdng i ca-mi rdspundc. O iau |a suo(ioard
Si |ug, cdci cra micd, ca pcana dc uoard,
Bdrca suo (d(d-i picpru| i gura ii ardca.
Ajung cu ca acasd -o oag |a a|dc rara,
Aci o vdzui oinc i rarc imi p|dcu.
- ,Fu mi-am gdsir ncvasrd. \d p|acc voud |ara?
Trimirc(i |a mo popa, cd nunra csrc gara,
Sd nu-nrrcoa(i cc arc i cinc o |dcu."
Md sdrurard-ndard pdrin(ii in urarc
Si cu i cu Maria pupardm mdna |or.
u-aci apoi p|ccardm, |dcurdm nunrd marc,
Si srrdnscrdm o p|asd sd vic-n dcs|drarc,
Cdci mdndrd |-cra nora i junc-a| |or |ccior.
\rco doud |uni rrccuscm cu ca in cdsnicic,
Cdnd pc o |und p|ind cc pcsrc noi p|urca,
Nc dcs|dram suo ccrgd ascuni pc dca| in vic
Si nc g|umcam ardra, cu-ardra vcsc|ic,
lncdr i |una parc cu drag cd nc privca.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
#&
uar somnu| cdrc-odard aducc grc|c visc!
lnrr-insu| nccuraru| ii joacd coada sa!
Sc vcdc cd norasc i nimcni nu sim(isc,
Cdci p|oaia nu-nccpusc, dar rrdsncru| izoisc
un nuc odrrdn in prcajmd, i cdinc|c |drra.
Mic-mi pdru dcodard Maria spdriard
Cd srrigd, i |a ddnsa sc dd un |up ruroar.
Apuc in zdpdcirc sccurca rczcmard
uc cdpdrdiu| nosrru, izocsc pc oiara |ard
Carc dormca in pacc. O dard a (ipar!."
Aci s-opri voinicu| i pcrii-i sc zour|ird,
Si ccarcdnc dc sdngc rorird ocnii sdi,
Si din(ii ii scrdnird, i mucnii rrcsdrird,
Si spumc dc oa|aur pc gura |ui icird,
Si ndri|c-i dcscnisc zvdr|ca in ro(i vdpdi.
Telega, 1843, septembiie 6
loaic pcnrru minrc, inimd i |ircrarurd,
1847, ni. 14 (7 IV)
:
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#'
SlL
Fra o iarnd asprd -o noaprc cc-ngrozcrc,
Si crivd(u|, cu visco|, mugca prccum mugcrc
un raur cc-c rdnir.
lnrr-un cdrun dc |aruri a unui sar mai marc,
O razd ingdnard da s|aod |uminarc
Suor un rroian a|oir.
Troianu| cra casd, cdcioard |ocuird,
Cc-i asrupa ncmc(ii inrrarca umi|ird -
Bordci dc munciror,
Si raza ingdnard vcnca dinrr-o |umind
u-o ||acdrd-n ccnud cc vd|vdia in rind
Pc un uscar coror.
Cu |urci|c in ordnc, cu |c(c|c voioasc,
lnrind cdr por cu |usu| din caicrc sru|oasc
uoud |cmci cdnrdnd.
Bdrrdnd csrc una, ca iarna dc a|oird,
lar a|ra csrc jund, od|aic i iuoird
uc cdr o vdd rdzdnd.
P-un par dc paic numai un oicr odrrdn oo|crc.
lcmci|c, cu rdndu|, cdnd c| sc dczvc|crc,
Sc duc dc-| invc|csc.
Si rdd cdnd vdd cd |icroc in oa|d o gdind
Cc-au cdpdrar pc |ucru dc |a a |or vccind,
Cdci rorru-i omcncsc.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$
O|rd odrrdna insd i zisc cdrrc |iicd.
- ,Cdnd am |uar pc rar`rdu, pc cdnd crai ru micd.
Fram mai |crici(i,
Avcam cdsu(a noasrrd, avcam coprinsuri ounc,
Avcam |rumoasc no|dc i rurmc |a pdunc,
Avcam arga(i p|dri(i,
Si virc-n odrdrurd, i p|ugu| |dngd casd,
S-un cd|dror, oricarc, a||a ccva pc masd
Cdnd s-aodrca |a noi.
Fra |runra odrrdnu|, ca c| pu(ini cu srarc,
Aoia-nvdrrca prin currc cu caru| sdu cc| marc -
un car cu asc ooi.
Pc oricc puncam mdna icca in roarc oinc.
Tu scmdnai cu rar`rdu i |rarc-rdu cu minc."
Aicca a-nccrar.
S-un ocni dc dispcrarc (inri pc o icoand
A sdnrci ndscdroarc, zicdnd. ,ln oricc goand
A soarrci rc-am cncmar!"
- ,Tara spunca odard c-avcam i noi moic,
uc cc-a(i vdndur-o, mamd? Cd-i rdu in oodcic
1
.
Munccri pcnrru srrdini."
S-o |acrimd din p|coapd-i |uci prccum |uccrc
Pc gcana aurorci o roud cc pisrcrc
uinrr-un azur scnin.
1
Oodcic iobgie.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
$
- ,Noi n-am vdndur-o, mamd, vccinii nc-au |uar-o."
- ,Si cum! aa cu si|a?" - ,Ba ror nc-au ror scurrar-o
Cu cdr(i dc judccd(i,
Pdn-au |uar-o roard." - ,Cc visco| c a|ard,
undc-o |i ncnca, mamd?" - ,A|cii i| |uard
S-acum ca -a|rc dd(i."
Pc masd, |dngd rar`sdu, |cri(a-n ncrdodarc
lnrinsc o maramd i-i pusc dcmdncarc
licrrura dc |a |oc.
- ,O! sd-mi rrdicri, |cri(o, cd |oamca md doooard!"
- ,Si-(i am i vin, rdicu(d, i-(i am i pdinioard,
uirc-o co|ca, o coc."
- ,Sd am dc rinc parrc, |cri(d cu durcrc!
Ardr imi mai rdmasc din roard-a mca avcrc
la odrrdnc(ca mca,
Cdci |rarc-rdu, sc vcdc cd mi-| ror mdnd saru|.
Sdracii duc povara, iar rodu-| ia oogaru|
ln |umca asra rca!"
ln ora asra du|cc, cdnd vcsc|d-i copi|a
C-a oucurar pc rar`sdu, |iica saranii, Si|a,
la ua ci grin(a
1
.
uoi dorooan(i cc ca|ca pdrca cd rdrdcird,
Zdrind |umina noaprca, sd srca aci vcnird,
Cd doar va scnina.
1
Crin(a (|r. grinccr) a zgiia, a scisni.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$
lmping i inrrd-n casd cu iarna in spinarc.
- ,Aci avcm dc roarc, i ca|d, i dcmdncarc,
Si-n cupd vinior.
Mai |acc(i |oc pc varrd i da(i-nc-(i i paru|.
Mai dd-rc jos, odrrdnc, sau cu|cd-rc d-a |aru|,
Cd dau dc vd omor."
O|rd addnc odrrdnu|, cdci Si|a c cump|ird!
ldsd odrrdna |urca! cra ooicinuird
Cu asr|c| dc ncvoi.
lar oiara copi|i(d, in marca ci durcrc,
Rosri p|dngdnd. - ,Jupdnc, n-avcm nici o purcrc,
N-avcm nici car, nici ooi."
Si suspindnd din su||cr, rcrgdnd cu zcvc|cu(a
1
Siroaic|c dc |acrimi, sc dcrc sdrdcu(a
Pc uorcdu| odrrdn,
Si ii opri accsrca. - ,l(i |ac cu dcmdncarc
Numaidccdr, rdicu(d. Jupdnc, aioi rdodarc,
Cdci doar n-ci |i pdgdn.
Mdncarca-i pcnrru rara, cdci vczi-| cum oo|crc,
F an acu-n pdrcsimi
2
dc cdnd sc cninuicrc,
Sd nu-| da(i jos din par.
Si mama c odrrdnd i n-avcm nici gdrcajd,
Pc ncnca dc rrci zi|c dc cdnd |-au dar dc srrcajd.
A|cii |-au |uar."
1
Zcvc|cd soi(.
2
Pdrcsimi postul Pastiloi.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
$!
uar dorooan(ii (cpcni ror sparg i ror injurd,
Si zvdnrd i a pdinc, i vinu|, i |icrrurd,
Cd-s oamcni srdpdncri.
F| nu mai srd |a vorod cdnd arc oiciu-n mdnd,
Cdnd |capddd opinca i ca|u| ii in|rdnd,
Cu c| sd nu g|umcri!
Sc-morooodca copi|a -o incca suspinc.
Fra sd-noarc-n visco|, sd mcargd |a vccinc
Sd ccar-un ouor.
O mdnd dc |dind, sd |ac-o pdinioard.
Srd dina|ara uii sd vad-o pdrrioard,
Sd vadd vrun |ocor,
Cdnd un argar din currc, din currca ooicrcascd,
O prindc i o-nrindc s-o ducd sd munccascd,
Cdci ric a |ucra,
Si c |a currc c|acd, i s-a |dcur dc vcsrc,
la cd(i au |osr p-acasd, |a |crc i ncvcsrc,
Sd mcargd-a ajura.
Cdci csrc nunrd marc, c nunrd ooicrcascd
uuminica cc vinc, i rrcoui sd gdrcascd
Mircsci arcrnur.
Si rugi|c i |acrimi zadarnicc ii |urd,
Argaru| nu g|umcrc, o oarc -o injurd,
Sau ccrc dc odur.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$"
uar nu avca |cri(a dccdr o zcgnic vccnc
Si vrc o rrci para|c ccrcc| |a o urccnc,
Carc voi a-i da.
Si nu vru sd primcascd cump|iru| |drd mi|d.
Bdrrdnd-o, suduind-o, o ror ordncca in si|d
la |dn-a scdrmdna.
Trci zi|c oiara |ard nimica nu a||asc
uc rard-sdu cc| oo|nav pc carc i| |dsasc
l|dmdnd i cninuir.
Si cdnd scdpd, micu(a, vcni in ncrdodarc.
Ncmc(ii corropisc i casd i inrrarc.
Aoia a-ncmcrir.
luprdndu-sc cu iarna, sd inrrc izourisc,
uar rard-sdu, ca gnca(a, dc mu|r in(cpcnisc,
Si mumd-sa murca,
Pc |rarc-sdu i| dasc a|cii |a orirc,
Si singurd, or|ana, p|dngca in zdpdcirc
Si pdru| ii smu|gca.
Su||a in picpru| md-sci ca doar s-o incd|zcascd,
li cdura cojocu|. dar undc sd-| gdscascd,
Cdci c |a arcnda
uodard cu cd|darca |uar zd|og in si|d
P-o oarod daroric. - O, doamnc! |ic-(i mi|d
uc roo i dc c|dca!
1840, ianuaiie 4
loaic pcnrru minrc, inimd i |ircrarurd,
1847, ni. 1S (14 IV).
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
$#
C Dl Ml NE| PE CRl MN
I
Si iacd-md pc vdr|uri ararca srrdodrurc,
Si undc acni|onii
1
|ocau| |or ii pun.
uar nici o vcgcrarc! A icrnc|or rrccurc
Ninsori|c, prin rdpc, grdmczi-grdmczi s-adun.
Nici mucniu| nu sc (inc pc crcmcnca |ucioasd
Cc-o zvdnrd vijc|ia in drumu| sdu rrccdnd.
O! nici un scmn dc via(d! nimica nu rrdicrc,
uccdr p-un co|( un vu|rur |umina a(inrdnd.
Si coroi, a|und in va|c, dc carnivorc doruri
lmpuni, sc-nrrcc i p|and - vrun noir i-au inscmnar,
Sau pascri d-a|rc pascri mai rari ucisc-n zooruri,
Sau |iarc cc-a|rc |iarc mai rari au s|diar.
Pc a cdrunrd srdncd -adcsca por|iric,
Sc sparg, sc primo|d norii, rroicnii micdrori,
Si raza diminc(ci, d-un soarc cc-a sd vic,
Aducc sa|urarca |a vdr|uri pcsrc nori.
ucparrc, pc o crcasrd dc cu|mc |ung inrinsd,
Sc-nird, |drd numdr, mo|i|(i ici(i din nor,
Si-n pompd mi|irard, c-o |runrc ncinvinsd,
lmi rrcc pc dinainrc cu uni|orma |or.
1
Aqui|on (|r.) vnt de miaznoapte, ciiv(.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$$
ln vdi|c a|undc, a nop(ii |ocuin(d,
Coooard-n iruri orazii sprc rdu| zgomoros
Cc spumcgd, sc |uprd in rcpcdca-i si|in(d
Si cadc, sc s|dramd p-addnc prdpdsrios.
Pc poa|c|c dc munrc, co|nicc invcrzirc
Pc carc-mord(icazd pdraic crpuind,
A|ocsc mu|(imi dc rurmc ici-co|o risipirc,
Si ouciumc din srdnc s-aud pc vdnr vcnind.
Si ncrgnc|ii, circadc, pdduri, |ivczi, corncruri
Pc coasrc, prin vd|cc|c, cdnd jos i cdnd mai na|r,
Ca |runzc, umoru|i(c pc nirc |argi oucncruri,
Si drumuri, porccu(c - cordc|c-n cdmp dc sma|r.
Cdmpia c addncd, i sarc scmdnarc,
Orac ici i co|o pc rduri sc inrind,
Si muncirori i no|dc pc orazdc|c ararc
Aoia |c prindc ocniu| pc pcisagiu umorind.
..................
lnrinsd panoramd cc-nccr-inccr sc picrdc,
ln carc sc inmoaic, sc sring i sc-n|rd(csc
Co|ori|c d-a rdndu|, din cc| mai incnis vcrdc
Pdnd-n rozoii aouri cc razc|c-aurcsc.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
$%
ln urmd-mi carcdra|c dc ra|ii uriac,
Cc din rdrdmuri |icrrc poropu| a zidir,
Sc-nrrcc i ii ina|(d cdrunrc i go|ac
Mu|(imi dc rurnuri gorici in ccru| azurir.
Acrianc sravi|i cc raic |irmamcnru|,
Pc carc oar in |runrc |urrunc|c rrccdnd,
uomcnuri |argi dc iarnd pc carc oricnru|
lmoracd in runicc dc purpuri |umindnd.
Suo srrarc dc zdpadd cc rimpu| innoicrc,
O srrard sc inrindc dc co|(i addnci snisroi,
Co|oanc|c cc rimpu| smcrir |c oco|crc,
uin carc ics giganrici ouringii monsrruoi.
Ca monsrruri |cgioanc cc sc rdrdsc, sc-nvird
ln acr sd rdsu||c dc undc sunr srrivi(i,
Si-n |ormc mari, scnidoa|c, cc arra nu imird,
Sc-nir pc suo prdpdsrii, cdnd ncgri, cdnd p|dvi(i
Pa|aruri mi|ioanc din vdrsrc|c riranc,
Pdr|irc, ruinarc, srau ncgrc incrunrdnd,
Rdmasuri rari, scmc(c, anrcdc|uvianc,
Cc-i rdd dc rimp, dc scco|i, vccia srrdodrdnd.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$&
P-aicca uriaii ai uacici cci crudc
Sdgcara orrdvird zvdr|ca din ma| in ma|,
P-aicca umo|a umora |ui Zamo|x cc s-audc,
P-aici incura ca|u| vircazu| ucccoa|.
uar undc c pocru| cc poarc da o scamd
uc roard majcsrarca c|ddirii in crcr?
Cinc-ar purca sd spuic accasrd panoramd?
Prin voroc cinc poarc s-ararc-accsr misrcr?
Fsni| |c-ar zicc iaduri, addncuri s|drdmarc,
ln carc c| privcrc pc Jupircr rrdsnind
Cigan(i i Fcaronniri, Tirani carc i| oarc,
Zvdr|ind in ccruri mun(ii i p-Adis grcu rdnind.
Pc lcaura noroasd cc ocniu| n-o pdrrundc,
lungir, ca un a|r munrc, ar da pc Promcrcu,
Pc crivd( nc-ar aducc i gcmcrc a|undc,
Si zgomoru| cc |acc vu|ruru| din Orrcu.
ln |argi domcni dc orumd cc soarc|c-aurcrc,
un Osian nc-ar spunc c-croi aci conjur,
ln rronuri dc por|iruri, o |iicd cd iuocrc
un junc crou mdndru cu ocni dc azur.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
$'
uar insd acum nu c nici oardu| Tcsa|ici,
Cc vcdc zodr|ind mun(i acc| imcns Tiran,
Cc-audc umo|dnd Sci|a pc vdnru| Sicc|ici,
Nici a| Sco(ici oardu|, odrrdnu| Osian,
Pro|c(i dc ai ludcii cc por sd comparczc
Troicnii dc ca|cair, grani(ii ascu(i(i
Cu capcrc aprinsc mcrgdnd sd adorczc,
Cu rrdmoc inzcirc dc prco(i i |cvi(i.
Cdci nu ai vrur, srdpdnc, |a drcapra-(i impdr(irc,
S-aringi i a mca |runrc cu sdnra mdna ra,
Tu nu ai vrur in picpru-mi sd su||i inzcirc,
Tu n-ai vrur sd-(i |iu prcor, |a |umca-a rc-ardra.
lnsd-ai p|anrar in minc crcdin(a, conrdmp|arca,
Tdcura admirarc a drcp(i|or dc sus,
Ai pus in minc-amoru|, spcran(a, adorarca,
S-ai incuiar crcrnu| in s|aou| rdu supus.
O, cdr dc mu|r s|docrc cu spusu| o crcdin(d!
Cdr c dc rrisr i vcrcd amoru| cc| rrczir,
Si cdr dc mu|r ii picrdc ooiccru| dc dorin(d
Cdnd omu| cc-| adoard d-aproapc |-a privir!
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
%
u-a |i purur a spunc inrrcaga mca sim(irc,
u-a ardra vcdcrii oricc a conrdmp|a,
Cdnd md cooor in sinc-mi, in orc dc mdnnirc,
Ca cc |c| dc scnza(ii a mai purca a||a?
uc nu poci |i pocru| cc |umca cununcazd,
\run a|r cra|d pc urmd-mi va spunc cc-am sim(ir,
Acum , o, a| mcu su||cr! iuocrc, conrdmp|cazd -
Tor asra csrc via(a -accca dc c|ir!
O! cdnd s-ajung odard |a cdmpii dc |umind,
la asr norar a| vic(ci, a| vic(ci dc cuvdnr!.
Md sim(, md sim( un su||cr cc vinc, sc inc|ind
Pc rozc|c i |acrimi cc cad p-a| mcu mormdnr.
l| sim( cum p|an-asr su||cr sd ia o sdrurarc,
O sdrurarc du|cc pc ouzc cc-a iuoir,
S-apoi i| sim(, sc na|(d p-o sdnrd ariparc,
Sc na|(d sprc via(a acca |drd s|drir,
undc in rdu| vic(ci, |-a vic(ci oodric
Sc og|indcsc accia cc-n |umc s-or iuoi,
undc pc cci cc su|cr i-arcaprd oucuric,
undc iuoirca roard va mcrgc-a sc-nrd|ni.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%
Ca o dumoravd noaprca dc |und mdngdiard
Si ca zdmoindu| soarc aproapc dc s|in(ir,
Rdpir pc |anrazic sprc via(a cca visard,
Tc-arcpr, rc-arcpr cu pacinic, rc-arcpr, a| mcu s|drir!
Cdci parimi|c vic(ci sunr |an(uri grc|c,-arzdndc,
uin carc numai moarrca dcz|cagd-a| |or supus,
S-a |or spcran(c-s |ragczi, cununi dc ||ori rdzdndc
Zdrooirc, dcs|runzarc |a oricc vdnd d-apus.

Sc scnimod dccorarca. - Corrinc aouroasc


Sc-nrind, sc rrag, -un munrc ascund cu a| |ui ccr,
l| |asd-apoi p-acc|a, sc picrd i, ncguroasc,
Sc-nrorc i sc-ndcscazd ca mun(i in vag crcr.
Sc |cagdnd, s-oprcrc, sc |asd, sc dcsrindc,
\cdcrca sc incnidc i roru| c o|ocar.
Nu vczi ccca cc pipdi, i |u|gcru| s-aprindc,
A|unccd, i ccru| aparc dcspicar.
Si zgomoru| pc urmd-i currcmurd-n rdric,
Fco i| prc|ungcrc dcparrc rcviordnd,
l-amcsricd, con|undd. c noaprc dc magic?
F vrc un cor dc dcmoni saoaru| |or scrodnd?.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
%
F caos univcrsu|, i cca(a umczcrc,
Mici pdrricc|c umczi dau rdsu||arca grcu,
uar ncgura cu-nccru| sc rragc, sc rdrcrc,
Si raza, inrr-o c|ipd, arccazd curcuocu.
Pc vdr|uri c |umind i razc|c curarc,
uar norii grcu sc scurur pc vdi|c addnci,
Mai rrcc vro cinci minurc, i rduri rurourarc,
Siroaic rupdnd |agii, i-azvdr|d pcsrc srdnci!.
Si cdr c dc mic omu| cdnd s-a||d pc un munrc!
Cc s|aod-i c |iin(a in ur|cr d-c|cmcnr!
Sc vcdc cum sc picrdc |a noru| cc-a sd-ncrunrc,
u-o |inic grcca|d, i picrc-nrr-un momcnr.
uin asrd nimicic in carc c| sc crcdc,
Picrdur in c|cmcnrc, un puncr microscopic,
Su||arc dc insccrd cc nici cniar c| sc vcdc,
O parricu|d-a orumci pc va| occanic,
Sc simrc rorodard cd nu mai c ncmcrnic,
F marc cdr i |umca, nu-ncapc-n |irmamcnr,
ud mdna cu principu| a| roru|ui purcrnic,
F univcrs gdndirca-i, amoru-i, c|cmcnr.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%!
ln c| c i rcgisrru| cpocc|or rrccurc,
ln c| c i purin(a narur-a scormo|i,
l-ascu|rd c|cmcnrc, sc-njug, sunr prc|dcurc
la scmnu| mdnii sa|c, |a cc va cniozui.
F| arc |acu|rarc rdria a srrdoarc,
A mdsura crcru|, a-| srrdngc, compacra,
A dcscompunc corpuri, i g|oouri dcpdrrarc
S-a(inrc, -a |or |cgc s-ap|icc |a a sa.
liin(d mu|r scnidoa|d! insccrd gdndiroarc!
Piricu|c giganric! |urnicd crcaror!
O razd-(i numai poarc cu-nrrcgu| sd mdsoarc
Si ru inrrcg - nimica!. un vicrmc rdrdror.
uc cc oarc purcrca acca ncmdrginird,
Purcrca crcaroarc, a roru|ui princip,
Zdrooird-n mici scdnrcic p-aromuri risipird,
Sc-ncnind i ca soarrci s|dvird-n accsr cnip?
Si cum ca poarc roarc pdnd a nu sc-mparrc,
S-odard impdr(ird, purcri|c-i sc srric?
uc cc c nimicird, d-a| sdu inrrcg dcparrc,
S-arunci ii ia purcrca cdnd inrrd in nimic?
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
%"
lara|irarc! Basra! B|csrcm i(i c dorin(a!
Arcaprd, rru|a vicrmc, cdnd vicrmii rc-or mdnca,
Arcaprd-(i nc|iin(a, dc vrci sd-(i rii |iin(a!
Sau, inrrd in nimica dc vci sd |ii ccva,
Pcgasu-(i nu c-n srarc aco|o a srrdoarc,
la-(i ca| apoca|ipric, -arunci vci izouri.
F| singur ric drumu| cc nu sc mai aoarc,
S-arunci vci a||a raina - nimic cdnd nu vci ri.
....................
...................
Fu |as pc asr ca|cair cu |ormd omcncascd,
P-asr uria cc-n|runrd rdsrimpii pdmdnrcri,
Marrur crcrnird(ii in oo|ra cca ccrcascd,
O |ircrd srrdind riin(ci omcncri!
Acc| cc va srrdoarc pc asrd ind|(imc
undc un gcniu vinc, vcdcnic dc vis,
Si smu|gc muriroru| pc aripi dc |ucimc -
Pdrrunzd c| arcanu| - circascd cc n-am scris.
Pocsii nuoc,
Buc., 1847.
:
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%#
PE MLL DNRl l
F |impcdc crcru| i scara-nainrcazd,
Cdnd cu, scros dc pacc, viu singur sd privcsc
la cdrc murirorii nici por, nici nu curcazd
S-cxp|icc sau sd-mpurc, ci numai |c iuocsc.
P-un co|( cc mai rdmdnc dinrr-o ccrarc-nrrcagd,
Si undc cdrja|iu|
1
raoanu|
2
i-ascu(ca,
Aci, crcrinu| undc, modcsr, in naind ncagrd,
Sd iasd-i cra |ricd cdnd rurcu| sc iu(ca,
Fu viu |drd s|ia|d in murg dc inscrarc,
lmi p|imo a mc|c gdnduri, -a|cnc rdsrurnar,
A(inr pompoasa |irc -a ccru|ui scroarc,
Cdnd oo|ra-i cca scnind cu ror(i a |uminar.
1
Cdrja|iu tlLai tuic.
2
Taoan o(elul palosului.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
%$
1
Bagnioncrd baionet.
Prin mun(ii cci p|umoarcci, cc-un soarc carc-apunc
Pdsrrcazd aurira-i |ucirc dc ruoin,
S-arard zcca Cipris, prinoasc|c-i s-adunc,
Si-n gra(ii|c sa|c pdarc in scnin.
u-a drcapra-mi scnrinc|a in posru-i prcvcgncazd,
Si zidu| ia d-a |ungu| cu pasu-i mdsurar,
uin cdnd in cdnd s|oooadc un g|as cc-nainrcazd
la cc| dc mai |a va|c, cc-cco a rcpcrar.
Pc |ucia-i oagnioncrd
1
vdz |una sc rds|rdngc
Si-n uundrca inrinsd o vdz a sc-ncrc(i,
Pc insu|c vcrzirc vdz umorc|c-a sc srrdngc,
Si ma|u| d-a|rd |cgc i| vdz a sc |d(i.
.................
.................
.................
.................
Pocsii nuoc,
Buc., 1847.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%%
L N CCPl L
un copi|, odard, mic ca domnia-ra,
Cc-i iuoca pdrin(ii i ii ascu|ra,
Cdnd ii zicc rar`sdu sd mcargd |a coa|d,
F| p|ccd indard, dar cu mdna goa|d.
- ,undc-(i csrc carrca? Cc rc ncouncri?
uasca|u-o sd-nrrcoc, pc cc-i sd circri?..."
Bdic(c|u|, |cnc, sc ror scdrpina,
Sc-nvdrrca prin casd, nu-r` cc ror cdra.
uar in s|drir p|cacd cu inima rca -
P|dngca, sdrdcu(u|, carrca-i pdrca grca!
Mcrgdnd c| a|cnc, cu capu-nrr-o parrc,
Cdscdnd pc sus gura, ii cadc-a sa carrc,
un ciooan o vcdc i-ndar-o i ia.
F| ii zicc. - ,la-o, sd md scap dc ca!
Nu voi sd-nvd( carrc, voi sd |iu ciooan,
Oricc-ar |i mai |csnc, mdcar i (igan!..."
- ,uar, dc cc, copi|c? Cc vorocri aa?
li zicc ciooanu|, ddndu-i carrca sa.
Cdci nu riu cu carrc! Cc oinc ar |i!
Acum a |i a|r|c|! A|ror n-a scrvi!...
Si|crc, copi|c, carrc a-nvd(a,
Cdci, cdnd vci |i marc, ru rc-i oucura.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
%&
Om, ca|, cniar |urnica, cdrc |iin(i sinr,
Toarc |ac o rrcaod aici pc pdmdnr,
Cinc srd din |ucru numaidccdr picrc,
\icrmii |ac mdrasc, a|oinc|c, micrc,
Cdinii pdzcsc rurmc, oi|c nc-moracd.
Omu| dar sc cadc i mai mu|r sd |acd,
Si, |dr-a ri carrc, omu-i dooiroc,
Toarc-nainrcazd i c| srd pc |oc.
Pc (igani, vdzur-ai, cum a|ru-i munccrc?
Pc (drani, sdracii, cum ii oiciuicrc?
Srii cauza cc c, dc au asrd parrc?
Cdci, sunr oroi, sdrmanii, i cdci nu riu carrc!..."
Cc |dcu copi|u|, cc sc socori,
Srrdnsc carrca oinc, |a coa|d porni,
Nu mai |usc |cnc, dasca|u-| iuoca,
Si-nrr-un an dc zi|c - scria i circa.
Pocsii nuoc,
Buc., 1847.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%'
MESTERL MNCLE
,Manole, Manole,
Mesteie Manole,
Zidul iu m stinge,
|A(isoaia-mi cuige,
Copilasu-mi plnge,
Manole, Manole!'
\ara roard srau |a muncd
Mcrcri cd(i in (ard sinr,
larna |ucru| ror sc srricd,
Osrcnca|a mcrgc-n vdnr.
Toard |umca c-n vcgncrc
Si sd mird in rdccrc.
Ncagu|-vodd porunccrc
Si sd jurd-n uumnczcu.
Sau cd zidu| sc-nrdrcrc,
Sau cd mor cum c mai rdu,
Cdci c cniar o dicvo|ic
Mdndsrirca sd nu (ic.
Mcrcrii sc-n|iorard
Si-nccpurd-a sc gdndi
Cum sd |acd sd nu moard,
Cdci ci mdinc n-or mai |i.
Ncagu|-vodd cc vorocrc
Ncgrcir cd sc-mp|incrc.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&
Mcrcru| Mano|c-nccpc
lscusir a |c voroi,
Cdci c| singur sc priccpc
Cc ispird poarc |i
uc sc surpd pcsrc g|oard
Cc-au |ucrar o vard roard.
- ,uc cuvdnr sd am cu parrc,
Mcrcri ouni, md ascu|ra(i!
Omcnic aiod |oarrc
liccarc dinrrc |ra(i.
Ccrc zidu| o muicrc,
Ca sd-i |ic-nrcmcicrc!
Mdinc-n zid sd sc zidcascd
Mdcar carc din |cmci,
Cc va |i sd sc ivcascd
Cu mcrinzi, |a so(u| ci!"
Mcrcrii sc spdimdnrard
S-ocnii-n jos cu ro(i |dsard.
- ,Sra(i pc |oc! Si |drd |ricd,
Cu crcdin(d sd jura(i!
Cd din voi nici unu srricd
lapr-accasra cc-apuca(i!
la primcjdia oorcascd,
Trcouic unu| sd jdrr|cascd.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
&
Su||cru-i sd sc uncascd
Cu a| ludii |a un |oc,
Si (drdna-i n-o primcascd
Nici pdmdnr, nici vdnr, nici |oc!
B|csrcmar |ic-n vccic
Cc| cc-o spunc |a so(ic!"
Fi cu ro(ii sc jurard
Cum cd raina nu o vdnd,
Si apoi sc-mord(iard,
ldr-a zicc vrun cuvdnr,
uar sunr mu|(i d-di |drd |ricd,
Cc-asrdzi jurd, mdinc srricd.
Cu ncvasra |iccarc
lnccpu a sc voroi,
Sd nu vic cu mdncarc
Pdnd scara va murgi.
uar Mano|c-a ci vcnirc
O |dsd |a norocirc.
Mcrcrii sc mai adund
Pdnd-n ziud, |a zidir,
S-uccnicii imprcund
To(i cu ro(ii au vcnir!
lnsd rururor |-c |ricd
A zidi, cdci iar sc srricd.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&
Soarc|c cdrrc amiazd
lnccpu a-nainra,
Si Mano|c-arunci s-aazd
uc unc|rc a-i cdra.
- ,lra(i, inccpcm a zidi,
Cdci sunrcm in miazdzi.
Punc(i mdna pc misrric,
Ca||c, uccnici idcm,
Cdci sc vcdc o so(ic
Nu ri-a cui din cd(i sunrcm."
Ca|ca ro(i o a(inrard,
uar pc |oc s-asrdmpdrard.
Cdci c u(a, crcdincioasd
Mcrcru|ui cc| cinsrir,
Cc so(ia-i cca |rumoasd
la |rd(ic a jcrr|ir.
uc cdnd ca sc mdrirasc,
un an numai apucasc.
O |ud dc mdnd-ndard
Si pc zid o inrrcprd
1
,
Cum sd srca apoi i-arard
S-a zidi sc apucd.
lic dragosrc sau |ricd,
Fa cuvdnru| nu i-| srricd.
1
lnrrcpra a uica pe tiepte.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
&!
Cci|a|(i mcrcri, in mirarc,
To(i cu groazd i| privcsc,
Si srau ro(i in dcpdrrarc,
Cdci aproapc nu-ndrdzncsc,
Cdnd c| du|cc ii vorocrc
Si cu graod o zidcrc.
- ,Asrd g|umd nu c ound,
Mano|c, iuoiru| mcu,
Tc gdndcrc cd sunr mumd
Si cd crcsc pc |iu| rdu."
uar Mano|c ror g|umcrc
Si cdr poarc sc grdocrc.
Pdn` |a picpr c| o zidisc,
Si ca du|cc ii cdnra,
Zidu| rarc o srrivisc,
Si ca-n |acrdmi inora.
uar acum sc isprdvcrc,
Zidu| mai o covdrcrc.
Asra |usc |ccuirca
Zidu| d-a purca (inca,
Si d-aruncca mdndsrirca
lnccrd d-a mai cddca.
\dnr, currcmur n-o sminrcrc,
u(a-n zid o sprijincrc.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&"
Ncagu|-vodd cnc|ruisc
Toar-avcrca, sd crcdc(i,
Si-ncd nu sc isprdvisc
Mdndsrirca cc vcdc(i.
Sc ooccrc ca muicrc
Si Mano|c ii ror ccrc.
uoamna ucspa arunci scoarc
uin urccni ai sdi ccrcci.
- ,Na, Mano|c, dc sc poarc,
Prindc ru cc rii pd ci,
Numai vczi dc aurcrc
Mdndsrirca -isprdvcrc."
Cdnd Mano|c dc pc crucc
uaru| mcrsc dd-i |ud,
uan i lau-nccr sc ducc,
Scara-n mii cd s|drdmd.
Pizma ror |a rc|c narc
Si pc |ra(i ii vrdjmdcrc
Mcrcru| in rurourarc
Aripi indard-i |ucrd,
S-avdnrd cu o zourarc
S-uirc co|o mi-(i picd.
Srana |ui cca mdrmurird
Nc dd apd |dmurird.
Pocsii nuoc,
Buc., 1847.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
&#
C\l L STREN
Buciumu| |ui Zamo|x sund,
Scoa|d, Acvi|d srrdound,
Scoarc capu, rc rrczcrc,
uu-rc dc rc-nrincrcrc.
uu-rc-n Parcng dc rc sca|dd,
Cd dd Mirra vrcmca ca|dd.
ld-(i apoi o avdnrarc
Si rc-oprcrc-n luru Marc,
Si-mi a(inrd, |drd |ricd,
Soarc|c cc sc ardicd!
Tindc |ung a ra umorirc,
Cncamd-(i |iii |a unirc,
ud din aripi i rdcncrc,
li adund, |c grdicrc
Cd Traian p|in dc ardoarc
Srd pc Omul in picioarc,
lc rrimirc voic ound
Si porunca-i aa sund.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&$
,Cc c asrd impdr(irc
Si a numc|ui sminrirc!
Cd v|dccnii, mo|dovcnii,
Transi|vcnii, odnd(cnii
Nu-s in rao|c|c d-aramd,
Nici cd-i ric vccnca lamd.
Por sd |acd din uacia,
Pc drcprarc, Romnia;
uar romdnii au un numc
Pc cdr vor rrdi in |umc.
ucci sd-nccrc poroc|irca,
uczcrrarca, dczunirca."
ud-rc-n lsrru-apoi, cu |a|d,
la p-aripi apd |usrra|d
1
Si rc-nroarcc dc-i srropcrc,
Si pc ro(i ii in|rd(crc.
ln srrdvccnca Romdnic,
uccdr |ra(i sd nu mai |ic!
Paiis, 2S maitie 18S6
Buciumu|,
Paiis. 18S7, ni. 1 (10 III).
1
De la li. cau |usrra|c de puiilicaie.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
&%
RSNET L HCR Nl REl
De V. Alecsandii
\in` sd srrdngcm mdnd-n mdnd,
To(i c-o inimd romdnd,
Si sd-nrindcm dan( prcmarc
l-a unirii-nc sdroarc!
Piard cci cc nc-nvcnind,
Trdnrori, vicspc din srupind!
lnrrc noi sd nu mai |ic
uccdr |ra(i i vcsc|ic.
Mdi ddoi(d mo|dovcnc,
Prindc-rc cu minc, ncnc,
Ca sd |im inrr-o unirc
Si |a via(d i-n picirc!
ln unirc-avcm purcrc,
A|r|c| nu purcm, mdi vcrc!
Si dumanu| sc s|icrc
\dzdnd pc romdn cd crcrc!
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&&
Sunrcm gcmcni, mdi |drrarc,
uin pdrin(i inrr-o drcprarc,
Ca doi ocni |a scmdnarc,
Ca doi orazi |a ind|(arc.
Cum rc cncmi, aa md cncamd,
Cc rc rcmi, d-aia mi-c rcamd,
lmi cri |rarc i-(i sunr |rarc,
ln noi doi un su||cr oarc.
Ai |a Mi|cov cu grdoirc,
Sd-| sccdm dinrr-o soroirc,
Si sd rragcm dan( prcmarc
Pcsrc vccni|c norarc.
Si s-aducd sdnru| soarc
S-acca zi dc sdrodroarc.
uan(u-n nord s-oco|cascd
Toard (ara romdncascd!
Ascu|ra(i! Rdsund va|ca!...
uc pc Prur i dc pc Jiu,
\in romdnii, ncgrcsc ca|ca,
\in in ccrc mii dc mii.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
&'
Mun(ii i-ar surpa, d-ar vrca-o,
Cd-s ca no|dc|c dc grdu!
u-ar |i uundrca, ar oca-o,
uar o poznd dc pdrdu!
Nu c|ipi(i in zi dc Parc,
li|icci|or spurca(i!
Sooo|i, Crisru|c(u| narc!
ln pdmdnr vd addnca(i!
Cd(i sunrc(i cu |run(i scninc,
lnimi ca|zi, dc ncam romdni,
Crcdc(i cd-n unirc-i oinc,
N-avcm rcamd dc pdgdni.
Sd nc |accm (ard marc
Si unird inrr-un srar!
Cinc-i marc c i rarc,
Cinc-i rarc-i rcspccrar.
Nu ror doinc i jc|irc,
Nu ror p|dns i suspinar,
Nu ror |ricd dc picirc
la oricc vdnr a adiar.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
'
uirc-n sus i mcrgi d-a drcpru|
Sprc vrdjmau| cc-o cdra
Sd-(i ncsocorcascd drcpru|
Si sd ca|cc (ara ra.
urcpru-nc dc apdrarc
Furopa |-a prcscris.
N-avcm nici o-mpicdicarc.
F-n rracraru| din Paris.
Furopa azi nc ccrc
Cc dorim sd ardrdm.
lra(i, scu|a(i-vd-n piccrc
Si cu ro(ii sd srrigdm.
Ccrcm ro(i i vrcm unirc!
N-arcprdm nici un minur,
Mdinc-om sra |a cniozuirc
Cc mai csrc dc |dcur.
Cc| cc ccrc dczunirca
Nu-i oun nici srdpdniror,
A|a vrca in vcci rooirca,
F un mdrav rrdddror.
Buciumu|,
Paiis, 18S7, ni. 2 (17 III).
:
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'
\C \D\El
Cdnd Murgi|d-ncurcd ca|ca
uup-a| soarc|ui s|in(ir,
uc mugiri rdsund va|ca
Si Brdndua mi-a sosir.
F (d(oasd, c |dproasd,
C|oporu| i-| in(c|cg,
Fa c mai dcvrcmc-acasd,
uupd ddnsa nu a|crg.
Curgc |aprc|c din ugcr
Ca un ipor, un izvor,
Si l|orica i-a srrdns |ujcr,
l-a pus sarca in ooor.
\i(c|ua \iorica
Sa|rd, sa|rd sprc oordci,
Si |cri(a mca l|orica
luprd, |uprd dc curmci,
Amdndoud-a|carg`, a|cargd.
una-n o|id, |a dumicar,
A|ra prindc, va sd spargd
ugcru| cc i-am |dsar.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
'
lar Brdndua |ingc p-una
Si |a a|ra card o|dnd,
Coarnc|c ii sunr ca |una,
lc mdngdic ror mugind.
Cdnd Ziori|d sc dcrcaprd,
Bag vi(caua in cc|ar,
Si l|orica-n prisp-arcaprd
Cu Brdndua pc vdcar.
Am vdndur pc |a urdgaicd
uoi juncu(i rrai prin inc|,
lini ca rocnia dc cniraicd,
S-asrd-iarnd un vi(c|.
P-amdndoud ca nc (inc,
Fa ni-i singuru| vcnir
la oricc ncvoic vinc -
O, nu-i ccrc(i icrodrir!
Buci umu|,
Paiis, 18S7, ni. 4 (12 IV).
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'!
L RCMNl
I
ucrcaprd-(i, Romdnic, orgo|iu| srrdoun,
Cd iard sund ora, i gcniu| cc| oun
Sd imo|c inccpur-a pc ror pdmdnru| rdu.
uanuou-i rupc vd|u i jugu| sdu cc| grcu,
ln Fuxin rdsu||d ca un imcns izvor,
Cu parru ora(c |uprd s-ajungd |a Bos|or.
Si pc Carpa(i s-ardicd odrrdnu| uria,
Cc doarmc, dc sunr scco|i, pc vccniu| sdu |dca.
F gcniu| uacici, c zcu| rurc|ar
Cc, din ruinc-a|undc, a| uacici norar
Sc scoa|d sd mdsoarc ,c-un mi|ion dc pai"
1
,
Sd vazd dc curg ||uvii p-anridc|uvi |dgai,
Frcrnc sanrinc|c, mcni(i a oco|i
Tiranii mun(i Basrarnici, Mar( undc sc ivi
Pcnrru inrdia oard. Acvi|a, rrcsdrind,
\cdc pc Soarc-Mirra cd-i card surdzdnd...
II
Oprcrc, Soarc-Mirra! Aci |u rcmp|u rdu
Cc| marc i rcrioi|, i Cocnconu| grcu,
Si zaraoii-rcrcii, i dacii pi|ca(i,
uiscipo|ii |ui Zamo|x, pioii sdi jura(i!...
Privcrc asrc |c(c pdr|irc dc durcri,
Acopcrind cu rrcn(c s|doirc mddu|dri,
lcind dc prin oordcic a|undc in pdmdnr,
Ca |iarc|c sd|oarcci! Rosrcrc un cuvdnr,
1
Eutiop., Brcviarium nisroriac Romanac, lib. VIII, II.
Sextus Rulus, Brcviarium dc vicroriis cr provinciis, VIII (n.
a.).
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
'"
Numcrc-|c srrdounii. pc ucccoa|, Traian,
lon A(an, Buri|d, Corvin, Minai, Src|an,
Zi voroa. Libeitate! cdrdnd in |a(a |or,
Si vci vcdca indard pc marc|c popor!
\ci rccunoarc, Soarc, dacd romdnii vin
uin |iicc|c |ui Zamo|x i |iii |ui Cuirin,
uc c poporu-acc|a cc pc uanuo jura,
Pornind |a odrd|ic. ,uc nu va rrium|a,
Sd nu-i mai vazd (ara!"
1
\czi dc po(i scmui
Asrc mdrc(c |c(c, cc rdu| cninui,
Cu-di dc odru pc Ciru, uaric, lisimac,
Pc li|ip -A|cxandru, privcrc-i dc sc rrag
uin uromincr i Sarmis, din ucccoa| cc| orav,
Tcrioi| Romii, carc, dccdr a cddca sc|av,
Bdu cu cupa p|ind vcninu| prcgdrir.
O! Nu, nu zicc, Soarc, cd dacii au picrir!...
Mai |ungd vcsc|ic nu s-a sdroar in vcci
Ca |a concuisra
2
dacd. ,O surd doudzcci
Si rrci dc zi|c Roma, in jocuri, sdrodrori,
Zccimi dc mii dc mor(i, a|ci g|adiarori,
Si |iarc di|crirc |a unsprczccc mii".
Ardr crau dc groaznici ai |ui Zamo|xc |ii!
Fi sc-n|rd(ird numai cu-ai |umii srdpdni,
Si dacii i romanii ndscurd pc romdni.
III
Ncpicriroarc ginrd cc i-a apropiar
Cc-avu mai marc-n sinc poporu| impdrar
Si dacu| cc| rcrioi| carc ,nu sc rcmca
u-a|r dccdr numai ccru| pc c| dc va cddca".
1
Junius-PLilaigyiius. Ccorg., II (n. a.).
2
Concuisrd cuceiiie.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'#
Ncam carc niciodard nu |dsa un momcnr
ldr-a |upra sd |ic |iocr, indcpcndcnr.
Bdru ardrca ginrc, cc a |c numdra
S-ar osrcni i minrca a mai |c rccira.
Oricdnd i ori cu cinc romdnu| sc odru,
Pc cdnd cra c| |iocr, ruinca nu avu.
u-ajunsc, prin sisrcmu| unci uori rooii,
Sd-i uirc cxisrcn(a, rradi(ii|c vii
Cc crcsc in gcncra(ii prin mu|rc rccirdri
Si nc rransmir rorcnrc a ouni|or purcri,
ldcdnd croi pdrin(ii, srrdounii uriai,
Carc, p|anra(i pc ccruri, privcsc ai norri pai
Si (in in vcci poporu|, impins d-a| sdu rrccur,
Sd |runrc viiroru|, d-ajunsc asr popor
Prin |unga jc|uirc, prin |ipsd, cninuiri,
\ic|cana dczarmarc -ardrca injosiri
ldcurc cniar d-accia cc-odard-| invira,
u-ajunsc-n asrd srarc, Soarc, nu rc mira.
Adcsca, un nor numai in |a(d-(i s-a ivir
Si roar-a ra sp|cndoarc sc parc c-a picrir.
S-au |osr i rimpi d-accia, cdnd iarna grcu grin(a,
ln carc-uirasc |umca cniar cxisrcn(a ra.
Tu insd cri acc|ai, i acni|onii rrcc,
Azuru| rc arard i vic(i|c sc-nrrcc,
uin p|anra suomarind i pdnd |a crou,
Sd vic sd admirc sp|cndoarca ra din nou.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
'$
IV
lara|d |usc ziua in carc pronun(d
Minai accsr scrvagiu, i-n c| ii ingropd
Si ncamu|, i pdmdnru|, i-nrinsc ncgru| vd|
Pc roard Romdnia! u-arunci accsr Baoc|
uc gin(i|c oaroarc, i umi|in(a grca,
Si ncpdsarca crudd, i ciocoimca rca.
V
Ca ||oarca ncumorird suo ccru| arzdror,
lcmcic ncncd|zird dc rdndru| amor,
Copi| pc carc muma dc |oc n-a mdngdiar,
Aa poporu| carc rrccuru| i-a uirar
Sc uird imprcjuru-i i vcdc ror srrdin,
li picrdc conriin(a i sc indurd-n cnin,
Cd-n |ipsd dc iuoirc i-n vcci in rraiu| rdu,
Omu| dcvinc |iard, uirdnd i uumnczcu,
Si (ard, i |ami|ii, uirdnd i cniar pc c|.
uirarca-i ncriin(d, ncriind nu po(i iuoi,
Si nciuoind nu apcri, nu rc-apcri, nu vci |i.
VI
uc |a Minai incoacc in darn ai |uminar,
Mdrc(c Soarc, (ara! ln darn ai rcvdrsar
A ra cd|durd du|cc p-asr rodiror pdmdnr!
Sc vdicrau pdrin(ii, c|ipcau cdrc-un momcnr,
uar dcmonu| urgici ccru| dc ror o|oca,
Si rdu|, in |argi undc, pc parric vdrsa.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'%
Mana|u|
1
|drd |ricd sc ndpusrca ruroar,
Ncam(u|, vrdjmau| Romci, dc |oamc |cinar,
Crcc, (aru anricrisru|, rupca, ncpcdcpsi(i,
Si (ard -individc, dc |iocrrd(i |ipsi(i.
Pc sc|av in jc|uirc |csnc i| po(i mdna
Sd pradc i s-omoarc, dar ins-a apdra
Onoarca |ui i (ara, un sc|av nu va purca,
Si sc|av cra romdnu| cdnd a|ru i| odrca.
Bunu| |ugca din (ard, i |iii ci, rcoc|i,
li spccu|au onoarca |a pc(irori vic|cni.
Sunr rimpi cdnd nu mai poarc nici cniar Minai cc|
Brav!
Cdci parric nu csrc undc poporu-i sc|av!
uar vinc o idcc cc popo|ii adopr,
un lazdr i un Tudor, un parruzcci i opr
luccrc ca un |u|gcr in ncamu| adormir,
ucrcaprd |crargia, i iard-| mdnruir.
ldo|u| cc picrisc, Parria, c pc ccr,
Si cu|ru| ci, in inimi, prinrr-un divin misrcr,
Rcvarsd in rorcnrc crcdin(d i amor.
Zamoi|a dcodard o vczi a invo|ra
Cdnd raza ra cca du|cc sprc ddnsa va cdra.
VII
O, cdr cri dc |rumoasd i jund, (ara mca!
Bruncrd pdrdsird cc rdu| cninuia!
O, ranc|c dc |iarc i(i sunr dc ror addnci.
Tc-au cninuir cump|i(ii pc cdr ai |osr pc ordnci!..
1
Mana| (rurc.) soldat tuic.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
'&
.....................................................................
Tc scoa|d in picioarc, vorocrc-n g|asu| rdu,
\orocrc |drd rcamd, c-ascu|rd uumnczcu!
A(inrd-i i-i ingnca(d dacd-(i mai vin |ingdi,
Mdravi |drd onoarc, ccva p|dri(i ca|di
Si-or vrca sd-(i ccard mdna pc carc au rrddar.
liica Romii ori ia popo|, ori va sdngc dc-mpdrar.
Zcsrrca ci acum c marc, srcma i s-a |cgiuir,
liii ci acum sunr |iocri, ora(c|c s-au inmu|(ir.
VIII
Punc(i aprc zdcdroarc dc Cornar i urdgdani
Si inrindc(i masd |ungd pc pdrdu| din locani!
Punc(i Acvi|a i uru |dngd |ancca |ui Cuirin,
Mar( i Ccrcs nc prorcgc! ump|c(i cupc|c cu vin!
lic una Romdnia i ror |iu| ci romdn!!!
Prin(i |arini! Rcgina jund va un so(, nu un srdpdn!
Paiis, 1S apiilie, 18S6
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
''
Romdnia,
18S7, ni. 34 (6 VIII).
l N\Zl l LE
(liagment)
IV
SLHCRL
Bicc|c imi crapd pic|ca,
ucgcr go| pc scu( dc gnca(d...
F dcparrc incd scnc|ca,
Si-s ||dmdnd i |drd via(d!...
lnrrc o|anc ca |uioru,
lnrrc muzici i |dc|ii,
\oi vd oarc(i cu picioru,
udn(ui(i pc ranc vii.
Tragc(i dan( pc rana noasrrd,
Noi (ipdm, voi ninora(i!
Nu sunrcm dc |cgca voasrrd!
uc oani nu vd sdrura(i!
O, so(ia-mi c srdrpird
Suor o crosnic
1
dc |cmnc
ln nordii, i vinc(ird
Carnca-mi d-a oicc|or scmnc!
Copi|aii-mi p|dng acasd,
Bou|canii mi-au murir,
N-a rdmas romdn in p|asd,
Munca pc cdmp nc-a picrir.
1
Crosnic povai.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C

Pdnd cdnd din asrd pdinc


Cc sudoarca mca producc,
Nici un pic mdcar pc mdinc
Romdnau| sd n-apucc!
Asrc no|dc aurirc
lmouioa-vor ror srrdin?
S-asrc dca|uri invcrzirc
Pcnrru ddnsu| varsd vin?
ldna oi(c|or mc|c
Pcnrru c| sc roarcc-n ddrsrd?
S-oi rdoda cu mu|r in pic|c,
Si|a |ic-mi |drd vdrsrd?
Su||cru| mai am in oasc -
Pc ddnsu|, s|inrc, md jur
Cd-n pa|arc|c |rumoasc
Cniar |a g|asu-(i voi |i dur!
uc cinci ani sa|anoric!
Trag cu picpru-n jug ca vird
\arra mi-a rdmas pusric,
S-incd-mi ccr ciocoii mird!
O, ooicri cu noi d-un sdngc,
\oivozi|or pdmdnrcni,
\oi rddc(i i (ara p|dngc
uc |a munrc |a od|rcni!
liica voasrrd, cca nevast,
Sc go|crc |a oaroar,
Si cu ddnsu| coasrd-n coasrd,
Joacd, ocard dc rovar.
Cniar odroaru pc so(ic
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A

Si-o rrimirc |a srrdin


Sd-i aducd din nordic
un nian
1
, un posr, un cin
2
.
Juni posadnici
8
- a|ivanra!
4
Cu zu|u|ii nd|dciu,
li vdnd rrupu i amanra
la mana| oaiougiuc
5
,
Si pdrin(i cu ndrci cdnirc
Si dc ooa|c scni|odi(i,
Mumc|c su|cmcnirc
Si cu din(ii inncgri(i,
]in vcriga,-i rdd |a ud,
Si od|oi, ascu|r su||dnd
Ncam(u na|r, zodrcir-mdrud,
P-un sdn rincrc| gcmdnd.
N-avc(i (ard, n-avc(i |cgc,
N-avc(i inimd-omcncascd!
lnrrc voi, n-avcm cc-a|cgc -
Piard oras|a ooicrcascd!
Si dc c |ara|irarc
Sd avcm srdpdniror.
\ic din srrdindrarc
Sd vd oagc in popor!
Paiis, 18S4
1
Nian decoia(ie
2
Cin iang.
3
Posadnic deslinat.
4
A|ivanra! exclama(ie iionic.
S
Baidugiuc (vaiiant pentiu basbuzuc)
nume puitat de voluntaiii tuici din tiupele
neiegulate.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C

PCSTRCF
\oi, cc srrccura(i (dn(aru|
Si cdmi|a ingni(i(i,
Cc-n ocni nu vd vcdc(i paru|
S-un pai pc a|(ii zdri(i,
lingdi dc pc |a domnic
Si amoi(ioi pigmci!
lrdni(i ror din ca|omnic!
Tarru|i|or! larisci!
\oi, cc-mi vcnina(i cxi|u|,
\oi, mai cruzi i mai oaroari
uccdr cci cc-mi iau cdminu|,
]ara, muma, |ra(i, surori,
\oi, cu carc-n curd(ic,
M-am scu|ar sprc a |upra
Pcnrru asrd Romdnic
Cc ciocoii o rrdda!
Spunc(i - dc avc(i crcdin(d
Cdr grdunrc dc murar
ln cc-a(i jurar - c |iin(d
Carc-n asr cxi| amar,
Cu mai mu|rd odrod(ic
Ca minc a su|crir?
ln|runrar-am cu mdndric
Rc|c|c cc m-au izoir?
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!
Mi-a(i surprins vro ncvoin(d?
umi|iru-m-am |a rdi?
Sovdir-am in crcdin(d?
A|crgar-am |a ca|di,
la ca|dii (drii mc|c...
la ciocoi? - ln orc grc|c,
Cdnd nccazuri|c curg
Cu ooa|c, cu sdrdcic,
Cu so(ia su|crind,
Cu ura, cu ca|omnia
ln umord-mi in vcci grin(dnd,
Spunc(i! - carc sc a|cgc? -
Pdrdsir-am asr srindard?
Mi-am cd|car cu a mca |cgc
Ca aposro|, sau ca oard?
uar principuri voi nu ccrc(i,
\oi cdra(i un parrizan
la amoi(ia cc mcrgc(i,
Ca|ca rrasd dc saran.
Paiis, 18S6
Poczii - Rcnarcrca Romdnici,
Paiis, 18S7.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"
PEDEPS C MCRTE

I
Ccmca poporu-n currca pa|aru|ui drcprd(ii.
Fra o zi dc augusr, i gura rdurd(ii
Scrdnca, sc scni|odca,
\oind sd |crc moarrca. Sc|ipca-nrrc din(i mdnia,
P|dngca, rdnjca scnidoa|d, dar nu icca, pusria,
Cdci |cgca o oprca.
O sa|d |arg inrinsd i-n rou imordcard
li rds|rdngca co|oarca prin raza sdngcrard,
Co|oarca dc rarrar,
Pc scarocdc|c |c(c, odrrdnc i zodrcirc,
P|ccarc cdrrc picpruri, cu |run(i|c-ncrc(irc,
]inrdnd un acr oaroar.
P-un jc( ascuns sra unu| cc a-nscmnar pdcaru|
Pc-a inimii icoand. ounav, c-un ocni, spurcaru|
Rdnjca rdnjir uscar.
Cu cap dc cucuvaic, cu gncarc miruirc,
Cu ocniu| rras in sric|c, in sric|c indoirc,
Cniora pc vinovar.

