Sunteți pe pagina 1din 115

PROPUNERI DE SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST


ANUL SCOLAR 2012 - 2013





































Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul - CORECTAT

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:

1.
Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie.
Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular.
Polipneea este cauzata de reducerea suprafetei respiratorii.
Tahipneea apare in majoritatea bolilor pleuropulmonare.
Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica.
Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica.
Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca.
Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare.
Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic.
Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac.

2.
Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara.
Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere.
Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar.
Anorexia este o cauza a deficitului alimentar.
Lipsa de educatie si cunostinte poate determina o alimentatie inadecvata.
Insomnia este nevoia brusca de somn.
Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire.
Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul.
Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul.
Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie.

3.
1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei.
2. Hipertemia poate fi cauzata de tulburari metabolice.
3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare.
4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura.
5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.
6.Bradipneea este dispneea cu frecventa respiratorie peste 18 respiratii/min la
adult.
7.Disuria consta in durere sau dificultate la mictiune.
8. Hematemeza este varsatura alimentara.
9. Melena este prezenta in hemoragiile digestive superioare.
10.Enurezisul este emisia involuntara de urina in timpul zilei, manifestata dupa
varsta de 3-6 ani.
11.Hiperestezia reprezinta accentuarea anormala a sensibilitatii.
12.Hemiplegia se defineste ca paralizia partii inferioare a corpului.
13.Pronatia este miscarea de rotatie a mainii prin care palma este indreptata in jos.
14.Pozitia Fowler este pozitia de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua
extremitati ale patului de 10-15 cm, realizata prin ridicarea extremitatii distale a
patului.
15. Termoreglarea permite mentinerea echilibrului dintre termogeneza si termoliza
prin centrii termoreglatori dirijati de sistemul endocrin.
16.Convectia reprezinta pierderea de caldura prin contact direct.
17.Graficul pulsului este notat cu culoare rosie.
18. Etapa sanguina a respiratiei asigura transportul oxigenului intre plamani si
tesuturi si a dioxidului de carbon de la tesuturi la alveolele pulmonare
19.Alimentarea prin fistula este indicata in stricturi esofagiene.
20.Poliuria reprezinta tulburarea volumului urinar.




Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

1.

A B
1 Tahipnee a. Ritm respirator rar
2 Bradipnee b. Cicluri respiratorii inversate
3 Dispnee paroxistica c. Respiratie agonica
4 Dispnee Bauchut d. Accese respiratorii repetate ziua/noaptea
5 Dispnee Biot e . Cresterea frecventei respiratorii
f.Respiratie caracterizata prin alternanta
dintre polipnee si apnee



2.
1. Anorexie a. Foame exagerata, fara control
2. Bulimie b. Starea de nutritie nesatisfacatoare
3. Polifagie c. Nevoia excesiva de a manca cu absenta
senzatiei de satietate
4. Malnutritie d. Slabire extrema in faza terminala
5. Casexie e. Diminuarea sau absenta poftei de
mancare
f.Dificultatea de a inghiti.


3.
A B
1 Insomnie cronica a. Cauzata de probleme afective
2 Insomnie la adormire b. Persista mai mult de 3 luni
3 Insomnie reactionala c. Cauzata de administrarea unor
tranchilizante
4 Insomnie
medicamentoasa
d. Treziri multiple in partea a doua a noptii
5 Insomnia trezirii precoce e . Trec mai mult de 30 pana la adormire
f.Nevoia de somn neobisnuit de lunga.

4.

A B
1 Hiperpirexie a. 36 - 37C
2 Temperatura normala b. 38 - 39C
3 Febra moderata c . 39 - 41C
4 Subfebrilitate d. 37 - 38C
5 Febra ridicata e. 41 - 42C
f. sub 36 C


5.

A B
1. Disfagie a. accentuarea anormala a sensibilitatii
2. Hiperestezie b. dificultate in articularea cuvintelor
3. Disartrie c.dificultate la inghitire
4. Hematurie d. incapacitate de a intelege cuvinte scrise
5. Alexie e. prezenta sangelui in urina
f.suprimarea secretiei urinare



Marcati cu x raspunsul corect :

Temperatura corpului cea mai scazuta se inregistreaza:
dimineata intre orele 3 5
la pranz intre orele 12 14
seara intre orele 20 23
seara in timpul somnului

Disfagia reprezinta:
dificultate la inghitire
dificultate in digestie
lipsa poftei de mancare
lipsa senzatiei de satietate

Dispneea Kussmaul se manifesta prin:
bradipnee
respiratie in 4 timpi: inspiratie pauza - expiratie pauza
respiratie deficitara permanenta
repiratie suieratoare

Eupneea reprezinta:
respiratie deficitara
respiratie normala
cicluri de respiratie inversata
respiratie in patru timpi




Anuria reprezinta:
cresterea numarului de mictiuni
suprimarea secretiei urinare
scaderea cantitatii de urina sub 500 ml/24 ore
cresterea cantitatii de urina peste 500ml/24 ore

Incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul se defineste ca fiind:
retentie de urina
oligurie
insuficienta renala cronica
anurie

Tulburare de emisie urinara este:
polakiuria
poliuria
hematuria
oligurie

Nicturia este:
inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina
emisa in timpul zilei si cea emisa in cursul noptii
senzatia de mictiune
lipsa urinei in vezica urinara
prezenta sangelui in urina

Incontinenta urinara reprezinta:
incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul
eliminarea involuntara a urinei
mictiuni involuntare nocturne
suprimarea secretiei urinare

Polakiuria este definita ca:
mictiuni frecvente in cantitati mici
cresterea diurezei peste 3000 ml
imposibilitatea de a urina
mictiuni involuntare nocturne

Poliuria reprezinta:
cresterea concentratiei acidului uric in sange
tulburare de emisie urinara
tulburare a diurezei
cresterea diurezei peste 300 ml

Tulburarile de emisie urinara sunt:
disuria, nicturia, polakiuria
poliuria, anuria, hematuria
polakiuria, izostenuria, glicozuria
polakiurie, anurie, glicozurie

Reducerea diurezei sub 500 ml ml in 24 ore se numeste:
poliurie
anurie
oligurie
polakiurie

Mictiunea dureroasa se numeste:
poliurie
oligurie
anurie
disurie

Prezenta sangelui in urina reprezinta :
hematemeza
hematemeza
hemoptizie
hematurie

16. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte:
sete de aer
sete de apa
ambele
limba umeda

17. Tahipneea este cauzata de:
suprafata respiratorie marita
suprafata respiratorie redusa
efort intelectual
administrarea unui regim bogat in proteine

18. Frecventa respiratorie in bradipnee este de:
16 18 resp./min.
12 16 resp./min.
8 12 resp./min
20-25 resp/min

19. Dispneea in patru timpi se numeste:
Bauchut
Cheynes-Stokes
Biot
Kussmaul

20. Dispneea matinala este cauzata de:
insuficienta ventriculului stang
contractia spastica a bronhiolelor in expir
adoptarea unei pozitii neadecvate
schimbarea brusca de pozitie


21.Consumul alimentar excesiv, de lunga durata, duce la :
malnutritie
obezitate
casexie
anorexie

22. Dificultatea la inghitire se numeste:
a. disfagie
b. polifagie
c. anorexie
d.bulimie

23. Senzatia de foame exagerata reprezinta:
a. anorexie
b. polifagie
c. bulimie
d.casexie

24. Hipoxia reprezinta:
a. scaderea CO2 in sangele circulant
b. cresterea O2 in sangele circulant
c. scaderea O2 in sangele circulant
d.senzatia de sufocare in timpul somnului

25. Cauze de ordin psihologic, prezente la un pacient cu problema alimentatie
deficitara sunt:
a. anorexie, dementa
b. traditiile, religia
c. durerea, imobilitatea
d.senzatia de foame excesiva

26. Insomnia se manifesta prin:
agitatie in timpul somnului
desfasurarea activitatilor de rutina
cresterea starii de confort
senzatie neobisnuita de somn

27. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin:
acuze verbale din partea familiei
inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi
actiunea unor excitanti termici si durerosi
administrarea unor excitanti inainte de culcare

28. Alexia reprezinta:
a. incapacitatea de a articula cuvinte
b. incapacitatea de a scrie selectiv
c. incapacitatea de a intelege cuvinte scrise
d.incapacitatea de a memora


29. Combaterea insomniei se poate face prin:
ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare
aplicarea unei buiote cu apa rece seara la culcare
administrarea unui ceai diuretic seara la culcare
aplicarea unor comprese reci pe frunte

30.Hipertermia reprezinta:
scaderea temperaturii corpului sub limita normala
cresterea temperaturii corpului peste limita normala
ambele
cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale

31. Temperatura corpului la un pacient cu pneumonie, atinge valoarea de:
40 C
38 C
39 C
37,5 C

32. Hipertermia poate fi insotita de:
limba umeda
frison sau senzatie de frig
stare generala buna
starea de malnutritie

33. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este:
inima
rinichiul
ficatul
plamanul

34. Pentru a reduce febra asistenta medicala poate sa:
aplice comprese reci la extremitati
administreze un regim alimentar bogat in proteine
administreze un regim alimentar bogat in lipide
administrarea unor lichide fierbinti

35. Diareea se manifesta prin:
scaderea secretiei intestinale
scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide
oprirea tranzitului intestinal
accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi

36. Diareea poate fi determinata de administrarea de:
antibiotice
mucilagiu de orez
zeama de morcovi
antidiareice

37. In timpul diareei:
creste reabsorbtia intestinala
scade secretia intestinala
creste peristaltismul intestinal
se opreste tranzitul intestinal

38. Numarul scaunelor in holera este de:
10 20/zi
80 100/zi
25 35/zi
100 120/zi

39. Dizenteria se caracterizeaza prin scaune frecvente, in numar de :
20 30/zi
25 35/zi
30 40/zi
6-8 scaune /zi

40. Enterocolita se manifesta printr-un numar de scaune diareice de:
40 50/zi
25 35/zi
3 6/zi
20 30/zi

41. Pacientul cu constipatie are scaun :
zilnic
la 2 zile
la 3 4 zile
la 7 zile

42. Pacientul poate prezenta in constipatie:
cefalee si astenie
apetit crescut
ambele
stare generala buna
43. Constipatia poate fi cauzata de, cu exceptia:
cresterea peristaltismului intestinal
consumul crescut de laxative
carenta de lichide
consumul crescut de lichide

44. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la:
constipatie
disurie
ileus
apetit crescut

45. Constipatia spastica este determinata de:
hiposensibilitatii nervului vag
hipersensibilitatea nervilor intestinali
hiposensibilitatea nervilor intestinali
toate cele trei variante

46. Comunicarea deficitara la nivel senzorial este determinata de:
a. cresterea functiei vizuale
b. accelerarea anormala a sensibilitatii
c. cresterea functiei tactile
d. deficitul functiei auditive

47. Hiperestezia reprezinta:
a. diminuarea sensibilitatii
b. pierderea sensibilitatii
c. accentuarea anormala a sensibilitatii
d.diminuarea functiei vizuale

48. Paralizia unei jumatati de corp se numeste:
a. hemiplegie
b. paraplegie
c. monoplegie
d.tetraplegie

Paralizia celor patru membre se numeste:
pareza
tetraplegie
parapareza spastica
hemiplegie

50.Comunicarea deficitara, poate fi produsa de una dintre sursele de dificultate
de ordin psihic enuntate :
a.afectarea aparatului locomotor
b.autoizolarea
c.neglijarea propriei persoane
d.afazie

51.Sursa de dificultate de ordin fizic care duce la o comunicare deficitara este:
a.intoxicatia medicamentoasa
b.dezorientarea
c.poluarea
d.neglijarea propriei persoane

52.Sursa de dificultate de ordin sociologic care duce la o comunicare
deficitara este:
lipsa dintilor
conditii de viata si munca nefavorabile
stresul
intoxicatia medicamentoasa
53.Paloarea pielii este cauzata de:
afectarea aparatului locomotor
transpiratii excesive
eruptii cutanate
anemii
54.Cianoza reprezinta coloratia :
galbena a tegumentelor si sclerelor
albastruie a tegumentelor si mucoaselor
maronie a tegumentelor si mucoaselor
rosie a tegumentelor
55.Micsorarea suprafetei respiratorii determina:
roseata pielii
paloarea pielii
cianoza pielii
eruptii cutanate
56.Aspectul rosu congestionat, in pneumonie, este caracteristic pentru:
jumatatea fetei de partea plamanului afectat
toata fata
pielea toracelui
jumatatea fetei de partea plamanului sanatos

57.Coloratia icterica a pielii si mucoaselor poate indica o boala:
respiratorie
infectioasa
locomotorie
cardiaca

58.Anasarca este:
edemul fetei
edemul localizat
edemul generalizat
edemul membrelor inferioare

59.Descuamatia reprezinta indepartarea celulelor cornoase din :
derm, hipoderm
derm
hipoderm
epiderm

60.Excoriatia este o leziune a:
corneei
pielii
unghiei
hipodermului

61.Eruptia cutanata este prezenta in bolile:
respiratorii
sangelui
infectioase acute
cardiace

62.Vezicula este o leziune cutanata cu un lichid:
clar/ galbui
rosiatic
violaceu
purulent

63.Pustula este o leziune cutanata cu continut:
plasmatic
purulent
sangvinolent
clar/galbui

64.Acneea juvenila survine in perioada:
prescolara
adulta
pubertara
copilariei

65.Hemoragia cutanata poate fi cauzata de:
tulburari de coagulare a sangelui
deficit de igiena tegumentara
hemoragiile oculte
edemul generalizat

66.Epistaxisul este o hemoragie:
bucala
nazala
anala
vaginala

67.Hematemeza este o eliminare de sange:
pe nas
prin urina
prin varsatura
prin fecale

68.Hemoptizia este o eliminare de sange din:
plamani
stomac
rect
ovare


69.Furunculoza este produsa de:
streptococ hemolitic
stafilococ auriu
gonococ
streptococ si stafilococ

70.Intertrigo este localizat la:
fata
palme
interdigital
gat

71.Varicele reprezinta o dilatare:
venoasa patologica la nivelul membrelor inferioare
venoasa fiziologica la nivelul membrelor inferioare
arteriala
venoasa patologica la nivelul membrelor superioare

