Sunteți pe pagina 1din 11

Program

psihocorecțional

Stimularea încrederii în sine

Program psihocorecțional Stimularea încrederii în sine . Bălți, 2013

.

Bălți, 2013

Tema: Stimularea încrederii în sine

Scopul: dezvoltarea şi stimulatrea încrederii în sine prin intermediul tehnicilor terapiei individuale şi de grup.

Forma: terapie individuală / terapie de grup;

Grupul: format din 10 membri

Durata : _____________

(în

dependenţă de client)

Tema : Stimularea încrederii în sine Scopul : dezvoltarea şi stimulatrea încrederii în sine prin intermediul

Ce este acesta încredere în sine?

Definiiţile sunt multe şi destul de sofisticate. Dar putem cădea de comun acord asupra a cel puţin uneia dintre ele: încrederea de sine înseamna aprecierea şi valorizarea propriei persoane. Mai exact: a avea o atitudine pozitivă - ne apreciem în tot ceea ce facem bun; suntem sigure de calităţile noastre - ne controlăm viaţa şi suntem în stare să facem tot ceea ce dorim.

În continuare voi prezenta un tabel între oamenii care au încredere în sine şi cei care nu au arată cîteva deosebiri uimitoare:

Oameni care au încredere în sine

Oameni care nu au încredere în sine

Fac ceea ce ei cred că este bine, fără să îi intereseze prea mult parerea celorlalţi;

Îşi schimbă comportamentul des în funcţie de ce cred ceilalţi despre ei;

Îşi asuma riscuri şi depun efort ca să îşi atingă

Rămîn în zona de confort, se tem de eşec şi

scopurile;

evită riscurile;

Îşi recunosc greşelile, învaţă din ele şi trec mai departe;

Muncesc din greu să îşi ascundă greselile de ceilaltţ sperînd că pot să rezolve problema

înainte ca cineva să observe;

Nu se laudă singuri şi nu aşteaptă laude de la ceilalţi;

Se afişează mereu cu ceea ce au făcut la cît mai mulţi oameni cu puţintă;

Acceptă complimentele şi îşi asumă ―efortul‖

Refuză complimentele: Ah, oricine putea să

depus.

facă acel lucru, nu-i mare chestie!

   

După cum observi, lipsa de încredere în sine duce la teama de esec, negativism, este un cancer care te distruge din interior şi nu te lasă să îţi asumi riscuri sau să ajungi să ai o viaţa mai bună.

Sunt foarte multi oameni pe care i-am întîlnit şi care consideră că evitarea riscurilor este o calitate. Din păcate, cu cît eviţi mai mult riscurile cu atît îţi sacrifici capacitatea de a-ţi dezvolta încrederea în sine.

Încrederea în sine depinde mai mult de capacitatea noastră de a face anumite lucruri, în timp ce stima de sine reprezintă rezultatul unei autoevaluări şi are un rol foarte important în

stabilirea identităţii noastre. O stimă de sine pozitivă se bazeaza pe percepţia pozitivă despre propriile noastre comportamente. De aceea este important să ne respectam nevoile şi limitele pentru ca actiunile noastre să ne pună în valoare, să fie viabile în ochii nostri.

Încrederea în sine nu este înnascută şi nu depinde doar de educaţia pe care am primit-o în copilărie cînd părinţii noştri ne-au învaţat să facem împreuna cu ei şi ne-au stimulat să ne asumăm responsabilităţi pentru a deveni autonomi în viaţă. Încrederea în sine este realistă şi predictibilă, deoarece se sprijină pe rezultate concrete obţinute în trecut, pe experienţele reale pe care o persoană le-a trăit şi care-i permit să prezică rezultatele la care se aşteaptă în viitor. Deci încrederea în sine nu este oarbă şi prezintă o anumită doză de incertitudine. Ea se bazează pe conştientizarea propriilor cunoştinte şi competenţe într-un anumit domeniu, pe rezultatele pozitive obţinute anterior şi este intreţinută prin abordarea treptată a altor experienţe în scopul de a fixa şi transfera competenţele, precum şi pentru a descoperi alte competente de care nu eram constienţi.