Piotestaie contia pedepsei cu moaite, scoas din legile (iii


piin Regulamentul Oiganic, edi(iunea ntia, si intiodus iaisi,
clandestin, piin a doua edi(iune a Regulamentului Oiganic.
Poitietul piesedintelui Divanului ciiminal este n stiola caie
ncepe:
,P-un }e( ascuns sta unul' etc. Cunoscut liind piin aceast stiol,
e de piisos s-l mai numim (n. a. Cu piile}ul ultimei publicii a
poeziei n Trompcra Carpa(i|or, 1872).
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#
uup-amu(irca |ungd cirird, mai cirird,
li mai cdrard-n oarod, gdndird, mai oprird -
Sc scoa|-d| inscmnar
Si-nccpc sd vorocascd. - ,Boicri! Fu zic sd moard,
Sd moard vinovaru|, cdci moarrca in|ioard
Si rrcoui pi|dc-n srar.
Cdndi(i c-avcm i su||cr! Sd |accm rdzounarc.
O ccrc omordru|, o ccrc-n gura marc,
O ccrc din mormdnr.
Pcdcapsa o dd |cgca ca sd sc corccrczc
Acc| cc |acc crima - ca sd sc indrcprczc.
Fu nu vorocsc in vdnr.
Fu nu sunr dc pdrcrca acc|ui Bccaria,
Fu riu cc sc cuvinc, nu-mi p|acc ||ccdria
lui domnu| Monrcscniu,
lamarrinc, lugo, aizcci dinrr-o socicrarc.
uc-mi scapd-omordroru|, cu voi, dupd drcprarc,
Sd-| osdndcsc in |iu."
II
Pd|ir dc o durcrc addncd, ncmpdcard,
Pc carc-o dd spcran(a cdnd csrc inc|ard,
Crcird-nrr-a| sdu p|an,
Sc dooora pc |iarc, ||dmdnd, in oaioncrc,
Cu mddu|dri rdnirc, cu coarc|c-nrrc spcrc,
un oicr uirar (igan!
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$
Sc c|drina dc ooa|d, dc crudd dispcrarc.
Cdnd nordrdrca mor(ii cirird-n adunarc,
Su||arca-i sc curmd.
Copii, so(ic, mumd, dc |oc i sc ivird.
Sc-mp|crici sd cazd, da-n spdngi i| sprijinird
Si iar sc inrrcmd.
III
Cdndi(i voi |a durcrc? gdndi(i voi vrc odard
Cd i (iganu| dsra c so(, c i c| rard,
\a |i iuoind ccva?
Sc a||d i inrr-insu| dorin(a-nainrdrii,
Cdci |irca nu a dar-o-n vcci numai purcrii,
F-n om, narura sa.
Cum vrc(i voi ca (iganu|, cc-n nu|d sc rdrarc,
Cdnd vcdc |iocrrarca a |ii|or cc-o narc,
A ncamu|ui sdu ror,
A |ui i a so(ici, cdnd ric c-o sd |ic
u-aci-nainrc |iocr, asupra-i nu-i sc|avic,
Srdpdnii nu mai por,
\a |i srdpdn pc rimpu-i, va rddc cu narura,
S-o oucura dc munca-i i va sim(i cd|dura
Cc domnu| a sddir
ln sdnu| dc |ami|ii, in voroa asra. rard!
Sd |ic surd |a roarc? narura |ui srricard,
Cdndi(i cd s-a rdcir?
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%
F crudd, crudd |cgca cc-apasd i srrivcrc
Cdndirca zcird(ii, misrcr cc cdrmuicrc
Marcric i spirir i |acc dc sunrcm!
Amor i |iocrrarc sunr |cgca providcn(ci,
Sunr osia narurii, i cin` |c ia |iin(ci -
urgic! Anarcm!
Srarisrica dc crimc nu poarc sd v-ararc -
Pc cdnd odnruia rdu| pc om, socicrarc,
Opincd i ooicr,
ln zi|c dc rorrurd, dc (cpc, sugrumarc?
Si cdnd cra mai oinc. in vrcmi|c oaroarc,
Sau azi cdnd nu s-omoard, cdnd n-avcm nici ncngncr?
Cdndi(i |a insriru(ii, |a co|i, innooi|arc,
la in|csnirca vic(ii, |-a (drii dcsru|arc,
S-aruncca s-a srdrpir
Si crima, i no(ia. F vi(iu| in prdvi|i,
u-aci sc narc rdu|. Curma(i accsrc srdvi|i
Cc rcvo|rcazd omu| i cc| mai |inirir.
S-apoi (iganu| dsra c |ucru, c avcrc,
Propricrarca voasrrd, c| nu c in cddcrc
Sd judccc ca omu|, nu poarc a gdndi,
F vird orurd. n-arc nici drcpr, nici daroric,
lncu|r ca dooirocu| cc parc in pusric,
Si prdvi|i|c voasrrc nu por a-| osdndi.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&
Cdnd |acc vira moarrc o osdndi(i sd moard?
F| a privir ciocoiu| cum oarc i doooard,
ldsdnd pc zi|c mor(ii (iganii cc-i roocrc -
Si nu sc |acc vorod. l-au dar dc odur oinc,
l-au dar o armd-n mdnd, cdnd nu cra in sinc,
l-au zis. ,Omoard-(i gddca i cu rc ocrorcsc.
Tu mdinc vci |i |iocr, cu copi|aii-n pacc,
l(i dau dc cnc|ruia|d, i(i dau oricc-(i va p|acc,
Tc-oi |acc ncgusror,
Tc-oi |acc om pc |umc, iar a|r|c| - vai dc rinc!
Acum dar a|cgc-(i ca cc-ai voi mai oinc.
S-omori sau sd rc-omor?"
\oi osdndi(i (iganu| cc, ocar d-a |ui dorin(d,
A sdvdrir o crimd. Cdndi(i, in conriin(d,
Cinc csrc mai mic|.
]iganu| cc omoard, omoard a da via(d
Si |ui i scmin(ici - sau voi carii, dc gnca(d,
Cd|cdnd i insriru(ii, i| omord(i pc c|?
\oi osdndi(i o crimd |dcurd in oc(ic,
ln dispcra(ii crudc, in parimi, in mdnic,
Cdnd omu| c ncoun,
S-apoi, cu sdngc rccc, in oinc, |cricirc,
Ncmpini dc |oc dc parimi, srriga(i c-o g|dsuirc
C moi(ii si izbun?
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'
Srriga(i. sd moard omu|! Sd moard-n agonic!
\d ducc(i |a oiscrici? Nu-i asra oaroaric,
Sd |i(i ncicrrdrori?
Cdrmuirori ai (drii i ai socicrd(ii,
Fxcmp|c-ai rdzoundrii i ai mora|ird(ii?
Cniar voi omordrori?
Si undc sc s|drcrc accasrd rdzounarc
uupd principu| vosrru? gdndi(i voi o-mpdcarc
ln |iii cc rrdicsc?
\oi singuri da(i cxcmp|u i-i invira(i |a urd,
ucscnidc(i rand noud prin noud |ovirurd,
ua(i sdngc dc privcsc.
Cdnd zicc(i voroa. moarrc! Sim(i(i oari cum viorcazd
ln mumd, |ii, pricrcni cc p|dng i sdngcrcazd,
\cdc(i-i srdnd |a por(i
Cu guri|c in acr, cu ocnii |drd via(d,
Cu ora(c|c sprc ccruri, ii rrcc sudori dc gnca(d,
\cdc(i? Fi sunr mai mor(i!
\oicri sd dai cxcmp|u, -omori un om cc p|dngc!
\oi(i sd-mo|dnzi(i rigrii, i ii nrdni(i cu sdngc!
\oi(i a-i corccra -
Si indcmna(i |a crimc! - O! cu orura|irarca
Nu sc civi|izcazd dc |oc socicrarca,
Cdci crima narc crimd, i crima n-o-nccra.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C

Ardrca mi|ioanc cc da(i pc |a po|i(ii,


la rcmni(i i |a paznici, |a dorooan(i, mi|i(ii,
l-ardrca ndscociri,
Nu por ca sd vd scapc dc asrd oaroaric?
Nu por sd (ic omu| ncoun, sau in mdnic,
uc rc|c|c-i porniri?
IV
Mu|(imca s-adunasc ca-n zi dc sdrodroarc.
Fra o zi scnind, cra mdrc(u| soarc
Ajuns in cu|mca sa.
Juca pc cdmp copiii, mu|(imca |dcca g|umc,
Si|cau i drcgdrorii (iganu| sd sugrumc -
uar gddc nu cra.
Pu(in, i dorooan(ii un a|r (igan gdsird,
l-aduscrd in oicc, i-n oicc i| si|ird
Sd-nvc(c-a sugruma.
Cdnd sc-nd|(d (iganu| sd scapc dc rooic,
Rdcncau i |ii, i rudc, rdcnca a |ui so(ic
Si so(u| ii cncma.
Cdzu dc rrci ori roou| din rrcangu| in|amici,
\dzu dc rrci ori moarrca in munca agonici.
Zoicra |drd purcri.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A

Mugca-nccar in sdngc, cu ocnii scoi a|ard,


Sc zvdrco|ca ca arpc i sc zour|ca ca |iard
Marriru| in durcri.
Poporu|, p|in dc scdrod, in groaza |ui cca marc,
Fra uimir dc spaimd, i |drd rdsu||arc
lugca ncconrcnir.
Privc|irca accasra c| nu o mai vdzusc
lncd dc cdnd cu rurcii. uc mu|r nu sc produsc
Rcvisra
1
dc-ngrozir.
V
Buzdu| oprca nop(ii, spunca d-o grozdvic,
P|dngca pc undc |una, i cdinii pc cdmpic
ur|au ncinccrar.
A doua zi, in acr, pc |inirc, rdcoarc,
Sra, vdndr ca porumoa, cu ocnii a|oi in soarc,
]iganu| spdnzurar.
Poczii - Na(iona|c,
Paiis, 18S7.
1
Rcvisrd aici: spectacol.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C

CLCSL
I
On! |cga(i pcnrru vccic
uc pdmdnru| undc srdm,
P|drim vccinicd cniric
Si pc apa carc ocm.
Nu avcm nimic a| nosrru,
Tor in prcajmd c srrdin!
\cnim rup(i din |ucru| vosrru
Si ddm pcsrc-a| |ipsci cnin.
Ca un dooiroc dc muncd,
Ca copacu| rodiror,
Ca rodirca dinrr-o |uncd
\oi privi(i pc munciror.
F| i |iii, i so(ic,
Bou|, vaca i vi(ci,
To(i sunr zcsrrc pc moic.
Rooi ai muncii, rooi ai ci.
Sunrc(i vcsc|i cdnd nc vindc(i
ln arcndd |a cocnin(i
1
!
Camdrd pc muncd prindc(i
Prunci|or dc |a pdrin(i!
Bdrrdn, vdduvd, copi|u|
Munca-|c vd sunr darori,
Si sudoarca |or, suspinu|
\-aprind scrca dc comori.
1
Cocnin( ciocoi; giecotei.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!
uupd cc, prin asuprirc,
Sroarcc(i, ca propricrari,
\cni(i iar, ca srdpdnirc,
Ndscoci(i |a oiruri mari,
S-apoi v-acza(i pc jc(c
Jc|uind ca drcgdrori! -
Zgrip(ori cu-nrrcirc |c(c,
Jupui(i pc muncirori.
II
Noi |c sunrcm roar-avcrca,
Munca nc-o mdsor cum vor,
liii norri |-c purcrca,
S-asrc mdini, comoara |or.
Fi rrdicsc in nc|ucrarc,
Munca-nc dc zccc ani
Pun p-o naind dc purrarc,
P-un ospd(, cu ar|arani.
l-a |or jicni(c, grdnarc,
Ca p-a|oinc nc adun,
Cdnd sunr p|inc dc mdncarc,
uc ror cc-arc (ara oun,
Concsc musca, in|und u|ciu|,
Nc pun |um ca sd |ugim,
Fi iau micrca, noi oordciu|
Co| ca pa|ma iar gdsim.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"
III
u-asrdzi, munca-nc c-a noasrrd
S-o scnimodm pcnrru pdmdnr.
Mdnca(i voi (drdna voasrrd!
Munca noi n-o ddm in vdnr.
Si, dc vrc(i s-avc(i cuvdnru|,
uc vrc(i a vd domiri.
Fsrc-a| ora(u|ui pdmdnru|,
A-| |ucra, nu a-i rooi.
Pdinca, |icru| o rodcrc,
Tor cu |icru| nc-o pdsrrdm,
Fa c-a cc|ui cc-o munccrc,
Trdnrori|or n-o mai ddm.
\-am ccrur, dc mi|d, drcpru|
Cu rocmca|d inrrc |ra(i.
Nu vrc(i? Ni-| (incm cu picpru|,
Si vcni(i dc ni-| |ua(i!(
Paiis, 18S1, ianuaiie
Poczii-Na(iona|c,
Paiis, 18S7.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#
C |l GNC C
PRNCL S
L STT LlEERT|ll
lN ECRESTl
uirc, maicd, i surddc,
uirc, |iu| mcu iuoir!
Rdzi, cd ziua (i-c scnind,
Rdzi, cd via(a i(i c |ind!
uc srdpdni, cu oici dc gddc,
Nu, ru nu-i |i cninuir!
uu |a gurd i sdrurd
Asr oi|cr
1
, asr sdnr odor
Cc-(i dd drcpruri i drcprarca!
la(a ra c |iocrrarca,
Curcuocu dc zi p|dcurd
F srindardu| rrico|or.
O, doamnc! |iocr, oard,
liocr csrc |iu| mcu?
N-a sd sim(d c| rooia,
N-a sd sim(d rirania.
\ia(a rrisrd i amard,
\ia(a carc-am rrdir cu?
1
Biletul ce se emitea de comisia pentiu elibeiaiea
(iganiloi, n 1848, comisie din caie lcea paite si C.
Bolliac.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$
\czi ru, maicd, cc icoand!
Aa csrc uumnczcu.
Asra-i sdnra |iocrrarc
Srdnd i ddnd |a ro(i drcprarc!
Pc rirani i-a pus pc goand,
Nc-a sparr |an( i jugu| grcu.
Jurd-i, maic,-a ra guri(d
P-asr srindard, pc sdnu| mcu.
C-o s-o apcri ru |a marc,
C-o sd-i |ii un rcazcm rarc,
Sd-i dai via(d i crcdin(d,
C-o sd-(i |ic uumnczcu!
Parria, in |iocrrarc,
Cc rc |acc ccrd(can,
O sd vazd a| rdu sdngc
Cd (i-| vcri, cdnd s-o aringc
lcgca ci cc dd drcprarc,
Ca un nooi| pdmdnrcan.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%
Jur cu asrdzi pcnrru rinc,
Jur cu, maicd,-n |ocu| rdu!
Jurdmdnru-mi |ic-(i crczu|!
Asra |ic-(i ror oorczu|
Cc rc ducc-n ccr |a oinc,
Cc rc mdnruic dc rdu!
Jur sd aioi rccunorin(d
Cdrrc |ra(ii rdi romdni,
Cc rc scor azi din rooic,
Tc primcsc`n a |or |rd(ic,
uir-a noasrrd umi|in(d,
C-am |osr virc |a srdpdni.
Sd rrdiascd Romdnia
Cc nc ia in sdnu| ci!
Noi, cc nu cram in |cgc,
uin |ii |iocri nu nc-a|cgc,
C-a ucis dc vcci rooia
Si cump|i(ii |arisci!
1S iulie, 1848
Poczii-Na(iona|c,
Paiis, 18S7.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&
SE NSTE S SE FCE CML
(fiagment)
I
]iganu| i c|dcau|
Au |osr gdndirca mca.
Srdpdnu|, arcndau|
Si |cgca |or cca grca
Muza mi-au pus in do|iu.
Am rds un rds amar
\dzdnd acc|ai o|iu
ungdnd i pc rd|nar
S-a |ui propricrarc,
Rc|igia-nrdrind
O crudd-mpicrarc
Si iadu-ncurajind,
Roo cu srdpdnu| |rarc,
Srdnd in acc|ai ir,
Jurdnd |a-a|rar drcprarc,
Criji(i dinrr-un porir!
Nu c ncdomirirc,
Ci o crcdin(d rca,
Am zis, i mdnruirc
ln vcci nu vom avca,
u-om arcpra sd vic
Prin sdnrc prcdicdri. -
Oricc o |i, sd |ic!
Nc rrcouicsc |ucrdri,
Cdci popa c comp|icc
A| vccnii riranii,
S-oricdrc va s-cxp|icc
Nc-a|undd in rooii.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'
II
uc p-aruncca, o crcdin(d,
un cu|r marc, ncc|inrir,
ln inrrcaga mca |iin(d
Rdddcina i-a-nrdrir.
Si rooia, ioodgia,
uijma, c|aca, oiru| grcu,
uraci cd(i |ard rirania
Cu voia |ui uumnczcu,
Moarrca, ocna i rorrura,
Si podvada
1
dc-ngrozir,
lcsmc|c cc-mi cunosc ura,
lcsmc cdrc-am oiciuir -
lmi scrdncsc, sc pun in pdndd,
Mi-ardr pumnii ncnccrar,
Md amcrin( cu osdndd,
Md acuz dc aposrar
2
.
Si (iganu|, i c|dcau|,
Ncnccrar in umora mca,
Mi-ardr spcri|c crdparc,
liarc|c cc ii dooor,
Spun pc |ic-sa-n cur(i c-o oarc
Si ciocoii cd-i omor.
uc-nrrco o privigncroarc
Cc-o inspird in cdnrdri?
uc nu doarmc, cc o doarc?
1
Podvadd ciusie
impus.
2
Aposrar izvitiie.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C

P|dns c g|asu-i? uczmicrddri?


uc cc ouna-mi spunc rc|c
Si porumoii sc iuocsc?
Si ardrca pdsdrc|c
Cc ii spun cdnd ciripcsc?
uc inrrco zc|irii scara
u-undc vin i und` sc duc?
Pcnrru cc c crudd |iara?
l|ururii cum sc produc?
uc prc undc-i ia cd|dura
Accsr soarc-n vcci aprins?
Cinc-o |i (iind mdsura
ln accsr dccrr inrins?
Cinc-mpingc asrd oomod
Noaprca-n drum ardr dc |in?
Cc scrocazd asrd pompd
uc |ucca|cri in scnin?
Brdnduaua, diminca(a,
Cui surddc inrrc ziori?
Cinc a vopsir vcrdca(a?
uupc undc vin dri nori?
Micuncaua adorard
Pcnrru cc s-a voa|ar?
S-asrd rozd par|umard
lmporriva cui s-armar?
Cinc-nva(d rdndurica
Cum sd-i |acd un |oca? -
lmi srrig ||ori i pdsdrica.
- ,\czi-(i dc (igan, c|dca!"
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A

S-arunci muza-mi, dcsp|crird,


la o ud dc oordci,
Ccmc, cncamd umi|ird
Prunci cc rod md|ai dc mci,
Sau, pc |dng-o varrd-n |c(c
uc (igani cc n-au mdncar,
P|dngc |dng-o |rumusc(c
Cc oiciu| a s|diar.
uc vdz jund od|dioard
Cu ocni |impczi dc azur
Cd sc-m|ddic uoard
ln ooaua
1
dc samur,
\dz indar-o copi|i(d
O|rcncu(d cu ocni viu -
Numai srrcn(c-a ci |ori(d -
Cum o oarc un zapciu.
Md gdndcsc |a-ardrca rc|c,
la ard(i cump|i(i ciocoi
Cc-au vdzur zi|c|c mc|c
ldcdnd prdvi|i pcnrru noi!
Pc zc|iri imi vin suspinc
uc |a-ncniii cninui(i,
Si pc rdu|c( imi vinc
P|dnsu| cc|or jc|ui(i.
.........................................
Constantinopole, 20 maitie 18S0
Poczii-Na(iona|c,
Paiis, 18S7.
1
Boa blan puitat dup gt.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C

