Sunteți pe pagina 1din 93

STRATEGIA

NA!IONAL" DE
AP"RARE
Pentru o Romnie
care garanteaz# securitatea $i prosperitatea
genera%iilor viitoare
Bucure$ti, 2010
CUPRINS
Cuvnt nainte
___________________________________________________ 3
1. Introducere
___________________________________________________ 4
2. Continuitate $i adaptare
________________________________________ 6
3. Interese, valori $i obiective na%ionale de securitate
___________________ 8
4. Principiile $i caracteristicile strategiei na%ionale de ap#rare
____________ 9
5. Mediul interna%ional de securitate
_______________________________ 10
6. Riscuri, amenin%#ri, vulnerabilit#%i
_______________________________ 13
7. Ap#rarea Romniei direc%ii de ac%iune externe $i interne
___________ 15
2
CUVNT NAINTE
Datoria noastr! este s! l!s!m genera"iilor viitoare o Romnie prosper!, mai
bine ap!rat! #i mai inuent! pe plan interna"ional. n 1989, "ara noastr! era
pr!bu#it! economic #i izolat! politic. Cet!"enii s!i deveniser! victimele celor
42 de ani de comunism, un regim ilegitim #i criminal. n 2010, Romnia este o
"ar! liber!, parte a marii familii a democra"iilor occidentale, membr! a
Uniunii Europene #i a NATO.
Romnia nu a beneciat niciodat! n istoria ei de garan"ii de securitate att de
cuprinz!toare precum cele conferite de statutul de "ar! membr! a Alian"ei
Nord-Atlantice #i de parteneriatul cu Statele Unite ale Americii. De asemenea,
Romnia nu a cunoscut niciodat! n istoria ei oportunit!"i de dezvoltare mai
mari dect cele derivate din statutul de "ar! membr! a Uniunii Europene. mi
exprim aici recuno#tin"a fa"! de cet!"enii romni care au sus"inut eforturile
ader!rii. De asemenea, nu-i vom uita niciodat! pe eroii militari care #i-au
sacricat prezentul pentru ca noi s! avem viitor. Sacriciul lor nu a fost n
zadar.
Romnii #i-au c#tigat libertatea cu greu #i au edicat un sistem democratic
caracterizat prin drepturi #i libert!"i individuale, pluralism politic, alegeri
libere #i corecte, libertate de exprimare, proprietate privat! ap!rat! #i
garantat!, separa"ia puterilor n stat. Ca popor care a cunoscut experien"a
comunismului, obiectivul nostru na"ional este consolidarea democra"iei.
Libertatea noastr!, statul de drept #i institu"iile sunt expresii ale suveranit!"ii
na"ionale, pe care trebuie s! le ap!r!m.
n calitate de pre#edinte al Romniei, reales n cea mai important! func"ie din
statul romn, vreau s! transmit un mesaj de ncredere. n ultimii 20 de ani,
Romnia a evoluat extraordinar prin ac"iunea individual! #i comun! a
cet!"enilor ei. Drumul nu se opre#te aici. Romnii vor o "ar! modern!,
prosper! #i mai sigur!. Consider c! dorin"a de progres a cet!"enilor Romniei
trebuie s! e fundamentul ac"iunii noastre. Dar realizarea acestui deziderat
"ine de un efort solidar, la care particip!m ecare dintre noi. Avem toate
motivele s! m ncrez!tori n calea pe care am ales-o #i s! construim mpreun!
o Romnie mai bun!, ce garanteaz! securitatea #i prosperitatea genera"iilor
viitoare.
Pre#edintele Romniei Traian B!sescu
3
1. INTRODUCERE
Strategia Na!ional" de Ap"rare (SNAp) reprezint" un instrument de lucru prin
intermediul c"ruia, plecnd de la nevoia ap"r"rii !"rii, a intereselor, valorilor #i
obiectivelor na!ionale de securitate, se gestioneaz" riscurile, amenin!"rile #i
vulnerabilit"!ile.
$innd cont de apartenen!a actual" a Romniei la NATO #i UE, SNAp expune c"i
#i modalit"!i specifice de gestionare a riscurilor, amenin!"rilor #i vulnerabilit"!ilor,
constituind baza #i punctul de plecare pentru elaborarea strategiilor sectoriale de
r"spuns, corelate cu resursele !"rii.
Perspectiva teoretic" de la care s-a pornit este una modern", ce pune cet"!eanul
al"turi de stat ca subiec!i ai securit"!ii na!ionale #i care reflect" un echilibru ntre
riscurile, amenin!"rile #i vulnerabilit"!ile clasice #i cele neconven!ionale. Analiza ia
n calcul att riscurile, amenin!"rile #i vulnerabilit"!ile clasice, cele legate de
asigurarea suveranit"!ii #i integrit"!ii teritoriale ale unui stat, ct #i preocup"rile
privind garantarea unui nivel ridicat de siguran!" #i protec!ie pentru cet"!enii romni.
Dincolo de instabilitate regional" #i terorism, SNAp analizeaz" #i noile tipuri de
riscuri #i amenin!"ri, precum pandemiile, catastrofele naturale, securitatea
cibernetic" sau energetic". F"r" a afecta n mod direct statul, ace#ti noi factori,
mul!i dintre ei radicaliza!i ca urmare a actualului stadiu de evolu!ie a globaliz"rii, pot
afecta grav calitatea vie!ii #i pune sub semnul ntreb"rii siguran!a cet"!eanului.
SNAp reflect" nevoia de a asigura un echilibru firesc ntre securitatea na!ional" #i
alte domenii vitale, precum economia, s"n"tatea sau educa!ia. SNAp propune un
management al sistemului de ap"rare a !"rii cu accent pe gestionarea integrat" a
riscurilor, amenin!"rilor #i vulnerabilit"!ilor. Gestionarea integrat" are o dubl"
valen!". Prima este cea intern", na!ional", n spiritul realiz"rii unei comunit"!i de
securitate, plecnd de la constituirea Comunit"!ii de Informa!ii din 2006. A doua
valen!" este cea european", euroatlantic" #i interna!ional", Romnia asumndu-#i
responsabilit"!ile interna!ionale ce-i revin n calitatea sa de membr" a ONU, UE,
NATO, OSCE #i Consiliului Europei. Ea contribuie mpreun" cu membrii comunit"!ii
interna!ionale la gestionarea problemelor de pe agenda comun" de securitate.
Cooperarea interna!ional" are marele avantaj al economisirii resurselor financiare #i
materiale, asigurnd o eficien!" ridicat" eforturilor na!ionale.
Pe lng" ap"rarea armat", strategia vizeaz", totodat", #i alte domenii precum
politica extern", ordinea public", domeniul serviciilor de informa!ii, securitatea
energetic" sau cea cibernetic", securitatea infrastructurii critice etc.
SNAp a fost gndit" #i elaborat" ca un instrument ce d" for!" #i valoare practic"
preocup"rilor institu!iilor statului romn n amplul proces de ap"rare a !"rii. SNAp
reprezint" un factor integrator, de sintez", ea fiind opera!ionalizat" printr-un
ansamblu de direc!ii de ac!iune menite s" previn" #i s" contracareze eficient
riscurile, vulnerabilit"!ile #i amenin!"rile. Ulterior adopt"rii acestui document,
executivul #i institu!iile cu responsabilit"!i n domeniu vor fi chemate s"-#i dezvolte
strategii sectoriale, ce vor trebui s" con!in" m"suri concrete specifice domeniului
de ac!iune, destinate contracar"rii #i combaterii riscurilor, vulnerabilit"!ilor #i
amenin!"rilor din zona lor de responsabilitate.
4
Securitatea $i ap#rarea na%ional#
Conceperea SNAp s-a f"cut plecnd n primul rnd de la actualele nevoi de
dezvoltare a !"rii, ca #i de la necesitatea afirm"rii sale interna!ionale, n special n
cadrul NATO #i UE. n acela#i timp, SNAp este gndit" #i proiectat" a fi aplicat" n
limitele matricei de securitate, care cuprinde setul comun de idei, concepte #i teorii
dezvoltate #i folosite n gestionarea problemelor de securitate na!ional" #i
interna!ional" de c"tre to!i membrii NATO #i UE. Aceast" abordare este o
consecin!" att a nevoii de a promova interesele na!ionale, ct #i a apartenen!ei
Romniei la comunitatea euroatlantic" de securitate.
Matricea de securitate cuprinde urm"toarele elemente: rela!ia securitate
prosperitate identitate, conceptul multidimensional de securitate, echilibrul ntre
stat #i individ ca beneficiari ai securit"!ii na!ionale, conducere politic" #i control
democratic n gestionarea integrat" a securit"!ii, gestionarea integrat" a securit"!ii
#i ideea de comunitate de securitate.
Dorin!a de a oferi o alt" calitate vie!ii cet"!enilor no#tri face ca orice stat, al"turi de
securitate, s" fie n egal" m"sur" preocupat de asigurarea unui nivel suficient de
prosperitate. Nu n cele din urm", ntr-o epoc" a globaliz"rii, afirmarea #i
promovarea identit"!ii s-au transformat #i ele n preocup"ri na!ionale, semnifica!iile
fiind profunde nu numai pentru securitate, dar #i pentru economie. Reputa!ia !"rii
devine un element de importan!" strategic".
Actuala strategie este una multidimensional", multidirec!ional" #i multifunc!ional".
Este multidimensional" pentru c", pe lng" dimensiunea militar", ast"zi sunt la fel
de importante dimensiuni precum cea politic", economic", social" #i ecologic".
Este multidirec!ional" pentru c" problemele de securitate pot fi n egal" m"sur"
vulnerabilit"!i sau amenin!"ri. Este #i multifunc!ional", pentru c" folose#te o gam"
larg" de instrumente, de la for!a militar" la diploma!ie, servicii de informa!ii #i
asisten!" economic".
Siguran!a cet"!eanului reprezint" al treilea element al matricei, iar statul are
datoria de a identifica strategii sectoriale eficiente de protejare a sa.
Procesul de asigurare a ap"r"rii #i securit"!ii na!ionale este n primul rnd unul
politic, responsabilitatea principal" revenind executivului #i Parlamentului. Pe de
alt" parte, pentru a garanta eficien!a efortului #i legitimitatea sa, asigurarea ap"r"rii
#i securit"!ii na!ionale trebuie realizat" sub control democratic. Parlamentul, prin
instrumentele specifice, dar #i societatea civil", prin intermediul organiza!iilor non-
guvernamentale, al universit"!ilor #i al mass-media, sunt n egal" m"sur" chemate
#i ncurajate s"-l exercite.
Un alt element este dat de gestionarea integrat" a securit"!ii #i ideea de
comunitate de securitate. Conceptul de comunitate de securitate este definitoriu
pentru statele europene, avnd dou" valen!e: una na!ional" #i o a doua
interna!ional". Valen!a na!ional" const" n gestionarea integrat" a ap"r"rii !"rii, n
cadrul c"reia, plecnd de la un scop comun, institu!iile statului se completeaz" #i
se sprijin" reciproc. Aceast" cerin!" este dat" n primul rnd de caracterul
multidimensional al problemelor de securitate. Pe de alt" parte, valen!a
interna!ional" este dat" de gestionarea multilateral" a securit"!ii, care se realizeaz"
prin cooperare n cadrul organiza!iilor interna!ionale sau a unor coali!ii.
5
Gestionarea securit"!ii na!ionale presupune #i participarea societ"!ii civile. ntr-o
!ar" democratic", politica de ap"rare sau de securitate trebuie discutat" #i cu
societatea civil". Scopul acestei strategii na!ionale de ap"rare este de a prezenta
situa!ia mediului de securitate intern #i interna!ional, pentru a putea atrage sprijinul
cet"!enilor Romniei n promovarea m"surilor necesare pentru prevenirea riscurilor
#i combaterea amenin!"rilor #i vulnerabilit"!ilor contemporane.
2. CONTINUITATE &I ADAPTARE
SNAp r"mne consecvent" celor mai importante principii #i idei afirmate prin
Strategia de Securitate Na!ional" a Romniei din 2006. n egal" m"sur", prezenta
strategie, urmare a evolu!iilor interna!ionale produse, actualizeaz" r"spunsul
Romniei la principalele probleme cu care este posibil s" se confrunte n perioada
urm"toare, propunnd solu!ii #i c"i de gestionare.
Plecnd de la noul statut pe care !ara noastr" urma s" l dobndeasc", acela de
membru UE, al"turi de calitatea deja ob!inut" de aliat n cadrul NATO, Strategia de
Securitate Na!ional" a Romniei din 2006 introducea n dezbaterea na!ional" o
serie de teme care #i ast"zi #i dovedesc actualitatea #i importan!a pentru
Romnia.
Globalizarea r"mne, n continuare, principalul factor de influen!" a mediului
de securitate contemporan, astfel nct trebuie surprinse realist #i pragmatic att
riscurile #i amenin!"rile ce pot avea repercusiuni asupra securit"!ii na!ionale, ct #i
oportunit"!ile ap"rute n urma proceselor complexe generate de fenomenul
globaliz"rii #i care, exploatate n cadrul unor programe coerente, pot contribui la
dezvoltarea economic" a !"rii.
Romnia va continua s" ac!ioneze ca un promotor al stabilit"!ii #i cooper"rii
regionale. Ca stat membru al UE #i al NATO, Romnia are un interes major ca n
vecin"tatea sa s" se afle state stabile, prospere #i democratice, aceasta fiind o
condi!ie pentru men!inerea p"cii, stabilit"!ii #i cre#terii economice regionale n
ansamblu.
n continuare, ne vom concentra aten!ia #i eforturile asupra problemelor #i
oportunit"!ilor specifice Regiunii Extinse a M"rii Negre. Importan!a sa geopolitic"
este dat" de nvecinarea cu trei regiuni de importan!" deosebit" Europa, Asia
Central", Orientul Mijlociu , de statutul de zon" de tranzit energetic #i, nu n ultimul
rnd, de faptul c" este spa!iu de manifestare a unor diferen!e culturale #i religioase.
Romnia are datoria #i interesul s" dezvolte #i s" promoveze politici pentru
sus!inerea dezvolt"rii regionale c"tre o zon" caracterizat" de securitate, stabilitate
#i progres #i, n acela#i timp, s" creeze condi!iile utiliz"rii eficiente a poten!ialului de
coridor energetic al regiunii M"rii Negre.
Aceea#i abordare de promotor al stabilit"!ii #i cooper"rii regionale o vom avea #i n
privin!a parcursului euroatlantic al Balcanilor de Vest. Ast"zi, toate statele din
aceast" regiune ne sunt al"turi, fie ca alia!i n cadrul NATO, fie ca parteneri. Acest
fapt constituie un argument puternic pentru asigurarea unui viitor sigur #i pa#nic
pentru o regiune care a cunoscut un deceniu de conflicte. Parcurgerea traseului
c"tre o viitoare aderare la UE va asigura cadrul dezvolt"rii statelor balcanice #i al
atingerii unui nivel de trai decent pentru to!i locuitorii acestora.
6
Pe plan intern, Strategia Na!ional" de Ap"rare vine n sprijinul efortului na!ional de
modernizare a statului. Buna guvernare r"mne instrumentul prin care
democra!ia trece din planul conceptelor #i teoriilor n planul vie!ii reale, reprezint" o
condi!ie esen!ial" a securit"!ii #i prosperit"!ii, factorii implica!i n procesul bunei
guvern"ri fiind deopotriv" statul #i societatea civil".