Este important ca experienţele noi să fie abordate treptat, deoarece eşecurile repetate la experienţe noi pentru care nu reuşim să găsim o explicaţie pot avea efecte negative asupra încrederii în sine şi a stimei de sine. Dacă suntem flexibili şi putem reîncadra acţiunile şi experienţele noastre astfel încît să vedem partea buna, pozitivă a lucrurilor şi să învăţăm ceva din ceea ce ni se întîmplă, reuşim să ne construim încrederea în sine şi să ne întărim stima de sine. Convingerile noastre ne dirijează comportamentele, de aceea este important să păstrăm acele convingeri care sunt bune pentru noi şi ne ajută să ne schimbăm cadrele de referinţă. Abordarea unei situaţii dintr-o altă perspectivă ne permite să ne schimbăm reacţiile, să dezvoltăm comportamente noi, mai adecvate situaţiei prezente şi să obţinem astfel rezultate mai bune în viaţă.

Metode imaginative:

Brainstorming-ul este cel mai des folosit cametodă de stimulare a creativităţii de grup, foarte util înproducţie, elaborată de Osborn în 1935 şi pleacă de la două principii esenţiale:

amînarea judecăţii pentru a putea căuta soluţii; este necesară o productivitate imaginativă cîtmai mare pentru a se ajunge la soluţii viabile.

Sinectica, spre deosebire de metoda precedentă, este o metodă calitativă, fiind elaborată o singură soluţie ce va fi ajustată ulterior, bazîndu-se pe două principii esenţiale: transformarea straniului (necunoscutului) în familiar (cunoscut); transformarea familiarului în straniu, permiţînd o distanţare de problemă şi abordarea eidintr-o perspectivă neuzuală. Metoda a fost elaborată de W.J. Gordon în 1944;

Mersul încrederii: Subiectul este legat la ochi, sau se roagă să închida ochii şi sa întindă mîna drepta înainte. Psihologul îl va conduce pri sală, la început doar tingind palma de palma clientului, apoi va complica exerciţiul.

Plimbarea cu încredere: este o metodă de stimulare a încrederii a clientului. Acesta este legat la ochi şi i se propune să parcutgă un drum ţinîndu-e de o sfoară legată de 2 piloni. Metoda se complică în dependenţă de subiecte şi în dependenţă de cum se descurcă acesta.

Plasa păianjenului Această metoda presupune sporire încrederii în colegii de grup şi în oamenii din jur.

Ședința nr.1

Exercițiul 1 : Jocul numelor Obiectiv: O activitate simplă de spargere a gheţii utilă pentru a prezenta diferite persoane şi a reţine numele lor. Acest joc este folositor mai ales când sunt persoane noi de faţă. Nr. de participanți: 10 Timp: 10 min. Desfășurare: Cum se joacă? Jocul numelor (cunoscut şi sub denumirea de jocul adjectivelor): un participant alege un cuvînt care îl descrie ca persoană. Acest cuvînt trebuie să aibă aceeaşi iniţială ca cea a prenumelui. De exemplu, cliatul îmi spune Doamna Cristina. Mă voi prezenta în felul următor:

Bună ziua! Numele meu este Ţăruş Cristina‖ Cel care urmează trebuie să rostească adjectivul şi numele meu înainte de a se prezenta. Vor proceda aşa: „Bună ziua Cristina, numele meu este Corbu Arina. A treia persoană, va relua numele celor dinaintea sa şi se va prezenta la rîndul său:

Buna ziua Cristina,Arina , numele meu este Andrei. Toţi participanţii se vor prezenta, iar ultimul participant va trebui sa spună numele tuturor, lucru ce va fi amuzant pentru toţi participanţii. Exercițiul 2 Lămaie-lămăiță Obiectiv : de a însuși numele participanților și de a dezvolta ritmul energiei Nr . de participanți : 10 Timp: 15 min Materiale: scaune, cu unul mai puțin decît numărul total al participanților Toți participanții se așează, formînd un cerc. Coordonatorul (fără scaun) începe jocul, apropiîndu-se foarte repede de fiecare și spunînd:

— „lămaiță – lămaiță‖ și persoana spune numele vecinului din dreapta. — „cireasă – ciresică‖ și persoana spune numele vecinului din stînga. Există posibilitatea de a spune ―cos cu fructe‖, cînd toți trebuie să se schimbe cu locurile, iar persoana din centru, să ocupe unul dintre locurile temporar libere. După ce toți s-au așezat, trebuie ca fiecare să spună numele vecinilor săi.

Exercițiul

3: Exerciţiul de încredere şi relaxare

Obiectiv : Relaxarea întregului corp

Nr de particianți Timp: 15-20 min;

Materiale : Cîteva scaune aranjate în cerc.