CNTEC CLTENESC
lc|co muicd, rdndurica
Nu mai poarc, mirurica,
Cd-i |rumoasd diminca(d,
Roua-i nasruri pc vcrdca(d
Si Zori|d-n rdsdrir
Joacd-n cdmpu| aurir.
P|cc, md duc |a d-di ciocoi
Cc-i oar joc i-i rdd dc noi.
lc|co muicd, |c|co doamnc!
Pruncu|c(ii-mi mor dc |oamc.
Mor in ]ara Romdncascd
Cca avurd, cca ccrcascd!
Codru| mdndru c-a-nvcrzir,
lrunza mi |-a-mpodooir,
Md duc sd pdndcsc ciocoi,
Cd prca mu|r ii rdd dc noi.
Cc |o|os d-aa cdmpic,
uc a (drii avu(ic,
C-aduc auru| cu sacii,
uacd parrc n-au sdracii!
Cd din no|da cc munccsc
Nici un ooo nu |o|oscsc,
Munccsc ror pcnrru ciocoi,
Copi|aii imi srau goi.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!
N-au cdmac, n-au mdncarc,
Cd i oiara md-sa n-arc.
N-arc-a roarcc, n-arc-a (csc,
Si din rrcn(c nu mai icsc.
Cd p|drcsc, p|drcsc, p|drcsc
Si nu mai md rd|uicsc.
Tor c-n p|ard |a ciocoi,
lumca nu c pcnrru noi.
lnrr-o zi nc-a ccrc doarc
P|ard p-acr i pc soarc.
Cd ccr vamd i cniric
Si p-a |iarci vizunic.
P|drcsc |ocu| dc oordci
Si n-am nici md|ai dc mci.
O, ciocoi, ciocoi, ciocoi,
Cc-am |i oar` dc vind noi!
Anu| ror in |ucru| vosrru,
N-avcm rimpu|c( a| nosrru.
P-o oi(d ccrc(i p|ard,
liindcd parc, |iindcd |ard.
Cdini ccrc(i sd vd ddm,
uc n-avcm, sd cumpdrdm.
Mai icrra(i-nc, ciocoi,
C-aoia pic|ca c pc noi.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"
Pdnd cdnd sd ddm in vard,
uoi copii imi dcgcrard,
Cd-i co|ioa ddrdmard,
Ccrga d-arcnda |uard.
uc gdrcajc am s|drir,
Si ciocoiu| |c-a scumpir.
O, ciocoi, ciocoi, ciocoi,
Cc nc |rigc(i, vai dc noi!
Cd p|drcsc i pcnrru varrd,
Pcnrr-un cdpdrdi dc piarrd,
Pcnrru ror cc c suo soarc,
C-a zis Crisr cd dacd moarc
| d-a |osr mai nccdjir,
F| c-n ccr mai |cricir.
Mai da(i ccr pc |a ciocoi
Si pdmdnr |a d-a|dc noi.
Crisru|c(c, mai ia-(i ccru|,
Cd nc rcocgcrc gcru|.
la-(i i ccru|, i cuvdnru|,
Si mai |asd-nc pdmdnru|.
ud-mi cdr poci mdcar a sra,
Capu| a mi-| rczima.
Mai du-n ccr i d-di ciocoi
Si mai iarrd-nc pc noi.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#
lc|co muicd, dac-a prindc
lo(omani d-di dc nc vindc,
lo(omani dc |a oiscrici,
u-di cc nc ror |ac |a prcdici,
Sd |c spui cc-a zis Crisros
Pc cdnd mi-(i umo|a pc jos
Si da |umca |a ciocoi
S-oprca ccru| pcnrru noi!
lc|co muicd, cucu| cdnrd!
\ard vcrdc, vard s|dnrd,
Codru|ui cd p|crc-i crcrc,
Pc voinic cd mi-(i umorcrc.
umora-i dcasd-n cdrpcni,
Sd m-acz |a un cori,
Sd pdndcsc |a d-di ciocoi,
Cd prca sunr spurca(i cu noi!
lc|co muicd, mdicu|i(d,
la dd-mi roanra pucu|i(d,
Cd dc an n-am mai cdrar-o
Si rugin-a |i mdncar-o,
Cd dc an n-am dar cu ca,
S-asra-i roar-avcrca mca.
Cd md duc |a d-di ciocoi
Cc-i oar joc i-i rdd dc noi.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$
Pucd |ungd gninruird,
uin rdzooaic doodndird,
Morcnirc dc |a rica,
Tica cc nu ria |rica.
Cd inrra in cdrja|di
Si da groazd-n pazvanr|di.
Tara n-avca p|ug i ooi,
Sc nrdnca dc |a ciocoi.
Porcri|c i caranc
li zicca ror cpitane.
Cdnd rdcnca, scorca vdpaic,
Nu-i sra nimcni in odraic.
F| mi-a zis cdnd a murir.
- ,Tc-am crcscur i rc-am iuoir!
Pun`rc-n pdndd |a ciocoi,
Cd ci nu sunr |ra(i cu noi."
lc|co muicd, cucu| cdnrd,
\oinic codru| s-avdnrd,
lrunza-i vcrdc i curard,
Parcd-mi vdz ncvasra |ard.
uar md duc voinic i viu
Si nu riu d-o sd mai viu,
C-o(omanii dc ciocoi
Or |i porcri dupc noi.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%
Cd ci |ur in ziua marc
ln uivan, in Adunarc,
ldrd |ricd dc rooic,
uc odraic, pucdric,
Cdci ci sunr privi|cgnia(i
Si dc prdvi|i apdra(i,
Bras|c rc|c dc ciocoi
Cc sug sdngc|c din noi.
Cdnd p|cca in naiducic,
Copi|aii i so(ic,
Cu odrrdna |or ounicd,
l| (inca p|dngdnd dc |ricd.
F| pc ro(i ii sdrura,
l|inra-n umdr -arunca,
Si, |udnd-o sprc \u|can,
Zicca-n |runzd pc Jian.
Poczii-Na(iona|c,
Paiis, 18S7.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&
Cl CCCl l Dl N RE\CL|l E
(fiagmente)
Num-opinca, sdrdcu(a,
Numai ca nu nc-a-nc|ar,
Numai ddnsa, ca, micu(a,
Numai ca nu nc-a rrddar,
uar ciocoii gu|cra(i
Sunr |a inimd spurca(i.
.........................................
Cd cu oinc-am spus, sdracu,
Fu v-am spus numaidccdr
Cd n-ai sd rc-mpaci cu dracu,
uc i-ai |acc oriicdr.
To(i ciocoii gu|cra(i
Sunr |a inimd spurca(i.
Ba c-om |acc, oa c-om drcgc,
Ba s-avcm i pc ooicr,
C-o |i oun dc-| vom a|cgc
Pin guvcrn, pin minisrcr.
uar ciocoii gu|cra(i
Au |osr, cum am zis, spurca(i.
Cd-nccpur-a |acc |rac(ii
S-a |cga pc opincari.
lnrr-o |und,-n rrci rcac(ii,
Nc-au scdpar di mdcc|ari.
Cd ciocoii gu|cra(i
Sunr |a inimd spurca(i.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'
Si noi ror cu cvangnc|ii
uin oa|conuri prcdicam,
Tor spuncam parascovcnii
Si-i icrram, nc impdcam,
uar ciocoii gu|cra(i,
Fi rdnjcau, cd-s rdu spurca(i.
..............................................
Toar-opinca-n pucdric,
To(i |cga(i, sdraci |ipi(i,
Zac in p|oaic pc gnimic,
Priocgcsc proscrii, goni(i,
lar ciocoii gu|cra(i
Rdd dc noi cd-i crcdcm |ra(i.
Num-opinca, sdrdcu(a,
Numai ca nu a |urar,
Numai ddnsa, ca, micu(a,
Numai ca nu a rrddar.
lar ciocoii gu|cra(i
Sunr spurca(i i vcnina(i.
Biasov, 1848, 10 decembiie
Poczii-Na(iona|c,
Paiis, 18S7.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!
HCLER Cl CCCl LCR
Cu cdr mcrgcm inainrc,
liocrrarca-nainrcazd
ud no|cra in ciocoi,
Tor ingdnd |a cuvinrc,
A cdrri nu mai curcazd -
Rdnjcsc cdnd nc vdd pc noi.
,loirc Poarra, Ausrria,
loirc consu|i, dip|oma(ii,
S|ugi in carc crcdc(i voi,
Cd sa|urd Romdnia,
Nc invir sd |im ca |ra(ii,
luoi(i, una inrrc noi."
,Sd |i(i ror in capu| (drii,
Sd |i(i ror in s|ujoc ounc,
Toarc |ic pcnrru voi.
li(i voi oo|du|-nainrdrii.
lcgi|c a |i mai ounc,
Num-ardra ccrcm noi."
,Sd rrdiascd Romdnia!
Sd rrdiascd |iocrrarca!
Nu mai sunr dc azi ciocoi."
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!
,Sd... rrdiascd... |a pusria!
li... cini... cga|irarca...
Cc zisci c-o sd |im noi?"
,Zi co|ca, cu voic p|ind.
Sd rrdiascd Romdnia!
Nu c noi i nu c voi."
,Md cam ccarc-o no|crind...
Am o co|icd, pusria!
Cc zisci c-o sd |im noi?"
,Srim cc-(i rrcouic, cocoanc,
Si dc rusc i no|crd,
Si dc cdrc avc(i voi.
Sau |a cocnii-vccni
1
orgoanc,
Sau, mdcar vrc o zavcrd,
sra-i |cac pcnrru ciocoi."
Bucuiesti, 3 iulie 1848
Poczii-Na(iona|c,
Paris, 1857.
1
Cocnii-vccni mezat.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!
EPl STCL
L D. K. . K.
Fi, pricrcnc, ia spunc-mi, din voiaj cc nc-ai adus.
Au, in (ard-(i ror acc|ai rc-ai inrors prccum rc-ai dus?
Ai adus vro manrc|icd, vro |ornicrd, vrun |ornion?
lnvd(ar-ai sd-(i |aci nainc dup-a| lran(ii |rumos ron?
lran(uzcrc invd(ar-ai cdr|ion(i sd-(i invdrrcri
Si, a l'imbesil, crdvara mai cu gias
2
sd porrivcri?
lnvd(ar-ai acca sric|d inrr-un ocni a o (inca,
A ocnia |rumos pc damc i-n ca|cacd a cdca?
lnvd(ar-ai dc sc cadc dc odard a inrra
ln sa|onu| undc-i ccrcu|, sau dc rrcouic-a cdra
A|rc ui mai indirccrc, -aci, |dr-a rc sim(i
Adunarca, cu inccru|, sd rc vazd a zdmoi?
lnvd(ar-ai dc sc cadc sau dc nu a sa|ura
la inrrarc, |a icirc - pd|dria a-(i |ura?
Srii, inrrdnd |a vrc o damd, cdnd mdnui va |i purrdnd,
Cum sd ccri ca o pisicd, i aoia din ocni rugdnd,
Mdnui(a sd-i go|cascd i apoi a-nainra,
C-o srrdnsoarc |in sim(ird |rumos a i-o sdrura?
, M q v r i r u 0 r p o o r o i ,
t o p o o i t o p o o ,
t p o o o t o p o o i ,
i i r i p o o u p o ! '
H . z o t o
1
1
,Nu libeiele idei, liumoasele, vinul,
vinul si liumoasele cnt tu, liia mea de aui!'
P. Sutzos (gr.)
2
Cras (|r. Crdcc) gia(ie.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!!
uar cdnd vci voroi cu ddnsa, invd(ar-ai cum sd srai,
Cum sd joci prin gcand ocnii i ca cc miros sd ai?
Picpru| rrcoui scos a|ard, dosu| dar mai inapoi,
Picioru| drcpr inainrc i p-d| srdng sd-| incovoi,
Pd|dria-n mdna srdngd, mdna drcaprd-nrr-un ouron,
Asrca, crcz, vor cxcrsarc pdn-a nu inrra-n sa|on.
Ai odgar i ru dc scamd, cdnd cu dama vci mdnca,
Cum s-o-ndopi pc ror minuru|, asicra
1
a-i scnimoa,
Cum sd-i rorni i vin, i apd sprc a nu sc osrcni,
Si cu roard-moucdrura, s-o-nrrcoi cum sc mu|(umi?
Cca dc gintilom dcvizd rii acum a comoina
Si pc vizicra voasrrd cdrc crcsrc a sdpa?
Srii cc inscmncazd. noud, caprc, asc, cinci i rrci?
Srii cdnd rrcouic piczic i cdnd drcprc sd |c-ncnci?
uar coroana dc dasupra, cdnd va |i dc prin(, cd(i co|(i
O sd aiod? uar dc ducd, dc oaroni, dc con(i, vicon(i?
Cu un cuvdnr, spunc-mi. tonul, Leialdic-ai invd(ar
ln accasrd |ungd ca|c pc pdmdnr civi|izar?
A! dar cri ru om d-accia? Mic-mi parc cd rc-auz
ldcdnd pasuri mari pdn casd, cdnd pc gdnduri, cdnd
con|uz.
Sd-mi spui c-arc Fng|ircra maini, prdvi|i -asr vcnir,
Cana|uri, drumuri curarc i comcrciu| in||orir.
O sd-mi spui c-au insrirururi, co|i i |dorici, n-au
ccnzuri,
Si cd ro(i munccsc p-aco|o, nu sc p|imod in rrdsuri,
O sd-mi spui cum cd in lran(a iard cc s-a mai ivir,
Si cd-n Camcra d-aco|o iard cc s-a mai voroir.
1
Asicrd (|r. assicrrc) lailuiie.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!"
Cum cd sunr (dranii norri asupri(i i ncnvd(a(i
Si cd nici cd au sd |ic ocrori(i sau apdra(i...
Si o sd rc-aprinzi cu-nccru|, sd rc-nrinzi |a asr cuvdnr,
Sd rosrcri dcarrc voroc, sd azvdr|i cuvinrc-n vdnr,
C-ar |i adicd mij|oacc i ci via(a a-i vcdca,
Ncamu| ooicrcsc sd scazd, privi|cgiu| a cddca,
S-avcm |cgi i co|i ca |umca, i rcarru, i ripar,
Sd-nccrczc -asrd ooa|d dc panarnic, dc pirar.
\oi sunrc(i dc vrajod oamcni, ro(i sunrc(i din Cdmpincni.
\oi a(i mcrira, grdmadd, s-o porni(i |a Migineni.
Asrca-s voroc dc un nooi|? Ai ru sdngc ooicrcsc?
Tu, parc c-ai |i opincd. cri din ncamu rumdncsc!
Auzi cd sd aiod drcpruri un mojic, un opincai,
Rumdnoiu| dc |a (ard, munciroru| - un p|ugar!
Mdinc-i zicc cd sc cadc i in Camcrd sd-| oagi,
Si sd cazd cu ooicrii cdnd vorocsc dcsprc iooagi!
Tu, d-ai |i prccum sc cadc, ca cocon si ca boiei,
Fra sd aioi srarc asrdzi i poarc i minisrcr.
lui comandir in orirc, inrdi avui cscadron
Si pd urmd, dupd asra, comandai oara|ion.
Si inrdi, i mai |a urmd, ru imo|ai ror cu cuvdnr
Sd invc(i pd so|dar slu}ba: nici o coasrd nu i-ai |rdnr,
Nu i-ai dcz|ipir urccnc, n-ai scos ocni, dc pdr n-ai rras,
Nici mdcar cu bobinace nu |-ai ciocdnir in nas.
un osra, cdnd va sd oard, nu dd doudzcci i cinci,
Srrigd. ,To(i undr-o|i(crii! ua(i pdnd vc(i da pd ordnci,
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!#
So|daru|ui mdncd-i nrana, |ca|a, nu-i da nici mondir,
ud-i dc muncd, dd-i odraic, dc cri zdravdn comandir,
Numai munca i odraia (inc-n |rdu pd un so|dar,
Cdr i| (ii ||dmdnd i-n muncd, nu rc rcmi dc rcvo|rar!"
lui ispravnic |a Brdi|a, |a un porr cc| mai |rumos,
lavorar i p|drir oinc, cu spcran(c sprc |o|os,
uar, -aci ror inddrdrnic. Tu vrcai a adminisrra
uupd cum rczonu| ccrc, dupd conriin(a ra.
ud |a dracu conriin(a i rc-apucd dc cdrig!
lasd-rc dc propaganrd, |asd-rc dc cci cc srrig.
Cc-avcai ru dacd (dranu|, d-arcnda ndpdsruir,
l-a-nc|ar ncgu(droru| i ciocoiu| |-a cdznir,
Cd nu mai arc opincd, n-o sd aiod cc mdnca -
\ino-(i, omu|c,-n sim(irc! Asra nu c rrcaoa ra.
Nu-i aicca srdpdnirc? Nu sunr prdvi|i? nu c domn?
Nu c (ara o gidin? Fu md mir cum ru n-ai somn,
Cu|cd-rc i dormi in pacc suor accri |rumoi ru|ani,
lasd-(i pung-asra dcscnisd, cdci acuma p|oud oani,
Cum p|oua cdrna(i odard, srarca-(i |aci din |ucru mic,
Asrdzi c ror mcrcugu|. sd rii sd nu |aci nimic.
Cc-avcai ru s-oprcri porvada, sd nu |ai pc ncgusrori
Sd mdndncc sdprdmdna prori|or dc muncirori,
Sd srrici vccni|c-ooicciuri, sd pui a da indoir
Cd(i au jc|uir opinca? - Fri un om ncsocorir.
\oi sunrc(i vrdjmai ai (drii -ai ncamu|ui ooicrcsc,
\rc(i sd mojici(i noo|c(ca cinstit pd ca| domncsc.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!$
\oi v-a(i pus sd srrica(i |umca i sd spunc(i |a (dran
Cd c i c| om in |umc, doporrivd cu un oan,
\oi i oaroc vccni, |dsarc prin rimpi, cpoci... dar, sd rac,
Cdci avc(i naruri ciudarc, cc|c ounc nu vd p|ac.
Cc-ardra ncmu|(umirc! Cc nu|i(i! Cc ror srriga(i!
N-a(i avur cLiveiniseal? Nu sunrc(i inainra(i?
Carc a|(i, ardr dc rincri, ca voi au inainrar?
Cc voi(i sd |i(i? la spunc(i. Ncmu|(umiror! ingrar!
\rc(i sd |i(i ror cu cordonuri? uomni voi(i sd |i(i a|ci?
uar, sd mai voroim grcccrc ca sd nu |im in(c|ci.
Ti! k`csi rnc|is na gninis a|cndis? O, no! O, no!
A|os rna gnini a|cndis, a|os. To |scro cgo.
1
uar, dcsru| voroii in pi|dc, sd-i |dsdm |a uumnczcu,
O sd scnimo acuma ronu|. dsra nu c |c|u| mcu.
Tu crai pro|cr odard. imi spuncai c-ari monraniari
2
,
Cdnd |i sc va scoarc masca, o sd vdz cd sunr muari
8
.
Cc ciudard comoinarc! Sc opri cd-n minisrcr
O sd |ic o scnimoarc, i cd pdnd |a visrcr
O sd sc impar(d ranguri, i, iard-i, p|cca(i in jos,
To(i sc |capdd dc opincd ca a|(i Pcrrc dc Crisros.
Mi-a picrir oricc spcran(d, srrica(i sunrcm |oarrc rdu,
Nu-i Oorcascd Adunarc dc cdnd nu c uncniu| rdu.
Puo|ica pdrcrc incd pdn-acum nu s-a |ormar,
Pi|dc nu sunr, ripar nu c, ooicciu| c srricar -
1
Aceste voibe sunt zise de consolul Minciali, caie piezida la laceiea
Regulamentului Oiganic (n. a.). n tiaduceie: ,Ce! si tu viei s
devii domn? Alai, alai! Altul va deveni domn, altul. O stiu eu'
( g i . ) .
2
uc |a |r. monragnard muntean, denumiie dat giupei membiiloi
Conven(iunii, caie manilestau o pozi(ie iadical.
3
Muar (|r. moucnard) spion.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!%
Cc spcran(d dc-ndrcprarc purcm oard arcpra?
Sd privim |a ruinarc? Trcouic a nc dcrcpra.
Sd gdsim i noi vro armd, sau, cc| pu(in, un azi|.
Cc nc ingrozim ardra d-o gonirc, d-un cxi|?
Cc c asrd amu(irc? Pdnd cdnd sd |duddm
Tor ccca cc nu nc p|acc? Pdnd cdnd sd nc-nc|dm?
Cc| pu(in, o |aprd ound, sd-nccrdm a dc|dima,
Sd-nccrdm a-nrrcoa p-a|(ii cc c oinc-a |duda,
Sd-nvd(dm a |i ai norri, sd-nvd(dm a nc gdndi,
O sd picrdcm, o sd picrdcm, pdnd cdnd vom izodndi.
Sd pdim i noi cu |umca, avcm rimpu| ajuror.
Sd rim, cc| pu(in, a zicc. dsra-i oun judccdror,
sra csrc oun minisrru, dsra-i oun dc dcpurar,
sra poarc |i pro|csor, -dsrd|a|r un avocar.
Pdnd cdnd, ror din grdmadd, o sd rragcm |a noroc?
Pdnd cdnd, ca in odjcnii, sd n-a||dm a| nosrru |oc?
Pdnd cdnd cc a |osr rara sd |iu i cu, ncapdrar?
uacd rara |u dc rrcaod, i cu sunr un om srricar -
uacd rara, dinprorivd, |u om rdu i ricd|os,
Si cu am capacirarc, poci |i (drii dc |o|os,
Numai pcnrru asrd vind, cd c| n-a inainrar,
Trcouic ca cu din |ocu-mi sd |iu asrdzi dcpdrrar?
Sau, dacd a| mcu pdrinrc, prinrr-un cnip parricu|ar,
A purur sd-nainrczc suor un domn dc |a lanar,
Oard cu, carc aruncca incd nu cram ndscur,
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!&
Am a |ui indcmdnarc? Pcnrru roarc sunr |dcur?
Cc sunr asrc ranguri mu|rc, carc nu sc mai s|drcsc.
Con(ipisr, pirar -ardrca carc mai nu |c orodcsc,
\dz cd ics cdrc o mic pd ror anu-n sdrodrori,
Si, dc n-ci avca vrcunu, nu po(i nici sd rc insori.
F o ooa|d |ipicioasd cc s-a-nrins inrrc romdni,
Mai rdu i dccdr no|cra. |acc oamcnii pdgdni.
Sd dcspoaic ziua-n u|i(i, pdrin(ii omor pc |ii,
Ca sd morcncascd oanii - raxa unci scrddrii.
un scrdar, mdcar |a groapd, dccdr via(d |drd rang
Sd-i oprcri cd-| |aci panarnic i ii punc muma-n rrcang.
Carc oard c onoarca cc|or cc sc poroc|csc?
Nu mai rii nici cum ii cncamd, nu rii cum sd iscd|csc.
Aci-i zic pirar, panarnic - mdinc, agd sau c|uccr,
lcri riai cd-i zic posrc|nic i acum ii zic visrcr.
Nu mai spui d-a| nosrru-Apo|on cc srriga. - ,Sunr in zadar!
S|doiciuni sunr asrc ranguri!" i acuma c pirar.
Nu-(i vorocsc d-ard(i pro|csori cc virrurca rd|ncsc,
Si apoi dcc|ar, din su||cr, |drd rang cd nu s|ujcsc.
Cc md punc in mirarc csrc numai un odroar
Carc-| riu cd csrc rarc, nu c nicidccum srricar,
Carc-avu i curczarca a rrimirc inapoi
Rangu| cc ii o|crird, |drd-a-| ccrc c-a|(i ciocoi,
Cc dcc|ard simrimcnrc i virru(i dc un Caron
Si s-arard, inrru roarc, dcmocrar d-ai |ui P|aron -
Sc-modrd i c| dodard dc asr orrdvir nccrar
A| rirani|or? Cc dracu! - vdz cd i c| dci scrdar.
Cc sunr asrc |ungi cordonuri? Asrc cruci p|dnrarc-n picpr?
To(i sunr oard dc vdnzarc? - n-a voi sd |iu ncdrcpr -
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!'
Fi dc sinc si pun ciuce, sau dc a|(ii-s |a mczar?
Sau, sprc a |i sc ri prc(u|, dc srdpdni s-au in|icrar?
Pcnrru cd vdz oscoirc, nu sunr roarc ror un |c|.
una micd, a|ra marc, -a|rc|c nici inrr-un |c| -
Cu coroni, inco|(orarc. - A dori acum sd riu,
ria cc ardr |c poarrd, cc-nscmncazd ciucea riu?
Sriu ci pcnrru cc o poarrd? riu ci cdr o pdngdrcsc?
Sriu cc marc csrc crucca i cum o nimicniccsc?
Sriu cd cc| cc poarrd crucca c aposro|, muccnic,
Cava|cr a| |iocrrd(ii? - Mai sra(i, oamcni dc nimic!
Odard, cra i crucca simoo| s|dnr, simoo| |rumos,
uar acuma, cinc-o poarrd csrc luda |ui Crisros.
Cinc ia acuma crucca? Cc| cc ric sugruma,
Sau acc| cc-n cdmpu| vrajoii mai mu|(i oamcni va rrdda.
uar acci cc primcsc scmnc dc pc |a mai mu|(i rirani,
Carc, pcnrru i-nporrivd sunr |a cci dinrdi rd|nari,
Asrora cc-am zicc oard? uc vdnzarc, sau vdndu(i?
Si, |a carc dinrrc ddnii? unuia, sau |a mai mu|(i?
Card oricc srar sd aiod un mij|oc a rdsp|dri,
Si, din conrra, iar sd aiod a|rc|c a pcdcpsi,
lnsd rrcouic gdndirc sprc a nu sc pro|ana
Nici pcdcapsa, nici rdsp|ara, rrcouic a comoina
Ca i una i cci|a|rd sd poard conrrioui
Oarccum ca sd mai drcagd pc acc| cc |c-a primi.
Oricc prcmiu dc rdsp|ard c cdzur, c pro|anar
Cdnd s-a dar acc|or oamcni carc nu |-a mcrirar.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"
ldca|u| inrr-un prcmiu in vcci prc(uri|c-a dar.
ua|inii sunr ouruianc cdnd nu rii cin` i-a purrar.
Sc cuvinc i pcdcapsa ror aa a cumpdni,
Ca sd |ic cdr i vina, rrcouic a gdndi
Ca pcdcapsa sd scrvcascd oardcum a corija,
A mai indrcpra mora|a, nu a o mai dcgrada.
ln accsrc argumcnrc doud ncamuri izourcsc.
Amcrica pcdcpscrc i ing|izii rdsp|drcsc.
lnsd nici un srar c-a| nosrru n-a riur a sc gdndi
Cum sd-i srricc c| poporu|. - Oard nu nc vom rrczi!
Cc| cc a |urar gdina c ror asr|c| pcdcpsir
Ca i cc| cc rd|ndrcrc roard via(a nc|ipsir.
Cci cc-au jupuir poporu| sunr ror asr|c| rdsp|dri(i
Ca i cci cc-au scrvir (drii -au riur a |i iuoi(i.
Sau, mai oinc, cniar din conrra, cci oncri sunr cxi|a(i,
Si rd|narii-n capu| (drii onora(i i |duda(i.
Cdnd aring accasrd coardd, sd md crczi, md rcvo|rcz,
Si cdnd vdz c-aa-o sd mcargd, sim( cd md in|iorcz.
ln(c|cg c-ar |i mai oinc sd |iu ccva mai sccpric,
Sd md indoicsc dc roarc i sd nu mai vdz nimic.
un. riu i cu! sau. cc-mi pasd! sd |ic ror cc rdspunz
la oricarc inrrcoarc, pcnrru oriicc aouz.
Sd md-ncnizi in vrc o casd, i, pc gdnduri rdrdcind,
Sd srau c-un pocr in mdnd, cdnd dormind i cdnd cirind,
Pc-o ndrric po|cird |aprc mari sc ndscoccsc,
Sd scriu imnuri, dcdica(ii |a cci cc nc srdpdncsc.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
"
1
Vezi Ioan EvangLelistul 141S (n. a.).
Sd |ac o apo|ogic, sd scriu un panigiric
Accsror pirici giganrici i |-a|(i oamcni dc nimic.
uar cc |aci cdnd ai un dimon carc vinc a-(i srriga
Cd prin rdu sc scoarc rdu|, cd nu rrcouic-a ardra
\i(iu| nici in pdrinrc, c-ai ncvoic sd goncri
uc aproapc crimina|u|, cri si|ir ca sd izocri
Pd rd|nar d-a drcpr in |a(d, cum cd, pcnrru un ooicr
Nu c a|rd indrcprarc dccdr un Roocspicrrc?
\iu sd md dcscniz |a rinc, - poarc cd c un o|csrcm!
O idcc cc md roadc, i, accca cc md rcm.
Fsrc |rica cum cd-n via(d-mi n-o sd vdz a-i rdzouna
Asrc rrupc dczarmarc! N-o sd vdz a sc-ncnina
Capcrc|c pdngdrirc |a opinci dc munciror,
N-o sd vdz sdrcanu| nosrru a-i |i c| |cgiuiror!
Crcdin(a mca imi spunc cd asr rimp nc va vcni,
uar, pdnd aruncca, oard, voi purca i cu rrdi?
Nu cumva va |i rdrzic ca Mcsia
1
cc-arcprdm?
Nu cumva nc minrc rdu|, ca sd |acd sd-| rdoddm?
lic, cdci pdnd aruncca misia mi-o imp|incsc.
Pdnd cdnd n-oi |ua |icru|, pana mca nu-mi pdrdscsc.
Co||cc(iunc dc pocsii vccni i noui,
Buc., 18S7
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"
REFLEC|l E
I
O, cdrc rrcouin(c cniar omu| i |c |acc,
Pizma pc sinc insui, sc |as-a sc rdri
uc parimi i dc po|rc, ii vindc a sa pacc
S-a|cargd c| dc sinc suo jug a sc vdri.
ln vcci |drd sim(irc, rrdicsc ca dooiroacc,
Srdpdni ii card singuri, |c zic cd sunr pdsrori,
Ca vira |drd voic |a g|asu| |or sc-nroarcc,
Si gcm, sc-mpovdrcazd suor asprii prorccrori.
Cdscsc dc |cricirc suor jug ca sd rrdiascd,
Ccnuncnii |or sc-nmoaic i capu |-c p|ccar,
Si oricarc povard sunr gara sd primcascd,
Sc-nrrcc, sdrur picioru| cc simr cd i-a cd|car.
Sc oucur i sunr vcsc|i cdnd capdr vrco poruncd,
Si mdndri dc onoarca cd sunr dcoscoi(i,
A|crg, cu marc |a|d, i-n va|uri sc aruncd,
li uir-a |or |iin(d |a cdrc-s porunci(i.
la s|ujoc ruinoasc sc-nrrcc sd |c-mp|incascd,
Si |aprc|c cu |a|d ca mcrirc ii spun,
Si rrcmur ca srdpdnu| sd nu ii nccdjcascd,
Si |iocrdndu-|, p-a|ru s-a|cagd mai dc oun.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
"!
Cc du|cc c via(a acc|ui cc rrdicrc
Srdpdn pc sinc insui i nu c-a| nimu|ui,
Sc oucurd dc roarc i roarc ii pricrc,
Narura, univcrsu|, inrrcgi sunr a|c |ui.
lar rrisrd csrc srarca acc|ui cc sc vcdc
lcgar, cd nu mai poarc dc sinc-a dispoza,
Maind |drd su||cr, nici ric, nici prcvcdc
uc-i drcaprd acca |cgc cc vin a-i impoza.
Si dacd vrc o dard sim(irca-i sc dczgnca(d,
li ccrc socorca|d dc cdrc a |dcur,
Sau va i c| o dard sd scnimoc asrd via(d,
un g|as din iad rdsund, ii srrigd. cri vdndur!
ucparrc roarc asrca! in rurmc ci rrdiascd,
Cu pic|ca i cu via(a riranii a-i nrdni,
Fu crcz in liocrrarc, i ca md cdrmuiascd,
Nu-mi rrcouic prorccror in |an( a m-ocrori.
ucparrc asrd via(d dc omu| cc| cc simrc,
Rdmdic pcnrru-acc|a ndscur auromar,
Cc n-arc-inrc|igin(d, nici poarc da cuvinrc
Sprc cc vcni in |umc, sprc cc |u inrrupar.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
""
Cc c acca onoarc cc rrcmur a o picrdc
la micc|c capri(c a unui ingdm|ar,
Srdpdn cc ii sugrumd i ncnccrar ii crcdc
Ndscu(i pcnrru scrviciu |a cdrc a visar?
Cc csrc acc| aur din carc-i |ac podoaoa
Sprc |a|a unui mdndru dcspor cc |c-a |uar
Si su||cru| i minrca, i |c-a dcpus orrava
Cc-omoard-inrc|igin(a, cc ccru| |c-a |dsar?
Acc| cc-n sdrdcic nu poarc sd rrdiascd
F| sc|av a |osr sd |ic i sc|av crcrn va |i!
Scrvcascd dar, dc-i p|acc ardr sd s-umi|cascd,
Tdrascd-sc pc praguri, cdci sc|av c| va muri.
II
lmi p|acc via(a |ind, spcran(a inainrc,
Si-n |ocuri singurarcci, in sinc-mi mu|(umir,
Sd nu porr acca grijd cc duc cci |drd minrc,
Sd dorm imi p|acc pacinic, dc cugcr ncrrudir.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
"#
Si purd, ror vcrgind rdmdic a mca pand,
Sd nu md |acd-n via(d-mi dc minc-a md roi.
Corup(ia dcparrc, rcnra(ii dc sarand
Sd nu gdscascd-n minc cdrarc a vcni.
Fu |as socicrarca i griji|c cc-omoard
Pc ro(i ncsocori(ii cc-un oinc-i nd|uccsc,
Cc-a(inr vrc o nimcrd i-n ca sc dczonoard,
Cc-o duc in agonic i-nrr-insa sc s|drcsc.
ucrcpr cu aurora, sd srau |a o |dnrdnd,
Si roua diminc(ci pc |runrca mca cdzdnd,
Sd-mi cdnrc rdndurica i ||uicru| din srdnd,
Sd vdz cum narc ziua i rurmc|c pdscdnd.
Sd vdz pc munciroru| cum (c|ina dcspicd
Si-n orazda |ui addncd sd-| vdz a scmdna
Spcran(a unci roamnc, sudoarca |ui cc picd,
Sd-| vdz privind-o vcsc|, cdnd orazda-i va uda.
la pacinica murmurd dc-un rds cc crpuicrc
Prin vdi|c vcrzirc cu unda-i dc c|israr,
S-adorm in murgu| scrii, cdnd micr|a |d||dicrc
Prin |runzc|c sru|oasc a unui vccni srcjar.
S-ascu|r privigncroarca pc cdnd sc dczmicrdcazd
P-o cracd invcrzird in noaprca |drd nor,
Aco|o undc |a(uri i pucd nu curcazd
Sd ru|ourc-a| ci cdnrcc, sd-i dca vrc un |ior.
\cni(i, iuoirc muzc, crcrn sd |i(i cu minc,
Sd nu gdndi(i vrcodard cd cu vd voi rrdda
la cdrc vd dcgradd acci cc nu-s in sinc
Si vdnd pudoarca voasrrd, riranii a cdnra.
\cni(i, |rumoasc zdnc! Cu voi cu roard via(a
O parric -amoru| in pacc voi cdnra,
Cu voi cu imprcund dorcsc sd gusr du|cca(a
Cc-o gusr accia numai cc riu a vd visa.
Collec(iune de poesii vecLi si noui,
18S7.
ARTICOLE
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"&
R T l C C L E L l T E R R E
[SCRl SCRE CTRE C. NEGRZZl ]
uomnu| mcu,
Foloasele ce d liteiatuia la naintaiea civiliza(iei au
lost sim(ite de toate na(iile n toate veacuiile; si naintaiea
liteiatuiei n-a ciescut dect piin societ(i.
O adunaie de mai mul(i cunosctoii d totdeauna
diumul cel mai diept ideiloi; o adunaie de mai mul(i
ivnitoii gseste liumosul liteiatuiei, si o adunaie de mai
mul(i lucitoii l lace comun.
Un geniu slbatec, piin societate se nnobileaz; un duL
nestatoinic, piin societate se ieguleaz: si iegula, si
statoinicia au lcut totdeauna ispivile.
Ispivile liteiaie lac civiliza(ia, si civiliza(ia singui leiiciiea.
Un mai maie numi mpieun dezbate ideile lieciuia
cstigate n paite, tgduieste cele giesite, dezvolt cele
sntoase si d sullet celoi ce pot a se ndiepta.
Tot omul iezoneaz
1
, toat ideea aie un cuvnt, dai
aceea e mai dieapt, aceea e mai lmuiit, caie s-a
pieptnat de mai multe ia(ii
2
.
Omul ce nu si-a comunicat ideile nu e niciodat sigui
de dnsul.
Omul via ca s plac, si de place o all numai piin
societate; cel ce nu s-a expus este totdeauna n ndoial, si
ndoiala e singuia caie descuia}eaz.
Mi s-a ntmplat, domnul meu, a vedea mai multe pio-
ducte si tiaduc(ii liteiale la c(iva din piietenii mei, caie
1
Rczona a }udeca, a gndi.
2
Ra(ic ia(iune.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
"'
mituiisesc c ai li putut tiece de cap-d-opeie n staiea
liteiatuiei noastie; si nenciedin(aiea autoiiloi n laptele
loi le las nevzute.
Am vzut mai multe ioman(uii
1
lsate pe la }umtate,
mai multe poeme ncepute sau apioape a se ispivi, mai
multe buc(i diamatice cu scenele nencLeiate, numai pentiu
c n-a avut autoiul un al doilea iezon s-i coiecte ceea ce a
sciis si s-i deie o idee ce nu i-a venit pentiu nainte.
nti-o societate liteial, domnul meu, aduce liecaie m-
dulai
2
iodul ce a stins din cititul si aduniile ce a avut n
paite, si mpieun cu micele-i bgii de sam le pune la
mi}loc; dau ntie ei piisosuiile pe ceea ce le e de tiebuin(
si nu pieide nimic din ceea ce a allat.
Nicidecum nu scade meiitul unui autoi dac s-a mpiu-
mutat cu ceea ce i-a lipsit, cci a pltit-o cu ceea ce i-a
piisosit: nimeni nu poate cstiga singui toate, si nimeni
alai din societate nu poate avea mai mult dect aceea
pentiu caie a muncit, si aceea mai nu totdeauna.
nti-o sean(
3
liteial aduce liecaie mdulai aceea ce
poate dobndi cu munca sa, noiocit sau nenoiocit, si,
pie( pe ast munc, piiimeste toate ioadele ce pot da
ostenelile a o sut.
Pentiu ast societate, domnul meu, ne e voiba. Vznd
ispivile societ(ii ,Filaimonice', caie, cu toate c alctuit
pn n slisit de un de tot miginit numi de biba(i, dai
caie nti-un cuis de doi ani svisi attea lapte gigandioase:
un teatiu n limba na(iei cu un iepeitoiiu de nouzeci
buc(i, cu o tiup mai loimat n mai multe iamuii ale
astei aite si cu un paitei n staie de a ciitica aitistii; vznd
nobila llaci ce aide n cunosctoiii pmntului nostiu
pentiu ntindeiea luminiloi, caie e aceeasi si a civiliza(iei,
1
Roman( ioman.
2
Mddu|ar membiu.
3
Scan(d, scansd (|r. scancc) sedin(.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
#
m-am sltuit cu mai mul(i a mai descLide nc un dium
piin caie s putem psi mai taie cti dnsa, si asta este o
seans a unei societ(i liteiale, al cieia glas este Curiozu|
ce vezi, caie mpieun cu teatiul si colec(ia autoiiloi clasici
s ne mping mai ipede la ceea ce desviseste si
leiiceste un noiod |uminarca.
E viednic de nsemnat, domnul meu, cte nou idei
dete iomniloi societatea ,Filaimonic', si nu le poate
vedea li numai acela ce a lsat |aia Romneasc de tiei
sau patiu ani si vine s o ievaz acum: am psit atta n
tiei ani ct n-am li putut psi n douzeci, poate.
E liumos s vaz cineva toat tineiimea aceea, caie,
cum liecaie stie, se ndeletnicea, numea duL si nobilitate
cele mai iusinoase lapte, cum acum numai suveniiea celoi
tiecute le lace gioaz.
Vede cineva toat tineiimea acea itcit a-si numia
ceasuiile n caie n-a iodit nimic, a nu socoti de petieceie
li numai minutele n caie a avut un }uinal liteial a citi, a
ceiceta oiice noutate, a-i plcea s se puie nti-o pozi(ie
de ciitic si, n slisit, a-i veni si ideea a se spune si nsusi
n ciitic.
N-aude cineva nti-o adunaie de tiei dect a se ntieba
ce citesc, a cuta un autoi cunoscut la cte tiei, a iepeta
cita(iile ce au plcut mai mult lieciuia n paite, a discuta
pentiu neunimea gustului, a ciitica bucata ce s-a }ucat
aseai pe teatiu, a discuta pentiu calit(ile aitistiloi, a
numia giesalele iepiezenta(iei: cutaie aitist n cutaie
scen eia mai apiins dect o ceiea momentul, n cealalt
eia iece; gestul cutiuia nu expiima ideea ce declama;
costumul cutiuia nu eia al veacuiiloi ce nl(isa; decoia(ia
cutaie eia d-un stil moiesc, cnd tiebuia s lie gotic; si
mai depaite scena cutaie eia piea iece, cealalt iu
asezat; eioul buc(ii tiebuia s lie n cutaie loc mai biav,
dincolo mai milos; caiacteiul cutiuia se scLimb, al
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#
celuilalt e piea monoton; tiianul nu tiage uia pn n slisit;
colo se scLimb inteiesul; actul cutaie nu se ispiveste
bine; scena cutaie tiebuie steais, cealalt nainte, cealalt
la uim. S-asa vede cineva o mul(ime de lume stiicat a
aleiga pe diumul nnobiliii, a-si loima mai mult sau mai
pu(in gustul, si, n slisit, vede cineva tiei oameni la un
loc, caie petiec patiu si cinci ceasuii, lolosindu-se n cLiai
plceiile loi, n vieme ce nainte, aceiasi tiei tineii, sau
tiebuia ca n voibiiea loi s nasc ceva, de caie, cum am
zis, s-ai ngiozi acum, sau s lac o liumoas adunaie de
somn.
Astea sunt, domnul meu, paite din cele mai mici laceii
de bine ale societ(ii ,Filaimonice'; celelalte le las, pentiu
c tot ce e maie se vede neaitat.
Mituiisesc, domnul meu, c n-am vzut pn acum
intind n acest teatiu nici unul din adevia(ii patiio(i, lie
iumn, lie lian(ez, si cLiai ius mcai, caie s aib o ct de
slab scnteie de patiiotism nti-nsul si caie scnteie se
gseste mai totdeauna n tot bibatul ce si-a cunoscut
oiiginul su, si lipseste numai din aceia caie n-au avut
niciodat nici un pmnt caie s nu lacime de
mul(umiie, vznd pintie uscatele desneivate gLeaie ale
unei btine tiianii, ciescnd cainea cea stiivit a unei
na(ii.
Te-am cunoscut, domnul meu, piin sciieiile dumitale,
si e de piisos a-mi ceie escuze
1
de ndizneala ce iau: na(ia
noasti e piea mic n biba(i, dac miimea se poate
n(elege n numi, si de aceea tiebuiesc cuta(i.
Am citit, domnul meu, totdeauna, mpieun cu d-nul
Eliad, coiesponden(a dumneavoasti si am ivnit la noio-
ciiea de a m numia si eu ntie piietenii dumitale, pentiu
c amiitoi (i-am lost de la citiiea celei dinti sciisoii.
1
Fscuzd (|r. cxcusc)- scuz
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
#
Am citit, am iecitit toate bgiile de sem ce laci asupia
limbii iumnesti, si m-am bucuiat vznd n dumneata
mi}locul piin caie s ne putem n(elege mai bine cu moldo-
venii si s nu mai lsm slsiat n attea dialecte o limb
ce aie asa de pu(ine mi}loace a se cultiva.
|i-am citit toate ingenioasele poezii si m-am bucuiat
vznd a se mai descopeii nc o coaid ce mai avea muz
iumneasc si caie eia att de puteinic.
Am citit, n slisit, pe Maiia Tudoi si am leiicit pe Hugo
c s-a lcut cunoscut iumniloi att de noiocit; as li viut,
domnul meu, s allu dac te mai ndeletnicesti la vieo
diam din ale astui autoi, ca s nu liu silit la uim a-mi
aide modestele tiaduc(ii, cum am ais nceputul astei diame
dup ce am citit-o tiadus de d-ta.
1
|inta astei sciisoii nu este, domnul meu, ca s-(i lac
laude, cci ele umilesc pe cei ce le meiit: laptele dumitale
sunt destule ca s-(i plteasc ceea ce-(i suntem datoii noi.
|inta astei sciisoii este a te polti mdulai la societatea
liteial, adic colaboiatoi la Cuiiozu, si a te iuga s m
numeii ntie piietenii dumitale.
Poate c te conluzi la attea titluii ce dau astui }uinal,
li a-(i da nici o idee mai nti despie dnsul. Asta este ca
s a}ung un }uinal ciitic caie s ne poat cui(i oaiescum
limba de micini, caie a a}uns a se piivi ca talente n
autoiii nostii.
Vezi, domnul meu, ca s ncep deci, deosebiiile ce sunt
ntie teimeni, liazele si cLiai ziceiile micului numi de
sciieii ce avem n limba noasti, si mituiiseste ct de
bine ai li lost cnd aste pu(ine ci(i, pe un sim( mai comun,
cu o limb mai coiect, n-ai li lost asa de mult oiiginale; si
leliul sta de oiiginalitate nu se poate tmdui dect piinti-
1
Eu am tiadus pn acum pe lucrc(ia Burgia (i-am scLimbat pe o din
piicina calambuigului ,Buigia') si pe Angc|o, tiianul Paduvii (n. a.)
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#!
o neieittoaie ciitic a unei societ(i liteiale, caie s lie si
cLiai cenzuia limbii.
Adaosul ce se d la dnsul o s lie totdauna din acele
sciieii la caie se ostenesc tineiii nostii si n-au mi}loace a-
si publica laptele.
Toate ci(ile ce se voi tipii din londul astui }uinal au a
se vinde numai cu singuiul pie( al tipiitului, li nici un
alt adaos; ntie aste ci(i o s lie si toate ci(ile de
nv(tui, tiebuincioase n clasele noastie.
Asta e, domnul meu, }uinalul la caie v-as polti cola-
boiatoi si societatea la caie te numeii mdulai, de vei
binevoi.
Piimeste, mpieun cu stima si iespectul meu, si dou
numeie ce au iesit pn acu, si cu ele si o loaie cu pie(ioasele
dumitale veisuii.
A| dumira|c, p|ccard s|ugd,
KEZAR BOLIAC
836, gLenai, 2S
Publicat postum, n Convoibiii liteiaie,
XV, 1881, ni. 2 (1 V).
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
#"
PCEZl PCPLR
Tot popoiul aie caiacteiul su, giadul su de sim(itate
si lelul su de gust n aite. Cnd va cineva s-si lac o idee
despie caiacteiul si sim(itatea unei na(ii, nu tiebuie s o
ceiceteze n saloanele aiistocia(iloi si, unde toate
simtimentele sunt ngnate si unde spulbeieaz ideile
vagabonde si bastaide ce a}ung cosmopolite pe aiipile
luxului; tiebuie s se coboaie n lundul noiodului, n matca
na(iei; s vaz tiaiul steanului, alec(iile lui, si n acest
cLip numai va putea zice c aie o idee despie caiacteiul
acelei na(ii.
Tisuia ns cea mai caiacteiistic caie poate da o idee
lizionomistului lilozol ce voieste s studieze de depaite o
na(ie oaiecaie, este poezia; poezia populai, a ciii
melodie, iitm, cantilin, expiesii si idei nu sunt nicidecum
piolanate de nglaiea imita(iei stieinismuiiloi si de
alecta(iile inimiloi obosite si ioase piin attea deosebite
iole cu caie au tiebuit s se mbiace spie a }uca n ast
comedie bizai pe caie o numim nalta so(ietate.
Eu dau acelui lilozol o nuan( din poezia populai a
na(iei noastie.
O liic iumnc, ce si pzeste vi(eii n cing, lucieaz
la umbi; iubitul su o vede si vine lng dnsa:
- lc|c, gagd, cc |aci, |a?
ntieab munteanul namoiat, cu aeiul su impeiial, si liica
namoiat ispunde:
- Cos |a cdmdu(a ra,
Cu mdrasc viorca,
\incrca i micrcurca.
A cosca i-n zi dc Parc,
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
##
Si cdnd Crisru|c(u| narc.
Md-i |ua, nu md-i |ua,
Cdmdu(a-i ror a ra.
uar d-a ri cd md-i |dsa,
Singurd m-a spdnzura
Pc marginca drumu|ui,
uc vdr|u| aninu|ui!
Veni(i, domniloi poe(i! Veni(i, to(i c(i v iusina(i a lua
s dezvolta(i o tem na(ional, ci cuta(i epigialele
dumneavoasti totdauna aiuiea si niciodat acas. Veni(i
s vedem ce zice munteanca noasti n cntecul su:
- Cos |a cdmdu(a ra
Luciez pentiu tine; m ocup de tine; mi lac petieceiea
ndeletnicindu-m la un luciu al tu.
Cu mdrasc viorca
Vioieaua e lloaiea cea dinti caie ne vesteste sosiiea
mpi(iei amoiului; vioieaua e cea dinti lloaie ce pune
lata la uiecLe si llcul n pliie; vioiele mi-ai dat cnd
te-ai piins pentiu ntia oai la Loi lng mine; la(a vioielei
am ales-o si eu ca s o pui la cmsu(a ta.
\incrca i micrcurca
Eu cos pentiu tine si n ziua de slnta vineii, cnd este
iu de ocLi, si n ziua de slnta mieicuii, cnd este iu de
uit; las' s-mi pieiz si ocLii pentiu tine, las' s m uiasc
si toat lumea; mie mi e destul diagostea ta.
A cosca i-n zi dc Parc,
Si cdnd Crisru|c(u| narc
A-mi pieide ocLii, ns, a m lace uicioas piin(iloi
si lumii pentiu tine, nu e destul. Mi-as da si sulletul n
muncile iiloi; nu m-as gndi nicidecum c mLnesc pe
slntule(ul, numai ca s poci lace o mul(umiie a ta.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
#$
Md-i |ua, nu md-i |ua.
Cdmdu(a-i ror a ra
Si gndesti c toate aste }eitle le lac cu vieun gnd, cu
vieo nde}de, voi s dobndesc cu ele vieun diept a li
odat so(ia ta nu. Tu esti slobod ca aeiul, po(i lace ce
voiesti... ceea ce te poate noioci... te po(i nso(i cu caie
vei voi... eu te voi binecuvnta si m voi mul(umi numai
stiind c am lcut }eitle pentiu tine.
uar, d-a ri cd md-i |dsa,
Singurd m-a spdnzuia
Dai cu toate astea, dac as putea s pievz c o s vie
o zi n caie s se sting amoiul tu pentiu mine; dac-as sti
c o s sulei odat mLniiea a te vedea n bia(ele alteia;
dac-as sti c leiiciiea ce sim( acum n amoiul tu o s se
scLimbe odat n iadul pisiiii tale, ca s nu apuc s
ntmpin acel minut duieios, ca s nu apuc s gust din
otiava acelui paLai eu mi-as lace seam din vieme: m-as
omoi li s mai gndesc c nici un ciestin nu o s-mi
zic un uumnczcu s-o icrrc, li s gndesc c n-o s am
paite de un moimnt pe caie s poat plnge vieunul din
aceia ce m-au iubit; ca s m slisesc cu ideea c tu m
mai iubesti nc.
Pc marginca drumu|ui,
uc vdr|u| aninu|ui
M-as spnzuia de latuiea diumului celui maie, de vilul
acelui nalt anin, ca s poat s m vaz diumasii de depaite
si s aib vieme a-si zice: ,Poate c biata lat a iubit; poate
c a lost nenoiocit n diagostea sa!'
Acestea zice, domniloi, iubea(a munteanc codana
cu ocLii de soim, pe caie n-am vzut-o niciodat ncadiat
n veisuiile dumneavoasti.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#%
Ritmul acesta se vede a li instinctiv, ca s zic asa, pentiu
poezia liiic, mai la toate limbile, si tot acesta se simte c
slu}aste de noim n toate Loiele si cntecele noastie
na(ionale. Opt si sapte silabe cnd una lung si alta
scuit, cnd una scuit si alta lung; de opt silabe, cnd
veisuiile sunt plane, caie se zic si lemeiesti, nu stiu pentiu
ce, si de sapte, cnd sunt tioncate bibtesti. Acestea
sunt toate de sapte silabe; si, desi vieo dou dinti-nsele
se pai a li de acelea ce se numesc sdiucioli, adec cu tonul
la piopenultim, ns lundu-le bine seama, se vd c sunt
toate tioncate, mai vitos cnd sunt cntate si (in toate
aceast msui: EEE
\csriroru| romdncsc,
VIII, 1844, ni. 8 (28 I).
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
#&
CTRE SCRl l TCRl l NCSTRl l
To(i meseiiasii, to(i negu(toiii si discut inteiesuiile
ntie dnsii si lac aso(ia(ii, lie de oiice na(ie, de oiice ieligie
pie}udi(iile nceteaz naintea inteiesului comun. Nu e
iusine oaie ca numai speculan(ii de idei, numai acesti eli(i
ai inteligen(iei, caie au to(i acelasi piincip dac nu si
aceeasi (int numai ei s lie nti-un izboi vecinic, s se
goneasc nencetat si s nu se n(eleag odat ntie dnsii?
Nu s-ai putea oai ca aceast cast intelectual de piolesoii,
publicisti, lilozoli si poe(i s-si dea mna odat?
Inteiesuiile loi, att mateiiale ct si moiale, n-ai meige
mai bine atuncea? Cndeasc-se liecaie n paite, si cnd
vom aduna votuiile, vom avea ma}oiitatea.
De s-ai ntieba liecaie dinti-acestia si mai vitos dintie
cei din uim caie i este piincipul? va ispunde li
ndoial: iuoirca dc omcnirc. De s-ai ntieba ns si piin ce
si-a expiimat acest piincip, ciez c piea pu(ini ai avea s
aite altceva mai mult dect cteva cntecele sau cteva
visii amoioase. A tiecut viemea Petiaiciloi, domniloi
poe(i! Veacul ceie naintaie, piopaganta idcii cci mari,
piopaganta arird(ci
1
cei adeviate si caie ne lipseste cu
totul. C au dulcineele ocLi negii sau albastii, c este
piimvaia vesel si toamna tiist, c este cald vaia si liig
iaina toate acestea le stim, le stim si li a}utoiul d-
voasti. Am voi s stim unde s-a npustit mai cumplit
nenoiociiea, unde munceste mai taie duieiea si, piin
puteiea Laipei d-voasti, s se coboaie acolo mila celoi
1
Sarirarc (|r. cnarire) caiitate.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#'
cu puteie. Destul, domniloi, destul s-au cntat eioii cei
baibaii lumegnd de snge n cmpii mceliiiloi de tuime
de oameni, destul s-au cntat olimpii si paiadisii, acum a
venit viemea pcii si a iealit(ii, noaptea ciuzimeloi si
ciepusculul ndoieleloi a tiecut; a dezmoi(i pe cei stiivi(i
si a mblnzi pe cei nveisuna(i nc aceasta este misia
poeziei si a lilozoliei veacului nostiu; si muza d-voasti se
poate inspiia tot asa de bine n boideiul muncitoiului si
sub coitul (iganului, ca si n cmpul slavei, ca si n locasul
aiLangLeliloi.
V plnge(i nencetat c nu sunte(i destul consideia(i
de stat, c nu ave(i destul gieutate n pieiea public si
c nu sunte(i iubi(i; sti(i, domniloi, de unde vin acestea?
C nu sunte(i consideia(i de stat, este piicina c nu v
consideia(i cLiai d-voasti; c nu ave(i gieutate n pieiea
public, este piicina c nu sunte(i consecven(i n puitiele
si n sciieiile d-voasti; c nu sunte(i iubi(i, este piicina
c sunte(i egoisti... Eia adoia(i piole(ii, pentiu c avea o
(int, pentiu c tiia adeviat n viitoi si nesocotea toate
micsoiiele si inteiesuiile vie(ei loi celei piivate; eia iubi(i
tiubaduiii, pentiu c eia n adevi cavaleii, puita deviza:
Pricrcni ai ncnorocirci, si eia ciedinciosi devizei loi; tiianii
i lingusea, cci se temea de dnsii, si apsa(ii li se ncLina,
cci nd}duia nti-nsii.
V plnge(i nencetat de cenzui; umbla(i de la unul la
altul cu minele n pozunaie si spune(i c cutaie aiticol
nu tiece la cenzui, cutaie poezie nu tiece la cenzui; sti(i
pentiu ce nu tiece? pentiu c nu voi(i d-voasti s tieac.
ntiebat-a vieunul din d-voasti unde st sciis aceast
namil de spaim si caie sunt piicinile ei? Nicidecum; da(i
din umeie ca latalistii si spune(i c nu tiece. V nec}i(i,
da(i din picioaie si astepta(i pe maiestatea-sa ntmplaiea
ca s v tieac aiticolii la cenzuia ce a venit li s sti(i
cum si de unde. Slin(ii nu mai lac minuni, domniloi:
aiticolii d-voasti se mistuiesc de mucezeal supat, dac
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$
nu-i ve(i piote}a; si, n zilele noastie, un sciiitoi li tipai
este un soldat li aim, un cpitan li comand, mai
pu(in dect nimic; tiage uia li s lac lolos, si lace
vi}masi li s-si lac piieteni. Dai sti(i si alta, domniloi?
mie mi vine s ciez c asti aiticoli si poezii ce nu tiec la
cenzui sunt numai labule, si iat pe ce mi ntemeiez
ipoteza: Cnd se iveste cte o lapt n caie este o idee sau
un simtiment oaiecaie adic nu ncepe cu |runzd vcrdc si
nu ispiveste cu an si cu van iece ca gLea(a vedem c
inti de loc n domenul liteiatuiei si n tiei zile a ciiculat
n tot publicul cititoi; ba nc si mai mult: vine cte o
puteie magic caie ncnt, adoaime, si te pomenesti cu
acea lapt tipiit li s stii cum si ce lel, spie exemplu
adeviul.
Adeviul este, domniloi, c n ziua de astzi la noi nimini
nu piea goneste cu dinadinsul laptele talentului si ale
inimei, dai cine nu va s limnte, toat ziua ceine zice
pioveibul. V plac numai leli(ele, domniloi, si lingusiiele
cele misave, caie, dup ce v pieid moialiceste, nu v
pioduc nimic, sau piea pu(in luciu. Fi(i oameni cu inim
si cu constiin(, domniloi, si lsa(i calculul, cci capitalul
d-voasti, meseiia d-voasti nu sulei calcul: cu ct mai
mult ve(i calcula, cu att mai mult ve(i pgubi. V vz pe
to(i admiiatoii ai lui Lamennais si Beiangei, ai acestoi doi
apostoli maii ce au plecat pe deosebite diumuii ca s se
ntlneasc la acelasi punct. Fiumoase alegeii! n adevi
c sunt singuiele geniuii ciedincioase misiei loi; dai acesti
doi poe(i lilozoli n-au tiecut cu vedeiea nici o nenoiociie
ntmplat n viemea loi, n-au lsat nici o clas a societ(ii
loi pentiu caie s nu se lupte a o aidica la demnitatea de
om, nici un bun neludat, nici un iu nebiciuit, nici o duieie
neceicetat; pentiu ce nu i imita(i si d-voasti, dac i
admiia(i atta?
S-au ntmplat potoape, domniloi, n caie s-au topit
stiile si s-au pipdit vie(ile attoi oameni mul(imi de
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
$
nuan(e tineie si slsiitoaie s-au ivit n aceast diam de
tiei zile si caie a avut de scen }umtate (ai; nici una n-a
putut atinge inima d-voasti. S-au ntmplat locuii caie
au mistuit oiase ntiegi; c(i piin(i de lamilie s-au culcat
de cu seai n linistea ndestuliei si s-au tiezit n
deznd}duiiea desvisitei lipse! Veiva d-voasti nu s-a
piins nicidecum de acele laciime mai aiztoaie si dect
locul ce le piicinuise. S-au ntmplat cutiemuie ce au
cotiopit at(ia }uni, attea nde}di tineie sub dimtuii
giozave piivelisti! Muza d-voasti si-a aiuncat ocLii, a
lcut o piiuet si s-a ntois cocLet iaisi la tieaba
dumneaei; n-am vzut nemic, alai de cteva stiole,
sublime nti-adevi, nti-o poezie a d-lui Eliad.
Attea ciuzimi n anii tiecu(i, at(ia }uni, at(i piin(i
de lamilie luiiosi si moi(i piin temni(e mna de liei a
intiat si cLiai n ceata d-voasti, a calomniat, a pus pete
de necinste, a conlundat cu ciiminelii de stat tovaisi d-
ai d-voasti, caie puita pe liuntea loi semnele inteligen(iei,
aceeasi deviz ce puita(i si d-voasti, si pe caie i stia(i n
lundul constiin(ei d-voasti c sunt nevinova(i si c nu
meiit nici una din aceste calomnii, cu toate acestea
nepsaiea si egoismul d-voasti se deslta n osp(uii ca
Raton n Paimazan. Cnd s-a ntmplat un asemenea luciu
ntie meseiiasi sau negu(toii, am vzut }elbi isclite de
toate biaslele. Judica(i caiii si pie(uiesc mai mult cinstea
si caiii si cunosc mai bine inteiesul, acestia ce n-ai meiita
dispie(ul d-voasti, sau d-voasti, ce liecaie n legea sa
sunte(i cte un campion al aiistocia(iei, numai pentiu ca
s nu pute(i li niciodat nti-nsa, si v mnca(i nencetat
ca s nu pute(i niciodat nemic. A(i vzut n slisit oboiuii
n caie s-au ncLis tuime de oameni si s-au vndut li
condi(ii, a(i auzit icnetele mumeloi si (ipetele liiloi, dai,
cu toate acestea, n-a(i socotit nemic viednic de pana d-
voasti cea nobil, caie v-a meiitat stinsoaiea de mn a
stpniloi.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$
Ei bine, domniloi, muzele d-voasti sunt vesele, sunt
mie(e; nu voi s se coboaie, nu voi s intie n amiuntuii:
le place s iz, iai nu s plng, s laude, iai nu s
delaime.
n lunele acestea s-a svisit o lapt maie nti-o paite a
Romniei unde a(i lost d-voasti de n-a(i auzit-o? n
Moldova s-au slobozit to(i (iganii mnstiiesti si biiul loi
s-a Lotit a li de aci nainte un lond pentiu iscumpiaiea
(iganiloi boieiesti. S-a lcut si mai mult: piin(ul Moldovei
a dat slobozenia la to(i (iganii si; a }eitlit un venit de
patiu mii galbeni pe an. Cum vi se paie aceasta, domniloi?
aci nu sunt voibe, sunt lapte, si lapte maii. Nici acestea nu
le-a(i socotit viednice de pana d-voasti? Bibatul acesta,
caie s-a pus cu dinadinsul s steaig pata iobiei n singuia
na(ie ce a mai imas n Euiopa caie s suleie iobia, nu
meiit pentiu aceasta dou iime din paitea d-voasti? Nu
e nemic, domniloi. Aceste lapte tiec din ziua ce se svisesc
n domenul istoiiei; ea le aseaz la iangul loi si (ese oieola
cuvenit npiegiuiul numelui svisitoiului. Ea poate c
va imputa nti-o zi contimpoianiloi, ce au tiecut cu vedeiea
cea mai maie lapt ce a putut svisi un iomn n viemile
acestea.
Ideea despie deziobiiea (iganiloi nu este ndoial c s-
a copt nti ntie munteni. n anul 183S, o diseita(ie asupia
iobiei s-a tiimis cenzoiului, si acesta ispunde autoiului
n teimenii uimtoii: ,Abia m lsase liiguiile si diseita(ia
dumitale a lcut s m ntoaic. Este mult adevi nti-
nsa, ns, }udic si d-ta dac se poate tipii.' La 1836, o
sciisoaie asupia (iganiloi, tot a acestuia, s-a adiesat
domnului maioi Voinescu II, de pe caie sciisoaie s-a tiimis
o copie domnului Negiuzzi, ce se alla atunci deputat n
Cameia Moldaviei, si acesta ispunde autoiului n teimenii
uimtoii: ,Am citit sciisoaiea d-tale asupia (iganiloi, n
1
Sc| si celelalte (n. r.).
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
$!
caie am gsit adeviuii lilantiopice si viednice de un om
ce simte c e viemea a ne ndiepta... scl.,
1
am si lcut un
pioiect, pe caie eiam s-l supui Aduniii... scl., si dac s-ai
ncuviin(a mcai n paite, vei avea mul(umiiea a zice c
este lapta d-tale, scl...' Cel nti boiei ce si-a deziobit (iganii
a lost muntean, d. Ioan Cmpineanul, si guveinul
munteniloi a lost cel nti caie a asezat (iganii statului
piin sate si a dat act de ntieaga slobozenie a loi.
Veni(i, domniloi! veni(i to(i c(i a(i pus o dat mna pe
condei poini(i de un simtiment nobil, piolesoii, }uinalisti
si poe(i, veni(i s lacem pentiu ntia oai o cauz comun
cauza (iganiloi si s ne luptm pentiu slobozenia loi; ieligia,
inteiesul statului si duLul naintiei noioadeloi ne voi li
n a}utoi. |iganul ntinde mna, domniloi, si ieclam n
numele d-voasti dieptuiile moiale ce ave(i n societate si
v ad}ui n numele datoiiiloi ce v impun aceste dieptuii!
Niciodat nu ni s-a nl(isat o epoc mai lavoiabil spie a
ne putea steige aceast pat; niciodat n-am avut un guvein
mai luminat si mai lilantiopic dect acum; pildele stieine,
ambi(ia si politica cLiai a acestoi (ii ceie tmpiiea
1
iobiei,
ca s putem meiita simpatia ce meiit un neam ce si
doieste naintaiea si voieste a se civiliza. Foima(i societ(i,
declama(i, scii(i, luda(i, satiia(i, pune(i n luciaie toate
iesoituiile intelectuale si moiale, si iobia cade, cci e
czut pe }umtate, si d-voasti ve(i li binecuvnta(i de
geneia(iile viitoaie ca niste adevia(i apostoli ai misiei
ceiesti, ai li(iei si ai libeit(ii.
loaic pcnrru minrc, inimd i |ircrarurd.
1844, ni. 40 (2 X).
1
Aici cu sensul de: desliin(aie, zdiobiie.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$"
TETR Dl N ECRESTl
Ideea despie teatiul na(ional a avut mai multe peiioade
de llux si llux; acum este nti-un desvisit iellux. Oaie o
s se iealizeze vieodat visul acesta? Sub guveinul
lanaiio(iloi, nti-un teatiu laig, cu tiei induii de lo}e, se
scLi(a ideea de un teatiu na(ional. n timpul izmiii(ei,
piin (ii stiine, iomnii piibegi pioiecta loimaiea unui
teatiu na(ional. Dup izmiii(, cnd se aduna piibegii si
si alla domenuiile pustiite, cnd nu eiau nciedin(a(i
iomnii c voi avea tiei zile de pace, se ocupau cu un
teatiu na(ional, si, nti-o limb mixt si incult, se dedeau
tiagedii n iomneste n sala splendid despie caie
voibiim. n anii tiecu(i s-a loimat o tiup iomneasc
caie a izbutit n mai multe iamuie ale aitei diamatice si
caie numia n iepeitoiiul su la o sut buc(i de teatiu
nti-un cuis de optspiezece luni; si acum, cnd diumuiile
naintiii s-au ligit asa de mult subt un guvein luminat,
cnd publicul este mult mai piepaiat a gusta plceiile unui
teatiu, cnd limba este att de pui si liumoas spie a se
aita pe scen, ideea despie teatiul na(ional a amoi(it cu
totul! Asteptm piea multe de la guvein, si guveinul singui
nu poate a}unge la toate doiin(ele noastie; a toleia
ntiepiindeiile lolositoaie si tiebuincioase este singuia
dovad a doiin(eloi piogiesive ale guveinului. Cuveinul
cldeste un teatiu, dai oaie o cldiie pentiu teatiu va s
zic rcarru? Este oaie cineva de ideea c se poate impioviza
la un semnal oaiecaie o tiup de actoii nti-un popul n caie
nu s-a ngii}it nici un element piopiiu la aceasta? Mai-nainte
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
$#
de a aduna cimid pe pia(a destinat pentiu teatiu, nu
tiebuie s ne gndim cum vom putea da via( acestui
teatiu? Unde este conseivatoiiul ce ne va da aitistii cnd
se va aidica coitina? n doi ani zidiiea este gata c(i ani
tiebuiesc ca s se loimeze o tiup?. Oaie cea dinti limb
ce se va auzi pe scena teatiului nl(at n Capital, n cea
mai liumoas epoL de na(ionalitate, va li o limb stiin?
Cele dinti aplaude ce voi inauguia acest ediliciu voi li pe
seama stiiniloi? Prorcsrdm.
Curicr romdncsc,
XVII, 184S, ni. 18 (2 III).
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$$
CCCCNL l CRG DE L SDGR
comedie n tiei acte de d. V. Alecsandii
Vineii, 14 decLem., n beneliciul d-lui Caiageali
Putem zice c ast seai s-a lcut deplina nauguiaie a
Teatiului Na(ional. Aceia caiii au avut tiebuin( s tieac
ast seai pe Podul Mogosoaiei de la 6 ceasuii si pn la
11 pot mituiisi dac societatea iomn se poate nclzi
cnd este voiba de o idee na(ional. Nici ntempeiia, nici
noioaiele, nici noaptea cea neagi n-au putut s puie o
stavil geneioasei so(iet(i a Capitalei. Toate clasele
societ(ii si to(i stiinii din Capital alai de agen(ii
diplomatici au concuiat ast seai la aceast solemnitate.
Lo}a domneasc a lost plin si veniiea . ll. piin(ului si
piin(esei s-a salvat
1
de oicLesti si de publicul ntieg. Nu
ciedem c (ine cineva minte sandiamaua lui d. Momulo
mai plin de o lume mai n(esat dect ast seai. S-a
gndit cineva la pies? S-a gndit la actoii? Cea mai maie
paite nu cunostea nici una, nici alta: s-a dat voiba c
Teatiul Na(ional piospei si a aleigat liecaie s-si dea
dinaiul. D. Toioc caie nu de mult a diuit Teatiului
Na(ional o liumoas gaideiob si-a pltit ast seai biletul
su de intiaie cu cinci galbeni; d-lui Ionic lutaiul cu ceata
sa liind tiebuincioas pe scen n-a voit s piimeasc
nici o plat pentiu aceasta. Este o sptmn de cnd nu
se mai gseste nici o lo} slobod, nici un benoai, nici un
lotoliu. De este un simtiment, l salutm cu toat
veneia(ia; de este un capiiciu al modei numai, l
binecuvntm si i uim duia(ia.
1
Salutat.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
$%
Oiicum, Teatiul Na(ional a piins idcin, si ndoit
laud }uniloi actoii caiii s-au ntemeiat li nici un a}utoi
diiect, li nici o subven(ie! Ei s-au expus publicului, si
convic(ia loi le-a asiguiat ieusita. D. Stiibei a lost cel nti
caie si-a abonat lo}a la Teatiul Na(ional. n cteva
iepiezenta(ii, galeiiile, lo}ile si benoaiuiile au lost goale
n toat puteiea cuvntului si c(iva scolaii si amploia(ii
subalteini si aduceau slan(ul ca s poat bie(ii actoii s
lumineze teatiul pe }umtate. D. Viest si mnuia li
nici un inteies pecuniai bagLeta magic, motivnd aiii
na(ionale caie nu putea li aplaudate dect numai de
douzeci peisoane iisipite n paitei, si cioia nu le piea da
inima s aplaude din piicina liigului. Astzi, ns, lo}ele si
benoaiuiile nu a}ung ca s ncap nici clasele cele mai eminente
ale societ(ii. Dea domnul s avem un teatiu n caie s poat
ncpea to(i aceia ce simt astzi tiebuin(a de teatiu!
Din toate buc(ile prc|ucrarc ce s-au dat pn acum pe
scena iomneasc, acelea ce putem zice c au o intiig si
sunt d-o alegeie mai noiocit pentiu societatea noasti
sunt: Omu| |drd numc, de d. T. Bolintineanul, si uoud duc|uri
de d. C. Negiuzzi, caie ne-a aitat c pana sa este deopotiiv
si pentiu scen, ca si pentiu novel, ca si pentiu poezie.
Putem nsemna aci numai att c si dac intiiga buc(ii
sale uoud duc|uri va li luat, dai liindc a voit s o
iomneasc apoi scenele cu notaiiul au imas n pies
cu totul eteiogene.
Este voiba de lais? Apoi Coconu| lorgu dc |a Sadagura
este laisa cea mai lais si cea mai nemeiit; nti-o societate
amestec de toate na(iile si de toate limbele n-a putut li o
satii mai picant dect aceasta. Actoiii au }ucat ast seai
to(i iolele loi n paite cu cel mai maie succes. Cuiagiu, d-loi
actoii! D-voasti atinge(i la tieapta caie vi se uieaz de atta
vieme de ctie aceia ce eiau sili(i s asculte oliciul pe |crinic.
Curicr romdncsc,
184S, ni. 92 (17 XII)
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$&
PCEZl
I
Oiiginea poeziei atinge leagnul civiliza(iei populiloi. Omul
slbatec la nceputul su ca si stncele ce locuia, necunoscnd
alte tiebuin(e dect paza lui, nutiit cu ieibuiile ce semnase
mna natuiei subt picioaiele lui, sau cu cinuiile btnde ce
iupea de pe liaiele slbatice ca si dnsul, itcit n veci, li
idei, ciud mai mult sau mai pu(in dup eneigia tiebuin(eloi
sale, dup tempeiatuia si iodnicia locuiiloi unde si tia lunga
sa copiliie nceta de a tii mai-nainte d-a sti c-a lost. Dai
aceast staie a omului nu putea li etein, cci nti-nsul eia
geiminele aimoniei si geiminele aimoniei este instinctul
sociabilit(ii. Tata a tiebuit s se (ie pe lng aceea ce puita
iodul plceiiloi sale, si liiul pe lng locul unde a vzut c au
imas oasele mumei. La glasul de bucuiie sau de mLniie au
tiebuit s concuie piibegii caii s-au ntmplat npiegiui, cci
acel glas puita o melodie, si melodia atiage si mblnzeste
liaiele. Acum oamenii tiia n cete, cci astlel se apia mai
bine de intempeiii si liaiele ce-i amenin(a, si si nlesnea mai
bine tiebuin(ele. Ca s se n(eleag ntie dnsii le-au tiebuit
sunete vaiiate, si toat ideea ce ei dobndeau tiebuia s lie
nsemnat piinti-un nou sunet, caie sunet este o not a aimoniei.
To(i se unesc c Cangul si Indul au vzut mai nti pe om a
se deosebi de liaie si a poini spie sociabilitate pe glasul
aimoniei. Mai toate alegoiiile, labulele si maximile n caie s-
au depus piimii giun(i de moial ce s-a insinuit n populi piin
spiiitul ieligiiloi si-au avut izvoaiele pe acesti (imi, sau mai
bine, s-au nscut subt acest cei de pace unde inteligin(a uman
a piins idcin pentiu ntiasi dat.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
$'
Cel nti om, sau oamenii pe caiii i mai (in minte tiadi(iile
pe caiii i-au numit induii-induii BiaLma, Moisi, Amon,
Odin, Apolon, Piometeu au lost poe(i; si glasul piin caie
si-au supus contimpoianii, i-au stins n societate si au lsat
aloiisme de li(ie si moial ntie dnsii a lost poezia. Piin
poezie s-au tiansmis geneia(iiloi posteiioaie toate expeiiin-
(ele ce ia(ia omeneasc si-a tias din ntmplii si din ceice-
taiea natuiei luciuiiloi. To(i legiuitoiii vecLimii au lost poe(i:
se dovedeste din legiuiiile ce au consaciat piin poezie. Zo-
ioastiu a zis n poezie: ,S bat legea pe ingiat. S se despie-
(uiasc mincinosul.' Indianul a zis n poezie: ,Oameni, li(i
deopotiiv. Iubeste viitutea pentiu ea nssi. Renun( la liuctul
osteneliloi tale.' Egipteanul a zis n poezie: ,Onoai pe piin(ii
ti. Tiieste cu pu(in.' Minos a zis n poezie: ,Legea declai
inlam pe acela ce n-aie nici un amic'. Solon a zis n poezie:
,Fiiul ce nu api pe tat-su s moai. Magistiatul caie se
va mbta s bea otiav. Moaite soldatului las. Legea d voie
oiicui s omoaie pe cet(eanul caie st neutiu n mi}locul
via}beloi civile. Omul li bune obiceiuii s nu poat guveina'.
Piimul legiuitoi al Romei a zis n veisuii: ,Onoai mica
loitun. Omul s lie muncitoi si ostas.' Anticii legiuitoii diuizi
au zis n poezie: ,Apia(i muma voasti, patiia voasti. Piii-
meste lemeia n consiliul tu. Onoai pe btin.'
n Indii, n acele clime de pace, dulci, poezia este mai
lantasc, mai ideal si n oaiecaie cLip mai spiiitual dect n
oiice paite a lumii. Religiile supeinatuiale s-au stibtut de
biaLmini. Zeii cei iosii si albastii, ielleta(i din lenomenele
natuiei acelei clime, cu sute de bia(e plan peste lumi; bunul si
iul se incaineaz, si adun si si comand tiupele de elelan(i,
uisi si maimu(e, si dau btlii pe pmnt. ,ViLnul, caie tiieste
n cei, vesmntat n galben, cu bi(aie de aui, claie pe acvila
Vinuteia piecum ncalic soaiele pe un noi cu daida sa n
mn, se coboai, se ncain li s piseasc ceiul n
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
%
liul lui Dazaiata, subt numele lui Rama, si vine s se lupte n
lume cu spiiitele maline
1
.'
Dai cu toate astea poezia lundeaz aci si toate institu(iile
sociale, si toate stiin(ele. Piima condic, condica lui Manu,
este sciis n distiLuii; cel mai vecLi dic(ionai cunoscut este n
veisuii. Si mai mult nc: toate con}ectuiele n Indiile antice s-
au lcut n veisuii, si cea mai sublim moial se all n poezia
indian n veisuii, mai-nainte de toate datele cunoscute: ,Acela
ce si mplineste datoiiile li a (inti la vieun inteies, numai
pentiu amoiul binelui si al ecLit(ii, este li pat, ntocmai
ca si lloaiea de lotos caie iese cuiat din mi}locul apeloi'.
,Ct stim meiit acela caie se poait deopotiiv cu amicii
si ca si cu inamicii, cu omul viituos ca si cu cel pctos?'
Moisi, Osiiis, Conlu(iu, Minos au lost poe(i; si gLimnosolistii
insulei Meioe au dezvoltat piin poezie cele dinti piincipuii de
n(elepciune.
Dai vulgul nu putea s vaz n oamenii simpli ceea ce sim(ea
c e mai piesus de dnsul, si deilic pe poe(i, atiibuindu-le
toate, sau paite din acelea ce poe(ii atiibuiau liin(eloi imaginate
si cieate de dnsii ca s poat conduce piin iluzii vulgul
piepaiat a ibda splendoaiea luminiloi la glasul veiit(ii si
la amoiul binelui. Ca un spiiit al inteligen(ei, ca un conseivatoi
al omeniiii, ca un dezvolttoi al ia(iei, poezia a psit totdauna
naintea giaduiiloi civiliza(iei neamuiiloi, a concentiat Loidele
n societ(i si a nnobilat ciedin(ele si tiaiul loi. Aci a allat
Euiopa civilizat poezia cnd i s-au descopeiit ntinsele locuii
ale slbatecei Ameiice. Cnd au dat euiopenii peste locuitoiii
acestui con(inut, i-au allat loimnd si dezvoltnd societ(ile
loi subt linele si puteinicele aiipe ale poeziei, n leluiite adunii
ieligioase si izboinice, animate si celebiate piin cntece si
}ocuii; si acele scene suipiinse pot li o icoan vie a istoiiei
nceputului civiliza(iei populiloi si o manilesta(ie neatacabil
a inlluin(ei poeziei asupia loimiii societ(iloi si asupia
1
Ma|in (|r. ma|ignc) iu.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%
naintiii neamului omenesc. Piole(ii Iudeei, poe(ii Cieciei,
scaldeiii go(iloi si baidii celtici au lost civilizatoiii populiloi
loi; si tiadi(iile, legendele si cosmogoniile au saciat numele loi
pe ceiul lieciuia popul. Astlel capetele apiinse de amoiul
omeniiii s-au deilicat pe pmnt; astlel \cdas si Bio|ia au lost
motivuiile cele mai puteinice ale civiliza(iei neamului omenesc;
astlel Tiiteii au mbibtat populii; astlel AiLiloLii au biciuit
vi(iuiile societ(iloi si au ceiut ieloime n legile si n obiceiuiile
cele inculte, baibaie sau nvecLite; astlel tiuveiii si tiubaduiii
au desteptat simtimentele cavaleiesti.
II
Mai tiziu, dup ideea de supeiumanitate, dup nlesniiea
tiaiului, au tiebuit s nceap si aitele plpnde si nesiguie la
nceputul loi, ca si ideile la piima loi ciiculaie n capetele
omenesti, ca si poezia la nceputul ei; si aceasta o putem dovedi
loaite lesne, uimnd cosmogoniiloi antice si mai vitos
cosmogoniiloi scandinave, n caie se vede cum poezia clasilicase
toate doiin(ile natuiii umane si peisonilicase toate simtimentele
binelui si iului, pe cnd acesti populi belicosi n-avea nici o
idee de plastic. ValLala, Hela si Suitui se statoinicisei; Coi,
Odin si Fieii eiau ciea(i de poezie; dai plastica nu eia n staie
nc s desemne nici o tisui a loi. Nu vom lace o vin dac
vom dagLeieotipa
1
aci tisuiile slbite piin deosebite tiaduc(ii
si paialiazuii a poitietului maielui Odin, desciis n Fda, spie a
da de gndiie lilozolului ct timp a tiebuit s se cultive poezia
n acei populi pn s a}ung s puiilice asemenea linii
caiacteiistice si pionun(ate nti-un poitiet: ,El stie s vindice
boalele, s tmpeasc palosul inamicului, s lac a cdea
lan(uiile piizonieiului. Cuttuia lui opieste sgeata n aei; el
lace s caz anatema peste ceia ce se ievoalt mpotiiva lui.
Piin laimecul su el stinge llacia si amoi(este uia n inima
1
uagncrcoripa a iepioduce.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
%
inimiciloi si, el comand vntului miii, el linisteste valuiile.
Singuia sa piiviie este un laimec caie stpneste spiiitele maline.
El stie s dea via(a unui om spnzuiat; s aiunce numai cteva
pictuii de ap pe un piunc de cuind nscut, si acela nu se va
putea ini. n slisit, dac voieste s posede singui inima unei
leti(e cu minile albe, el stie s supuie min(ile ei dup voia lui.'
Acesta este poitietul maielui Odin n epopeea scandinav, pe
cnd cultul lui se celebia subt un ste}ai btin sau nti-o pestei
apiat de intempeiii piin gimdiii de bolovani gigantici
imasi si pn n zilele noastie pe mun(ii btinei Scandinavii,
ca s spuie secoliloi tiadi(iile belicosiloi ce nu cunosteau nici
aiLitectuia, nici pictuia, dai caie si londa societatea si legea
pe cea mai miea( poezie. Cnd tiebuin(ele neapiate se
mplinesc, omul si cat plceii; si aceste plceii gustate o dat,
a}ung si ele tiebuin(e neapiate. Aceste tiebuin(e ale omului
civilizat sunt aitele, sau, mai bine, aita.
Aitele, liind un elect al nnobiliii omului, au o inlluin(
mai diiect dect acele tiebuin(e neapiate la conseivaiea
coipului su; si piin uimaie diiec(ia ce voi lua aitele, (inta ce-
si voi piopune se va iesim(i n datine si n costume. Aitele au
tiebuit s se nasc n uima zeit(ii, cu mult mai tiziu de poezie,
caie a dat ideea despie zeitate si a dat aiteloi de luciu. Aita
este totdauna imaginea ideiloi poetice, caie inspii cLiai ele
pe aitisti a le nl(isa: si, o lapt peilec(ionat de ait este
poezie, este nssi ideea ce a ntiebuin(at pe aitist numai diept
oigan si i-a dictat ea s-i dea ei o loim n mateiie sau pe
mateiie. Fapta peilectat ce iese din mna aitistului este
totdeodat si cieatoiul, si cieatuia aitistului; si Fidia a avut tot
dieptul cuvnt s ngenuncLe naintea statuei lui Joe iesit de
subt scalpelul su si s adoaie nti-nsa acea idee poetic ce a
cieat pe Joe si a dictat scalpelului su ntiupaiea lui. Aitistul
caie ai imita mecaniceste numai loima(iile natuiei, li s
mplnte nti-nsele acea scLinteie de poezie a lui Piometeu,
acela nu e aitist; este un meseiias de mateiie numai, nti-nsul
nu a viat
1
nici o idee poetic, si piin uimaie n lapta lui nu
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%!
viaz nici o idee poetic; este o copie moait. Rpitoaiea
liumuse( a unui pioduct de ait este o ievela(ie a nssi ideei
poetice subt loime exteine si sim(ite.
n aite se pot vedea si cLiai diveisele idei ce a dat poezia
despie zeitate: piin aiLitectui a ntiupat si a stabilit oaiecum
ideea zeit(ii n colosuiile templuiiloi; piin sculptui a expus
zeitatea subt oaiecaie loim; piin pictui a coloiat-o si a
spiiitualizat-o ceva si mai mult, si piin muzic i-a dat maiestatea
si sublimul; iai pentiu dnsa poezia caiea n toate vistele
lilozoliei a lost pus mai piesus de plastic si de muzic si
piivit ca cieatoi si al plasticei, si al muzicei de cte oii a
voit s expiime d-a dieptul piinti-nsa ideea zeit(ii, si-a
conseivat misteiul a o iepiezenta numai ideal mistei ce nu
l-a putut mpiumuta aiteloi. Numai poezia poate s copiinz si
s expuie toate ideile, toate sim(iciunile si toate cunostin(ele de
caie poate li piimitoaie natuia omeneasc; numai ea poate s
se mldie, s se vaiieze pe toate misciile inimei si s se ntinz
pe toate lugele sulletului. Un singui veis al lui Omei expiim
ct o lapt ntieag a lui Fidia, si ceea ce expiim o l|iadd
ntieag nu expiim toat plastica si muzica mpieun.
Resoituiile si mi}loacele poeziei sunt multe si vaiii li slisit;
n ea poate s ncap spa(iul, eteinul si inlinitul, cci to(i acestia
sunt lii ai ei. Ea nu uimeaz cutaie sau cutaie stil, cutaie sau
cutaie scoal, cutaie sau cutaie metod. Ceniul poetic, caie este
spiiitul univeisului, cnd binevoieste a se incaina, n-aie tiebuin(
de nv(toi sau de exemple; ideea si mateiia, nepiezentate
nc, plan caos, tiemuind nainte-i, si el loimeaz univeisuii;
astlel s-au cieat Olimpii, paiadisii si taitaiii; Omiiii, Dan(ii si
Miltonii n-au avut exemple. Poeziei nu-i po(i Loti un stil, o
scoal, cci geniul nu se supune; cnd se coboai, el cieeaz
de sine si piin sine nsusi, si vulgul nu stie nimic despie dnsul:
l Luleste sau l adoai simtimente ce se desteapt totdauna
1
\ia a tii.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
%"
n om despie liin(a ce nu poate n(elege. Ceniul nu st la }udicat.
ScLillei a n(eles pe poet mai bine dect Platon cnd i-a dat
ceiul, adic totul cu toate lumile dinti-nsul, diept domen.
Nu mai este ndoial c Fidia si Piaxitele n-ai li existat
dac nu i-ai li pieces poe(ii caiii s le dea de luciu. AiLitect,
scultoi, pictoi, muzic sunt cieatuii ale poeziei, caiea este cai-
tea moial, ideal si spiiitual a omului. Ct va tii neamul
omenesc, va tii si aceast nobil lacultate a sa, mpotiiva
celoi ce zic c a tiecut puteiea ei: puteiea ei este mplntat n
inima omului, si cnd alec(iile, tiebuin(ele si doiin(ele lui voi
scLimba diiec(ia loi, ea va li totdauna nainte meigtoi, spie a
le nnobila, a le idealiza.
Nu tiebuie s conlundm si s miginim poezia numai ca
ait aie si ea paitea sa caie se poate numi ait ns aceasta
este, ca s zic asa, numai paitea ce aie n plastic si n muzic,
cnd si ia o loim si o specie oaiecaie, adic se pune subt
cutaie stiuctui de veis, si ia o melodie si o cadin( oaiecaie,
si ia o lizionomie subt caiea se aiat sim(uiiloi; ns si atunci
poezia este aita cea mai complect, cea mai vaiie si mai
sublim; ea si impiovizeaz diveisele calit(i si aie-a lace
totdeodat si cu sim(uiile, si cu inima; d auzului ceea ce d
muzica, vedeiii ceea ce d plastica si inimei ceea ce nu d nici
muzica, nici plastica: acel sublim, patetic, melancolic, gia(ios
si bul, caie o nal(, o stiiveste, o nmoaie si o alin, o nvie si
o nveseleste.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%#
III
Cnd omul a obiectivat, cnd a iellectat liin(a constiin(ei
sale, ideile, simtimentele, doiin(ele si indigen(ele inimei
sale, si le-a dat o existen( ndependent alai din sine;
cnd aceste diiec(ii ale constiin(ei, sau, mai bine, ale
imagina(iei omenesti, au meis ctie o puteie caie alai din
sine inlluen(eaz asupi-i; cnd a obiectivat simtimentul
su de buntate sau de iubiie lundat n constiin(a lui si a
tiebuit s ncLipuiasc existen(a unui obiect de adoiat;
cnd s-a manilestat zic ideea despie inlinit, a lost luciaie
numai a poeziei, a poeziei intime, gemenea imagina(iei,
nnscute amndou n liin(a omului deodat cu omul,
caie l disting de animal si aseaz n sulletul lui acel
baiometiu al doiin(eloi si al cunostin(eloi, acel teimometiu
al iubiiei, al uiei si al tutuloi patimiloi de caie e piimitoaie
natuia omului. Tot simtimentul n om este elect al
imagina(iei, al poeziei intime, si acesta se migineste, se
mll si scade dup miimea, puteiea si ageiimea piismei
poetice, sau dup doza de poezie ce posed individul; si
atunci numai va putea nceta puteiea poeziei cnd omul
va a}unge n complect biutalitate.
To(i lilozolii, toate capetele gnditoaie, de cnd dat
1
civiliza(ia omului, s-au gndit si au voit s dea o delini(ie
poeziei; dai nici Aiistotele, nici Platon, caiii i-au dat o
diiec(ie att de miginit si necomplect, caiii si-au
ncLipuit-o numai ca o lic(ie a inimei; nici Hoia(ie, nici
Boileau, caiii au voit s o iesting n iegule silnice, nu au
n(eles-o. Ea a lost n toate vistele civiliza(iei omeniiii un
obiect de dezbateii, si ctie caie omeniiea n-a putut li
indileient, piecum n-a putut li indileient la ideea de
societate. Societatea este liica aimoniei, si aimonia este
liica poeziei. Cum putea li indileient lumea de cauz,
cnd nu eia indileient de elect? Unii au pietins c imita(ia
1
uard dateaz.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
%$
ai li toat puteiea poeziei; dai acestia n-au cunoscut nici
cLiai toat puteiea plastic a poeziei, poezia desciiptiv.
Dante si Milton sunt destul ca s steaig aceast idee
giesit. Entuziasmul si cieaiea sunt mai piesus de imita(ie.
IV
Pn cnd omeniiea eia }un, pn cnd ciedulitatea
vistei ei tiebuia s zboaie pe entuziasm la alte lumi ncLi-
puite, spie a-si lua exemple la via(a ieal, pn cnd tiebuia
s-si mpai( via(a n cei si pe pmnt, pn cnd labula
eia neapiat la istoiie si miiacolul la lapt, piole(ii si
poe(ii tiebuia s se seiveasc cu oiganele ciedin(eloi cieate
de dnsii, ca s conduc populii la glasul adeviului, al
iealit(ii. Redobndiiea dieptuiiloi clcate tiebuia piezis
de cei, si ntiiiea bia(uiiloi lgduit piin miiacole. Acum,
ns, acolo unde societatea este matoi piin lilozolie si
expeiiin(a luciuiiloi, unde ia(ia s-a uicat pe tionul su, unde
ceiul s-a deslsuiat si s-a aidicat cea(a de pe pmnt, unde
via(a este ieal si leiiciiea lmuiit piin ia(ie si Lotit
n via(, unde lapta si ceiceteaz pie(ul si miscaiea
inteiesul, poezia, ca o tutel etein a omeniiii, tiebuie s-
si ieloimeze cu totul mi}loacele sale cele vecLi, cci
impubeiul si-a venit n vist si ia(ioneaz. Aci s-au
despi(it acum inteiesuiile ceiului de ale pmntului,
condicele ceiesti de cele pmntesti, si ea tiebuie s lie
numai lilozolic, social, uman si politic. Cnd poe(ii
modeini se voi ptiunde de acest adevi, cnd voi lsa
labula si voi da entuziasmului loi o diiec(ie pozitiv si
ieal, atunci va pieii si ideea c a tiecut timpul poeziei;
atunci societatea ce st gata n maiginea diumului si
itceste din piicina lipsei conductoiiloi, va a}unge cu
nlesniie la (inta ei, atunci si ei, poe(ii, voi iecstiga
inlluin(a si dieptuiile loi n societate si voi sim(i
mul(umiiea ce simte cieatoiul dup svisiiea laptei sale,
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%%
sau cel pu(in acea mul(umiie moial si sim(ual totdeodat,
ce o aie ac(ionaiul cnd ntiepiindeiea la caie a contiibuit
piospei si i pioduce totdeodat. Atunci nu voi mai li
numai un obiect de lux spie petieceiea aiistocia(iloi, voi
li miiaiea populiloi si voi avea constiin(a c suveniiea loi
se va conseiva, piin geneia(ii, cuiat, n via(a ce voi da ei
populiloi viitoii, piecum s-au pstiat cultuiile poe(iloi
anticLit(iloi, piin labulele ce au lsat aceia populiloi loi,
pn n zilele noastie si se voi mai conseiva nc pn
cnd lumea va mai sti ceva despie anticLitate.
V
Nimic nu este mai demn de studiat, mai demn de luat
n consideia(ie pentiu un adeviat lilozol dect acea
inlluin( iecipioc a poeziei antice asupia caiacteiuiiloi,
ieligiiloi, guveinuiiloi si cLiai viitoiului populiloi, si aceea
iaisi a climeloi si a caiacteiului omului asupia poeziei.
n iasele cele mai alemeiate si izolate ale climeloi celoi
dulci de isiit a piins teocia(ia pui, cu acea sistem
lunest de izola(ie si nestiin( mum a supeisti(iei si a
loimiii casteloi inegale. n popula(iile cele numeioase si
unite ale acestoi clime a piins autocia(ia. Aci autociatul
liu al divinit(ii este o liin( supeiuman, si-nti-nsul se
concenti puteiea civil si ieligioas; n populii nomazi,
patiiaisii sunt capi si pieo(i totdeodat ai numeioaseloi
loi lamilii, si tiaiul, doiin(ele si poezia astoi neamuii sunt
mai mult sim(uale. n populii cei taii si belicosi
1
ai climeloi
celoi aspie de noid, poezia }oac alt iol: ea a luciat mai
pu(in asupia oiganiza(iei autoiit(iloi, dai a domnit mai
mult n imagina(ie si a lost mai spiiitual. Aci poezia
mpinge pe ostas n btlie si l lace s-si }oace via(a cu un
dispie( de neciezut. Nimic mai ngiozitoi pentiu un voinic
dect moaitea cea iusinat n moliciunea patului, nimic
1
Bc|icos izboinic.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
%&
mai liumos, nimic mai de ambi(ionat dect moaitea cea
gloiioas a cmpului de btlie. Niciii poezia n-a
manilestat o mai peilect egalitate ntie oameni dect n
populii Euiopei. Singui cuiagiul lace capii cmpiloi, el
singui mpaite onoiile si consideia(iile. ValcLiiii vegLeaz
asupia cmpului si piimesc pe eioul muiind, ca s-l
tianspoite numaidect n delicele ipitoaie de ValLala.
Recunostin(, iecunostin( la acesti anticaii nv(a(i,
caiii aidic cu ncetul vlul opac ce acopeie poezia nea-
muiiloi piimitive. Din toate pi(ile, anticLitatea cea mai
ascuns ne aiat tezauiii inteligen(ei sale, si a cioi
existen( nici c o bnuia piin(ii nostii, sau i socotea
pieidu(i pentiu totdeauna. Indiile, Egipetul, Peisia,
Ameiica, CLina si lumea gigantic si poetic unde a domnit
maiele Odin au nceput s exploateze bibliile loi. Poezia
va avea de aici-nainte izvoaie de via( nou si si va
piepaia piin topitoiul su o maie paite a mateiialului
tiebuincios la cldiiea ediliciului societ(ii cei noi din
iuinele ediliciuiiloi piimitive.
Recunostin(, iecunostin( ingeniosiloi sliedelitoii ai
lntniloi spiiitului anticei umanit(i, caie voi icoii si
voi leitiliza cmpiile poeziei cei noi, si unde va meige s
se adape tot lilozolul studios. Onoaie si iecunostin(
societ(ii de la Calcuta, expedi(iei n Egipet, misionaiiloi
n Asia si Aliica si tutuloi aceloia caiii se ostenesc spie
descopeiiiea mundului
1
antic.
VI
1
Mund (|ar. mundus) lume.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%'
Pentiu ce poe(ii n-au astzi n statuii inlluin(a ce avea
n anticLitate? Pentiu cci atunci poe(ii eiau ai populiloi,
iai nu ai casteloi, pe caie putem zice c le-au cieat ei cLiai
n momente de entuziasm, pentiu o viitute oaiecaie, si
caiii au a}uns apoi s-i lac cLiai pe dnsii cieatoiii loi
s cieaz c ei nu sunt pentiu altceva, dect numai ca s
suiz si s celebieze plceiile si ciimele loi, si c tieaba
loi ai li s se ocupe numai cu ceiul si cu acele alec(ii
domestice si amoioase, cu acele boale sau inliimit(i ale
inimei omenesti; pentiu cci s-au lsat s cieaz c sunt
numai un lel de muzici, pictoii sau baletisti si piopiii a se
ntiebuin(a numai spie petieceiea casteloi aiistociate,
mputeinicite de dnsii; pentiu cci coiup(ia si slbiciunea
loi i-au adus n staie s ambi(ioneze mai mult un loc pentiu
dnsii n aceste caste dect a le mpistia pe dnsele n
coipul cel maie al populiloi, unde natuia loi i lace s lie
adoia(i.
O, poe(i, ve(i putea dobndi piea lesne cu poeziile
voastie un loc n aste caste, n ceicuiile loi cele piivate,
spie a le mobila saloanele, pentiu ca s spune(i basme
copiiloi si veisuii lemeiloi; iai n aduniile loi politice,
acolo unde se voibeste despie voi si despie viitoiul liiloi
vostii, nu ve(i intia niciodat, dac o ntmplaie noiocit
nu v va li piegtit acel loc nc pn s nu se ncaineze
geniul n voi, sau dac ntmplii deosebite nu v va li
meiitat aceasta cu de tot altlel de titluii. O! Poetul s-a
ocupat piea mult cu ceiul si a a}uns s-si piaiz cu totul
piopiietatea pe pmnt! Dai, domniloi, poetul a lost un
mediatoi al pmntului ctie cei numai pn cnd
pmntul s-a allat subt tutela ceiului, unde l-a pus
entuziasmul poeziei piimitive; pmntul s-a scpat acum
de cei, si poetul tiebuie s se consideie numai ca un
conductoi al omului pe pmnt, si pentiu ca aceasta s
a}ung odat sim(it de obste, tiebuie s se destepte mai
nti nti-nsul. Dea aiteloi s copieze ciea(iile sale piecum
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&
d si natuia pe ale ei. Lase-se s lie oigan al veseliiloi
geneiale la solemnit(i si sibtoii; dai s se gndeasc c
el este altceva mai mult dect muzicul si pictoiul; este
cieatoiul loi, meigtoiul loi nainte. Muzicul si dn(uitoiul
l uimeaz de apioape, si aiLitectul, scultoiul, pictoiul se
(in dup dnsul la o distan( oaiecaie: poetul este geniul
si aitistii sunt talentul. Ideea ce va destepta el, aceea a s
zboaie peste vulg, aceea a s invite si a s diiige acel llux
si iellux al patimiloi si al doiin(eloi populiloi.
Dac aitele n vecLime au lost ieligioase si belicoase,
cauza a lost liindc poezia eia ieligioas si belicoas; dac
acestea au deczut si au devenit titoaie si coiuptive,
cauza este c poezia a deczut, s-a lcut titoaie si
coiuptiv. Cnd poezia se va nl(a la demnitatea ei, cnd
si va lua iaisi n dieapta lacla luminiloi si n stnga biciul
slbiciuniloi si al vi(iului si va voibi n limba cea pozitiv
si n(eleas de astzi, atunci solemnit(ile si sibtoiile
populiloi se voi lace de ctie populi pentiu populi, atunci
si aitele liumoase voi iecstiga si ele demnitatea loi, ca
niste ciedinciosi sateli(i ai poeziei.
Piecum economistul utilizeaz luxul, asa si poetul
tiebuie s utilizeze poezia. Toat ideea ce naste imagina(ia
tiebuie s lie util. Fabiicantul caut macLine spie a o
ntiupa, a-i da loime si calit(i plcute sim(uiiloi, a o
iepioduce, multiplica spie o nlesniie si spie o mbunt(iie
oaiecaie a vie(ii animale. Poetul tiebuie s caute si el n
indul su mi}loace a o lace sim(it inimei si lanteziei
vie si pionun(at, s caute si el un spa(iu de loime, a o
iepiezenta plcut si sim(uiiloi, acestoi comisi ai inimei si
ai ia(iei. Dac luxul mateiiei contiibuieste a nnobila pe
om si societatea lui, cu ct mai mult luxul ia(iei! Poezia
este luxul ia(iei si misia ei este s nnobileze ia(ia, piecum
luxul mateiiei nobileaz mateiia.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
&
VII
Este timpul ca poezia s se ocupe, s puie n miscaie
toate iesoituiile sale la o pielaceie ntieag, la o ieloim
total de constiin(: scLimbaie a tutuloi ideiloi ce a avut
pn acum si aie astzi omul despie lume. S ceiceteze
cu de-amnuntul izvoaiele inegalit(ii n societate si s
nimiceasc toate loimele si ieloimele sociale, politice si
ieligioase, pielcnd acea iubiie numai teoietic de
libeitate si egalitate n libeitate si egalitate piactic si
actual. S ntemeieze o singui ciedin( ieligioas n locul
tutuloi ciedin(eloi nvecLite si pielcute pn astzi: aceea
a ia(iei si a libeit(ii. S dezvolteze, s analizeze si s
populaiizeze stiin(ele abstiate n piactic vie.
Unde st cea dinti inegalitate social? n sclavia
lemeii. Emancipa(ia ei dai este cel nti element
contiibuitoi la via(a cea nou. O emancipa(ie ntieag,
complet a lemeii, piepaiat de la nasteiea ei, piinti-o
ciesteie omeneasc, piopiie a loima un cet(ean legiuitoi,
}udictoi si executoi iai nu acea emancipa(ie mi}locit,
necomplet, dat de ciistianism si cavaleiism si man(inut
cu dieptul de slbiciune de la geneiozitatea omului. Nimic
nu izoleaz mai mult pe om n societatea actual si nu l
lace mai egoist dect lamilia si inteiesuiile de lamilie iu
n(elese. Cel mai pie(ios tezaui ce posed umanitatea este
inima de lemeie. n inima lemeii se oglindez cu gia(ii cele
mai dulci, cele mai nobile simtimente si patimi ale
umanit(ii. Femeile sunt, li contesta(ie, de o mie de oii
mai sim(ibile, mai toleiante, mai spiiituale si mai poetice
dect noi; sulletul loi posed o mai maie poi(ie din acea
iellec(ie poetic ce a czut peste omeniie la oiiginea sa, si
gia(iile loimeloi mateiiale ale lemeii, misciile-i vioaie,
cuttuia-i nsinuitoaie, oiganul si elocuin(a ei conving-
toaie sunt cu mult mai eneigice si mai puteinice dect ale
noastie. Ce nnobilaie n-ai aduce lemeia si n legi, si n
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&
obiceiuii, cnd ai avea paite n societate! Cea mai liumoas,
cea mai bogat min a omenimei st neexploatat! S
emancipeze dai poezia pe lemeie, s dea libeitate
amoiului; s desliin(eze toate iluziile pe caie se mai
ieazim via(a cea ieligioas si politic a omului, s
desliin(eze cu totul lumea spiiitual cea de dincolo, s
desliin(eze oinduielile poli(iei ceiesti ntinse peste via(
si toat }usti(ia seciet; s pielac tot militaiismul n
cet(ean si s stavileasc spiiitul de concuiste; s scLimbe
biseiica n scoal si s oiganizeze dinti-nsa o educa(ie
populai caie s se ntinz deopotiiv peste tot populul,
si cleiul s-l pielac n simpli nv(toii ai populiloi, n
casele si n cmpuiile loi, n industiia loi si n moiala
piactic; s lac ca populii, piin cultivaie, s se oiganizeze
si s se cimuiasc de sine, s-si administieze }usti(ia de
sine n via(a public si n diegtoiia public; s lac
statuiile libeie si piopiietate comun a populiloi, ca un
pioduct al tutuloi membiiloi statului, si caie pioduct va
cieste nencetat piin activitatea, piin oiganismul viu al
societ(ii; s lac ca nici o paite a societ(ii s nu stea n
inactivitate la iepublic; s lac ca pioletaiul cel necultivat,
cel lipsit astzi de cultui spiiitual si de ndestulaiea
mateiial s se aiidice piin educa(ia geneial la cet(eanul
actual, la demnitatea de om; s lac ca totalitatea acestoi
cet(eni, n adevi libeii, s se mpitseasc de cele mai
nalte inteiesuii ale statului loi de legisla(ie, }udictoiie
si administia(ie li s-i poat depita altceva dect
minoiitatea vistei sau inliimit(i netgduite; s lac a
nceta aceast despi(iie a populiloi n dou pi(i inegale,
antagoniste una alteia; s nceteze, zic, mpi(iiea populiloi
n cimuitoii si cimui(i; s lac a nceta inteiesul cel piivat
al unei dinastii iegale, domnitoaie; s nceteze piivilegiuiile
casteloi de tintoii, paiazi(i si piivilegia(i, si tot populul
si dezvoltaiea lui n toate pi(ile statului s alctuiasc un
stat si o na(ie, s lac ca cultuia pmntului, industiia si
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
&!
stiin(ele s lie comune, ntinse si dezvoltate pe cultul ia(iei,
li pieeminen( si li misticism; si n slisit, s lac
voibiiea si sciisul caie sunt expiesia cugetiii, expiesia
omului nscut a li libei s zboaie li stavili; si totdeodat
s nu uite a piegti liece popul la ideea li(iei geneiale, la
ideea de cosmopolitism
1
, ca ultimul leiice al locuitoiiloi
globului. Aceste piincipuii sunt misia poeziei modeine,
cci pe aceste piincipuii se va cldi ediliciul societ(ii cei
noi.
Dai poezia nu va mai li atunci voi zice cei ce s-au
obicinuit s vaz liguind n poezie monstiuii de ngeii,
Leiovimi si seialimi acopeii(i de ocLi si stici(i ntie aiipi.
ns poezia caie atinge, poezia cea adeviat nu este acea
n caie misuiesc spiiitele necuiate de p-aia lume. Poezia
cea adeviat este aceea caie voibeste inimei iai nu
lantaziei numai. Natuia va li totdeauna aceeasi si
lenomenile-i aceleasi: aceiasi meteoii, aceleasi cmpii
lloiate, acelasi cei stelat, aceeasi lun, acelasi soaie, aceiasi
mun(i, si pe mii aceleasi valuii. Tiecutul si viitoiul voi
avea totdeauna caitea loi descLis poeziei. Femeile voi li
tot astlel de liumoase, btinii albi si veneiabili, piuncii
blai si diglasi, si alec(iile omului, amoiul mai cu seam,
va dobndi o nou ageiime; si amoiul patiiei va li
pionun(at si sim(it, cci omul va putea zice n constiin(
c aie patiie. Poezia ai avea atunci o scen expus li
contiol societ(ii si un loium n liecaie sat. Am auzi
adesea nti-nsa:
,.|a romoc cr non |`a||ronr!
1
Aici n n(elesul de uniie a popoaieloi, n accep(ia utopic, caiacteiistic
autoiului.
2
,.(mai dcgraod) moimntul dect ocaia!
Mai degiab li cap dect cu o pat iusinoas pe liunte!
......................
Nimic nu iau din ceea ce a acopeiit iusinea!' (|r.).
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&"
Pas dc rcrc p|ur6r qu`unc soui||urc au |ronr!
...................
Jc n`ai ricn a rcprcndrc o |a nonrc a passc!"
2
Indigen(ile inimei ominesti si-ai lua cu totul o alt
diiec(ie si aimoniile liiesti si-ai ielleta aimoniile moiale
n imagina(ia omului pe o natui mai pui, mai nobil si
mai ia(ional. Fugile imagina(iei omului civilizat al
societ(ii n-ai vaga
1
pe acele vapoaie ale ignoian(iei omului
incult, dai n-ai putea pieide nimic din poezia loi. Ruinele
ai pieide lantasmele ngiozitoaie ce plan peste ele, dai s-
ai poetiza piin suveniii si piin acea vagaie meditativ a
omului si libei de supeisti(ii; loimulile iugiloi si a
leimeciloi omului baibai s-ai desliin(a si piesim(iiea,
speian(a si simpatia n-ai avea attea luneste iezultate;
constiin(a uman n-ai avea attea scpii naintea
tiibunalului ei, si ciimele ai li numai iezultatuii ale unei
inliimit(i moiale.
loaic pcnrru minrc, inimd i |ircrarurd,
1846. n-iele 2730 (122 VII).
1
\aga (|r. vagucr) a itci.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
&#
RE\l ST Ll TERR
Este de obseivat c, cu piogiesul unei societ(i, cu pio-
giesul politic, cu piogiesul social, piogieseaz latalmente si
liteiatuia unei na(iuni. Am putea aduce multe exemple, dai
s ne opiim numai n (aia noasti, ca s putem li n(elesi pe
deplin de ctie to(i lectoiii nostii, n ceea ce voim a zice.
Pe cnd se lcea piogiesul de la Neagu pn la Matei
Basaiaba, luau si ai(ile si liteiatuia avntul loi, se tipieau
condice de cte sapte-opt sute pagine in lolio etc. Pe cnd se lua
avntul politic si social sub maiele Seiban Cantacuzin, se
tiaduceau, se compuneau si se tipieau mul(ime de ci(i si
biblie in |o|io de cte o mie de pagine. Pe cnd se nstea dom-
nul Tudoi, se nstea si Lazi, se nstea si Fotino, se ienstea Sl.
Sava. Pe cnd venea 48, venea si teatiul na(ional, veneau si
poe(ii, si sciiitoiii, caii nsemnai acea epoc n liteiatuia
noasti. Cu aceste evenimente maii, uiiase, de astzi, caii voi
da att de mult de luciu istoiiciloi si poe(iloi iomni, liteiatuia
iomn nu putea s nu se nsemne si ea, s nu se aduc si nti-
nsa un eveniment.
Evenimentul liteiai al epocei sunt tiei ci(i, caii, nu ne
ndoim, si voi lua iangul loi, liecaie n genul su, mai piesus
dect oiice s-a sciis pn acum n liecaie din aceste genuii.
Cea dinti din aceste ci(i este Somariu a| isrorici gcncra|c
a cu|rurci a d. Constantin Cie(ulescu, caie, tiadus n celelalte
limbe euiopene, s-ai saluta, ca si autoiul ei, de ctie to(i nv-
(a(ii Euiopei; este o adeviat istoiie pe scuit a civiliza(iunii
aceast caite; este oiiginal si loaite concis.
A doua caite este diama n cinci acte si n veisuii Crigorc-
vodd de d. A. Depaia(ianu, singuia diam caie pune piatia
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&$
lundamental liteiatuiei diamatice iomne. D. Depaia(ianu a
lcut cu diama sa o ievolu(iune n veisilica(iunea iomn si n
stil; sunt, n aceast diam, veisuii, expiesiuni, caiacteiie, scene
demne de Victoi Hugo. Crigorc-vodd este o diam oiiginal,
tias si cieat din istoiia patiiei; n-aie nimic stiin, n-aie nici
o imita(iune. Dac aceast diam s-ai putea tiaduce n limba
liancez cum s nu piaiz mai mult de }umtate din liumuse(ile
ei, suntem nciedin(a(i c aitistii liancezi s-ai ntiece s-o
iepiezinte pe scena liancez, nciedin(a(i de succesul ei.
Recomandm aceast diam domnului si doamnei Pascali. Rolul
lui CostacLe, dupe noi, s-ai cuveni d-lui Pascali, si Rebeca paie
c ai li cieat pentiu doamna Pascali.
D. Depaia(ianu, dupe ce a teiminat colegiul n Bucuiesti, s-
a dus, cu piopiiele sale mi}loace, la Paiis, si a lcut liteiele.
Familiai cu limba spaniol, tiebuie s lie nc n memoiia
lectoiiloi nostii gingasele si elegantele ioman(e, tiaduse n
veisuii iomnesti, din veisuii ispaniole, de ctie acest }une plin
de talent. D. Depaia(ianu, piopiietai, a pieleiit s se ietiag,
spie a se da poeziei si voca(iuniloi sale liteiaie, la mica sa
piopiietate. Am avut leiiciiea s cunoastem noi de apioape pe
acest }une cu liuntea lat si cu anima lieibinte. Auzindu-l adese
voibind despie (iani, despie asupiiiile ce li se lac si despie
ignoian(a loi: ,De ce nu te laci subpielect?' i-am zis odat
pentiu c, dupe pieiea noasti, subpielectul este cel ce pune
mna d-a dieptul la civiliza(iunea (ianului. ,A s m lac', ne
ispunse, si, peste pu(in timp, allaim c d. Depaia(ianu este
subpielect n distiictul Teleoiman. N-a tiecut mult si ne-am
inloimat c n scoalele din plasa administiat de d. Depaia(ianu,
sunt loaite mul(i copii, si c n timpul plebiscitului, d.
Depaia(ianu venea la pielectui cu iegistiele, pe caii nu se
alla un singui NU. D. Depaia(ianu ne lgduieste un ioman(
oiiginal, cieat de dnsul, caie ciedem c-si va lua si el iangul
su n liteiatuia noasti.
A tieia caite impoitant, piodus n aceast epoc gloiioas
a iomniloi, este Ciocoii vccni i noi de d. Nicolae M. Filimon.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
&%
Aceast caite, mpi(it n tieizeci si tiei capitole, cop-
iinde tieizeci si tiei de tablouii vii ale stiii societ(ii noastie,
de la Caiagea pn la Ciigoie-vod CLica. Fiecaie poitiet din
acest ioman( este un tip: nu-l mai gsesti niciii, pentiu c o
societate ca a noasti, mai vitos din aceast epoc, nu se mai
gseste niciii. Dinu Ptuiic, eioul caie duce toat intiiga
acestui ioman(, este adeviatul tip al ciocoiului, caie a lcut
mar( pe to(i lanaiio(ii. To(i zicem, cnd voim s aiuncm
dispie(ul nostiu asupia vieunui las, asupia vieunui mizeiabil,
asupia vieunui tidtoi: ciocoi! Aceasta o zicem, ns, stiind,
piin tiadi(iune, c toate inlamiile sunt piopiii ciocoiului. Nimeni
ns nu poate pionun(a acest titlu, n constiin( de luciu, dac
nu va citi Ciocoii vccni de d. Filimon si nu va vedea, de la
nceputul si pn la linitul su, pe ciocoiul uinu Pdruricd. Ciocoii
vccni de d. Filimon este un ioman( istoiic de moiavuii, plin de
ac(iune si loaite moial. D. Filimon a stiut s se loloseasc si s
loloseasc si liteiatuia iomn, din voca(iunea sa pentiu cetiiea
obositoaie a Liisoaveloi, a cioniceloi si a tutuioi acteloi si
documenteloi vecLi din (ai.
Recomendm cu osebiie lectoiiloi nostii lectuia ioman(ului
Ciocoii vccni de d. Nicolae Filimon, iesit acum de sub tipai.
Pentiu c suntem la liteiatui, si la liteiatuia istoiic, lie-
ne peimis s aducem aminte ministiului Instiuc(iunii Publice,
poetului na(ional al liteiatoiiului emininte D. Bolintineanu, c
ai tiebui s-i lie mil de attea documente istoiice si liteiaie,
caii asteapt si ele epoca loi, spie a-si aita valoaiea. Dac o
zicem aceasta, ne socotim n oaiecaie diept, pentiu c mult
am aleigat si noi, mult ne-am ostenit si mult ne-am expus, spie
a aduna de piin monastiii si spie a smulge din gLeaiele
clugiiloi gieci, lade ntiege, ncLise cu genuncLiul, pline de
peigamente si de documente de tot leliul.
Ne peimitem s aitm vecLiului nostiu amic, n toat
constiin(a noasti, peisoanele pe caii le ciedem noi capabile
a iegula aceste documente, spie a putea s se loloseasc dinti-
nsele istoiia si liteiatuia noasti. Aceste peisoane sunt: dd.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&&
Ciigoiie Manu, A. Odobescu, Nicolae Filimon, H}du si
Biezoianu.
I-am putea clasa pe liecaie cu atiibu(iunile lui piopiii; dai
ne miginim a zice numai c d. Odobescu ai pune mult gust la
aian}aiea si la ilustia(iunea acestei luciii att de impoitante.
Ne mai peimitem a spune c, dupe pieiea noasti, d. Va-
lentineanu nu lace de loc pentiu asemenea tieab, si c dac,
din noiociie, d-lui nu va lace nici un alt iu dect numai acela
d-a alege cteva acte dupe gustul su, pe caii s le tipieasc
nti-o caite pe caie a tipiit-o d. Teulescu pe cnd se alla aiLivai
al statului, li s poat, cel pu(in, a clasa aceste documente,
nu a le comenta, li s poat descilia mcai datele cele vecLi,
si, tintind pe ici-pe colea cte un loamc Canracuzin dac,
zicem, d. Valentineanu nu ai lace nici un alt iu mai maie
dect iul caie a lcut d. Teulescu, ai li o ciim, si, negiesit c
aceast ciim ai li o nenoiociie caie nu s-ai putea imputa
numai inocen(ei d-lui Valentineanu.
Tiebuie neapiat nliin(at o comisiune seiioas alctuit
de cinci membii competin(i spie iegulaiea acestoi comoaie
descopeiite, dai neceicetate nc. Aceast comisiune apoi s
lac paite, de diept, nti-o societate istoiic ntins, la caie s
lie cLema(i to(i iomnii, to(i lilo-iomnii caii au dat piobe c
s-au ocupat de istoiia iomniloi.
Ne tiebuie neapiat o istoiie caie s meiite si s lie tiadus
n toate limbele euiopene si asezat n toate bibliotecele publice
ale Euiopei.
Cnd pietindem locul ce ni se cuvine ntie na(iunile euio-
pene, tiebuie s ne nl(ism Euiopei cu titluiile noastie. Nu s-
a lcut o scLimbaie de ministei, de cnd am intiat n (ai, s
nu iepetim, aitnd iusinea ce simte un iomn n conveisa(iune
cu oamenii lumina(i ai Euiopei, cnd l ntieab unde poate
alla istoiia acestei na(iuni att de ntins caie }oac un asa
maie iol nti-un sii de c(iva seculi, caie se pietinde de o oiigine
att de nobil si este silit s-i spun c ai putea alla cte ceva
piin istoiiile Tuiciei, ale Austiiei, ale Rusiei, ale Poloniei s-ale
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
&'
Ungaiiei. Cine n-a sim(it umilin( cnd i s-a adiesat vieun nv(at,
vieun limbist euiopean s-i ceai un dic(ionai, un vocabulai, o
giamatic iomn, si a lost silit s ispunz: dic(ionai iomn,
vocabulai iomn nu avem; giamatic nu stim pe caie s
iecomendm, cci avem vieo cincispiezece caii nu se acoid
ntie dnsele si dupe caii sciiu numai aceia caii le-au lcut?
Am iepetit acestea cu toat ocaziunea; am ceiut dic(ionai
iomn la to(i ministiii Instiuc(iunii Publice, si nu ne ndoim c,
n aceast maie epoc a Romniei, limba iomn si va aduna
capitalul si-l va niegistia nti-un dic(ionai. Este destul pentiu
un ministiu al Instiuc(iunii Publice, n staiea noasti liteiai
actual, s poat zice: ,n ministeiiul meu am pus bazele unui
dic(ionai iomn caie lipsea cu desvisiie'. Iai ct pentiu
giamatic, nu putem ceie imposibilele: o giamatic nu se va
putea lixa dect numai dupe o n(elegeie ntie to(i liteia(ii
eminen(i iomni, de pe oiiunde se voi alla, aduna(i n societate
ad-Loc. Un ministiu n-ai putea lace aceasta; el ai putea-o
piovoca numai. Un dic(ionai ns s-ai putea lace si numai piin
stiuin(a ministiului; n-ai citi nimeni, suntem nciedin(a(i,
din nici o staie, din nici o piolesiune a na(iunii iomne, dac s-
ai cLeltui de la 20 pn la 30 mii galbeni pentiu laceiea unui
dic(ionai iomn, dup caie apoi s se tiag vocabulaiii cel
pu(in pentiu toate limbele neolatine.
Buciumu|,
1864, ni. 241 (10/22 VI).
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
'
[Ml Sl NE PCEZl El ]
La Iasi apaie o loaie liteiai, Convoroiri |ircrarc. Ni. 1 a
lost sciis cu ngii}iie. Ni. 2 nu mai este o ciitic, este o
diatiib. Nu am li zis nimic dac acest ni. nu ai li lsat s
se tiade
1
o inten(iune de a lovi n peisoane si dac ciiticul
nu ai li pus nainte o idee caie tinde a lace din poezie o
ait cu caie s petieac boieiii. Autoiele din loaia liteiai,
caie aie aeiul de a ui politica, lace politic.
Nu am vioi nicidecum s venim la cLestiuni peisonali.
Nici laudele, nici in}uiiile unei loi liteiaie nu pot nici adauge,
nici scdea meiitul poe(iloi si aitistiloi munteni, mai ales
cnd aitistii au lsat luciuii n uima loi, si ciiticii nu au
lcut nc nimic n via(; cnd }unimea ce se piezent la
soaiele vie(ei cat s vin iecomandat de modestie. Dai
(inem a aseza aici un piincipiu cu totul opus aceluia al
}unei loi liteiaie: |iocrrarca arrii.
Caie este inten(iunea acestei loi liteiaie? A vedea muzele
iomne miginite a cnta ,|runzd vcrdc, ocnii |c|i(c|or, prc
Tunsu| si pie Jianu|'; a se iestinge n acel ceic de idei caie
ai lace s petieac paiazi(ii, s olteze duducele amoiezate,
s cletene capul cu melancolie matioanele si s adoaim
o societate ntieag, mbtat de pailumul naicotic si lad
ispndit din atta ,|runzd vcrdc'. Eia un timp cnd un
domn iomn iegulamentat stiiga unui poet libeial, cu
ocaziunea poeziei lui domnul Tudoi: ,Nu scii(i poezie
despie Tudoi; tiacta(i subiecte mai nobili, tiacta(i pie
Jianu|, pie Tunsu|'.
1
Tradc tideze.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'
Iat scoala ce loaia sus-zis vioieste s nvieze nti-un
timp cnd cugetaiea tiebuie s lie libei! Nu vioi(i ca
poezia s-si ntind aiipele asupia cugetiiloi politice,
lilozolice, sociale; vioi(i s lie ceea ce sunt liteiele sub
guveine despotice? ceea ce eia poezia sub tiianul Policiate
si Pisistiate? ceea ce eia sub iegimul lui Cpitan CostacLe
si celebiul Uizic?
,An! md doarc!
Cc rc doarc?
Anima md doarc!
Pcnrru carc ||oarc?"
n aceast iain, nti-o adunaie liteiai, unde politica
de clice se mbicase cu mantaua poeziei, un oiatoi liteiat
stiig:
,Poczia a murir!
Poczia a murir!!!"
Pie uim zice c Heliade, Alecsandii, Bolliac, Negiuzzi,
Bolintineanu sciiu politic. Apoi, ievenind ipede, stiig
iai: ,Nu! poczia nu a murir! si iat pentiu ce n-a muiit':.
atunci citeaz uimtoaiele veisuii lcute de dnsul:
,Pdnd cdnd |i|rc spurcarc
]ara vd vor anca|a
1
?
Pdnd cdnd rdrguri i sarc
lc vor |i dc naimana?"
Noi am tcut n la( cu aceste cuiiozit(i, cci peisoana
caie zicea astlel este un om pie caie l iubim, si nu am
vzut aici dect un cuis de anim
2
desteptat n muimuia
unei piopagande ieac(ionaie contia libeit(ii cugetiii n
liteie.
1
Piobabil de la ca|cr (li.) a maltiata.
2
De la lat. quis dc anima, cu sensul de ,pieie peisonal'.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
'
Iat scoala ce tinde a lace din poezia iomn o salat
de |runzc vcrzi.
Dac iedactoiii loii liteiaie ai li nlloiit pie timpul cnd
Heliade sciise liumosul su Mdcca, poezie politic, ei ai
li zis c Heliade a piostituat poezia, c poezia este moait!
Nu cuget ns na(iunea noasti astlel. Na(iunea iomn
vioieste ca poezia iomn s mbi(iseze toate sim(imintele
sale, aspiia(iunile ei na(ionale, politice, sociale; suleiin(ele
ei na(ionale, politice, sociale; s lie islingeiea a tot ce
simte ea, a tot ce spei ea, a tot ce suleie ea: s sciie
pentiu ea, iai nu pentiu |c|i(c.
Numai astlel va citi pie sciiitoii.
Vioi(i o dovad? ei bine, pie cnd voi v plnge(i de
na(iune c nu cumpi sciieiile cu apd cu zanar, aceast
na(iune devoai sciieiile poe(iloi pie caii voi i ultiagia(i
si caii au piostituat poezia, dupe scoala de caie este voiba
aici.
Noi n(elegem aceste ciudate itciii; ele sunt
consecuen(a neleiicit a unui tablou geneial ce se deslsui
sub ocLii nostii de mai mul(i ani: matematici, devenind
}udectoii; medici, devenind }udectoii; }uiisconsul(i,
devenind ingineii; militaii, devenind pielec(i etc. Negiesit
c si oameni caii nu au sciis dou veisuii n via(a loi
tiebuiau s devin ciitici n poezie.
Expiesiunea este liteiai; ideea este politic, si ce
politic!
Loviiea aie loima liteiai; n lond se d peisoaneloi
pentiu peisoane.
Politica n poezie, astlel cum s-a manilestat, aiat ca o
loim mai pu(in nobil dect ziaiele politice, ca s meiite
blamul si uia nveisunat a diatiibeloi zise liteiaie? Pentiu
ce nu lovesc dect n poezie? De ce ciu( ziaiele politice?
A! pentiu c tot ce se sciie n ziaie dispaie a doua zi si
pentiu c ceea ce se sciie n liteiatui aie ceva via( mai
lung!
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'!
V este liic de adevi! V teme(i de satii!
Ciitica nu este peimis dect asupia ceea ce este loim;
ideele sunt libeie, inspiia(iunea inlinit, voca(iunea divin;
aceste din uim nu sunt supuse la examen. Obiectele
poeziei sunt multiple; spiiitul poetic este n contact cu
tiei luciuii diveise: umanitatea, natuia si Dumnezeu. Poezia
se mbiac n evenimentele istoiiei, n pasiunile umanit(ii,
n spectacolul natuiei si n contemplaiea puteiii inlinite.
Poetul poate s ntiite admiia(iunea, spaima, simpatia,
s te lac s plngi sau s izi; totul este a expiima oinc.
Acest oinc singui se poate ciitica din punctul de vedeie al
ieguleloi asezate de pedan(i sau din punctul de vedeie al
mbi(isiii ce all n public.
Poezia nu poate tii dect cu condi(iunea de a ciea n
alegeiea si adunaiea elementeloi ce-i sunt date si a aspiia
la concep(iunea unui ideal a ciui iealizaie o piecuim.
Cum poezia dai ai li cieatoaie, cum ea ai concepe un
ideal cu inten(iunea de a-l iealiza, cnd aceast poezie ai
li iedus s vegeteze ntie |runzd vcrdc? s lncezeasc
cntnd ocLii cei negii si cei albastii ai duduceloi? cnd
ea nu ai lace nimica nou si ai clca pie uimele de}a btute,
tmind pie puteinicii zilei, imitnd sau copiind? Acea
poezie caie n-ai ispunde la sim(imintele popoiului s-ai
izola de popoi, de na(iune, si ai pieii.
Nu n(elegem amiciunea cu caie lovi(i unele
peisoane. S ne ncLipuim c sunte(i zei; c cu un aiticol
n ziai ve(i istuina pie Heliade, Alexandiescu,
Bolintineanu, Bolliac si al(ii, si ve(i lace pie iomni s cieaz
c ei au degiadat poezia. Foaite bine! Dai atunci ce ve(i
pune n loc? a(i sciis voi ceva? Nu! Lua(i oiice numi din
Romdnia |ircrard si compaia(i cu ni. 2 din loaia liteiai ce
naste acum; v ve(i miia de dileien(a ce exist ntie una si
cealalt, si nu ve(i ciede c cea din uim loaie este venit
la via( cu 20 de ani n uima celei dinti. Romdnia |ircrard
cieeaz piin buc(i de maimui templul poeziei; loaia
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
'"
liteiai de astzi nu lace dect s dime templul. n
dimaie n(elege(i piogiesul liteiatuiei, domnii mei?
Nu, }uni poe(i iomni! nu v lsa(i a v nciedin(a c
poezia nu este alt dect a spune |runzd vcrdc, c politica
este un venin omoitoi al vie(ei. Misiunea poeziei este de
a ntii sulletele piin pictuia patimeloi, mizeiiiloi si
miiiiloi umanit(ii; de a nl(a adeviul, dieptatea; de a
nobila libeitatea; de a se coboi n anima popoiului, a cuta
duieiile lui, laciimele lui; a lulgeia pie apstoiii lui cu
lulgeiul muzei, de a-i da cuiagiu si eneigie, de a ceie
piogiesul, de a lupta spie a mpinge neamul omenesc ctie
uisite mai leiice; de a izbuna o patiie cnd ea geme n
piada apstoiiloi; este un puteinic a}utoi al moialei si al
civiliza(iunii, un inamic teiibil al baibaiiei, al aibitiaiiului.
Amai aceloia caii detuin poezia din calea ei si voi s o
lac instiument al moliciunii sulleteloi, al depiava(iunii
animei! Aceia nu si-au cunoscut misiunea loi.
Tromea Caraj|or,
V, 1867, ni. 303 (30 III/11 IV).
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'#
Ll TERTR Sl Ll ME
Ne plngem de ce publicul nu mai ceteste loile si ci(ile
iomnesti.
Nu se mai sciie iomneste. Vede(i gazetele politice, lite-
iaie, discuisuiile deputa(iloi, pioiectele de legi, tot ce se
sciie nc, dac aceste luciuii sunt sciise n limba iomn;
dac aceast romdno-|rancczd o mai poate n(elege publicul
iomn! Autoiii singuii cetesc ce sciiu, si de multe oii ei
nsusi nu n(eleg ce au sciis ei nsusi. Biata limb a
piin(iloi nostii este astzi ceea ce eia sub lanaiio(i, att
c atunci eia necat de voibe giece, si astzi este necat
de voibe lianceze. Zgiietoiii de Litie, sau n dominul
politicei, sau al liteiatuiei si altele, nu mai lac dect s ia
toate voibele lianceze si s le pun o coad iomneasc.
Icoan a spiiitului de astzi! Ei n-au nv(at limba
iomneasc. n scoale nu se mai nva(; piolesoiii ei nsusi
nu o stiu. Apoi este mai lesne s pui o coad iomneasc
la oiice voib liancez gsesti. nti c expiimi idee stiine,
ceea ce (i d dieptul a sciie cLiai cnd nu ai sti, si al doilea
c toate neioziile ce po(i s spui, piezentate publicului
sub o loim pie caie el n-o n(elege, po(i s-(i tieci lipsa
de idee sau s acopeii nedibcia celoi ce viei s zici.
Asculta(i, diagii mei cetitoii iomni, ce zice o loaie io-
mneasc si liteiai din Iasi, Convoroiri|c |ircrarc, piin
vocea unuia caie laud pie d. Tiru liviu
1
, nu autoiul cel
maie latin, ci pie un altul, contimpuian din Iasi.
,Eldoiado misteiios, obiect etein de dispute, de dubiu.
Etatea, sexul, tempeiamentul, iegimul, climatul exeicit
1
Maioiescu.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
'$
inlluen( pie moialul indiviziloi. Stabilind n sistem
solidaiitatea oiganologicei si cianoscopiei, suboidonat
moialului la condi(iuni liziologice deteiminate.'
A nnebunit lumea! A nnebunit lumea!
Nu este luciu de is, o! iomni, s ceti(i voi n limba
voasti iomneasc aceste voibe tianspoitate din ci(i
stiine, cu coade iomnesti?
Ei bine. Ceea ce este cu limba este si cu politica. Romnii
nu mai sunt iomni n acea clas caie se zice: inrc|igcnrd.
Popoiul nu mai n(elege aceast limb a veneticiloi; nu
mai n(elege nimic n liteiatui; nu mai n(elege legile lcute
de oamenii caii nu au alt meiit dect s tiaduc iu din
limba liancez nti-o limb psieasc si s nu n(eleag
nici cLiai ei ce tiaduc.
Toate aceste idee ce se expiim cu voibe stiine se pot
zice cu voibe iomne. dai cei cLema(i la aceasta nu
sciiu limba iomn. Si dac ai scii iomneste spie a li
n(elesi, le-ai iesi aiama, li s-ai vedea sicia ideeloi si
bunului-sim(.
Mai-nainte, cLiai piin maLalale, se allau cocoane
btine a cioia convoibiie eia plcut, n limba (iei
stiau ce voibesc, ce gndesc, ce simt; te ncntau. Tot eia
natuial, iomnesc. Astzi auzi aceste tipuii si (i-e mil:
insull iidicul din piicina voibeloi stiine ce ntiebuin(eaz
si nu le n(eleg, si nu mai expiim ideea loi. Cu o voib
pie caie nu o n(eleg expiim o idee cu totul alta de ceea
ce voiesc. Ceva ce lace a ide: crarca vdrsrii mc|c, dcsiru| i
dorin(c|c noasrrc, invcard auronomia, arc |a animd minisrcr,
n loc de misrcr etc.; pardona(i, domnu|c, pasiunca csrc o
parimd, arc spiriru| p|in dc dun si alte expiesiuni ce vdesc
o societate n piada ignoien(ei si ame(elei, nainte-
meigtoaie ale pieiiii societ(ii.
Sciiitoiii cLiai, caie n-au idee de logic, de lacult(i, de
sim(uii, caii, sciiind, amestec unele cu altele, pun iezonul
n anim, sentimentele n cap. Din cap, anim, cuvnt,
sentimente, cugetii, lac o cioib.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'%
Astlel este cu politica, cu scoala, cu aitele, cu meseiiile:
ignoien(a pietutindene dnd mna pieten(iunii cei mai
neiusinate. Nu este nimic coiect, nici politica, nici legile,
nici liteiele, nici aitele, nici cLiai nenoiocita tipogialie ce
nu scoate o coal li a lace giesele neieitate! Si cu toate
acestea sunt oameni caii gsesc toate bune si admii pie
cei ce le lac. ,un sor rrouvc roujours un p|us sor qui |`admirc.'
1
Eia o Lotiie a se scoate din limb toate voibele slave.
Regula nu s-a uimat. Se scot voibele latine iomnite si se
nlocuiesc cu voibe lianceze. mpinsi de ignoien( sau
pedantism, ncet-ncet nu vom mai scii, nici voibi
iomneste, ci vom lua toate voibele lianceze si le vom
pune coad iomneasc.
2
Vntul bate la stiinism. Lum tot ce aie stiinul iu la
dnsul.
Na(iunea iomn va imne o na(iune de aboiigeni
3
,
nvins de stiinii clctoii, si va pieide si datinele, si
ieligia, si limba, si istoiia. Una din cauzele acestui iu este
n scoale. Scoalele nu dau instiuc(iunea ceiut nici ct da
altdat colegiul ,Sntului Sava'.
Scoalele sunt o cLiveiniseal pentiu c(iva lavoii(i ai
guveinului; si un mi} loc de guveinmnt astzi.
Sim(imntul na(ional s-a paiodiat, limba iomn se
paiodiaz.
Ct pentiu poezia iomn, att ideea ct si loima, a
imas nc ce au voit s lac din ea cteva talente nainte
de 1848.
1
,Un piost va gsi totdeauna un mai maie piost caie s-l admiie' (|r.)
2
Aveisiunea lui Bolliac mpotiiva lian(uziiii limbii dovedeste o pozi(ie
loaite naintat n pioblema evolu(iei si loimiii limbii iomne liteiaie.
Este exageiat, ns, atitudinea sa de apiobaie a tendin(ei de aitilicializaie
a limbii, manilestat n cadiul cuientului latinist, caie consta n eliminaiea
tutuioi cuvinteloi nelatine din vocabulai, n special a slavonismeloi.
3
Aoorigcn bstinas, neaos.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
'&
Acum nu se mai obseiv nimic. Nu vom voibi de idee:
aceasta vine de la Dumnezeu, si cnd se ncLide ceiul,
ideele se sleiesc. Foima este nesuleiit. Nici o iegul, nici
o logic, nici iitm, nici msui, nici elegan(, nici gia(ie.
Ne veni de la Iasi tiaduc(iunea lui Ornc||o. S vedem ce
este aceast tiaduc(iune. Este ea dupe textul englez? ne
ndoim. Am avea de ciiticat multe luciuii n piivin(a lon-
dului; dai noi ciedem c o tiaduc(iune nu poate li
ciedincioas niciodat. Nimic nu se poate tiaduce. Cu toate
astea a tiaduce n veisuii este si mai neputincios.
Si iat cum:
Traduc(iunca romdnd Tcxru| ci
Dai iat si Biabantio Iat vine Biabantio si
cu maiele OtLello. viteazul maui.
O, liica mea! Fiica mea! O, liica mea!
(nu mai este tot aceea).
Bat}ocoiit este, ipit Mi-a silit-o, mi-a ipit-o,
si sedus. mi-o coiupt-o. (oarjo-
corird nu este liteiai).
Cci nu putea natuia, Cci natuia nu este nici
liindc nu-i lipsit, giesit, nici oaib, nici
nici oaib, nici ncroard. scutit de sim(.
(Voiba netoat de unde
a luat-o tiaductoiul?
A cunoscut pie neto(i?
mauiul nu-i cunostea).
Aceast desliguiaie a lui Ornc||o uimeaz, nu numai
pie toate paginele, dai o gsesti n toate induiile. Nu
mai este Ornc||o al lui SLalespeaie. Dai s voibim de
loim. Tiaduc(ia este n veisuii neiimate sau albe, cum
ne-au dat un exemplu Aiistia si Heliade. ns nu veisuii
iegulate, ca ale celoi doi din uim; veisuii neiegulate de
13 silabe, cu emistiL; linele ntiului emistiL este: cnd o
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
''
silab accentuat, cnd plan; astlel este si linele de la
emistiLul al doilea, contia iegulei. Msuia de multe oii
este neexact si accentuaiea lals. Dou silabe accentuate,
una lng alta, n loc ca cea accentuat s uimeze totdauna
pie cea plan sau cea plan pie cea accentuat. Aceast
idic aimonia veisuiiloi si lace ceva ce nu este nici pioz,
nici veisuii, si cu totul stiin n natuia limbei iomne, a
ciei poezie cat s lie o muzic, cLiai n tiagedie. Veisuiile
nu se mistuiesc; imn n gt. Ornc||o nu este nc tiadus
n limba iomn.
Pctuiiea cu voibele lianceze aici este deslinat pn
a nu se mai n(elege ce a viut s ne zic. Tiaductoiul nu
este poet. Si l-am iuga a tiaduce n pioz, cci, pe lng
toate aceste abateii de la iegul, gLicim c aie saiea
sciiitoiului n pioz.
Acest abuz de veisilicaie este ntins astzi. Sunt oameni
caii sciiu n veisuii li s cunoasc iegulele loi, ca cei ce
lac politic li s stie ce este politica! Nu este asa, domnule
Ciciumiescu?
Autoiul lui Frorocrir, al lui longc-Bardo oc(ivu|, al lui
Argnir crdioru|, al lui A|cxandru Macncdon, ce se btea cu
iacii, Anton Pann, Momuleanu, Pialea si al(ii sunt cei mai
cunoscu(i n popoi, cci au stiut a voibi publicului n limba
ce el o n(elege, n sentimentele de pie malul Dmbovi(ei,
nu de pie malul Scnci si al Tamisci. Ei au avut pu(in si
poate piost a spune, dai au spus astlel ct tot ce au zis a
lost n(eles. Pie noi, caii avem mai multe a zice dect ei,
nu ne n(elege nimene, cci sciim n limba psieasc, ca
s nu lim n(elesi.
Tromea Caraj|or,
VI, 1868, ni. 621 (7/19 IV).
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C