Nu n ultimul rnd, n linia enun!at" n Strategia de Securitate Na!ional" a Romniei
din 2006, actuala strategie sus!ine importan!a de!inerii de c"tre statul romn a unei
capacit"!i adecvate de adaptare, anticipare #i r"spuns, element esen!ial al
procesului de securitate na!ional" ntr-o lume dinamic", ntr-o permanent"
transformare. R"mn necesare cunoa#terea #i evaluarea prospectiv" a proceselor
interne #i interna!ionale, a tendin!elor majore de evolu!ie a securit"!ii interna!ionale.
Ca membri ai comunit"!ii euroatlantice, romnii se bucur" de acelea#i oportunit"!i #i
sunt afecta!i de acelea#i riscuri #i amenin!"ri ca #i alia!ii #i partenerii no#tri. Dac"
securitatea tuturor membrilor comunit"!ii euroatlantice se realizeaz" pe baza
solidarit"!ii #i a cooper"rii, prosperitatea statelor NATO #i UE izvor"#te att din
cooperare, ct #i din spiritul competitiv al acestora. Pe o pia!" liber", reu#esc s" se
men!in" #i s" se dezvolte doar actorii economici care fac fa!" concuren!ei.
La nivelul statelor, competitivitatea #i eficien!a sunt date de gradul n care acestea
reu#esc s" #i utilizeze optimal resursele. Principala resurs" a oric"rui stat o
constituie chiar membrii acestuia. Ca atare, un stat competitiv este unul n care
membrii acestuia pot ac!iona liberi, n scopul asigur"rii prosperit"!ii, demnit"!ii #i a
evolu!iei personale.
Hot"rtoare n acest scop sunt politicile adoptate de stat n domeniul educa!iei #i al
s"n"t"!ii. O societate n care indivizii au un grad nalt de preg"tire este una
ndreptat" c"tre inovare #i dezvoltare, capabil" s" implementeze cele mai noi
descoperiri care mbun"t"!esc via!a membrilor s"i. n aceea#i m"sur", starea de
s"n"tate a membrilor unei societ"!i are implica!ii directe asupra productivit"!ii
acesteia. n concluzie, gradul de bun"stare al societ"!ii romne#ti este direct
influen!at de nivelul de instruire #i de starea de s"n"tate a ntregii popula!ii, astfel c"
statul romn va trata cu prioritate aceste domenii.
Un alt element care ilustreaz" gradul de competitivitate al unei societ"!i este dat de
modul n care aceasta reu#e#te s" utilizeze resursele disponibile astfel nct s"
reduc" nivelul amenin!"rilor, riscurilor #i a vulnerabilit"!ilor la care este supus".
Securitatea energetic" a unui stat a revenit printre principalele elemente de
ngrijorare, avnd n vedere implica!iile att la adresa securit"!ii membrilor societ"!ii,
ct #i a prosperit"!ii acestora. Evenimentele recente au demonstrat necesitatea ca
statele NATO #i UE s" trateze problema asigur"rii propriei securit"!i energetice ca
una dintre priorit"!ile actului de guvernare.
7
3. INTERESE, VALORI &I OBIECTIVE
NA!IONALE DE SECURITATE
Interesele, valorile #i obiectivele na!ionale joac" un rol central n definirea strategiei
na!ionale de ap"rare, oferindu-i legitimitate. Interesele na!ionale sunt perene #i sunt
definite n primul rnd prin Constitu!ia Romniei.
Interesele na!ionale sunt acele nevoi #i aspira!ii esen!iale pentru afirmarea
identit"!ii #i valorilor na!ionale, existen!a statului #i asigurarea func!iilor sale
fundamentale. Interesele na!ionale sunt caracterul na!ional al statului, suveranitatea
#i independen!a, unitatea #i indivizibilitatea sa. De asemenea, consider"m interese
na!ionale, prin importan!a lor pentru !ar", forma republican" de guvern"mnt,
independen!a justi!iei, pluralismul politic #i limba oficial", romna. Ap"rarea
intereselor na!ionale este considerat" a fi obliga!ia fiec"rui cet"!ean al Romniei.
$ar" european", membr" a UE #i a NATO, Romnia mp"rt"#e#te acelea#i valori
ca #i celelalte state membre: demnitatea omului, drepturile #i libert"!ile cet"!eanului,
libera dezvoltare a personalit"!ii umane, dreptatea, pluralismul politic, proprietatea
privat". Aceast" strategie este consecvent" cu responsabilit"!ile #i angajamentul
pentru respectarea dreptului interna!ional. Ac!iunea intern" #i interna!ional" a
statului romn poate fi gndit" doar n aceste limite.
Pentru ap"rarea intereselor na!ionale #i afirmarea valorilor, strategia stabile#te
urm"toarele
obiective na!ionale de securitate:
o ap"rarea #i promovarea drepturilor omului #i nt"rirea principiilor de drept
interna!ional ca fundamente ale stabilit"!ii #i securit"!ii interna!ionale;
o promovareadrepturilorromnilordepretutindeni;
o asigurareaunuiclimatdepace,destabilitate#isecuritatenvecin"tateaRomniei; o
respectareadrepturilorpersoanelorapar!inndminorit"!ilorna!ionale;
o continuareaprocesuluidemodernizareaRomniei;
o omaimareeficien!"nfunc!ionareainstitu!iilorstatului;
o
asigurareauneicapacit"!ideap"rarearmat"necesar"attgarant"riiintereselorna!ionale
, ct #i respect"rii obliga!iilor interna!ionale ce ne revin n urma apartenen!ei la
NATO #i UE;
o cre#tereainfluen!eiinterna!ionaleaRomniei;
o dezvoltareacapacit"!ilorna!ionaledegestionareacrizelorinterne#iinterna!ionale;
o
dezvoltareacapacit"!ilorna!ionaledegestionareaurgen!elorcivile,nspecialcelelegate
de calamit"!i naturale sau pandemii;
o cre#terea influen!ei interna!ionale a NATO #i UE n paralel cu consolidarea
cooper"rii dintre ele, ca #i a celei dintre SUA #i alia!ii europeni;
o dezvoltarea unei economii competitive, durabile #i inclusive, n conformitate cu
Strategia Europa 2020 a UE;
o asigurareasecurit"!iienergetice; o asigurareasecurit"!iicibernetice.
8
n ap"rarea #i promovarea intereselor, valorilor #i a obiectivelor na!ionale de
securitate, Romnia respect" principiile dreptului interna!ional, dezvolt" dialogul #i
cooperarea cu statele interesate #i organiza!iile interna!ionale responsabile pentru
realizarea stabilit"!ii #i a securit"!ii regionale #i globale. Pentru Romnia, sunt
esen!iale protejarea #i ap"rarea intereselor na!ionale prin mijloace pa#nice, ns"
statul romn #i rezerv" dreptul ca, n situa!ii speciale, singur sau mpreun" cu
alia!ii #i partenerii s"i, s" utilizeze toate elemente de putere, inclusiv capacit"!ile
sale militare, ca solu!ii de ultim" instan!".
Principiul priorit#%ii interesului na%ional
Ap"rarea intereselor na!ionale #i a valorilor, precum #i ndeplinirea obiectivelor
na!ionale de securitate, sunt gndite s" se desf"#oare n limitele matricei de
securitate #i n spiritul ideii de bun" guvernare.
Principiul conformit#%ii cu abord#rile europene $i
euroatlantice
SNAp a fost elaborat" astfel nct s" corespund" nevoii de interoperabilitate cu
alia!ii no#tri din NATO #i UE. Resursele limitate pe care Romnia le poate aloca
pentru ap"rarea #i securitatea na!ional", coroborate cu inventarul de riscuri,
amenin!"ri #i vulnerabilit"!i, determin" cu necesitate ac!iunile noastre europene #i
euroatlantice, aceasta fiind calea cea mai sigur" pentru garantarea ndeplinirii
obiectivelor propuse.
Principiul corel#rii interna%ionale
Romnia sprijin" #i particip" la ac!iunea colectiv" a institu!iilor interna!ionale din
care facem parte, n special NATO, UE, ONU, OSCE #i Consiliul Europei.
Abordarea multilateral" a riscurilor #i amenin!"rilor de securitate r"mne cea mai
eficient", dar #i cea mai pu!in costisitoare cale de a ne garanta reciproc un nivel
rezonabil de securitate na!ional" #i o stabilitate suficient" n evolu!iile interna!ionale.
Caracterul activ $i anticipativ
Provoc"rile la adresa securit"!ii vor fi abordate ct mai devreme posibil. n acest
context, se impune mbun"t"!irea mijloacelor de a identifica ct mai rapid riscurile
viitoare la adresa securit"!ii #i dezvoltarea capacit"!ilor de ac!iune preventiv".
Caracterul participativ
Gestionarea securit"!ii na!ionale presupune participarea, cel pu!in prin consult"ri, a
societ"!ii civile, fie c" aceasta reac!ioneaz" prin intermediul presei sau al ONG-
urilor specializate. ntr-o !ar" democratic", politica de securitate este legitimat" #i
de societatea civil" #i atitudinea ei.
4. PRINCIPIILE &I CARACTERISTICILE
STRATEGIEI NA!IONALE DE AP"RARE
9
Asigurarea securit"!ii na!ionale necesit" o abordare bazat" pe dezvoltarea de
parteneriate. n mod tradi!ional, puterea nvestit" cu gestionarea concret" a
amenin!"rilor #i riscurilor la adresa securit"!ii na!ionale este executivul. Tot mai
frecvent, natura n continu" schimbare a riscurilor #i amenin!"rilor #i n!elegerea
mai bun" a modalit"!ilor de a le atenua sau elimina reclam" dezvoltarea unor
parteneriate mai largi, inclusiv cu organiza!ii private.
Caracterul pragmatic $i func%ional
Strategia coreleaz" resursele cu obiectivele, ncurajnd ini!iativa. Este n egal"
m"sur" un efort intelectual dar #i o platform" integrat" pentru ac!iune. Pentru a
avea valoare, Strategia trebuie urmat" de planuri concrete de ac!iune #i de politici
specifice, sectoriale.
Pentru punerea n aplicare a Strategiei, institu!iile cu responsabilit"!i n domeniul
securit"!ii na!ionale trebuie s" dezvolte un set de capacit"!i puternice, echilibrate #i
flexibile. Pentru a-#i gestiona riscurile, amenin!"rile #i vulnerabilit"!ile cu care se
confrunt", Romnia trebuie s" dispun" de resurse, for!e #i mijloace proprii.
5. MEDIUL INTERNA!IONAL DE SECURITATE
Situa!ia interna!ional" este marcat" de fluiditate #i impredictibilitate, n cadrul
acestui tablou, conflicte #i crize care p"reau distincte #i izolate avnd tendin!a de a
se interconecta. Aceast" tendin!" este foarte vizibil" pe ntreaga arie ce se extinde
din Nordul Africii, trecnd prin Orientul Mijlociu, spre Asia Central" #i ajungnd
pn" n peninsula Coreean".
Pe acest fond, amenin!area terorist" persist". Campania mpotriva acestui flagel se
poart" pe dou" fronturi. Unul este cel din Afganistan, acolo unde NATO conduce
ofensiva militar" mpotriva celulelor teroriste aliate cu fostul regim taliban. Succesul
acestei implic"ri se traduce prin returnarea statului n minile propriilor cet"!eni. A
fost ndep"rtat de la putere regimul taliban, afganii alegndu-#i conduc"torii #i
reprezentan!ii n mod democratic. Au fost puse bazele unor institu!ii de stat #i a
nceput construc!ia unor elemente care s" ridice standardul de via!" al tuturor
afganilor. n acela#i timp, persist" amenin!area fostelor celule teroriste care nu au
fost nc" eradicate.
Al doilea front de lupt" este cel intern #i vizeaz" combaterea planurilor re!elelor
teroriste globale de a duce la ndeplinire noi atentate criminale. n ultimii ani, pe
fondul regrup"rii comunit"!ii euroatlantice n fa!a acestei noi forme de amenin!are,
am putut constata o deplasare a atentatelor teroriste #i a altor ac!iuni criminale
asem"n"toare dinspre America de Nord #i Europa, c"tre alte zone din Asia sau
Africa.
Persist" #i ngrijorarea cu privire la proliferarea armelor de distrugere n mas".
Existen!a unor arme cu mare capacitate distructiv" va constitui permanent o
tenta!ie, cu att mai mult cu ct noile evolu!ii n plan tehnologic fac ca acestea s"
devin" mai u#or accesibile. Apar noi mijloace de ducere a acestor arme la !inte din
ce n ce mai ndep"rtate. Pe baza acestor considerente, devine necesar" sporirea
eforturilor de detectare #i prevenire, att prin nt"rirea regimului
10
interna!ional de verificare #i control, ct #i prin dezvoltarea unor programe de
combatere a amenin!"rilor, care s" descurajeze #i s" nl"ture tenta!ia narm"rii.
n ace#ti ultimi ani am fost martorii unei degrad"ri a mediului de securitate pe
continentul european #i n regiunile imediat nvecinate acestuia. Cele mai
ngrijor"toare evenimente care au marcat agenda de securitate au vizat:
compromiterea regimului de control al armamentului, care a asigurat transparen!a #i
securitatea pe ntreg continentul european, mai bine de dou" decenii; reapari!ia
conflictelor militare conven!ionale ntre state membre ale spa!iului european;
compromiterea unor principii de drept interna!ional, cum ar fi respectul suveranit"!ii
na!ionale sau inviolabilitatea frontierelor, care guverneaz" sistemul interna!ional
actual; ntreruperea aliment"rii cu gaze a consumatorilor europeni etc.
Strategia de Securitate Na!ional" a Romniei din 2006 propune o nou" paradigm"
de realizare a securit"!ii #i stabilit"!ii regionale, una care are la baz" principiul
conform c"ruia solu!iile la problemele regionale trebuie s" vin" preponderent din
cadrul regiunii. Pornind de la aceast" viziune, Romnia a promovat o serie de
proiecte prin care a urm"rit att atragerea partenerilor regionali n rezolvarea
problemelor specifice regiunii, ct #i implicarea alia!ilor #i a partenerilor din NATO #i
UE n asumarea #i ndeplinirea obiectivelor care figureaz" pe agenda Regiunii
Extinse a M"rii Negre.
O surs" de amenin!are la adresa securit"!ii tuturor statelor din regiunea M"rii Negre
o constituie perpetuarea conflictelor nghe!ate. Dup" aproape dou" decenii scurse
de la declan#area acestora, comunitatea interna!ional" nu a reu#it s" g"seasc"
solu!ii viabile care s" conduc" la rezolvarea acestor conflicte. Dimpotriv",
ignorarea sau nerespectarea principiilor de drept care stau la baza actualului
sistem interna!ional au avut drept urmare nt"rirea mi#c"rilor secesioniste #i a
promotorilor acestora. Consider"m c" acesta este un moment de cotitur" n care
statele europene trebuie s" #i demonstreze ata#amentul pentru valorile #i
principiile care au constituit fundamentul attor decenii de securitate, stabilitate,
pace #i prosperitate n Europa.