Clienţii se număra de la unu la doi, nr. 1 se aşează pe scaune, iar nr. 2 vine în spatele acestora. Între timp se audiaza o melodie relaxantă. Clienţii cu nr. 2 vor urmări activitatea psihologului, care va realiza unele miscari relexante începînd de la cap pînă la umeri şi mîni. Dupa realizarea exerciţiilor mesatoare, participanţii se schimba cu locurile. şi continuă să

realizeze acelaşi lucru. Acesta este un exerciţiu care relaxează clientul, şi îi permite să conţientizeze ce a facut în timpul zilei, în ce momente s- simţit bine şi în care s-a simţit mai puţin bine.

Ședința nr. 2

Scop: stimularea încrederii de sine şi în cei din jur;

Participanţi: 10 de tineri;

Vîrsta: 16-20 ani;

Timp:7-15 minute;

Descrierea Acţiunii: Clienţii sunt rugaţi să de deplaseze prin spaţiu asa cum doresc ei. La semnalul Psihologului aceştia se opresc şi închid ochii relaxîndu-se şi ascultînd voce psihologului şi muzica care cîntă. În continuare acesta sugerează tinerilor să facă un pas la dreapta fără a deschide ohii, apoi înainte 2 paşi, un pas la stînga, se rotesc de două ori în jurul

lor

Psihologul complică mişcările pîna în momentul cînd le propune ca în paţi lenţi de dans să

... relizeze aceleşi mişcări emise de el. (Subiecţii sunt rugaţi la început să întindă mîinile înainte si prin îndoire de la cot sa le plaseze una peste alta în faţa peptului, aceasta este necesae pentru ca clienţii să nu se lovească în timpul mişcărilor efectuate.)

Art terapie

În cadrul acestei ședințe vom apela la terapia prin desen .

Scopul: eliberarea de tensiunea interioară și aplicarea emoțiilor, ideilor pe hîrtie, redarea situaţiilor în care clientul a avut încredere în sine;

Materiale: casetofon, coli de hîrtie, acuarele, goaș, pensule, creioane, radieră, ș.a.

Timp: 30-40 min.

Desfășurare: Clienți sunt așezați sub forma de cerc la o masă rotundă, sunt ruga-ți să închidă ochii și pe fundalul unei melodii aceștia ascultă povestirea ‖Grădina fermecată‖ (anexă), aceasta avînd scopul de a relaxa și de a identifica momentele unde clientul s-a simţit bine (7-10 min.). După ce deschid ochii ,clienţii trebuie să redea pe hîrtie tot ce au simțit și și-au imaginat pe parcursul poveştirii (10-15 min.). Îmbinarea muzicii și desenului reprezintă o modalitate cu forță dublă de stimulare şi reamintire a situaţiilor din trecut unde clientul fiind pus în situaţie de a lua decizii și de a realiza unele sarcini mai complicate la care a făcut faţă.

După finisarea desenelor, clienți realizează din ele o galerie, apoi fiecare din ei are rolul de ghid care prezintă unui grup de turiști lucrarea sa într-un mod cît mai ingenios. ( pentru pregătire se oferă 3-5 min. , pentru prezentare 3 min. fiecare)

La finele activității cleinţii formează un cerc și încearcă să redea printr-un semn modul în care s- au simțit pe parcursul ședinței.

‖ Grădina ta de succes ‖

Acum, cînd ai închis ochii, corpul tău devine foarte liber, ușor ,gata să pornească într-o călătorie de vis. Pornești acum pe o potecă, ea este lungă, lată, îngustă, sau poate șerpuită. Mergi pe ea, în cale întîlnești niște pietre, crengi – înlătură aceste obstacole, mergi în crezut mai departe, privește în jur, ce vezi?, poți să te oprești pentru o clipă și admiră poiana din calea ta, ce culorite-au fermecat?,…acum urmează calea , mergi mai departe pe poteca ta, vreau să revii în acele momente de glorie din viaţa ta , le vezi daca da fa un semn cu capul. Concentrezăte la ceea ce faciai atunci, cum te simţi? faci fţă lucrurilor?, vrau să te concentrzi la modul cum ai rezolvat unele obstacole, încearcă să simţi acele clipe de glorie. Pastreazăle pentru ceva timp, vizualizeazăle. …foarte încet te întorci pe potecă și revii aici alături de noi, acum deschide încet ochii.