R T l CCL E P CL l T l CE
[PRRE RE\CL|l El ]
Revolu(ia noasti este ameiin(at si bia(ele ce ai tiebui
s o spii}ine o pisesc. Suntem ameiin(a(i de invazii
stieine cLiai n Capital; si cei ce }ui n toate zilele n
Cmpul Libeit(ii c voi apia Constitu(ia cu sngele loi
s-au obosit ca libeitatea n mi}locul muziciloi. Nu, lia(iloi!
O libeitate asa de ieltin luat nu poate avea idcin, nu
poate tii mult vieme. Libeitatea este ca o lemeie
liumoas si mndi ce nu se d cuitizaniloi ei dect numai
atunci cnd i vede lcnd saciiliciuii maii pentiu dnsa.
Libeit(ii nu-i e destul numai muzicile, tobele, invoca(iile
si pioclama(iile pompoase; i tiebuie Lotiie, statoinicie
si snge. Cnd ne-am sculat, n-a ciezut nimini din noi c
vom a}unge pn aci. n slisit, din latalitate n latalitate,
izbutiim s mplntm n toat Romnia stindaidul
libeit(ii, li s ntmpinm mpotiiviie. A}unseim s
gustm din iodul libeit(ii li mult osteneal, si
ciezuim, ca latalistul, c dac o viea Dumnezeu vom li
libeii, iai dac nu, vom imnea iai n sclavie; sau lcuim
ca tindavul ce, lungit sub pi, zicea scuigndu-si ocLii la
o pai liumoas: ,Pic, pai, pic, c daca i pica, asa te-oi
mnca, dac nu i pica, acolo i sedea'.
Amai ne va li soaita n sclavia Regulamentului
1
, dup
ce am gustat din delicele libeit(ii, si etein va li mustiaiea
1
Aici, ca si n alte aiticole, Cezai Bolliac se ielei la Regulamentul
Oiganic, caie, desi a avut meiite sub iapoitul oiganiziii administiative
a |iiloi Romne si piegtiiii Uniiii, a constituit cum spunea Maix
,un codice al muncii de clac', ntiind puteiea boieiiloi, deci asupiiiea
maseloi.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A

de cuget a aceloia ce ne-au condus pn aci, dac ne voi


pisi mai nainte de a ceica si cele din uim mi}loace
pentiu sus(ineiea suveianit(ii ce ne-au dat, dac,
mul(umi(i de gloiia c numele loi au lost cteva zile n
guiile unui popol ntieg, voi pieleia a tii spie a doimi pe
niste lauii att de ieltin dobndi(i, dect a ncLide ocLii ca
adevia(i eioi, spie a-i descLide ca s contmple eteinitatea
cu o liunte demn de cauza cea maie a libeit(ii ciia s-au
pioclamat de campioni!
E voiba astzi de via( si de moaite, de via(a a dou
milioane si }umtate de oameni, caie via( va nvia o na(ie
ntieag de opt milioane, si de moaitea acestoi dou
milioane si }umtate, caie moaite va omoi aceast na(ie
ntieag, si va lace Romnia moimntul poate numelui de
iomn. Fost-a oai sciis ca iomnul, ce zcu attea secoli
nti-un somn att de gieu, s-si dea cea din uim sullaie
cLiai n ziua cnd dete simptome de via(? S moai cLiai
n minile aceloia ce-l destept? Dac desteptaiea aceasta
lu moaitea, dac numele lui nu se auzi n Euiopa dect
numai ca s imie o Lul n guiile celoi ce au simpatizat
cu dnsul, ca o bat}ocoi n guiile tiianiloi, atunci mai bine,
de tiei oii mai bine s li muiit Romnia n litaigia ei, p
nesim(ite si li a mai lace s se voibeasc de dnsa.
Dai nu, tot mai e de speiat c dac tidaiea nu va li la
mi}loc, Romnia nu va pieii. Ea este bel, si liumuse(ea ei
a inteiesat Euiopa ntieag. Suzeianul ei a iecunoscut-o
libei si a pus-o cu dnsul la mas. Maiea Biitanie, Austiia,
Piusia, Ciecia i-au dat vizite loimale, si locotenen(a
domneasc-i spii}in tionul subt eli(ii a dou milioane si
}umtate de alegtoii. Sublimul suzeian ce a luat-o subt
maiea sa egid nu va suleii nici o pat pe diadema ce i-a
pus solul si cumnatul su. Fian(a, libeia Fian( va saluta
si va ntinde mna elevii sale caie nu stiu s piolite att de
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C

bine, si s-o imite pn si n delecte. Nu, bel Romnie,


vismasii ti cLiai te piivesc cu diag n avntul tu ce (i
luasi. Piietenii si liii ti, to(i dou milioane si }umtate,
}uiai pe sngele lui Ciist si pe snta Fvangnc|ic s te apeie
si s te (ie libei, luptndu-se pentiu libeitatea ta pdnd |a
cca din urmd a |or picdrurd dc sdngc. Acest }uimnt s-a
auzit n cei si a lcut ocolul lumii. Conductoiii ti au
con}uiat aceasta cnd te-au desteptat din litaigie si numele
de tidtoi si de spei}ui nu sunt numele ce si voi alege
libeiatoiii ti.
Poo|u| sueran,
I, 1848 ni. 23 (30 VIII).
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!
[\l N TCTE N|l l LE]
Din zi n zi unguiii se ntiesc si tiag simpatiile na(iiloi
ce nving. Sistemul de teioiism ce auzeam c-ai li avnd s-
a ntois astzi nti-o blnde(e si toleian( de neciezut,
nct biiuitoiii se iecunosc astzi de ctie iomni si sasi
de lia(i adevia(i, cu caie tiebuie s combat pentiu
salutaiea comun mpotiiva iadului tiianiei. Aimia
unguieasc devine astzi o alt ciuciad n contia baibaiiei
si Ungaiia locul unde se lupt monaiLia cu democia(ia.
Aci nu mai e voiba de Ungaiia si Austiia, aci e voiba de
libeitate si de tiianie. n aceast ciuciad vine polonul,
iomnul, italianul, cioatul, dalmatul, toate na(iile din
pomelnicul acela ce lungeste titluiile coioanei austiiece;
toate na(iile adoimite sub neagia si palida egid moileic
a gibovului si slbnogului mostenitoi al cezaiiloi; vin
toate na(iile amoi(ite de geiul noidului, sngeinde de
cnutul (aiului, si dau mna, se n(eleg n acea limb de
lacimi si de duieie si poinesc n numele domnului s
nving satanii sau s moai, spie a nu mai suleii n iobie.
Am vzut, am vzut cu ocLii mei mai mul(i solda(i muscali
si nem(i lugind din induiile tiianiloi si aiuncndu-s n
bia(ele magLiaiiloi, spie a combate pentiu libeitate. Nu,
nu este nici o na(ie ce nu meiit libeitatea; geimul
simtimentului libeit(ii este nnscut cu omul ca si
simtimentul zeit(ii; piintie ignoian(a cea mai maie si
piintie coiup(ia cea mai desvisit, acest simtiment divin
tiebuie s se iveasc.
Veni(i, veni(i, lia(iloi, n simtimentul acesta de libeitate!
E dulce si nobil s combatem pentiu cauza cea maie a
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"
libeit(ii! Veni(i, veni(i, iomniloi, to(i, ca s nu imie o
pat asa de uit pe o na(ie att de liumoas, pe un nume
att de gloiios! Nu e timp de tocmeal; noi nu suntem
simbiiasi caie s vindem cu diamuiile sngele nostiu la
cel ce ne va da mai mult pe dnsul; suntem o na(ie czut,
zdiumicat, uitat de lume n duieiea si nenoiociiea
noasti, si avem s ne batem pentiu a da simptome de
via(, pentiu a ne iecomanda, pentiu a ne izbuna
mpotiiva idieloi ce ne munceste de secoli. Nu, lia(iloi, nu
e timp de calcul si de tocmeal; tiianii se bucui si voi s
pielungeasc aceast nen(elegeie ntie noi. S nu mai
tocmim vulpea din pduie; s nu ne mai ceitm pe ceea ce
nu aie nimeni dintie noi. Veni(i s punem bia(ul cu to(ii,
toate na(iile apsate si stiivite, spie a istuina idiele
nluiiate n agonia moi(ei, s ne iedobndim puteiea
pieidut, si apoi, apoi atunci vom sta s mpi(im li(este
iodul lupteloi noastie, dnd lieciuia paitea sa, potiivit
cu zelul si viednicia ce a aitat.
Esarau|,
1849, ni. 3 (13 IV).
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#
MCZl CL SCCl L
,Magistiatul, militaiul, eiuditul, mun-
citoiul, comeisantul sunt mpieuna(i
numai pentiu c unii stiivesc pe ceilal(i
li mpotiiviie; uniiea loi, dac aceasta
meiit ast nume, nu mai este concoidie
si conloimitate de voin(e; este o gimdiie
de cadavie ngiopate unele peste altele.
Cine zice c|asc zice opiesiune, piivilegiu,
coali(ie de egoisme.'
F. uuClFRC
|aia Romneasc a lost totdauna o (ai ce a dileiit de
toate celelalte (ii din lume.
ntie Oiient si Occident, lng maiea cea mai
capiicioas, ntie mun(ii cei mai vaiia(i, ncon}uiat de
lluviul cel mai impetuos si bizdat de attea iuii, liecaie
cu deosebit caiactei, si-a lcut si si-a pstiat o clim
scLimbtoaie dai piopiie, caie nu se aseamn cu a nici
unei alte (ii: d geiuii n iulie si nbuseli n gLenaiie;
cnd o iain de Sibeiia, cnd o iain de Italia; d iou
toamna si bium piimvaia; cnd plou cu lunile pn si
bioaste si pesti, cnd usuc apoi pmntul pn subt
idcina planteloi; naste vi}elii tuibate si cutiemuie maii,
caie dim cldiiile; sull tot nti-un timp si cu austiul,
si cu ciiv(ul, si bate lumea cu pietie ca pumnul, din senin.
Piin inlluin(a astei clime extiaoidinaie, |aia
Romneasc pioduce, att n iegniul inoiganic al natuiei,
ct si n iegniul oiganic, spe(ii si vaiiet(i ce nu le mai d
nici o alt (ai.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$
Natuia este att de minunat n legile ei, nct, cnd
pune un sigiliu pe un tim, oiice se va pioduce pe acel
tim, tot o s se iapoiteze, att n lizic ct si n moial, la
sigiliul ce a pus ea timului aceluia.
Pn si societatea acestei (ii a tiebuit s se loimeze
leit pe acelasi tip. Ct osebiie este ntie mun(ii cei iztoii
ai nostii, caie sunt mai piesus de oiice miasme si epidemii
giele, si ntie mociilele bl(iloi Duniii si ale lacuiiloi
siate ale Miii Negie, unde se nasc liiguiile si insectele
ngLimptoaie, tot atta osebiie este si ntie deliciile si
leiiciiea saloaneloi din Bucuiesti, unde nu-(i tulbui
beatitudinea nici o ndatoiiie, nici o gii}e, si ntie alundele
boideie de (ai, unde giindin bicele si apas nevoile de
tot lelul, li nici o compensaie; si, piin cte iegiuni tiebuie
s tieci ca s a}ungi din acest puigatoiiu alund al bl(iloi,
n paiadisul Caipa(iloi, tot piin attea tiepte sociale ai s
te uici pn s a}ungi din mizeiia boideieloi iomnesti n
splendoaiea saloaneloi boieiesti.
E cu putin(! pn si cLiai politica si diploma(ia a tiebuit
s pstieze totdauna astei (ii stilul latalului sigiliu ce i-a
mplntat natuia!
Destinul ei, de cnd (ine minte istoiia, a lost s lie ntie
baibaiie si civiliza(ie. Mai civilizat dect Occidentul si
mai baibai dect Oiientul n depitata vecLime; mai
baibai dect Occidentul si mai civilizat dect Oiientul
astzi, a lost baiieia baibaiismului n timpii iomani, teatiul
luptei ntie civiliza(ie si baibaiism n mediul ev si
apitoaiea civiliza(iei ciestine, ameiin(at de baibaiia
otoman, pe la nceputul seculiloi modeini.
Ea pstieaz de mai bine de dou mii de ani caiacteiul
blnd, leal si ospitaliei al patiiaiLiloi ei, a pstiat
saptespiezece secoli sclavia impoitat piin concuista
ioman si pstieaz nc imsi(ele seivagiului din evul
mediu.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%
nti-nsa numai se poate vedea ntocma costumuii
desciise de Ovid acum dou mii de ani, sculptate n ielieluii
acum o mie sapte sute cincizeci de ani, altuiea cu tot ce
pioduce mai nou, mai lantastic, mai aeiian geniul paiizian
de astzi si modele Cmpiiloi Elisiene; caiul nescLimbat
al dacului altuii cu cea mai elegant caleasc, cu lapta de
mestei a lui Bianmayei
1
.
n ea numai, ca nici nti-o alt (ai, n nici un peiiod
istoiic, se mpaite societatea locuitoiiloi pmnteni si
omodocsi n aprcsprczccc c|asc sau caste, liecaie cu
denumiiea ei, cu calitatea sa piopiie n bazele Constitu(iei,
naintea legiloi si-naintea pie}udi(iiloi sociale. Din aste
clase, sunt unele cu dieptuiile, pieiogativele si
piivilegiuiile loi numai, li nici un lel de ndatoiiie: nici
s apeie patiia n contia invaziiloi, ca noble(a mediului ev,
nici mcai s deseiveasc altaiul ca noble(a antic; altele
cu ndatoiiiile a plti toate contiibu(iile, a duce toate
gieut(ile statului si ale claseloi de mai sus, li s se
bucuie de nici un lel de diept; si altele iai, ntie cele de
sus si ntie cele de }os, liecaie n tieapta sa iespectiv, se
bucui toate oaiecum de cte un piivilegiu oaiecaie, pentiu
oaiesice ndatoiiii n paite.
Ca s se obseive n dileiite condice ale legisla(iei noastie
nuan(ele conloime cu tisuiile distincte a lieciia din aste
clase n constitu(ia actual a (iii (Regulamentul Oiganic),
ai tiebui s se sciie n diept nc pe ct s-a sciis de cnd si-
a ncLipuit Manu indianul o condic de legi, n caie s-a
osebit pentiu ntia oai o societate n cast, pn la
Condica Napo|con, n caie s-au conlundat iaisi clasele
societ(ii naintea legiloi.
Spie a deseca ns aceast societate att de bl(at si a
examina liecaie din piticelile ce compun ast mozaic socia|,
1
Constiuctoi de tisuii din acea vieme.
2
Autoiul aie n vedeie aici giupuii sau categoiii sociale.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&
tiebuie meditaie; s meditm dai, cci istoiia constitu(iiloi
va (ine socoteal de ast aiticol.
Mediul ev nu se mai iepiezint astzi piin nici un alt
stat n Euiopa ciestin dect numai piin statul |iii
Romnesti.
Saptespiezece clase sociale
2
, liecaie cu denumiiea ei
piopiie, cu calitatea sa piopiie si cu dieptuiile si datoiiile
ei distincte naintea legiloi si n condica ocult a societ(ii
sunt loaite pionun(at despi(ite naintea legiloi politice,
municipale, civile, comeiciale, ciiminale si coiec(ionale.
Aceste saptespiezece pi(i, de natuii si calit(i diveise ctie
societate, de coip ctie coip si de individ ctie individ,
dup cddcri|c lieciia biasle, lieciia clase din biasl,
lieciuia iang din clas si lieciuia individ din iang, compun
mozaicu| socia| ce analizez, ciuia n-am putut gsi un nume
mai piopiiu. Acestea dai se mpait n geneie n cinci biasle
maii caie s-ai putea zice iegniuii
1
, dupe natuia loi, si iegiuni
sociale, dupe cdeiile loi: biasla clugieasc si pieo(easc,
caie lace un stat n paite, biasla boieieasc, caie pluteste
peste celelalte, biasla negustoieasc si a meseiiasiloi n
coipoia(ii, caie se bucui de oaiesicaie dieptuii, biasla
plugaiiloi caie singui spii}in tot statul pe giuma}ii ei
si biasla (iganiloi caie, deziobit de cuind, nu si-a allat
nc locul. S lsm biasla clugieasc, caie lace un stat
spiiitual n paite, desi aceast biasl se bucui de imense
dieptuii politice n constitu(ia noasti, desi domin toat
via(a civil a societ(ii ntiegi, desi nu aie un iol impoitant
n legile ciiminale, si s vedem numai subdivizaiea
celoilalte patiu biasle n clase, piecum si iesubdivizaiea
claseloi biaslei boieiesti n ianguii, liecaie cu cdeiile si
piecdeiile loi.
1. nl(imele-loi domnii si lumin(iile-loi beizadelile.
1
Teimenii orcas|d si rcgn sunt impiopiiu lolosi(i pentiu: categoiii sau
giupii sociale.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'
2. ntia clas de boieii si ntiul iang: excelen(iile-loi
bas-boieiii si banii maii cu cdeiea a ocupa postuiile de
pieziden(i ai Statului administiativ extiaoidinai si ai naltei
cui(i si s-si ncaice cu custuii de lii galben Lainele pe
gulei, pe piep(i, pe spete, pe poale si pe mnici, ct oi
putea s duc, s puie lampasuii de lii galben de o palm
l(ime pe pantaloni albi, s poaite sabie, pinteni si c(i
lulgi albi voi polti la pliie. Excelen(iile-loi maiii voinici,
maiii logole(i ai Diept(ii, maiii sptaii si maiii logole(i ai
Ciedin(ii, cu ceva mai pu(ine liiuii albe n loc de galbene.
Din ast clas numai se aleg domnii, se numesc ministiii
si se compune Divanul nalt.
3. A doua clas de boieii de ntiul iang: dumnealoi
maiii vistieii, maiii postelnici, voinici de poli(ie si al(ii, cu
ceva mai pu(ine liiuii, tot albe, si cu mai pu(ini lulgi pe
pliii, ocup cteodat si ministeiuiile, si lonc(iile
omonime cum si Cui(ile civile, ciiminale si }umtate Cuitea
Comeicial, cum si postul de diiectoi al Ministeiului din
ntiu. Aceste dou clase compun clasa de boieii de ntiul
iang, caie sunt to(i alegtoii si de ales la Obsteasca Adunaie
extiaoidinai si oidinai, li s li se ceai a li piopiietai
de ceva sau a li lecioi de boiei. Rangul su ndeplineste
toate.
4. ntia clas din a doua clas de boieii: dumnealoi
maiii cluceii si maiii paLainici, cu liiuii tot albe, dai loaite
mult ieduse, tot cu pantaloni albi, dai cu loaite nguste
lampasuii, si tot cu pinteni, li lulgi. Pot ocupa postuii
de diiectoii de ministeie alai de diiectoi al Ministeiului
din ntiu, unde tiebuie s lie cel pu(in un ag. Ocup sec(iile
depaitamenteloi aceast clas si poate aspiia la cimuiii
si la piezeden(ii de tiibunaluii de ntia instan( si poate
si pn a li membii ai Cui(iloi din Ciaiova.
S. A doua clas din a doua clas de boieii: dumnealoi
seidaiii, pitaiii si con(opistii, cu piea pu(in lii galben si
li pantaloni albi, li pinteni si li lulgi, inlanteiia cava-
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C