72.Ulcerul varicos este localizat la nivelul:
mucoasei stomacului
mucoasei duodenului
tegumentelor membrelor inferioare
tegumentele membrelor superioare

73.Escara apare in urma deficitului :
alimentar
alimentar si hidric
hidric
de nutritie locala

74. Anartria reprezinta :
incapacitatea de a scrie selectiv
dificultatea in articularea cuvintelor
incapacitatea de a articula cuvintele
incapacitatea de a scrie cuvinte

75.Monoplegia reprezinta:
a. absenta fortei musculare
b. diminuarea fortei musculare
c. paralizia unui singur membru
d.paralizia membrelor superioare

76. Miscarea de abductie se defineste ca :
a. miscare de apropiere fata de axul median al corpului
b. miscare de indepartare fata de axul median al corpului
c. miscare de rotatie a mainii
d.miscarea de apropiere si indepartare fata de axul median al corpului

77. Pozitia Trendelenburg reprezinta :
a. pozitie de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale patului
realizata prin ridicarea extremitatii distale a patului
b. pozitie culcat pe spate cu genunchii indoiti
c. pozitia culcat pe spate cu fata in sus
d.culcat pe burta cu picioarele sprijinite

78. Producerea de caldura se numeste :
a. termoreglarea
b. termoliza
c. hipertermie
d. termogeneza

79. In febra moderata se ating urmatoarele intervale de valori:
a. 38-39 C
b. 37-38 C
c. 39-41 C
d.36-37 C
80. Hipotermia se defineste ca :
a. cresterea temperaturii corporale peste limita normala
b. temperatura ce variaza intre 36-37 C
c. scaderea temperaturii corporale sub 36 C
d.cresterea temperaturii peste 38C

81. Pulsul se defineste ca :
a. unda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafete
rezistente
b. presiunea exercitata de masa sanguina asupra peretilor arteriali
c. un sindrom clinic
d.un act reflex

82. Ritmicitatea cardiaca reprezinta:
a. rapiditatea pulsatiilor
b. numarul pulsatiilor pe minut
c. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile
d. regularitatea si cursivitatea pulsatiilor


83. Celeritatea pulsului este :
a. numarul pulsatiilor pe minut
b. cursivitatea, regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre ele
c. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si disparitie
d.regularitatea pulsatiilor

84. Valorile frecventei pulsului la sugar variaza intre :
a. 80-100 b/min
b. 100-140 b/min
c. 60- 85 b/min
d.50 70 b/min

85. Hipertensiunea arteriala (HTA) apare la :
a. cresterea valorilor tensionale peste 120/80 mmHg
b. scaderea valorilor tensionale sub 120/70 mmHg
c. cresterea valorilor tensionale peste 110/90 mmHg
d. cresterea valorilor tensionale peste 140/90 mmHg

86. Hipertensiunea arteriala reprezinta un important semn in urmatoarele afectiuni,
cu exceptia :
a. dezechilibul hidroelectrolitic
b. afectiuni cerebro-vasculare
c. afectiuni renale
d.afectiuni cardiace

87. Frecventa respiratiilor pe minut la nou-nascut este :
a. 25-35 resp/min
b. 40-50 resp/min
c. 15-25 resp/min
d.15 18 resp/min

88. Frecventa respiratiilor la adult in repaus :
a. 10-15 resp/min
b. 30-40 resp/min
c. 16 18 resp/min
d. 16-20 resp/min

89. Bradipneea este respiratie :
a. cu frecventa sub 8-12 resp/min
b. caracterizata prin alternanta intre polipnee si apnee
c. diafragmatica
d.in patru timpi

90. La femei valorile frecventei respiratorii variaza intre :
a. 16-18 resp/min
b. 18-20 resp/min
c. 21-25 resp/min
d.10 15 resp/min


91. Expectoratia constituie :
a. tuse cu expulzarea violenta a aerului
b. tuse zgomotoasa urmata de varsaturi alimentare
c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor si sputei formate in caile
respiratorii
d.tuse urmata de respiratie suieratoare

92. Hemoptizia reprezinta :
a. tuse pe mai multe tonuri
b. eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene
inferioare
c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor din caile respiratorii
d.eliminarea pe gura de masa sanguina provenita de la nivelul stomacului

93. Alimentarea artificiala se realizeaza prin urmatoarele cai cu exceptia :
a. sonda Faucher
b. sonda Folley
c. gastrostoma
d.seringa Gouyon

94. Descuamatia reprezinta :
a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm
b. decolorarea pielii
c. leziune superficiala a pielii cu pierdere de substanta
d. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm

95. Petesiile sunt :
a. hemoragii gingivale
b. pete hemoragice produse prin extravazarea sangelui si infiltrare difuza
in tesutul subcutanat
c. hemoragii mici punctiforme, ovalare sau rotunde
d.hemoragii oculare

96. Tulburarile diurezei sunt :
a. poliuria, oliguria, anuria
b. hematuria, hematemeza, ischiuria
c. piuria, polakiuria, disuria
d.hematuria, disuria, nicturia

97. Ischiuria consta in :
a. durere sau dificultate la mictiune
b. emisie involuntara de urina
c. incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul
d.pirderi mari de lichide

98. Hemoragiile mucoaselor sunt :
a. edemul, escoriatia
b. epistaxis, hemoragii gingivale
c. petesii, echimoze
d.echimoze , escare

99. Narcolepsia reprezinta :
a. dificultatea de a dormi si se odihni
b. tulburari de vigilenta
c. nevoia brusca de somn independent de vointa individului
d.intoxicatii medicamentoase

100. Cifoza consta in :
a. curbura lombara a coloanei vertebrale
b. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
c. deviatia laterala a coloanei vertebrale
d.curbura lombara


101. Scolioza reprezinta :
a. curbura lombara
b. deviatia laterala a coloanei vertebrale
c. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
d.deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate anterioara







BAREM DE CORECTARE
Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:

1.
1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 110
2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119
8. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119
9. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119
10.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119

2.
1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 146
2. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
5. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
8. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
9. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
10.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231

3.
1. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
6. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
7. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
8. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 192
9. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 188
10. F Pediatrie - Mracean C , Mihailescu V - pag. 312
11. A Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
12 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
13 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 55
14 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 58
15 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 82
16 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 83
17 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 101
18 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 108
19 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 160
20 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 181

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

1.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
3-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119

2.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

3.
1-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
2-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
3-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
4-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232

4.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
3-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
4-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89

5.
1 - c Chiru,F. si colab. IOBS pag 147
2 - a Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
3 - b Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
4 e Chiru,F. si colab. IOBS pag 182
5 d Chiru,F. si colab. IOBS pag 29

Marcati cu x raspunsul corect :
1.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 87
2.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
4.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 115
5.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182
6.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
7.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
8.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
9.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
10.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
11.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181
12.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
13.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
14.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
15.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182
16.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
17.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
18.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
19.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
20.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
21.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
22.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
23.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
24.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 136
25.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
26.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
27.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
28.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
29.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 233
30.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89

31.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
32.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
33.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 90
34.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 94
35.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 185
36.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 185
37.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
38.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
39.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
40.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
41.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
42.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
43.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
44.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
45.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
46.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 28
47.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
48.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
49.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
50.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30
51.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30
52.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 30
53.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201
54.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201
55.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201
56.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 201
57.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
58.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
59.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
60.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
61.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
62.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
63.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
64.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
65.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
66.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
67.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
68.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
69.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
70.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
71.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
72.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
73.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 204
74. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
75. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 29
76 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 55
77 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 57
78 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.82
79 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
80 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 94
81 a Chiru,F. si colab. IOBS pag.98
82 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.99
83 c Chiru,F. si colab. IOBS pag.100
84 b Chiru,F. si colab. IOBS pag.98
85d Chiru,F. si colab. IOBS pag.103
86 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 104
87 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 113
88 d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 113
89 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
90 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 114
91 c Chiru,F. si colab. IOBS pag.122
92 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 123
93 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 158
94 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 202
95 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
96 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181
97 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
98 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 203
99 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
100 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 68
101 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 68







































Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing- CORECTAT


I. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false:

1. Masurarea temperaturii corpului in mod obisnuit se efectueaza dimineata si seara.
2. Dupa utilizare, termometrul va fi spalat si introdus intr-un recipient cu solutie de
cloramina 0,5%.
3.Pulsul se masoara cel mai frecvent la artera ulnara.
4.Tensiunea arteriala sistolica reprezinta valoare tensiunii arteriale maxime.
5. Supravegherea greutatii corporale se face prin cantarirea persoanei dimineata,
inainte de a manca, dupa ce a avut scaun si a urinat.
6. Masurarea respiratiei pacientului se face prin numararea miscarilor respiratorii ale
cutiei toracice dupa ce am anuntat pacientul ce dorim sa facem.
7. Frecventa respiratorie la nou-nascut este de 15-25 resp/min.
8. Obstructia cailor aeriene superioare poate fi cauzata de aspirarea mucozitatilor si
secretiilor.
9. Oxigenul se administreaza pe cale inhalatorie.
10. Alimentarea pasiva se face la pacientii cu usoare tulburari de deglutitie.
11. Sondajul a-demeure poate provoca staza si hipercalciuria de imobilizare..
12. Voma este un act reflex reprezentand o reactie naturala a organismului de aparare,
fata de anumite substante toxice sau greu digerabile.
13. Pentru indepartarea resturilor de sange si puroi plaga se spala cu apa oxigenata
sau clorura de sodiu 0,9%.
14. Pansamentul plagilor se schimba zilnic de 4 ori pentru a grabi vindecarea si
cicatrizarea lor.
15. O procedura importanta efectuata in scopul prevenirii escarelor consta in
schimbarea pozitiei pacientului din doua in doua ore.
16. Spalatura oculara se efectueaza prin instilarea unor solutii antiseptice izotone pe
mucoasa conjunctivala.
17. Spalatura auriculara se face in scop evacuator, explorator, si terapeutic.
18. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare la o persoana adulta, se vor folosi 2.5 l
apa incalzita la temperatura de 40-45 C.
19. Zona de electie pentru efectuarea punctiei capilare la sugari este calcaiul.
20. Punctia venoasa pentru recoltarea sangelui venos se poate efectua folosind trusa
vacutainer ori folosind un ac steril atasat la o seringa sterila.















II Asociai termenii din cele 2 coloane

a.
A B
1.Dispnee a. Scaune frecvente, semilichide, lichide
2.Incontinenta urinara b. Eiminarea continutului gastric la 2-6 ore
dupa ingestia alimentelor
3.Diaree c. Respiratie fortata cu senzatie de sufocare
4.Expectoratie d. Emisie involuntara de urina
5.Varsaturi tardive e. Eliminarea secretiilor din caile respiratorii
f. Secretie vaginala alba - laptoasa
b.

A B
1.Punctie rahidiana a.Determinarea naturii lichidului extras prin
punctionarea cavitatilor seroase
2.Reactia Rivalta b. Dozarea cantitatii de albumina din urina
3.Cistografia c. Rahianestezie, anestezie peridurala
4.Proteinurie d.Explorarea ultrasonografica a organelor
5.Ecografia e.Explorarea radiologic a vezicii urinare
f.Explorarea radiologica a colonului


c.
A B
1.Spalatura vaginala a. Indepartarea corpilor straini
2 Spalatura gastrica b. Indepartarea dopurilor de cerumen
3.Spalatura oculara c. Scop evacuator si terapeutic
4.Spalatura bucofaringiana d. Pregatirea preoperatorie in interventii pe
stomac
5.Spalatura auriculara e. Dezinfectarea cavitatii bucale si faringelui
f.Dezinfectarea urechii externe
















III.


Marcati cu x raspunsul corect :

Recoltarea urinei pentru urocultura se face:
concomitent cu administrarea antibioticelor
dupa administrarea antibioticelor
inainte de administrarea antibioticelor
in timpul administrarii perfuziilor

Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru:
evacuarea continutului gastric
golirea brusca a vezicii urinare
administrarea medicamentelor
recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator

Sonda duodenala este :
Faucher
Thiemann
Einhorn
Nelaton

Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri:
a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene
b. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie ,in interventia
chirurgicala de urgenta
c. prelevare de urina
d. evacuarea continutului vezical

Sondele de compresiune esofagiana sunt folosite pentru:
a. oprirea hemoragiei varicelor esofagiene
b. prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic
c. extragerea continutului duodenal
d. golirea brusca a veziculei biliare

Sonda de compresiune esofagiana este :
Faucher
Einhorn
Blakemore
Thiemann

7. Sonda vezicala este :
a. Nelaton
b. Blakemore
c. Einhorn
d. Thiemann



8. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt:
greata,senzatie de varsaturi,patrunderea sondei in laringe,
bronhopneumonii de aspiratie
imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi
lezarea traumatica a mucoasei uretrale.
lezarea nervului sciatic

9. Scopul explorator al sondajului duodenal este:
realizarea hemostazei in hemoragia digestiva
recoltarea continutului duodenal, bila ( A,B,C) , suc pancreatic, secretie
proprie.
evacuarea continutului stomacal toxic.
Drenarea cailor biliare

10. Scopul explorator al sondajului vezical este:
recoltarea urinei pentru examen de laborator
evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan
executarea unor procedee terapeutice prin sonda.
Evacuarea continutului stomacal toxic

11. Spalatura oculara reprezinta :
Introducerea unui curent de lichid in pavilionul urechii.
spalarea conductului auditiv extern.
introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica.
introducerea unui curent de lichid in sacul conjunctival.

12. Spalatura oculara este indicata in:
a. tratamentul otitelor cronice.
b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei , indepartarea corpilor straini.
c. pregatirea pentru cistoscopie.
d. in tratamentul rinofaringitei

13. Spalatura gastrica reprezinta:
evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si
substante straine.
introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in
vezica
introducerea unui curent de lichid in vagin.
Evacuarea continutului vezical


14. Tubul de gaze se introduce pentru :
a. administrarea de medicamente.
b. interventii chirurgicale asupra rectului.
c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal.
d. eliminarea fecalomului



15. Scopul explorator al punctiei venoase este:
a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v.
b. recoltarea sangelui pentru examene de laborator.
c. sangerare 300-500ml in hipertensiunea arteriala.
d. oprirea hemoragiei

16. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt:
regiunea superoexterna fesiera
artera femurala, jugulara, poplitee.
artera cubitala, radiala,humerala.
venele plicii cotului , antebratului , venele de pe fata dorsala a
mainii,venele jugulare si epicraniene.