Ca urmare a demersurilor Romniei, sus!inute de o serie de alia!i cu interese
similare, problematica specific" regiunii M"rii Negre a fost inclus" pe agenda
NATO. Summitul organizat la Bucure#ti, n 2008, a consacrat, prin deciziile
adoptate, un nou pas n rela!iile Alian!ei cu statele din vecin"tatea balcanic" #i
pontic", cu privire la invitarea unor noi membri #i extinderea nivelului parteneriatelor
cu statele din regiune. De asemenea, au fost incluse pe agenda de securitate a
alia!ilor teme noi, cum ar fi securitatea energetic" sau dezvoltarea de op!iuni pentru
o arhitectur" cuprinz"toare de ap"rare antirachet", conform principiilor
indivizibilit"!ii #i solidarit"!ii aliate.
n perioada scurs" din 2006 am fost martorii unor regrese n mediul de securitate al
continentului european. Unul din cei mai importan!i parteneri n cadrul regimului de
control al armamentelor conven!ionale din Europa a decis s" suspende unilateral
aplicarea prevederilor tratatului destinat s" asigure un cadru transparent #i
predictibil #i s" reduc" sau chiar s" elimine posibilitatea declan#"rii unui conflict
militar ntre statele p"r!i. Conflictul declan#at n vara anului 2008 ntre Federa!ia
Rus" #i Georgia demonstreaz" faptul c", n lipsa unei aten!ii constante #i a unei
implic"ri de substan!" din partea tuturor membrilor comunit"!ii euroatlantice,
riscurile #i amenin!"rile pe care le consideram de domeniul trecutului vor reveni pe
agenda noastr" de securitate.
11
Crizele gazului care s-au f"cut resim!ite n toat" Europa n iernile ultimilor ani au
demonstrat vulnerabilitatea statelor europene n fa!a ntreruperii fluxului de resurse
energetice. Din acest punct de vedere, a devenit clar c" una dintre principalele
amenin!"ri la adresa securit"!ii statelor europene o constituie dificultatea de a-#i
asigura o protec!ie adecvat" n acest domeniu. Ca atare, decizia luat" de statele
membre NATO de a combate acest risc n mod unitar este un prim pas important n
direc!ia cre#terii securit"!ii energetice a statelor europene.
ncepnd cu anul 2008, societatea interna!ional" a asistat la declan#area celei mai
grave #i mai complexe crize economice din ultimii 20 de ani. Implica!iile acestui
fenomen sunt att de natur" geopolitic", ct #i strategic", influen!nd ierarhiile de
putere, dar #i capacitatea statelor de asumare a responsabilit"!ilor interna!ionale.
Competi!ia economic" global", din ce n ce mai intens", poate duce la diluarea
apeten!ei pentru gestionarea multina!ional" a unor probleme #i la intensificarea
na!ionalismelor politice.
Riscurile #i amenin!"rile pe care statele vor trebui s" le gestioneze vor fi din ce n
ce mai interdependente, transna!ionale #i complexe n substan!a lor, ceea ce va
presupune multiple formate de cooperare interna!ional", bilaterale, multilaterale,
regionale sau chiar globale.
Mediul de securitate este influen!at de dispari!ia distinc!iei dintre intern #i extern, ca
#i de situa!ia prelungirii neclarific"rii unor litigii frontaliere importante. Pentru !"rile
care contest" actualele reguli de gestionare a rela!iilor interna!ionale, folosirea for!ei
militare reprezint" n continuare o op!iune important", a#a dup" cum, din p"cate, s-
a v"zut pe timpul conflictului din Caucazul de Sud.
Nu n ultimul rnd, trebuie subliniat" vulnerabilitatea noastr" ca societ"!i deschise.
Revolu!ia informa!ional" #i tehnologic" este n egal" m"sur" accesibil" nou", ca #i
competitorilor sau adversarilor no#tri. Depindem de buna func!ionare a multiplelor
re!ele care ne structureaz" economia #i via!a, fie c" vorbim de internet sau de
zborurile transcontinentale. Depindem de accesul la materii prime #i n special la
energie, a#a dup" cum depindem #i de p"strarea libert"!ii comer!ului ca #i a liberului
acces la informa!ii. Al"turi de integritatea teritoriului #i de suveranitate, multe din
aceste elemente sunt #i ele vitale pentru securitatea #i prosperitatea noastr".
Declan#area acestor crize #i conflicte ne face s" privim cu preocupare c"tre
viitorul securit"!ii europene. n acela#i timp, consider"m c" acesta este un moment
de cotitur" n care statele europene trebuie s" #i demonstreze ata#amentul pentru
valorile #i principiile care au constituit fundamentul attor decenii de securitate,
stabilitate, pace #i prosperitate n Europa.
12
6. RISCURI, AMENIN!"RI,
VULNERABILIT"!I
n zona ap"r"rii #i securit"!ii na!ionale, riscul este definit drept probabilitatea de a
se produce o pagub" semnificativ" la adresa intereselor, valorilor sau obiectivelor
na!ionale de securitate. n contextul acestei strategii, amenin!"rile sunt factori cu
origine extern" prin care sunt afectate grav interesele, valorile #i obiectivele
na!ionale de securitate. Factorii din interiorul societ"!ii care poten!eaz" ac!iunea
amenin!"rilor sunt denumi!i vulnerabilit"!i. Scopul Strategiei Na!ionale de Ap"rare
este de a asigura un management modern #i eficient al riscurilor, amenin!"rilor #i
vulnerabilit"!ilor, urm"rind, ntr-o prim" faz", inventarierea, prevenirea sau
reducerea lor #i, ulterior, combaterea acestora.
Raportul vulnerabilitateamenin!are este foarte important. Pentru o !ar" care
parcurge pa#i importan!i n direc!ia moderniz"rii, cum este #i cazul Romniei,
vulnerabilit"!ile pot fi la fel de importante precum amenin!"rile. O criz" major" n
domenii precum educa!ia sau s"n"tatea pot vulnerabiliza statul, afectndu-i
func!ionarea #i diminundu-i capacitatea de reac!ie.
6.1. RISCURI &I AMENIN!"RI
Principalele riscuri #i amenin!"ri la adresa Romniei sunt:
o extinderea modalit"!ilor de manifestare a fenomenului terorist n plan
interna!ional, prin diversificarea bazei de sprijin #i recrutare, precum #i apari!ia unor
riscuri noi generate de radicalizare religioas", terorism cibernetic sau propagand"
n mediul virtual;
o proliferarea armelor de distrugere n mas" precum #i dezvoltarea programelor de
rachete balistice; emergen!a unor entit"!i statale sau non-statale n m"sur" s"
dobndeasc" unele capacit"!i de producere a armelor de distrugere n mas";
o
criminalitateaorganizat"(cucaracterna!ional,dar#itransfrontalier),cuunridicatpoten!ial
de adaptare #i capacitate de ac!iune crescut" n contextul crizei economice;
insecuritatea public" #i personal" multiplicarea #i consolidarea grupurilor de crim"
organizat" pe fondul caren!elor n func!ionarea institu!iilor de impunere #i
respectare a legii;
o traficul#iconsumuldedroguri;
o men!inereaunuinivelridicatdeinstabilitate#iinsecuritatenzonaM"riiNegre; o
perpetuareaincertitudinilornzonaBalcanilordeVest;
o fragilitateasistemuluifinanciarinterna!ional;
o spionajul #i alte ac!iuni ostile ale unor servicii de informa!ii, activit"!ile #i
preocup"rile informative ale unor actori non-statali orientate spre influen!area actului
decizional, inclusiv a deciziei politice, a mass-media sau a opiniei publice;
o
proliferareaunormanifest"riradicale,iredentistesauextremistecarepotafectadrepturile
#i libert"!ile cet"!enilor, coeziunea social" sau rela!iile interetnice;
o riscuriledes"n"tatepublic",pandemii;
o degradarea mediului nconjur"tor #i dezastrele naturale, inclusiv cele generate
de schimb"rile climatice.
13
6.2. VULNERABILIT"!I
Principalele vulnerabilit"!i ale Romniei sunt:
o diminuareacapacit"!iideaplicarealegiidec"treuneleinstitu!iialestatului;
o capacitateaadministrativ"redus"lanivelcentral#ilocal;
o politizareaexcesiv"aunorinstitu!ii,attlanivellocalct#ina!ional;
o corup!ia, cu implica!ii asupra func!ion"rii institu!iilor statului #i cu efecte negative
asupra vie!ii cet"!eanului;
o evaziuneafiscal",contrabanda#ipracticilespecificeeconomieisubterane;
o
lipsaunuimecanismcoerentdepreviziune,prognoz",programare,planificare,execu!ie#i
control care s" sus!in" conducerea bugetar" n sistem multianual #i pe baz" de
rezultate, pornind de la coeren!" n formularea #i implementarea politicilor publice #i
n a#a fel nct s" fie respectat nivelul unor indicatori care este stabilit n func!ie de
diverse interese, n!elegeri #i tratate ale Romniei pe plan interna!ional;
o dezechilibrebugetaregeneratededeciziipoliticegre#ite;
o sc"dereacalit"!iiserviciilorpublicedes"n"tate;
o crima organizat", presiunile #i influen!a pe care aceasta ncearc" s" le exercite
asupra institu!iilor statului, asupra mass-media #i asupra unor reprezentan!i ai
clasei politice;
o fenomenul campaniilor de pres" la comand" cu scopul de a denigra institu!ii ale
statului, prin r"spndirea de informa!ii false despre activitatea acestora; presiunile
exercitate de trusturi de pres" asupra deciziei politice n vederea ob!inerii de
avantaje de natur" economic" sau n rela!ia cu institu!ii ale statului;
o decalajuldedezvoltarentreregiunileRomniei;
o tendin!eledemograficenegative#iprocesuldemb"trnireapopula!iei;
o calitatea sc"zut" a sistemului de educa!ie prin degradarea actului educa!ional,
cu efecte directe asupra evolu!iei societ"!ii romne#ti prin deprofesionalizarea
acesteia;
o degradarea coeziunii familiilor ca urmare a fenomenului de migra!ie, cu
consecin!e puternic negative asupra copiilor #i tinerilor;
o deficien!enprotec!ia#ifunc!ionareainfrastructuriicritice.
14
7. AP"RAREA ROMNIEI:
DIREC!II DE AC!IUNE EXTERNE &I INTERNE
Ap"rarea Romniei reprezint" totalitatea ac!iunilor ntreprinse, a mijloacelor #i
metodelor specifice necesare pentru a proteja interesele, valorile #i obiectivele
na!ionale de securitate de riscurile #i amenin!"rile la care pot fi supuse. Succesul
ap"r"rii duce la ob!inerea securit"!ii, o stare care, n condi!ia sa ideal", ar fi
caracterizat" prin absen!a riscurilor #i a amenin!"rilor.
Statul romn dispune de dou" modalit"!i prin intermediul c"rora combate riscurile,
amenin!"rile #i vulnerabilit"!ile identificate n acest document: pe de-o parte,
concentrnd resursele proprii, na!ionale, #i pe de alt" parte coopernd cu alia!ii #i
partenerii interna!ionali.
7.1. AC!IUNEA EXTERN"
Agenda de politic" extern" a Romniei se bazeaz" pe participarea prioritar" la
proiectul european, pe apartenen!a la o Alian!" Nord-Atlantic" adaptat" provoc"rilor
globaliz"rii, o rela!ie transatlantic" solid" #i o politic" de vecin"tate activ". $ara
noastr" va continua s"-#i asume responsabilit"!ile ce i revin din calitatea sa de
membru al NATO #i UE, contribuind ca #i pn" acum la succesul misiunilor
derulate mpreun" cu alia!ii no#tri. Viitorul nostru ca !ar" depinde #i de succesul
celor dou" institu!ii interna!ionale din care facem parte. Vom continua s" ne ap"r"m
alia!ii, a#a dup" cum #tim c" #i alia!ii ne ap"r" pe noi.
Cuvintele de ordine care vor descrie, n
continuare, substan!a politicii romne#ti n domeniul securit"!ii interna!ionale vor fi
predictibilitatea
#i responsabilitatea.
Consolidarea influen!ei UE n lume, cre#terea rolului s"u global constituie un interes
major pentru
Romnia. Pentru !ara noastr", apartenen!a la Uniunea European" reprezint" o
garan!ie
suplimentar" pentru securitate #i prosperitate. Ratificarea Tratatului de la Lisabona
semnific"
parcurgerea unei etape importante a unui proces cu o istorie unic", oferind Uniunii
institu!ii
modernizate #i metode de lucru optimizate, capabile s" r"spund" provoc"rilor
generate de o lume
interna!ional" n rea#ezare. UE este din ce n ce mai mult un actor mondial,
ac!iunile sale avnd
impact n domenii foarte importante pentru stabilitatea
interna!ional"
. Valorile sale fundamentale
constituie baza rela!iilor sale externe, plecnd de la convingerea c" democra!ia,
respectarea
drepturile omului sau un nivel ridicat de trai sunt obiective valabile n ntreaga lume.
UE a devenit un actor recunoscut #i n domeniul gestion"rii crizelor interna!ionale,
cu o capacitate
tot mai mare de ac!iune n ce prive#te chestiunile de politic" extern" #i de
securitate. Realiz"rile
de pn" acum ale UE n acest domeniu sunt remarcabile. n contextul Politicii
Externe #i de
Securitate Comun" a Uniunii Europene #i al Politicii Europene de Securitate #i
Ap"rare au fost
definite importante obiective militare #i civile, au fost nfiin!ate structuri politico-
militare pentru
opera!ii, a fost creat" o Agen!ie European" de Ap"rare #i a fost formulat" propria
Strategie
European" de Securitate. Astfel, Europa are acum premisele pentru a-#i ndeplini
mai eficient
partea sa de responsabilitate n ce prive#te securitatea global" n viitor #i pentru a
contribui la a
face lumea un loc mai sigur.
15
NATO reprezint" un garant al integrit"!ii teritoriale #i al suveranit"!ii Romniei, al
ordinii de drept. NATO a oferit Romniei posibilitatea ca, pentru prima data n istoria
sa modern", s" fie ntr-o strns" rela!ie de securitate, n acela#i timp, cu aproape
toate statele NATO #i UE. Pentru prima dat", cet"!enii Romniei beneficiaz" de
cele mai bune garan!ii de securitate posibile. Dincolo de ap"rarea colectiv", NATO
contribuie activ la ap"rarea statelor membre #i n zona noilor riscuri de securitate,
precum terorismul, crizele regionale, proliferarea armelor de distrugere n mas",
riscuri cibernetice sau energetice. Nu n ultimul rnd, Romnia beneficiaz" #i de pe
urma rela!iilor bilaterale speciale pe care NATO le dezvolt" cu statele continentului
european #i nu numai, fie c" vorbim de Republica Moldova, Serbia, Rusia, Georgia
sau Ucraina. n acest secol, ntr-un mediu de securitate global, este vital ca NATO
s" r"mn" bra!ul narmat al comunit"!ii euroatlantice, avnd viziunea, strategia #i
resursele necesare protej"rii societ"!ilor noastre. Prin adoptarea unui nou Concept
Strategic, Alian!a va demonstra voin!a statelor membre de a oferi r"spunsuri
adecvate amenin!"rilor cu care se confrunt" n acest nceput de secol.
eficien!" sporit", prin care s" se evite suprapunerile #i care s" nt"reasc"
securitatea european" #i transatlantic" n general.
Leg"turile dintre Romnia #i SUA vor fi cultivate n permanen!" #i adncite prin
consultare reciproc" #i ac!iune interna!ional" coordonat". Sub raportul rela!iilor
bilaterale, Romnia #i propune s" dezvolte parteneriatul strategic cu Statele Unite
ale Americii, pe componentele sale esen!iale: dialog politic, securitate interna!ional"
#i cooperare economic".
Politica extern" a Romniei n rela!ia cu statele din vecin"tatea estic" #i sud-
estic" se va baza, n continuare, pe solidaritate #i valorificarea oportunit"!ilor. Vom
continua s" sprijinim parcursul euroatlantic pe care #i l-au asumat !"rile riverane
M"rii Negre, con#tien!i fiind de efectele benefice ale ndeplinirii criteriilor de membru
al comunit"!ii euroatlantice asupra mbun"t"!irii nivelului de trai al popula!iei, al
modului de interac!iune dintre state #i al extinderii spa!iului securit"!ii #i prosperit"!ii
n Europa.