leiiloi, cum am zice. Ocup mesele sec(iiloi din


depaitamente si aspii la postuiile de ntia instan(, de
piocuioii la aceste tiibunaluii si de secietaii de cimuiii,
a}utoii, iegistiatoii, poli(aii, scl., scl.
Aceste dou clase caie compun clasa boieiiloi de al
doilea si al tieilea iang se bucui si ele de dieptuii politice:
adic a li alegtoi de deputa(i la Obsteasca Adunaie
extiaoidinai si oidinai, de voi avea cinci sute stn}ini
mosie nezlo}it, cu clcasi pe dnsa, si a li ales, dac, pe
lng ast piopiietate, va avea si calitatea de |ccior dc ooicr.
Ele sunt totdauna n disput pe un diept onoiilic: cea nti
va s lie singui clasa de boieii de al doilea iang, si cea din
uim clasa de boieii de al tieilea iang: iai cesteilalte-i vine
mai bine s se conlunde cu ceilalt si s lie to(i boieii de al
doilea iang.
6. ntia clas de boieinasi: boieii de neam, singuia
noble( eieditai n |aia Romneasc. Aci numai se mai
gsesc odiasle din vecLea noble( ce se lupt cu stieinul si
nu caut de ce-i e co}ocul, desi ai li lost de sapte palme n
liunte, cnd acesta ai li cutezat s-i calce mosia (patiia,
mosteniiea).
Acea noble( na(ional ce nu s-a decoiat cu alt
decoia(ie de la stiein dect cu sngele lui; aceast noble(
este scutit de bii si de btaie, aie dieptul s voteze n
alegeiile de subtcimuitoi, dac va avea piopiietate
teiitoiial. Cu tot iespectul pentiu stibunii boieiiloi de
neam, tiebuie s spunem c eieditatea dumnealoi este un
piincip eteiogen cu totul n statul iomn.
7. A doua clas de boieinasi: postelniceii, ntiu toate
dieptuiile, ntocmai ca boieiii de neam, dai a cioi noble(
meige numai, ca a boieiiloi, pn la liu.
8. A tieia clas de boieinasi: manzlii, cu toate piivi-
legiuiile celoi dinti dou clase de boieinasi, alai de
scutiiea de bii; ba nc, spie o distinc(ie de ctie biinici,
pltesc o dat }umtate da}dia biiniciloi. Eieditatea noble(ei
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A

acestoia este iai un luciu cu totul extiavagant: dac liii


loi nu-si voi ceie nnoiiea noble(ei piintesti n peisoana
loi n teimen de sase luni de la nsuitoaiea loi, pieid
dieptul a o mai ceie si inti la bii.
9. Cei ce exeiseaz piolesii (altdat: oameni cu
deosebit caiactei) au piivilegiul a-si exeisa piolesia si a
nu plti nimic; despie ale btii ns nu se copiinde niciii
c ai li exclusi la mpie}uiii.
10. Clasa ntia de negu(toii pltesc patent de ntiul
clas si au dieptuii municipale, dac voi avea piopiiet(i n
oiase.
11. Clasa a doua de negu(toii pltesc patent de
iangul al doilea si se bucui de aceleasi dieptuii.
12. Clasa a tieia de negu(toii pltesc patent de al
tieilea iang si se bucui de aceleasi dieptuii.
13. Clasa coipoia(iiloi liecaie dinti-nsele cu osebite
nuan(e de dieptuii municipale, neapiate ns de pedepsele
delimtoaie. Ast clas lace iaisi un lel de stat ocult
mpi(it n dileiite coipuii, liecaie cu statutele si iegula-
mentele loi. n aceste coipuii se conseiv piincipiul iepie-
zentativ bazat pe alegeie. Tot n aceast clas tiebuie s
pun si pe ambele oori de iziaeli(i cu anomalia gabeliloi
1
.
14. Clasa biiniciloi cu ndatoiiie a plti tot, a lace
toate gieut(ile statului iegulate si neiegulate, bucuindu-
se de un singui piivilegiu: s nu poat li btut de ctie
subtcimuitoi n piicini mici coiec(ionale dect numai pn
la douzeci si cinci nuiele deodat, si acele nuiele s nu lie
mai gioase de un deget. De cte oii ns se poate iepeta
pe zi aceast opeia(ie, legiuiiea a uitat s piesciie. Celelalte
1
Caoc|d impozit pe saie.
2
Legiuiiea din 8S1 a scLimbat numiiea de jura(i, pentiu c se apiopie
piea mult de juri, n dcpura(i, caie n-aie nici un n(eles analog cu natuia
}uia(iloi (n. a.).
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C

leluii de bti sunt abuz, si aci voibim numai despie cele


legiuite.
Oiganiza(ia sateloi noastie ai li loaite liumoas dac
bazele si asiguiaiea ei ai li piote}ate de legi. Satul nostiu
este o adeviat comun, avnd n substan( un stat
complet bazat pe alegeie. Stenii se adun pe liecaie an la
casa de slat a lieciuia sat. Aleg nti un piclab caie este
rcvizoru| ce adun da}dia satului si o nciedin(eaz
subtcimuitoiului. Numesc tiei }uia(i
2
alesi, caie sunt n
piincip juri si copiind n geimeni n coipul loi toate
iamuiile }udectoiesti. Aleg epitiopi ai satului caiii sunt
magistia(ii comunei, piivegLind la venituiile si cLeltuielile
ei si cLibzuind mpieun cu ceilal(i lonc(ionaii ai satului
la tiebuin(ele geneiali si mpieun cu }uia(ii la ptulul
comunei, caie iaisi este o institu(ie pievztoaie. Numesc
un ulteiioi caie este pstitoiul comoiii comunei. Numesc
un vtsel caie lace poli(ia n sat, si un logolt caie este
cancelieiul si aiLivaiul satului.
Toate aste liumoase institu(ii ns sunt desliguiate att
de ctie piopiietaii ct si de ctie guvein. Ce ai li cnd s-
ai apuca s lac cineva numai istoiia ptuleloi si a cutiiloi
sateloi!
Toate naltele peisonagiuii de mai sus sunt date n
dispozi(ia unui epistat al piopiietaiului mosiei sau al aien-
dasului, caie, dup ce si lace singui cnd viea si cum viea
dieptate, ceie si spie a}utoiu-i cte unul sau cte mai mul(i
doioban(i de la subtcimuitoi; si acesta este datoi,
logiceste voibind, s dea doioban(ul li opuneie, oiicnd
i se va ceie: cci puteiea lui, liin(a lui cLiai, eman de la
piopiietai; si s-ai socoti loaite logiceste subtcimuitoiul
un iebel, un apostat piincipelui liin(ei sale dac ai cugeta
s se opuie ceieiei si voin(ei piopiietaiului ce l-a ales
pentiu ca s lie al lui. Acest aibitiu absolut ntie piopiietai
si stean este numai imagina piopiiet(ii si nicidecum a
muncei; piin uimaie steanul nu poate pietinde nicicum
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!
spii}inul diept(iloi sale de ctie subtcimuitoi. De aceea
si toat ast eiaisie de dignit(i stesti sunt expuse a li
btute de ctie doioban(ii ce au s uimeze ntocmai dup
dictaiea epistatului mosiei. Institu(ia subtcimuitoiului
este cuiat piopiietaiul guveinalizat.
16. Clasa (iganiloi de vati destinat pentiu meseiiile
domestice ale cui(iloi boieiesti; sulletul loi se pie(uia dup
giadul de industiie al individului.
16. Clasa (iganiloi de laie, subtmpi(it n tiebi cu
dileiite consideia(ii, potiivit meseiiiloi loi; pie(ui(i de Re-
gulament n geneie doisprczccc ga|ocni su||cru|. Cuveinul
dinaintea celui din uim-i asezase piin sat, guveinul din
uim i-a libeiat iai spie vagabondagiu, guveinul actual
plteste pentiu deziobiiea loi sume imense lostiloi
piopiietaii ai acestoi sullete, pentiu c guveinul subt caie
s-au deziobit n-a calculat s lac despgubiiea deziobiiei
potiivit venitului ce avea acei piopiietaii de la iobii loi, ci,
lund liteia Regulamentului, pe caie dumnealoi cLiiiaicLii
iegulamentalisti l-au pzit totdauna cu s|in(cnic cnd le-a
venit bine, a dat piopiietaiiloi un capital caie s le aduc
un venit cel pu(in nzecit mai maie dect al piopiiet(ii
loi omenesti. Aci este un caz s complimentm acel guvein,
att pentiu ngii}iiea de tezauiul public ct si pentiu
capacitatea sa economic. Vistieiia va sim(i mult timp
duieiile acestei iane.
17. Clasa neto(iloi, iobi(i acum c(iva ani, dinti-un
sim(imnt de umanitate boieieasc, de ctie c(iva boieii
pe caie nu-i voi numi, spie a-i vinde Vistieiiei cu pisila
loi n cincispiezece ani cte zece galbeni sulletul. Maie
saciiliciu n inteiesul umanit(ii! n timpul iobiiei neto(iloi,
ast clas vagabond se compunea, dupe cum se zicea pe
atunci, de vieo douzeci mii individe. Puind ciesteiea
acestui numi n cuis de saispiezece ani, de la iobiiea pn
la deziobiiea loi, de unul la patiu, i-a gsit deziobiiea n
numi de douzeci si cinci de mii; cte zece galbeni
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"
sulletul, este o giatilica(ie lcut ctoiva boieii din tezauiul
public de dou sute cincizeci mii galbini.
Aceste sunt piticelile ce au compus mozaicul social al
|iei Romnesti. Regulamentul Oiganic l-a mai sicit de
cteva nuan(e cu natuii dileiite caie mpodobea si mai
bine bucLetul: ords|ai, ruprai, companiri, sccurc|nici,
pos|ujnici
.c..c..c.
Astlel inegalit(ile sociale n (aia noasti lui clcate
pe inegalit(ile timului; astlel caiacteiul na(ional se
loim pe aceste inegalit(i, astlel moialul se model pe
lizic.
S vedem acum dac ast sigiliu latal al natuiei se iellect
pe toate le(ele, pe ndoituiile societ(ei noastie n via(a
public, n via(a piivat, n via(a intim.
Vie cel mai mblat tuiist si aiate un alt oias n lume
caie s se asemene n ceva cu capitala iomniloi, cu acest
oias oiientalo-occidental; civilizat n baibaiismul su,
baibai n civilizaiea sa; cu acest Bucuiesti ncntat si
ncnttoi, cu acest vite} peipetuu de plceii n duieie,
de mul(umiii n necazuii, de liumuse(i n oiibil; cu acest
eden al musulmaniloi.; unde scLimnicul si uit
paiimanul
1
si diplomatul si uit misia cu caie a venit; unde
bibatul de stat devine (ingu, btinul se ntoaice n
copiliie si }unele se usuc; unde basibugiucul se
mblnzeste si neam(ul se poate stuia; cu acest oias de
contiast, zic, siac, dai caie navu(este pe oiicine vine nti-
nsul; umple cu aui geamantanele tiectoiiloi, unoia
pentiu c ne sunt amici, altoia pentiu c ne sunt inamici;
caie aie o vistieiie nesecabil, de unde iei necontenit
1
Pariman, parimicr caite biseiiceasc cupiinznd liagmente din
paiimiile lui Solomon.
2
Bosco, ienumit scamatoi italian.
3
Sasor (|r. cnasscur) seivitoi n liviea de vntoi.
4
Parar (|r. parc) mpodobit.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#
milioanele ca bucLetele de lloii din pliia lui Bosco
2
, din
caie cuige auiul li s vezi pe unde mai inti, piecum
cuige licLidul din butelia ncntat a acestui geniu
escamatoi.
Aci numai, ca nicieiea, vezi ntie palatele stilucite o
sandiama de scnduii putiede caie se suip, si ntie dou
siiuii de case liumoase, o uli( stimt cu giopi de noioi
pn n buita cailoi. Aci o cuite spa(ioas ct s zidesti un
oias nti-nsa, dezgidit, cu o cas nti-un stil bizai n
iuin, n lundul cui(ii, cu o caleasc si o nLmaie supeib
la scaia sovit, cu un ainut de lii, cu un lacLeu cLiulotat
(izmenit), cievatat si mnusat, cu un sasoi
3
mpnat si
spdat n capul sciii pe caie se coboai o dam paiat
4
de bal n oiele dimine(ei, stingndu-si si aidicndu-si
lustele n toate pi(ile spie a nu se mple de noioiul de pe
scai; aci o cas gentil cu o cuite liumoas giilat, nti-
un stil paiizian modein, n caie intii, te sui pe scai,
descLizi o us, mai descLizi si alta, mai descLizi nc una
si abia dai peste o (iganc ciululit, sculat din somn,
descul( si tien(ioas, caie-(i descLide usa la iatacul
coconi(ei, li s te ntiebe cine esti; si aci iai, dinti-o
csu( spii}init cu pioptele, dinti-o cuite de uluce putiede,
iese o toalet n dantele si pene, istuinat nti-un
ecLipagiu cu niste aimsaii ce pie(uiesc mai mult dect
toat casa si mpie}muiiile din caie iesii.
Meaig cineva duminica n gidina Cismegiului si
numeie de va putea costumuiile numai ale oisaniloi ce
vin n ast gidin. Paiisul este vestit de mul(imea limbiloi
ce se voibesc nti-nsul; m piinz c numai n Cismegiu se
voibesc mai multe limbi dect n tot Paiisul.
n piopoi(ia oiasului Bucuiesti, nu este nici un alt oias
n Euiopa caie s aib apaien(a unei asa maii activit(i; va
li maie luciu ns dac doi la sut din asti indivizi ce luinic
pe podul Mogosoaei n tisuii, clii si pe }os meig la vieo
tieab. Niciii n lume nu poate li luat petieceiea diept
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$
tieab seiioas si tieaba seiioas diept petieceie ca aici.
Cnd unii doim, al(ii mnnc, al(ii ies la plimbaie pentiu
polt de mncaie, al(ii la plimbaie pentiu digestie, al(ii la
plimbaie scula(i de pe somn; cnd o cancelaiie lucieaz,
cealalt nu s-a descLis nc, cealalt s-a si ncLis. Dac capul
unui depaitament a nv(at n Fian(a, mnnc la sase
oie, vine la cancelaiie la dou oie si to(i subalteinii, to(i
c(i au alaceii la acel depaitament tiebuie s-si ieguleze
timpul dup cum si l-a iegulat ministiul; dac, dup cteva
luni, vine la acel depaitament un ministiu caie a nv(at
n Ceimania, el mnnc la dou oie, vine n ministei la
unspiezece, si to(i subalteinii, to(i c(i au alaceii la acel
depaitament au s-si ieguleze timpul dup cum si l-a
iegulat ministiul; dac ministiu n-a-nv(at niciii, mnnc
cnd i se lace loame, vine la depaitament cnd i se uiaste
acas, si to(i subalteinii, to(i c(i au alaceii la acel
depaitament au s pndeasc misciile ministiului acas
la el si s piolite de momentele lavoiabile.
Aci numai a putut s vaz cineva un om nlsat n
ceacsiii
1
, anteiee, giubele
2
si binise
3
, tind papuci galbeni
n picioaie si ducnd n cap un balon imens de Lisii
4
,
ncins peste un sal de cinci oca cu sabie si peste binise cu
coidoane si decoia(ii ce se iau n cmpii lui Mai( de ctie
cei mai ageii campioni ai luptei.
Aci numai poate vedea cineva un militai }udectoi, din
}udectoi administiatoi si din administiatoi iai militai;
un matematic }udectoi, un }uiist militai etc.
Aci numai vede cineva o noble( caie se zice marc,
este d-ntiul clas, si apiopiaz legisla(ia piinti-o
ma}oiitate absolut asiguiat la Camei, si-apiopiaz
1
Ccaciri pantaloni tuicesti laigi.
2
Ciuoca Lain de postav, laig si lung pn la clcie.
3
Bini Lain boieieasc de mod tuiceasc, lung pn la clcie si
mblnit pe maigini.
4
ldric piele de miel.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%
magistiatuia cea nalt a (iii numai cu dieptul c n-aie
oiigin, c nsctoiii ei n-au lost nobili; numai cu dieptul
c nu posed nimic si stiiveste pe noble(ea cea mic, numai
pentiu c aceasta aie o oiigin, este nscut din nobil si
posed aveie:
,Boieiii d-ntiul iang, pentiu ca s lie mdulaii Obstestii
Adunii extiaoidinaie, tiebuie s lie nscu(i iomni si
aseza(i n Romnia; iai cei de al doilea iang, pc |dngd
accsrca, sd |ic srdpdni pc o moic dc cinci surc srdnjini cu
|ocuirori.' Regl., ait. 4.
,Obicinuita Obsteasc Adunaie, subt pieziden(ia mitio-
politului, se va alctui:
De tiei episcopi epaiLio(i: al Rmnicului, Buzului si
Aigesiului.
De douzeci boieii de ntia tieapt, caie tiebuie s
lie pmnteni dupe vecLiul obicei si s aib vist cel pu(in
de tieizeci ani.
De nouspiezece deputa(i de piin }ude(e, si unul
pentiu oiasul Ciaiova. Acestia se voi alege dintie srdpdnii
dc moii tot din acel }ude(, si voi li ooicri, |cciori dc ooicri,
avnd vista de tieizeci ani deplin.
Toat suma patiuzeci mdulaie.' Regul., ait. 4S.
Iat acum c n (aia aceasta, noble(ea cea maie, ca s
lie maie tiebuie s n-aib nici oiigin nobil, nici aveie; si
noble(ea cea mic, ca s lie mic, tiebuie s aib o oiigin
nobil si o aveie teiitoiial de cinci sute stn}ini l(ime,
cu oameni si alte acaietuii pe dnsa.
Dup Regulament, domnul (iii tiebuie s lie liu si nepot
de nobil, s lie pe via( si ales cu vot univeisal. ,Somnul
sc ordnduicrc pentiu toat via(a lui. S lie din lamilia a
ciia nobilitate s se suie cel pu(in la mosul su.' Ait.
26. ,Asezmntul de la AcLeiman ntiind diitul
1
ce au
1
urir diept.
2
Basc(d (|r. oasscssc) ticlosie.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&
boieiii mpieun cu oorcasca voin(d a |ocuirori|or a alege
pe domnii Moldaviei si ValaLiei.' Ait. I. Caie din lostii
domni a lost liu si nepot de nobil, caie a lost pe via(, caie
a lost ales cu vot univeisal s.c.
Noi lacem legi ca s nu se (ie, lacem scoli ca s nu se
poat nv(a nti-nsele, lacem tot ce nu voim s lie.
Ne vine un tni caie a nv(at matematicile e bun de
piocuioi la Divan.
A iesit un militai din mili(ie e bun de }udectoi la
Comeiciu.
Ne-a venit un pictoi e bun de poli(ai.
Ne lacem gidini liumoase si meigem s lum aei acolo
unde s-aslixiaz lumea n pial.
Toat lumea ceie s aib un teatiu bine luminat noi,
ct intim n teatiu, cea mai nti tieab ne este s stingem
lumniile. Suntem oigoliosi si ne umilim mai }os de toate
base(ele
2
.
S-a distins un inginei n meseiia lui l poioclim pitai
(}imblai); s-a distins un medic l poioclim paLainic (so-
liagiu); s-a distins un }udectoi l poioclim clucei (cLelai);
s-a distins un ministiu l poioclim voinic (poitai).
Aci numai vezi o dam caie o cunosteai acum c(iva
ani doamna A. Altul (i spune c este doamna B., altu sus(ine
c este doamna C., altu sus(ine din conti c este doamna
D. Si to(i au dieptate: doamna A. d-acum patiu ani a lost
d-na B. an(it, d-na C. an, si este d-na D. estimp. Dai d-
nul A., d-nul B., d-nul C. sunt n iela(ii amicale astzi cu
d-nu si d-na D.! nu este nici o necuviin(: d-nu A., d-nu
B., d-nu C., sunt liecaie cu doamnele loi astzi si sunt n
iela(ii de amicie cu d-nu si d-na D., caii, nsuia(i de un an,
au patiu copii lia(i ce se cLeam cel dinti A., al doilea B.,
al tieilea C. si al patiulea D. Nu e nimic, d-na D. a iupt cu
dd. A., B., C. numele biseiiceste.
D-na X., vduv de zece ani, vine n adunii cu semnele
cstoiiei nti-nsa si cu un copilas de tiei ani caie i zice
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'
maman! Nu e nimic, d-na X. este liica lui d-nu X., lace paite
din societatea cea maie, din lumea cea bun, asemenea
buntate nu-i poate atinge onoaiea, nici c poate dezonoia
onoiabilile lamilii ce o piimesc.
Acestea sunt unele din tisuiile ce caiacteiizeaz |ami|ia
n Romnia. Teoiii oculte, ceicetii absuide nu mai lacem;
aitm numai ceva din cele ce se vd n lumea paiat n
saloane.
Anomalia timului se iellet n toate: n caiacteiul
na(ional, n legi, n obiceiuii, n moiavuii, n opinii.
Acum, ns, c ni se labiic o constitu(ie n centiul lumei
civilizate, de ctie legiuitoiii cei mai maii ai lumei de astzi,
pututu-s-a nv(a latalitatea? emancipatu-ne-am de subt
acest sigiliu mplntat pe noi de natuia acestoi (ii? Mi se
paie c nu.
Am imas tot auronomi, ne zicem Principarc|c unirc
n dezuniie; cu o camei electiv pe sapte ani si cu un lel
de luciu asa cum nu mai este niciiea un coip
extiaoidinai numit de domni si ales de cameie; vom avea
un guvein iepiezentativ bazat pe un cens neauzit pe un
cens n lips de contiibu(ie ce ai li piecedat censul, pe o
aveie ceiut mai maie spie a li alegtoi dect spie a li
ales!? Stiile nu sunt cunoscute de lisc, si nici c-au avut
tiebuin( s lie cunoscute pentiu c n-avea nici un inteies
s le cunoasc. Ce o s se ia de noim pentiu veiilicaiea
venituiiloi aitate? Actele de ncLiiieii, aienduiii n-au lost
veiilicate pn acum de nici o autoiitate. Va s zic censul
este bazat numai pe conriin(a supusd |a o |ormu|d.
Cloiie celui etein c scpaim si d-ast dat (aia noasti
s imie cu dcoscoir caracrcr ntie toate (iile din lume!
Na(iona|u|,
I, 18S8, n-iele 73, 74 (21 VIII, 2S VIII).
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C

PRl N| STREl N
Noiocita inspirarc a iomniloi din toat Romnia libei
a alege n unanimitate pe domnul Alexandiu Ioan I, domn
a loi, a mntuit (aia de toate consecuin(ele ce uima s
atiag iealizaiea ideii de un piin( stiein n capul nostiu.
Nu e iomn a ciui inim s nu li sngeiat cnd
pionun(a ast iemediu eioic la lngoaiea si piioteala n caie
sedea czut patiia.
Un piin( stiin nu putea s lac o educa(ie na(ional.
Religia lui eia dileiit de a popoiului su: eia s vie cu
ntipiiiile unei ciesteii aiistociatice ntie moiavuiile
demociatice ale iomniloi; eia s inliltieze o eteiogenitate
ntie guvein si guveina(i; eia s nstieineze aimia, caie
este o adeviat guaidie na(ional astzi, de la snul
popoiului, piin ntioduceiea de capi stieini, piin moiavuii
bastaide spiiitului ei; eia s avem un guvein iud cu stieinii
si stiein ctie na(ie, caie s lac pe patiiot sibtoaiea si
s iz de patiiotismul iomniloi si de oiice poiniie
na(ional n toate luciiile, caie s lac numai paiad de
amoiul su ctie (ai, si, n lond, ast amoi s lie iubiie de
mum vitiig. Doiin(a cea maie a Uniiei, doiin(a a avea
un guvein caie s lac autoiitate si s cuime anaisia, s
cuime uia caie ciestea ntie clase egale n civiliza(ie si
dileiite piin piivilegiuii naintea legiloi, temeiea de conllicte
ntie aste clase caie s se dezvoalte n vi}bi civile, setea
de oidin si dieptate n ntiu si de na(ionalitate iecunoscut
n alai au adus pe iomn s ceai ceea ce nu ai li doiit
piin( stiein.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A

Alai de c(iva ptimasi de domnie, al cioi viciu mpie-


li(eaz naintea ocLiloi loi Limeie zmbitoaie nc, caie
pun peisoana loi peste na(ie, egoismul loi peste patiie si
inteiesul loi piivat mateiial peste inteiesul (iii, nimeni
alt nu mai poate cugeta la o tuibuiaie a luciuiiloi. Sunt
monstiuii caie-si taie o opinc din spinaiea vacii, pe
picioaie, li s se gndeasc la duieiea si la paguba ce
cauzeaz, si caie aide o cas ca s poat apuca si el o
bagatel din incendiu, dai asemenea monstiuii sunt iaii.
Negiesit c sunt unele cabinete caie n-au vzut cu ocLi
bun lapta cea maie a iomniloi; negiesit c aste cabinete
nvit la piotestuii, la gieut(i mpiedictoaie meisului celui
din uim al luciuiiloi, ca s se poat pietexta o complicaie
n diploma(ie, o conleiin( nou, o miginiie timpoiai a
domnu|ui numai la guveinaiea unui piincipat, la anulaiea
unei alegeii si atunci, nc o cimcmie de cumpiat,
nc un piilegiu a linge ce biuma a mai ioit vistieiia si
paiticulaiii, nc ceva invazii cu leluiitele loi geliiuii
1
.
O! sunt, se gsesc oameni caiii s se lac instiument
stieinului, ctnd n peispectiv siiul acestoi atigtoaie
bunt(i, si mai vitos cnd li se sopteste, unuia: dumneata
poi(i les, esti ciedinciosul sultanului, maiestatea-sa a si spus-
o c esti bun pentiu asemenea tieab. S-apoi. mnnci
si cainea neliipt s-asta lace s te bucuii d-o bun opinie
n cabinetul Maiei Biitanii, caie spei s ntinz si n (aia d-
tale sistemul biitanic n Oiient. D-ta, iai, poi(i peiuc si
asta place loaite bucuios gia(iosului laisei. Cabinetul
Vienii lucieaz de mult pentiu d-ta, lii dibaci a piocuia
ocazia ca s-(i putem dovedi ct de nalt esti pus n opinia
maiest(ii-sale s.c.l., s.c.l.
Toate astea ns sunt moscul
2
ce se d muiindului spie
cea din uim ntonaie a nevieloi sale. Tiecutul si d
sullaiea cu to(i ngeiii lui si cu tot spiiitul su, si viitoiul,
1
Cc|ir, gnc|ir cLilipii.
2
Mosc substan( cu miios ptiunztoi.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C