Şedinţa nr.3

Exercițiul 1 Plimbarea pe Lună Obiective: A întări încrederea între membrii grupului. A favoriza contactul corporal. Nr de participanți 10 Timp: 20 minute Materiale: nimic Desfășurarea Intreg grupul se împarte în echipe de 3 jucători. Una dintre persoane stă între celelalte două și își ține mîinile pe curea sau la talie. Celelalte două îi apucă, dintr-o parte și alta, mîinile și îl susțin pentru ca acesta atunci cînd sare, să parcurgă o distanță t mai mare posibilă. Trebuie să se mențină o distanță suficientă între celelalte grupuri, pentru a evita coliziunile; după o perioadă se schimbă rolurile, pentru a da fiecăruia posibilitatea să "meargă pe Lună". Evaluarea la final Cum vă simțeați? Cum a decurs colaborarea? Note:Persoana care "sare" poate închide ochii. Exercițiul 2 Mă cunosc bine? Scopul : A ajuta clienți să fie siguri în propriile forțe. A-i ajuta să fie constienți de propriile avantajuri și neajunsuri. Nr de participanți : 10-20 Timp: 30 minute Маteriale: hîrtie flip-chart, carioca Desfășurarea : Clienții sunt rugați să se deseneze în centrul unei foi de hîrtie. În partea de sus a foii, în colțul stîng ei trebuie să scrie cuvintele: „Ca persoană‖. În colțul drept trebuie să scrie: „Ca lucrător‖. Sub fiecare titlu clienții trebuie să scrie cîte 5 cuvinte care îi determină cel mai bine ca persoane sau ca lucrători. Sub desen ei trebuie să scrie lista lucrurilor care le plac și pe care le pot face bine. Desenul poate fi numit „Cele mai bune calități ale mele‖. Desenele se expun pe perete sau pe tablă. Clienții trebuie să ia cunostință cu desenele afișate fără a discuta . Exercițiul este discutat de tot grupul. Se vor crea 3 categorii, în dependență de următoarele calități: personale, profesionale și de comunicare. Se vor analiza ideile de conștiință de sine, constiință de sine pozitivă, autoapreciere și autoacceptare. La final se pot discuta următoarele probleme:

- părerea despre sine este ceva neschimbător dar și ea se poate schimba. De ce? - cum influențează autoaprecierea asupra atitudinii față de propria persoană? Față de alte persoane? Față de lucru?

  • - discuții la desene

  • - v-a fost ușor să faceți exercițiile?

  • - ce noutăți ați aflat despre sine și despre alte persoane?

Exercițiul 3 Sculpturi Scopul A favoriza încrederea în înalte persoane Nr.de particpanți: 10 Timp: 20 minute Materiale: nimic Desfășurare:

Jocul decurge în liniște. Se derulează în perechi în care unul este ―lutul‖ (modelul) și celălalt e ―sculptorul‖. Modelul lasă sculptorul să-i miste mîinile, picioarele, corpul, pentru a construi sculptura. Comunicarea este nonverbală. Se realizează "expoziția", după care rolurile se schimbă. La final se evaluează Mai întîi în perechi, de exemplu fiecare spune ce a simțit în ambele faze, ce a vrut să construiască, cum a decurs comunicarea etc. Apoi se va discuta cu întreg grupul.

Ședința 4

Exercițiul 1 Corul serii Scopul: A favoriza și încuraja respectul de sine, unitatea echipei. A învăța a gîndi pozitiv. Nr de participanți:10 15 Timp: 25 minute Materiale: nimic Desfășurarea Grupul se așează, formînd un cerc. Psihologul explică ceea ce fiecare persoană trebuie să spună. Exemplu:

  • - numește, floarea, animalul sau copacul de care iți amintește persoana de alături

  • - numește o calitate a persoanei și oferă-i una dinte calitățile tale pozitive

  • - numește un cuvînt, sau mai multe ce exprimă sentimentele tale de mulțumire și

satisfacție referitor la aflarea ta în grup. Evaluarea finală Ți-a fost ușor să găsești calitățile pozitive ? Dar cum te-ai simțit cînd ai auzit asemenea lucruri pozitive despre tine?

Exercițiul 2 Copăcelul meu

Scopul: A favoriza cunoasterea reciprocă și a propriei persoane. A stimula încrederea și comunicarea în interiorul grupului. Nr de participanți : 10 Timp: 20 minute Materiale: nimic

Desfășurarea Fiecare client desenează un copac, cel care îi place cel mai mult (ca specie), cu rădăcini, trunchi, crengi, frunze și fructe. La rădăcini va scrie calitățile și capacitățile ce le are. În crengi, trunchi calitățile pozitive, lucrurile frumoase ce le face. Frunzele și fructele vor reprezenta succesele și triumfurile. La sfîrșit se face ―expoziția‖, pe parcursul căreia fiecare va mai adăuga elemente ce sunt indicate de grup.

Evaluarea finală Te apreciezi suficient? Ceilalți au descoperit multe calități pe care tu nu le-ai inclus? Cum te simți?