Republica Moldova reprezint" un caz aparte ce beneficiaz" de un interes special
din partea Romniei #i de sus!inere n vederea integr"rii n familia european". Prin
aderarea Republicii Moldova la spa!iul comun european vor putea fi eliminate
ultimele bariere care au separat o na!iune. De asemenea, vor fi create premisele
pentru extinderea spa!iului de securitate #i prosperitate n vecin"tatea estic" a
Europei #i solu!ionarea conflictului transnistrean, n conformitate cu principiile de
drept interna!ional #i angajamentele luate de c"tre toate p"r!ile implicate.
Sta!ionarea unor trupe str"ine, f"r" acordul !"rii gazd", n apropierea grani!elor
Romniei constituie o amenin!are la adresa securit"!ii na!ionale, din acest motiv
!ara noastr" n!elege s" continue s" se implice activ n promovarea unei solu!ii care
s" vizeze demilitarizarea regiunii, prin retragerea trupelor #i a armamentelor
sta!ionate ilegal.
Parteneriatul dintre NATO #i UE este unul dintre pilonii arhitecturii de securitate
europene #i
transatlantice.
Problemele fundamentale ale securit"!ii interna!ionale pot fi abordate de c"tre
europeni numai printr-un efort comun, mpreun" cu Statele Unite ale Americii, iar
acest fapt va
r"mne valabil #i n viitor. UE #i NATO nu sunt concurente, ambele aduc contribu!ii
vitale pentru
securitatea noastr". Romnia va continua s" depun" eforturi pentru mbun"t"!irea
rela!iilor dintre
cele dou" organiza!ii, cu respectarea autonomiei decizionale #i a specificului
fiec"rei organiza!ii n
parte, ntr-un mod care s" duc" la o cooperare mai strns" #i o
16
Pentru !ara noastr", o importan!" egal" cu vecin"tatea estic" o au Balcanii de
Vest. Romnia are nevoie, n imediata sa vecin"tate, de o zon" stabil" #i prosper",
ceea ce, pentru statele din Balcanii de Vest, se traduce n sus!inerea proceselor de
integrare european" #i euroatlantic". Avem o cooperare economic" n cre#tere cu
aceste !"ri, am ob!inut sprijinul lor pentru proiecte de dezvoltare regional", cum ar fi
coridorul de transport dun"rean, #i suntem puternic implica!i n misiunile de
stabilizare din zon".
Importan!a strategic" a statelor din Caucazul de Sud #i Asia Central" se men!ine
ridicat". Din aceast" perspectiv", obiectivul Romniei este de a fructifica rela!ia
privilegiat" pe care a stabilit-o cu aceste !"ri, pentru a valorifica poten!ialul de
cooperare n domenii precum energia, transportul sau infrastructura.
Abordarea Romniei fa!" de problematica Orientului Mijlociu va lua n considerare
att implica!iile situa!iei de securitate din aceast" regiune asupra !"rii noastre, ct #i
modalit"!ile prin care statele din regiune pot contribui la securitatea statelor
europene, cel pu!in n domeniul energetic, avnd n vedere resursele importante de
care dispun #i pozi!ia acestora de state de tranzit al hidrocarburilor c"tre
consumatorii europeni. Pornind de la aceast" viziune, Romnia va continua tradi!ia
unei implic"ri echidistante n sus!inerea procesului de pace din Orientul Mijlociu #i a
dezvolt"rii cooper"rii cu toate statele din regiune.
Vom continua s" consolid"m rela!iile cu !"rile cu statut de membru permanent n
Consiliul de Securitate al ONU.
7.2. AC!IUNEA INTERN" Ap#rarea armat#
Pentru urm"torii ani, Romnia nu percepe o amenin!are militar" direct".
Ap"rarea armat" a Romniei trebuie s" fie garantat" de o politic" extern" activ" #i
eficient" #i de for!e armate credibile, capabile s" r"spund" utiliz"rii for!ei militare
mpotriva !"rii sau amenin!"rii cu folosirea for!ei militare. Obiectivul principal l
constituie men!inerea #i dezvoltarea capabilit"!ilor de ap"rare pentru ac!iune la
poten!ial maxim, n scopul descuraj"rii oric"rui agresor de a utiliza for!a militar"
mpotriva Romniei, att prin efort propriu, ct #i prin cooperare cu alia!ii no#tri.
For!e bine motivate #i preg"tite, echipate corespunz"tor, precum #i o voin!"
na!ional" de a ne ap"ra militar !ara, constituie elemente de credibilitate.
Apartenen!a Romniei la NATO #i UE, ca #i cooperarea interna!ional" n domeniul
ap"r"rii, sus!in capacitatea #i credibilitatea ap"r"rii Romniei. Participarea la
gestionarea crizelor interna!ionale mbun"t"!e#te securitatea Romniei #i
favorizeaz" interoperabilitatea interna!ional".
Promptitudinea ap"r"rii trebuie s" fie n concordan!" cu evolu!ia mediului de
securitate actual. Acest lucru necesit" capacit"!i eficiente de avertizare timpurie, de
realizare a imaginii unice a situa!iei, n timp real, de ac!iune oportun" #i eficient" n
orice situa!ie, precum #i un sistem stabil #i eficient de conducere, comand" #i
control. Romnia este, de asemenea, preg"tit" s" angajeze capabilit"!ile sale de
ap"rare pentru a sprijini alte autorit"!i publice n vederea asigur"rii func!iilor vitale
ale societ"!ii, att n !ar", ct #i n str"in"tate.
17
Noile tehnologii #i tactici transform" r"zboiul. Viteza, tempo-ul, mobilitatea,
cunoa#terea situa!iei, dimensiunea efectelor #i exploatarea spa!iului devin tot mai
importante. R"zboiul informa!ional #i cooperarea ntre diver#i actori sunt n
cre#tere.
Romnia trebuie s" fie n m"sur" s" descurajeze folosirea for!ei militare mpotriva
sa sau amenin!area cu aceasta. Cu toate acestea, n cazul utiliz"rii for!ei militare
mpotriva Romniei, for!ele armate trebuie s" fie capabile s" resping" atacul,
utiliznd n acela#i timp sprijinul NATO.
For!ele armate (structuri militare n principal, dar !i for"e de poli"ie, jandarmerie sau
alte agen"ii din sectorul de securitate) trebuie s" fie:
o dislocabile pot fi trimise c"tre sursa problemei;
o angajabile pot fi angajate n ap"rarea teritoriului na!ional sau n procese de
stabilizare,
reconstruc!ie #i asisten!" umanitar" a altor !"ri;
o durabileposibilafimen"inutenopera"iuninafara"#riipeperioadelungi,pentrucrearea
mediului de securitate care s" permit" asigurarea unei p"ci durabile prin intermediul
eforturilor politice, sociale #i economice.
Opera!iunile viitoare nu trebuie doar s" fie desf"#urate n comun, ci #i integrate.
For!ele armate vor trebui s" interac!ioneze la nivel tactic cu for!e #i entit"!i
apar!innd altor ministere #i agen!ii (poli!ie, jandarmerie, servicii de informa"ii), cu
organisme neguvernamentale, organiza!ii publice #i companii comerciale. Este
foarte probabil ca opera!iunile viitoare de ap"rare #i securitate s" nu fie desf"#urate
individual, ci ca parte a unei coali!ii (de ex. cu ONU, NATO, UE, SUA sau
constituite ad-hoc). Conflictele viitoare vor necesita sisteme de culegere de
informa!ii, acest factor urmnd s" joace un rol mult mai important dect pn" n
prezent, cu implica!ii semnificative pentru procesul de comand" #i control.
Romnia trebuie s" de!in" o capacitate de ap"rare suficient" care s" i permit"
protejarea intereselor #i ndeplinirea n acela#i timp a angajamentelor asumate ca
stat membru NATO sau UE. Capacitatea de ap"rare rezult" din ac!iuni coordonate,
n principal n domeniul militar. Transformarea capacit"!ii de ap"rare reprezint"
condi!ia sine qua non pentru realizarea celorlalte obiective strategice ale ap"r"rii.
Obiectivul principal al transform"rii militare este realizarea de capacit"!i cu un grad
ridicat de sustenabilitate #i interoperabilitate, flexibile, mobile, u#or de desf"#urat n
zona de opera!ii, capabile s" participe la ntreaga gam" de opera!ii #i misiuni
na!ionale dar #i ale ONU, NATO, UE sau ale altor organiza!ii.
Principalele direc!ii de ac!iune n domeniul transform"rii militare sunt:
o finalizarearevizuiriistructuriidefor!e#iaprocesuluideopera!ionalizare;
o cre#terea nivelului de preg"tire a personalului #i implementarea noului model de
management al resurselor umane;
o respectareaangajamentelorndomeniulcapacit"!ilorasumatefa!"deNATO#iUE;
o continuareaeficientiz"riisistemuluideplanificaremultianual"aresurselor;
o
optimizareasistemuluideachizi!iindomeniulmilitarnvedereanzestr"riifor!elorarmate
cu echipamente moderne #i performante;
18
o dezvoltarea elementelor de infrastructur" care s" asigure capacit"!i de
dislocare, sta!ionare #i antrenament pentru for!ele na!ionale #i cele aliate, conform
conceptului de Sprijin al Na!iunii Gazd" (HNS);
o
valorificarealec!iilornv"!atereferitoarelatransform"rileinerentenoilormodurideducere
a r"zboiului;
o creareaunorstructuridecomand"#icontrolflexibile;
o valorificareasuperioar"atehnologiilorspecifice;
o dezvoltareasistemuluideinforma!iipentruap"rare;
o dezvoltarea, pe baza standardelor NATO #i UE, a re!elelor de comunica!ii #i
informatice
ale tuturor structurilor implicate n sistemul na!ional de ap"rare #i interconectarea
acestora
n Sistemul General de Comunica!ii NATO (NGCS);
o implicarea, n cat mai mare m"sur", a operatorilor economici autohtoni, n
principal n
calitate de integratori de produse, sprijinind cooperarea acestora cu firme str"ine de
prestigiu n fabrica!ia de tehnic" militar", n condi!iile stimul"rii de know-how #i
dezvolt"rii de tehnologii moderne;
o
aliniereadomeniuluicercet"rii#itehnologieilapriorit"!ileprivindtransformareaNATO#ila
mediul de securitate viitor, inclusiv la cele privind vulnerabilitatea din spa!iul
cibernetic;
o participarea la programe #i proiecte interna!ionale n domeniile de vrf ale #tiin!ei
#i
tehnologiei;
o conectarea la programele #i proiectele Agen!iei Europene de Ap"rare (EDA) n
domeniul
cercet"rii, tehnologiilor #i armamentelor;
o armonizarea nv"!"mntului militar cu politicile NATO #i UE din domeniul
educa!iei #i asigurarea speciali#tilor necesari, conform standardelor #i cerin!elor de
securitate #i ap"rare a !"rii.
For!ele armate vor fi preg"tite diferen!iat #i diversificat, pentru misiuni clasice #i
neconven!ionale, orientate spre obiective, n rndul c"rora misiunile antiteroriste,
respectiv cele de contraproliferare, contrainsurgen!" #i reconstruc!ie post-conflict
vor avea o pondere nsemnat". De asemenea, va fi acordat" o aten!ie deosebit"
cooper"rii cu organiza!iile non-guvernamentale, entit"!i care joac" un rol tot mai
important n actualele opera!ii de stabilizare #i reconstruc!ie. Totodat", vor fi
men!inute #i dezvoltate capacit"!i adecvate de interven!ie umanitar", n sprijinul
autorit"!ilor publice, n cazul unor urgen!e civile.
Odat" cu ncetarea oficial" a misiunii armatei romne n cadrul Coali!iei
Multina!ionale din Irak (31 iulie 2009), principalele teatre de opera!iuni n care sunt
dislocate trupe romne sunt Afganistanul #i Balcanii de Vest. La acestea se adaug"
un num"r redus de militari disloca!i n cadrul misiunilor sub egida ONU din Congo,
Coasta de Filde#, Liberia, Sudan sau Nepal. De asemenea, singura prezen!"
militar" romneasc" n Irak este n cadrul Misiunii NATO de Preg"tire (NATO
Training Mission in Iraq).
19
Ap#rarea antirachet#
Evalu"rile efectuate la nivel na!ional #i n cadrul NATO indic" faptul c" amenin!"rile
cu rachete, n special cu rachete balistice purt"toare de arme de distrugere n
mas", constituie amenin!"ri reale, aflate n dezvoltare, #i care trebuie contracarate
eficient. Dezvoltarea unui sistem integrat de ap"rare antirachet", bazat pe
capacit"!i de detec!ie #i interceptare, reprezint" o component" esen!ial" a
r"spunsului la acest tip de amenin!"ri.
n contextul evolu!iilor dezvolt"rii sistemelor de ap"rare mpotriva rachetelor
balistice, demersurile Romniei au avut la baz" conectarea la eforturile aliate #i
asigurarea acoperirii ntregului teritoriu na!ional. Romnia #i-a concentrat eforturile
pe sus!inerea #i promovarea ini!iativei NATO de ap"rare mpotriva rachetelor
balistice, plecnd de la urm"toarele argumente:
o lipsa unui sistem integrat NATO care s" asigure ap"rarea ntregului teritoriu #i a
popula!iei statelor aliate;
o amenin!"rile generate de perfec!ionarea sistemelor de rachete #i a armamentului
de distrugere n mas", precum #i de accesibilitatea acestor tehnologii pentru actori
din zonele de risc;
o efectele distructive ale unui atac cu rachete purt"toare de nc"rc"turi chimice,
bacteriologice sau nucleare exclud op!iunea unei atitudini pasive fa!" de aceast"
amenin!are;
o evalu"rile aliate privind riscurile #i amenin!"rile cu rachete eviden!iaz" interesul
unor na!iuni de a dezvolta aceste sisteme #i de a cre#te raza de ac!iune a
rachetelor balistice;
o localizareaRomnieinzonadesud-estaNATO,napropiereaunorzonecupoten!ial
destabilizator, cre#te riscul lovirii teritoriului na!ional de c"tre actorii din aceste zone
cu sistemele pe care le de!in n prezent.
Romnia nu dispune n prezent de capacit"!i de ap"rare mpotriva rachetelor
balistice. Demersul Romniei pe aceast" linie a pornit de la premisa c" interesele
de securitate n domeniul ap"r"rii mpotriva rachetelor balistice nu pot fi asigurate
exclusiv prin efort na!ional, ntruct Romnia nu are poten!ialul de a dezvolta un
asemenea sistem de ap"rare teritorial". Din aceast" perspectiv", proiectul bilateral
dezvoltat cu SUA va reprezenta o contribu!ie concret" la dezvoltarea sistemului de
ap"rare antirachet" preconizat de NATO.
20
Ordinea public#
n spa!iul european, pentru fiecare cet"!ean trebuie s" existe un mediu de
securitate, n care libertatea, securitatea #i justi!ia sunt garantate. Ast"zi este
necesar s" se construiasc" un sistem integrat de ordine public" orientat pro-
activ c"tre nevoile de securitate #i n serviciul cet"!enilor. Pornind de la aceast"
viziune, ac!iunea institu!iilor statului romn responsabile cu asigurarea ordinii
publice se vor concentra asupra urm"toarelor direc!ii de ac!iune:
1. mbun"t"!irea siguran!ei cet"!eanului, principalele domenii de interven!ie
viznd:
cre#terea performan!ei dispozitivelor de ordine #i siguran!" public" n
sistem integrat;
reducerea num"rului de persoane decedate ca urmare a accidentelor de
circula!ie, prin
mbun"t"!irea siguran!ei traficului rutier;
reducerea num"rului de infrac!iuni stradale;
men!inerea unui procent de peste 90% al interven!iilor sub 10 minute la
apelurile de
urgen!" ale cet"!enilor;
cre#terea fermit"!ii n aplicarea legii.