plin de via(, suide deopotiiv si celoi ce-l doiesc, si celoi


ce se tem de dnsul.
Ne-am ales domnitoiul n unanimitate, si ideea de piin(
stiein nu mai este peimis nici cLiai mdrici-sa|c. Domnia
electiv nu se poate tiansmite, cci nu este mostenit, nici
luat cu sabia.
Alegeiea noasti a lost conloim cu autonomia noasti
iecunoscut de puteiile gaiante, n tiactatul de la Paiis, a
lost conloim cu doiin(a na(ional pentiu Uniie, expiimat
acum un an n unanimitate de amndou Aduniile
iomne, cLemate de Euiopa si alese de na(ie nti-adins
pentiu aceasta, cu mandar impcrariv, este conloim cu
spiiitul conven(iei caie piesciie tendin(ele noastie spie
uniie. Alegeiea noasti aidic gieut(ile ce s nsteau la
ideea de piin( stiein, din iivalit(ile dinastiiloi euiopeane:
- De unde s ias acest Petiu caie s (ie cLeia Oiientului?
cum si gieut(ile ce uima s se nasc din nen(elegeiile si
iivalit(ile a doi domnitoii cu aceleasi pieiogative, caie
s-si cate piepondeien(a n ieazme din alai, pgubitoaie
na(ionalit(ii si autonomiei, si n intiigi din ntiu,
slbitoaie legiloi si concoidiei sociale.
Alegeiea noasti dai este lavoiabil na(ionalit(ii
iomniloi, societ(ii noastie, politicii euiopeane si diplo-
ma(iei cabineteloi. Ea cuim totdeodat intiigile coteiiiloi
din ntiu si mpac inteiesele cabineteloi mai mult sau
mai pu(in.
Dai Tuicia nciunt vznd c pieide oaiecum niste
dieptuii ce nu avea; dai Austiia s spimnt de lantasma
ncLipuit de liica ei; dai Engliteia se posomoiaste vznd
c scap cinci milioane de oameni din iegimul monopolului
su de speculii n Oiient; toate astea nu se simt de loc n
balan(a garan(ici n caie de ceilalt paite este dieptatea,
Lotiiea a cinci milioane de iomni, voin(a si spii}inul
Fian(ei, al Rusiei, al Piusiei si al Saidiniei.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!
Fapta noasti este o lapt svisit, caie tiebuia s se
lac si caie s-a lcut ntocmai dup cum se cuvenea a se
lace. A lost bine conceput, bine svisit. Ne-am ntiit
na(ionalitatea, am lcut Uniiea si am scpat de piin( stiein.
Mai pu(in gii} dai pentiu gii}ile stieiniloi si mai mult
eneigie si unitate pentiu ntiiiea laptei noastie si pentiu
dobndiiea consecuin(eloi leiicite ce avem s tiagem din
lapta noasti.
Fii bine nciedin(at, }unime cu inima lieibinte, c
bnuielile si temeiile ce auzi soptindu-se pe la auzul tu
sunt nscociii iesite din slatul de noapte al cabinetului
vieunei clice, este sullaiea iece din plmni cadaveiosi,
din inimi de gLea(, caie ai viea s tampeieze zelul tu de
na(ionalitate, amoiul tu de patiie, piin iceala
moimntului n caie au vegetat ei de cnd s-au nscut.
O, doamne! cnd ne vom mpca cu oamenii acestia
caie stiig pacc si seamn rdscoa|d! Cnd va veni timpul
ca siutiile noastie li(esti s nu lie ntmpinate cu
siutii de Iud! Cnd voi a}unge oamenii acestia s sim(
tiebuin(a a avea o patiie libei si taie! Puiuiea li-voi
oameni caiii o s conspiie cu stieinul n contia (iii sale!
Nu e mi}loc de mblnziie! Necontenit oi s piigoneasc
pe aceia caiii voi s le dea, numai cu saciiliciul loi, o patiie
giatis!
Voi ne piigoni(i, ne sici(i, ne calomnia(i, ne
ntemni(a(i, ne exila(i. Rsplata lui Dumnezeu asupia
voasti si asupia liiloi vostii! Noi, din lundul temni(ii, din
mizeiia exilului, v vom da o patiie li voia voasti si v
vom lsa cum v-am lsat totdauna s-i mnca(i voi bunul.
Oameni de mateiie, lua(i mateiia; cci noi, oameni de spiiit,
puitm cu lal cununa de spini si nu ne piopunem nimic
alt dect gloiia c v-am dat o patiie.
Romdnu|,
III, 18S9, ni. 16 (7/19 II).
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"
MCNSTRCS CCLl |l NE
n line, de bine, de iu, tuns, ias, tiecu adiesa, si,
dup legi, tiecu cu ma}oiitate. Tiecu ns cam cum am li
voit noi s tieac: li s poat impune (iei un ministei
din coali(iune, din losta ma}oiitate a Cameiei, din
ieac(iune. Acum speim c se va putea alctui ministeiul
alai din ieac(iune, li s se calce tipicul, li ca acest
ministei s se poat zice c nu este constitu(ional, c nu
este din ma}oiitatea Cameiei.
Coali(iunea, oaie, acum c si-a slisit tieaba, mai aie
vieun iezon a li, sau se va iisipi ca s-si vin liecaie acas?
Adiesa a tiecut cu S2 votuii contia S. Dai mai este ceva.
Pe lng S votuii constitu(ionale contia adiesei, mai sunt
nc S0 votuii contia ei neconstitu(ionale, piin ab(ineie,
si piin ab(ineie motivat. Acum, S votuii constitu(ionale
si S0 votuii semiconstitu(ionale, lac SS de votuii
constitu(ionale si semiconstitu(ionale contia adiesei, si S2
votuii constitu(ionale pentiu adies: Nous avons rcmporrc
unc dc|airc!
1
Noi nu mai tiecem n coloanele acestui numi adiesa,
astlel piecum s-a votat si s-a timis domnitoiiului, pentiu
c au publicat-o toate celelalte ziaie. Vom da-o ns n
numiul viitoi, cnd speim s avem mai mult spa(iu;
pentiu c este o pies istoiic caie nu poate lipsi din coipul
ziaiului nostiu.
Acum, s ne ntoaicem la oi(ele noastie, piecum zice
liancezul.
1
Am cstigat o nlingeie!
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#
Aceast agiea(iune spontanee ntie oameni de dileiite
ciedin(e, cu inteiese opuse, cu dileiite datine si obiceiuii,
va slbi paitita na(ional, cel pu(in, dac nu va mai aduce
si alte iele.
Indivizii pot veni, piin convic(iune, dinti-o paitit n
alta, piecum au si venit mul(i din ieac(ionaii n paitita
libeial si viceveisa. O paitit ntieag, ns, s tieac
dodat din extiema ieac(iune n extiemul piogies este cu
neputin(. Aceasta ne-ai duce s ciedem c legitimistii,
czu(i de 80 de ani, caii tiiesc de 80 de ani cu ciedin(ele
loi, ca cucuvaiele n iuinele alundate din caitieiul Saint-
Ceimain, au venit dodat s se lac to(i nti-o zi
iepublicani.
Apoi dac optzeci de ani de goane sngeioase, de eveni-
mente de tot lelul au tiecut peste acesti legitimisti, si ei nu
s-au smintit n ciedin(ele loi, cum voim noi ca ro(i
rcac(ionarii norri dc |runrc, nti-o singui zi, s devin
egali n aspiia(iuni libeiale cu cei mai nainta(i oameni ai
nostii? Ce lel! ncLintoiii de idoli se gsesc nti-o zi to(i
discipuli ai lui Ciist? Sclavii tiianiloi patiiei, ei libeiatoii
ai patiiei! Conductoiii nvaziuniloi se aidic si pun ei
pieptuiile loi stavil nvaziuniloi! Cei cu capcri|c pc ripsii
naintea stiinului aidic astzi aceste capete seme(e n
la(a lui! Cei ce au }eluit (aia, au clcat n picioaie toate
institu(iunile ei, au tit-o de pi, au piostituat-o stiiniloi,
vin astzi s onoaie aceast (ai si sd-i p|ccc capu| naintea
ei, ntoicnd spatele deodat stiiniloi la caii si plecau
capul pn ieii?
Fie, s ciedem si-n aceast metamoiloz spontanee.
Dai unde sunt laptele? Ce au lcut acesti oameni spie a ne
putea li peimis s ne nselm, de bun voie mcai, cu dnsii?
O! coali(iunile au izbutit adesea la aceea ce au visat;
pentiu c mai multe loi(e unite nti-un punt dau iezultatul
doiit. Dai pe uim? Ce au adus totdauna coali(iunile dup
svisiiea lapteloi loi? Nenoiociii! Totdauna o coali(iune
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$
a adus, dup svisiiea noiocit a laptei sale, tocmai
contiaiiul de ceea ce pioduce o ievolu(iune, si totdauna
cnd coali(iunile s-au amestecat n ievolu(iuni, au
degeneiat aceste ievolu(iuni n iezbele civile, n iezbele
nenoiocite.
Noi nu stim unde poate duce o coali(iune monstiuoas
ca aceea ce vedem astzi ntie oameni caii ne-au nselat
totdauna si ntie oameni devota(i si cu anim.
Am vzut adesea coali(iuni lcute sub devize salutaiii
n apaien(; am vzut n Fiancia coali(iuni ntie ioialisti
1
degLiza(i, pielcu(i democia(i de poiunceal, ntie patiio(i
lalsi, ntie intiigan(i abili, ntie oameni coiup(i si ntie un
mic numi de oameni cuia(i, sinceii, dai cieduli, caii aveau
o gieutate piin puiitatea loi: am vzut asemenea coali(iuni
sub devize pompoase, plecnd de la piincipii maii si
a}ungnd apoi a ti la esalod pe oamenii cei mai maii, pe
oamenii de geniu ai Fianciei, pe oamenii caii piin cuiagiul
loi asiguiasei Republica si mntuiiea lumei, plantasei
aiboiele libeit(ii, nivelnd na(iunea n la(a diept(ii si a
dieptuiiloi.
Am vzut o alt coali(iune plecnd din mai multe puncte
asemenea cu cea dnti, condus de un soldat cuteztoi,
caie s sting cu sullaiea geniului su, cu ascu(itul sbiei
sale, imsi(ele muiinde ale Republicei, isullaiea cea din
uim a libeit(ii: si am vzut apoi, dup cincispiezece ani,
acel impeiiu colosal, iesit dinti-o coali(iune de ambi(iosi
pe iuinele Republicei si ale libeit(ii, c se zguduie de o
coali(iune alctuit de tidtoii de patiie; s-apoi iaisi, ca
latalitate piesciis, dup al(i cincispiezece ani, am vzut
o alt coali(iune alctuit de buigLezi vanitosi, numai
calcul egoist, si de patiio(i numai anim dai impiuden(i,
gonind cu neomenie imsi(ele iasei lui Ludovic XIV. Ce
s-a mai uimat cu coali(iunile n Fiancia de la Caiol X si
1
Regalisti.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%
pn astzi, spuie-ne-o oiatoiii nostii veisa(i n istoiia
Fianciei si caii sloiie dup tiibuna noasti avantagiile
unei coali(iuni monstiuoase.
O iepetm: coali(iunea monstiuoas de astzi nu poate
duce la nici un iezultat bun nici na(ionalitatea, nici
libeitatea noasti; si ni se slsie anima cnd vedem
talentele cele mai eminente, oiatoiii cei mai maii ai
na(ionalit(ii si ai libeit(ii iomne uicndu-se pe tiibuna
na(ional aidicat de ievolu(iunea de la 48 la(-n la( cu
tionul Romniei, c se pun n seiviciul ieac(iunei si c se
sloi( din toate puteiile spie a spla tiecutul condamna(iloi
de na(iune, spie a-i piegti, spie a-i lace piopiii s mai vie
nc o dat n staie a stiivi piincipiile dobndite n 48 si a
nbusi si cLiai vocea acestei tiibune.
A! d-loi oiatoii, d. Biiloiu patiiot maie; d. Cataigiu,
Buda al ciocoiloi, mntuitoiul patiiei! d. Otteteleseanu egal
n viitu(i si n patiiotism cu Cmpineanu! Nu v teme(i c
nti-un moment de impietate v va stiivi plalonul pe
tiibuna de pe caie blaslema(i
1
?
Oiatoiul, caie lapt a eioului su voieste s constate?
Voit-a oiatoiul s lac aluziune si la o condicd ncagrd
nliin(at de geneialul CLisselel? Voit-a oiatoiul s mai
lac aluziune si la. Opieste, d-le oiatoi, ascunde-(i eioii,
nu-i mai spune anume. S-apoi, cei ieitciune, d. oiatoi
n-aie nici un diept s laude pe d. Otteteleseanu, cci d-lui
nici n-a isclit, nici n-a votat adiesa. D. Otteteleseanu, caie
a lcut toate laptele cele maii pe caii oiatoiul este opiit
de cuviin(d a le numi, n-a avut coiagiul s iscleasc adiesa.
D. Otteteleseanu d ceaiuii, de}unuii, dinele, baluii
stilucite, dai isclituii, nu.
Vie acesti nobili alia(i ai nostii, vie acesti ai nostii amici-
inimici, dea piobe c au intiat cu cui(enie de anim n
templul nostiu, c se ncLin li viclenie la altaiul nostiu;
1
B|as|cmic delimaie; Lul.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&
dea-ne piobe c s-au pocit; nceap la lapte; voteze o
lege electoial piopiie a ne aduce o Camei na(ional,
piin caie lege s nu se exclud din paitea activ a na(iunei
o mie la unul; voteze o lege piin caie s se dea o palm
din patiie lieciui iomn, dumnealoi, caii pn ieii voii
s dea ntieag, cu aidicata, ast patiie a iomniloi,
coloniiloi nem(esti; voteze o lege pentiu o instiuc(iune n
adevi public, geneial, giatuit si obligatoiie pentiu tot
iomnul; voteze o lege pentiu adeviata aimaie a (iei,
dup sistemele despie caii s-a voibit atta; voteze o lege
piin caie s se asiguie libeitatea individual, s se asiguie
domiciliul lieciuia: al lostului ban ca si al pstoiului din
munte; voteze libeitatea gndiiei, a paiolei si a sciisului
li liu; voteze acele legi caii piepai civiliza(iunea, caii
londeaz patiiotismul, si atunci lie nciedin(a(i c noi
acestia, caii niciodard nu am |ins undc am scuipar, ne vom
ncLina pn la pmnt naintea d-loi si vom binecuvnta
poate si cLiai aceast coali(iune Lazaidoas. Vom zice:
acesti losti ai nostii amici politici au pievzut mai bine
dect noi; au lost mai doc(i dect noi n stiin(a politic.
Pn nu vom avea ns asemenea dovezi, vom stiiga din
to(i plmnii nostii: aceast coali(iune este monstiuoas,
este nsctoaie de iele, leieasc-se tot iomnul de dnsa.
Dai domnul Biiloiu ne-a spus-o destul de lmuiit pn
la ce giad s-au conveitit d-loi: A rcspccra i o parrc i a|ra
piincipiile |or rcspccrivc pc oazc|c majorird(ii invocarc ca
consriru(iona|d dc pc rriouna accsrci Camcrc, majorirarc pc
carc a aoorar-o
1
na(iunca inrrcagd pdnd icri, cu ror drcpru|
cuvdnr.
A nceput s se vaz caie o s lie pioductele acestei
coali(iuni, din nenoiociie; lostul ctitoi al monastiiiloi
poioclite Bincovenesti a nceput s vie cu peti(iuni la
2
Aonorrcr (|r.) a ui.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'
Camei si s ceai de la dnsa, n viitutea acestei coali(iuni,
ca s se idice dieptele secLestie puse de ctie guvein pe
o aveie caie nu poate plti nici a tieia paite de ceea ce este
datoaie. Constata-se astzi patiiotismul d-lui, de ctie lostii
coiilei ai stngei, si mine o alt peti(iune va ceie s i se
ntoaic si toate monastiiile ce s-au luat de sub
administia(iunea sa, pentiu c d-lui de aicea nainte aie s
lac cu dnsele tot lapte patiiotice. Am mai spus-o c
ciicul n maie numi un lel de daie de socoteal a d-lui
ctitoi, caie s-a si luat, spie a se aciedita sub maiea egid a
celoi inlailibili.
Nu, noi am doii o Camei caie ndat s ceai socotelile
a tiei domni, socoteli peste caii s-a aiuncat cte un vl n
anii din uim, tot de ctie niste asemenea coali(iuni.
Noi voim o Camei caie s consting pe guvein s
adopte o politic na(ional; caie s-l piovoace la lapte maii,
demne de o na(iune latin, din caie cinci milioane se bucui
de statul loi libei.
Bucumu|,
1863, ni. 13 (20 II).
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!
[\CTL Nl \ERSL]
Ziaiul Romdnu|, oiganul piincipal al coali(iunii mons-
tiuoase, stiuieste n pcatele sale, silindu-se s inliime
votul ce dau cet(eni din Capital pentiu voru| univcrsa|,
si, piin uimaie, contia Cameiei oligaiLiei. n(elegem c se
speiie monstiul la iviiea acestei idei, la tunetele depitate
caii anun( veniiea unei tempest(i, unui diluviu n caie
pievede c aie s se nece neapiat. Avem pioba ns cea
mai palpabil c nici minciunile, nici calomniile, nici
amenin(iile nu pot duce n itciie sim(ul cel bun al
cet(eniloi, instinctul na(ional. Votuiile cuig la
administia(iunea si diiec(iunea acestui ziai, si un }une cu o
liunte lat, caie veni cu al(i cinci camaiazi ai si s-si depun
ci(ile loi, apostiol pe un amploiat al administia(iunii caie
voi s le spun c d. Negii a plecat din Bucuiesti: onoraoi|c|c
d. Ncgri, domnu|c, a |osr un prcrcxr, noi vcnim sd dcpuncm
cdr(i|c noasrrc pcnrru voru| univcrsa|.
Mai multe simptome de nl(aie de anim, de simpatie
a claseloi instiuite pentiu soaitea (ianiloi incul(i am avut
ocaziune s le vedem zilele acestea.
Ne ocupm cu asezaiea listeloi de peisoane caii au
ceiut voru| univcrsa| cu aceast ocaziune si le vom tipii
spie a se iusina, dac aceasta ai li cu putin(, cei ce zic si
iepet c aceste ci(i, piin caii se ceie voru| univcrsa|, s-au
adunat de ctie poli(ie.
Dai s piesupunem, s piesupunem c poli(ia
ndeamn pe oameni s ceai voru| univcrsa|. Apoi,
domniloi de la Caimata, pute(i aspiia domnia-voasti,
ultialibeiali, ultiademociatici, piecum v numea(i odat,
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!
pute(i aspiia la o alt leiiciie mai maie pentiu patiia
dumneavoasti dect la acea ca nssi poli(ia, expiesiunea
rdu|ui, expiesiunea aroirrariu|ui si a tiianiei monaiLice,
s devin att de demociatic nct s ndemne pe oameni
ea nssi, poli(ia s ceai votul univeisal?
Dai siie(ii, piosti de mult ce sunt vicleni, si pieid cum-
ptul cnd, n despeiaiea loi, dau peste vieo solism caie
si-o cied salutaiie, si tiaveiseaz, cu aceast solism n
liunte, toate pie(ele, li s obseive c iidiculul, isul,
btaia de }oc se (in dupe dnsii! Asculta(i comedia: dupe
ce dumealoi, li(ia de la Caimata, au ntiebat pentiu ce
onoarc d-lui Negii? gsesc n numiul de luni c: ,D. Negii,
liind iepiezentant al domnitoiiului n stiintate, ceindu-
se votul univeisal pe ci(ile de vizit destinate pentiu d.
Negii, ceiem cu aceasta ca ieloima electoial s ni se lac
de ctie stiini'. Aceasta se loveste ca nuca-n pdrcrc. Apoi,
cnd tiecea d. Negii la Constantinopole, iepiezentant
numai al Moldovei nainte de ndoita alegeie a
domnitoiiului cnd se dede acel stilucit bancLet si se
piimi d. Negii, caie tiecea la Constantinopole pe ci(ile
de vizit ce i se depuneau si i se timiteau nu se sciiau
unirca si altele ni se paie si ntindeiea votului? Atunci
dedeim noi oaie comision d-lui Negii ca s ne aduc Uniiea
si legea electoial de la Stambul? Apoi, cnd ceiea(i pe ci(ile
voastie de vizit, domnul mai stie cte si mai cte, de pe la
to(i. con(ii; cnd aleiga(i cu piul vlvoi, cu toi(ele si cu
masalalele
1
la spinaie din con( n con(, ce lcea(i voi atunci?
nu ceiea(i de la stiini cele ce v tiebuia? Dai dupe moaitea
Cataigiului, cu acea }alb pe la con(i. Lm?
Dac, cu ocaziunea ntoaiceiii d-lui Negii de la Constan-
tinopole, cet(enii Capitalei au ciezut c ai li timpul s
mai iepete aceast doiin( na(ional ceiut de ievolu(iunea
cea maie de la 48, ceiut piin peti(iunea de la 11 iunie,
1
Masa|a lclie.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!
subsemnat de 400.000 locuitoii ai (iei; dac au ciezut,
zicem, cet(enii din Capital c, cu ntoaiceiea iubitului
agent al domnitoiiului, ai li bine s se mai iepete aceast
ceieie na(ional pe caie, din toate ziaiele, numai
Buciumu| din cnd n cnd o iepet ca doai, a}ungnd
la auzul domnitoiiului, spunndu-se domnitoiiului de ctie
agentul su, s se poat gibi veniiea acelei mntuiii, acelei
vie(e de veci pe caie bunul sim(, instinctul na(ional o
numeste voru| univcrsa|, este aceasta o dovad c ceiem
legea electoial de la stiini?
Ce mai zice monstiuosul oigan al monstiuoasei coali-
(iuni? Zice c votul univeisal s se ceai n Cmpul
Libeit(ii. Apoi, n Cmpul Libeit(ii s-a ceiut votul
univeisal piin peti(iunea de la 11 iunie, caie s-a lcut li
voia voasti si li stiiea voasti cLiai; cci dac piindea(i
de veste, nu se lcea nici aceea. Si apoi, ca cea din uim
scpaie, zice oiganul ieac(iunii c, dac s-ai piopune votul
univeisal de vieo peisoan olicial, atunci ai intia n
discu(iunc! Ce lel! Mai este de discutat, domniloi staco}ii
de la Caimata, votul univeisal?! Si v tiebuie negiesit
peisoane oliciale cu caii s-l discuta(i?! Apoi, mai peisoan
olicial dect poli(ia! Nu spune(i voi c poli(ia a adunat
ci(ile astea? Poltim, d. C. A. Rosetti, discut cu d.
Munteanu: d-lui este pentiu votul univeisal; pune-te vizavi
de d-lui si discuta(i.
A! a venit timpul caie n-am li voit s vin, a venit timpul
s intim seiios n lupt, pentiu c laptele au s nceap,
si ambi(iosii incapabili tiebuiesc alunga(i si stavili(i n
ac(iunea loi de a paializa luciaiea, singuiul luciu de caie
sunt ei capabili. Aceia caii, din stiin( sau din nestiin(, au
ncuicat luciuiile n ievolu(iunea cea maie din 48; aceia
caii, n toat emigia(iunea au cLeltuit to(i banii aduna(i
din Moldova si |aia Romneasc, destina(i pentiu luciii
na(ionale n bancLetuii si conspiia(iuni vtmtoaie
politicei noastie na(ionale; aceia caii, de cte oii au avut o
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!!
puteie n inim, au vndut-o sau au tidat-o ciocoiloi; aceia
caii s-au mpotiivit pe sub mn la uniiea Piincipateloi;
aceia caii au lcut tot ce le-a stat piin putin( ca s nu se
lac ndoita alegeie n peisoana domnitoiiului; aceia caii
s-au mpotiivit pe ascuns la oiice lel de mbunt(iie a
soaitii steanului; aceia caii se mpotiivesc azi pe la( la
votul univeisal acestia tiebuiesc neapiat alunga(i de la
oiice ac(iune na(ional; pentiu c misiunea loi, capacitatea
loi va sta si de aci nainte tot n ce a stat si pn acum: a
para|iza ror i a nu conccpc nimic, a ddrdma ror i a nu
consrrui nimic, a srrica ror i a nu |acc nimic.
Cunosc lectoiii nostii delectul nostiu cel maie de a nu
zice o voib li s-o ntemeiem pe acte. ncepem dai de
la nceput piinti-un act conliat
1
nou, piinti-un act al
aceluia a ciui (in o asteptm peste cteva zile s se
aduc ntie noi; ncepem c-un memoiiu inedit, necunoscut
de nimini pn acum, al iposatului Nicolae Blcescu, sciis
si subsciis de mna lui n cele din uim zile ale sale, cnd
maiele bibat de stat, cnd maiele istoiic iomn si lcea
testamentul su politic voibind n la( numai cu dumnezeul
su, n bia(ele ciuia se cLema.
Dm pasage din memoiiul Blcescului conliat nou,
nevzut de nimeni pn astzi, dai pe caie-l putem aita
oiiciui om seiios ne-ai ceie acest saciiliciu. De nu tipiim
astzi ntieg acest memoiiu, cauza este c n-a venit timpul.
De tiagem dinti-nsul aci numai aceste cteva pasage, cauza
este c piesim(im ac(iunea na(ional c se apiopie, vine
de sus, vine de la tionul pioviden(ial aidicat de na(iune, si
ne-am ciede culpabili ca, n a}unul ac(iunii, s nu lacem
tot ce ne va sta piin putin( spie a nu lsa ieac(iunea s
nbuseasc sau s paializeze ac(iunea.
Avem maitui constiin(a noasti si (ina amicului
nostiu N. Blcescu, c nu o lacem aceasta nici pentiu
1
Con|iar nciedin(at.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!"
izbunaie, nici pentiu in}uiiile, calomniile, inlamiile ce au
aiuncat adveisaiii nostii necontenit opt luni de zile n la(a
noasti, piin ziaiele loi, piin agen(ii loi, piin loile loi cele
cinice si impudice, piin sciisoii anonime pe toat
diminea(a, pline de in}uiii si amenin(ii de tot leliul, din
caii, de la un timp ncoace, loimm un dosai spie
constataiea lealit(ii loi.
Ne vom explica despie toate. Astzi le dm numai un
aveitisment si le piomitem c, dac nu voi mai combate
mcai numai voru| univcrsa|, ne vom opii aci. Vom neca
n noi, piinti-o iesigna(iune de caie ei sunt incapabili, toate
ultiagiile ce ni se aiunc cu mini pline si cu guiele n
spum, li anim si li constiin(. O lacem aceasta numai
spie a putea ntmpina un iu de caie piesim(im n
adncul nostiu c avem s lim amenin(a(i. Adveisaiii
nostii, lpda(i de ieligiunea na(ional ntemeiat n 48,
clcnd }uimintele loi ievolu(ionaie, sunt pusi astzi
d-a cuimezis, cu vi}masii seculaii ai patiiei, ca s mpiedice
iealizaiea bunului supiem, caie, dupe noi, este voru|
univcrsa|, pentiu sus(ineiea ciuia am }uiat n 1848. Pentiu
pientmpinaiea iului ne ciedem datoii, n la(a imaginii
celei sacie a patiiei noastie, s ncepem lupta cea maie,
spie a alunga de la altaiul ei pe to(i impostoiii. D-om li
lcnd vieun iu, l lacem cieznd c lacem bine, si patiia
si umbia amicului nostiu ne voi ieita.
1
Bucumu|,
1863, ni. 119 (3 X).
1
Uimeaz iepioduceiea pasa}eloi din memoiiul lui Blcescu, sub titlul.
lragmcnrc din |ucruri|c i oamcnii din 1848 - dc N. Bd|ccscu.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!#
[PLl CRE LEGl LCR]
Iat pentiu a tieia oai lunc(ionnd votul univeisal, si
n alegeiile consiliiloi }ude(ene, n-a lost nici mai pu(in
matui, nici mai pu(in seiios, nici mai pu(in nezgomotos,
de pe ct a lost linistit si giav cnd a lunc(ionat pentiu
piima oai la daiea plebiscitului si pentiu a doua oai n
alegeiile consiliiloi comunale.
Att alegeiile delega(iloi ct si alegeiile membiiloi consi-
liiloi }ude(ene s-au petiecut, mai n toat (aia, dupe cum
allm de pe la coiesponden(ii nostii, cu acelasi tact si ma}es-
tate cu caie s-au petiecut n Capital.
Reac(iunea, nliuntat la alegeiile municipale, a ciezut
de cuviin( s nu se mai aiate la alegeiile consiliiloi
}ude(ene. Redus si n (aia noasti acolo unde sunt ieduse
n toate (iele ieac(iunile cnd tiece n toat ipeziunea
sa sioiul
1
ac(iunii, ast-unadat, ai zice cineva, }udecnd
dupe ieac(iunea din Capital, c ieac(iunea din Romnia
s-a mituiit nvins si nu s-a mai expus iidiculului, nu s-a
mai expus nliuntiii din paitea opiniunii publice.
Reac(iunea uimeaz s nu se li aitat niciii, cci dac nu
s-a aitat n Capital, este piobabil ca, din instinct sau
piin n(elegeie piealabil, s nu se li aitat niciii.
Mndiia celoi ce s-au nscut si tiiesc pentiu muve-
ment
2
, pentiu muvementul ideeloi n masele popoiului;
aceia caii au ciezut totdauna pe popoiul iomn n staie a
pie(ui si capabil a se lolosi de dieptuiile ce si-a dobndit
popoaiele cele mai ienumite antice si modeine, libeiul
exeici(iu al lacult(iloi loi, to(i aceia caii iubesc popoiul
1
Sioi suvoi.
2
Mouvcmcnr (|r.) miscaie, ciicula(ie.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!$
iomn si cied nti-nsul, n inteligin(a si-n capacitatea lui,
tiebuie s lie mndii c-si vd visul cu ocLii, c vd pe
acest popoi din caie au iesit ei, pe acest popoi iomn,
att de nediept calomniat de ctie asupiitoiii si
sugiumtoiii lui, c d un dezmin(it n la(a soaielui, tutuioi
aceloia caii si-au peimis s-l calomnieze de nedemn, incult
si necapabil.
O zi numai a ncetat biciul de pe dnsul, o zi numai i-a
ncetat impilaiea la munca silnic, o zi numai n-a miiosit,
n-a iespiiat lumul de aidei din cocinele tiianiloi si seculaii,
si iat-l n picioaie, agei si mintos, linistit si geneios,
meignd cu pas tiiumlal n maisul ce i se motiv de la
tionul alesului, suveianului si piintelui su! Maie esti,
Doamne, si minunate sunt laptele mneloi tale!
Unde sunt pigmeii, spiia(i de miimea si tiia loi, din
liazele altoi pigmei mai gLindoci dect dnsii? Pentiu ce
aceia caii stiigau libeitate! egalitate! si pun cenuse n cap
si-si astup ocLii cnd vd astzi lunc(ionnd, cnd vd n
toat splendoaiea loi pe aceste dou maii divinit(i ale
omeniiii, libeitatea si egalitatea, tignd dan(ul cu to(i
iomnii de pe dnsele din Ceina pn n Piut si din vilul
Caipa(iloi pn n Dunie? Pentiu ce se ascund cei ce
invocau libeitatea si egalitatea, cnd libeitatea si egalitatea
inti n cminul loi si-i invit la osp(ul cel maie, la
bancLetul la caie se veselesc S.000.000 de iomni? Pentiu
ce? S-o spunem noi: pentiu c acestia invocau libeitatea
si egalitatea numai ca s impizmeasc tiiania; pentiu c
acestia cLemau numele libeit(ii s-al egalit(ii, piecum
impii
1
cLeam n deseit numele domnului; pentiu c ei n-
au ciezut n ceea ce au piolesat; pentiu c n-au putut
niciodat s-si lac idee despie ceea ce invoac; pentiu c,
egoisti si scui(i de vedeie, ei ceieau numai egalitatea loi
cu cei ce eiau pusi de ctie legi peste dnsii; pentiu c ei,
cnd ceieau libeitatea individual, o ceieau numai pentiu
1
lmpius (|ar.) li ieligie, nelegiuit.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!%
c ei eiau gelosi de libeitatea de caie se bucuiau cei pusi
peste dnsii de ctie legi, li ca vieodat s li msuiat
adncimea popoiului, pe caie legile in}uste pusese din }osul
loi; pentiu c ei vedeau numai inlamia celoi ce-i stiiveau
pe dnsii si nu msuiau niciodat inlamia loi asupia aceloia
ce legile lsasei din }osul loi; pentiu c voiba popor, n
guia loi, eia o lic(iune la a ciei iealizaie acum li s-a luat
vzul.
Fsrc o ca|amirarc puo|icd impropricrdrirca sdrcanu|ui, zic
aceia caii ceieau n 1848 mpiopiietiiiea steanului, tot
cu atta cunostin( despie signilicaiea voibei, cu ct
cunostin( au coconi(ele de maLala de signilicaiea voibeloi
ce pionun( cnd voibesc radica|c. Apoi dac este o
calamitate public mpiopiietiiiea steanului si puo|ic,
negiesit c n(eleg si acum d-loi ceea ce n(eleg lipscanii n
anun(iuiile piin caii cLeam la pene si la dantele pc onor
puo|ic dac mpiopiietiiiea steanului este o calamitate
public, apoi ce gndea(i c ceie(i pe cnd ceiea(i
mpiopiietiiiea steanului? Cum eia s se lac
mpiopiietiiiea steanului li s se ia pmnt de la aceia
caii aveau tot teienul (iei piopiietate a loi? Voia(i s
mpiopiietii(i pe steanul iomn n lun?
Dupe ce a(i sus(inut, pe cnd vedea(i c se apiopie ieali-
zaiea acestei idee uiiase, c se atac piincipiul piopiiet(ii,
piincipiu pe caie voi nu-l iespectasei(i niciodat, a(i lugit
n toate ungLiuiile, v-a(i zvicolit n toate pi(ile, pentiu
ca uiiasul s nu pun mna pe voi; si odat apuca(i de
piept de ctie acea mn pe caie n-o mai putea(i abate, a(i
mituiit, li constiin( de ceea ce mituii(i, c
mpiopiietiiiea steanului este necesitatea existen(ei
na(ionale si v-a(i plns numai de modul cel geneios al
despgubiiii, iaisi li constiin(, cutnd piin leluiimi
de solisme, caie de caie mai absuide, s }ustilica(i contia
}usti(iei. Caie mod de despgubiie a(i li voit? La caie (ai
s aleigm ca s cutm moduiile de despgubiie ce v-ai
li plcut? Iat Austiia, vecina si idoala voasti; si v dm
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!&
pe Austiia ca mai apioape, pentiu ca s nu meigem nici n
Rusia, nici n Piusia, nici n Fiancia. Austiia, caie a
mpiopiietiit pe stenii si n vecintatea noasti, luat-a
ea oaie alt temei de despgubiie dect acela caie s-a luat
la noi? Pmntul sau munca s-a luat diept temei de
despgubiie n Austiia? S v-o spunem noi: s-a luat munca,
munca pentiu un pmnt caie s-a iecunoscut c este al
aceluia ce-l munceste. Si voi(i s sti(i si modul acestei
despgubiii? Iat-l: dupe ce s-a pie(uit valoaiea muncii,
esigeat
1
pentiu pmntul dat (ianiloi, s-a lcut acea va-
loaie n tiei pi(i; o paite din tiei s-a gsit de cuviin( s
nu se plteasc de loc; o alt a tieia paite se plteste de
ctie stat; si cealalt a tieia paite se plteste de ctie tot
venitul lonciai al (iei, adic, piin analogie, de ctie to(i
micii mpiopiietii(i si de ctie to(i maiii piopiietaii. V-ai
plcea?
Noi nu am lost si nu suntem de pieie c ai li tiebuit s
se lac si la noi piecum se lace n Austiia; si nc, cei ce
cunosc ideele noastie stiu c noi, desi am admis totdauna
o despgubiie a clcei, iai nu a teienului, tot am lost de
pieie c ai li lost bine, (inndu-se socoteal de multe
consideia(iuni, ca iscumpiaiea muncei, desi lixat piin
legile lcute cLiai de aceia caii citesc, s se claseze n
patiu categoiii: munte, podgoiie, cmp si balt; am
iecunoscut si noi, ns, c luciaiea ai li lost complicat, c
timpul de iobie s-ai li pielungit si c aceast iobie nu mai
putea li de loc compatibil cu libeitatea individual, cu
libeitatea comuneloi si cu votul univeisal.
Rul nu este maie. O lege geneial caie nu izbuteste,
la aplicaiea ei, dect n inteiesele unuia la cteva sute,
este legea cea mai dieapt, mai cu seam cnd voibim de
o lege social, unde inteiesele sunt att de complicate si
att de dileiite.
1
Fxigcr (|r.) a ceie, a impune.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!'
La noi dai despgubiiea s-a lcut n modul cel mai
legal, pentiu c la cteva sute de piopiietaii abia se gseste
cte unul caie s suleie, si pentiu caie ai li lost cu neputin(
un iemediu.
Unde mai gseste acum ielugiul ieac(iunea cititoiie,
caie se las pe vine cu toat gieutatea ei, n vntul ac(iunii,
n sioiul piogiesului? Cseste c piea se execut ipede
legea. Noi, caii am stiigat totdauna c se lac legile si nu se
execut, c se lac legile si imn pe Litie, moi de la
concep(iunea loi, stiigm acum c piea se execut ipede
legile! c ai li tiebuit c(iva ani pentiu aplicaiea acestei
legi, speind c, cu pielungiiea, poate, va mai aduce
Dumnezeu vieo invaziune, vieo comisiune caie s ne scape
de ast lege.
Atta suntem de oibi(i n a ciede ceea ce ne place, nct
nu putem vedea c, nici cLiai dac tiatatul din Paiis ai li
numai o litei moait, nici cLiai dac invaziunile ai mai li
posibile. neam(ul nu poate s osndeasc ceea ce s-a
imitat de la dnsii; c cLiai sublima Poait, legitima noasti
suzeian seculaiie, a iecompensat piin cele mai nalte
oidine ale sale pe to(i aceia caii au }ucat un iol activ la
laceiea si executaiea acestei legi, caie lege este ntiul
aiticul din actul cel maie na(ional de la 2 mai; si c
ieac(iunea, speind nti-una ca aceasta, n ceva caie ai
ntoaice luciuiile, spei n ceea ce n-o poate a}uta si lace
ntocmai ca cel ce se neac cnd se apuc de nsusi piul
su ca s scape.
S spunem o piopagand a ieac(iunii, pe caie am des-
copeiit-o noi nsine, abia cteva zile, meignd la Ploesti.
Meigeam pe }os, iespiind aeiul dimine(ei. n dieptul
unui sat, pe caie este de piisos a-l numi, o giup de dou-
tiei lamilii de steni se iepauza lng loc n capul unei
poiumbiste. Cu ct ne apiopiam n dieptul loi, cu att ne
sim(eam obiectul cuiiozit(ii loi. Un btin cu baiba
ciunt se scul si naint spie dium; si scoase punga
din biu si cut nti-nsa o iasc, pe caie voi s-o apiinz
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"
la (igaia noasti; pietext, negiesit, ca s poat scLimba
cteva voibe cu un btin caie avea aeiul a veni din
Capital.
Pn s se apiinz iasca, (ianul cel matui msui de
sus pn }os pe cel ce sciie acestea.
Nenciedeiea (ianului n Laina albasti este pioveibial.
Da' ce laci aci, mosule?
Cui(im la l poiumb.
S-a lcut bun poiumb estimp?
Nu piea, domnule; dai, slav lui Dumnezeu, tot s-a
lcut.
Ei! apoi n-oi s lie toate bune, mosule.
Atta lu destul inteligintelui stean ca s n(eleag cu
cine aie a lace, si scipinatul su n cap instinctiv i aidic
cciula la }umtatea capului si i-o puse pe o uiecLe.
Vi s-a msuiat pogoanele p-aci, mosule?
Nu nc, domnule.
Da' de ce?
Apoi se cam codesc piopiietaiii.
n timpul acesta cei de lng loc se apiopiasei mai
to(i ca s-asculte conveisa(iunea.
Bine, nici piin vecintate nu s-a msuiat nc?
Ba, piin vecini, unde au lost piopiietaiii mai buni, s-
a msuiat si oamenii biet si ai acum, c stiu unde s-si
aie.
Oaie s lie adeviat, domnule? stiig alt stean din
giup; ale oameniloi s imn pogoanele astea caii se
msoai?
Ne siliim s-l convingem despie adevi si deslusiim
cum acest domnitoi, pe caie l-a timis Dumnezeu ca pe
ngeiul su cel bun, ca s lac dieptate n (aia iomneasc
si s aduc la ndepliniie toate dieptele ceieii lcute n
anul 1848 de ctie popoiul iomn, le-a si adus pe toate la
ndepliniie. Le-am deslusit cum asupiitoiii loi au czut
cu }elbe, cu ncLinciuni si cu daiuii din vistieiia (iei, pe
la tuici. si pe la nem(i, de au bgat limbele n (ai ca s
nu lase a se lace dieptate siacului la 1848.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
"
Ia spune-ne, domnule, c se vede c ai mil de noi; s
nu lie adeviate astea caie ne spun ciocoii? ne ntieb
btinul a ciui nciedeie se vedea ciescnd.
Caie, mosule?
Adeviat s lie c s-au supiat mpi(iile pe domnul
nostiu c ne-a dat si nou cte o palm de pmnt, c
timit acum comisaii ca s ceiceteze si apoi oi s timit
iai oaste ca s stiice ast lege?
Cine v-a spus astea, mosule?
Apoi, de, domnule, asa ne spun; si zice c s nu ne
mai stignim s tot msuim, c toate astea o s imn
tot nimica, ca si cnd cu libeitatea, si c vai de ciestinii
caii oi apuca s msoaie.
Bine, dai ispiavnicul si zapciul plsii nu v-au deslusit
legea si c una ca aceasta ce spune(i ai li cu neputin(?
Nu i-am ntiebat, domnule; dai d-loi vd c silesc
destul s se msoaie pogoanele si s se dea oameniloi;
dai pe la noi se tot codesc piopiietaiii.
Deslusiim pe ct putuim staiea luciuiiloi, imposi-
bilitatea celoi ce piopag ieac(iunea; i ndemnaim s
aie ct oi putea mai mult, cci nici nti-un cLip nu le va li
spie pagub, si dobndiim binecuvntaiea loi. O lemeie
}un, caie ne a(intise li clip de cnd ncepusem a voibi,
scoase macLinaliceste din sn un poiumb ce imsese
veide, si ni-l ntinse, li s zic nici o voib.
Iat n ce cLip se lace piopaganda ieac(iunii piin (ai;
iat pentiu ce n unele pi(i ndoiala nu las pe ciestin s-
si caute de luciu; iat pentiu ce zicem c to(i agen(ii admi-
nistia(iunii, to(i agen(ii oidinei s-ai piospeiit(ii tiebuie
s cate a combate n toate pi(ile aceste insinuiii viclene,
ciiminale, ale ieac(iunii.
Steanul nostiu, incult, piecum a avut inteies s si-l
pstieze ciocoiul, neavnd nici un ideal, neputnd n staiea
lui a gusta si a pie(ui o idee abstiact, ieduce tot ce vede
la pozitivul ce este n staie s pipie, si, plebiscit, vot
univeisal, independin(a comunal, consilii }ude(ene, toate
cte vede el le iezum nti-o singui idee: a avea
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"
piopii etatea l ui . Si d-aci plecnd, nciedin(at c
piopiietatea i se d numai din voin(a domnitoiiului contia
voin(ei asupiitoiiloi si seculaii, meige cu ocLii ncLisi la
vocea guveinului domnitoiiului si nu ciede, nu ascult,
nu asteapt nimica de la lostii si asupiitoii.
Iat pentiu ce votul univeisal n unanimitate se
pionun( n toate pi(ile n sensul guveinului; iat pentiu
ce ieac(iunea, amgitoiii popoiului, sunt despie(ui(i n
toate pi(ile, si to(i coiileii ei cad la toate alegeiile, oiiunde
se piopun.
Zice(i d-voasti, losti stlpi ai (iei, si d-voasti, lalsi
libeiali, c votul univeisal este condus cu biciul? c votul
univeisal duce la anaiLie, la despotism? c votaiea
unanim a actului din 2 mai a lost de liic?. Nu liica, ci
instinctul duce aceste S.000.000 de popoi omogen la vocea
suveianului su. Compaia(i voi nsiv doliul si sinistiul
univeisal pe (ai de la piomulgaiea Regulamentului
Oiganic, cu veselia, cu leiiciiea geneial, cu bucuiia lienetic
n toate pi(ile de la piomulgaiea statutului din 2 mai, si
calcula(i nsiv, dac veninul ievoltat nu v nbuseste
lacult(ile mintale, }udeca(i voi nsiv dac acest popoi a
lost lcut pentiu tiianie sau pentiu libeitate, dac
instinctul, caie devine din ce n ce o ciedin(, dac ciedin(a
n domnitoi, sau biciul si temeiea de bici conduc luciuiile
de astzi.
Votul univeisal a lunc(ionat n toat libeitatea si plin-
tatea lui pentiu a tieia oai acum, si nici un vot nu s-a
itcit spie a se aluneca unui ieac(ionai, ast dat, cnd
expeiiin(a a nceput s lucieze altuii cu anima; nici unul
din aceia caii au stiigat |iocrrarc si cga|irarc si au Lulit m-
piopiietiiiea si votul univeisal n-a lost ales niciii, spie a
se tiece n indul aceloia caii au s pieseaz la piospeiaiea
}ude(eloi n paite si dintie caii aie s se aleag n coipul
pondeiatoi pentiu lmuiiiea legiloi, pentiu cieaiea si
diiigeiea linan(eloi, mpieun cu Cameia, pentiu alaceiile
nalte de stat. Nici unul; si dac expeiiin(a a lcut atta
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
"!
piogies de la ntia exeisaie a popoiului n votul univeisal,
la votaiea plebiscitului, pn la a doua exeisaie a votului
univeisal, la alegeiile comunale, si pn la a tieia exeisaie
a votului univeisal, la alegeiile consiliiloi }ude(ene, negiesit
c votul univeisal va li si mai bine administiat de ctie
popoiul iomn n a patia lunc(ionaie a sa, n alegeiile
pentiu Camei.
Cei mai modesti, cei mai cu pudoaie dintie ieac(ionaii,
alisnd c le place tot ce lace domnitoiiul pentiu popoiul
si pentiu statul iomn, gsesc numai delectul c guveinul
domnitoiiului piea a dat toate aste libeit(i dodat unui
popoi nedepiins cu libeit(i, si duc gii}a c attea libeit(i
dodat voi aslixia pe iomn.
Am putea s aducem exemplele cu miile, s lacem com-
paia(iuni evidin(i c popoiul iomn este mai apt si mai
inteligint n exeici(iul constitu(iunii demociatice ntiege,
de pe ct au lost piivilegia(ii inteligin(i n exeici(iul iegle-
menteloi si conven(iuniloi oligaiLice. Am putea s piobm
pn la evidin(, cu acte autentice, dai ciedem de piisos,
pentiu c oiice va voibi cineva cu ieac(iunea este pieideie
de timp; ea este incapabil de convic(iune. Si de aceea
slisim astzi piin a da lectoiiloi nostii, spie satislac(iunea
patiio(iloi celoi adevia(i si spie dezmin(iiea calom-
niatoiiloi popoiului iomn, un singui act dinti-o mie, un
singui pioces-veibal al unui piimai dinti-o extiemitate a
Romniei, al unui piimai opincai din vilul muntelui, (inut
cu colegii si n la(a comunei caie l-a ales, pe caie pioces-
veibal l dagLeiotipm li a-i sminti mcai o viigul
1
.
Bucumu|,
1864, ni. 297 (20 X)
1
Uimeaz textul piocesului-veibal asupia celei dinti ,sedin(e a consiliului
comunei Btinii, 1864, septembiie 8'.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
""
l MPMNTENl RE PRl NCl PELl
DE HCHENZCLLERN
Alta s-a mai ivit acum, alt idee nou au mai nscocit
labiican(ii de idee, alt idee mai absuid dect toate ideele
caii au iesit din capetele loi: s dea mpmnteniiea piin-
cipelui de HoLenzollein, s-i dea mpmnteniiea dup
ce l-au numit domn.
Apoi o astlel de mpmnteniie se d ea numai asa, de
un guvein piovizoiiu cu o adunaie anonim, contia cieia
piotesteaz cLiai membii ai guveinului piin oiganul cel
mai guveinamental, piin loaia piopiie a guveinului? Pentiu
c s-a dat mpmnteniiea d-lui Vegezzi Ruscalla, italian
caie a muncit zecimi de ani ca s lac n Euiopa cunoscute
oiiginile noastie, dieptuiile noastie, (aia noasti, liteiatuia
noasti, se poate da mpmnteniie oiicui si oiicum, li
nici o ia(iune si li nici o loimalitate? Apoi cLiai piin
aceasta, a voi s da(i mpmnteniiea stiinului pe caie l-
a(i numit domn, nu iecunoaste(i voi nsiv c un stiin nu
poate li domnul iomniloi? Apoi adunaiea aceasta, de
poiunceal n cea mai maie paite a ei, nu va avea pe nime
nti-nsa caie s id la o asa piopuneie? Caii sunt
seiviciile ce a lcut Romniei piincipele de HoLenzollein?
Este acest nume populai n Romnia ca al domnului
Ruscalla, Ciiaidin etc.? S-a ieclamat aceast mpmnteniie
de ctie iecunostin(a public, de ctie iomnii caii au allat
despie laptele sale neinteiesate? Sunt destule titluiile
acestui piincipe pentiu noi c este amicul d-lui Ion
Bitianu; pentiu c spun oiicine de a mai auzit voibindu-
se de numele acestui piincipe n Romnia pn acum o
lun de zile, cu ntoaiceiea d-lui Ion Bitianu n (ai din
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
"#
cltoiia sa de tuiist dupe piincipi disponibili, cu
A|mananu| dc Corna n mn?
De unde mai iesi si aceast idee cu caie mai ame(esc
mara|cr|iii pe oamenii cei simpli, caii n-au avut timpul si
ocaziunea a se gndi adeseoii la asemeni alaceii politice?
Duia-va mult siiul acestoi comedii? Aceast adunaie, n
caie au putut s se stiecoaie c(iva biba(i matuii si cu
amoiul patiiei, nu va li oaie n diept s pun un capt si
s ceai guveinului a scoate pe oameni din aceste
limntii, din aceste itciii caii pot s duc la adeviat
pieiie?
Noi tot nu ciedem seiioas ast idee, dai, pentiu c
am vzut attea idee nesebuite adoptndu-se de ctie
oameni caii pn acum se socoteau oameni seiiosi n (ai,
ne temem s nu si ia si aceast idee un coip de caie s se
impaie
1
impostuia spie noi saciilicii, spie ieciutaie de
noi victime.
Deci, spie stiin(a tutuioi celoi ce nu stiu: aiticolul 13
din Conven(iune piesciie Lotit si li ecLivocitate c
domnul Romniei tiebuie s lie iomn, nscut muntean
sau moldovan, din piin(i iomni nscu(i moldoveni sau
munteni; tiebuie s lie de 3S ani mplini(i; tiebuie s aibe
venit n pmnt de 3.000 galbeni pe an; tiebuie s li seivit
n lunc(iuni nalte ale (iei zece ani, sau s li lcut paite n
vieo adunaie.
ntiebm noi, caii pe diept cuvnt am piimit cu aclam-
iile cele mai sinceie Conven(iunea, pentiu caie d. C. A.
Rosetti, deputat pe atunci, eia ncntat, si pe caie d-lui,
libiai-editoi, s-a gibit cel nti s-o tipieasc cu amoarc n
mii de exemplaie pe caii le vindea cte 7 si 8 slan(i
exemplaiul; ntiebm dac aceast Conven(iune eia iea,
antina(ional, pentiu ce lcea si atunci d-lui un asa comei(
1
lmpara (|r. s`cmparcr) a se ag(a.
2
Ciir vnzaie, deslaceie.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"$
cu luciuii antina(ionale? ntiebm pe d. C. A. Rosetti,
numai pentiu ca s-si tieac maila, ca s lac cisit
2
la
pivlie stiiga la to(i tiectoiii c cine nu-si cumpi si nu
nva( pe dinalai Conven(iunea nu e iomn, nu aie patiie?
Pentiu ce coali(iunea invoca cu atta spaigeie de inim
sus(ineiea Conven(iunii cnd s-a atacat de ctie Cuza n
pi(ile ei cele oligaiLice si antina(ionale?
Oiicaie natuializaie, p-a mic sau p-a maie, ve(i oleii-o
ma}est(ii ce voi(i s ciea(i, nu-i poate li de nici un lolos si
va mai adauge un iidicul asupia voasti, caii nu
iecunoaste(i nici datinele, nici natuia, nici ieligiunea, nici
legile (iei voastie; caii, dupe ce a(i vndut opinca iaisi
piivilegiului, aivuni(i si (aia ntieag stiinului!.
Trompcra Carpa(i|or,
IV, 1866, ni. 419 (10 V)
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
"%
R H E C L C G l E
PESTER DE L CERSl lLCMl|El,
PESTER C CL EL E,
CCMCR Dl N CMPN Cl CCRL L l ,
\L E CSEL CR Sl MCRMl NTEL E
DE PRE \L CN MRE
n toate domin moda; si cine ciede c moda aie puteiea
ei numai pie bulevaidele Paiisului, de unde-si ntinde si-si
mpi(este oidinile ei pie cte cinci pi(i ale lumii, pieste
lumea civilizat, semicivilizat si cLiai baibai, si oidona-
n(iile ei pieste pungile celoi mai avaii, aceia caii cied c
moda domin numai pieste lumea civilizat, sau caie
aspii la civiliza(iune piin elegan( si galantaiie exteiioii
si piin alabilit(i sociale, se nseal.
Moda opeieaz n stiin(e, ca si n industiie, ca si n
aite; si aci tocmai, n stiin(e, este loitele ei, iivaliznd cu
nsusi Isis, si bizuindu-se s-i idice una cte una toate
vestiiile ei, toate vluiile ei, si s-o aiate goal, n neputin(
s-si mai acopeie, s-si mai ascund ceva.
Clio, zpcit, si vede spusele ei despie(uite.
Moda nu mai voieste istoiie, va pieistoiie, anteistoiie,
unde biata Clio nu mai stie nimic. S cedm modei; s
lacem si noi pieistoiie, anteistoiie, cu iiscul a cdea n
antiistoiie.
Moda s-ai putea zice civi|iza(iunc, dac n-ai li cteodat
contia civiliza(iunii, si civiliza(iunea s-ai putea zice pcr|cc-
(iunc, dac adesea n-ai li att de bizai.
Fiumos este s asiste inteligen(a la aceast lupt
ncieiat a modei ,civilizaiea', zeitatea coiupt modein,
cu ,Isis', zeitatea mistic a anticLit(ii. Aceast lupt
ncieiat a modei-Stiin(a cu Isis-Misteiul n secolul acesta
s-a vzut mai cincen dect n oiicaie alt secol, de cnd
1
Dateaz.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
"&
geniul-omul lupt cu succes contia geniului-natuia, de cnd
dat
1
piimele anun(uii ale civiliza(iunii, de cnd (ine minte
istoiia sau men(ioneaz tiadi(iunea.
n adevi, maii si miiaculoase concuiste a lcut geniul-
Omul, divulgatoi, contia geniului-Natuia, mistilicatoi!
n ceea ce ne piiveste, n acest aiticol nu inti s aitm
dileiitele concuiste ale geniului uman piin dezvoltaiea gei-
menului lucidit(ii, plantat n om mai nainte de to(i vecii,
pie cnd omul cieat cu lumea se blbnea n luptele
intelectuale cu animalele sta(ionaie n instinctul loi, caii
astzi nu mai sunt si caii au mai imas spie a se putea
vedea unde a lost omul si unde este acum, unde au lost si
unde au imas ele.
n ceea ce ne piiveste, n acest scuit aiticol, din caie
stiin(a si laboaiea ai ntinde volume, si unde ne constinge
bezonia
1
, pentiu c politica si lutilit(ile tiectoaie ne
ieclam impeiios tot timpul, nu este s apiolundm aci,
sliedelind n zecimele, n sutimile de secoli, si poate c as
zice si n miile de secoli, dac umbiele }udectoiiloi lui
Calileu nu ai li piea apioape de mine, dac nu m-as teme
de blamul celoi ce pstieaz cLivotul textului stiict al
cosmogoniei noastie biblice, lsnd s-i scape tot sim(ul
alegoiic si pstindu-i numai coipul li sullet.
Indianului i-a tiebuit cinci mii de ani numai pentiu pie-
gtiiea mateiialului si elementeloi cu caie s-si cldeasc
lumea; }aponului i-a tiebuit douzeci de milioane de ani
ca s-si aseze cosmogonia. Si sunt popoaie caie te duc de
mn s-(i aiate pesteia din caie au iesit oamenii, albii si
negiii, si pesteia din caie a iesit soaiele si luna.
O! negiesit c nu dileiite scoale de geologie, de antio-
pologie, de etnologie se voi aminti n acest scuit aiticol,
pie caie ni-l inspii un moment de iepaus silit de ploaie n
toiente n Pcrcra cu Oa|c|c, n muntele lcspczci, din }osul
muntelui Scaua, pie caie-l ocoleste Podu| cu ||ori|c n la(a
1
De la li. ocsoin nevoie.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
"'
lacu|ui Rou, unde se scald, se lupt si se mpieun
vultuiii, si cu caie comunicau odat locuitoiii acestoi
viluii piin diumul zis din nestiin( al tataiiloi, ale ciui
uime iezist de mul(imi de secoli tutuioi vntuiiloi, cam
pie la }umtatea distan(ei ntie Petiosi(a si pesteia cea
maie cu scLitul de la obisia Ialomi(ei.
Nu pie aceast Litie de pie caie steige uimele
cieionului stiopiiile ploaiei cu bsice ale uiaganeloi, se
pot tiata asemenea subiecte, pie caie nemuiitoiii atle(i ai
stiin(ei celei noi, ai ceicetiii oiiginiloi si piogiesului
omului piin oiiginile si ievolu(iunile globului, au descLis
aceast ei n alte condi(iuni.
Doi-tiei lustii sunt mai cu seam de cnd aceast maie
stiin(, stiin(a omului despie sine, stiin(a omului despie
oiiginile lui, despie concuistele lui, a nceput s-si ia un
coip seiios, s-si aseze baze solide ca acelea ce iegiet
AiLimede c nu le aie spie a-si putea pune bina cu caie
s miste lumea.
n toat Euiopa, si mai ales n toat lumea, putem zice,
s gsesc monumente, tisuie ale inteligen(ei, ale
imagina(iunii, ale industiiei umane, pie caii stiin(ele
modeine de caii voibim le numesc anrcisroricc.
Cnd se ncepe acest peiiod, aceste peiioade lunge,
adnce n vecLime, adnce n vista globului, si poate si
contimpoiane cu dnsul, cu toate ievolu(iunile lui, nu poate
nimene pieciza, nici piin apioximativ, dect cu voibele vage
de anrcdi|uvianc, prcisroricc, peiiodul de piati biut,
peiiodul de piati cioplit sau lustiuit, peiiodul de bionz,
peiiodul de liei.
Cnd ns ncepe peiiodul de piati biut, imne nc
un mistei n lupt cincen cu toate cosmogoniile.
Apoi, acestoi peiioade nu se poate pieciza nici cLiai
mcai oaiecum localit(ile nceputului loi! Tot aceea ce se
poate vedea si ncLipui piin apioximativ, din diveise
combinii si dileiite compaia(iuni, este c instinctul
conseiviii si al conloitabilit(ii, peilectibile n om, s-a
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
#
dezvoltat pie oiiunde s-a ivit omul, pie aceeasi ia(iune,
lie n slbatecul anticLit(ii, lie n slbatecul modein. Att
numai antiopologia, etnologia si biologia au putut
demonstia pn acum.
Dileie oiicum scoalele autoiiloi geimani, si mai cu
seam englezi, caii au adncit mai mult n studiul
inlluen(eloi selec(iuniloi natuiale asupia dezvoltiii
omului; ia(ioneze oiict aceste sliedelitoaie geniuii asupia
unit(ii sau diveisit(ii omului piimitiv, sau oameniloi
piimitivi; ia(ioneze natuialistul englez, lilozolul geiman
si anticaiul scandinav ct de mult asupia localit(ii unice
sau localit(iloi diveise unde s-a ivit omul, sau s-au ivit
oamenii; lie omul acelasi luciu, pielcut din alb n negiu,
n aimiu, n galben, sau plumbatic, sau imn el n iasele
lui speciale; lie el o specie sau ias geologii nu pot s nu
convin c omul este vecLi ca pmntul, piecum spune si
cosmogonia biblic, si c pmntul cu tot iespectul ctie
sciiptuia snt numi si va numia de mai multe zecimi
de oii, de mai multe sutimi de oii poate, acele 7.000 de
ani consacia(i latal vistii globului de ctie snta sciiptui.
S lsm pie etnologi n disputele loi dac omul este o
specie n unitatea iasei sale si este acelasi, sau dac omul
este un gen despi(it n mai multe specii, diveisitatea
piimitiv. S zicem numai c aceleasi tiebuin(e, aceleasi
nevoi au cutat aceleasi nlesniii piin aceleasi expediente,
impuse de necesitatea local pie (imii miiloi, pie
miginile iuiiloi, pie cmpii si pie mun(i.
S lsm pie Tyloii, pie Ciawluizi, pie Valaci etc., s
discute asemenea cestiuni, si s ne ocupm de aceea ce
avem naintea ocLiloi, pentiu c nu vom sti niciodat ce
au lost si cum au lost acei oameni caii au asistat la
loimaiea Caipa(iloi nostii, si ale cioi oseminte losile le
gsim piin despictuiele si piin diluviul viloi acestoi
mun(i, amestecate cu ale mamileieloi, cu ale ieptileloi, cu
ale psiiloi poate, si cu molustele, specii sau oidine caii
nu mai exist astzi; pentiu c nu vom sti nimic despie cei
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#
ce au asistat la loimaiea si la eiup(iunile Miii Negie, la
cataclismuiile si mai vecLi poate dect cele tiei men(ionate
pie locuiile ocupate mai n uim de ctie eleni zisi aigieni,
dintie caii cel dinti se uic la o mie de ani n limbagiul
vulgai nainte de izboiul Tioiei, la acele cataclismuii
despie caii abia mai atesta c(iva vulcani stinsi si alunda(i
pie tiomba acestoi mun(i caii aiat pie viluiile loi losilele
de vie(uitoaie ale adncuiiloi miiloi. Milezii, zisi mai nti
caiii, poate c voi li lsat ceva din omonimia loi n numele
acestoi mun(i; negiesit c n-au stiut ns nimic nici ei despie
oamenii ce au locuit aceste locuii cu alte loime, cu alte
clime.
S-apoi c(i secoli si ct timp nemsuiat a tiecut din
epoca cnd dacul a lcut cea dinti concuist, btndu-se
cu uisul si doboindu-l, lundu-i pielea spie a se acopeii
el cu dnsa de in}uiiile uiaganeloi si de aspiimea viscoleloi
si lundu-i vizunia spie a se adposti el nti-nsa, pn
cnd s a}ung n nvestmntaiea peilect si de lux cLiai,
piecum l vedem pie monumentele ce au scpat pn la
noi? Ce timp nemsuiat a tiebuit s tieac de cnd lemeia
lui, canibal poate, nstea piin scoibuie, piin vizunii si
piin pesteii, pn cnd s-o vedem nvestmntat la
peilec(iune, cu coaluia elegant, cu maiame luxoase si
nlsndu-si copilul, piecum vedem pie ielieluiile Coloanei
Tiaiane?
C(i pasi a tiebuit s lac civiliza(iunea, dezvoltaiea
inteligen(ei si a ia(iunii n piuncia ei, meignd d-a busele;
cte geneia(iuni au tiebuit s tieac, spunnd cte ceva
abia una alteia, de cnd dacul se btea coip la coip cu
uisul cu ciomagul numai, iupt din pduie, numai cu atta
miestiie ca si a uisului pn la peilec(ionaiea aicului cu
sge(i si cu pene coloiate, piecum ni le desciie Ovid, pn
s-si lac acea pavz oval cu asa oinamente, pn s-si
lac acel stindaid balaui, cu atta miestiie nct s se umlle
si s se iesting n sullaiea vntuiiloi, acel bucium, acele
tiompete cu caii se destepta vile, pn s peilec(ioneze
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
#
acea loimidabil Arpi, caie nspimnta pie geimanul
baibai, pie iasigul mai cult dect geimanul, pie saimatul
mai cult dect iasigul, si nsusi pie iomanul caie
nspimnta el lumea aceasta nu cied c vieun istoiic,
sau si cLiai vieun lilozol seiios se va Lazaida vieodat s
o spun. Civiliza(iunea n vecLime n-a putut s piogieseze
cu pasii cu caie a piogiesat si piogieseaz n timpii modeini,
si cu ct ne vom uica mai sus n aceste vecLimi, cu atta
tiebuie s vedem aceast civiliza(iune nvitindu-se si
ienvitindu-se n ceicuii vi(ioase, sta(ionai si btnd apa
n piu. Omul izolat, omul iai, abia ici si colo, omul contem-
plnd natuia numai, li idee mcai s o studie, s-o explice,
stie pu(in s spun uimasului su. Nu stim dac dacul
piimitiv, din stnca lui, avea alt cugetaie cnd se ntlnea
cu semenul su din cealalt stnc dect s-l omoaie si
poate s-l si mnnce; necum s cate a se n(elege cu dnsul
piin ceva semne sau sunete, nelixate piin nici o
conven(iune, spie apiaiea lui n comun de liaie, de
intimpeiie si de loame.
Am putea zice c pasul cel mai nsemnat ce se lace n
liece lel de industiie, giadul de expeiien( ce se ob(ine cu
oiice luciu n timpul nostiu nti-un an de zile, n timpii
despie caii voibim, compaia(iune (inut despie natuia
luciului si natuia expeiien(ei caie ai putea li impeiceptibile
la noi, au tiebuit poate secoli, dac nu zecimi de secoli, ca
s se poat lace de ctie omul li de idee, li exemple,
de ctie omul izolat al acestoi adnce anticLit(i.
Fi-vom mai stiutoii ocupndu-ne si cLiai numai de omul
postdiluvian al Caipa(iloi? Stim noi ceva mai mult despie
aceia pie caiii i numim daci, dect cele ce au putut paiveni
pn la noi piin liagmentele scpate din diluvii timpuiiloi
istoiice ale ctoiva istoiiogialii gieci si ale istoiiciloi latini,
caii au lcut cunostin( cu dacii tocmai atunci cnd dacii
si da sullaiea n apogea loi?
Relieluiile cele pie maimuie, cele iepiezentate pie bion-
zuii si pie plumbuii tuinate, mul(imea moneteloi iegiloi
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#!
celoi din uim ai daciloi, Coloana Tiaian si aicuiile lui
Septim Sevei pn la Constantin ne spun ndestul c acesti
daci a}unsese un popoi cultivat, agei n iezbeluii si mintos
n timpi de pace piecum XipLilin ne spune despie Decebal
cu o ieligiune cult, cu industiie spie nvestmntaie; un
popoi agiicol, n line, cu locuin(e, cu legi si ieligiune, si
nc cu o ieligiune n caie domina nemuiiiea sulletului si
iespectul moi(iloi.
Timpul ce a tiebuit s tieac de la dacul n scoibuie si
n pesteie pn la dacul n case, n ogizi, n cet(i, piecum
l vedem pie coloan, ai li s-l calculm poate cu aceleasi
msuie n aceast adncime moial cu caie calcul geologul
n adncimile stiateloi pmntului.
Aceea la caie am putea aspiia noi ca s stim s spunem
ndat, ai li poate numai distinc(iunea, clasaiea n bloc a
dileiiteloi obiecte ce gsim la liece pas pie vile apeloi
noastie, pie coastele, pie viluiile cLiai cele mai eminente
ale Caipa(iloi. S putem zice cu oaiecaie siguian(: ,Acest
monument este mai vecLi dect cellalt si acela mai vecLi
dect acesta, pentiu c acesta con(ine imsi(e caii tidau
stiin(a limntiii si aideiii lutului, con(ine dovezi de
stiin( n oliie la un giad naintat, con(ine obiecte caii
tidau stiin(a luciiii lieiului, con(ine dovezi de cunostin(e
agiicole, pie cnd cellalt nu conseiv dect o ngidiie
de pietie natuiale, cu un ciment loaite slab, o oliie loaite
giosolan, lasonat cu mna si uscat li loc; nici un
indiciu de cunostin(e agiicole, cte ceva de bionz si unelte
de pietie, ascLii de silex, dalte si sge(i numai de piati,
bine lcute si cu miestiie luciate; si pie cnd iaisi cellalt
nu se compune dect de ocoluii de pietioaie, pieste caii
sunt supiapuse lespezi si pietie enoime, pie sub caii nu
se gseste nici o lim de ciment, nimic de metal, nici un
ciob de oliie, ceva pietie iotunde numai, caii pai gsite
si aduse nti-adins, si din caii nu poate tiage cineva nici
mcai c piastia ai li lost cunoscut pie cnd se adunau
aceste pietie. Cel mai mult dac s-ai putea gsi cte o piati
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
#"
de gil liecat cu mna omului, oaiecum, de alte pietie,
spie a i se da o loim caie s-ai putea piesupune c-ai li
seivit diept aim!'
|aia noasti este plin de anticLit(i istoiice, si mai
plin de anticLit(i anteistoiice, a cioi vist nu vom alla-
o dect numai cnd aibitiaiiceste vom ciea peiioade,
lsndu-ne si noi sioiului poinit; zicnd si noi: epoca de
liei, epoca de bionz, epoca de piati lustiuit sau neolitic,
epoca de piati biut sau paleolitic; cu toate c alai de
paleolitic, noi, n constiin(, am cam conlunda aceste tiei
epoce, cel pu(in la noi, nu spie a gsi lieiul pie cnd nu
eia allat dect bionzul, nu spie a gsi bionzul pie cnd nu
se cunostea si nu se dedea loime dect pietiei, cu caii n-ai
putea li contimpuiane ca aime si ca unelte dect oasele,
coinuiile sau delensele mistie(iloi, ci spie a aita c
neolitica si osiia s-a peipetuat, ntiebuin(at n epoca de
bionz, cu caie iaisi, mpieun, s-a peipetuat ntiebuin(at
si n epoca de liei. Si n aceast iegiune de idee s clasm
si noi nti-o alt slei de idee, monumentele noastie
anteistoiice, piecum se claseaz n Scandinavia, n Sco(ia,
n toat Euiopa si n toate pi(ile lumii pie unde se gsesc
de ctie voiagioiii cei maii, de ctie anticaiii cei ienumi(i.
As putea zice ceva despie aceast mul(ime nenumiat
de movile si movili(e, despie caii ne spune Omei c eiau
piivite ca anticLit(i si cLiai n timpii lui, ca ,morminrc a|c
croi|or', si de caii este plin (aia noasti din maluiile
Duniii si pn n culmele Caipa(iloi; piiamidele Egiptului
negiesit n-au lost idicate la alt idee dect aceea n caie
s-au idicat si aceste movile. Dileien(a este n munilicen(a
laiaoniloi si obscuiitatea locuitoiiloi acestei (ii, n
imensele mi}loace ale iegiloi Egiptului si n cele slabe ale
daciloi, n mateiialul si aitele desteptate de 4.000 de ani
n Egipt si n staiea de cultui n caie s-au allat locuitoiii
acestei (ii. Acestea ns au si ele dileiitele loi viste, caii
viste nu se pot nici distinge, pentiu c, ca s po(i gLici
ceva despie dnsele tiebuie s le despici. As putea poate
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
##
zice ceva, dai aceasta numai cnd timpul si mi}loacele
mi-ai peimite s consaciu subiectului special mcai o vai.
Am despicat piea pu(ine ca s pot spune aci altceva
despie ele, dect c sunt unele moiminte dace si altele
moiminte iomane, si nc c am constatat nti-o movil c
pieste un moimnt dac a lost un moimnt ioman.
nl(imea si piticia acestoi movile piovine, dac nu si din
adncimea vecLimii loi, din impoitan(a sau din
nensemntatea imsi(eloi peisoanei sau peisoaneloi ce
con(ine. Cu ct movila este mai maie, cu att peisonagiul
a lost mai nsemnat, cu att mai mul(i asisten(i la ngiopaiea
lui au aiuncat pietie si pmnt pieste dnsul, cu att mai
mul(i tiectoii au aiuncat cte un pumn de pmnt spie
adaos, spie ciesteiea moimntului lui. n multe movile
sunt si cte mai mul(i ngiopa(i; n unele se gsesc si patuii
de cimizi maii iomane, pie caii a lost ntins cadaviul.
Am numiat pn n 6 induii de cimizi, supiapuse li
nici un ciment. Sub un asemenea pat, spnd ca la de
metiu, am gsit un moimnt dac; si l-am delinit astlel pentiu
c nti-nsul n-am gsit nici ulcele, nici lampion ca n toate
cele iomane, ci numai o dalt de bionz si alta de piati.
n geneial anticLit(ile noastie iomane abund pie
maluiile Duniii, si de aci pie iuii n sus, pie mun(i pie
lng caii tiec sosele iomane. AnticLit(ile dace ns au
aceasta diept caiacteiistic c ele sunt asezate tot pie
nl(imi si nc, cu ct sunt mai sus pie latuiile gileloi, cu
att le gsesti pie viluii dintie cele mai anevoie de suit,
pn si pie culmele cele mai eminente ale Caipa(iloi; de
aci negiesit c le-a venit numele de acvile, pie caie li-l da
giecii, si al doilea c cele pie nl(imile mai maii uimeaz
s lie cele mai vecLi, pentiu c sunt cele mai slbatice, caii
nu tidau nici o cultui si caii aiat nvedeiat staiea omului
n vntoiie pui. Acestea sunt n iegiunea biaziloi si mai
sus, n iegiunea molil(iloi. Cele n iegiunea lagiloi aiat o
dezvoltaie de cunostin(e si poate c le-am putea numi ale
epocei pstoiesti a daciloi, piecum si cele n iegiunea
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
#$
ste}aiiloi, ca n Teleoiman, Vlasca etc., pie maluiile Vedei,
Clnistei, Nea}lovului etc., unde oliia abund, unde se
gsesc instiumente de liei si alte indicii de civiliza(iune,
gine caibonizate, isni(e si altele, caii indic li
contestaie epoca agiicol a daciloi, se pot numi ale epocei
agiicole a daciloi.
n geneial, iuinele noastie din |aia Romneasc se pot
mpi(i, piecum am mai zis si n alte d(i, n patiu categoiii:
iuine dace pn la Tiaian, iuine iomane de la Tiaian pn
la Auielian, iuine baibaie de la Auielian pn la impeiiul
Romno-Bulgai, iuine iomne de la A(an piin ValaLia mic
din timpul baniloi si mai piecis de la Negiu-vod pn la
Constantin Bincoveanu.
O Lait indicatoaie de toate aceste patiu leluii de iuine
allate pn acum, stibtute n tot lungul (iei de valul
Tiaian (?) si de diumuii iomane, n dileiite sensuii, am
nceput-o de mult; dai cine stie cine o va svisi.
Pie dnsa indic pie tot anul dileiitele iuine ce descopei,
nsemnnd pie cele dace cu galben, pie cele iomane cu
iosu, pie cele baibaie cu veide si pie cele iomne cu
albastiu.
Pentiu c dai actualmente moda voieste ceicetaiea
epoceloi anrcisroricc, s ne ocupm si noi pu(in de aceste
epoce, lsnd docamdat clasicitatea epoceloi noastie istoiice
la o paite.
n piea}ma Tigovistei negiesit c uimeaz s lie cele
mai necontestate monumente si numiii imase din tiei
secoli mai cu seam, cei mai liumosi secoli ai iomniloi,
pie cnd ieseden(a domniei si a oameniloi eminen(i a (iei
eia n Tigoviste; de aceea, uicnd din Tigoviste, de la
Biseiica Domneasc, unde este moimntul lui Matei
Basaiab, maielui geneial si maielui legiuitoi al Romniei,
pie Ialomi(a, la distan( de o oi, a s mtmpini Doicestii
cu iuinele loi, imsi(e ale caseloi de plceie ale lamiliiloi
domnesti, unde-si timiteau negiesit copiii cu doicele la
aei cuiat; apoi liumosul iule( Beizadelul, Rul Doamnei,
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#%
Plaiul Domnesc etc., etc., apele cu pucioas, unde negiesit,
iuinele, caii se vd abia pie maluiile din dieapta Ialomi(ei
unde sunt izvoaiele apeloi acestoia, vdesc dileiite epoce
n caii s-au zidit locuin(e pentiu peisonagii ce veneau s-
si cate aci sntatea.
Din sus de Seibnesti, pie dieapta Ialomi(ei, este o
localitate caie se cLeam \a|ca Casc|or. Am ciezut c si aci
s lie o suit de suveniie domnesti, piecum am vzut
(inndu-se sii de la Tigoviste pn la Pucioasa si mai sus;
ns luciul mi-a scLimbat ideea. Aci nu este nici un vestigiu
modein. O ncungiuiaie a unui mal cu o zidiie stianie
atest o vecLime mai adnc dect a domniiloi si nu este
ioman. Aceast zidiie caie sus(ine pie alocuiea malul si
se ntinde n sus si caie se mai ntoaice o dat, pie ct am
putut vedea, piin ntiul ncongiuiiii, este loimat de
pietiis miunt de gil, limntat n Lum mai mult vnt
si de o giosime pie alocuiea de un metiu, pie alocuiea si
mai mult. Nici un indiciu de cimid sau de oliie, desi
n-am putut lace sptuie ca s pot spune aceasta mai sigui,
pentiu c tot acest ocol st acopeiit de ctin, de aibusti
dileii(i si de copaci, si pentiu c ploua si m gibeam s
tiec n sus, la localit(i ale cioi numiii mi piomiteau mai
mult. Meiit ns s se opieasc cineva aci, liindc acest
lel de ciment, si astlel ntiit, eu n-am ntmpinat aiuiea.
De la Valea Caseloi am dat piin |(a la Petiosi(a, loca-
litate istoiic ca loc de ietiageie a mai multoi domni si
pentiu cele ntmplate pie aci n ievolu(iunea de la 1821
si n ievolu(iunea de la 1848, cu aiestaiea lui Heliade etc.
n Petiosi(a am lcut cai si am gsit oameni cu tincoape
si cu sape ca s uic la Cumpna Ciocilului, unde se zice
|a Comoard. Suind ca la o oi si }umtate, si claie si pie
}os, am a}uns la locul zis mai sus. Este o zidiie necontestat
dac, pie un loc leiit de toate pi(ile, tocmai sub vilul ce
se cLeam Cumpna Ciocilului, pie caie vil sunt si aci
vestigiuii dace.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
#&
Locul unde se cLeam |a Comoard, desi acopeiit de toate
pi(ile, se poate vedea c ai avea o ciicumleien( mai mult
de 100 de pasi. Punctul unde mi s-a piut s lac o ceicaie
de ceva sptuie a lost tocmai acela caie neapiat tiebuie
s lie loc de moiminte. Pietie maii aduse, potiivite pie
natuia loi si lipite cu ciment de vai pui, pu(in nisip, indic
o epoc mai cult a daciloi. Nu pot spune tocmai nc dac
aceea ce se cLeam lapte de piati, de caie se gseste cu
piolunziune n dou pesteii de sub obisia Ialomi(ei, n-a
intiat si acesta ca element n acest ciment.
Oliie n-am gsit n zgiietuiele ce am lcut abia, pentiu
ca s nu stiic luciul si pentiu c noaptea nu-mi peimitea
s mai stau. Ploua si taie. n piea}m ns si pie loc cLiai,
am gsit dou liagmente de ascLii de silex, custuie de piati,
piecum le numesc pie aci aceia caii le gsesc adesea. Am
mai gsit si un instiument lcut dinti-un vil de stalactit
taie, mai ascu(it si potiivit piin liectui pie alte pietie si
devenit n coloaiea (igiii de Havana. M-am mul(mit a
constata aci o zidiie dac si a lua o bucat din acest
ciment.
Aceast cetate dac o claseaz ntie cet(ile din iegiunea
lagiloi.
Dac la \a|ca Casc|or ai putea cineva s speie ceva
descopeiiii inteiesante, apoi la Comoara din Cumpna
Ciocilului desigui c osteneala nu aie s lie neispltit.
Pu(ini au spat pie aci, si poate c se va li gsit ceva
dupe viemi, cci nceiciile de sptuie sunt loaite vecLi,
de i s-a pus numele Comoara. n aceast epoc, desi
silexuiile ai nega, dai cimentul piobeaz o epoc n caie
dacii au putut avea si obiecte de valoaie si bani cLiai.
Piecum am mai zis-o, ai li o gieseal dupe mine a migini
ntiebuin(aiea ascLiiloi de silex, cum si a altoi unelte de
piati, numai n epocele pie cnd nu se luciau metaluiile.
Aceste custuie de silex, piecum si sge(i, topoiase, ciocane
si altele, de caie am gsit mai multe piin dileiite cet(i
dace, pie unde am gsit mult oliie si obiecte de bionz,
si cLiai obiecte de liei, si caie gine caibonizate, mai ales
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
#'
mei si oiz, au putut s seive cel pu(in la cui(iii de piei si
alte tiebuin(e casnice, cLiai pie atunci cnd dacul si lcea
aime peilecte de liei.
Este iu s se peimit a se lace sptuie neiegulate
piin asemenea locuii pie unde ai tiebui numai stiin(ei s
se peimit a scoimoni. Ce n-am avea n muzeele noastie
caii s atiag pie to(i stiutoiii Euiopei la studiul loi, dac
mcai cteva din aceste cet(i dace, caii au mai putut scpa
nesteise cu desvisiie pn la noi, ai li bine pzite pn
cnd Ministeiul Instiuc(iunii Publice, sau acest Comitet
AiLeologic din Bucuiesti, caie n adevi nu piea n(eleg
pentiu ce s-a numit si nu piea stiu ce a lcut n cuis de 6
ani de cnd este numit, nu va putea s ia msuii ca s se
lac nti-nsele sptuie iegulate.
Ai li bine s se pstieze aceste ielicve mult mai
inteiesante si pentiu noi si pentiu stiin(ele aiLeologice
dect cele iomane, caii iezist piin soliditatea loi si caii
nu au ce s ne mai spun, dect cele ce ne-au tot spus
pn acum, c sunt cldite de stibunii nostii din legiunile
iomane, caii au venit aci s tiansplnte pie maluiile Duniii
civiliza(iunea adus de pie maluiile Tibiului, n epoca cea
mai nlloiitoaie a Romei, civiliza(iune cunoscut, studiat,
devenit clasic pentiu tot omul caie stie caite.
Civiliza(iunea dacic si dileiitele viste ale acelei civi-
liza(iuni poate inteiesa lumea stiin(ilic astzi si ne-ai lace
pie noi inteiesan(i acestei lumi. Da, am mai zis-o si o voi
iepeta pn cnd voi putea li auzit, c misiunea noasti
este s dm istoiiei timpii daciloi pn unde ei pot intia
n istoiie, si s dm si stiin(eloi aiLeologice pie omul
Caipa(iloi pieistoiic, anteistoiic.
Din Petiosi(a am meis piin comuna Moioenii, cele din
uim case caii mai sunt pie acesti mun(i, si de unde este
cu neputin( de a mai sui cineva altlel dect claie sau pie
}os: am uicat pie P|aiu| uomncsc d-a stnga Ialomi(ei, am
suit pie muntele Priporu|, apoi pie muntele Brdnduc|c,
caie se poate tlmci din limbele celte uoamnc|c sau
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$
Crdi(c|c, pentiu c Bran n acele glose nsemneaz ciai,
iege, si piin uimaie ordndua, iegin, ciias, doamn.
Cuitezanii vecLimii au consaciat liumoasele lloii ,cii(ele'
so(iiloi ciailoi, si cuitezanii anticLit(ii au consaciat
liumoasele lloii ,bindusele' so(iiloi bianiloi; astlel, nu
depaite de Munrc|c uoamnci, este acest munte al
Brdnduc|or, si tot n acesti mun(i se stie c se gsesc si
muntele lui Bian, sau coasta lui Bian, si muntele lui Ciai,
vilul lui Ciai.
Aci, n muntele Brdnduc|c, a tiebuit s poposim, pentiu
c d-aci tiebuia s coboim, ca s uicm muntele Oizea,
caie cine stie si el al cui nume poait, ca dupe dnsul s
coboim la Ialomi(, pie caie s o tiecem ca s uicm pie
muntele Lespezei, din }osul muntelui Seaua, pie caie
muntele Lespedei se all Pcrcra cu Oa|c|c.
Din muntele Oizea pn la Pcrcra cu Oa|c|c calul nu
mai poate s meaig, coboisul este ipede si gila plin
de bolovani. A tiebuit s uicm n sus pie Ialomi( cu
picioiul, pn s putem gsi loc ca s tiecem gila pie
bolovani, sau punnd lemne din bolovan n bolovan. Apa
venea maie si tulbuie, dai aveam oameni buni caii
cunosteau bine locul.
Aci se ncep adeviatele nevoi; plou de vais, nici ncLi-
puiie de vieo potec mcai, si muntele Lespezei taie si
diept ca peietele pie aceste locuii. Tiebuia s te spii}ini de
un biad ca s te avn(i spie altul, s te ntiesti pie un col(
ca s te po(i ag(a de altul. Astlel, apioape de o oi, uicam
vieo zece insi pie acest munte ctie acea localitate caie se
cLeam Pcrcra cu Oa|c|c.
D. Manolescu, subpielectul acestei plsi, a lost n adevi
admiiabil, mai cu seam n aceste oie loaite dilicile. Am
spus c ploua de visa. Tot bagagiul si iestul tiupei, n
caie si dame, imsese n muntele Brdnduc|c, la o slab
adpostiie.
Am a}uns n line pie sesul muntelui. Numele nu m-a
nselat si osteneala mi-a lost ispltit.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
$
Ca s dau o idee aiLeologiloi despie piimul aspect al
acestei numite pesteie, le iecomand desenul ,do|manu|
dancz' si ,ccrcu| dc picrrc scpurcra|c', lig. 98 si lig. 99, din
admiiabilul uivagiu Omu| inainrc dc isroric al lui Sii JoLn
Lubbocl.
n adevi, un asemenea luciu eu n-am ntlnit pn
acum, n 14 ani de cnd limnt n toate veiele viluiile si
vile mun(iloi nostii. n adevi c aci se vede cineva n
la(a unei cldiii de uiias, n adevi c omul a tiebuit s lie
taie n bia(ele si spetele lui ca s apuce, ca s aseze, ca s
constiuieze asemenea locuin( p-asemenea locuii, li
macLiniie, li ungLi, li cumpn, li mistiie; negiesit
c oamenii aceia au tiebuit s lie vitosi n muscLi si taii
n ciedin(; taii n ciedin(, pentiu c aci iepauz si se all
cenusa moi(iloi loi.
Pieste pietie maii, un lespede pietioi loimeaz un
acopeiemnt pieste dou ncpeii, una de 1S picioaie
lungime si 8 picioaie laigul, c-o intiaie si cu o iesiie
mpotiiva intiiii de 7 palme, nalte si laigi de tiei palme;
bolovani maii diept piaguii si cte un alt bolovan ca tieapt
de coboit nti-una. Intind n ntiu acesteia, pie
descLiztuia de ctie apus, la dieapta, este un bloc de
piati n loim ptiat, altai negiesit, nl(ime de 4 palme
si tot attea de cte 4 latuiile. Pie acest altai numai cenus
si ciobuii amestecate cu un lel de nisip, pie caie l-au bgat
aci vi}eliile, negiesit, pe timp de secet. D-aci numiiea
acestei capiste, Pcrcra cu Oa|c|c. Oalele le-au spait dupe
viemi oamenii caie voi li intiat s se adposteasc aci,
dac nu si ceva iomani n goana daciloi sau si unii si al(ii,
din toate undele de baibaii ce va li itcit p-aci Lazaidul
n cuis de cteva mii de ani.
Am luat cteva din aceste Libuii, toate vinete
1
si albite
pie dinalai si am stins si o ct(ime din acea cenus,
saci pie cnd soaiele MitLia eia Dumnezeu, pie cnd
1
Caiacteiistic dac n oliie, zis cc|rd de anticaii (n. a.).
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$
Zamolxe eia pioletul su, pie cnd boul Uius eia simbolul
divin; sau poate si mai de dinainte de toate acestea, pentiu
c unde istoiia nu voibeste, ndoiala si ipoteza sunt
singuiele caii pot s cieeze n imagina(iunea noasti
aliimii con}ectuiale. Albuliul de pe aceste oale este
negiesit exalaiea lesiei cenusei dinti-nsele. Aceasta am
obseivat-o n mai multe ocaziuni. Tiadi(iunea spune c
sunt btini caii au apucat aci multe oale ntiegi: eiau
unele pie tiei picioaie si n miimi deosebite. Negiesit c
nenoioci(ii caii au zdiobit aceste ielicve au cutat bani n
cenusa ce con(inea aceste oale. Acum ns cestiunea nu
mai este aci. Descopeiiiea cea maie este c dacii acelei
epoce, cel pu(in, pie cnd aceste capiste si da oliciul divin,
dacii-si aideau moi(ii.
Iat o descopeiiie atestat, necontestabil.
Stim piea bine c omul de cnd a nceput s dileie de
animale piin alec(iuni si sim(imnte, a lost n toate pi(ile
ambaiasat
1
de ceea ce avea s lac cu obiectul iubiiii lui,
cadaviu lng dnsul. Palestina ngiopa cadaviul dndu-l
vieimiloi. Egiptul l usca n nisip sau l blsmea spie eteina
conseivaie. Ciecia-l aidea spie a-l ntoaice elementeloi, si
India-l puita n spinaie pn putiezea.
Adus-a din Ciecia Zamolxe n Dacia modul aideiii cadav-
ieloi? sau acest mod s-a imaginat si aci piecum s-a imaginat
si n Ciecia? Faptul este c dacii, ca si iomanii mai n uim,
si si ngiopau, si si aideau moi(ii. Oiicte scLeletuii s-a
ntmplat s gsesc piin cet(i dace, nici unul nu mi s-a
piut de lemeie.
Aideau oaie dacii pie lemeie si ngiopau pie biba(i?
Timpul si ceicetiile seiioase voi putea s dezlege aceast
impoitant cestiune.
Faptul este c aci, n aceast capiste dac, si pie acest
altai din capiste, sunt mul(ime de oale spaite, caii au seivit
1
De la li. cmoarrassc ncuicat, nedumeiit
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
$!
diept uine ce au lost pline cu cenus, negiesit nu cu cenus
de lemne, ci cu cenus de om.
Plou de vais si ncepe a li tiziu.
Altuii cu aceast sal, despi(it piinti-un zid loimat
dinti-un singui bloc de piati si acopeiit numai cu acelasi
bloc de piati caie acopeie si piima sal, n loim de tind,
de umbiai aci, este o alt sal mai mic dect cea dnti,
li altai nti-nsa si li nici o ngidiie.
A ncetat ploaia. Seaia este apioape. Ai li un Saciilegiu
s se lac ceicii de sptuii nesocotite nti-un asemenea
loc. A doimi aci este cu neputin(. A tiebuit s plec lund
cu mine numai cenus si cteva Libuii din vasele sacie
ce au con(inut-o, si silind s m ntoic unde imsese
bagagiul si iestul companiei, spie a meige d-aci s
a}ungem, ct de tiziu, la Pesteia de sub obisia Ialomi(ei,
caie eia captul excuisiunii mele.
Aceasta s-a si lcut, pentiu c oiicum omul coboai
mai iute dect se suie, mai vitos pie un asa alunecus, si
cuind am putut li la ceilal(i ai nostii, spie a uima potecele
la Scniru| dc |a Pcrcra.
Din muntele Brdnduc|c am tiecut n muntele Sur|c|c,
caie n adevi aie un ecou mai maie dect ceilal(i mun(i;
apoi n muntele uicniu|, apoi n muntele Oooarc|c, unde
pstoiii tiansilvani aduc vacele loi, apoi n muntele Nuccru|,
apoi n muntele B|ana, apoi n muntele ldpriciu|, apoi n
muntele Cocora; apoi am coboit la Ialomi(a, am tiecut
gila si ne-am ndieptat pie stimtoaiea ce duce la Pestei.
Luna eia splendid piecum nu se vede dect de pie
mun(i, si stncile pie caii le despic Ialomi(a, zgomotoas
la obisia ei piin bolovani, butinci monstiuosi de maimuie
si gini(i, se idicau n loima biaziloi, pie o latuie si alta a
gilei, n sge(i de catediale gotice imense pie cei.
Pentiu a tieia oai m vedeam sub aceast bolt nalt,
neagi si alund, caie iecLeam inteiioiul catedialei Paii-
sului, si n lundul cieia se pielungeste, piinti-o intiaie
stimt, altaiul mistic al acestui templu. De dou oii am
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$"
venit aci la Sinaia peste muntele Fuinica, pie unde am si
ntmpinat tiei mese maii de piati n dileiite distan(e,
cioia n-am putut gLici alt destina(iune dect c-au seivit
ca altaie de saciilicii. Altlel, despie pozi(iuni, vedeii si
liumuse(e natuiale, diumul pie unde am venit acum,
uicnd Ialomi(a, este incompaiabil mai vaiiat sub toate
piiviiile. Oia eia zece, si vieo patiu-cinci clugiasi, palizi
si gibovi(i nc de }uni n aceast umezeal abuioas si
n acest uilet etein al cataiacteloi Ialomi(ei, semnau
niste diuizi suipiinsi n capistea loi.
Lumnii apiinse n toate pi(ile. Lutaiii pie caii i
luasem de la bi, ca s vz electul loi pie aceste viluii,
cntnd, tiei doamne elegante si vieo zece domni, caii au
voit s m nso(easc de la bi n aceast excuisiune,
piintie vieo tieizeci de (iani, piimaii si doioban(i,
amesteca(i, cutnd si ceind liecaie cte ceva, eia negiesit
pentiu acesti bie(i clugii destepta(i la miezul nop(ii n
asa zgomot, o adeviat invaziune de spiiite necuiate.
Lutaii aci unde nu s-a auzit poate dect din cnd n
cnd bucinul tnguios sau lluieiul duios al vieunui pstoi!
Naiul, vioaia si cobza, aci unde nu s-a auzit dect igusitul
,doamne miluieste'! Femeie cu elegan(a bucuiestean aci!
De unde au venit? Pie unde au venit? Luciu cuiat nu poate
li! Ispitele diabolesti ale lui s-tul Anton nu puteau li mai
tentatoaie. Un clugi descul(, cu potcapiul pn pieste
spincene si pieste uiecLe, si lcea semnul ciucii, sticit
n sucmanul su mblnit, n dosul altaiului biseiicu(ei, ce
s-a lcut aci de vieo cteva zecimi de ani sub acopeiisul
intiiii n Pestei.
Pn s se aseze lumea, pn s se lac loc nti-alt
scoibui a Pesteiei, caie (ine loc de cuLnie, pn s se lac
demncaiea, iazele dimine(ei pie stnca imens si ascu(it
din la(a scLitului, albind ciucea plntat acolo de un clugi
lanatic, caie nici c mai tiieste ne-a apucat cu ceaiuiile
n mn, ascultnd cum se suie isunetul naiului pie unde
coboai Ialomi(a.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
$#
n data din uim cnd venisem la Pesteia Ialomi(ei,
mi tisesem oaiecum planul cum s-ai putea ptiunde n
inteiioiul acestei pesteie miiaculoase, plin de legende si
de tiadi(iuni, despie caie liecine spune cte ceva si nu stie
nimene nimic.
Staie(ul, pie caie nu l-a putut doboi geiuiile a 26 de
ieine si umezelele a 26 de veie, mi-ait dou guii lcute
de ingineii nem(i la guia unde este stimtoaiea ce nu las
s intie cineva n pesteia maie.
N-am n(eles de loc ce au voit s lac acesti ingineii
ncm(i, piecum le zice staie(ul, caii au lcut aceste guii, pie
caii le-au umplut cu pial de pusc, ce n-au stiut nici cum
s-l pzeasc ca s nu se ude atta ct s nu mai poat lua
loc. A viut s spaig n sus stnca, cnd ea este aci de o
giosime adnc si nu putea izbuti la altceva dect s
diloimeze luciul, caie aie o loim? Nu este nevoie s se
spaig stimtoaiea n sus, cnd Pesteia este astupat aci
de pietiis de stnc (gravicr), pivlit de izvoaiele din ntiu
ale Pesteiei si czut piin suiptuii de pie boltiiile Pesteiei.
Si ce ai li lolosit o ligiie n sus, cnd Pesteia este plin de
ap? M-am miiat de ideea aceloi ingineii si m-am pus s
execut planul meu, caie consta n a descLide un san( de la
guia Pesteiei pn unde s se poat da cuis apei spie
Ialomi(, si apoi a tiage alai cu sapele tot potmolul de
pietiis de stnc, gimdit pie din ntiu la guia Pesteiei; si
astlel, dnd diumul apei si descLiznd din }os guia, s se
ligeasc intiaiea.
n vieo 67 oie de luciu, a 1S oameni numai, s-a lcut
san(ul piin pietiisul pesteiei exteiioaie, s-a tias o maie
paite din pietiisul gimdit la intiaie, s-a poinit din ntiu
apa alai si peste 2 oie de scuigeie am putut intia n Pestei
sapte oameni, cu oaiecaii gieut(i ns. S-ai mai putea
adnci nc de 1 metiu intiaiea, dupe cum am obseivat,
si s-ai putea seca cu desvisiie apa din ntiu, neimnnd
dect aceea caie va li cuignd din mici izvoaie. Cu oaiecaie
gieutate, dai, am intiat sapte oameni n ntiu, cu lclii n
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$$
mni; si, dupe o anevoin( ca de vieo tiei-patiu stn}eni
piin stimtoaie si ap, ni s-au ligit bolte imense piin caii
am putut nainta piin o ap sczut, ca la 200 metii si mai
bine, n dileiite sensuii, piintie stalacti(i maii si n dileiite
loime. Si negiesit c am li putut nainta si mai mult dac
liigul nu ai li lost asa iute, dac oamenii nu ai li tiemuiat
piea taie n apa iece ca gLea(a, dac neispundeiea celoi
de la intiaie la stiigiile noastie nu ne-ai li dat temeiea
c poate s ne itcim si s nu mai nemeiim pie unde am
intiat, desi puneam semne pie ct puteam pie unde
tieceam, si dac nu ni s-ai li tot stins lcliile, nct, nti-
un ind abia imsese 3 din 10 apiinse.
La ntoaiceie, cam pie la }umtatea distan(ei ce paicu-
iasem, un bia( de Laos se lcea spie dieapta. Cu toate
luminiile apiinse am putut vedea teienul solid si o ap
limpede, ca de o palm numai, tiemuind pie lespezi albe
de piati.
Am lsat doi oameni la cotitui ca s nu itcim si am
naintat pie aceast adncime.
La vieo douzeci de pasi am vzut c se loimeaz o
teias pie o nl(ime, unde ne-am putut uica pie un lel de
tieapt. Pie teias nu eia ap; eia o mul(ime de oase de
diveise miimi, amestecate nti-un noioi galben.
Ce m-a liapat mai mult aici au lost cibunii ce am vzut
amesteca(i piin oase.
Cum s-a putut lace loc aci si n ce staie a lost aceast
Pestei pie cnd s-a putut lace loc nti-nsa? Am luat si
c(iva cibuni.
Dai de ce aceste oseminte nu sunt iisipite piin Pestei
si sunt astlel gimdite numai la un loc si amestecate nc
si cu cibuni?
De unde acest noioi galben cleios numai aci? Este el
noioiul cinuiiloi de pie oase caie nu s-a putut nici scuige,
nici spla, liind localitatea astlel cum s-l con(in si s-l
conseive? Coloaiea lui mi iecLeam pie a (inei loimat
n cubuii mici si poligoni n cele dou saicolagii pie caii
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
$%
le-am descLis acum un an, unul la Celei si altul la Resca;
att numai c aci umezeala l-a topit, l-a unilicat si numai
pie deasupia avea aspectul unui desen cu aiabescuii usoii,
din caii iesea oasele n dileiite loime. Acest noioi galben-
iosu devenea mai compact n lund. Am obseivat, ct am
putut, s vz vieun cianiu, sau cp(n, si n-am vzut
nici unul, desi negiesit tiebuie s lie mai n lund. Regiet
c nu am lcut o colec(iune de dileiite cianii ce am gsit
adeseaoai, mai cu seam piin dileiite sptuie pie la cet(i
si moiminte dace. Ba n-am conseivat nici acele dou
cianiuii ntiege de lemeie iomane, ngiopat una n timpul
lui Caiacalla si alta n timpul lui Commod, pie caii le-am
gsit loaite intacte n cele dou saicolage.
Am luat liecaie cte ct am putut din aceste oase si ctva
noioi cu cibuni, mbaiasa(i de lcliile ce (ineam n amndou
mnele si de c(iva stalacti(i, le-am coboit dupe acea teias
laig ca de 141S picioaie, si iesiim unde ne astepta cei doi
oameni ce lsasem n uima noasti. Stiigaim d-aci ct
putuim, to(i mpieun, si nici un ispuns de la guia Pesteiei.
Eiam siguii cu toate acestea c n-am itcit, pentiu c gseam
la tot pasul semnele ce lsasem. Este bine n asemenea
mpiegiuiii s se lege cineva cu sloii de bia(, ca s comunice
cu cei de alai. Pieste cteva minute, dupe ce am mai lcut
cteva ocoluii, lsnd totdauna oameni cu lclii n uima noasti,
am iesit alai.
O oi si 40 minute a duiat aceast cltoiie, pie caie n-
a mai lcut-o nimeni pn la noi, cel pu(in n timpii nostii.