17. Recoltarea VSH se efectueaza :
a. 2ml sange pe cristale de EDTA.
b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 5ml sange simplu.
d. medii de cultura

18. Hematocritul se recolteaza prin punctie venoasa astfel:
a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%.
b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 2 ml sange pe cristale de EDTA
d. 5 ml de sange simplu

19. Hemocultura reprezinta;
a. viteza de sedimentare a hematiilor .
b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen
bacteriologic.
c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului.
d. recoltarea sangelui pentru examene de laborator

20. Fibrinogenul se recolteaza:
a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange.
b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml.
c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange.
d. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de sodiu 3,8 %

21. Timpul de protrombina se preleveaza astfel:
a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K.
b. 5 ml sange simplu.
c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
d. 2 ml sange cu florura de sodiu 4 ml

22. Scopul recoltarii sputei este:
a. explorator pentru examinari macroscopice , citologice ,bacteriologice ,
parazitologice in vederea stabilirii diagnosticului
b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului
digestiv.
c. pentru examinari virusologice.
d. depistarea unor hemoragii oculte

23. Exudatul faringian reprezinta :
a. lichidul rezultat in urma unui proces inflamator faringian
b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse.
c. continut gastric eliminat spontan.
d. lichidul pleural

24. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia:
a. cancer gastric.
b. intoxicatii cu substante caustice.
c. staza gastrica.
d. hepatite cronice

25. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia :
a. lichidul pericardic
b. prezenta unor germeni
c. lichidul pleural
d. lichidul peritoneal

26. Accidentele posibile in punctia abdominala sunt:
a. paralizii prin lezarea nervului sciatic.
b. hemoragii digestive superioare
c. infectii ale mediastinului.
d. hemoragiile oculte

27. Paracenteza se efectueaza :
a. in fosa iliaca stanga , linia Monroe Richter.
b. in fosa iliaca dreapta.
c. pe linia mediana abdominala deasupra ombilicului
d. pe fata anterioara a coapsei

28. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor :
a. inconstienti , comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive.
b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare
c. astenici ,cu deficit motor la membrele superioare
d. hemiplegie

29. Pozitia clinostatism reprezinta asezarea pacientului in:
semisezut
Trendelenburg
decubit dorsal, lateral,ventral
Genupectorala

Pozitia Trendelenburg reprezinta asezarea pacientului in :
decubit dorsal oblic, cu picioarele mai sus cu 10-15 cm fata de pozitia
corpului
decubit dorsal, cu picioarele indoite din genunchi, sub genunchi
introducandu-se o perna
decubit dorsal, toracele formand cu planul patului un unghi de 30-45 grade
decubit lateral

31. Mobilizarea pasiva se aplica urmatorilor pacienti:
cu capacitate partiala de a se mobiliza
adinamici sau inconstienti
dinamici dar refuza sa se mobilizeze
cu tulburari de deglutitie

32. La copiii mici, temperatura se va masura in cavitatea :
bucala
rectala
axilara
vaginala

33. Temperatura corpului atinge valori intre 41-42 C in :
febra ridicata
febra moderata
hiperpirexie
afebrilitate

34. Hipertermia se manifesta prin :
bradicardie, scaderea tensiunii arteriale, cianoza extremitatilor
tahicardie, delir, inapetenta, sete
cianoza extremitatilor, tremuraturi, frison, abolirea reflexelor
varsaturi si cianoza

35. Caracteristicile pulsului aritmic sunt :
pulsatiile se succed la intervale de timp egale
in inspiratie pauzele dintre pulsatii sunt mai scurte
pauzele dintre pulsatii sunt inegale
pauzele dintre pulsatii sunt egale

36. Masurarea pulsului se face prin numararea pulsatiilor la nivelul:
a. venelor
b. vaselor capilare
c. nervilor
d. arterelor

37. Tensiunea arteriala diastolica reprezinta :
a. valoarea minima arteriala
b. valoarea maxima arteriala
c. valoarea diferentiala
d. pauzele dintre pulsatii

38. Cresterea valorii maxime a tensiunii arteriale peste 150 mmHg determina
aparitia urmatoarelor semne clinice:
a. scaderea presiunii arteriale, lipotimie, vasodilatatie
b. cefalee, stare confuzionala, hemoragie cerebrala
c. varsaturi, paloarea extremitatilor, puls imperceptibil
d. paloare si transpiratii reci

39. Evaluarea respiratiei pacientului se realizeaza prin observarea urmatoarelor
caracteristici :
a. frecventa, celeritate, tensiune
b. ritmicitate, tensiune, simetrie
c. frecventa, amplitudine, ritmicitate
d. ritmicitate, celeritate, tensiune

40. Tipul de respiratie, in care dupa fiecare ciclu respirator urmeaza o perioada de
10-12 sec. de apnee,se numeste :
a. respiratie Biot
b. respiratie Kussmaul
c. respiratie tahipneica
d. respiratie bradipneica

41. Recoltarea sputei, pacientului care nu expectoreaza, se va face prin :
a. spalatura bronsica
b. spalatura cavitatii bucale
c. spalatura nasofaringiana
d. spalatura oculara

42. Materiile fecale se recolteaza in urmatoarele conditii:
a. numai dupa emisia spontana a scaunului
b. direct din colon sau rect
c. dupa administrarea unui purgativ
d. toate cele trei variante

43. Recoltarea secretiilor purulente se face cu:
a. ac de punctie steril, atasat la seringa sterila
b. trocar steril, atasat la seringa sterila
c. ambele
d. seringa Guyon

44. Materialele necesare recoltarii secretiilor purulente sunt :
a. lamele pentru frotiuri
b. eprubete cu substante anticoagulante
c. medii de cultura adecvate
d. ac de punctie

45. Secretiile uretrale se recolteaza :
a. dimineata, inainte de prima mictiune
b. seara, dupa efectuarea toaletei meatului urinar
c. in orice moment al zilei dupa efectuarea toaletei locale
d. dupa spalatura gastrica

46. Pregatirea fizica a pacientului pentru endoscopie gastrica consta in :
a. servirea cinei in seara precedenta examenului, cel mai tarziu la ora 18 ,
iar in dimineata endoscopiei nu mananca si nu consuma lichide
b. pacientilor li se vor face spalaturi gastrice repetate in zilele precedente
c. seara precedenta si in dimineata endoscopiei se face clisma
evacuatorie
d. administrarea diureticelor cu 24 ore inainte

47. Scopul cistoscopiei este :
identificarea proceselor patologice din colon
identificarea calculilor in vezicula biliara
identificarea proceselor patologice endovezicale
de golire a intestinului

48 . Pentru efectuarea bronhoscopiei asistentul medical va pregati solutie anestezica
pentru regiunea orofaringiana si regiunea traheobronsica. Acest anestezic cu
actiune locala se numeste :
a. Kelen
b. Xilina 2 %
c. Novalgin
d. Novocalmin

49. Spalatura gastrica se efectueaza dupa introducerea in cavitatea gastrica a unei
sonde :
a. Einhorn
b. Linton Nachlas
c. Faucher
d. Thiemann

50. Una din contraindicatiile spalaturii gastrice este :
a. intoxicatia alimentara
b ingestia de substante caustice
c. staza gastrica
d. deviatia de sept

51. Pentru efectuarea spalaturii gastrice pacientul in stare de inconstienta, va fi
pozitionat in :
a. decubit dorsal, capul in hiperextensie
b. semisezand cu genunchii flectati
c. decubit lateral stang
d. decubit ventral

52. Alimentarea artificiala pe sonda este indicata in cazul pacientilor:
a. cu afectiuni gastro-intestinale
b.cu stricturi esofagiene
c. inconstienti
d. cu intoxicatii alimentare

53. Solutiile alimentare se administreaza pe sonda:
a. fragmentar, cu ajutorul seringii Guyon
b. semicontinuu, cu ajutorul perfuzorului
c. ambele raspunsuri
d. Thiemann

54. Pentru a se mentine permeabilitatea sondei gastrice, dupa administrarea solutiei
alimentare, se procedeaza la :
a. inchiderea ori pensarea capatului extern al sondei
b. introducerea pe sonda a 50 ml de apa ori ceai
c. schimbarea sondei gastrice dupa fiecare procedura de alimentare
d. introducerea pe sonda a 100 ml lapte

55. Pentru a se face sondajul vezical se pot utiliza urmatoarele sondele, cu o exceptie:
a. Tiemann
b.Foley
c. Faucher
d. Thiemann, Foley

56. Prevenirea infectiei prin instalarea sondei vezicale se realizeaza prin:
a. baie generala
b. indepartarea pilozitatii pubiene
c. respectarea conditiilor de perfecta asepsie
d. baie generala si indepartarea pilozitatii

57. Diureza reprezinta :
a. cantitatea de urina eliminata la o mictiune
b. cantitatea de urina eliminata in primele 6 ore ale zilei
c. cantitatea de urina eliminata dimineata
d. cantitatea de urina eliminata pe timp de 24 ore

58. Scaderea cantitatii de urina eliminata in 24 ore, sub 500 ml de urina se numeste:
a. oligurie
b. anurie
c. enurezis
d. poliurie

59. Punctia pleurala se efectueaza pacientului cu pneumotorax pentru a evacua :
a. sangele acumulat in aceasta cavitate
b. colectia de lichid pleural
c. aerul sau gazele acumulate in cavitatea pleurala
d. continutul gastric

60. In timpul efectuarii punctiei pleurale, pacientii adinamici vor fi mentinuti in pozitia:
a. sezand, usor aplecat in fata cu bratele sprijinte pe spatarul scaunului
b. sezand, cu bratul ridicat deasupra capului
c. decubit lateral, la marginea patului, culcat pe partea sanatoasa
d. decubit ventral

61. Supravegherea pacientului dupa efectuarea punctiei pleurale vizeaza:
a. pansamentul care acopera orificiul de punctie
b. starea de constienta
c. ambele
d. alimentatia in primele 12 ore

62. Contraindicatiile paracentezei sunt:
a. ocluziile intestinale, tulburari de coagulare, sarcina
b. ciroza, tumori peritoneale
c. sindrom nefrotic, hipotiroidism
d. hipertiroidism

63. In vederea efectuarii punctiei lombare, pregatirea fizica a pacientului consta in :
a. alimentarea inainte de efectuarea punctiei
b. asigurarea igienei, indepartarea pilozitatilor din regiunea interesata
c. asezarea pacientului in pozitie semisezand cu picioarele intinse
d. asezarea pacientului in decubit dorsal cu picioarele sprijinite

64. Sondajul gastric explorator se va efectua respectand urmatoarele conditii :
a. in ziua anterioara sondajului nu va manca nimic, nu ia medicamente
b. in ziua anterioara mananca doar dejunul si nu bea apa
c. in seara zilei anterioare nu bea apa, nu fumeaza, nu ia medicamente
care influenteaza secretia gastrica
d. in ziua anterioara nu consuma carne

65. Scopul explorator al toracocentezei este :
recoltarea lichidului pentru exminarea cantitativa si calitataiva
administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala
evacuarea lichidului pleural
introdcerea substantelor de contrast

66. Pregatirea varsaturilor pentru examen de laborator consta in:
insemantarea produsului pe medii de cultura
notarea aspectului macroscopic
pastrarea produsului la frigider 10 ore
completarea buletinului de recoltare si trimiterea produsul la laborator

67. Recoltarea materiilor fecale se realizeaza pentru efectuarea urmatoarelor
examene, cu o exceptie:
biochimic
bacteriologic
biotoxicologic
parazitologic

68. Recoltarea lichidului cefalorahidian se realizeaza prin efectuarea urmatoarelor
punctii, cu o exceptie:
lombara
suboccipitala
ventriculara
pericardica

69. Recoltarea secretiei vaginale la fetite se realizeaza cu :
anse
valve
specule sterile
tampon fixat pe porttampon





BAREM DE CORECTARE
Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing


II. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false:

1. F Chiru F. si colab. IOBS pag 83
2. A Chiru F. si colab. IOBS pag 85
3. F Chiru F. si colab. IOBS pag 100
4. A Chiru F. si colab. IOBS pag 102
5. A Chiru F. si colab. IOBS pag 107
6. F Chiru F. si colab. IOBS pag 111
7. F Chiru F. si colab. IOBS pag 113
8. A Chiru F. si colab. IOBS pag 126
9 A Chiru F. si colab. IOBS pag 135
10 A Chiru F. si colab. IOBS pag 156/158
11. F Chiru F. si colab. IOBS pag 181
12 A Chiru F. si colab. IOBS pag 191
13. A Chiru F. si colab. IOBS pag 210
14 F Chiru F. si colab. IOBS pag 211
15 A Chiru F. si colab. IOBS pag 214
16 A Chiru F. si colab. IOBS pag 220
17 A Chiru F. si colab. IOBS pag 222
18 F Chiru F. si colab. IOBS pag 372
19 A Chiru F. si colab. IOBS pag 418
20 A Chiru F. si colab. IOBS pag 421/425

III Asociai termenii din cele 2 coloane
A

1 c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 260
2 d Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 273
3 a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 279
4 e Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 286
5 b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 285
6 f Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 294

B
1 c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 505
2 a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 349
3 e Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 371
4 b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 345
5 d Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 376

C
1 c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 564
2 d Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 526
3 a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 569
4 e Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 571
5 b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 570

Marcati cu x raspunsul corect :

1c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 94
2 d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca 2004/ pag. 116
3 c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca 2004/ pag. 105
4b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 105
5a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 105
6c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 105
7a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 107
8 a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali -
pag. 110
9b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 112
10. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 116
d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 122
b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 122
a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 125
a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 131
c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 135
b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 44
d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 44
b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 79
c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 80
20. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 83
21 a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 82
22a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 82
23a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 92
24a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 89
25c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 125- 126
26d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 53
27b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 56
28a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 54
29a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158

30c Chiru F. si colab. IOBS pag 155

31a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 59

32b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 65

33b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 85

34c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 89

35 b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 89

36 c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 99

37 D Chiru ,F. si colab. IOBS pag 101

38A Chiru ,F. si colab. IOBS pag 103

39b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 103/104

40c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 110

41a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 118

42 a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 448

43d hiru ,F. si colab. IOBS pag 450/451

44d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 452

45c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 452

46 a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 453

47 a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 457

48c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 459

49 b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 460

50 c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 357

51 b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 357

52 c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 358

53A Chiru ,F. si colab. IOBS pag 361

54 c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 361

55 b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 362

56 c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 365

57c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 366

58 d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 174

59 a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 182

60c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 383

61c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 384

62c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 385

63 a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 390

64 b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 392

65c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897

66a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897

67c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897

68c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 898

69 b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 773


Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca - CORECTAT

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi,
de pe obiecte, etc.
Asepsia este o metoda profilactica.
Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute.
Mainile, dupa spalare se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete.
Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda.
Sterilizarea instrumentelor chirurgicale efectuata incorect, determina supuratii
postoperatorii.
Materialul moale (campuri, halate, comprese, etc.) se sterilizeaza la autoclav.
Sterilizarea prin fierbere, in laboratoarele de bacteriologie, ramane inca utila.
Instrumentele taioase se sterilizeaza la poupinel.
Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor.
Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid.
Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nou-
nascuti.
Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura.
Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele.
Sistemul de sterilizare a sticlariei prin caldura uscata, este cel mai recomandat.
Razele UV au o putere slaba de penetratie si nu realizeaza o sterilizare ci numai o
dezenfectie.
Flambarea este o metoda de sterilizare foarte defectuasa.
Sterilizarea reprezinta distrugerea tuturor microbilor , inclusiv a formelor sporulate.
Materialele din casoletele sterilizate vor fi utilizate cel mult 48 de ore din momentul
sterilizarii.
Sterilizarea la poupinel trebuie facuta la temperatura mai inalta decat la autoclav.

Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
Sterilizare prin flambare a. instrumente optice
Sterilizare la pupinel b. materiale moi (comprese, campuri,
halate, masti)
Sterilizare la autoclav (la cald) c. gura eprubetelor cu medii de
cultura, anse de prelevare
Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de
oxid de etilen)
d. materiale din polietilen
Sterilizare prin iradiere cu raze gama c. materiale din sticla
f. solutiile dezinfectante




2.
A B
Alcoolul 70 in contact cu plaga face bule de aer
Tinctura de iod are actiune bactericida
Apa oxigenata se mai numeste solutie Dakin
Rivanolul nu se aplica pe plagi
Cloramina solutie se utilizeaza cu predilectie in pansamentele
umede
perhidrol


Marcati cu X raspunsul corect:

Antisepsia este o metoda:
profilactica de lupta impotriva infectiilor
curativa de lupta impotriva infectiilor
de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi
de indepartare a pilozitatii

Sterilizarea urmareste:
dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor
profilaxia infectiilor plagilor
distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.
patrunderea germenilor
Autoclavarea este o metoda de sterilizare prin :
caldura umeda
caldura uscata
mijloace chimice
ventilatie
La poupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:
128 C
180 C
100 C
60 C
Oxidarea instrumentelor metalice supuse fierberii se evita astfel :
se pun la fiert in apa rece
se mentin in apa pana ce se raceste
se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodium
se adauga apa oxigenata in momentul fierberii
Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:
1-2%
7-8%
10%
20%
Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:
poate produce arsuri chimice
este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)
fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi
este un bun dezinfectant
Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:
alcoolul
apa oxigenata
tinctura de iod
cloramina
Materialul moale se sterilizeaza la:
28 si 1,5 atm prin fierbere
133 si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori
180 si 2 atm la pupinel
40 si 1 atm
Instrumentele chirurgicale sterilizate la autoclav, au un termen de valabilitate :
24 de ore de la efectuarea sterilizarii
10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente
48 de ore de la efectuarea sterilizarii
7 zile daca un s-au deschis cutiile

BAREM DE CORECTARE
Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64-65
A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 64
A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 66
F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 67
F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 75
A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 76
A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 79
F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 77
A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 83
A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 86
A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 87
A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 88
F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 83
A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 82
A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 83
A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 81
A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 79
A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 75
A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 79
A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 81


Asociati termenii din cele 2 coloane

1. 1 c , 2 e , 3 b , 4 a , 5 d Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre
medii.Pag 82 - 83

2. 1 b, 2 d , 3 a ,4 e , 5 c Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre
medii.Pag 87


Marcati cu X raspunsul corect

1. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64
2. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
3. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
4. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76
5. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76
6. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87
7. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 86
8. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87
9. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83
10.a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79


















Modulul 18 : Administrarea medicamentelor- CORECTAT

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii

1. Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine
minerala,vegetala,animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile.
2. Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat
sau pe retete in cazul pacientului ambulator.
3. Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.
4. Administrarea medicamentelor per oral se va indica pentru a se obtine efectul rapid.
5. Asistenta medicala, inainte de administrarea medicamentelor, se va spala bine pe maini cu
apa si sapun.
6. Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa are scopul de a dezinfecta
si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.
7. Unguentele au la baza o substanta grasa necesara pentru mentinerea consistentei si se
pastreaza la rece.
8. Prescriptia injectiilor este facuta de catre medic.
9. Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala.
10. Administrarea tratamentului injectabil nu necesita informarea pacientului.
11. Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului,inainte de utilizare,este
obligatorie.
12. Dozele de insulina se masoara in unitati.
13. Fraxiparine,calciparine,clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata,injectarea
acestora intramuscular constituie contraindicatie majora.
14. Injectia intradermica se efectueaza fara degresarea locului de electie.
15. Introducerea medicamentelor peroral constituie calea naturala de administrare.
16. Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor
medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.
17. In vederea alegerii locului de electie in efectuarea punctiei venoase se examineaza atent
ambele brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor.
18. Abordul venos poate fi efectuat periferic sau central.
19. In scop anestezic injectia intradermica poate fi efectuata pe orice suprafata a corpului.
20. In cazul injectiei intradermice nu se evita regiunile cutanate cu foliculi pilosi.

Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
1. Durere vie a. Introducerea de solutii uleioase intr-un
vas sanguin
2. Necroza tesuturilor b. Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin

3.Embolie grasoasa

c.Atingerea nervului sciatic

4.Hematom

d.Introducerea de solutii injectabile cu cale
strict intravenoasa
5. Embolie gazoasa e. Efectuarea injectiei in tesutul muscular
f. introducerea unei cantitati de aer in
circuitul venos.

2.
1.Calea orala. a.Introducerea madicamentelor gazoase si
volatile prin mucoasa respiratorie
2.Calea rectala. b.Calea digestiva de administrare cu
resorbtie la nivelul mucoasei rectale.
3.Calea respiratorie c.Calea naturala de adminitrare a
medicamentelor cu resorbtie la nivelul
mucoasei bucale si digestive.

4. Calea percutanata
d.Introducerea substantelor
medicamentoase in stare lichida in
organism prin intermediul unui ac atasat la
seringa.
5. Calea parenterala e. Introducerea medicamentelor prin
suprafata tegumentara cu absorbtie la
nivelul pielii.
f. Pudrarea pe suprafata pielii.


3.
1.Injectia intramusculara

a. Efectuarea injectiei sub piele.
2.Injectia subcutanata

b. Efectuarea injectiei in tesutul muscular
3.Injectia intradermica

c. Efectuarea injectiei in vasele sanguine
4. Injectia intravenoasa d.Efectuarea injectiei in grosimea pielii
5. Injectia intraarteriala e.Efectuarea injectiei in inima
f.Efectuarea injectiei in vasele sanguine
arteriale.


Marcati cu x raspunsul corect :

1. Solutiile hipertonice se administreaza pe cale:
intravenoasa
intramusculara
intradermica
intraarterial
2. Coaja de portocala este caracteristica pentru injectia:
intradermica
subcutanata
intravenoasa
intramusculara
3. Prin urmatoarea cale de administrare a medicamentelor, absorbtia se face lent:
orala
intravenoasa
intramusculara
intraarteriala
4. Solutiile injectabile uleioase se administreaza:
intravenos
intramuscular
intradermic
subcutanat
5. Dezinfectia locala in IDR se face cu:
ser fiziologic
solutie dezinfectanta
nu se dezinfecteaza
solutie de cloramina 1%
6. Introducerea de aer intr-un vas de sange produce:
hematom
paralizie
embolie gazoasa
embolie uleioasa
7. Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect:
general
local
local si general
anestezic
8. Unul din accidentele injectiei intramusculare poate fi:
flebalgia si tromboza
embolia gazoasa
lezarea nervului sciatic
embolie uleioasa
9. Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor:
pe tegumente
intramuscular
intraarterial
intravenos
10. Inhalatia este indicata urmatoarei categorii de pacienti:
constienti, cooperanti
inconstienti
nou-nascuti, copii mici
cu afectiuni psihice grave
11. Utilizarea acelor si seringilor de unica folosinta impune :
anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia
verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii
anuntarea urgenta a medicului
incalzirea la temperatura camerei
12. Dupa dezinfectia locului unde se efectueaza punctia venoasa se recomanda :
sa se mai palpeaze odata locul punctiei si sa se introduca acul
sa se sufle puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea
sa se stearga usor cu degetul surplusul de alcool
se interzice palparea venei (dupa dezinfectarea locului de electie)
13. Insulina se administreaza cu:
orice seringa
seringa de 2 ml
seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei
seringa Guyon
14. Fraxiparine se administreaza:
subcutanat
strict intrevenos
intramuscular
intradermic
15. Pacientul operat de 6 zile va avea o alimentatie:
Hidro-zaharat-lactata
completa
sucuri carbogazoase
bogata in lipide
16. Dupa dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in saloane:
intens luminate
incalzite la 32C
cu lumina redusa si temperatura in jur de 20C
la o temperatura de aproximativ 15C
17. Pozitia pacientului pe masa de operatie, in interventiile pe abdomen, este:
decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat
decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc
pozitie semisezanda
decubit ventral
18. Mobilizarea pacientului impune verificarea unor parametrii :
pulsul si tensiunea arteriala
scaunul, diureza
nu este necesara nici o verificare
integritatea mucoaselor
19. Alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depinde de:
a. starea clinica a pacientului
b. criteriul de urgenta in administrare sau nu
c. cantitatea de administrat
d. toate cele trei raspunsuri
20. In injectia intravenoasa se vor evita regiunile care prezinta:
a. procese supurative
b. piodermite
c. eczeme
d. toate cele trei raspunsuri




BAREM DE CORECTARE
Modulul 18 : Administrarea medicamentelor

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii

1. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag 295
2. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag 295
3. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-296
4. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-298
5. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-299
6. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-301
7. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-304
8. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-305
9. F -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-.306
10.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-308
11.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-308
12.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-320
13.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-324
14.A- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-329
15.A- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-297
16.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-331
17.A- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-331
18.A- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-331
19.A- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-329
20.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-329


Asociati termenii din cele 2 coloane
1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru- pag.297
2-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl Chiru pag. 299
3-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Fl. Chiru pag 301
4-E Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Fl. Chiru pag 305
5-D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Fl. Chiru pag 302

1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 297
2-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 299
3-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 301
4-E Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
5- D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 302


1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
2-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
3-D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
4-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 306
5-F Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 306

Marcati cu x raspunsul corect :

1. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331
2. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 329
3. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 298
4. b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 316
5. b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 330
6. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 340
7. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 297
8. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 317
9. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 302
10 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 301
11 b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 308
12 d Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 332
13 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 320
14 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 324
15 b. - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 472
16 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 470
17 b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 468
18. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 473
19. d Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 331
20 d Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 331










































Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific - CORECTAT

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

Hemoptizia constituie eliminarea sangelui, pe gura, provenit din caile aeriene
inferioare.
Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala, gust sarat usor
metalic, jena laringiana, tuse.
Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic.
Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara.
Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse insotita de cresterea
secretiei bronsice..
Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive.
Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar.
Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica.
In astmul bronsic , bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si
hipersecretiei bronsice.
Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/
min.
Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar.
In starea de rau astmatic , tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie.
In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore.
Pneumonia pneumococica debuteaza printr-un stadiu de congestie alveolara urmat
de hepatizatie rosie.
Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5-39 grade C.
Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa.
Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ.
Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch.
Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena.
20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie.


Asociati termenii din cele 2 coloane :

I.

1. astmul bronsic a. bicarbonat de sodiu
2. pneumonia pneumococica b. rifampicina
3. ulcer gstro-duodenal c. miofilin
4. tuberculoza pulmonara d. penicilina G
5. angina pectorala e. nitroglicerina
f.ciprofloxacin






II.

1. astmul bronsic a. aerosoloterapie
2. pneumonia pneumococica b. virajul la tuberculina
3. bronsita cronica c. hepatizatie rosie
4. ftizia d. caverna
5. primo-infectia tuberculoasa e. dispnee paroxistica
f. hematemeza


III.