2. Reducerea impactului criminalit"!ii organizate, transfrontaliere #i a
terorismului Obiectivul strategic se afl" pe agenda public", fiind n lista de
priorit"!i din procesul de integrare n Uniunea European". Principalele domenii
de interven!ie specifice acestui obiectiv strategic sunt:
combaterea traficului #i consumului de droguri #i, totodat", mbun"t"!irea
serviciilor de
asisten!" a victimelor;
asigurarea unei politici coerente #i eficiente de combatere a migra!iei
ilegale;
prevenirea #i combaterea traficului de persoane #i nl"turarea efectelor
negative pe care
acesta le are asupra cet"!enilor #i asupra societ"!ii;
prevenirea #i combaterea fenomenului criminalit"!ii informatice;
lupta mpotriva sp"l"rii banilor #i finan!"rii activit"!ilor infrac!ionale,
inclusiv a terorismului.
3. Securizarea frontierei, n special a celei externe a Uniunii Europene de
pe teritoriul Romniei, reprezint" un domeniu prioritar pentru viitorul apropiat
al Romniei, din perspectiva ader"rii la spa!iul Schengen. Securizarea
frontierei vizeaz" n principal protejarea cet"!enilor n Europa, n cadrul unei
societ"!i globale. Avnd n vedere rolul important pe care l joac"
managementul integrat al frontierelor n domeniul securit"!ii la nivel european,
Romnia #i propune s" contribuie activ la consolidarea mecanismului de
gestionare integrat" a frontierelor, pornind chiar de la conceptul european de
securizare a frontierei.
4. Consolidarea managementului integrat al crizelor de ordine public" #i
situa!iilor de urgen!"
Principalele domenii de interven!ie referitoare la acest obiectiv strategic
includ:
perfec!ionarea sistemului integrat de gestionare a crizelor din domeniul
Ordine Public";
mbun"t"!irea mecanismelor de r"spuns #i gestionare a situa!iilor de
urgen!" #i asigurarea
func!iilor de sprijin de c"tre structurile cu atribu!ii n domeniul ordinii
publice;
politici n domeniul managementului st"rilor excep!ionale.
21
Combaterea fraudei $i a evaziunii scale
Scopul oric"ror m"suri de reducere #i combatere a evaziunii fiscale, a fraudei
vamale #i a contrabandei este s" conduc" la cre#terea nivelului de recuperare a
prejudiciilor cauzate prin acte ilicite, la ridicarea gradului de colectare a veniturilor la
bugetul statului #i la diminuarea economiei subterane.
Principalele direc!ii de ac!iune avute n vedere sunt:
promovarea unui sistem integrat informativ interinstitu!ional de ac!iuni,
capabil s" elaboreze proceduri comune #i unitare de colectare a datelor
privind modalit"!ile de manifestare a acestor fenomene ilicite;
monitorizarea tuturor opera!iunilor susceptibile de a se realiza prin mijloace
#i metode evazioniste n domeniile cu evaziune fiscal" ridicat";
implementarea unui sistem de management al cazurilor care s" permit"
mbun"t"!irea administr"rii probatoriului #i reducerea timpilor de solu!ionare a
dosarelor din domeniul economic instrumentate de Poli!ia Romn" #i Garda
Financiar";
mbun"t"!irea schimbului de informa!ii #i coroborarea ac!iunilor ntre
structurile de aplicare a legii, n special dintre Parchete, Poli!ia Romn",
Oficiul Na!ional pentru Prevenirea #i Combaterea Sp"l"rii Banilor, Agen!ia
Na!ional" de Administrate Fiscal" #i Garda Financiar", precum #i sprijinirea
activit"!ilor desf"#urate la nivelul Europol n Dosarele Analitice deschise
pentru combaterea fraudelor intracomunitare #i cu produse accizabile;
consolidarea capabilit"!ilor de ac!iune prin institu!ionalizarea echipelor
mixte n puncte strategice din fluxurile de persoane, bunuri #i bani;
cre#terea nivelului de recuperare a prejudiciilor cauzate, prin
perfec!ionarea cadrului legislativ n domeniul m"surilor asiguratorii #i
armonizarea legisla!iei romne#ti cu cea comunitar", n ceea ce prive#te
oficiile de recuperare a crean!elor;
crearea la nivel na!ional a centrului unic de combatere a evaziunii #i a
unui sistem informatic integrat care va interconecta bazele de date ale
principalelor institu!ii cu rol n prevenirea #i combaterea fraudei #i a evaziunii
fiscale, a sp"l"rii banilor, a contrabandei etc
22
Direc%ii de ac%iune pentru Comunitatea Na%ional# de
Informa%ii $i serviciile de informa%ii
n ultimii ani, asist"m la un proces de revenire a serviciilor romne#ti de informa!ii la
o organizare modern", transformarea lor fiind inspirat" #i asistat" de institu!iile
similare din statele aliate. Cre#terea calit"!ii n func!ionarea serviciilor de informa!ii a
fost posibil" prin reorganizare #i ntinerire. Reconfigurarea sub toate aspectele a
serviciilor de informa!ii a f"cut ca aceste institu!ii s" fie compatibile #i interoperabile
cu cele ale alia!ilor. Din aceast" perspectiv", Romnia a demonstrat c" este un
c#tig pentru NATO #i pentru Uniunea European".
Schimb"rile care au loc n mediul de securitate interna!ional #i revolu!ia mediilor de
informare fac ca volumul de date #i informa!ii necesare pentru sus!inerea deciziilor
politice s" creasc". Pe acest fond, sistemele de informa!ii din toate statele aliate
caut" formule de ac!iune n cadrul unor ansambluri func!ionale sinergice, de natur"
s" dea valoare ad"ugat" capacit"!ilor individuale, care, nsumate strict aritmetic, nu
ar reu#i s" r"spund" eficient provoc"rilor tot mai solicitante. Dup" o studiere
aprofundat" a practicilor de succes n materie, a fost nfiin!at" Comunitatea
Na!ional" de Informa!ii, avnd ca principal" misiune integrarea informa!iilor
provenite de la toate structurile. Alte obiective ale Comunit"!ii Na!ionale de
Informa!ii vizeaz" gestionarea mai bun" a resurselor, practici uniforme #i
considerabil mai eficiente inclusiv n termeni de costuri de atragere, formare #i
dezvoltare a capitalului uman, eficien!" ridicat" a opera!iunilor #i calitate nalt" a
produselor informa!ionale.
Comunitatea Na!ional" de Informa!ii reprezint" cadrul func!ional prin care Consiliul
Suprem de Ap"rare a $"rii #i exercit" prerogativa de organizare #i coordonare
unitar" a activit"!ilor de informa!ii pentru securitatea na!ional", prin formate
specializate pe dimensiunile esen!iale ale activit"!ii de informa!ii: ac!iunea operativ"
(Consiliul Operativ) #i informarea beneficiarilor (Oficiul pentru Informa!ii Integrate).
Introducerea planific"rii demersului informativ na!ional prin Planul Na!ional de
Priorit"!i Informative, care stabile#te principalele !inte ale cercet"rii informative, n
acord cu cerin!ele beneficiarilor, asigur" concentrarea capacit"!ilor #i resurselor n
realizarea obiectivelor de securitate na!ional". Constituirea unui cadru formal de
ncurajare a schimburilor ntre anali#tii din structurile componente ale Comunit"!ii
Na!ionale de Informa!ii reprezint" primul pas n direc!ia culturii distribu!iei
informa!iei.
Obiectivele Comunit#%ii Na%ionale de Informa%ii
1. Asigurarea unui flux diversificat de produse analitice necesare sus!inerii
procesului decizional de nivel strategic. O aten!ie special" trebuie acordat"
corel"rii evolu!iilor de pe palierele intern #i extern ale securit"!ii.
2. Consolidarea func!ionalit"!ii Comunit"!ii Na!ionale de Informa!ii, prin nt"rirea
capacit"!ii de gestionare a Consiliului Operativ, perfec!ionarea cadrului de
cooperare informativ-operativ" inter-agen!ii #i opera!ionalizarea la parametrii
proiecta!i a Oficiului pentru Informa!ii Integrate.
3. Opera!ionalizarea proiectelor informative na!ionale.
4. Dezvoltarea comunit"!ii analitice de informa!ii, care va ac!iona ca o veritabil"
platform" de competen!" pentru misiunea de informare strategic" a
beneficiarilor.
23
Obiectivele serviciilor de informa%ii
Dincolo de perfec!ionarea cooper"rii n interiorul Comunit"!ii Na!ionale de Informa!ii
n urm"torii ani, obiectivele serviciilor de informa!ii trebuie s" aib" n vedere
dinamica actual" #i previzibil" a riscurilor, amenin!"rilor #i vulnerabilit"!ilor #i
vizeaz":
o
o o o o
cunoa#terea, prevenirea #i contracararea riscurilor, amenin!"rilor #i vulnerabilit"!ilor
la adresa securit"!ii na!ionale, conform competen!elor proprii, precum #i ap"rarea #i
promovarea intereselor na!ionale, a valorilor #i obiectivelor na!ionale de securitate;
fundamentarea deciziilor #i politicilor de ap"rare a !"rii prin cre#terea calit"!ii
produselor serviciilor de informa!ii #i prin dialog constant cu beneficiarii;
mbun"t"!irea capacit"!ilor de avertizare timpurie privind evolu!ii poten!ial
periculoase pentru Romnia, n special apari!ia surprizelor strategice;
contracarareaac!iunilordeinfluen!aresubversiv"adecizieipolitice#istrategicedec"tre
servicii de informa!ii adverse;
cre#tereacapacit"!iloroperativepentru:
combaterea amenin!"rilor subsumate fenomenului terorismului, prolifer"rii
armelor de distrugere n mas", precum #i a riscurilor cibernetice;
contracararea ac!iunilor de spionaj #i influen!" ale unor actori interni #i
interna!ionali, ndreptate mpotriva intereselor na!ionale, a valorilor #i a
obiectivelor na!ionale de securitate;
combaterea crimei organizate transfrontaliere;
protejarea intereselor economice de nivel strategic, n special n ceea ce
prive#te
consolidarea securit"!ii energetice a statului romn;
dezvoltarea parteneriatelor cu serviciile de informa!ii aliate #i partenere, pentru
o abordare cuprinz"toare a riscurilor #i provoc"rilor de securitate;
contribu!iiladezvoltareaculturiidesecuritateprinextindereadialoguluicusocietate
acivil".
Industria na%ional# de securitate
o o
Industria na!ional" de securitate reprezint" industria de ap"rare, c"reia i se adaug"
acele unit"!i economice #i capacit"!i de produc!ie necesare asigur"rii securit"!ii
energetice, cibernetice sau a protec!iei infrastructurilor critice. Industria de
securitate, parte component" a industriei na!ionale, se va dezvolta pe coordonatele
restructur"rii #i eficientiz"rii activit"!ilor, pe criterii de rentabilitate, corelate cu
nevoile reale ale sistemului na!ional de securitate.
n acest domeniu, se ac!ioneaz" pentru:
o restructurarea, dezvoltarea, modernizarea #i retehnologizarea capacit"!ilor de
produc!ie militar" #i de securitate, inclusiv prin cooper"ri cu companii de prestigiu
din !"ri membre NATO #i ale Uniunii Europene;
o dezvoltareaparteneriatelordetippublic-privatndomeniu;
o satisfacerea cerin!elor privind nzestrarea for!elor romne participante la misiuni
NATO #i
pentru asigurarea interoperabilit"!ii echipamentelor militare furnizate cu cele din
dotarea trupelor NATO;
24
o dezvoltareabazeiindustriale#itehnologiceaap"r"riina!ionale;
o
racordareantreprinderilorromne#tideprofillaactivit"!ileAgen!ieiEuropenedeAp"rare.
Securitatea energetic#
n conformitate cu prevederile Strategiei Energetice a Romniei pentru perioada
2007-2020, unul dintre principalele obiective na!ionale l reprezint" securitatea
energetic".
Asigurarea securit"!ii energetice are rol important n garantarea securit"!ii na!ionale
prin adaptarea operativ" #i optimizarea structurii consumului de resurse energetice
primare #i cre#terea eficien!ei energetice. n raport cu condi!iile #i nivelul de
dezvoltare economic" #i social" a !"rii, cu gradul evolutiv de ndeplinire a
programelor de m"suri din sfera energetic", corelate cu strategiile Uniunii Europene
n acest domeniu, se va ac!iona cu prioritate pentru:
o promovarea unor proiecte multina!ionale care s" asigure diversificarea accesului
la resurse energetice de materii prime, n mod special de gaze #i petrol;
o cre#tereacapacit"!ilor#iaproduc!ieidehidroenergie;
o cre#terea ponderii produc!iei de energie din surse regenerabile sau alternative n
balan!a
energetic" a !"rii;
o intensificarea preocup"rilor pentru finalizarea #i consolidarea cadrului legal, a
condi!iilor
de func!ionare tehnologice normale legate de securitatea instala!iilor, a capacit"!ilor
de depozitare, a re!elelor #i infrastructurilor energetice, inclusiv a instala!iilor
nucleare, n acord cu reglement"rile #i standardele tehnice europene;
o ncurajarea proiectelor destinate s" asigure cre#terea capacit"!ii de
interconectare a sistemului electroenergetic #i de gaze naturale cu sistemele altor
!"ri;
o mbun"t"!irea competitivit"!ii pie!elor de energie electric" #i de gaze naturale,
corelarea acestora #i participarea activ" la formarea pie!ei interne de energie a
Uniunii Europene, dar #i la dezvoltarea schimburilor transfrontaliere, !innd seama
de interesele consumatorilor din Romnia.
Aceste programe #i proiecte trebuie s" asigure promovarea eficien!ei energetice #i
a surselor regenerabile de energie, cu impact redus asupra mediului, cre#terea
securit"!ii n alimentarea cu energie a !"rii, de orice tip, #i diminuarea gradului de
dependen!" a Romniei de importuri.
Dimensiunea cibernetic# a securit#%ii
Dezvoltarea societ"!ii informa!ionale reprezint" un obiectiv fundamental al Romniei
pe termen mediu #i lung. Introducerea noilor tehnologii, dezvoltarea alternativei
electronice #i interconectarea solu!iilor informatice au generat, pe lng" avantajele
recunoscute, #i o serie de riscuri asociate. Atacurile informatice devin din ce n ce
mai frecvente, iar natura informa!iilor tranzac!ionate impune o abordare integrat".
Cooperarea privind principalele direc!ii de ac!iune la nivel european #i interna!ional
este esen!ial", comunitatea interna!ional" ncercnd s" r"spund" la acest nou tip
de amenin!are la adresa securit"!ii #i a interesului na!ional. Cre#terea num"rului #i
gradului de utilizare a serviciilor electronice cere un grad de securizare avansat,
avnd n vedere c" atacurile informatice devin tot mai frecvente #i mai complexe.
25
Drept urmare, se impune dezvoltarea accelerat" a CERT-RO (Computer
Emergency Response Team), precum #i a proiectelor #i programelor acestuia, ca
obiectiv tactic n cre#terea capabilit"!ilor romne#ti de r"spuns la incidentele de
securitate din domeniul informatic.