Sunt convins c numai n S6 zile, 1020 oameni
inteligen(i si voiosi ca acestia ce am avut ast dat ai putea
izbuti s ligeasc guia Pesteiei cum s poat intia oiicine,
s scuig toat apa din ntiu si s dea de luciu natuialistiloi
si aiLeologiloi nostii caii se ocup de epocele anteistoiice.
Negiesit c descLizndu-se intiaiea Pesteiei, piin idi-
caiea pietiisului pn la piagul su solid si natuial, s-ai
scuige toat apa dinti-nsa si izvoaieloi vii din ntiu s-ai
putea da o diiec(iune cum s-i lase pi(ile zvntate, umede
numai din pictuia caie am obseivat c cade n mai multe
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
$&
pi(i, si caie negiesit c, pie cnd este secet sau ngLe(
alai, uimeaz s li ncetnd.
n ntiul acestei Pesteie sunt mai multe stimtoii si
mul(i stalacti(i, dai este loaite ntins, si neapiat c
aceast Pestei a uimat s lie ielugiul att al omului ct si
al animaleloi piin timpii cei mai aspii dinalai, pie cnd
aci putea s gseasc o adpostiie uscat si clduioas.
Negiesit c nu numai n acest loc, unde am gsit noi,
uimeaz s lie oase, si negiesit c oamenii caii au intiat,
din caii mul(i se vede c au si imas nti-nsa, n-au lost cu
totul goi si li nici un obiect, li nici o unealt, li nici
o aim de apiaie cu dnsii.
Calculeze dai att aiLeologii ct si natuialistii nostii
ca ce lel si cte descopeiiii s-ai putea lace cnd aceast
Pestei ai deveni piacticabil n toate adncimile ei.
Spei c Comitetul AiLeologic si va impune datoiia s
stiuiasc a se tiece n bugetul anului viitoi S sau 6 mii lei
mcai pentiu aceast tieab, iai dac aceasta nu se va
putea, cied c este bine ca noi, membiii acestui Comitet,
s contiibuim spie a se putea lace aceast luciaie, caie ai
putea s devin un nou subiect de discu(iune n ceicuiile
savan(iloi n mai multe specialit(i.
Dupe aceast concuist, voiosi cu to(ii n giuiul oaseloi
aduse de p-aia lume ba c acesta este de om, acesta de
uis, acesta de nu stiu ce admiind stalacti(ii duii si coloia(i
ca agatul, cum nu se mai gsesc nici nti-o alt pestei pie
la noi, am petiecut o seai loaite agieabil, o noapte loaite
uit, si a doua zi am plecat, dupe un ocol, pie la stiung,
unde am gsit dileiite scoici mpietiite, caie se zic p-acolo
,pascri|c impicrrirc', am poinit pie uimele noastie, si, pie o
ploaie stiasnic, caie ne-a gimdit cu lutaii cu tot nti-o
stn, dupe o cliie cam silit, am a}uns spie seai n
Petiosi(a.
Sunt case ncptoaie, cuiate si gazde bune n Petiosi(a.
Cazda mea, d. Nic Builac, necontenit membiu n consi-
liul }ude(ean, este un (ian avut si civilizat, aie o so(ie
demn de dnsul si un ngeias de copili( la caite. Mi-a
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
$'
dat ospitalitatea de caie sim(eam tiebuin(a dupe patiu
zile de osteneal si dupe patiu nop(i de neodiLn.
Cam tiziu am putut piolita de aceast ospitalitate,
pentiu c doamnele si domnii au mai descLis aci un bal la
caie a concuis tot satul, nct, bal sus, bal }os, ai li lost de
minune, dac coipul n-ai li ieclamat necontenit iepaus.
Veselia eia maie n cuite si pie uli(; lutaiii de oias
sus si lutaiii stesti }os cntau de loc si se bea vin n
cuite nemilostiv. ntie lutaiii stesti eia si o aitist,
Maiiu(a, caie cnta cu cobza si din gui. Un luciu ns
loaite tiist: am ascultat oie ntiegi la cntecele acestoia si
caie de caie mai deslinat. Am piivit un }oc de biba(i,
mai cu seam aci, unde gestuiile si liguiele eiau loaite
obscene. N-am auzit n line o voib n toate aceste cntece
caie s expiime altceva dect blestem(ie si cdeiea
lemeiei. Nimic de amoi, nimic de amicie, nimic de patiie,
nimic de vieo iubiie de acelea caii nal( anima si nobileaz
sulletul.
A doua zi de diminea( s-au pltit to(i oamenii c(i au
luat paite la aceast excuisiune, lie ca lucitoii, lie ca
cluze pentiu locuiile ce cutam, lie ca piopiietaii de caii
ce lusese tiebuinciosi. Plata s-a lcut n paite n mna
lieciuia, dupe ceieiea loi piopiie, iai nu piin autoiit(ile
locale, si tot ce s-au adus, lie spie Lian, lie spie agiement,
au lost pltite cu piisos.
Un pduiai mi-a adus un ciocan de piati, necontestat
din epoca de piati lustiuit; loaite elegant loim. L-a
gsit, mi-a spus, piinznd pstivi n Ialomi(ioai, mai
}os ceva de dieptul Cumpcnci Ciocdr|du|ui. A mai gsit, mi
spuse, si un lel de sgeat de o piati liumoas, n alt zi,
tot piinznd peste, dai a nlipt-o nti-un loc pn s-si
ispiveasc vntoaiea, si cnd a ctat-o n-a mai gsit-o.
I-am pltit ciocanul, n miiaiea tutuioia, cu 12 slan(i, si i-
am lgduit un napoleon pie sgeat, dac o va gsi.
Custuie de piati zicea el si al(ii c se gsesc adesea. Despie
un alt ciocan de piati, mai maie si mai liumos, mi s-a
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
%
spus c-l aie oaiecaie, dai acel oaiecaie l-a dat unui alt
oaiecaie si acela nu este acas. O alt piati d-o loim
ciudat, ptiuns cu dou guii egale nct s bagi degetele
piinti-nsa, mi-a dat-o d. subpielect Manolescu, ciuia i-a
dat-o un stean. Aceast piati ns mi se paie mai mult
un }oc al natuiei dect un iezultat al industiiei spie vieo
ntiebuin(aie oaiecaie.
Negiesit c mai multe obiecte de piati s-ai putea gsi
si li s se lac sptuie piint-aceste locuii, pie unde dacii
se vede c-au avut iesedin(e impoitante, si nu ai li iu dac
s-ai iecomanda cutaiea si adunaiea loi. Un luciu numai
s se obseive bine: s nu se ia nimica li plat, ci s se
plteasc astlel, din contia, cum s lac impiesiune si celui
ce l-a gsit si celoi ce au vzut cum a lost pltit.
Ni s-a soptit de ctie un pieot c un piimai ai li avnd
un loaite liumos obiect de o loaite liumoas piati; am
comunicat aceasta d-lui subpielect, de a ciui bunvoin(
si stiuin( inteligent nu am avut ocazie s m ndoiesc,
dai dupe toate investiga(iunile ce a lcut, mi-a spus c,
desi dase n uima luciului, iaisi i-a pieidut uima; se bizuie
ns a-l gsi.
O alt peisoan a venit s-mi spun, cu maie mistei, c
el a vzut acest luciu, c este maie de o palm, veide ca
matostatul, guiit, ascu(it, etc.; dai c pie acest luciu nu
voi putea pune mna piin autoiit(i, ci numai dumnealui
va lace s-mi vin luciul acas la Bucuiesti, pie caie s-l
pltesc bine dac voi s mai capt ceva. Am subsciis la
toate condi(iunile si acum astept pie omul misteiios s se
iveasc cu luciul cel minunat.
Este ns ceva si mai impoitant, despie caie mi-a voibit
un om caie vedeam c stie ce spune: ,o plac de maimui
gioas si giea, miime de 2 palme n lung si n lat, pie
caie sunt sculptate n ieliel tiei liguie, una caie n}ungLie
un bou si alte dou caii stau n picioaie. Ctetiele liguiele
cu cciule (uicnesti n cap. O aie oaiecine, caie viea s o
vnd cu 20 de napoleoni; s-a gsit tot n piea}mele
Cumpcnci Ciocdr|du|ui, nti-un vlcel, dai peisoana caie
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%
o aie nu poate s o aiate acum si nu viea s i se stie
numele.'
Am }uiat s pzesc secietul, am piomis s dau suma
ceiut, si astept cu neibdaie s vz ce luciu este, pentiu
c si acesta tot aici la Bucuiesti a s mi se aduc. Neapiat
c este o veisiune mitLiiac.
Unul din liagmentele de ciemene alb ce am gsit la
Cumpna Ciocilului este inteiesant, pentiu c este
paitea cu ou|oa a custuiei, adic paitea aceea caie se nligea
sau se lega n lemnul ce seivea de mnei la aceste custuie;
este inteiesant, pentiu c, desi din ciemene se poate scoate
ascLie piin stingeie sau piin izbiie, nu se poate ns scoate
pi(i adncate li ca adnctuia s se pielungeasc si
aceast paite de custui cu bulba lcut spie a se putea
n(epeni taie n lemn, aie asemene adncime. Custuia este
loaite cuiioas dupe mine, caie mi-a tiecut piin mn pn
acum loaite multe asemenea custuie de ciemene.
Este luciu de piolund studiu s vaz cineva cum aceste
ascLii de silex, gsite lie n Iilanda, lie n Elve(ia si n Dane-
maica mai cu seam, sunt aceleasi li nici o osebiie, att
n mateiie ct si n lason, ct si n piocedaiea spie lasonaiea
loi, cu cele ce se gsesc piin toate localit(ile pie unde
necontestat au locuit dacii.
S m ceic aci s dau numiiile ce cied mai apiopiate
acestoi dileiite obiecte de piati mai adaptate cu luciul,
cel pu(in obseivnd loima, dac nu voi putea gLici tocmai
ntiebuin(aiea loi.
La noi se gsesc mai multe obiecte de piati dect de
bionz piin localit(ile dace; sau, pot zice si mai mult, pot
zice c bionzul se gseste loaite iai n compaia(iune cu
obiectele de piati; de aceea obiecteloi de piati sim(
tiebuin(a s dau mai nti numiiile. Si de dau numiiile
aibitiai acestoi obiecte, indicndu-le pie ct se poate loima,
este ca s pot li n(eles de ctie cei ce le gsesc.
1
S lie n(eles c de cte oii zicem ,silex', n(elegem ,ciemene' (n. a.)
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
%
1. Cele ce se numesc cc|ars dc si|cx
1
piin ci(ile de
aiLeologie, tiaduse de mine ,ascLii de ciemene', le voi
lsa cu aceast numiie pie ct timp loima acestoi ascLii
nu-mi va aita dac au seivit diept cu(it, diept sgeat,
sau diept altceva deteiminat.
2. Cele ce se zic, cu un nume impiopiiu, dupe mine, n
geneial ndcncs dc si|cx, le voi numi, conloim loimei loi,
pie unele ,dalte' si pie altele ,topoaie', mpi(ind daltele
n maii si mici, pentiu c pn acum dou miimi numai
cu aceeasi loim am vzut la noi. Cea mic, niciodat mai
lung de tiei degete si mai lat de dou degete, n-a putut
seivi dect vit nti-un lemn, lie ca cap de lance, lie ca
oiice alt spie a ini cu dnsa.
1
Cele maii caii nu tiec n
lungime de o scLioap si n l(ime de un lat de mn, caii
au si ele, ca si cele mici, acelasi lason, ltie(e si ascu(ite
la un capt, si bulbate, adic inegale la captul cellalt, se
pot mpumna loaite bine li nici un alt mnei, si seivi n
cLipul ce seiv pumnalul.
Posed n colec(iunea mea dou magnilice specimene
de aceste da|rc mari de silex: una neagi si alta albulie,
cieia nu i-am putut gsi asemenea nici nti-un muzeu din
cte am vizitat. ua|rc|c cele mici se gsesc loaite des, mai
ca si cusrurc|c de silex, pie cnd da|rc|c cele maii se gsesc
loaite iai.
3. Ceea ce se numeste daguc sau |ancc nu am gsit nc
la noi, spie a le putea da o numiie conloim luciului. Un
singui liagment am gsit n cetatea de la Caloliiesti, unde
am spat acum un an, dai acest liagment se poate bnui
numai c ai li dinti-o dag sau dinti-o lance de piati.
Fiagmentul meu este de ciemene vnt.
4. Ceea ce se gseste la noi adeseoii, cu mult mai iai
ns dect custuiele, sunt sdgc(i|c dc piarrd, si caii se numesc
de ctie simplicitatea (ianiloi ,sge(i de tisnet'. Am
1
Un maie lux se vede c eia cu aceste dalte. Posed una de o liumuse(e
nespus (n. a.)
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%!
vzut cteva d-asemenea sge(i pie cnd nu le cutam; de
cnd le caut, ns, numai una am putut gsi, de silex,
albulie n galben, ntocmai cu desenul lig. 92 a lui Lubbocl.
Admiiabil luciaie. Este numai de 2 degite lungime, tiat
cu miestiie pie amndou le(ele, ascu(it si dintelat n
col(isoii pie amndou latuiele, scobit din }os si
pielungindu-se n doi ciaci piopiii a se nlige sau a se lega
n lemnul sge(ii. Aceast sgeat luciat cu maie line(e,
cu o elegan( admiiabil, o posed n colec(iunea mea.
S. O alt aim de piati s-a gsit acum tiei ani n piea}ma
cet(ii din mun(ii MeLedin(iloi, numit ,Zidina dacLiloi',
pie caie am vizitat-o acum un an si unde n-am avut timp
s sap pie ct tiebuia. Acest instiument, de iezbel, negiesit,
caie se poate mpumna de la mi}loc, este ascu(it iotund
de o paite si ascu(it ltie( de paitea cealalt, pie ambele
le(e. Aie ntocmai loima liguiei 71 din Lubbocl, pie caie o
d sub numele de ,ndcncs dc picrrc' gsit n Iilanda. Eu
scot si aceast loim din categoiia topoaieloi, neputnd-o
clasa liindc numai una am vzut, pie caie o posed eu,
caie s se poat zice din epoca de piati lustiuit.
O alta n loima ei, pie caie mi-a aitat-o un amic, este
cu totul natuial, li s tiade nici o tocitui piin liectui,
de vieo paite a ei; zic acestei aime, docamdat, loaite
impiopiiu ,rdrndcop dc piarrd', pentiu c cu tincopul ai
putea semna mai mult, dac ai avea o gaui la mi}loc
piecum aie tincopul. Tincopul meu este de seipentin
si loaite intact. Mai posed si un alt asemenea tincop,
din epoca de piati biut sau paleolitic, pie ale ciui latuii
se vd pionun(at liectuii spie a se putea mpumna.
6. Dau sub numele de ropoarc toate acelea aime de
piati caii, n deosebite loime, sunt ascu(ite sau la o paite
sau de amndou pi(ile, sau ascu(ite numai de o paite, si
gogone(e sau numai iotunde de cealalt paite, cu o gaui
la mi}loc spie a i se pune coad. Am vzut si am avut dupe
viemi mai multe dileiite topoaie de piati. Sunt c(iva ani
de cnd am dat si la muzeu dou asemenea topoiase,
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
%"
mpieun cu dou mciuce de piati. Actualmente posed
eu dou asemenea topoaie, si d. Nicolae Kietzulescu unul.
Altele nu cunosc la noi. Ctetiele aceste topoaie sunt de
piati neagi btnd n veide, n dileiite loime elegant
luciate.
7. Sunt mciucele de piati. Acestea se gsesc n dileiite
loime si miimi, de dileiite pietie. Am vzut odat una de
silex. Sunt toate iotunde sau col(oiat iotunde, sau n
mucLii iotunde, toate guiite la mi}loc.
8. ntie aimele de piati negiesit c putem clasa si
pietiele lasonate pentiu piastie, iotunzite nti-adins, ca
pumnul de maii, de caii se gsesc n maie numi piin toate
localit(ile ocupate de daci. Am gsit una de silex, cipat
ns n dou; este la muzeu.
Tot ntie aceste pietie pentiu piastie tiebuie s clasez
si altele mai mici, iotunzite de natui pie piuntuii, dai
adunate nti-adins si gimdite la cte un loc. Am gsit
mai cu seam de aceste pietie mici, de piastie mai toate,
ca nuca de maii, adic vaiiind oval ntie cea mai maie
nuc si cea mai mic nuc, la Caloliiesti n Teleoiman, unde
am spat nti-o cetate dac, si n MeLedin(i la Cetatea
latiniloi, caie, piecum am demonstiat-o an, este
necontestabil cetate dac. Toate aceste pietie sunt de silex
negiu si adunate mai mult pie (imuii si pla}e de maie,
dect pie piuntuii de gil. Am dat mai multe la muzeu;
posed si eu n colec(iunea mea.
9. Mai este nc un lel de instiument caie abund pie
la toate localit(ile locuite de daci si totdeodat si pie la
iuinele iomane. Acest instiument este o piati guiit,
ltiea(, mai ngust sau mai lat, mai lung sau mai
scuit, totdauna guii t ns, despie caie pi ati
aiLeologii zic c ai li seivit spie a se ngieuia plasa sau
nvodul pescaiiloi. Asa ai li, si nu pot avea o alt pieie
dupe cte se gsesc, lcute cLiai si de cimid pie
maiginile Duniii si ale gileloi mai impoitante. Dai
piin vilii mun(iloi, piin vile unde pstivul se piinde
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%#
cu mna, ce avea s lac plasa sau nvodul? Am dat multe
de acestea de piati si de cimid, ais si neais, la
muzeu. Posed una ns n colec(iunea mea, caie s-a gsit
la Zidina dacni|or si caie este de toat liumuse(ea. Este
mai lung de o palm, ltiea(, de piati vnt taie,
ascu(it loaite potiivit, spie o paite, si guiit loaite
iegulat spie cealalt paite, cu o gaui ct s intie degetul
cel mic. Foima obiectului si locul unde s-a gsit nu opiesc
de a nu-l clasa ntie aimele de piati, si a-l numi, dupe
loima lui, dagd.
Asemenea pietie guiite sunt multe. Vieo dou din
colec(iunea mea, d. Alexandiu Odobescu, caie se ocup la
noi special cu epocele anteistoiice, le-a si dus acum un an
la congiesul aiLeologic ce s-a (inut la CopenLaga. Nu aveam
atunci acest admiiabil specimen. ntie aceste pietie
ltie(e si guiite, spie a nu lsa s se amgeasc amatoiii
ce le-ai cuta, tiebuie s disting pie acelea caii se guiesc
natuial, pie piuntuii, de izbiiea puteinic a vieunui sipot
sau cuient ipede, n paitea cea mai slab a pietiei, si caie
cu timpul o ptiunde, loimnd nti-nsa o gaui, loaite
iegulat uneoii. Acestoi pietie le zic (ianii, cnd le gsesc,
,pietie piin caii bea cuicubeul ap'. Pu(in ns voind s
obseive cineva, poate lace loaite lesne osebiiea ntie cele
guiite de mn de om cu vieun instiument, lie si cLiai
tot de piati, si cele guiite de natui.
Cea mai liumoas si aceea caie ai putea nsela si mai
mult c ai li guiit de mn de om, este una cu dou
guii loaite egale nti-nsa, pie caie am spus c mi-a dat-o
d. subpielect Manolescu, gsit pie piuntul Ialomi(ei.
Asemenea pietie guiite se pot mpi(i dai n tiei cate-
goiii dup pieiea mea: ca aime, ca gieut(i pentiu plsi
si nvoade si ca unelte ntiebuin(ate la pnziie sau ca
capete de diug, sau ca alte unelte caie nu si-ai mai li
avnd astzi analoage. Si este loaite piobabil ca lemeile
vecLimii s li piolitat la tiebuin(ele loi casnice si cLiai de
pietiele guiite de ap pie piuntuiile gileloi, caie s-ai li
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
%$
gsit n to(i timpii. Celelalte instiumente si obiecte dileiite
de piati caii se gsesc cteodat si cu dileiite loime, de la
pietiele ntie caii s-a stiivit meiul pie cnd nu se lcuse
isni(a, si de la pietiele pentiu splaiea coipului, caii se
gsesc totdauna altuii cu oseminte dace, pn la undieaua
ingenioas cu uiecLe, toate aceste instiumente nu m ceic
s le desciiu aci unde am viut s enumi numai aimele de
piati, s le clasez oaiecum si s le dau cte o numiie
piopiie sau mai potiivit cu loimele loi spie n(elesul
iomniloi.
Cnd voi putea aduna mai multe de aceste obiecte m
voi ceica s le specilic oaiecum.
Tot astlel nu m pot ocupa aci nici de obiectele de os,
de coin si de din(i, sau dc|cnsc.
Asadai, aimele de piati caie s-au gsit pn acum la
noi, pie caii le-am vzut, din caii am dat eu la muzeu si
din caii posed eu n colec(iunea mea, sunt acestea:
1. AscLie sau custuie de ciemene.
2. Dalte maii de ciemene sau de alt piati.
3. Dalte mici de ciemene sau de alte pietie.
4. Suli(e de ciemene sau de alte pietie, din caii am
gsit ns numai un liagment.
S. Sgete de piati.
6. Tincop de piati.
7. Topoaie de piati.
8. Mciuce de piati.
9. Pietie maii de piastie.
10. Pietie mici de piastie.
11. Daga de piati, n line, pe caie o numesc astlel loaite
impiopiiu, dai n-am cum a-i zice.
Obiectele de bionz, necontestabil din epoca de bionz,
se gsesc si de acestea multe pie la noi; dai, am putea
spune dac aceste obiecte s-au labiicat aici, sau au venit
labiicate aiuiea, piecum am putea asiguia pentiu unele,
cel pu(in dintie cele de piati? Ele au asemnaie cu cele
cunoscute sub numele celte, daneze, si iilandeze cLiai.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%%
De unde, ne-am ntieba, modeluiile iilandeze n Dacia?
dupe ce ne-am da un iezon oaiecaie despie cele celte si
despie cele daneze.
Am mai multe specimene n colec(iunea mea, gsite
toate n (ai pn pie dincolo de Caipa(i si piin paitea
oiiental a Tiansilvaniei.
Cnd voibim oaie despie atestiile lui Esiod si Omei
n piivin(a bionzului ce a piecedat lieiului, si n piivin(a
lieiului ce a uimat imediat bionzului piin izboaiele Cieciei
pie coastele Asiei Mice, stim ceva dac pie atunci n celelalte
pi(i ale Euiopei eiau cunoscute labiiciile acestoi metale?
Si dac n celelalte pi(i ale Euiopei nu ai li lost
cunoscute aceste metale, putem noi nciedin(a c nici n
pi(ile noastie n-au lost cunoscute?
Dac cu nlesniiile comunica(iiloi modeine, o allaie, o
inven(iune, n Engliteia sau n Fian(a, a}unge cu anevoie
cunoscut n pi(ile cLiai ale Euiopei mai napoiate, cum
am putea piesupune c allaiea labiiciii bionzului si a
lieiului s-ai li ntins imediat, sau n acelasi secol mcai,
din centiul civiliza(iunei epocei n Euiopa pn la
extiemit(ile inculte ale Euiopei?
Astzi, cLiai, locuitoiul mun(iloi, pstoiul si pduiaiul
stie el ceva despie ceea ce tiece de mai elementai n
piivin(a inven(iuniloi n Bucuiesti, cLiai n Capitala
(iisoaiei sale?
Au putut s tieac mul(i si loaite mul(i secoli pn cnd
locuitoiii Caipa(iloi s poat vedea vieun piodus din aceste
metaluii, allate cu un secol mai nainte de Omei si Esiod,
pie pi(ile despie caie voibeste Esiod si Omei.
De la iezbelul Tioiei pn la August, cnd a nceput s
se zic n lumea civilizat cte ceva despie daci, sunt 12
secoli, si comeiciul Miii Negie, al acestui ponr, caie se
zicea nainte Axin n loc de Fuxin, adic nepiimitoi, sunt
dovezile cele mai maii c pie coastele ei se (inea ntins
piin Peisia din lundul Indiiloi cu aceste pi(i de locuii.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
%&
S m Lazaidez s lac o supozi(iune, mai cu seam c
aci voibim alai de istoiie. Este stiut, se ciede cel pu(in de
ctie mul(i aiLeologi, c metaluiile s-ai li scos din pmnt
si s-ai li lasonat spie ntiebuin(aie mai nti n Oiient. Caie
paite a Euiopei ai li lost n staie s piimeasc mai nti
aceste descopeiiii binelctoaie ale Oiientului, dect Dacia,
caie lace piagul ntie Oiient si ntie Occident, pentiu c de
unde voi li gsit dacii aime ca s se poat bate cu Daiie,
cu Alexandiu si cu LisimaL, si ce lel voi li lost aceste aime
multe? Negiesit c aceste aime nu puteau li venite toate
din stiintate. Negiesit c, spie a putea (ine izboi
apioape un secol, cu iomanii cLiai, caii stpneau din
timpii lui August pn n Dunie si pn la guiele Duniii,
a tiebuit s aibe dacii aime multe si bune.
nc pn astzi muzeul nostiu nu posed o colec(iune
de acele aime ale daciloi si nu le-am li cunoscut nici loima,
dac nu ne-ai li conseivat-o Coloana Tiaian. S cutm
nti aceste aime, s adunm multe, si apoi s ctm a le
clasa si a le despi(i pie epocele mai nti istoiice si apoi
anteistoiice.
Civiliza(iunea la noi a venit pie dou pi(i: pie (imii
Miii Negie, din Peisia si India, n anticLitate; si pe Dunie,
mai n uim, piin Tiacia si Macedonia, din Ciecia. Necon-
testat ns c piima civiliza(iune ne venea din Indii piin
Peisia si piin MeotLida, pn nc s nu nceap a ne veni
cealalt piin Macedonia si Tiacia. Istoiie sau legend,
aigonau(ii au gsit pie daci civiliza(i la guiele Duniii, avnd
si cLiai templuii.
La spate aveam Saima(ia si Ceimania, mai inculte cu
mult dect noi. Asadai, s vedem cine a venit piin Peisia
cu coilul liigian si cu zeul MytLia cu tot cultul lui, si din
Indie cu Pascrca Mdiasrrd etc.? Asupia acestei ntiebii as
putea ispunde atunci cnd, adunate multe, loaite multe
obiecte de piati, s-ai lace ceicetii asupia mateiiei din
caie se compune liece obiect si asupia oiiginii lui.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
%'
Dupe aceasta, ce a uimat s ne vin d-a dieptul din
Oiient si ce a nceput s ne vin piin Macedonia si Tiacia?
De unde scoteau dacii atta aigint pentiu atta
numeiaiiu si cum de numeiaiiul loi nu eia nici aui nici
aiam?
Cum stiau ei s lmuieasc acest aigint astlel piecum l
vedem n abunden( n timpii din uim ai daciloi, caie la
nceput eia bilionul cel mai giosolan, scos negiesit astlel
din pmnt; si pentiu ce toat moneta loi eia numai de
aigint, imita(iuni dupe dileiitele monete de aigint ale
Tiaciei si Macedoniei, pie caii monete din maie gieseal
d. du CLalais le atiibuie Panoniei, pie cnd Panonia si-a
avut moneta ei loaite distinct caie nu se poate conlunda
nici nti-un cLip cu a Daciei?
De unde vine aceasta c monetele cele mai vecLi ale
Daciei sunt de oi||on, aigint, aiam si pu(in aui, de multe
oii si plumb? Cu ct nainteaz imne aigintul loaite
lmuiit si se gsesc mul(ime de monete dace, diacLme,
didiacLme si tetiadiacLme mai ales, imita(iuni, dai
localizate. Si cu acest aigint monetai n Dacia, nu gsim
monet de aui sau de aiam dect stiin Daciei, piecum
monetele de bionz ale Macedoniei si ale iegiloi Tiaciei si
monetele de aui ale lui LisimaL, ale lui Alexandiu III al
Macedoniei si ale tat-su, Filip al II-lea etc. Pentiu ce dacii
btea monet numai de aigint, cnd ei aveau si aiam si
aui, si poate n abunden(, cci zic cine oiice va zice,
zvicoleasc-se oiict voi putea aiLeologii nostii, vasele
de aui de la Pietioasa sunt vase dace cu stil dacic pentiu
un cult din Dacia.
Aveau dai dacii aui, aiam, cum si liei, necontestat,
piecum aveau si aigint. ntiebuin(au ns auiul n
oinamente si spie seiviciul divin, aigintul pentiu monet,
aiama pentiu aime si vase de cas, si lieiul asemenea
pentiu aime si plugiie. Un liei de plug de bionz l-am
gsit eu n cetatea dac de la Neda(i n Vlasca, plasa
Clavaciocul, pie la 18S8 si l-am dat la muzeu, si o secei
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&
de bionz pie caie o conseiv n colec(iunea mea. Dovad
c dacii ntiebuin(au aiama si la plugiie.
Fieiul sub(iie al aimeloi s-a ptiuns de iugin si a pieiit;
cel gios al plugiiei a iezistat, si poate pieste douzeci de
instiumente de liei am depus numai eu n muzeu. Bionzul,
aiama, caie iezist, ni se iveste loaite des piin locuin(ele
daciloi, n dileiite obiecte de iezbel si de csnicie.
Nu sunt ns de pieie c obiectele de piati ce gsim
sunt toate labiicate mai nainte de a se labiica metaluiile
de ctie daci, caie labiicaie poate s lie loaite vecLe, poate
s lie cLiai si de pie atunci de pie cnd Esiod voibea de
aceste metaluii. Este atta line(e, desemn si miestiie n
labiicaiea unoia din obiectele de piati gsite la noi, c
este cu neputin( s se li labiicat nti-o asa adnc vecLime,
pn adic s nu se cunoasc aci labiicaiea metaluiiloi. Si
apoi, alai de silexuii, caii si-ai peimite labiicaiea piin
stinsoaie sau piin ciocniie cu alt silex, sunt celelalte din
deosebite pietie, taii si n asa lasonuii c nu se poate
piesupune mcai c n-ai li iesite din instiumente de metal
si nc din instiumente peilec(ionate.
Paleolitica-si aie toate iezoanele a se piesupune n lipsa
total a lieiului si a bionzului, lie gsite n diluviu sau n
timuii postdiluviane. Neolitica ns cu gieu s se poat
clasa naintea tutuioi metaluiiloi. Ea uimeaz s se li
labiicat si n epoca de liei cLiai; si la noi s-au labiicat multe
aime de piati, pentiu c se gsesc cu mult mai multe
dect aimele de bionz.
ntiebaiea este cum de aceste aime de piati, cum de
aceste aime de silex sunt ntocmai ca acelea caii se gsesc
si piin Helve(ia, si piin Scandinavia, si piin Iilanda si
Sco(ia? Si apoi, cum de cele mai multe aime de silex din
Euiopa vecLe se potiivesc asa de bine cu cele gsite n
Ameiica, si cLiai cu cele ce se labiic astzi piin popoaiele
slbatice ale dileiiteloi pi(i ale lumii? Acestea sunt
obseiviile caii pot s conlunde pie etnologi.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
&
Iai ct pentiu ceicetaiea epocei civiliza(iunii daciloi,
necontestat c ea dat cu giadul ei n toate aceste patiu
epoce. Monumentele ce gsim din cte aceste patiu epoce
vdesc aceasta necontestat.
Acum, aceste epoce li-voi ele contimpoiane pentiu toate
localit(ile? Negiesit c nu.
Dacia, tiebuieste ea s se coboaie cu aceste epoce ale
ei la timpii acestoi epoce n celelalte pi(i ale Euiopei?
sau s se uice a si le cta pie acolo de unde-i venea ei
piima civiliza(iune, n Oiient?
Fost-a Dacia mai nti n contact cu civiliza(iunea din
Euiopa, din Ciecia si Italia, sau cu civiliza(iunea din Oiient?
E lesne s zicem: Zamolxe s-a dus n Ciecia, s-a civilizat
iobind la Pitagoia si s-a ntois ca s civilizeze pie daci.
Dac acestea poate ndestula pie aiLeolog sau pie etnolog,
cnd mai cu seam gseste aci tisuii de civiliza(iune mai-
nainte de to(i Pitagoiii?
Dacia a avut si ea civiliza(iunea nnscut si pie nalt
dezvoltat: o civiliza(iune pelasg sau si antipelasg din
Oiient, si apoi o civiliza(iune tiaco-gieac venit mai tiziu.
Civiliza(iunea ei piopiie, n natuia si caiacteiele ei, a
absoibit civiliza(iunile venite de aiuiea, nct a lcut c
dacii, cnd s-au putut cunoaste, s-au gsit cu o civiliza(iune
apaite, cu un stil al loi apaite, nct dacii s lie un popoi
distinct, nici indian, nici egiptean, nici peisan, nici giec, att
n via(a lui ct si n costumul lui, ct si n aimaiea lui, ct si
n ieligiunea lui.
Da; cnd Iasson a gsit guia Duniii cu cinci limbi spie
a se scpa nti-nsa de goana iegelui ColcLidei, a gsit la
guia Duniii un popoi blnd, cultivat, cu ieligiune nobil
si agiicol, cu legile lui lcute de dnsul si iespectate de
ctie dnsul, caie s-a nlioiat la slbatica ciim conceput
de liica iegelui ColcLidei si svisit de cel mai ilustiu
piincipe al Cieciei. Iasson si Medeia nu eiau att de
civiliza(i pie ct eiau dacii, n acele viemi n caii Esiod si
Omei se sloi( s stabileze o istoiie gieciloi pie tiadi(iuni.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&
Pie una din stncele din stnga Tulcei uimeaz s se li
ag(at capul si mnele nenoiocitului Absiite ca s mai
mpiedice ipeziunea goanei ce uimiea pie acesti ilustii
ciiminali, atunci pie cnd n lumea civilizat a Euiopei, n
Ciecia mai ales, numai piin ciime se consacia viitutea.
Da; aci, ntie daci, a tiebuit s se idice mai pie uim
acel oias loitilicat Tnomi (pentiu c eioul Tnomos este o
lic(iune, desi-l consaci monetele TLomei), puitnd n
numele lui suveniiea celei dnti ciime vzute aci, si caie
mai tiziu, dupe XIII secoli, eia destinat s piiveasc
expind, ncetul cu ncetul, opt ani de zile, ciima sa cea
maie, poetul Ovid: acel ciocoi clasic al vecLimii, caie pentiu
egoismul d-a se mai putea sclda n ebosuii pie lng
deslinata piinces, liica lui August, a deilicat pie cel dnti
monaiL, stabilindu-i un cult si constituindu-se el pieot al
acelui cult. Oiasul zidit n memoiia unei ciime atioce
tiebuia s vaz expind nti-nsul cea mai maie ciim ce a
putut lace un om contia umanit(ii, ciima de |cs-umanirarc,
ciima Monarnia n Euiopa, caie tiianeaz lumea de 19
secoli, apioape, n numele dieptului divin: al dieptului
divin, dat monaiLului de ctie ciocoi ca acel mizeiabil caie
a londat scoala.
Da; din TLomi piivea cel mai liumos geniu al secolului
lui August pie dacii bibosi, pilea(i, cu saiicele pie ei,
tiecnd clii pie Duniea ngLe(at ca s ia ce le tiebuia
din Moesia ioman, cutnd cu aceasta necontenit glceav
Romei, pie caie au slidat-o necontenit un secol ntieg, pn
s vin maiele geneial Ciinitu Ulpiu Tiaian pie tionul
Romei, cLemat de ctie slbnogul Neiva cu dou veisuii
ale lui Omei, piin caii pieotul CLiisis cLema izbunaiea
lui Apolon contia danailoi. Tiaian veni n Roma spie
idicaiea ei si spie nimiciiea daciloi.
Din Tulcea piivea Ovid si admiia pie izboinicii daci,
cu aimele loi peilecte, cu sge(ile loi veninate si cu pene
viu coloiate, pie caii coloii stiau lemeile dace s le scoa(
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
&!
din buiuiene si idcine, mestesug pie caie nu l-a pieidut
lemeile Daciei nici pn astzi.
Aci a sciis Ovid acea lung poem, subiect dacic, sciis
n veisuii n limba dac, poem pie caie o cetea el daciloi,
si plngeau dacii: poema despie caie voibeste el atta ctie
amicii si din Roma, n Trisrc|c si Ponricc|c, dai caie poem
din neleiiciie n-a putut a}unge pn la noi, spie a putea sti
si noi ce limb eia aceea a daciloi, n caie sciia Ovid poeme
ntinse, n caie (inea Zeuteu cuisuii de stiin(e natuiale si
n caii voibea Zamolxe despie nemuiiiea sulletului.
Acea limb a daciloi a pieiit cu toat istoiia daciloi,
imsi(ele ei s-au conlundat n dialectele si glosele legio-
naiiloi iomani, piecum obiectele depiindeiiloi dace s-au
conlundat n obiectele depiindeiiloi iomane si le gsim
amestecate piin iuinele iomane, si cLiai piin unele ocoluii
dace; dovad c gsim piin iuine obiecte necontestat
iomane amestecate cu obiecte necontestat dace, si din
epoca de liei si din epoca de bionz, si cLiai din epocele de
piati, silexuii lasonate n custuie si dalte etc., etc.
Convin deci c civiliza(iunea dac a lost tizie, a meis
ncet, si c nici n-a a}uns la giaduiile celoilalte civiliza(iuni
ale altoi popoaie din vecLime, din anticLitate, pie caii le
admiim n imsi(ele loi anrcisroricc, piecum n India si
Egipt, si n imsi(ele loi istoiice, piecum n Ciecia si n
Italia. Sus(in, ns, cu documentele n mn, c
civiliza(iunea daciloi este loaite vecLe si contimpuian
poate cu cele mai vecLi din Oiient.
Tromea Caraj|or,
1870, ni. 846 (20 VIII/1 IX).
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&"
REFERIN|E ISTORICO-LITERARE
EMINESCU: La Cezai Bolliac moaitea lizic n-a lost dect
ncLeieiea moi(ii lui intelectuale, inteivenit acum c(iva ani
de}a. Bolliac a lost un piozatoi eneigic, un publicist din cei
mai citi(i si mai pie(ui(i. Pana sa a lost n seiviciul inteieseloi
na(ionale astlel cum le n(elegea si le-a iezolvat Vod Cuza.
Maiea monogialie asupia Mdndsriri|or zisc incninarc e nu
numai o sciieie navu(it cu documente autentice, caii ne a}ut
a ieconstiui si-a mplini cu coloii vii contuiele istoiiei noastie,
nsemnate de cionicaii, ci totodat o opei caie a avut
nsemntatea ei de politic piactic si au contiibuit a iezolva
cestiunea seculaiiziii mosiiloi mnstiiesti. Att Buciumu| ct
si Trompcra Carpa(i|or au lost n viemea loi ziaie loaite mult
citite, sciise liind n giaiul viu al popoiului, cu acel bun-sim( si
cu acea bog(ie de locu(iuni si liguii, caii ele abia dau un
caiactei cuiat na(ional si piopiiu limbei noastie. A lost puiuiea
un inamic nempcat al emancipiii piecum si a imigia(iunii
evieiloi, o cestiune n caie nicicnd nu se putea tiansige cu el.
De mortuis niI nisi bene. Dac biba(ii caie ne pisesc
au paitea loi de eioii comun la toat sullaiea omeneasc,
cnd pisesc aiena de lupt, cat s ne aducem aminte numai
de seiviciile maii ce le-au adus cauzei publice si o lacem aceasta
cu att mai mult, cnd vedem c acele seivicii nu consist, ca
la multe din ieputa(iile uzuipate, din ncLipuiiea giesit ce si-
ai lace-o opinia public despie ele, ci sunt ieale, adeviate, au
lsat uimii binelctoaie ce subzist pn astzi.
27 lebi. /11 mait. 1881
MiLai EMINESCU. Augusr Trcooniu laurian i Cczar Bo||iac,
/n Timpu|, anul VI, ni. 4S, 27 lebi./11 maitie 1881, p. 1.
IORCA: . Om loaite bine nzestiat n ce piiveste ligimea
ceicului su de vedeie, eneigia n expiimaiea sentimenteloi,
mldieiea n tiataiea temeloi celoi mai deosebite, entuziasmul
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
&#
unei loime de un idealism nalt, n slisit, bog(ia de cuvinte si
usuiin(a de veis, el sciie n acesti ani (pn la 1848 n.n.) caii
sunt si cei mai buni ai talentului su, o ntieag opei poetic.
.
Bolliac e liieste asa ceiea viemea si asa ceiea si liiea sa
poetul libeit(ii, dusmanul piivilegiiloi, osnditoiul boieiiloi.
N. IORCA. lsroria |ircrarurii romdnc in vcacu| a| XlX (dc |a
1821 inainrc). Buc. 1908, vol. II.
IORCA: Cezai Bolliac e un veLement poet social la
nceputuiile sale, capabil de a da n veisuiile lui, adesea
necoiecte, dai pline de avnt, expiesia unoi duieii ieale, dac
nu si a solu(iiloi necesaie pentiu a ndiepta ielele timpului.
N. IORCA. lsroria prcsci romdncri. Buc., 1922.
POPOVICI: n viemea lui si dup el s-a tiecut cu mult peste
nivelul poetic al opeiei sale, dai londul ei a lost un geneiatoi
puteinic de idealuii, caie au luminat multoia zaiea viitoiului.
Ea nsemneaz unul din punctele cele mai iidicate din istoiia
socialismului iomn si, n acelasi timp, descLide laig peispectiva
unoi (inutuii neexploiate nc dect n mod incidental. Mul(i
sciiitoii se voi ndiepta, n uima lui, n diiec(ia asta. n mi}locul
loi se lixeaz Eminescu, cu dimensiuni de ait supeiioai.
D. POPOVICI. Poczia |ui Cczar Bo||iac,/n \ia(a romdncascd,
anul XXI, ni. 11-12. 1929.
CALINESCU: Numai abunden(a a stiicat lui Bolliac, caie de
altlel lace dovada unei maii imagina(iuni si a unei amplitudini
liiice excep(ionale. Mcdira(ii|c n pioz sunt nc piea despletite,
cu invoca(ii n modul Ossian si Lamennais:
,ngei giabnic al taielui cabinet! Sol uicios al iesmosului
lcas! Negiu ministiu al tiibunalului ispltitoi! Repede Fulgei
puittoi de ntuneiic! Noptoas, spimnttoaie, nevzut
sgeat, ce desliin(ezi liin(ele! Unde duci tu vie(ele ce sco(i
din tiupuii? pe caie pmnt tianspoi(i aceea ce nu stii puita?
Cu ce mi}loc po(i tu duce cu tine acea lumin, a ciei la( tu
n-o po(i vedea?'
Dai n veisuii ne izbeste aptitudinea viziunii giandioase
exeicitat n cLip leiicit att n desciieiea unui bal de cainaval,
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&$
leeiic ca un desen de JoLannot, notnd electele lustieloi si a
oglinziloi si a acelui moment :
Cnd o cldui dulce de samui, catilele,
Sub diapeiii bogate de stole de dantele,
V-adoaime pe-un divan;
Cnd mii lumini ascunse n lampe coloiate
Rsling si v-nmul(este-n oglinzile-aidicate
De }os pn-n tavan;
ct si n evocaiea luitunii Laotice pe mun(ii de ciemene:
mi place s-ascult vntul tunnd din mal n mal;
mi place s vz capia siind din piati-n piati,
mi place s-apiinz zeada pe o ntins vati
Si ceibul pe-o spincean s-l vz li iival.
S stau la obisia gili(ii de ciistal,
Mai iece dect gLea(a, si-n unda-i cea miunt
S vz suind un pstoi si lostii(a ciunt
Mai iu(i dect sgeata, pe piatia de metal.
S-ascult la psii tiiste ce noaptea se destept;
S-ascult tempeste negie depaite-ntitate,
Si pivlind copacii, toiente-nluiiate,
Si vile s uile de un potop ce-astept.
Si tisnete n ciemeni izbind nencetat
S umple tot eteiul de abuii de pucioas,
S suipe n pipstii o stnc scoiboioas,
S zbieie pe ea uisul de gioaz spimntat.
n contemplaiea solitudiniloi poetul pune o solemnitate
saci:
De este vieun lac pacinic, de este vieo pduie,
Btin ca pmntul, ce n-a vzut secuie;
De este vieo livede de lloii si de miios,
n caie salt iepuii si piesuii ciiipeste,
Si piepeli(a paste, cisteiul seipuieste
Si-insecte puipuiate plec spicul undoios,
Poetul le piiveste cu-o slnt bucuiie,
n oiisice nuan( ceteste-o poezie.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
&%
A}uns la inevitabila tem a iuineloi
Piieteni, piivi(i zidul acela cLinezesc,
Si templii, elelan(ii, colosuii egiptene,
Pagode suteiane, pagode indiene,
Ce se mai lupt cu timpul ca neamul omenesc,
Si spune(i, unde-i omul ce-odat le-a zidit?
Bolliac o iennoieste, piin deplasaiea ungLiului de vedeie
n viitoi:
Tiei mii de ani voi tiece si al(i pitici tuiba(i
Voi popula deseituii acuma neumblate.
Ca mine Paiis, Londia pe pietiele suipate,
Si voi spune epopea la altlel de-nv(a(i.
Relund scena biblicei Susana la baie, poetul desvluie o
ait decoiativ viednic de un TL. Cautiei. Tabloul e amnun(it,
sclipitoi aiLeologic. .
Bolliac aie nu numai ocLi de pictoi, dai si daiul elluviiloi
veibale. Cutaii veisuii, indileiente n con(inut, adeviat moiisc
de inteioga(ii, sunt de o inexplicabil gia(ie:
Si ce-ai li poezia
Cnd n-ai li liumuse(ea?
Ce-ai li si-un muiitoi
Cnd n-ai sim(i amoi;
Ce-ai li si veselia,
Cnd n-ai li tineie(ea;
Ce-ai li niste comoii
La cei din ncLisoii;
Ce-ai li mie(ul soaie
La cel ce vedeii n-aie
Sau geme-n cLinuii;
Ce-ai li o mosteniie,
Ce-ai li o leiiciie,
Ce-ai li a ta sim(iie
La cei li sim(iii.
Albastia ta piiviie
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
&&
E-att de-atingtoaie,
Ca si un cei senin.
Lungele ,epistole' sunt n spiiitul lui Alexandiescu si osndesc
odat lian(uziiea ca Faca. .
n meisul discuisului se descopei intiii ce voi li n aten(ia
lui Eminescu:
O s-mi spui c-au institutuii, scoli si labiici, si au ceasuii.
Voi sunte(i vi}masi ai (iii si-ai neamului boieiesc.
Ca gazetai, Bolliac aduce idei, nu piolunde ns limpezi,
inloima(ie, decen( si cnd tiebuie o excelent ait de giavoi
istoiic. Dovad desciieiea Bucuiestiului n Mozaicu| socia|.
C. CALINESCU. lsroria |ircrarurii romdnc dc |a origini pdnd
in prczcnr. Bucuiesti, Funda(ia Regal pentiu Liteiatui si
Ait, 1941, p. 234-236.
MUNTEANU: Om al unei mptiite voca(ii, Bolliac a
paiticipat altuii de cei mai de seam contempoiani piin
activitatea lui politic, publicistic, liteiai si stiin(ilic la
toate luptele caie s-au ncLeiat piin cieaiea statului si cultuiii
noastie modeine. Dai nu numai att. Fiind, n acea vieme, cel
caie a militat mai stiuitoi pentiu ncet(eniiea pieocupiiloi
sociale n domeniul poeziei, pieconiznd si teoietic o ciea(ie
pus descLis n slu}ba idealuiiloi de dieptate si libeitate ale
popoiului, autoiul Si|ci si al C|dcau|ui a adus un apoit specilic
la dezvoltaiea liteiatuiii iomne, pe diumul caie e astzi al
tutuioi sciiitoiiloi nostii. Iat piin ce imne Bolliac un exponent
viednic al maiii sale geneia(ii, pe caie o iecunoastem paic n
cLemaiea lui patetic: ,n popoi, lia(iloi! Acolo este mntuiiea,
puteiea, onoaiea si gloiia noasti!'
Dac nu i-ai apai(ine dect aceste cuvinte si nc tot ai
tiebui s ne amintim de el.
Ceoige MUNTEANU. lnrroduccrc la edi(ia Cczar Bo||iac,
Opcrc (C|asicii romdni). E.S.P.L.A., 19S6.
PAPADIMA: Foi(a de atiac(ie si valoaiea opeiei sale liteiaie
stau, n piimul ind, n lieibintea ei adeien( la tot ceea ce a
nsemnat limntaie si avnt n zbuciumata istoiie a popoiului
iomn dintie anii 1830 si 1877. n aceast epoc de constituiie
a statului modein iomnesc, Bolliac a lost unul dintie cele mai
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
&'
nalte exemple de sciiitoi-cet(ean si a contiibuit apieciabil,
piin opeia sa de poet si gazetai, la claiilicaiea spiiiteloi si
ideiloi celoi mai avansate ale timpului su.
Cu toate enoimele sale stngcii de limba} impuse pe de o
paite de nsesi oscila(iile piocesului de loimaie al limbii liteiaie
modeine, iai pe de alt paite de abuzul de elemente ale voibiiii
din cmpia duniean, cultivate piogiamatic pentiu a da un
ct mai piegnant aei de autenticitate sciieiiloi sale , Bolliac e
un aitist cu o puteinic peisonalitate, att ca poet, ct si ca
piozatoi. Ca poet, el a contiibuit Lotitoi la tieceiea de la
tonul solemn al medita(iiloi lui Heliade si ale lui Ciigoie
Alexandiescu, vizibil n poeziile cu caiactei elegiac ale
nceputuiiloi sale, bunoai n O diminca(d pc Caraiman, spie
poezia de violente aideii inteiioaie, de piolund ievolt social,
de diamatic conliuntaie a poetului cu societatea dominant a
epocii lui, spie liiismul sciisoiiloi lui Eminescu:
. S m-ncLiz n vieo cas si, pe gnduii itcind,
S stau c-un poet n mn, cnd glumind si cnd citind;
Pe-o Litie poleit lapte maii s nscocesc,
S sciiu imnuii, dedica(ii, la cei ce ne stpnesc;
S lac o apologie, s sciiu un panegiiic,
Acestoi pitici gigantici si l-al(i oameni de nimic.
Dai ce laci cnd ai un dimon caie vine a-(i stiiga
C piin iu se scoate iul.
Aceste veisuii din Fpisro|a |a u.k.A.k. pieliguieaz poezia
lui Eminescu nu numai piin tonalitatea loi muzical apaite,
dai si piin lumea loi de idei si sentimente.
TeLnicianul liteiai e tot att de inteiesant ca si piotestataiul
social. Mai pu(in dect n modelaiea sonoi a veisului sau a
expiesiei piin imagini, Bolliac a contiibuit Lotitoi la
mbog(iiea si peilec(ionaiea loimeloi stiolice n poezia
iomneasc a piimei }umt(i din secolul tiecut. n plus n
poemele sociale caie i-au constituit gloiia de sciiitoi , Boliiac
a cieat si o seiie de aiLitectuii poetice complexe, la limita
dintie liiic si epic. Carnava|u| si lara dc ooicr i |ara dc (igan
sunt lundamental liiice, pledoaiii patetice mpotiiva inegalit(ii
sociale si pentiu iespectul la( de om. Dai pledoaiia, constiuit
pe piocedeele antitezei, se deslsoai n tablouii succesive,
caie dau impiesia deslsuiiii vie(ii nssi, adic au o anumit
amploaie nvecinat cu epicul. .
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
'
]iganu| vdndur nl(iseaz de asemenea piin monologul
liiic deslsuiaiea unui pioces sulletesc, caie ncepe cu
amintiiile vie(ii lamiliale a iobului, tiece la expiesia
zbuciumului piovocat de sepaiaiea de ai lui piin vnzaie si se
ncLeie piin constataiea lapidai, de ctie poet, a moi(ii
acestuia piicinuit de duieie. Munciroru|, constiuit tot pe teLnica
liiic a monologului, pe aceeasi scLem ca si ]iganu| vdndur
ncepnd cu evocaiea bucuiiiloi tiaiului n lamilie si n-
cLeindu-se cu moaitea piin suleiin( lizic si psiLic , este
epic, piin ielataiea ntiegii vie(i a eioului, de la copiliie pn
la temni(. n Si|a, desciieiea de lapte si stii de ctie poet se
mbin cu scuite monologuii ale peisona}eloi, caie dau ac(iunii
o ncoidaie apioape diamatic, piecum n scena intiiii
oameniloi stpniiii n boidei. .
Pcdcapsa cu moarrca e stiuctuial epic, ielatnd peiipe(iile
unei }udec(i nediepte si ale unei execu(ii inumane, dai
tonalitatea ei e piolund liiic, piin paiticipaiea intens a
sentimenteloi poetului, piin comentaiiul su patetic din centiul
poemului, n paitea a tieia. n Ocna, teLnica evociii de ctie
poet a coboiiii n inleinul dantesc al ocnei, ielevnd un viguios
aitist al poeziei desciiptive, se mbin cu monologul n caie un
condamnat povesteste ucideiea li voie a so(iei sale, ncepnd
iaisi cu iememoiaiea copiliiei n lamilie, a idilei de diagoste
si apoi a ciimei svisite n vis, ambele elemente ale aiLitectuiii
poemului liind si liiice si epice n acelasi timp.
Bolliac a exeicitat o laig inlluen( asupia liiicii sociale a
uimasiloi si, nu numai piin (inuta lui leim de poet combatant,
nu numai piin iealitatea lumii de lapte, sentimente si idei pe
caie o aliim poeziile lui sociale adesea simple aiticole politice
veisilicate , dai si piin aceste loime aitistice, constiuite anume
pentiu a impiesiona, pentiu a zgudui sulletele. Aceast niuiiie
se obseiv mai ales n liteiatuia misciii socialiste, spie slisitul
secolului al XIX-lea, liind vizibil la poe(ii Conrcmporanu|ui,
ca N. Beldiceanu, C. Mille, s.a.
Piozatoiul Bolliac se conlund cu gazetaiul cu publicistul
n cel mai nalt giad, adic loimulatoiul de piincipii,
veLiculatoiul geneios de idei si pamlletaiul nenduitoi n
condamnaiea celoi ce le contiazic lie n nsemniile lui
asupia liteiatuiii, lie n ciitica teatial, lie n ielatiile de
cltoiii aiLeologice. Pe toate ns le domin veiva pamlletai
a ziaiistului:
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'
,Piin ce s-si lmuieasc suveianul constiin(a spie a uza la
tiebuin( de veto saciamental, cnd toate pi(ile le aude numai
piin ministii? Piin pies? Apoi ministiii n-au pies? Si nc
ce lel de pies! Piin cuitezani? Apoi capul cuitezaniloi nu
este ministiul? Ale ciui cLeotoii de liac sunt mai iupte dect
ale piimului ministiu? Piin amici sinceii? Un suveian nu aie
dect lingusitoii; si lingusitoiii nu se gndesc zi si noapte dect
cum s nu stiice cLelul suveianului!'.
Piin aceast piezen( continu si dinamic n publicistica
noasti timp de patiu decenii, piin isuntoaiele lui campanii
de pies, Bolliac e piimul nostiu gazetai, n sensul modein al
cuvntului. Publicistica lui, plin de miscaie patetic a ideiloi,
a descLis diumul ziaiisticii lui Eminescu, caiacteiizat piin
piolunzimea lilozolic a analizei sociale.
Ovidiu PAPADIMA. Cczar Bo||iac, n Istoiia liteiatuiii
iomne, II. De la Scoala aidelean la ,Junimea'. Bucuiesti,
Edituia Academiei, 1968. P. 340-342.
ROTARU: Bolliac este ns un sciiitoi ce ciede lieibinte n
cauza diept(ii celoi mul(i si n tiiumlul ,ia(iei'. Dup el,
toate eloituiile gndiiii omenesti tiebuie diii}ate pe acest dium.
Poezia, n caie vede piincipala pigLie a piogiesului, este
cLemat s lupte mpotiiva tiianiei, pentiu elibeiaiea omului
din sclavie, pentiu emancipaiea lemeii, pentiu nltuiaiea
adveisit(iloi iezultate din ignoian(. Ea tiebuie exageieaz
Bolliac s se lepede de mitologie si de visaiea giatuit, s
nu mai cnte diagostea sau natuia, ci s se devoteze cu totul
cauzei nobile a evolu(iei ascendente a societ(ii (aiticolul
Poczia). Cu o asemenea concep(ie estetic, Bolliac devine
poetul cel mai ,social' dintie to(i pasoptistii. Veisuiile lui sunt
ns adesea ieci si piozaice, pieocupaiea de con(inutul
ideologico-politic stnd pe piimul plan al aten(iei, cnd, spie
pild, viea s expiime n stil diiect ievolta iobagului:
OL! lega(i pentiu vecie
De pmntul unde stm,
Pltim vecinic cLiiie
Si pe apa caie bem. .
Acelasi caiactei ievolu(ionai declaiat descLis, n iepetate
induii, de ctie ziaiistul Bolliac l au si alte numeioase
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
'
poezii: la muza mca, Carnava|u|, lara dc ooicr i |ara dc (igan,
]iganu| vdndur, Munciroru|, Si|a, \aca vdduvci si multe altele.
Dup exemplul lui Alecsandii, maie admiiatoi al poeziei
populaie ca to(i contempoianii de altlel Bolliac compune si
n stil lolcloiic. Motivul Laiducesc si anticiocoismul apai ns
la dnsul mult mai apsate, violent tenden(ioase. .
Bolliac a entuziasmat pe Eminescu, cel din Fpigonii (,Bolliac
cnta iobagul s-a lui lan(uii de aiam'), dai si pe ziaiistul de
la Timpu|, caie, lund n attea d(i apiaiea (inimii, sciia
nti-un aiticol de piin 1882: ,Numai iposatul Bolliac a mai
sciis poate cu atta convingeie ca noi n cLestiunea aceasta.
cu toat patima de caie e capabil inima noasti, cu toat
duieiea si cu toat mila pe caie ne-o inspii tocmai (ianul,
acest unic si adeviat popoi iomnesc'. A lost apiobat apoi de
sciiitoiii de la Conrcmporanu|, n liunte cu CLeiea caie cLiai
declai, la un moment dat, a li continuatoiul lui Bolliac n
cteva din punctele piincipale ale esteticii sale. S-a bucuiat, n
line, de aten(ia mai maie a istoiiciloi liteiaii de dup 23 august
1944.
Mai inteiesante sunt, sub iapoit aitistic, satiiele piopiiu-
zise ale lui Cezai Bolliac, unde violen(a veibal coloieaz veisul.
O Fpisro|d la u.k.A.k. ai li putut inspiia pe Eminescu ntiuctva,
n cLipul cum este apostiolat lillizonul picat de la Paiis:
Ei, piietene, ia spune-mi din voia} ce ni-ai adus,
Au, n (ai-(i tot acelasi te-ai ntois piecum te-ai dus?
Ai adus vio manrc|icd, vio loiniet, viun loinion?
nv(at-ai s-(i laci Lain dup-al Fian(ii liumos ton?
Fian(uzeste nv(at-ai cilion(i s-(i nvitesti
Si, |`imoci|, ciavata mai cu gras s potiivesti?
nv(at-ai acea sticl nti-un ocLi a o (inea,
A ocLia liumos pe dame si-n caleasc a sedea?
Cieseala satiiicului, pe lng latalele stngcii n veisilica(ie
si unele vulgaiit(i de limba}, este de a se lace }udectoiul de
diept al acuzatului, de a declaia c-si va mplini ,misia' pn
la veniiea acelui Mesia izbvitoi de iele si c va pisi ,pana'
numai spie a lua n mn ,lieiul' izbuniii.
Cu mult vieme nainte de Macedonsli, vizitnd minele de
saie de la Telega, Bolliac cnta inleinul vie(ii ocnasiloi, n
aceleasi imagini dantesti. (Ocna). .
De lapt, spie a iestitui pe Bolliac n dieptuiile sale de poet,
tiebuie spus c n cazul lui, ca si mai tiziu n acela al lui
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'!
Macedonsli, avem de a lace cu un tempeiament byionian. n
Mcdira(ii i poczii (183S), deci mult nainte de 1848, debutul
si-l lcea sub semnul Nop(i|or lui Young, dai si sub al altoi
inlluen(e, cum s-a aitat, ntie caie Byion, Lamennais,
Lamaitine, Victoi Hugo. n cea de a IV-a Mcdira(ic intitulat
Sinucidu|, saicasmul lua loimele izvitiiii mpotiiva
divinit(ii, pievestind pe Muiesan al lui Eminescu. .
Byionismul e mai de substan( n veisuiile unde se cnt
natuia slbatic, n mi}locul cieia poetul ai voi s se ietiag
ca un eimit. .
n slisit, este locul s spunem c Bolliac este piimul si
maiele cntie( al Bucegiloi, pe caie, se paie, i exploia, nu
numai ca tuiist, ci si ca aiLeolog, avansnd ipoteza, nu cu
totul inveiosimil, c vecLii daci si aveau aici unele din
sanctuaiele loi. Ideea nu eia cu totul oiiginal, dat liind c
apioximativ n acelasi timp AsacLi cnta CeaLlul pe aceleasi
consideiente. Deosebiiea e c Bolliac, li a cuta neapiat
s se spii}ine pe elemente de mitologie, ieale sau inventate, se
dovedeste un poet al giandiosului natuiii montane mult mai
talentat dect AsacLi:
Pe-aicea uiiasii ai Daciei cei ciude
Sgeata otivit zvilea din mal n mal,
P-aicea umbla umbia lui Zamolx ce s-aude,
P-aici ncuia calul viteazul Decebal.
(O diminca(d pc Caraiman)
Ion ROTARU. O isroric a |ircrarurii romdnc, vol. I, uc |a
origini pdnd |a 1900. Bucuiesti, Edituia Mineiva, 1971. P.
173178.
SCARLAT: Plasat, piinti-un cvasiunanim consens, n ialtul
al doilea al Bibliotecii (teimenul este lolosit aici n accep(iunea
de alegeie iai nu de depozit de ci(i), Cezai Bolliac este mult
mai des citat dect citit. Luciul este dovedit si de iaiitatea
editiiloi, ca si de cea a studiiloi mai ample caie i s-au dedicat.
,Ascendentul' numelui asupia opeiei se explic, pai(ial, piin
caducitatea evident a exact latuiiloi caie au lost cel mai adesea
amintite: poezia si studiile de aiLeologie. Poezia i-a lost umbiit
de cea a unoi contempoiani de talia lui Ciigoie Alexandiescu
sau Ion Heliade Rdulescu, iai studiile de aiLeologie l-au incitat
pe Alexandiu Odobescu la sciieiea isuntoiului pamllet
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
'"
lumuri arcnco|ogicc scornirc din |u|c|c prcnisroricc dc un om
carc nu |umcazd, capodopei a liteiatuiii satiiice iomnesti.
Se stie c acelasi Bolliac l va incita, n mod similai, pe Ion
Luca Caiagiale. Vom avea piile}ul s vedem c ,piovociile'
acestea iepetate s-au datoiat laptului c Bolliac a lost unul din
iepiezentan(ii tipici ai geneia(iei sale, gestuiile, atitudinile si
sciieiile lui liind simptomatice pentiu o ntieag mentalitate
de giup. Impoitan(a lui istoiic poate li peiceput n toat
compl exi tatea ei numai pii nti-o aboidaie g|ooa|d a
peisonalit(ii cieatoaie.
Uneoii, ns, a lace elogiul ansamblului ecLivaleaz cu un
,veidict' negativ asupia aspecteloi paiticulaie ale opeiei. De
aceea, n cazul lui Bolliac, suntem datoii s aitm c exist
dou aspecte ale opeiei sale pamlletul n pioz si teoiia poeziei
piin caie sciiitoiul imne unul dintie iepeiele de neocolit
din istoiia liteiatuiii iomne. Dac ai li sciis numai dou texte
(Mozaicu| socia| si Rdspuns |a arrico|u| ,Poczic') si tot ai li
duiat n istoiia liteiatuiii na(ionale. I-a lost dat s se iisipeasc
ns, n mod lecund, e diept, dai steiilizatoi, dnd impiesia
supeilicialit(ii, spoiit de cultivaiea cu insisten( a obiectiviii
Elemeiului n sciis: gazetiia. Bolliac este tocmai piin aceasta
un iepiezentant tipic al geneia(iei sale, al ciei destin a lost
paic aideiea peimanent, nimicitoaie. Mistuiiea lizic a
Blcescului si cea intelectual a lui Bolintineanu sunt polii acestei
combustii uiiesesti de eneigii puse n }oc de geneia(ia caie avea
s iup delinitiv cu letaigia lanaiiot, punnd bazele Romniei
modeine. Iai laptul c cei caie piecum Bolliac au atins
btine(ea lizic au lost veLement contesta(i de contempoianii
mai tineii a lost, nti-un lel, opeia. loi. Cci tocmai ei lusesei
dinamizatoiii oiganismului na(ional; ievolu(ionaiea lusese att
de piolund nct, singui, piestigiul de ,antelupttoi' nu mai
eia sulicient spie a te impune n la(a unoi lii (spiiituali) din
spe(a lui Titu Maioiescu.
Asadai, ceea ce-l delineste, piivit n ansamblul activit(ii
sale, pe Bolliac, este demonul mistuiiii peimanente (mistuiie
lecund, cci si eioiile lui incitante au lost, poate, necesaie)
si caiacteiul iepiezentativ al opeiei. .
n momentul loimiii spiiituale a lui Cezai Bolliac, se
sim(eau tot mai mult la guiile Duniii inlluen(ele sosite de pe
timuiile stibtute cu uimiie si cu lolos de dumnealui
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'#
Constantin Radovici din Colesti, poinit n Eviopa s-si aseze
lecioiii la nv(tui.
Fiiea iscoditoaie a Colescului cel btin anun(a ambi(ii si
iluzii de tip nou la Poi(ile Oiientului. Aspiia(iile voi deveni
piogiam politic pentiu geneia(ia liiloi lui Constantin Radovici,
geneia(ie cieia i apai(ine si Cezai Bolliac, ,cuzas' altuii
de liii Colescului.
Paiticipant activ la zaveia cea maie, insuigent piin natui,
piactic n inten(ie dai utopic n iealitate, Bolliac a constituit un
peimanent ,leiment' intelectual. Radical liind, a dezln(uit
admiia(ie ne(imuiit si uii ptimase. Conlundndu-se cu
aspiia(iile geneia(iei sale, al ciei exponent peilect a lost, si
,piinznd' peiioada constiuc(iei lucide (Maioiescu, Odobescu
s.c.l.), epuiat de exaltii, a avut nenoiocul s supoite si atacuii
de nu-l vizau n exclusivitate.
Un studiu asupia pasoptismului (si, deci, asupia bazeloi
ideologice si institu(ionale ale Romniei modeine) ai putea s
nceap cu analiza atent a activit(ii lui Bolliac, la caie sunt
ielevante meiitele si, deopotiiv, eioiile. Ridiculaiizaiea de ctie
Caiagiale este, implicit, o iecunoasteie a valoiii lui
iepiezentative. Cia(ie iadicalismului caie l-a caiacteiizat, a
atias peimanent aten(ia asupi-i
1
.
E bine s nu uitm c tatl su a lost un aventuiiei; cci si
liul s-a aventuiat, la piopiiu, n domenii pline de nepievzut.
Politica l-a sub}ugat de tni, nti-o msui mult mai maie
dect pe un Ciigoie Alexandiescu, bunoai, conleiind vie(ii
sale acea lienezie pe caie am constatat-o n iepetate induii.
Dai tocmai aceast lienezie peipetu, caie nu i-a ngduit
detasaiea att de necesai poeziei si stiin(ei, l-a a}utat s devin
unul din maiii gazetaii din istoiia noasti. Pioniei n poezie,
aiLeologie, ideologie liteiai si activitate lilo-diamatic, Bolliac
imne o valoaie ceit n domeniul piesei. Supunndu-se
iegimului elemeiit(ii sciisului (iegim pe caie-l impune statutul
nsusi al gazetaiului), autoiul a estompat involuntai tocmai
1
n de}a citatul aiticol Poczic (184S), Heliade aita c Bolliac nu te
poate lsa indileient: ,Nu-l poate vedea nimeni li a-i a(inta bgaiea
de seam; la cLipul lui deodat omul se simte miscat sau de diagoste sau
de ui; indileient nu poate imnea'. Obseiva(ia a lost valabil si pentiu
sciieiile sale.
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
'$
delectele sciisului su: piolixitate, bombasticism, giab n
iedactaie.
N-a atins, n sciis, peilec(iunea; dai a lost om al epocii sale
si mai mult nc o imagine a acesteia obiectivat n sciis.
Din saicolagul descopeiit, Bolliac ieconstituia un tiup; din
opeiele sale, putem ieconstitui aspectul unei epoci. Iai cum
aceasta s-a dovedit una lundamental n dezvoltaiea civiliza(iei
noastie, sciieiile lui si voi men(ine, si de aici ncolo, inteiesul.
Miicea SCARLAT. Prc|a(d la Cczar Bo||iac, Scricri, l,
Bucuiesti, Edituia Mineiva, 1983. P. VVI; LVLVI.
SCARLAT: Cea mai clai nceicaie de a se sustiage
Elemeiului o ntlnim n liiic. Luciul se explic piin nciedeiea
deplin pe caie Bolliac o avea n nemuiiiea aitei n geneial si
a poeziei n special. ,Numai liteiatuia tiece na(iile la nemuiiie',
i sciia Cleopatiei CLica, n 1841 (II, 17)
1
; tot atunci, consideia
liiava liin( a poetului diept singuia capabil a se opune uitiii.
.
Voin(a piim a lui Bolliac a lost ca, piin sciis, s se iidice
deasupia Elemeiului. Pn pe la tieizeci de ani, aitistul este
slsiat ntie cutaiea senint(ii si imposibilitatea piactic de
a o atinge. Tempeiamentul su tumultuos, impulsiv (piin 183S
l-a piovocat la duel pe Aiistia; v. II, 448), atitudinea ntotdeauna
iadical, paitizan, ptimas, ca si iisipiiea lecund n attea
activit(i l-au lcut s tn}easc spie linistea meditativ, cieia
nu-i acoida, totusi, igazuii si pentiu caie, la uima uimei, nici
nu eia lcut (detasaiea necaiacteiizndu-l). .
Poetul n-a avut acea ,voin( suveian' de caie voibea si pe
caie o vedea capabil s-l a}ute a se biiui. Tempeiamentul l
obliga s cieeze sub iegimul Elemeiului, n timp ce conven(ia
aitei iomantice l ndemna s se manileste sub cel al absolutului.
Astlel se explic disciepan(a liapant ntie volumu-i de debut
si iestul opeiei. Neavnd, n 183S, un public ieal, si-a cieat
unul utopic, n la(a ciuia s-si declame Mcdira(ii|c.
Piimul volum (Opcri|c |ui Cczar Bo||iac. Mcdira(ii) ai putea
conduce la ,eticLetaiea' eionat a ciea(iei sale liiice, a ciei
dezvoltaie nu a conliimat aspectul ci(ii de debut. n Mcdira(ii|c
1
Miicea Scailat lace tiimiteii la edi(ia Cezai Bolliac, Scricri, I, II, Bucuiesti,
Edituia Mineiva, 1983
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
'%
din 183S, autoiul adopt o conven(ie la caie va ienun(a mai
tiziu, cnd va opta n cLip tiansant pentiu liiica social; este
extiem de giitoi, de altlel, laptul c el nu si-a ietipiit nicicnd
Mcdira(ii|c. .
Debutul lui Cezai Bolliac s-a piodus n peiioada n caie
tocmai se inauguia n liteiatuia iomn pioza liiic (pe caie
cuind o va ilustia si Alecu Russo), subminnd n cLip insolent
asocieiea poeziei cu veisilica(ia. Radical ca ntotdeauna, Bolliac
se impune ca iepei, volumul su de debut constituind, n epoc,
,singuiul giupa} coeient de pioz liiic n vastul cmp al
,medita(iei'. Pioza poetic iomneasc a epocii cunoaste n
Mcdira(ii dc kcsar Bo||iac singuia opei caie, desi inleiioai
ca valoaie sciieiiloi similaie ale lui AsacLi, beneliciaz de
aiLitectuia piopiie.' n plus, autoiul oleiea contempoianiloi
si ,un model de sensibilitate liteiai ,modein'..
Moda iomantic i impunea poetului nostiu ieluzul
Elemeiului; nu-i de miiaie, n acest caz, c el lace n Frmiru|
elogiul izoliii ascetice. Poetul este iepiezentativ pentiu
penetia(ia conven(iei liteiaie iomantice la noi (de notat c la
maiii poe(i ai epocii Cilova, Alexandiescu, Heliade
,iezisten(a' lusese mai maie). Se cuvine s subliniem, de altlel,
calitatea de co|porror dc morivc i rcorii romanricc, lavoiizat
de o loaite intens activitate publicistic si motivat de
necesitatea impeiioas de a-si gsi un public ct mai laig. Este
mult lamaitinianism n Rccncmarca - .
(S viu pe aste maluii, s vd ast dumbiav,
S calc aste colnice li a-mi iepeta
Plceiile d-atuncea, s-a uitiii-otiav
n inim-mi s-o lac a nu mai palpita?)
electele de acest lel putnd li depistate si n alte poezii, li
a conleii aitistului o peisonalitate distinct.
n Frmiru| gsim cultul ,slbticiei' iomantice. Se contuieaz
imaginea nspimnttoaie a unei natuii dezln(uite: n ,ipa
cea noptoas', zgomotul piodus de ,iul mugind nti-un abis'
se asociaz aceluia piovocat de ,vntul tunnd din mal n mal'.
Poetul si aiat pieleiin(a pentiu spectacolul ,tempesteloi'
ntitate, al ,toienteloi nluiiate', piovocatoaie ale potopului
asteptat. O ataie dezln(uiie ai nspimnta si slbticiunile
pduiii:
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
'&
Si tisnete n ciemeni izbind nencetat
S mple tot eteiul de abuii de pucioas,
S suipe n pipstii o stnc scoiboioas,
S zbieie pe ea uisul de gioaz spimntat.
Iat ns c tocmai o ataie dezln(uiie apocaliptic este
vzut diept singuia capabil a oleii linistea sulleteasc:
Si linistit n mine, cnd piea}ma vz tuibnd .
mi place s-mi las gndul s zboaie neopiit.
De soiginte iomantic este si voluptatea de a se alunda n
tiecut:
mi place s-alund gndu-n al timpului noian,
Al viemiloi tiecute, al celoi ce-oi s vie,
Si-n ele s ienasc ca nti-o maie vie,
Cum spun c ienasc vultuii n ape din Ioidan,
caie va piimi, la Cezai Bolliac, si o motivaie politic..
Aceeasi maiestiuozitate a viziunii o ientlnim n poemul O
diminca(d pc Caraiman, ilustiativ pentiu aceast diiec(ie a
sciisului lui Bolliac. De-ai li lipsit obositoaiea piolixitate, acest
poem (con(innd un loaite liumos veis: ,Si buciume din stne
s-aud pe vnt venind') ai li putut li unul dintie cele mai bune
sciise n epoc. .
n polida piezen(ei unoi supeibe imagini menite a sublinia
linistea instauiat n sulletul contemplatoiului (luna planeaz
deasupia lumii adoimite ,Ca baic de lumin n ocean senin'),
natuia nu este la Cezai Bolliac senin, asa cum va li n
Pasrc|uri|c lui Alecsandii. Pentiu Alecsandii, natuia este
linistitoaie; cu totul altlel apaie n cele mai bune poeme ale lui
Bolliac: stiLinic, nliicostoaie, bntuit de luituni si
cataclisme, toate coiespunznd limntiiloi sulletesti. n linal,
zbuciumul poetului este obiectivat n veisuii demne de maiele
iomantism:
Ca o iuin vie ce ai sim(i mugiiea
A miii luiiate, a ceiului tuibat,
n lutu-mi ce se suip se tuibui gndiiea
Si inima-mi vesteste istimp nliicosat.
Sim( globul c se misc si ceiul se clteste.
Toientele-i de llcii asupi-mi voi cdea?.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
''
E iadul nainte-mi; e moit oiice tiieste:
Sunt cobe eu a lumei sau lumea cobea mea?.
Bolliac ai li putut deveni un maie poet al stiLiiloi, al uiiaseloi
cataclisme, al convulsiiloi geologice. Splendoaiea natuiii este
asociat cu peiicolele viituale. .
Desi s-a ncadiat (si) n conven(ia poeziei intime si elegiace,
Bolliac nu eia piegtit, tempeiamental, pentiu o astlel de
liteiatui. Mai n spiiitul voca(iei sale piolunde este specia
satiiei, unde ntieziim destul de clai ,mna' celui ce a sciis
Mozaicu| socia|. n Fpisro|d |a u.k.A.k. abund musctoaiele
iionii la adiesa lumii mondene. .
n mai pu(in de un deceniu, poetul s-a dezis total de modul
n caie, la nceput, n(elesese poezia si iostuiile ei. n 183S,
mituiisise n piela(a volumului de debut: ,eu nu-mi piopui n
sciieiile mele s tmduiesc boale moiale, s ndieptez lumea
cu umiul. Mi-a plcut s-mi lac niste visuii dulci si s m
itcesc nti-o lume ideal. Am sciis li (int si li si, si n-
am lcut dect s piesai niste idei vage si s le nclzesc cu un
simtiment ciuia singui nu stiu ce nume s-i dau'. (I, 6). ,Fi
si' va mai sciie, nu o dat, si mai tiziu; ,li (int', nu.
.
n(elegeiea poeziei ca expiesie a sentimentului (poemul O
|acrimd este giitoi n acest sens) o ntlnim, nc, n 1843, n
piela(a volumului uin pocsii|c |ui Ccsar Bo|iac. Aliim acolo
c ,ideile poe(iloi' sunt ,mai totdeauna' sentimente (,caie
simtimente sunt simptomele unei patimi') (II, 23). ,Inima' i
piea mai impoitant, n poezie, dect ,iezonul' (ia(iunea),
iubiiea liind consideiat piincipalul izvoi de inspiia(ie (II, 2S).
Dup 1840, concep(ia sa despie poezie se modilic destul
de iepede. Piagmatismul poetului devine tot mai pionun(at, ca
si ambi(iile-i doctiinaie. Si cLiai dac, n 184S, se delinea diept
,poet contmplativ', autoopunndu-se lui Heliade, decietat
,poetul piactic' (II, 40), caiacteiul contemplativ al liiicii sale
dispiuse de c(iva ani buni, op(iunea pentiu poezia anga}at
n pioblematica social liind tiansat. Si delinitiv. .
n contextul liteiai al epocii, Bolliac impune ideea
ievolu(ionai a necesit(ii ligiiii domeniului de inspiia(ie,
piinti-o ,demociatizaie' accentuat a temeloi: muza poe(iloi
,se poate inspiia tot asa de bine n boideiul muncitoiului si sub
coitul (iganului, ca si n cmpul slavei, ca si n locasul
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!
aiLangLeliloi' (II, 31). Ligiiea domeniului poeticului eia,
totusi, unilateial, sciiitoiul nostiu nedepsind limitele poeziei
sociale. .
Sus(innd militantismul poetic, Bolliac piomova si o
atitudine activ la( de tiadi(ie, ceind modilicaiea op(iunii
lcute de contempoianii si: ,A tiecut viemea Petiaiciloi,
domniloi poe(i! Veacul ceie inainrarc, piopaganta idcci cci
mari, piopaganta arird(ci cei adeviate si caie ne lipseste cu
totul. C au dulcineele ocLi negii sau albastii, c este piimvaia
vesel si toamna tiist, c este cald vaia si liig iaina, toate
acestea le stim, le stim si li a}utoiul d-voasti. Am voi s
stim unde s-a npustit mai cumplit nenoiociiea' (II, 3031).
Iat si o convingeie caie motiveaz op(iunea lui Bolliac pentiu
tematica social: ,a dezmoi(i pe cei stiivi(i si a mblnzi pe
cei nveisuna(i nc, aceasta este misia poeziei si a lilozoliei
veacului nostiu' (II, 31). .
Intuind (si, nu o singui dat, dovedind) dependen(a
liteiatuiii la( de societate si avnd calit(i de ideolog liteiai
supeiioaie celoi de poet, Cezai Bolliac piopune n teimeni
categoiici ieloimaiea poeziei: ea ai li datoaie si capabil
s piovoace, pe lng ,o ieloim total de constiin(', si ,o
scLimbaie a tutuioi ideiloi ce a avut pn acum si aie astzi
omul despie lume' (II, 68). Piin aiticolul din caie am citat
(Poczia, 1846), Bolliac se dovedeste piimul doctiinai impoitant
al poeziei sociale n liteiatuia noasti. Eia convins c poezia
,tiebuie s-si ieloimeze cu totul mi}loacele sale cele vecLi' (II,
64) si c ,ea tiebuie s lie numai lilozolic, social, uman si
politic' (II, 6S); de aceea ceiea poe(iloi s dea ,intuziasmului
loi o diiec(ie pozitiv si ieal' (II, 6S) si s voibeasc ,n limba
cea pozitiv si n(eleas de astzi' (II, 68). Visul su eia ca
poezia s-si ia ,n dieapta lacla luminiloi si n stnga biciul
slbiciuniloi si al vi(iului' (II, 68). Ct de depaite suntem de
piincipiile enun(ate n piela(a volumului de debut, impiimat
cu numai unspiezece ani nainte!
ScLimbaiea eia iadical si ea l deteimina s atiibuie poeziei
meniii din cele mai bizaie. .
Ideile sunt mai concis piezentate nti-un aiticol din 1867
(Misiunea poeziei), ceea ce dovedeste c scLimbaiea la la( de
caie am voibit a lost, nti-adevi, delinitiv: ,Misiunea poeziei
este de a ntii sulletele piin pictuia patimiloi, mizeiieloi si
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!
miiiiloi umanit(ii; de a nl(a adeviul, dieptatea; de a nobila
libeitatea; de a se coboi n anima popoiului, a cuta duieiile
lui, laciimile lui; a lulgeia pie apstoiii lui cu lulgeiul muzei,
de a-i da cuiagiu si eneigie, de a ceie piogiesul, de a lupta spie
a mpinge neamul omenesc ctie uisite mai leiice; de a izbuna
o patiie cnd ea geme n piada apstoiiloi ei' (II, 8081).
Capabil a lace attea minuni, poezia i apiea diept ,un
puteinic a}utoi al moialei si al civiliza(iunii, un inamic teiibil
al baibaiiei, al aibitiaiului' (II, 81).
Miicea SCARLAT. lnrroduccrc in opcra |ui Cczar Bo||iac,
Bucuiesti, Edituia Mineiva, 198S. P. 71-81, 96, 108113.
NECOI|ESCU: Cel mai nediept(it poet pieeminescian, dintie
cei descalilica(i de Maioiescu (i iecunoaste ns valoaiea de
piozatoi) este Cezai Bolliac, a ciui iepaia(ie avea s-o lac
doai, nti-un tiziu, C. Clinescu. Deoaiece Bolliac nu e doai
un iemaicabil teoietician al liiismului: pentiu el (la 1846), ca
iomantic exclusiv, poezia nseamn activitate oilic, adic total
uman si piagmatic, desi izvoind din adncimile sensibilit(ii
estetice. Liiismul a cieat civiliza(iile, iai expiesia sa veibal a
dat nasteie tutuioi aiteloi. .
Pasoptistul nlocat caie eia Bolliac a imas n constiin(a
posteiit(ii ndeosebi piin politizaiea liiei sale, devenit activ
instiument al democia(iei, de la gii}a pentiu soaita (ianiloi si
muncitoiiloi, la lupta pentiu emancipaiea lemeii, deziobiiea
(iganiloi, cieaiea unei industiii na(ionale etc. Numeioase din
veisuiile sale cu caiactei social alctuiesc un bun nceput la
ievolta meditativ de mai tiziu a lui MiLai Sulescu, ele devin
ns liteiatui abia cnd se niudesc cu satiia contempoianului
Ciigoie Alexandiescu (Fpisro|d - la u.k.A.k.), oii se nal( la
iellec(ia moial-social a acestuia; despie ,om': ,El aie lacultate
tiia a stibate/ A msuia eteinul, a-l stinge, compacta, /A
descompune coipuii si globuii depitate'; despie poet: ,Ca o
iuin vie ce ai sim(i mugiiea /A miii luiiate, a ceiului tuibat,
/n lutu-mi ce se suip se tulbui gndiiea /Si inima-mi vesteste
istimp nliicosat.//Sim( globul c se misc si ceiul se clteste.
/Toientele-i de llcii asupi-mi voi cdea?. /E iadul nainte-
mi; e moit oiice tiieste; /Sunt cobe eu a lumei? Sau lumea
cobea mea?.'; tonul pioletic se constinge la demnitatea
miea( dat poetului vates: ,Dai eu, ca sentinel-n peipetu
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!
duieie, /A(int, nciunt vedeiea pe-al timpului compas'. Ideile
si ac(iunea sa le-a pltit baidul nu o dat, cu pusciia, cu
suigLiunul (,n Camceatla Romniei') si nu e de miiaie atunci,
pentiu un condei caie, niudindu-se cu alt contempoian,
Bolintineanu, n a cnta iuinaiea civiliza(iiloi, c nu se poate
ie(ine de a tiece de la iellec(ie: ,Si unde este bunul d-aici de pe
pmnt?/ Unde-l cta(i, piieteni? n lupte sngeioase? / Saiaiuii
desltate? n biiuin(i pompoase? /n inventii mie(e, pe-al
lanteziei vnt' la aplica(ia ce ascunde loituna labilis smbuiele
anticapitalist: ,Ce s-a lcut viitutea lui Lalayette de ieii? /A lui
RotscLild aveie? a lui Rousseau gndiie? Cuta(i-le (ina!
alla(i vio osebiie? /Oii pe Tiaiani cunoaste(i din Neioni sau
Tibeii?' Un diamon politic l agita. Exist la Bolliac de asemeni
niudiii Lasdeiene, viziuni ale aspeiit(iloi stncoase (,piin
mun(ii cei plumbateci'), n Frmiru|, n O diminca(d pc
Caraiman, cu tieceiile spie PLilippide, cu veisuii si stiole
notabile:
Si buciume din stne s-aud pe vnt venind.
n uim-mi catediale de talii uiiase
Ce din timuii lieite potopul a zidit.
sau:
EsLil le-ai zice iaduii, adncuii slimate,
n caie el piiveste pe Jupitei tisnind
Cigan(i si EcatonLiii, Titani caie l bate,
Zvilind n ceiuii mun(ii si p-Adis gieu inind.
Cupiinztoaie, gama lui Cezai Bolliac include deopotiiv
anecdotismul didactic pitoiesc al lui Anton Pann si natuialismul
(ca n Auropsic, sau, cu tent social, ca n Ocna) estet (cu
senzualitatea lasciv n decoi painasian din Suzana) al lui
Macedonsli. Estetismul macedonslian poate duce pn depaite,
la pie(iozit(ile lexicale cu caie ne depiinde astzi Leonid Dimov
(Odd |a oaia |ui Frcu|c): ,Izvoi de via( nou si demn d-oiice
cntaie, /De unde-(i vine cuisul cu ast lieibntaie, /LicLidul
gumvital? /Pucioas, liei ce-mpiim n maimui calaiul, /
Pielins din Etna este, sau Ecla-(i (ine tiaiul, /Ce ocne de metal?'
Pioza poetic din Mcdira(ii|c-i de debut (183S), mai tuibuie
dect cea a Cdnrdrii Romdnici, va li continuat de Bolliac, n
sensul liteiatuiii, adic al expiesivit(ii beletiistice, cLiai si n
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!!
impoitanta sa opei ziaiistic, viu axat pe ideologic.
Patiiotismul nedezmin(it i-a deteiminat tiibula(iile caiieiei: ,Am
lsat scoala pentiu aimat, am lsat aimata pentiu liteie, am
lsat liteiele pentiu publicitate; voi lsa publicitatea loi(at de
aceast lege diaconic si imoial pentiu stiin(. Mediociu n
toate, nu-mi voi ngiopa ,talantul' pn cnd voi putea lace uz
de dnsul' ,stiin(a' liind aiLeologia, cultivat din concep(ia
piolund c moda s-ai putea numi civiliza(ie, de n-ai li uneoii
potiivnic civiliza(iei, iai civiliza(ia s-ai putea numi
peilec(iune, de n-ai li adeseoii att de bizai cum nsusi
zice, ielund apoi teimenii piin stiatuiile moilologiei spiiitului:
,Fiumos este s asiste inteligen(a la aceast lupt ncieiat a
modei, ,civilizaiea', zeitatea coiupt modein, cu ,Isis', zeitatea
mistic a anticLit(ii. Aceast lupt ncieiat a modei-Stiin(a
cu Isis-Misteiul n secolul acesta s-a vzut mai cincen dect
n oiicaie alt secol, de cnd geniul-omul lupt cu succes contia
geniului-natuia.' (Pcrcra dc |a oodria la|omi(ci). De lapt
activitatea piozastic piincipal a lui Bolliac e cea publicistic
(pe caie o exalt n diveise induii, ca esen(ial civiliza(ie,
izvoind din necesitatea omului de a se expune public), cieia
i conlei iolul de seam de a ciea opinia puo|icd. Iat cum, n
mentoi liteiai, el e adus s ceai sciiitoiiloi a iellecta iealitatea
social, ca piomotoi emo(ional de pild, sloboziiea (iganiloi
si salut loaite peitinent, la apaii(ie, Ciocoii vccni i noi de
Filimon, dup cum condamn Convoroiri|c iecent inauguiate,
diept ,scoala ce tinde a lace din poezia iomn o salat de
liunze veizi' (cuind ns, va adopta ideea ,loimei li lond'
si, cu anii, se va apiopia, politic, de iamuia }unimist a
conseivatoiiloi). .
Capodopeiele ziaiistice ale lui Cezai Bolliac sunt, desigui,
piin constiuc(ie si pieciziune expiesiv, Mozaicu| socia| (iionie
pitoiesc dezvoltat ideologic) si liocrrarca prcsci (idealism lucid,
de o nobil stivezime ideatic, piin patosul intelectualului).
Stilistul exact, caie ndizneste s zic ,a dagLeieotipa' pentiu
,a cita ntocmai', se nllcieaz cteodat imagistic, atunci
cnd voibeste de tiianii si piivilegia(ii de tot lelul ce loitilic
pe Titanii pe caie Jupitei nu-i mai poate tisni: ei spoiesc cetele
Demoniloi, pe caie AiLangLelii nu-i voi mai putea opii s
cotiopeasc ceiul, oii cnd exclam piole(ind: ,Amai aceloi
oameni din popoi caii se voi lsa a se amgi de voibele siiete
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!"
ale ciocoiloi! amai aceloia caii si voi unge piul loi cu untul-
de-lemn al pctosului! Ei voi seivi, li s stie, cauza tiianiei
unei clase mpotiiva popoiului si voi vinde pe lia(ii loi piecum
Iuda vinde pe Ciist laiiseiloi! Hanan si Caiala osndind pe Ciist
(popoiul) se scuzau cu voibe loaite liumoase si patiiotice
naintea popoiului din Ieiusalim. Ei ziceau c moaitea lui Ciist
este scpaiea patiiei eviaice; c Ciist, piin doctiina lui popoian,
tinde a aseza despotismul su. Ce zic alta dect aceasta,
apitoiii coali(iunii? Nu stiig ei, n loile loi giase, c a se da
popoiului iomn dieptul de a se amesteca n luciuiile (iei ai
li a aduce tiiania guveinului? Astlel zicea Hanan si Caiala,
ucignd n Ciist pe popoiul Iudeei.' (Camcra acrua|d, mumd
virrcgd!)
I. NECOI|ESCU. lsroria |ircrarurii romdnc, vo|umu| l (1800-
1940), Bucuiesti, Edituia Mineiva, 1991. P. 6871.
PIRU: Secietai al guveinului piovizoiiu ievolu(ionai la 1848,
lupttoi pentiu Uniiea Piincipateloi si piincipal sus(intoi al
ieloimei agiaie din 1864, Cezai Boliac (18131881) a debutat
n 183S, cu un volum de Mcdira(ii n pioz si veisuii, sub
niuiiiea poeziei pieiomantice engleze si lianceze (Young,
Lamaitine). n culegeiile de poezii ulteiioaie (184318S7), el
devine un poet social, inauguind n liteiatuia noasti poezia
politic pus n seiviciul ideiloi de libeitate na(ional si social,
caie au constituit platloima de lupt a ievolu(ionaiiloi de la
1848.
nti-un aiticol din 1846, Poczia, Boliac sus(ine, inspiindu-
se din Saint-Simon, Fouiiei, Owen, PioudLon, Victoi Hugo, c
poetul aie misiunea de a desliin(a tiiania ieligiei n societate,
de a stvili spiiitul militaiist (,de concuiste'), de a ntiona
libeitatea stateloi, piopiietatea comun si iepublica. O aten(ie
special ddea Boliac pioletaiului, poezia liind datoaie ,s
lac ca pioletaiul cel necultivat, cel lipsit astzi de cultui
spiiitual si de ndestulaiea mateiial s se aiidice piin educa(ia
geneial la cet(eanul actual, la demnitatea de om'. n slisit,
poezia mai avea misiunea de a contiibui la iestabiliiea egalit(ii
tutuioi cet(eniloi n la(a legiloi, la ncetaiea mpi(iiii
popoaieloi n ,cimuitoii si cimui(i', la aboliiea monaiLiei,
la desliin(aiea piivilegiiloi casteloi de tintoii si paiazi(i, la
iepaiti(ia egal a muncii si la asiguiaiea libeit(ii cuvntului.
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!#
nc de la nceputuiile ei, conloimndu-se acestui ciez,
poezia lui Boliac aie un caiactei militant, cum se poate vedea
din Carnava|u|, Si|a, ]iganu| vdndur, Munciroru| (dup unc voix
dc prison de Lamennais), Fpisro|a |a u.k.A.k. unde condamn
exploataiea nemiloas a iobagiloi si a iobiloi (igani.
Miginindu-se acum la o atitudine de comptimiie, Boliac va
ndemna n timpul ievolu(iei si cLiai dup aceea la izvitiie
pentiu a istuina vecLea oinduiie putied (Ciocoii din
rcvo|u(ic, C|dcau|). Din pcate, poeziile manilest sunt sciise
negli}ent, de unde apiecieiea lui Blcescu: ,ce mauvais poete
Boliac.' Se paie c poetul eia constient de insulicien(a
aitistic a veisuiiloi lui. i plcea totusi s se consideie mai
mult un ieloimatoi social dect un poet, cum iezult din poezia
Sc narc sau sc |acc omu|?, sciis la Constantinopol n 18S0:
|iganul si clcasul
Au lost gndiiea mea.
Stpnul, aiendasul
Si legea loi cea giea
Muza mi-au pus n doliu.
Mali(iosul Eliade l poieclise, ,Saisail', ca si pe C.A. Rosetti.
Hasdeu ns, mai geneios, l socotea ,un Eicule al piozei
iomne'.
Al. PIRU. lsroria |ircrarurii romdnc. Bucuiesti, Edituia Ciai
si sullet Cultuia na(ional, 1994. P. S6S7)
MICU: Insulicient a lost (si nc mai este) apieciat Cezai
Bolliac (2S III 1813 2S II 1881), unul dintie cele mai dinamice
si lecunde spiiite ale epocii sale: poet, teoietician liteiai,
memoiialist, ziaiist, tiaductoi, aiLeolog, militant si gnditoi
politic. Peisonalitatea lui se expiim doai pai(ial n ,medita(iile'
piozopoematice de inspiia(ie mai mult liviesc, pieiomantic
(Young, Ossian, Rousseau, Ciay, Legouve s.a.) cu caie poetul a
debutat, n 183S; ea clocoteste n veisuiile, publicistica si
oiatoiia sa. Autoi al unoi aiticole iedactate n stil de manilest
liteiai, piecum Poczia, Cdrrc scriirorii norri!, Rdspuns |a arrico|u|
,Poczia' (al lui Heliade), Misiunca poczici, Bolliac pledeaz
n ele, cu patos, pentiu anga}aiea poeziei n seiviciul idealuiiloi
nobile, civico-moiale, ale umanit(ii. ,Na(iunea iomn
sus(ine el vioieste ca poezia iomneasc s mbi(iseze toate
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!$
sim(mintele sale, aspiia(iunile ei na(ionale, politice, sociale,
suleiin(ele ei na(ionale; s lie islingeiea a tot ce simte ea, a
tot ce spei ea, a tot ce suleie ea; s sciie pentiu ea, iai nu
pentiu |c|i(c". Apiig convins c ,poezia cea adeviat este aceea
caie voibeste inimei, iai nu lantaziei numai', poetul considei
c ,este timpul ca poezia s se ocupe, s puie n miscaie toate
iesoituiile sale la o pielaceie ntieag, la o ieloim total de
constiin(: scLimbaiea tutuioi ideiloi ce a avut pn acum si
aie astzi omul despie lume. S ceiceteze cu de-amnuntul
izvoaiele inegalit(ii n societate ., pielcnd acea iubiie
numai teoietic de libeitate si egalitate n libeitatea piactic si
actual'. Amestec de iomantism activ, ievolu(ionai, luminism,
demociatism iadical, socialism utopic, ideologia lui Cezai
Bolliac e, n aspectul estetic, eminamente iomantic, ndatoiat
concep(iei lui Victoi Hugo. Vznd n poezie o loi( a natuiii
(,centiul inimei noastie') si, avnd n vedeie c natuia nu e
peilect, Bolliac ieluz estetica noimativ, inliimnd pieceptele
poeticii clasice piin maiea poezie univeisal ieliactai
canoaneloi: ,Veisetuiile epopeii evieiesti ., epopeea indian,
egiptean, peisan, cLinez si scandinav acele lumi de poezie
nu s-au lcut dup iegulile d-lui Boileau; si Iov si Faust sunt
iebeli cu totul aitei lui Boileau si aloiismeloi ei, dai cu toate
acestea exist ... SLalespeaie si Hugo voi tii, domnule
Boileau, li iegule, piecum tiiesc Osianii si se ienasc n toate
limbele li s li avut limb luiat la labiica d-tale'.
Fidel acestoi piincipii, cLiai dac nu cu o inllexibil
consecven( (a dedicat, si el, nu pu(ine stiole unoi ,leli(e'),
Cezai Bolliac, s-a viut, si a lost iealmente, asemenea lui Hugo,
piincipalul su model, ,ecoul sonoi' al epocii si al societ(ii,
cntnd mai mult dect oiicaie alt poet iomn din secolul al
XIX-lea pe ,coaida de aiam'. Cu ale sale lungi poezii
Carnava|u| (dup Hugo), lara dc ooicr i |ara dc (igan, ]iganu|
vdndur, Munciroru|, Si|a, C|dcau| ia nasteie n liteiatuia iomn
poezia de denun(aie a inecLit(ii si opiimiii sociale.
Tempeiament lienetic, eiuptiv, ca oiice pocra-varcs, Bolliac nu
evit discuisivitatea, lace adeseoii uz de teimeni abstiac(i, de
loimule demonetizate, adopt clisee, peioieaz cu o nveisunaie
inocent, tiaveiseaz cu nonsalan( mlastini de piozaism, si,
totusi, inteimitent, din negiele sale stiLuii (sneste, ca din stnca
lui Moise, un val de poezie. Cu o ietoiic gazetieasc,
denun(toiul oioiiloi ineiente societ(ii leudale ob(ine electe
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!%
liiice n viitutea gndiiii analogice si a puteiii de a plasticiza,
stinite (ca la Juvenal si Hugo) de ,muza Indignaie'. n C|dcau|
de exemplu, ineditul poetiziii iezult din bisemia sinecdocei
,lieiul': ,Pinea, lieiul o iodeste; /Tot cu lieiul o pstim;/ Ea
e-a celui ce-o munceste; /Tintoiiloi n-o mai dm.' ,Muza
indigniii' liind, la poetul nostiu, ca la Neliasov, n acelasi
timp si ,muza tiiste(ii', ea i apaie, nu o singui dat, ntocmai
piecum contempoianului su ius, sub nl(isaiea letei din popoi
biciuite, aceasta liind, n citata lara dc ooicr., o (iganc:
,Piiveste bine cLipu-i: ocLi, liunte, mn, gui, /Picioi, piept,
bia(e, mi}loc si oiicaie tisui /Fcut-a de plceii; /Dai ns
toate astea nti-o cumplit staie: /Zdiobite iu de bice si ioase-
adnc de liaie, /Pilite de duieii'. n geneial voibind, Bolliac
veisilic la nivel de ait ndeosebi atunci cnd, asemenea, mai
tiziu lui Hasdeu, se exeicit n zugiviiea de scene atioce
cnd, n oiice caz, picteaz tablouii sobie, mai mult sau mai
pu(in sumbie, piivelisti de o mie(ie slbatic: ,mi place s-
ascult vntul tunnd din mal n mal, /mi place s vz capia
siind din piati-n piati, /mi place s-apiind seaia pe o ntins
vati /Si ceibul pe-o spincean s-l vz li iival.' (Frmiru|).
Un asemenea peisa} i aminteste de timpuiile dace: ,Palatuii
milioane din vistele titane /Pilite, iuinate, stau negie
nciuntnd, /Rmasuii taii, seme(e, antideluviane, /Ce-si id
de timp, de secoli, vecia stibtnd. /P-aicea uiiasii ai Daciei
cei ciude /Sgeata otivit zvilea din mal n mal, /P-aicea
umbla umbia lui Zamolx ce s-aude, /P-aici ncuia calul viteazul
Decebal'. (O diminca(d pc Caraiman). Piopensiunea spie masiv,
spie giandios, spie intens (mai ales spie intensul teiiliant) e
aplicat, cu notabile iezultate aitistice n la Maior lon \oincscu
ll, una din cele cteva ,epistole' demne de Alexandiescu si caie,
piin unele dintie componente, piemeig ,sciisoiiloi' eminesciene,
piin altele ,nop(iloi' lui Macedonsli, n Pcdcapsa cu moarrca,
Ocna si alte piese. Un poet cu asemenea posibilit(i nu putea s
nu lie nzestiat si pentiu satii, lapt veiilicabil piin paicuigeiea
unoi buc(i ca Trdddroru| si lcpddaru|, compuse cu un dai al
impieca(iei Leliadesc: ,Etein s-auzi n giuiu-(i pas iai c te
goneste! /S-auzi muimuind iuii si s te liigi de sete! /Meigi,
meigi pn-n taitaiuii/ acolo te piimeste /Al tu piieten Iuda,
sugnd pe om pe spete, /Cum Dante l-a vzut'. Piin contiast,
Bolliac iezeiv cititoiului si suipiiza de a i se ievela ca luiitoi
de ,emaux et camees', ca aitist painasian avanr |c |crrrc. Biblica
C
E
Z
A
R