1. tuberculoza primara a. caverna
2. pneumonia pneumococica b. dispnee paroxistica expiratorie
3. pneumotorax c. febra in platou 40 C
4. ftizia d. sancru de inoculare
5. astmul bronsic e. aer in cavitatea pleurala
f.hiperpirexie



Marcati cu x raspunsul corect :

1. Dispneea este definita ca fiind :
a. oprirea respiratiei
b. patrunderea aerului in plamani
c. respiratie anevoioasa
d. eupnee
2 . Dispnee cu scaderea ritmului respirator este :
a. tahipnee
b. bradipnee
c. polipnee
d. eupnee
3. Tahipneea reprezinta:
a. respiratie anevoioasa
b. patrunderea aerului in plamani
c. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min
d. scaderea frecventei respiratorii sub 20 resp/min
4. Eliminarea sangelui provenit din arborele bronsic reprezinta :
a. hematurie
b. hematemeza
c. vomica
d. hemoptizie
5. Disfagia reprezinta :
a. greutate la inghitire
b. dificultate in digestie
c. lipsa poftei de mancare
d. senzatie de foame exagerata
6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin:
a. bradipnee
b. respiratie in patru timpi : inspiratie pauza expiratie pauza.
c. respiratie deficitara permanenta.
d. tahipnee
7. Eupneea reprezinta:
a. respiratie deficitara
b. respiratie normala
c. cicluri de respiratie inversate.
d. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min
8. Hipoxia reprezinta:
a. cresterea oxigenului in sangele circulant
b. cresterea CO2 in sangele circulant
c. scaderea oxigenului in sangele circulant
d.oprirea respiratiilor
9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza :
a. bronhiile mari
b. pleura
c. ambele
d. bronhiile mici
10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit sa:
a. intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat
b. pastreze greutatea corporala in raport cu varsta
c. evite practicarea sporturilor de iarna.
d. sa respire pe gura in anotimpul rece
11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza:
a. combaterea obstructiei , inflamatiei , spasmului
b. administrarea penicilinei G
c. administrarea de lichide calde
d.administrarea de nitroglicerina sublingual
12. BPOC ul este complicatia :
a. pneumoniei pneumococice
b. astmului bronsic
c. bronsitei cronice
d.ftiziei
13. Termenul de BPOC reprezinta:
a. pneumotorax spontan
b. bronhopneumopatie obstructiva cronica
c. astm bronsic
d. bronsita cronica
14. Combaterea obstructiei in BPOC vizeaza :
a. administrarea de bronhodilatatoare
b. administrarea corticoizilor
c. tratament antibiotic.
d. drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica
15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin dispnee:
a. paroxistica expiratorie
b. inspiratorie si expiratorie
c. paroxistica inspiratorie
d. Biot
16. Criza de astm bronsic are durata variabila:
a. 15 min- 3 ore
b. 30 min
c. 2 ore
d. 2-5 min
17. Sputa din astmul bronsic este:
a. mucopurulenta
b. ruginie
c. alb- sidefie cu aspect perlat.
d. hemoptoica
18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimetice
b. administrarea de antitusive
c. drenaj postural.
d. administrarea de cardiotonice
19. Inflamatia acuta a mucoasei bronsice corespunde :
a. astmului bronsic
b. tuberculozei pulmonare
c. bronsitei cronice
d. bronsitei acute
20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde:
a. infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate,fibroze pulmonare
b. bacilul Koch
c. pneumococul
d. stafilococul
21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi:
a. edemul pulmonar acut
b. emfizemul pulmonar , insuficienta respiratorie
c. pneumotoraxul
d. tuberculoza pulmonara
22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza:
a. reducerea iritatiei bronsice , tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul
bronhodilatator
b. chimioprofilaxia contactilor
c. administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v.
d. administrarea nitroglicerinei sublingual
23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin:
a. dispnee paroxistica inspiratorie
b. febra si junghi toracic
c. dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee
d. dilatarea bronhiilor mici si mijlocii
24. Aspectul sputei din astmul bronsic este:
a. mucopurulenta
b. rosie ruginie
c. alb sidefie
d. sanguinolenta
25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este:
a. restrictiva
b. obstructiva
c. mixta
d. toate cdele trei variante
26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie
b. administrarea de antibiotice
c. drenaj postural
d. paracenteza
27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:
a. vomica, febra 37,5 38 grade, greata
b. expectoratie mucopurulenta , febra in platou
c. hiperpirexie
d. frison unic , febra 39-40, junghi toracic
28. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este:
a. Penicilina G
b. Tetraciclina
c. Biseptol
d. Miofilin
29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi :
a. pleurezia sero-fibrinoasa
b. emfizemul pulmonar
c. edemul pulmonar acut
d. B.P.O.C.
30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:
a. repaus la pat,regim hidro-zaharat bogat in vitamine
b. regim alimentar desodat
c. consum excesiv de lichide
d. consum excesiv de lipide
31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este :
a. rosie ruginie , vascoasa, aderenta
b. sidefie - perlata
c. spumoasa , aerata
d. alb perlata
32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta:
a. leziuni tegumentare
b. leziuni cazeoase
c. leziuni fibro-cavitare
d. sindrom de condensare pulmonara
33. Primoinfectia TBC se face pe cale:
a. cutanata
b. aeriana
c. sexuala
d. bucala
34. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia :
a. sancrul de inoculare , adenopatiile traheo - bronsice
b. leziuni condensate
c. leziuni cavitare
d. adenopatiile traheobronsice
35. Leziunea primitiva in TBC se numeste :
a. adenopatie traheo-bronsica
b. tuberculoza miliara
c. leziune cavitara
d. sancru de inoculare
36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe :
a. virajul la tuberculina si aspectul radiologic
b. teste de sensibilizare
c. bronhografie
d. foliculul tuberculos
37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este IDR la:
a. antimicotice
b. tuberculina
c. antibiotice
d. antivirale
38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective , cu exceptia:
a) intarirea rezistentei nespecifice a organismului
b) vaccinare antituberculoasa
c) vaccinare antigripala
d) izolarea pacientului
39. Leziunea caracteristica ftiziei este:
a) sancrul de inoculare
b) caverna
c) adenopatia satelita
d) granulia
40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia :
a) primoinfectia oculta
b) tuberculoza fibro-cazeoasa cavitara
c) tuberculoza fibroasa
d) tuberculoza infiltrativa
41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin:
a) corticoterapie
b) antiinflamatoare
c) antibiotice
d) tuberculostatice

42.Hemoptizia reprezinta hemoragia:
a. otorinolaringiana
b. nazala
c. provenita din arborele bronsic
d. hemoragia gingivala
43.Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta:
tahicardie
tahipnee
bradipnee
eupnee
44.Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata:
a.scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor
respiratorii
b.contaminarii cu pneumococ
c.comprimarii organelor abdominale
d. cresterii aportului de oxigen
45.Declansarea hemoptiziei este precedata de:
a.senzatie de voma
b.caldura retrosternala si jena respiratorie
c.varsatura
d. epistaxis
46.Durerea toracica poate avea drept cauze:
a.afectiuni cardiovasculare
b.afectiuni pleuropulmonare
c.afectiuni cardiovasculare si pleuropulmonare
d.afectiuni gastrice
47.Definitia astmului bronsic include, cu exceptia:
a.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor
b.dispnee expiratorie
c.reducerea reversibila a diametrului bronhiilor
d. raluri sibilante
48.O complicatie a pneumoniei este :
a.bronsita cronica
b.emfizemul pulmonar
c.insuficienta renala
d. pleurezia sero-fibrinoasa
49.Simptomul sugestiv pentru TBC este:
a. febra 40 41 C
b.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani
c.frison unic 30 40 minute
d. hiperpirexie
50.Spirografia exploreaza:
a.volumele pulmonare dupa efort
b.arborele traheo-bronsic, folosind substanta de contrast
c.volumele si capacitatile pulmonare
d. volumele pulmonare in timpul efortului
51.Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia:
a.lipotimie
b.pneumotorax
c.hematemeza
d. colaps
52.Depistarea precoce a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin:
a.spirografia
b.IDR Cassoni
c.IDR Dick
d. IDR la tuberculina
53.Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic:
a.Sonda Metras
b.Bronhoscop
c.Aparat Roentgen
d. spirograful
54. In perioadele febrile se recomanda;
a) regim alimentar sarac in proteine si calorii
b) regim alimentar desodat
c) regim alimentar bogat in proteine si calorii
d) bogat in lipide
55. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) repaus la pat
b) linistirea si calmarea pacientului
c) administrarea de lichide calde
d) asigurarea toaletei bucale
56. Expectoratia constituie:
a) actul reflex si voluntar de eliminare a secretiilor
b) eliminarea sangelui pe nas
c) eliminarea pe gura de masa sanguina
d) act reflex involuntar de eliminare a scretiilor
57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele,cu o exceptie:
a) medicatie simpaticomimetica
b) tratamentul infectiei bacteriene
c) medicatie anticolinergica
d) admin istrare de alupent
58. Terapia astmului bronsic include:
a) ameliorarea manifestarilor acute
b) deranjul de postura
c) informarea, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapia
d) edarea exagerata a pacientului
59. Dispneea paroxistica in astmul brinsic este consecinta a trei factori, cu exceptia:
a) edemul mucoasei bronsice
b) hipersecretie bronsica
c) spasmul
d) hiposecretia
60. Cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse, in hemoptiziile mijlocii, este de :
a) 50 100 ml
b) 100 300 ml
c) 500 1000 ml
d) 20 50 ml

























BAREM DE CORECTARE

Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii

1 A Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
2 A. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
3 F. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
4 F Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
5 A C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All 2011 pg. 275
6 F . C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii pg. 145
7 A . C. Borundel Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All, Pg. 275
8 A L. Titirca Urgente medico- chirurgicale pg. 33
9 A L. Titirca Urgente medico- chirurgicale pg. 25
10 F L. Titirca Ghid de nursing pg. 81
11 A C. Borundel Manual de medicina interna pentru cadre medii pg. 286
12 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 287-288
13 F C. Borundel Manual de medicina interna pg. 286
14 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 293
15 F C. Borundel Manual de medicina interna pg. 293
16 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 294
17 F C. Borundel Manual de medicina interna pg. 306
18 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 306
19 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 306
20 F C. Borundel Manual de medicina interna pg. 306


Asociati termenii din cele 2 coloane :

I.
R: 1C C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 287
2D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 295
3A C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 464
4B C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 318
5E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 384

II.
R: 1E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 284
2C C. Borundel - Manual de medicina interna pg. 293
3A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 278
4D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 311
5B C. Borundel Manual de medicina interna pg. 309

III.
R: 1D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 309
2C C. Borundel Manual de medicina interna pg. 293
3E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 320
4A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 311
5B C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 284




Marcati cu x raspunsul corect

c L. Titirca Ghid de Nursing pag. 81
b Chiru F. IOBS pag. 118
c Chiru F. IOBS - pag. 122
d Chiru F. IOBS pag. 123
a Chiru F. IOBS pag. 147
b Chiru F. IOBS pag. 118
b Chiru F. IOBS pag. 115
c Chiru F. IOBS pag. 136
d Borundel C. Manual de medicina interna pag.275
a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36
a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34
c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
d Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34
a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 25
a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26
c Borundel C. Manual de medicina interna pag.285
a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26
d Borundel C. Manual de medicina interna pag.274
a Borundel C. Manual de medicina interna pag.275
b Borundel C. Manual de medicina interna pag.276
a Borundel C. Manual de medicina interna pag.278
c Borundel C. Manual de medicina interna pag.284
c Borundel C. Manual de medicina interna pag.285
b Borundel C. Manual de medicina interna pag.284
a Borundel C. Manual de medicina interna pag.287
d Borundel C. Manual de medicina interna pag.293
a Borundel C. Manual de medicina interna pag.295
a Borundel C. Manual de medicina interna pag.294
a Borundel C. Manual de medicina interna pag.295
a Borundel C. Manual de medicina interna pag.293
d Borundel C. Manual de medicina interna pag.293
b Borundel C. Manual de medicina interna pag.308
c Borundel C. Manual de medicina interna pag.309
d Borundel C. Manual de medicina interna pag.307
a Borundel C. Manual de medicina interna pag.308
b Borundel C. Manual de medicina interna pag.308
c Borundel C. Manual de medicina interna pag.315
b Borundel C. Manual de medicina interna pag.311
a Borundel C. Manual de medicina interna pag.314
d. Borundel C. Manual de medicina interna pag.318
c Chiru F. Urgente medicale pag. 33
b Chiru F. IOBOS pag. 118
a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 37
b Chiru F. Urgente medicale pag. 34
c. L. Titirca-Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag.37
a Borundel C. Manual de medicina interna pag.284
d Borundel C. Manual de medicina interna pag.312
b Borundel C. Manual de medicina interna pag.309
c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 271
c Chiru F. IOBOS pag. 390
d Borundel C. Manual de medicina interna pag.306
b Chiru F. Urgente medicale pag. 23
a Chiru F. IOBOS pag. 94
c Chiru F. Urgente medicale pag. 35
d Chiru F. IOBOS pag. 123
b Borundel C. Manual de medicina interna pag.278
c Chiru F. Urgente medicale pag. 30
d Borundel C. Manual de medicina interna pag.284
b Chiru F. Urgente medicale pag. 34






































Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie- CORECTAT

Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii:
Sediul durerii in angina pectorala este in regiunea retrosternala medie sau inferioara, mai
rar precordial sau epigastric.
Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in jos
pana la nivelul ombilicului.
Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.
Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute.
Repausul la pat este indicat pacientilor cu crize anginoase frecvente.
Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie, reprezinta examinari
paraclinice invazive.
Tratamentul anginei pectorale include utilizarea medicamentelor cu efect antianginos si
antiischemic.
Principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana, in peste 95% din cazuri.
Forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic exista in 15% din cazuri.
In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati.
Modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic includ si
cresterea enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.)
In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice
opiacee, cu mentiunea ca efectul acestuia este limitat.
Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale, apreciaza
gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale.
In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate.
Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul si
severitatea bolii.