Principalele direc!ii de ac!iune n domeniul securit"!ii cibernetice includ:
o fundamentarea unei strategii de securitate cibernetic" n Romnia, armonizat"
cu prevederile europene #i interna!ionale;
o asigurarea interoperabilit"!ii structurilor de securitate cibernetic" #i CERT-urilor
din Romnia n interiorul !"rii, ct #i cu structurile similare ale Uniunii Europene #i
interna!ionale; o
stabilireaunorstandardeminimedesecuritatecetrebuiendeplinitedeorganismepublice
#i private n domeniul protec!iei infrastructurii informatice critice;
o integrarea ntr-o politic" unitar" a reglement"rilor, procedurilor opera!ionale #i
instrumentelor tehnice disponibile n domeniul securit"!ii tehnologiei informa!iei #i a
comunica!iilor la nivel local, cu accent pe capacitatea de reac!ie;
o
constituireauneicomunit"!idespeciali#tindomeniulsecurit"!iiinforma!iilor#ire!elelorla
nivelul Romniei #i stabilirea punctelor de contact c"tre comunit"!ile din alte !"ri;
o opera!ionalizarea unui punct central de contact la nivel na!ional care s"
r"spund" la
incidente de securitate cibernetic", conform cerin!elor europene #i NATO.
Protec%ia infrastructurii critice
Securitatea cet"!enilor #i a statelor este influen!at", n mod organic, de func!ionarea
continu" a unor sisteme integrate complexe de infrastructuri care asigur" serviciile
esen!iale tuturor domeniilor vie!ii sociale.
Infrastructura poate fi definit" ca ansamblul elementelor materiale (construc!ii,
echipamente, instala!ii, mijloace de transport, repere materiale valorizate simbolic),
organiza"ionale (re!ele de transport #i telecomunica!ii, sistemele energetice, de
aprovizionare, de conducere, educa!ionale, de s"n"tate) #i informa"ionale (date,
informa!ii, circuite, fluxuri, tehnici #i proceduri) ale unui macrosistem social, care i
asigur" func!ionalitatea #i viabilitatea n contextul general al dezvolt"rii sociale.
Orice infrastructur" ineficient gestionat"/protejat" se poate afla n situa!ii critice,
marcate de momente de criz" organiza!ional"/func!ional", care pot genera
schimb"ri bru#te, decisive, cu consecin!e negative n planul securit"!ii na!ionale.
Utiliz"m sintagma infrastructur# critic! pentru orice entitate economic#
func"ional#, care ofer# produse/bunuri !i servicii de utilitate public#, vitale pentru
ntreaga societate, !i a c#rei distrugere, degradare ori aducere n stare de
nefunc"ionare produce un impact major asupra popula"iei !i economiei la nivel
na"ional sau regional. n esen!", infrastructurile critice sunt sisteme complexe de
tip re!ea sau con!in astfel de subsisteme, dar pot fi incluse #i obiective punctuale,
de importan!" na!ional".
Avnd n vedere dependen!a mare fa!" de serviciile oferite de infrastructurile critice,
societatea poate deveni vulnerabil". Aceast" vulnerabilitate poate cre#te nu doar
ca urmare a riscurilor #i amenin!"rilor, ci #i din cauza interdependen!elor dintre
diferitele infrastructuri din interiorul sistemelor relevante. Din aceast" perspectiv",
componentele de acest gen reprezint" un
26
ansamblu de elemente materiale (echipamente, instala!ii, lucr"ri de art", capacit"!i
de transport etc.), organiza!ionale (re!ele de transport, sisteme energetice,
produc!ie #i distribu!ie a produselor petroliere #i gazelor naturale etc.) #i
informa!ionale (fluxuri #i re!ele de transmisii date, tehnici #i proceduri) apar!innd
unui macrosistem economico-social c"ruia i asigur" func!ionalitatea #i viabilitatea.
Conceptul de infrastructur" critic" #i protec!ie a acesteia a mbr"cat, pe parcursul
timpului, mai multe forme de abordare, diversitatea fiind dat" de specificitatea
tehnico-economic", reperele de studiu, coordonatele evolu!iilor riscurilor #i
strategiile adoptate la nivelul diferitelor state sau diverselor tipuri organiza!ionale.
n materia protec!iei infrastructurilor critice, aten!ia statului #i a societ"!ii trebuie
direc!ionat", n principal, pe dou" mari categorii de amenin!"ri: cea terorist" #i cea
implicat" de riscurile naturale", ce au un impact tot mai mare asupra infrastructurii.
n egal" m"sur", nu trebuie omise ac!iunile de sabotaj sau riscurile cibernetice.
Principiul de baz" al conceptului de protec!ie a infrastructurilor critice l reprezint"
cooperarea, pe toate palierele, ntre autorit"!ile publice responsabile #i partenerii
priva!i, fapt ce confer", prin coagularea m"surilor n strns" corela!ie cu resursele
necesare, ob!inerea sinergiei n planul st"rii de stabilitate #i securitate na!ional". n
ac!iunea lor integrat", institu!iile statului trebuie s" urm"reasc" urm"toarele
obiective:
o adoptareauneistrategiina!ionaledeprotec!ieainfrastructurilorcritice;
o implementarea unui mecanism de identificare #i desemnare a infrastructurilor
critice
na!ionale #i europene;
o
asigurareaunuisistemna!ionaloptimdeavertizaretimpurieprinopera!ionalizareafluxului
informa!ional;
o instituirea m"surilor adecvate de realizare a protec!iei infrastructurilor critice
identificate #i
a m"surilor de interven!ie preventiv";
o dezvoltarearela!iilordecooperarelanivelna!ional,regional#iinterna!ional.
Managementul crizelor
Pentru a ac!iona eficient pe ntreg spectrul de crize, de la m"surile de prevenire a
crizelor pn" la ap"rarea colectiv", Romnia are n vedere implementarea
complet" a sistemului na!ional integrat de gestionare a crizelor.
Acest sistem urm"re#te asigurarea unui nivel optim de preg"tire #i planificare
opera!ional" #i func!ionalitate a tuturor structurilor de decizie #i execu!ie cu
responsabilit"!i n domeniu, pentru gestionarea ntregului spectru al crizelor interne
sau externe. n acela#i timp, sistemul va avea capacitatea de a r"spunde adecvat
diferitelor situa!ii de criz", asigurnd autonomia subsistemelor componente, astfel
nct acestea s" poat" deveni opera!ionale #i s" reac!ioneze n func!ie de natura #i
amploarea crizei.
O component" esen!ial" a func!ion"rii eficiente a sistemului na!ional de
management al crizelor o reprezint" angajarea autorit"!ilor locale #i a popula!iei, n
func!ie de situa!ie, n sus!inerea efortului de gestionare, reconstruc!ie #i
management al consecin!elor, n urma unor situa!ii de criz" sau urgen!e civile.
27
Direc!iile principale de ac!iune sunt:
o perfec!ionareasistemuluina!ionaldemanagementalcrizelor;
o preg"tireainstitu!iilor#iapopula!ieipentrusitua!iidecriz"#ideurgen!ecivile;
o dezvoltarea capacit"!ilor tehnice de asisten!" a deciden!ilor n luarea deciziei n
timp de
criz";
o preg"tireadeciden!ilorpentruareac!iona#iaalegedeciziilepotrivitensitua!iidecriz".
Resursele pentru realizarea securit#%ii na%ionale
Realizarea obiectivelor strategiei na!ionale de ap"rare a !"rii implic" un efort major
de con#tientizare a acestei r"spunderi #i a nevoii de consolidare a sus!inerii politice
#i civice. Experien!a de peste dou" decenii n dinamizarea eforturilor viznd
construc!ia democra!iei #i a prosperit"!ii d" m"sura maturit"!ii societ"!ii romne#ti,
iar apartenen!a !"rii noastre la comunitatea euroatlantic" reprezint" principala
garan!ie de securitate.
Sus!inerea eforturilor na!ionale pentru dezvoltarea capacit"!ilor necesare n
domeniul securit"!ii #i ap"r"rii se bazeaz" pe utilizarea eficient" a ntregii game de
resurse la dispozi!ie, n special a celor umane, materiale #i financiare. Aplicarea
sistemului de planificare, programare #i evaluare a for!elor, activit"!ilor #i resurselor
institu!iilor din cadrul Sistemului na!ional de securitate #i a buget"rii pe programe
vor contribui n mod esen!ial la o planificare #i utilizare cu maxim" eficien!" a
resurselor financiare, n func!ie de obiectivele #i misiunile cuprinse n strategie.
Aten!ia este concentrat" asupra utiliz"rii acestor resurse cu eficien!", urm"rindu-se
urm"toarele direc!ii generale de ac!iune:
o generalizarea aplic"rii managementului resurselor pe baz" de programe
multianuale #i priorit"!i de c"tre institu!iile cu responsabilit"!i n domeniul securit"!ii
#i ap"r"rii;
o
cre#tereatransparen!eiutiliz"riifondurilorpublice#iaresponsabilit"!iifa!"decontribuabil;
o perfec!ionareasistemuluidepreg"tireapopula!ieipentruap"rare.
Romnia particip" la bugetele comune (civil, militar, de infrastructur") ale Alian!ei #i
la Programul NATO pentru investi!ii de securitate. Participarea la bugetele comune
este o parte a aranjamentelor multianuale de management al resurselor #i cerin!elor
aliate stabilite n cadrul Alian!ei. $ara noastr" preia integral obliga!ia finan!"rii
particip"rii la activit"!ile prev"zute n cadrul Programului Individual de Parteneriat,
precum #i cheltuielile necesare sus!inerii personalului romn care #i desf"#oar"
activitatea n cadrul structurilor politice #i militare integrate ale Alian!ei.
28
Dimensiunea intelectual#, educa%ional# $i cultural# a
securit#%ii na%ionale
Ap"rarea !"rii #i realizarea st"rii de securitate na!ional" presupun n primul rnd un
demers intelectual creativ, fiind importante educa!ia, cercetarea #i cultura de
securitate.
Educa!ia este primul pilon, care permite ap"r"rii na!ionale #i sectorului de
securitate s" se adapteze pentru a r"spunde noilor provoc"ri. Avem nevoie de o
nou" calitate a nv"!"mntului militar, de ordine public" #i de informa!ii, ceea ce
presupune deplina compatibilizare a programelor de nv"!"mnt cu cele ale !"rilor
NATO #i UE.
Al doilea pilon este reprezentat de cercetarea #tiin!ific", demers important pentru
n!elegerea naturii amenin!"rilor actuale, studiind implica!iile acestora. Aceast"
n!elegere trebuie s" fie transferat" institu!iilor statului ntr-un mod care s" le
permit" s" dezvolte politici adecvate. n egal" m"sur", este important ca opinia
public", societatea civil", diversele centre de reflec!ie #i gndire s" poat" participa
la acest efort, contribuind cu propria expertiz".
Cel de-al treilea pilon este cultura de securitate prin care n!elegem valori,
norme, atitudini sau ac!iuni care determin" n!elegerea #i asimilarea conceptului de
securitate #i a celorlalte concepte derivate: securitate na!ional", securitate
interna!ional", securitate colectiv", insecuritate, securitate cooperativ", politica de
securitate etc. Dezvoltarea nv"!"mntului de #tiin!e sociale n special #tiin!ele
politice, rela!iile interna!ionale #i studiile de securitate a condus la democratizarea
domeniului ap"r"rii #i securit"!ii na!ionale. Ca urmare a num"rului tot mai mare de
studen!i #i absolven!i specializa!i n aceste discipline, expertiza nu mai este
apanajul statului, ceea ce are un efect pozitiv asupra dialogului dintre stat #i
societatea civil", contribuind la cre#terea calit"!ii actului de guvernare n zona
ap"r"rii #i securit"!ii na!ionale.
7.
Societatea civil! "i politica de
securitate na#ional!






2 Votes
Securitatea este un concept rela#ional, care presupune o ajustare permanent! a unui set
de parametri interni la condi#iile mediului interna#ional, un proces cu o dinamic!
variabil!, orientat spre prezervarea spa#iului "i valorilor proprii.
Politica na#ional! de securitate expune viziunea Guvernului cu privire la securitate "i la
modul n care ea va fi realizat!. Politica na#ional! de securitate implic! decizii majore
privind sectorul de securitate, ce afecteaz! securitatea intern! "i extern! a statului "i a
societ!#ii. Ea se bazeaz! pe o viziune dat! asupra securit!#ii, ofer! liniile directoare de
ac#iune pentru doctrina militar! "i este dezvoltat! n cadrul creat de reglement!rile
interna#ionale "i regionale la care statul este parte. A"adar, politica na#ional! de
securitate se bazeaz! nu numai pe percep#iile priorit!#ilor "i necesit!#ilor na#ionale de
securitate, ci este afectat! de o varietate de factori, presiuni "i angajamente externe. n
toate aceste cazuri, trebuie s! corespund! cu valorile "i principiile cuprinse n
Constitu#ia #!rii.
Avnd n vedere c! misiunea Parlamentului este aceea de a reprezenta interesele "i
preocup!rile cet!#enilor, exist! numeroase motive ce pledeaz! pentru implicarea
Parlamentului n dezvoltarea unei politici na#ionale de securitate "i pentru aprobarea
acestei politici de c!tre Parlament ntr-o manier! transparent!.
O democra#ie real! nu poate exista f!r! o politic! de securitate adecvat!. Politica de
securitate trebuie s! aib! un caracter cuprinz!tor, integral, mbinnd ntr-o form!
unitar! att dimensiunea tradi#ional! a securit!#ii na#ionale, ct "i dimensiunea uman!
a securit!#ii, care pune n centrul preocup!rilor asigurarea condi#iilor necesare
protej!rii, bun!st!rii "i afirm!rii libere a individului. ncerc!rile de solu#ionare a
problemelor complexe de securitate exclusiv prin utilizarea mijloacelor conven#ionale
sau pe baz! unilateral!, sunt sortite e"ecului. Nu exist! o solu#ie universal! pentru
reducerea insecurit!#ii, fiind necesar! elaborarea "i aplicarea de politici publice
adecvate contextului global, regional "i na#ional de securitate.
Paradigma Securit!#ii Umane porne"te de la dou! premise fundamentale: a) securitatea
na#ional! ncepe de la nivelul cet!#eanului "i al comunit!#ilor locale, fiind fundamentul
oric!rei alte strategii sectoriale; b) orice strategie de securitate este viabil! numai n
condi#iile unei competi#ii corecte n toate domeniile, bazat! pe egalitatea de "anse "i ale
asigur!rii unei vie#i decente pentru to#i cet!#enii, m!surabil! inclusiv prin indicatorii de
bun!stare social!, de s!n!tate "i educa#ie.
Sectorul de securitate devine din ce n ce mai extins "i mai complex. El reprezint! o
provocare pentru parlamente, c!rora de multe ori le lipsesc resursele "i speciali"tii
necesari pentru controlul eficient al sectorului de securitate.
Drept urmare, au ap!rut numeroase organisme cu func#ii complementare, chiar dac!
Parlamentul "i men#ine prerogativa suprem! de control al Guvernului. Att societatea
civil!, ct "i mass-media pot contribui la examinarea de c!tre Parlament a sectorului de
securitate n cadrul stabilit de Parlament.
Grupurile din cadrul societ!#ii civile, precum institu#iile academice, institutele de
cercetare, organiza#iile pentru protec#ia drepturilor omului "i cele de analiz! a
politicilor publice pot influen#a n mod activ deciziile "i politicile din sectorul de
securitate.