Exercițiul 3 : Mersul încrederii

Obiectivul Întărirea încrederii de sine

Participanți: 10 tineri

Timp: 30 minute

Materiale: casetofon, muzică relaxantă, scaun

Desfăşurarea: Unul din clienţi este rugat să închidă ochii şi să întindă mîna dreaptă înainte. Colega din faţa ei va întinde mîna stîngă cu plama în sus care se va atinge de palma celuilalt client. Aceasta va fi numită conducător, care este rugată să realizeze o serie de mişcări cu colega el. " Cu paşi mici încearca să o conduci pe Ana prin spaţiu, ţinînd contactul cu mîna cesteia. diversifică mişcările. poţi să faci nici paşi de dans. O sa va rog ca în continuare să desprindeţi mîînile şi să încerci să-ţi conduci colega punînd mîna pe umărul ei . Conduo din spate. (se pot face diferite miscări). Acum te-aş ruga să o conduci cu ajutorul batăiii din palme deplasîndute şi departindute încetul cu încetul. Încearcă să-i strigi numele suficient de tare ca colega ta cu ochii închişi să înţeleagă locul de destinaţi. " Exerciţiul se poate comlica daca este nevoie. Apoi

Clienţii se schimba cu rolurile. În final acestea îşi pot exprima experienţa trăită în timpul exerciţiuli.

Ședința nr .5

Exercițiul 1 Colecția Obiectiv A întări încrederea și orientarea în spațiu. Nr. de participanți :10 15 Timp: 20 minute Materiale: diferite obiecte, cel puțin cîte unul pentru fiecare persoană Desfășurarea Grupul e divizat în subgrupele A si B. Toți jucătorii din "A" închid ochii, iar cei din "B" - strîng diferite obiecte (creioane, foarfece, foie etc. ). Cei din "A" trebuie să ia un număr cît mai mare de obiecte, urmînd indicațiile celor din "B". Apoi, "A" si "B" se schimbă cu rolurile. Evaluarea finală Cum ați perceput spațiul? Ați întîlnit vreo dificultate? Cum vi s-a părut comunicarea cu colegul? Note:Se poate pune condiția să se numească obiectul, înainte ca să se caute altul.

Exercițiul 2 Mă cunosc bine? Scopul : A ajuta clienți să fie siguri în propriile forțe. A-i ajuta să fie constienți de propriile avantajuri și neajunsuri. Nr de participanți : 10-20 Timp: 30 minute Маteriale: hîrtie flip-chart, carioca Desfășurarea : Clienții sunt rugați să se deseneze în centrul unei foi de hîrtie. În partea de sus a foii, în colțul stîng ei trebuie să scrie cuvintele: „Ca persoană‖. În colțul drept trebuie să scrie: „Ca lucrător‖. Sub fiecare titlu clienții trebuie să scrie cîte 5 cuvinte care îi determină cel mai bine ca persoane sau ca lucrători. Sub desen ei trebuie să scrie lista lucrurilor care le plac și pe care le pot face bine. Desenul poate fi numit „Cele mai bune calități ale mele‖. Desenele se expun pe perete sau pe tablă. Clienții trebuie să ia cunostință cu desenele afișate fără a discuta . Exercițiul este discutat de tot grupul. Se vor crea 3 categorii, în dependență de următoarele calități: personale, profesionale și de comunicare. Se vor analiza ideile de conștiință de sine, constiință de sine pozitivă, autoapreciere și autoacceptare. La final se pot discuta următoarele probleme:

  • - părerea despre sine este ceva neschimbător dar și ea se poate schimba. De ce?

  • - cum influențează autoaprecierea asupra atitudinii față de propria persoană? Față de alte persoane? Față de lucru?

  • - discuții la desene

  • - v-a fost ușor să faceți exercițiile?

  • - ce noutăți ați aflat despre sine și despre alte persoane?

Exercițiul 3 Da si nu Obiectivul : A favoriza capacitatea de afirmare în cazul unei situații ostile. Nr de participanți: 10 -15 Timp: 20 minute Materiale: nimic Desfășurarea Fiecare trebuie să se limiteze la a spune DA sau NU, fără nici o altă expresie verbală. Gesturile sunt libere. Participanții se divizează în două grupuri dintr-un număr egal de jucători, creînd perechi. Cei dintr-un șir spun mereu DA, iar ceilalți NU. În timp ce confruntarea avansează, se va schimba tonul vocii (calm) pînă se va ajunge la strigăt, apoi, revenindu-se din nou la intensitatea inițială. Evaluarea finală Fiecare își va exprima emoțiile și elementele ce l-au ajutat să se manifeste, să se afirme.