II. Asociati termenii din cele 2 coloane:
1.
A B
1. sedativ a. Morfina
2. opiacee b. Heparina
3. antianginos c. Diazepam
4. anticoagulant d. Aspirina
5. antiagregant plachetar e. Nitroglicerina
f.Miofilin

2.
A B
1. Nifedipina a. actiune pe receptorii betaadrenergici
2. Nefrix b. inhibitor al enzimei de conversie
3. Clonidina c. actiune vasodilatatoare
4. Propranolol d. actiune asupra volumului sanguin
5. Captopril e. actiune asupra S.N.C.
f.actiune bronhodilatatoare

3.
A B
1. Dislipidemiile (cresterea lipidelor
serice)
a. principalul factor cauzal al I.M.A.
2. Infarctul silentios b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A.
3. Sindrom coronarian intermediar c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A
4. Obstructia coronariana d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A.
5. Durerea toracica e. lipsit de manifestarile prodromale
f.se manifesta cu 2 luni inainte de IMA

Marcati cu X raspunsul corect

1. Medicatia de urgenta in HTA cu valori mari, consta in administrarea de:
a. anticoagulante
b. antiaritmice
c. diuretice
d. antiinflamatoare

2. Medicamentele urmatoare sunt betablocante, cu exceptia:
a. Propranolol
b. Metoprolol
c. Salbutamol
d.Labetolol

3. Complicatiile pacientului cu IMA, determinate de repausul absolut si prelungit pot fi evitate
prin :
a. administrarea de morfina
b. mobilizarea precoce
c. reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore.
d.reluarea activitatii dupa 24 ore

4. Principalul factor cauzal al I.M.A. , in peste 95% din cazuri, este:
a. obstructia coronariana
b. fumatul
c. sedentarismul
d.alimentatia hiposodata

5. In I.M.A. conduita terapeutica, in spital, presupune efectuarea tratamentului:
a. antibiotic
b. anticoagulant
c. antiinflamator
d.bronhodilatator

6. In tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele:
a. cu efect antianginos si antiischemic
b. antialgice cu actiune retard
c. opiacee si sedative
d.cu efect bronhodilatator

7. Accesul dureros, in angina pectorala la majoritatea pacientilor dureaza :
a. 20-30 minute
b. 3-5 minute
c. cel putin 2-3 ore
d.30-60 minute

8. Complicatiile mai frecvente in hipertensiunea arteriala benigna, sunt, cu exceptia:
a. trombozei cerebrale
b. glomerulonefritei hipertensive
c. infarctului miocardic
d.cardiopatie ischemica

9. Mobilizarea activa in IMA necomplicat, se recomanda reluarea plimbarilor in salon astfel:
a) la 48-72 ore de la debut
b) la 12-24 de ore de la debut
c) dupa 8-10 zile
d) 2-3 zile

10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include:
a) preparatele greu digerabile
b) reducerea severa a grasimilor animale
c) condimentele
d) conserve

11. Dieta in angina pectorala va fi:
a) hipercalorica, hiperglucidica
b) hipocalorica, hipolipemianta
c) hipercalorica, hiperlipidica
d) hipercalorica, hiperlipemianta

12. Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute:
a) senzatie de frig in zona cefalica
b) cefalee
c) hipertensiune ortostatica
d)senzatie de somnolenta

13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) expunerea la frig
b) efectuarea de efort fizic
c) hiperglicemiile
d)efortul sexual

14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) stoparea efortului
b) administrarea de nitroglicerina
c) expunerea la frig
d) repaus la pat

15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune:
a) administrarea de Heparina
b) mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile
c) administrarea de Nitroglicerina sublingual
d) administrarea de insulina

16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt:
a) stresul, infectii ale tractului urinar
b) diabetul zaharat, HTA, fumatul
c) hipotensiunea arteriala, infectii ale tractului respirator
d)socul hipovolemic

17. Cateterismul cardiac este:
a) un examen scintigrafic
b) un examen radiologic
c) o metoda invaziva de diagnostic
d) metoda neinvaziva de diagnostic

18. Tratamentul anginei pectorale include medicatie cu efect:
a) antianginos si antiischemic
b) antiinflamator
c) antiviral
d) antiinfectios

19. Simptomul principal in angina pectorala este:
a) durerea
b) insuficienta respiratorie
c) edemul
d) febra

20. In angina pectorala durerea este:
a) brusca, violenta ca o lovitura de pumnal , in etajul abdominal superior
b) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara
c) localizata in regiunea lombara, unilateral
d) localizata in hipocondrul drept

21. Cefaleea in HTA apare :
a) de obicei dimineata, la trezire
b) spre seara, accentuata de schimbari de pozitie
c) insotita de paloare a fetei
d) schimbarea brusca de pozitie

22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in:
a. feocromocitom
b. glomerulonefrita acuta
c. boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului
d. glomerulonefrita cronica

23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale are o evolutie:
a. rapida
b. progresiva
c. cu mortalitate ridicata
d. cu mortalitate scazuta
24. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare sunt, cu exceptia:
a. renale
b.endocrine
c. cardiovasculare
d.pulmonare

25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) insuficienta cardiaca globala
b) encefalopatie hipertensiva
c) infarct miocardic
d) anevrism de aorta

26. HTA esentiala se caracterizeaza prin:
a) aparitia, de obicei, dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani
b) incidenta este mai mare la barbati
c) formele mai grave apar la femei
d) incidenta mai mare la adolescenti

27. Regimul alimentar in hipertensiunea arteriala trebuie sa fie:
a) hipersodat
b) normosodat
c) hipo sau desodat
d) hipercaloric

28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia:
a) limitarea eforturilor fizice
b) respectarea orelor de somn si de masa
c) implicarea in situatii conflictuale
d) respectarea programului de masa

29. Regimul hiposodat contine:
a) mai putin de 0,5 g sare/zi
b) 10-14 g sare/zi
c) 15-20 g sare/zi
d) 2-5 g sare/zi

30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin:
a) tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic
b) EKG, fundul de ochi si probele functionale renale
c) EKG de efort, ex. Sputei
d)EKG si examen radiologic

31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul, cu exceptia :
a) arterei radiale
b) carotidei
c) venei femurale
d) artera humerala

32. Tahicardia reprezinta:
a) frecventa normala a respiratiei
b) frecventa scazuta a respiratiei
c) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min
d) diminuarea frecventei pulsatiilor sub valorile normale

33. Bradicardia reprezinta:
a) accelerarea frecventei pulsatiilor
b) scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min
c) scaderea frecventei respiratiilor
d) cresterea frecventei respiratiei

34. Simptomul principal in angina pectorala este:
a) dispneea
b) insuficienta respiratorie
c) durerea
d) disuria

35. Perioada de deput in IMA dureaza:
a) 10 12 zile
b) 7 10 zile
c) 1- 2 zile
d) 3-5 zile

36. Durerea precordiala in angina pectorala este localizata:
a) 40-50% din cazuri in fosa iliaca dreapta
b) 10-20% din cazuri in hipocondrul drept
c) 80-90% din cazuri in flancul stang
d) 80 9% retrosternal

37. Durerea in IMA poate dura:
a) 15 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati
b) 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati
c) 10 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicardiace
d) 2-3 min

38. Infarctul miocardic este produs de:
a) scaderea contractiilor ventriculare
b) diabetul zaharat
c) obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept urmare necroza portiunii
respective a miocardului
hipotensiunea arteriala

39. Conduita de urgenta in IMA vizeaza:
a) oprirea hemoragiei
b) intreruperea efortului fizic
c) calmarea durerii si prevenirea mortii subite
d) accentuarea efortului fizic

40. Interventiile medicale cele mai indicate, in primele ore, la un bolnav cu IMA sunt:
ameliorarea durerii si reducerea anxietatii
supravegherea dietei si tranzitului intestinal
asigurarea confortului
d)crearea unui mediu psihologic favorabil

41. Tratamentul cu heparina impune sa se determine:
a) indicele de protrombina
b) creatina
c) colesterolul
d) indicele glicemic

42. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici:
a) prezinta localizarea retrosternala
b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept
c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin
d) iradiaza in regiunea lombara

43. Febra in IMA apare :
a) 10-12 ore de la debut
b) 2-4 ore de la debut
c) 5-6 ore de la debut
d) 24-48 ore de la debut

44. Tratamentul igieno-dietetic in IMA consta in:
a) regim alimentar hiposodat
b) regim hipercaloric
c) regim hipoglucidic
d) regim hiperzaharat

45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea:
a) diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu
b) antibioticelor, vasodilatatoare, antispastice
c) tonicardiacelor, antispastice, diuretice
d) tonicardiace si diuretice

46. HTA apare mai frecvent la femei:
a) dupa varsta de 25 ani
b) dupa varsta de 40 ani
c) dupa varsta de 60 ani
d) dupa varsta de 20 ani

47. HTA esentiala se mai numeste:
a) boala hipertensiva
b) hipertensiune permanenta
c) feocromocitom
d) boala hipotensiva

48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active la:
a) 48 72 de ore de la debut
b) 12 24 de ore de la debut
c) 14 zile de la debut
d) 7 zile de la debut

49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin:
a) ionograma sanguina
b) hemoleucograma
c)probe hepatice
d) probe de coagulare

50. In HTA, factorii de risc sunt:
a) ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa,
obezitatea
b) ateroscleroza coronoriana
c) umiditatea
d) poluarea atmosferica

































Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie

BAREM DE CORECTURA

I. Notati cu A (adevarat) au F (fals)

1 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
2 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
3 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
4 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
5 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95
6 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97
7 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97
8 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
9 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.104
10 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.105
11 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.107
12 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109
13 A Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
14 F Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
15 A Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411

II. Asociati termenii din cele 2 coloane

1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109
1 c; 2 a; 3 e; 4 b; 5 d

2. Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408, 409
1 c; 2 d; 3 e; 4 a; 5 b

3. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103, 104
1 d; 2 e; 3 b; 4 a; 5 c

III. Marcati cu X raspunsul corect

1 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
2 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
3 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
4 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
5 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109
6 d - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.99
7 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
8 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
9 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
10 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.112
11 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 384
12 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 385
13 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95
14 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95
15 d - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97
16 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
17 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.69
18 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.98
19 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
20 d - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
21 a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
22 a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 404
23 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
24 d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
25 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
26 a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
27 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
28 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
29 d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
30 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
31 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98
32 c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
33 b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
34 c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
35 d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
36 d Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79
37 - b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 43
38 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
39 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 44
40 a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 45
41 a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46
42 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
43 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
44 a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46
45 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
46 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
47 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
48 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390
49 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390
50 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405


















Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie- DE
VERIFICAT

Notati cu A (adevarat) au F (fals):

1.Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani
2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani
3. Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica.
4. Perioadele dureroase in ulcerul gastro-duodenal apar frecvent in cursul toamnei sau al
primaverii.
5. Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal
6.Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange.
7.Varsatura cu aspectul zatului de cafea poarta denumirea de hematemeza.
8. Melena reprezinta scaunul cu sange digerat , de culoare neagra , lucios ca pacura.
9. Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.
10.In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie.
11.Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.
12.Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului , urmata de peritonita .
13.Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie.
14. Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita.
15. Colecistita acuta este inflamatia cu caracter acut al peretelui colecistic.

Marcati cu x raspunsul corect :
1. Ulcerul gastro-duodenal este:
a. pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal
b. inflamatie a mucoasei duodenale
c. inflamatie a intestinului subtire
d. inflamatia mucoasei gastrice

2. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in :
a. hipocondrul drept
b. epigastru
c. fosa iliaca dreapta
d. hipocondrul stang

3.Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de :
a) antispastice
b) antialgice
c) ingestie de alimente alcaline
d) antiinflamatoare

4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este:
a. hemoragia
b. stenoza
c. malignizarea
d. varsatura

5.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de:
a) hematemeza,stenoza
b)malignizare hematemeza
c) dureri mari si repetate, varsaturi
d) stenoza,perforatie ,hemoragii masive ,cancer gastric

6. Colecistita acuta este:
a) inflamatia acuta a peretelui colecistic
b) pierderea de substanta a peretelui gastric
c) inflamatie a mucoasei duodenale.
d) inflamatie a mucoasei gastrice

7. Spalatura gastrica este contraindicata in:
a) cancer gastric
b) intoxicatii cu substante caustice
c) staza gastrica
d)intoxicatii medicamentoase

8. Stenoza esofagului este cel mai frecvent produsa de:
a. ingestia de substante caustice
b. volum gastric crescut
c. presiune gastrica crescuta
d.intoxicatii alimentare

9. HDS se exteriorizeaza prin:
a. hematemeza, hemoptizie
b. hematemeza, melena
c. hematemeza, hematurie
d.hemoptizie vomica

10. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin:
a. scaun acoperit cu sange rosu
b. scaun negru ca pacura
c. varsatura alimentara
d. varsatura sanguinolenta

11. Paracenteza este punctia:
exploratorie a cavitatii peritoneale
a. evacuatorie a cavitatii toracice
b. evacuatorie a cavitatii pericardice
c. Exploratorie a cavitatii pleurale

12.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop:
diagnostic, evacuator sau terapeutic
a. curativ, de drenaj sau hemostatic
b. diagnostic, drenaj sau hemostatic
c. scop curativ si terapeutic

13. Inflamatia acuta sau cronica a mucoasei duodenale se numeste :
duodenita
a. gastrita
b. peritonita
c. colecistita

14. Hemoragia gastroduodenala este complicatia cea mai frecventa a :
a. gastritei
b.stenozei
c.ulcer gastroduodenal
d.colecistitei
15. Care din urmatoarele complicatii nu apartin ulcerului gastroduodenal:
a. perforatia
b.stenoza
c.hemoptizia
d.hematemeza









































Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie
BAREM DE CORECTURA

Notati cu A (adevarat) au F (fals)
A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456
A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456
A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
- A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
- F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 458
- F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 464
A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 551
A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 552
F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 551
A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 550


Marcati cu X raspunsul corect
a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 456
b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
d Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 550
b Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 126
a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 450
b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374
a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 475
c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 460
c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 461










Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale DE
VERIFICAT

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. In colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice.
2. Polakiuria este o tulburare a diurezei.
3. Retentia de urina este emisia involuntara de urina.
4. Hematuria totala este de origine uretrala.
5.Edemul renal este alb, nedureros, moale.
6.Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina.
7. Radiografia simpla ,pe gol, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci.
8. Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala.
9.IRA este o suferinta renala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale.
10Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute.
11.In stadiul anuric din IRA, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada
anuriei.
12.Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului.
13.In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul.
14.Calculii renali pot fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu.
15.In colica renala bolnavul este nelinistit si agitat, prezinta mictiuni rare si dureroase.

Asociati termenii din cele 2 coloane.
1.