Guvernele pot ncuraja participarea organiza#iilor neguvernamentale la dezbaterile
publice referitoare la sectorul de securitate, la for#ele armate, la activitatea poli#iei "i a
serviciilor de informa#ii. La rndul lor, astfel de dezbateri accentueaz! transparen#a
Guvernului.
No#iunea de societate civil! se refer! la organiza#ii autonome care se situeaz! ntre
institu#iile statului "i via#a privat! a persoanelor "i comunit!#ilor.
Ea include un spectru larg de asocia#ii voluntare "i de mi"c!ri sociale, adic! organiza#ii "i
grupuri care reprezint! diferite interese sociale "i tipuri de activit!#i. Societatea civil!
este esen#ial! pentru procesul de democratizare, a c!rui expresie este, "i joac! un rol
important n func#ionarea democra#iilor tradi#ionale. Societatea civil! le reaminte"te n
mod activ responsabililor politici c! exist! o multitudine de cereri "i interese concurente
ce trebuie luate n considerare n deciziile privind cheltuieli bugetare "i politica statului.
Tocmai de aceea, o societate civil! activ! reprezint! o condi#ie de baz! a democra#iei,
avnd poten#ialul de a contrabalansa puterea statului, de a rezista tendin#elor
autoritare, "i gra#ie naturii sale pluraliste, de a se asigura c! statul nu devine
instrumentul unor grupuri de interese sau elitiste.
Un sistem mediatic independent ajut! n general publicul "i reprezentan#ii s!i ale"i,
punndu-le la dispozi#ie informa#ia necesar! pentru luarea deciziilor n cuno"tin#! de
cauz!. Mass-media contribuie la controlul activit!#ii celor trei puteri din stat "i poate
influen#a con#inutul "i calitatea problemelor ridicate n dezbaterile publice, care, la
rndul lor, influen#eaz! Guvernul, mediul de afaceri, mediul academic "i societatea
civil!. Un sistem mediatic liber este a"adar o component!-cheie a democra#iei.
n #!rile n care mass-media nu este independent! fa#! de institu#iile guvernamentale,
este foarte u"or s! devin! un instrument de propagand! n minile conduc!torilor. n
astfel de cazuri, mass-media nu poate s! contribuie la cre"terea transparen#ei "i a
controlului democratic la sectorului de securitate.
n societ!#ile democratice, legalitatea institu#iilor este esen#ial! "i este considerat! una
dintre caracteristicile definitorii ale democra#iei. Institu#iile au nevoie de ncrederea
public! pentru o func#ionare optim!, pentru etica profesional! "i pentru justificarea
procentului de cheltuieli din bugetul colectiv. Este "i cazul parlamentului "i al for#elor
armate.
Rela#ia specific! dintre for#ele armate "i societate deriv! din aceea c!, de obicei,
guvernul, "i nu cet!#enii, solicit! serviciile asigurate de solda#i. Scopurile, relevan#a "i
succesele for#elor armate sunt percepute de la mare distan#!, ca fiind abstracte, rupte
total de via#a zilnic! a oamenilor obi"nui#i n societ!#ile pa"nice.
O tendin#! n percep#ia publicului referitoare la evolu#ia for#elor armate, a reprezentat-
o, dup! terminarea r!zboiului rece "i mai ales dup! 11 septembrie 2001, popularitatea
de care s-au bucurat noile misiuni militare, autorizate din motive umanitare. Opinia
public! occidental! s-a identificat cu cauzele drepturilor omului; oamenii s-au obi"nuit
cu ideea c! militarii lor intervin n cazurile de violare a drepturilor omului sau dezastre
umanitare n Africa, Balcani sau n alt! parte a globului. Impactul imaginilor de r!zboi
transmise n timp real asupra percep#iei publice poate fi extrem de puternic "i
demonstreaz! rolul mass-media ca variabil! important! n desf!"urarea unui r!zboi, n
rela#iile civili-militari, n general.
Implicarea ONG-urilor n activitatea de monitorizare a propriei securit!#i a devenit un
element absolut necesar. Strategia de securitate na#ional! a Romniei, dar "i Strategia
na#ional! pentru prevenirea "i combaterea terorismului prev!d posibilitatea de a
colaborarea n termeni generali, precum "i n probleme punctuale cu organiza#ii
nonguvernamentale cu activitate statutar! n domeniul securit!#ii na#ionale. Toate
aceste demersuri de reglementare a formulelor de cooperare cu societatea civil! au
ap!rut la soma#ia determinat! de existen#a unor asemenea organiza#ii. n sistemele de
management relevante s-au creat astfel, departamente menite s! vin! la ntlnirea
fixat! de societatea civil!. Mai precis au ap!rut ONG-uri de specialitate care "i-au
propus s! ajute agen#iile de securitate na#ional! n demersurile lor de a prezerva statul
de drept, lini"tea "i parametrii normali de func#ionare ai societ!#ii n ansamblu.
Romnia este prima #ar! din lume n care a avut loc o asemenea schimbare de tip de
abordare: este promotoare a unui nou model de reac#ie la disfunc#iile "i
vulnerabilit!#ile specifice mileniului al treilea. Ne referim la o reac#ie a segmentelor
semnificative ale zonei recesive a efectelor distrug!toare ale terorismului.
Un exemplu de materializare a preocup!rilor societ!#ii civile n domeniu l constituie
procedurile de concepere, implementare "i auditare, respectiv certificare interna#ional!
a Sistemului de Management al Securit!#ii Informa#iei (ISO 177799 "i BS 7799). Aceste
sisteme de management al securit!#ii informa#iei au nceput s! devin! obligatorii pentru
anumite sectoare economice strategice, institu#ii publice sau private. Agen#ii comerciali
care pot fi folosi#i pentru a crea bre"e n sistemul na#ional de ap!rare, trebuie s! se
responsabilizeze "i s! nve#e s!-"i securizeze produsele informa#ionale.
SMSI nu se pot construi "i nu pot func#iona f!r! echipe de speciali"ti, exper#i n materie
de securitate "i informa#ii. Procesul debuteaz! cu o evaluare ini#ial! a riscurilor. Apoi,
organiza#ia-client trebuie s! "i instruiasc! n consecin#! personalul relevant n raport cu
sistemul de securitate al informa#iilor. Ulterior, se ntocme"te un raport de evaluare a
riscurilor propriu-zise, din care deriv! concluziile, traduse n m!suri "i proceduri,
privind tratarea sau chiar nl!turarea lor. Apoi se proiecteaz! schema proceselor
organiza#iei "i se elaboreaz! manualul securit!#ii informa#iei. Acest manual cuprinde
politica pentru linie de securitate, declara#ia de aplicabilitate semnat! de managementul
organiza#iei "i procedurile de derulare a m!surilor menite s! minimizeze apari#ia
incidentelor de securitate.
Controlul democratic poate fi eficient, ca principiu al unei bune guvern!ri, numai dac!
publicul este la curent cu problemele majore care se dezbat n Parlament.
Eficien#a comunic!rii cu publicul pe probleme de securitate depinde de volumul "i de
acurate#ea informa#iilor f!cute publice de Guvern "i de Parlament. Mai ales
Parlamentul trebuie s! fie interesat ca publicul s! dispun! de informa#ii pentru a putea
n#elege att situa#ia curent!, ct "i rezultatele procesului decizional din Parlament.
Informarea ntr-un singur sens (de la Parlament sau Guvern spre cet!#eni) nu este
suficient!. Parlamentul trebuie s! le ofere cet!#enilor posibilitatea de a comunica pe
probleme de securitate. Comunicarea n ambele sensuri dialogul este important!
pentru c!:
- asigur! participarea "i controlul permanent din partea cet!#enilor;
- cre"te ncrederea publicului n modul de func#ionare al Parlamentului;
- ofer! un control poten#ial al unei gestion!ri defectuoase;
- asigur! sprijin public "i legitimitate legislaturii "i politicilor guvernamentale,
determinnd stabilitate democratic!.
Tendinte in Managementul de Securitate Nationala
Universitatea Lucian Blaga, Sibiu
Cand te confrunti cu noi intrebari, vei replica cu raspunsuri traditionale? Sau unele noi?1
1.0 Legaturi si similitudini intre managementul de corporatie si managementul de securitate.
Pornind de la mesajul pentru anul 2004 al companiei de consultanta, tehnologie si
outsourcing: Accenture, nu putem ignora faptul ca au venit timpuri cand: cea mai buna
lovitura de succes nu este si cea mai evidenta.2 Pentru a vedea cum ne putem proteja
puterea de inovatie in obtinerea de performanta maxima, este de cele mai multe ori nevoie de
o abordare interdisciplinara. Un accent important il are atentia concentrata cu precadere pe
domeniile si mediile care dezvolta cele mai eficiente practici la nivelul de concepere si
elaborare a strategiilor competitionale si tactice, a planificarii, alocarii resurselor,
implementarii, monitorizarii, evaluarii proceselor organizationale si de proiect.
Nu ar fi pentru prima data in istorie cand metodologia de abordare, tratare si rezolvare a
problemelor din domeniul securitatii nationale este extrasa din, si corelata la practicile si
tendintele din mediul economic competitional, in special din cel al business-ului de
corporatie. Acestea permit dezvoltarea si aplicarea unor sisteme de analiza specifice si
procedee de lucru personale, cum ar fi: benchmarking-ul, intelligence-ul competitiv,
managementul strategic si al riscului, reengineering-ul, etc. termeni ai caror aplicabilitate nu
mai este inexplicabila azi.
Project Management-ul este cel mai elocvent exemplu de abordare stiintifica in domeniul
securitatii nationale si desfasurarea de actiuni strategice prin preluarea metodologiei si
practicilor de lucru din mediul economic, mai specific vorbind, din zona managementului
industrial. Dupa prima jumatate a secolului XX, au fost elaborate noi practici de eficientizare
a lucrului in echipa spre obtinerea de performanta maximizata intr-un proiect. Meritul acestor
noi abordari il constituie elaborarea de noi instrumente, mai logice, mai rafinate si suple din
punct de vedere al gestionarii procesului de crestere eficienta al unei organizatii. Asadar,
cum aminteam mai sus, strategia de securitate a Romaniei seamana in mare parte cu o grila
de project management. Ca parte introductiva, in strategia noastra de securitate regasim:
interese nationale, care coincid cu scopul unui proiect (proiectul fiind insasi strategia de
securitate), regasim obiectivele nationale, directiile de actiune si principalele mijloace pentru
asigurarea securitatii nationale a Romaniei. Dincolo de aceasta dimensiune, un instrument de
autoevaluare este analiza SWOT specifica project managementului, unde evaluarea
mediului de securitate, identificarea factorilor de risc din mediul intern si international, trebuie
sa tina cont de: Punctele Tari (Atuuri, realizari nationale si regionale) si Punctele Slabe
(Vulnerabilitati in plan intern ale unei natiuni), de Amenintari (Factorii de Risc Externi la
adresa Securitatii Nationale) si Oportunitati (Obiectivele corelate la tendintele Romaniei in
mediul extern: international si regional)
3.
Acestea sunt doar premisele trasarii strategiei
nationale de securitate sunt primele semne care reflecta starea de sanatate si potentiala
directie a unei natiuni. In alta ordine de idei, avem nevoie de un proiect mai amplu ce
presupune o strategie de implementare mai specifica, directionata spre niveluri de
responsabilitate si competenta bine delimitate. Lipsa elementului de feedback creeaza
probleme de repozitionare si flexibilizare permanenta in problematica securitatii nationale.
Aceasta se realizeaza prin instrumente si centre de analiza bine specializate.
Project Managementul este insa, inca uzitat si eficient, dar nu suficient pentru nevoile
actuale ale mediului de securitate. El, este un instrument elaborat in perioada de
industrializare majora a acelor vremuri si deosebit de util pentru acest sector si tendintele
caracteristice deceniilor trecute. Extinderea economicului spre sfera serviciilor a descoperit
noi practici si proceduri de maximizare a eficientei proiectului in cadrul unei organizatii.
Companiile au devenit mult mai flexibile la schimbarile de pe piata, activitatea acestora este
mult mai specifica, iar instrumentele folosite sunt tot mai variate. Competitia stransa forteaza
organizatiile de toate tipurile sa devina adaptabile la provocari intr-un timp cat mai scurt.
Aceasta abordare nu presupune elaborarea de sisteme de lucru mai complicate, care ar
ingreuna pozitionarea pe scena concurentiala, ci dimpotriva, conceperea unor instrumente
suple care pot fi adaptate la cultura organizatiei respective. Mediul de securitate impune ca
elaborarea unor tehnici si practici de acest gen sa conduca la rezultate
Silviu Nate
concrete intr-un timp record si cu resurse bine gestionate. Desigur, o modelare a sistemului
intern in aceasta directie presupune o strategie dezvoltata, cel putin, pe termen mediu.
2.0. Neajunsuri contemporane in domeniul Intelligence-ului.
Criza serviciilor de informatii a fost in permanenta rezultata din incapacitatea de a previziona
si preintampina incidente nedorite, sau mai bine spus, de iesirea din starea de confort si
normalitate a unei natiuni.
Un studiu elaborat in 1998 de catre Consiliul pentru Relatii Externe a SUA asupra
imbunatatirii Intelligence-ului national american, arata ca: Nevoia pentru intelligence si pentru
o capabilitate la nivelul conducerii SUA de a colecta, produce si disemina ramane critica. (...)
In cele din urma, este important de retinut ca nici o reproiectare sau reglementare nu poate
compensa absenta leadership-ului. Aceasta se va prabusi pe actualii si viitorii intelligence
seniors ai comunitatii informative, pe nevoia de produce dezvoltarea abilitatilor de
management drept o prioritate, de a promova o cultura in care excelenta este recompensata,
talentul este dezvoltat, calitatea este valorificata, asumarea riscului legitimata sa fie
incurajata si respectul pentru lege de necontestat. Acestea, incredintate cu atentie sunt
responsabile pentru cultivarea unui astfel de mediu.4
Acelasi studiu arata ca prioritizarea este o necesitate extrema. Nevoia de a izola intelligence-
ul de presiunea politica este un real argument pentru a mentine o puternica capabilitate
centralizata si totodata de a nu lasa intelligence-ul sa dea nastere unor preocupari mai
presus decat factorii politici decizionali si departamentali. Analizele competitive ale
problematicilor controversate pot fi protejate de a fi politizate. Cea mai buna cale de a
asigura analize de inalta calitate este de a-i atrage pe cei mai buni analisti in proces.
Aceasta ajuta la dezvoltarea unei gandiri in termeni de competitie, drept una de imbunatatire
a personalului de cariera (retinerea personalului), dar si a fluxului de personal. Nu oricine
trebuie sa obtina o cariera cu o componenta de management. Aceasta nu inseamna ca sunt
de neglijat pregatirile si abilitatile de management. Din contra, ultimele tendinte arata ca
serviciile de informatii pun un accent particular pe formarea si dezvoltarea competentelor in
management.
3.0. Intelligence-ul Competitiv ca metodologie de securitate.
... In fiecare dimineata in Africa, o gazela se trezeste. Ea stie ca trebuie sa fuga mai tare
decat cel mai rapid leu sau va fi ucisa...
...In fiecare dimineata un leu se trezeste. El stie ca trebuie sa depaseasca in viteza cea mai
inceata dintre gazele, altfel va muri de foame.
Nu conteaza ce esti, un leu sau o gazela... cand soarele rasare pe cer, ar fi mai bine sa
alergi.5
Pornind de la asertiunea ca mediul de securitate a devenit o scena de competitie complexa
si interdependenta, unul din conceptele cheie folosite si aplicate in managementul strategic
este cel de Intelligence Competitiv, de altfel o tehnica si terminologie preluata din zona
business-ului concurential.