B
O
L
L
I
A
C
!&
Susana meige la baie si, de sub cmasa lung pu(intel
,sumeas', se vede ,gieu, plin de cataiame n cLip de semilun,
/Psind cu giavitate, picioiul caie sun. /De zale-n-congiuiat;
/De zale tot de aui, de ctimi luciate /De onix si iubinuii, pe
lunde maii, lsate /Pe-o pulp de-ncntat'. (Susana).
Ca piozatoi, Cezai Bolliac s-a iealizat nu doai n vasta si
deosebit de vaiiata activitate publicistic (tot att de diveis si
combativ ca a lui Hasdeu), deslsuiat att n piopiiile gazete
(Curicru|, Fsparriaru|, Buciumu|, Trompcra Carpa(i|or) ct si
n multe altele, ci si, mai ales, n memoiialul de cltoiie (uin
irincrariu| d. Bo||iac, 184S), ncicat de inloima(ie, sciis cu
vioiciune si sensibilitate. Mai pu(in peisonal, piobabil, n piesele
de teatiu, oiiginale si localizii (Mari|da, Moarrca |ui Aoc|,
Tdicrca ooicri|or |a Mdndsrirca uca|u|ui, Radu| \odd), caie nu
s-au pstiat, sciiitoiul a lost si unul dintie ntemeietoiii
aiLeologiei iomnesti, piecuisoi al lui B.P. Hasdeu piin
pieocupaiea pentiu anticLitatea dacic.
Dumitiu MICU. Scurrd isroric a |ircrarurii romdnc, l. uc |a
inccpururi pdnd |a primu| rdzooi mondia|. Bucuiesti, Edituia
Iiiana, 1994. P. 186189)
A
C
V
I
L
A

S
T
R
A
B
U
N
A
!'
SUMAR
Taoc| crono|ogic ....................................................................... 7
POEZII
Alaiul unui ceisetoi ................................................................. 14
|iganul vndut ....................................................................... 1S
La cea nti coiabie iomneasc (Maii(a) .............................. 19
Cainavalul .............................................................................. 22
Cugetaie ................................................................................. 27
Fata de boiei si lata de (igan .................................................. 29
Tidtoiul .............................................................................. 38
Vaia ........................................................................................ 40
Muncitoiul .............................................................................. 4S
Ocna ....................................................................................... S1
Sila ......................................................................................... S9
O diminea( pe Caiaiman ....................................................... 6S
Pe malul Duniii ...................................................................... 7S
La un copil .............................................................................. 77
Mesteiul Manole ..................................................................... 79
Acvila stibun ....................................................................... 8S
Rsunet la Loia uniiei ............................................................. 87
Vaca vduvei ........................................................................... 91
La Romnia ............................................................................ 93
Invaziile .................................................................................. 99
SalaLoiul ................................................................................ 99
Apostiol ................................................................................ 102
Pedeapsa cu moaite ................................................................ 104
Clcasul .................................................................................. 112
O (iganc cu piuncul su ........................................................ 11S
Se naste sau se lace omul? ...................................................... 118
Cntec oltenesc ....................................................................... 122
Ciocoii din ievolu(ie ................................................................ 128
Holeia Ciocoiloi ...................................................................... 130
Epistola la D. K. A. K. .............................................................. 132
Rellec(ie .................................................................................. 142
ARTICOLE
ARTICOLE LITERARE
Sciisoaie ctie C. Negiuzzi .................................................. 148
Poezia Populai ....................................................................... 1S4
Ctie sciiitoiii nostii! .............................................................. 1S8
Teatiul din Bucuiesti ............................................................... 164
Coconul Ioigu de la Sadaguia ................................................ 166
Poezia ..................................................................................... 168
Revista liteiai ....................................................................... 18S
Misiunea poeziei .................................................................. 190
Liteiatuia si limba .................................................................. 19S
ARTICOLE POLITICE
Apiaiea ievolu(iei ............................................................... 200
Vin toate na(iile ................................................................... 203
Mozaicul social ....................................................................... 20S
Piin( stiein .............................................................................. 220
Monstiuoasa coali(iune ........................................................... 224
Votul Univeisal ..................................................................... 230
Aplicaiea Legiloi .................................................................. 23S
mpmnteniiea piincipelui de HoLenzollein .......................... 244
ARHEOLOCIE
Pesteia de la obisia Ialomi(ei
Pesteia cu oalele
Comoaia din cumpna ciocilului
Valea caseloi si moimintele de pie Vulcana Maie .................... 247
Rc|crin(c isrorico-|ircrarc ......................................................... 284