1.Radiografia abdominala pe gol a. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la
iod
2.Urografia apreciaza valoarea functionala a fiecarui
rinichi in parte
3.Cistoscopia se mai numeste rinichi artificial
4.Pielografie studiaza prezenta unor calculi radioopaci
5.Hemodializa tehnica instrumentala de explorare a
vezicii urinare
informatii asupra starii anatomice a cailor
excretoare

2.
Polakiurie a.cresterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore
Incontinenta de urina b.prezenta sangelui in urina
Poliurie c.cresterea frecventei mictiunilor
Hematuria d.prezenta puroiului in urina
Piuria e.emisia involuntara de urina
f.prezenta glucozei in urina


3.
Disurie scaderea cantitatii de urina in 24 ore
Retentie de urina suprimarea secretiei urinare
Anurie dificultatea sau durerea la mictiune
Nicturie imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
Oligurie situatia in care bolnavul se scoala noaptea
pentru a urina
cresterea cantitatii de urina peste valoarea
normala


Marcati cu X raspunsul corect:

1. Infectia urinara este favorizata de:
traumatisme
expunerea in mod constant la frig
adenomul de prostate
expunerea in mod constant la umiditate

Recoltarea urinei pentru examene bacteriologice se face:
prin urinare directa intr-o eprubeta
din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril
direct din mijlocul jetului urinar, dupa toaleta riguroasa a meatului urinar
dupa administrarea antibioticelor

Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele, cu
exceptia:
oligurie, pana la anurie
HTA
hipostenurie
izostenurie

Alimentarea bolnavului cu IRA, care prezinta varsaturi frecvente, se face:
prin sonda duodenala
numai pe cale parenterala
prin clisme alimentare
sonda intestinala

Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in:
administrarea de lichide in cantitate crescuta
administrarea de diuretice care nu elimina potasiul
dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol
administrare de lichide in cantitati scazute
Complicatiile IRA pot fi urmatoarele, cu exceptia:
supraincarcare sodica si hidrica
hipokaliemie si hipercalcemie
HTA,insuficienta cardiac
supraincarcare hidrica

Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat in perioada de:
formare a edemelor
formare si mentinere a edemelor
mentinere a edemelor
absenta edemelor

Retentia de urina reprezinta:
suprimarea secretiei urinare
emisia involuntara de urina
imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
emisia voluntara de urina

Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin:
a. suprimarea brusca a functiilor renale
leziuni degenerative renale
blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul
leziuni glomerulare

Dieta in faza compensata a IRA, trebuie sa fie:
moderat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidica
hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidica
hiperproteica, normolipidica, hiperglucidica
normolipidica si hipoglucidica

Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele, cu exceptia:
evitarea infectiilor
depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale, in special a celor
bilaterale
evitarea consumului de sare
tratarea corecta a infectiilor

In faza de vindecare a IRA, volumul de urina:
creste progresiv
ramane neschimbat
scade progresiv
urea si creatinina cresc

Cauzele prerenale ale IRA sunt:
neoplasmul de prostata
obstructia uretrala
hipovolemia
hipotensiune arterial

Oliguria in IRA dureaza:
10-14 zile
1-2 luni
2-3 saptamani
2-4 zile

Edemul renal este:
rosu, nedureros, moale
alb, dureros, tare
alb, nedureros, moale
rosu, dureros, tare

Oliguria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia:
colaps vascular
constipatie
insuficienta cardiaca
glomerulonefrita

Hipovolemia este determinata de:
hemoragii importante
insuficienta cardiovasculara
hipotensiune arterial
gingivoragii

Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc:
colica biliara
colica abdominala
colica renala
enterocolita

Simptome asociate, care pot aparea in colica renala sunt:
diaree
constipatie
anemie
polakiurie, tenesme vezicale

In colica renala, asistenta medicala instituie de urgenta:
administrarea de diuretice
administrare de laxative
punga cu gheata pe regiunea lombara
repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara

Calculii urici sunt:
duri, galben-bruni
albiciosi, moi si sfaramiciosi
neregulati si cenusii
rosii caramizii

In oligurie, excretia urinei in 24 de ore poate fi:
sub 1000 ml
intre 1000 ml si 1500 ml
sub 100 m
peste 2000 ml

Densitatea urinei in poliurie, este:
1001-1002
1015-1020
1030-1040
1050-1060

Edemul renal are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
este alb, nedureros, moale
este violaceu, dur, dureros
debuteaza la pleoape, fata, maleole
se pastreaza amprenta degetului la apasare

Prezenta puroiului in urina se numeste:
proteinurie
hematurie
piurie
albuminurie

Calculii renali pot fi formati din:
colesterol
acid uric
clorura de potasiu
clorura de sodium

In litiaza urica se administreaza:
medicatie alcalinizanta
acid mandelic
acidifiante
colecistochinetice
Regimul recomandat in litiaza fosfo-calcica este:
sarac in acizi nucleici
sarac in oxalati
echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe
bogat in legume si fructe

Halena, in insuficienta renala acuta are miros:
amoniacal
de acetona
dulceag gretos
fetidig

Conduita terapeutica in stadiul de reluare a diurezei, din IRA, prevede:
repaus absolut la pat
reducerea ratiei calorice
introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentative
reducerea proteinelor
31. In administrarea orala de Furosemid diureza incepe dupa :
a) 20-60 min si se mentine 4-6 ore
b) 10 min si se mentine 2-3 ore
c) 3-15 min si se mentine 2-5 ore
d) 10-15 min si se mentine 24 ore

32. Polakiuria reprezinta:
a) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
b) cresterea frecventei mictiunilor
c) emisia involuntara de urina
d) scaderea frecventei mictiunilor

33. Colica renala poate sa fie determinata de urmatoarele cauze, cu exceptia:
a) migrarea unui calcul
b) abuzuri alimentare
c) zdruncinaturi
d) restrictii alimentare

34. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza:
a) urina din 24 de ore
b) prima urina de dimineata
c) 5 ml urina din mijlocul jetului urinar
d)5 ml urina de la inceputul jetului

35. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. poliuria
b. anuria
c. infectia urinara
d. hidronefroza
36. Tratamentul chirurgical in litiaza renala, este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia:
a) cand apare infectia urinara
b) cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat
c) cand functia rinichiului nu este afectata
d)cand tratamentul renal nu da rezultate

37. Calculii renali au un diametru de:
a) 0.5 1 mm
b) 1 - 1.5 mm
c) peste 2 mm
d) sub 0,5 mm

38. Recuperarea functionala, anatomica, in formele medii de IRA, necesita:
a) 2-3 saptamani
b) 4-6 luni
c) 1-2 luni
d) 1-7 zile

39. Restabilirea diurezei in stadiul preanuric al IRA, se face cu:
a) manitol si diuretice de ansa
b) antihistaminice
c) solutii perfuzabile
d) antibiotice

40. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter
b) obstructia unilaterala a cailor urinare
c) compresiunea ureterelor prin uterul gravid
d)stenozeureterale
41. In stadiul compensat al IRA, cantitatea de apa permisa este:
a) 1500-2000 ml/zi
b) 600-700 ml/zi
c) 500-1000 ml/zi
d) 300-500 ml/zi

42. Hipokaliemia din IRA se corecteaza prin urmatoarele, cu exceptia:
a)
b) lactat de sodium
c) saruri de potasiu
d) aport alimentar de legume, sucuri

43. Cauzele postrenale ale IRA sunt:
a) hipovolemia
b) glomerulonefrite
c) obstructia cailor urinare
d) soc traumatic

44. Manifestarile digestive ale IRA sunt:
a) sughit, sete, anorexie
b) oboseala, somnolenta, astenie
c) facies teros, edeme declive
d)tahicardie

45. Avantajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) controleaza balanta lichidiana
b) pacientul dializat necesita mai putine calorii, lichide si electroliti fata de tratamentul
conservator
c)creste sansa de supravietuire a pacientului
controleaza tulburarile electrolitice

46. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt:
a) dureri lombare, musculare
b) febra si scadere ponderala
c) somnolenta, stare confuzionala
d)dureri abdominale

47. Simptomele generale ale colicii renale sunt:
a) polakiurie
b) agitatie psiho-motorie, transpiratie
c) tenesme vezicale, senzatie de greutate in anus
d) disurie

48. Conduita terapeutica pentru colica renala vizeaza:
a. alterarea starii generale a pacientului
b. mentinerea stazei urinare unilateral
c. calmarea durerii si a parezei intestinale
d.aplicatii locale reci pe regiunea lombara

49. Poliuria este o tulburare:
a) a emisiei urinare
b) a diurezei
c) calitativa a urinii
d)retentie de urina

50. In litiaza urica se recomanda:
a) alimente bogate in oxalati
b) lapte, legume
c) alimente sarace in acizi nucleici
d) fructe

51. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
a) tuberculoza renala
b) litiaza renala
c) cancerul renal
d)hidronefroza

52. Proteinuria inseamna prezenta:
a) glucozei in urina
b) albuminei in urina
c) sangelui in urina
d) prezenta proteinelor in sange

53. Hematuria de natura renala apare in:
a) adenom de prostata
b) litiaza renala
c) uretrite
d)litiaza biliara


54. In IRA se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia:
a) ecografie
b) radiografie abdominala pe gol, urografie
c) scintigrafie renala
d) hemoleucograma

55. Sechelele IRA pot evolua spre:
a) cancer renal
b) litiaza renala
c) insuficienta renala cronica
d)colica renala

56. Asistenta medicala, pentru calmarea durerii in colica renala, instituie urmatoarele, cu
exceptia:
a) aplicatii calde pe regiunea lombara
b) Buscopan 20-40 mg i.v.
c) tratament antibiotic
d) repaos la pat

57. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este:
Carbune animal
Odiston
Razebil
Pobilan

58. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include:
a. bronhoscopia
b. urografia
c. ecografia
d. radiografia pulmonara

59. Urografia reprezinta examenul radiologic al:
a) aparatului renal, folosind substanta de contrast Odiston
b) aparatului renal, folosind substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectat
prin cateterism uretral
c) vezicii urinare
d) folosind substanta de contrast Pobilan

60. Radiografia renala simpla poate evidentia:
a) conturul si pozitia rinichilor
b) calculii biliari
c) chistul ovarian
d) examinare morfofunctionala a rinichilor.


Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale
BAREM DE CORECTURA

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1 A C. Borundel, Medicina interna - 2011 pag. 581
F C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
F C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
- F C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
A C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
F C. Borundel, Medicina interna, pag. 585
A C. Borundel, Medicina interna, pag. 589
A C. Borundel, Medicina interna, pag. 590
A C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
A Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205
A Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209
F Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209
A Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213
A C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
F - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610

Asociati termenii din cele 2 coloane.
1. C. Borundel, Medicina interna, pag. 589, 590
1 d; 2 a; 3 e; 4 f; 5 c
2. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581-583
1 c; 2 e; 3 a; 4 b; 5 d
3. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581, 582
1 c; 2 d; 3 b; 4 e; 5 a
Marcati cu X raspunsul corect
1 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.197
2 c C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 334
3 b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 888
b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 891
c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209
b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606
b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 876
c- C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
- a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
- c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
a- C. Borundel, Medicina interna, pag. 607
c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606
c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
- b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.204
c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.212
b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213
d - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.214
- a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 279
a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 282
b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611
c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611
a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206
c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.210
a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 237
b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
d - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 584
a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611
c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.207
a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209
b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.212
a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205
a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206
b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209
c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.210
b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213
c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.215
b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611
b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 585
b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583
b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206
c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.207
c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.214
b Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 217








































Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala DE
VERIFICAT


Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii
internati in serviciile de chirurgie.
2.Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului
digestiv de la esofag pana la rect.
3.Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila
A,B,C),examenul macroscopic,chimic,bacteriologic si citologic al bilei
4.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti:reechilibrarea nutritiva si
hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv.
5.In preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. Va
avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide.
6.Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale,la indicatia expresa a
medicului .
7.Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila,insa cu toata dificultatea,este mai usoara
decat tratarea ulceratiei constituite.
8.Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in
urma unui efort sau supuratia plagilor.
9.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza
progresiv in 48h.
10. Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme deosebite.
11.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a,a-4-a de la interventia chirurgicala,nu presupune existenta
unei complicatii.
12.Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange,nu presupune nici o interventie din partea
asistentei medicale.
13. Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara.
14. Colica abdominala este provocata de o contractie peristaltica violenta a unui fragment
tubular.
15. Colica biliara este forma cea mai des intalnita a durerii biliare determinata de cresterea
brusca a presiunii in caile biliare.

Asociati termenii din cele 2 coloane

1).Colica biliara

A).Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si
intrahepatice.
2).Litiaza biliara

B).Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic,de
diferite grade (congestie,supuratie,gangrena).
3).Colecistita acuta

C).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in
vezicule sau in caile biliare.
4).Angiocolitele D).Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu
iradiere in umarul drept.
5) Coledoscopia E). Evidentierea ficatului
F) Endoscopia caii biliare principale



1).Ecografia A).Decelarea calculilor in caile biliare
2).Colangiografia B).Evidentiaza prezenta calculilor
3).Colecistita acuta

C).Cea mai exacta metoda pt evidentierea permeabilitatii
fluxului pe venele hepatice
4).Angiografia D).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in
vezicule sau caile biliare
5) RMN E). Foarte utila pentru detectarea si diagnosticarea tumorilor
abdominale si a chisturilor
F) Cea mai sensibila explorare pentru detectarea tumorilor si
a chisturilor


Marcati cu x raspunsul corect :


1. Pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale are urmatorul obiectiv:
respectarea disciplinei spitalicesti
convingerea ca interventia chirurgicala este benefica
respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire
respectarea pozitiilor impuse de medic

2. Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua:
urografie
esofagoscopie
evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate
clisme repetate

3. Pregatirea preoperatorie a unui bolnav, in etapa anemica include si administrarea de:
plasma
sange total conservat
administrarea de fier
masa eritrocitara

4. Preoperator colonul se pregateste astfel:
regim alimentar sarac in reziduuri, administrare de ulei de parafina,clisme repetate
regim alimentar bogat in fibre celulozice
administrarea purgativelor drastice
spalaturi gastrice

5.Complicatia postoperatorie mai frecventa la obezi este:
hiperhidratarea
insuficienta renala
hipertiroidism
boala tromboembolica

6. Regimul alimentar administrat bolnavului in preziua interventiei este:
dimineata si la pranz, regim obisnuit,iar seara regim hidric
nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei
regim hidric
regim obisnuit
7. Regiunile cu pilozitati se indeparteaza :
in seara dinaintea interventiei
cu 1 ora inaintea interventiei
cu 36 ore inaintea interventiei
cu 15 min inainte de interventie

8.Complicatia rahianesteziei este:
a. cefaleea persistenta
b. tusea cu expectoratie sangvinolenta
c. greturi si varsaturi
d. tuse uscata

9. Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face:
dupa 48 ore
dupa 2 saptamani
dupa 1 saptamana
cat mai precoce

10. Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate:
a. la 3 zile dupa interventia chirurgicala
b. in prima ora dupa interventie
c. in seara interventiei
d. la 24 ore dupa interventie

11. Pacientul operat cu rahianestezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie:
decubit ventral
decubit lateral
decubit dorsal, cu capul intors lateral
decubit ventral cu capul intors lateral

12. Dupa interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia:
in prima zi
dupa 7 zile
dupa 48-72 ore
dupa 24 ore

13. Necesarul bazal de apa al organismului este de:
30-40 ml/kg corp
5-6 gr
2-4 gr
10-15 ml /Kg corp

14. Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate, in umarul
drept, subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in:
colica biliara
ulcer gastric
pancreatita acuta
colica renala

15. Colica biliara apare mai frecvent :
dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic
dimineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somn
dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci
dupa o masa saraca in grasimi

16. Colica biliara impune explorarea cailor biliare, pentru a depista cauza prin:
sondaj gastric
colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa
efectuarea ionogramei sanguine
cistografie

17. In colica biliara,bolnavului i se administreaza:
a. antialgice,antispastice,antiemetice
b. antitermice, antispastice
c. antibiotice, antispastice
d. antiemetice
18. Colica renala se caracterizeaza prin :
a. durere paroxistica in hipocondrul drept
b. durere lobmara cu iradiere abdominala
c. durere precordiala
d. durere paroxistica cu sediu lombar unilateral de iradiere de-a lunful ureterului in
hipogastru si organele genitale externe

19.Tratamentul in colica renala vizeaza administrarea de :
Antispastice, antialgice, bai calde
Bai reci si antiinflamatoare
Aplicatii locale calde
Antitusive, antitermice, antialgice

Pregatirea preoperatorie a bolnavului hepatic vizeaza:
Reducerea secretiilor prin medicatie si drenaj postural
Gimnastica respiratorie
Administrarea de antiagregate plachetare
Alimentatie bogata in proteine si perfuzii cu glucoza tamponata cu insulina
















Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala

BAREM DE CORECTURA

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1.F- Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-537
2.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-543
3.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-545
4.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-550
5.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-556
6.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-557
7.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-598
8.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-599
9.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-615
10.F- Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-616
11.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618
12F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618
13.Ad- Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-659
14 A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 659
15 A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 659


Asociati termenii din cele 2 coloane
1.
1-D Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.546
2-C Medicina interna Corneliu Borundel pg. 545
3-B Medicina interna corneliu Borundel pg 550
4-A Medicina interna Corneliu Borundel pg. 552
5 F Medicina interna Corneliu Borundel pg 547
2.
1-b Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.551
2-a Medicina interna Corneliu Borundel pg. 547
3-d Medicina interna corneliu Borundel pg 544
4-c Medicina interna Corneliu Borundel pg. 544
5 F Medicina interna Corneliu Borundel pg 544


Marcati cu x raspunsul corect

1. b Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 535
2. c Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 551
3 d Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 550
4.dChirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 552
5 d Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 555
6 aChirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 556
7 b Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 558
8 a Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 615
9 dChirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 616
10 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 615
11 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 615
12 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 617
13 aChirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 622
14 aChirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 660
15 aChirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 660
16 b Chirurgie Daschievici-Mihailescu pg. 660
17 a Chirurgie Daschievici Mihailescu pg 660
18 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu pg 660
19 a - Chirurgie Daschievici Mihailescu pg 661
20 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu pg 554








































Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific DE VERIFICAT

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:

1. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului.
2. Schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat se realizeaza de catre 2 asistente
medicale.
3. Actiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, prevad prevenirea
ulceratiilor de decubit.
4. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului.
5. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu
ajutorul carjelor, cadrului, bastonului.
6. Asistenta medicala, in timpul mobilizarii, va supraveghea doar mersul pacientului.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului.
9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat, se refera la prevenirea complicatiilor de
decubit.
10. Accentuarea mobilitatii fizice la un bolnav imobilizat produce o problema.
11. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a se alimenta si a se
hidrata.
12. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie.
13. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si
dezbraca
singur.
14. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena.
15. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati recreative.

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

1.
A B
1 Aparat respirator a Pneumonie hipostatica
2 Pielea b Tromboze
3 Aparatul digestiv c Deformari articulare
4 Aparatul circulator d Incetinirea tranzitului
5 Aparatul locomotor e Escara de decubit
f Fracturi

2.
A B
1 Imobilizare prelungita a exercitii din pozitia decubit dorsal
2 Mobilizare progresiva b escare de decubit
3 Ortostatism c tromboze
4 Aparatul locomotor d pozitie bipeda
5 Aparatul circulator e dozarea si gradarea exercitiilor
f deformari articulare
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:

1. Imobilizarea la pat predispune pacientul la:
greturi
varsaturi
escare
litiaza biliara

2. In cazul bolnavilor imobilizati, salteaua patului trebuie sa fie:
antidecubit
relaxa
de paie
de buret

3. Toaleta bolnavului imobilizat, se face:
a) in cada
b) in pat
c) la dus
d) pe scaun

4. Pielea bolnavului imobilizat este:
a) fara tonicitate
b) elastica
c) grasoasa
d) rosie umeda

5. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu:
a. fotoliul rulant
b. patul
c. cadrul
d. scaunul
6. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face la:
a. cinematograf
b. teatru
c. radio si T.V.
d. calculator

7. EKG-ul la un pacient imobilizat se face in :
a. in salon
b. in cabinetul EKG
c. in cabinetul asistentelor
d. in laborator

8. Imobilizarea favorizeaza:
a. diareea
b. constipatia
c. varsaturile
d. accelerarea circulatiei

9. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi bogat in:
a. lipide
b. glucide
c. proteine
d. celuloza si lichide

10. Trombozele venoase, la bolnavul imobilizat, se previn prin:
a. masaj usor al membrelor
b. tapotaj toracic
c. pudraj cu talc
d. masaj cervical

11. Pneumonia hipostatica se previne prin:
a. gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi
b. administrare de antibiotice
c. administrare de chimioterapice
d. administrare de antiemetice

12. Stimularea circulatiei cutanate, la bolnavul imobilizat, se face prin frictionarea:
a. zilnica cu alcool diluat
b. saptamanala cu alcool diluat
c. lunara cu alcool diluat
d. zilnica cu rivanol

13. Atitudinea asistentei medicale fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie:
a. indiferenta
b. blanda
c. violenta
d. agresiva

14. Acomodarea unui bolnav imobilizat la pat se realizeaza prin :
a. atingeri repetate
b. izolare
c. atitudine calma
d. severitate

15. Procedeele profilactice aplicate bolnavului imobilizat, depind de starea :
a. pacientului
b. familiei
c. asistentei medicale
d. medicului










Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific

BAREM DE CORECTURA
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina
1 A Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos Chiru F.- pag.
65
2 A Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos Chiru F.- pag.
65
3 A Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos Chiru F.- pag.
74
4 A Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos Chiru F.- pag.
70
5 A Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos Chiru F.- pag.
74
6 F Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos Chiru F.- pag.
75
7 F Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos Chiru F.- pag.
75
8 A Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos Chiru F.- pag.
74
9 A Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos Chiru F.- pag.
74
10 F Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos Chiru F.- pag.
73
11 A Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos Chiru F.- pag.
72
12 A Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos Chiru F.- pag.
72
13 A Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos Chiru F.- pag.
72
14 F Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos Chiru F.- pag.
73
15 A Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos Chiru F.- pag.
73

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

1.
Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina
1 - a Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
2 - e Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
3 - d Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
4 - b Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
5 - c Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106






Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina
1 - b Ingrijirea omului bolnav si sanatos
Chiru F
75
2 - a Ingrijirea omului bolnav si sanatos
Chiru F
74
3 - d Ingrijirea omului bolnav si sanatos
Chiru F
76
4 - f Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
5 - c Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106


Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:

Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina
1 C Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
2 A Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1107
3 B Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1107
4 A Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
5 B Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1106
6 C Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1107
7 A Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1108
8 B Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1108
9 D Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1108
10 A Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1108
11 A Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1108
12 A Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1108
13 B Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1109
14 C Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1109
15 A Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes 1109




















Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific DE VERIFICAT

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:

1.Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV.
2.Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infestarii cu virus HIV.
3. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti, produce febra inalta.
4. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea.
5. Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficienta respiratorie.
6. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii.
7. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii nosocomiale.
8. Pacientul seropozitiv, imobilizat la pat, necesita ajutor in practicarea religiei.
9. Hipertermia se combate prin impachetari reci, schimbate la 5.
10. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata.
11. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului.
12. Hidratarea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia
medicului.
13. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic.
14. Prevenirea escarelor se face prin igiena, schimbarea pozitiei si a lenjeriei.
15. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor
seropozitivi.



II. Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

1
A B
1 Fereastra serologica a Perioada a doua
2 Perioada de latenta clinica b Perioada a patra
3 Primele manifestari ale bolii c Perioada a cincea
4 Manifestari produse de virusul HIV in organism d Perioada a treia
5 Infectii oportuniste e Prima perioada
f. infectii virotice



2.
A B
1 Tratamentul antifungic a Nistatin
2 Tratamentul sarcomului Kaposi b Chimioterapice si interferon
3 Tratamentul limfomului malign c Eritromicina
4 Tratamentul infectiei streptococice d Ciprofloxacina
5 Tratamentul infectiei cu salmonela e Tratament antivirotic
f.Clexan



3.

A B
1 Pneumocystis carinii a Cotrimoxazol + Sulfadiazina
2 Toxoplasma gondii b Cotrimoxazol
3 Giardia intestinalis c Tiabendazol
4 Strongiloides stercoralis d Ampicilina
5 Hemophilus influenzae e Metronidazol + Furazolidon
f.Miofilin


Marcati cu x raspunsul corect :

1. SIDA este cauzata de:
a) retrovirus
b) treponema pallidum
c) enterovirus
d) virusul HIV
2. Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de:
a) 6 12 luni
b) 2 4 ani
c) 5 10 ani
d) 1 an
3. Rezistenta HIV in mediul extern este:
a) crescuta
b) slaba
c) foarte crescuta
d) inexistente
4. Virusul HIV poate fi izolat din:
a) sange, sperma, secretie otica
b) sange, sperma, secretie vaginala
c) sange, secretie salivara, LCR
d) sperma
5. Bolnavii seropozitivi pot face una din infectiile oportuniste enuntate :
a) infectia bacteriana
b) infectia reumatismala
c) infectia ganglionara
d) infectia urechii externe
6. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu:
a) antivirotice
b) antihistaminice
c) antiemetice
d) antibiotice

7. Rolul profilactic in infectia HIV/SIDA revine:
a) asistentei medicale
b) consilierului
c) psihologului
d) medicului


8. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este:
a) testul alergologic
b) IDR la tuberculina
c) testul ELISA
d) testu ADN

9. Protectia personalului medico-sanitar impotriva infectarii cu HIV se face prin:
a) vaccinare
b) masuri preventive ca cele din hepatita transmisa parenteral
c) protectie cu antibiotice
d) recoltarea marcarilor virali

10. Gravidelor seropozitive, medicul le recomanda:
a) intreruperea sarcinii
b) continuarea evolutiei sarcinii
c) cat mai multe nasteri
d) folosirea metodelor contraceptive

11. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la:
a) folosirea obiectelor personale
b) folosirea baii
c) indepartarea donatorilor infectati
d) izolarea suspectilor

12. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in cel mult:
a) 10 ani
b) 5 ani
c) 3 ani
d) 1 an

13. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta:
a) cresterea apetitului alimentar
b) febra
c) cresterea apetitului sexual
d) varsatura

14. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de lipsa :
a) conditiilor de mediu
b) locuintei
c) sustinerii sociale
d) banilor

15. Primul obiectiv al asistentei medicale, in ingrijirea unui pacient cu SIDA, este:
a) ameliorarea confortului pacientului
b) orientarea in timp si spatiu
c) indepartarea depresiei
d) ameliorarea varsaturilor





BAREM DE CORECTURA
Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos


Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina
1 F Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali Titirca L.
425
2 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali Titirca L.
425
3 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali Titirca L.
426
4 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali Titirca L.
426
5 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali Titirca L.
426
6 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor 426
de catre asistentii medicali Titirca L.
7 F Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali Titirca L.
426
8 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali Titirca L.
426
9 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali Titirca L.
427
10 F Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali Titirca L.
427
11 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali Titirca L.
427
12 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali Titirca L.
427
13 F Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali Titirca L.
427
14 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali Titirca L.
428
15 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali Titirca L.
428


Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB


Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina
1 - e Puericultura si pediatrie Marcean si
Mihailescu
455
2 - a Puericultura si pediatrie Marcean si
Mihailescu
455
3 - d Puericultura si pediatrie Marcean si
Mihailescu
455
4 - b Puericultura si pediatrie Marcean si
Mihailescu
455
5 - c Puericultura si pediatrie Marcean si
Mihailescu
455


2.

Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina
1 - a Puericultura si pediatrie Marcean si
Mihailescu
458
2 e Puericultura si pediatrie Marcean si
Mihailescu
458
3 b Puericultura si pediatrie Marcean si
Mihailescu
458
4 c Puericultura si pediatrie Marcean si
Mihailescu
458
5 d Puericultura si pediatrie Marcean si
Mihailescu
458

3.


Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. Pagina
1 b Puericultura si pediatrie Marcean si
Mihailescu
459
2 - a Puericultura si pediatrie Marcean si
Mihailescu
459
3 - e Puericultura si pediatrie Marcean si
Mihailescu
459
4 - c Puericultura si pediatrie Marcean si
Mihailescu
459
5 - d Puericultura si pediatrie Marcean si
Mihailescu
459



Marcati cu x raspunsul corect :


Nr.
intrebare
Raspuns Bibliografie Nr.
pagina
1 D
Ingrijiri speciale acordate pacientilor Lucretia Titirca
425
2 C
Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu
455
3 B
Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea
220
4 B Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 219
5 A
Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu
456
6 D Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 458
7 A Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu 459
8 C
Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea.
222
9 B Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 224
10 A Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 223
11 C Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 223
12 A Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea 222
13 B
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii
medicali Titirca L.
426
14 D Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali Titirca L.
426
15 A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali Titirca L.
426