Transpus la nevoile strategice si tactice ale securitatii nationale, Intelligence-ul Competitiv
este gandit si coordonat pe monitorizarea competitorilor, oriunde si oricare ar fi acestia, intr-
un cadru specific de actiune... Competitorii sunt acele persoane, organizatii sau state pe
care le consideram rivale intereselor si obiectivelor noastre, si cu care ne aflam in
competitie. Intelligence-ul Competitiv presupune dealtfel stabilirea a ceea ce competitorii
nostri vor face inainte de a actiona. Din punct de vedere strategic: putand previziona planurile
unui competitor iti vei putea construi propria strategie de contracarare a planurilor acestuia.
Asa cum ne putem astepta, aceasta va implica mai multe metode tactice la nivelul de
colectare a informatiei, dar de asemenea impune integrarea intr-o infrastructura
informationala, analiza si distribuirea informatiei, si in final, calcularea deciziilor pe baza
informatiilor si a analizelor obtinute. Intelligence-ul Competitiv este ingredientul indispensabil
al Strategiei Competitive.
Intelligence-ul Competitiv este in general compus din cinci mari zone de incercare si trei
abordari principale care se refera la cadrul de actiune6:
! Determinarea strategiilor
! Perceptiile competitorului
! Eficienta operatiunilor curente ! Capabilitatile competitorului
2
! Prospectarea pe termen lung a mediului de actiune
Intelligence-ul Strategic se preocupa de analiza competitorului sau dobandirea unei intelegeri
despre obiectivele viitoare ale competitorului, strategia actuala, presupuneri despre acesta si
capabilitatile sale componente diagnostic; informatie despre mediul sau de actiune
(parteneri, dezvoltare, etc.).
Intelligence-ul Tactic este in general operational si la o scara mult mai mica, nu atat de
centrat pe a fi predictiv. Problematicile tactice presupun informatii despre politicile si planurile
de zi cu zi ale competitorului.
Contra Intelligence-ul presupune protejarea secretelor organizatiei. De obicei presupune
securizarea informatiei si a tehnologiei utilizate, a strategiilor si planurilor de actiune.
Ciclul Intelligence-ului Competitiv:
CIA descrie ciclul informational ca fiind: procesul prin care informatia bruta (neprelucrata)
este obtinuta, culeasa, transmisa, evaluata, analizata si pusa la dispozitie, ca piesa de
intelligence, pentru a fi folosita si pusa in actiune de catre factorii decizionali politici. Aici
avem cinci pasi care constituie acest Ciclu:
! Planificare si Directionare ! Colectare si Cercetare
! Procesare si Stocare
! Analiza si Productie
! Diseminare si Livrare
Adevarata valoare a Intelligence-ului Competitiv este de a asigura instrumente
organizationale de identificare a ceea ce va face competitorul, nu despre ceea ce
competitorul a facut deja.
Pe scurt, o etapa primara a Intelligence-ului Competitiv o reprezinta scanarea mediului cu
implicarea pasilor mai sus enuntati.
4.0. Un alt tip de intelligence organizational.
Astazi, operatiunile de intelligence trebuie sa acopere a gama foarte larga de amenintari si
nevoi politice, mai multe decat oricand, si sa lucreze foarte strans alaturi de factorii
decidenti. Trebuie acordata o inalta prioritate asupra conservarii si sporirii acestor colectari
de intelligence si capabilitatilor analitice care pot furniza informatie despre amenintari reale la
adresa securitatii nationale7.
Sprijinul Intelligence-ului este necesar in dezvoltarea si implementarea politicilor nationale de
toate tipurile. Fuziunea dintre toate ramurile Intelligence-ului poate furniza cea mai eficienta
colectare si analiza de date pe aceste subiecte.
Trecerea de la complicat la complex impune o dezvoltare accentuata a colaborarilor, tot
astfel, posibilitatea de actiune cat si cea de interactiune a celor implicati in proces, au
cunoscut si ele mutatii semnificative, spre autonomizarea deciziei. Tocmai de aceea, actorii
strategici devin tot mai numerosi, nu mai exista un singur personaj principal si devine
necesara negocierea; ceea ce necesita si multiplica procesele de implicare si cooptare, de
motivare a intregului personal, care astfel este pus extrem de frecvent in situatii
comunicationale, pentru a putea lucra impreuna in echipe, pentru a face schimb de
experienta, pentru a invata.
Unii cercetatori considera necesara utilizarea intregii "inteligente organizationale"8 necesitand
punerea efectiva in valoare a potentialului intern. Prin aceasta intelegem valorificarea (cu
ajutorul tehnologiilor informatice si comunicationale) cunostintelor angajatilor este vorba de
cunostinte puse in comun. Scopul este de a construi cele mai bune variante de utilizare a
resurselor de care organizatia dispune, conform obiectivelor care de asemenea, data fiind
fluiditatea evolutiilor interne si externe organizatiei, vor trebui si ele ajustate in mod dinamic.
Este vorba, in acest sens, tocmai de adaptare si asimilare, care sunt cele doua caracteristici
esentiale ale comportamentului inteligent. Daca mediul extern este cel care impune
necesitatea unui comportament inteligent, valorificarea la maximum a mediului intern se va
baza tocmai pe sinergiile intre uman si artificial. Iata considerentele in baza carora putem
pleda pentru modelul organizatiei inteligente.
Caracteristicile in definirea acestui model, adaptabil la mediul de securitate, le putem
identifica dupa cum urmeaza:
! Orientarea catre factorul decident;
! Preocuparea pentru veghea de securitate si benchmarking (sau etalonajul competitiv);
3
! Proactivitatea (capacitatea de a-si provoca viitorul, "devenirea") si totodata
agilitatea (capacitatea de a reactiona mai rapid decat concurentii);
! Initierea de proiecte de organizatie (capabile sa reuneasca initiativele ansamblului
de personal);
! Utilizarea retelelor inteligente cooperative (care sa mobilizeze inteligentele atat
umane cat si artificiale);
! Virtualizarea organizatiei (care astfel ia contururi tot mai vagi, care devine
omniprezenta in spatiu si timp - cu ajutorul tehnologiilor de comunicatii, ale carei
angajati formeaza si deformeaza echipe de proiect cu o mobilitate foarte mare, prin
punerea in comun a cunostintelor si valorizarea competentelor lor).
5.0. Benchmarking si performante de securitate.
Daca-ti cunosti dusmanul si te cunosti si pe tine insuti, nu trebuie sa-ti fie frica de
rezultatul a o suta de razboaie. Sun Tzu (anul 500 i. H).
Benchmarking-ul este un proces de masurare continua si sistematica si de comparare
a procesului de desfasurare a activitatii unei organizatii cu cel al unor lideri, indiferent
in ce parte a lumii s-ar afla, in vederea obtinerii de informatii care sa-i permita
organizatiei respective sa actioneze pentru imbunatatirea performantelor sale9.
De unde vine conceptul de benchmarking competitiv? Primul demers structurat a
aparut in 1979 la firma Xerox care s-a confruntat cu atacurile continue din partea
concurentilor ei japonezi. Liderul mondial in fotocopiatoare a reactionat prin analiza
detaliata a masinilor de la concurenta cu scopul de a-i reduce propriile costuri de
productie.
Exista 4 tipuri de benchmarking definite in modul urmator:
! Benchmarking intern: compararea la acelasi tip de operatii cu altele similare din
aceeasi
organizatie (intre centre, intre tari).
! Benchmarking concurential: compararea specifica cu concurentii asupra produsului,
metodei,
proceselor. Pentru acest tip de comparatie intre doua organizatii direct concurente,
foarte des,
apare dificultatea de a obtine informatii mai ales in Europa).
! Benchmarking functional: compararea functiilor similare intre organizatii care nu
sunt concurente
din acelasi sector de activitate pentru decelarea de tehnici novatoare.
! Benchmarking generic: compararea intre organizatii din sectoare diferite asupra
proceselor sau
metodelor de lucru. Un informatician poate de exemplu, sa compare functia sa de
logistica cu acelasi tip de functie din sectorul de distributie.
In practica, demersurile functionale si generice se arata a fi cele mai usor de aplicat
deoarece concurenta nu intra in calcul. Punerea benchmarking-ului in implementare
implica si o anumita stare de spirit, o anumita umilinta fata de punerea in cauza a
propriilor practici, o atitudine fata de schimbare, o deschidere fata de ideile noi, fata de
creativitate, a inovarii in aplicarea procedurilor existente.
In fine, pentru buna sa derulare, presupune un cod de conduita cum ar fi
confidentialitate si reciprocitate fata de schimbul de informatii. Concret, cautarea de
bune practici (vezi figura alaturata) necesita timp si mai multe cai disponibile: surse
interne (biblioteci, reviste, publicatii, servicii interne) si externe (ONG-uri, publicatii,
seminarii, surse universitare, etc.). Dar, remodeleaza de asemenea si terenul:
returnarea de informatii clientelei, anchete telefonice, vizite la sediu sau investigatii
mai speciale, retele, consultanti.
1 Identica si intelege procesul
2 Agreeaza ce si pe
cine sa remodelezi, (benchmark)
6 Revizuieste
6 pasi in procesul de benchmarking
4
5 Planica si imbunatateste
3 Colecteaza date
4 Analizeaza si identica diferentele
Un alt concept specific ariei de maximizare a eficientei unei organizatii este reengineering-ul
care promoveaza ideea ca in lumea de azi, care apartine clientilor (de securitate in cazul
nostru10), concurentei si schimbarii, a te organiza pe baza de operatii separate este depasit.
Organizatiile trebuie sa isi organizeze activitatea pe baza de procese. Ce desemneaza
procesul? Un ansamblu de activitati care, impreuna, produc un rezultat care are valoare
pentru client de exemplu dezvoltarea unui produs11 (strategie, politica de securitate,
instrument, institutie, corp de actiune si/sau combatere).
Desigur, conceptele prezentate par foarte atractive, este important ca ele sa fie adaptate si
implementate la specificul, necesarul si cultura fiecarei organizatii. In cazul nostru,
reengineering-ul este potrivit cand realizam ca: mai multe posturi sunt combinate intr-unul
singur (se construiesc procese integrate); procesele au versiuni multiple; lucrarile se executa
acolo unde este mai normal (rigiditatea retelei ierarhice se reduce considerabil in anumite
cazuri); este esentiala initiativa, responsabilitatea si competenta, neconcordantele sunt
reduse la minimum, prevaleaza operatiile hibride: centralizat/descentralizat.
Toate acestea pot fi implementate si sustinute de specialisti in managementul schimbarii prin
trasarea unor strategii pe termen mediu si dezvoltarea de centre sau nuclee analitico-
pragmatice bine specializate pe problematici cu caracter specific.
In analiza procesului de benchmarking guvernamental si de securitate (pentru ca cele doua
domenii coexista si se completeaza reciproc) al Statelor Unite, in 1997, o echipa de consilieri
ai vicepresedintelui Al Gore au dezvoltat un raport si o strategie ipotetica racordate la
tendintele actuale concurentiale, ce pune in ordine 15 prioritati strategice ale natiunii
americane. Acestea sunt:
Leadership-ul
Parteneriatele
Noile Tehnologii
Comunicarea si Comunicatiile Managementul Financiar
Re-engineering-ul &
Directionarea
Concentrarea pe Nevoile Clientului
Procurarea & Achizitiile
Dezvoltarea Resurselor
Umane
Inovatie & Educatie
Planificare Strategica &
Masurarea Performantelor
Suportul Legislativ
Designul Organizational
Stimularea Echipelor (in sens
de imputernicire)
Servicii Administrative
Leadership-ul
Parteneriatele
Noile Tehnologii
Comunicarea si Comunicatiile Managementul Financiar
Re-engineering-ul &
Directionarea
Concentrarea pe Nevoile Clientului
Procurarea & Achizitiile
Dezvoltarea Resurselor
Umane
Inovatie & Educatie
Planificare Strategica &
Masurarea Performantelor
Suportul Legislativ
Designul Organizational
Stimularea Echipelor (in sens
de imputernicire)
Servicii Administrative
Leadership-ul
Parteneriatele
Noile Tehnologii
Comunicarea si Comunicatiile Managementul Financiar
Re-engineering-ul &
Directionarea
Concentrarea pe Nevoile Clientului
Procurarea & Achizitiile
Dezvoltarea Resurselor
Umane
Inovatie & Educatie
Planificare Strategica &
Masurarea Performantelor
Suportul Legislativ
Designul Organizational
Stimularea Echipelor (in sens
de imputernicire)
Servicii Administrative
Abordarea arata cat se poate de normal din punctul meu de vedere. In momentul in care
vorbim de leadership, nu putem sa nu ne intrebam cum se produce managementul
schimbarii. Astfel, o strategie care cuprinde domenii si elemente prezentate mai sus, trebuie
sa previzioneze viitorul unei natiuni pe 5-10 ani, sau cel putin, obiectivele strategice si
asteptarile dezvoltate intr-o formula mai concreta pe un segment de timp determinat.
Retrospectiva Performantei Nationale a celor 15 categorii a fost elaborata in ideea conceperii
unui instrument pentru implementarea si indrumarea schimbarilor strategice numita de catre
proiectanti Reinventarea Guvernarii.
6.0. Alternative si instrumente de intelligence
Dificultatea de a raspunde la intrebarea: Unde ma (re)gasesc dupa 5-10 ani? provine din
incapacitatea de leadership. Leadership-ul eficient ar trebui intretinut, cultivat si alimentat prin
informatie,
5
analiza si inovatie (analisti si implementatori strategici), prin dezvoltarea unei clase politice si
civice educate in spiritul eticii nationale si a competitiei coerente.
Un instrument, deja cunoscut si implementat la nivelul factorilor decizionali occidentali este
WarRoom-ul Strategic. Un WarRoom Strategic analizeaza in timp real starea de sanatate a
unei natiuni pe mai multe dimensiuni (arii de analiza) cum ar fi: economic, militar, social,
imagine, politica externa, intangibil, etc. As dori sa ma refer la zona valorilor intangibile care
este cea mai sensibila, dar care, capacitata strategic, poate deveni cea mai eficienta
componenta de dezvoltare a unei natiuni. Indicatorii folositi sunt mai speciali, ei se refera la
cetatenii natiunii si la tipul lor de reactie in anumite situatii. Acesti indicatori se masoara cu
instrumente specifice si includ: credintele nationale, capacitatea motivationala a cetatenilor
la un moment dat, grade si nise de acceptabilitate, pozitia fata de un anumit incident
national, international sau local fie acesta o politica sau strategie adoptata de catre stat.
Pentru a realiza un astfel proiect avem nevoie de un Radar de Securitate impanzit pe
teritoriul geografic si administrativ al tarii, compus din centre de analiza proprii, centre
(laboratoare) de analiza si sondare universitare, institute de cercetare si ONG-uri (think-tank-
uri de profil specializate). Dintr-un alt unghi de vedere, consider ca starea de securitate a
unei natiuni este data atat de analiza mediului intern, a celui extern, cat si a
interdependentelor dintre cele doua. Asadar, analiza mediului intern confera acea baza de
cunoastere si instrumentare care ne poate reda orizontul strategic national pentru cca. 5-10
ani, definind capacitatile nationale. Un WarRoom Strategic sustinut de un Radar de
Securitate poate deveni procesorul principal pentru elaborarea cailor de implementare a
politicilor publice si strategiilor in dezvoltarea, asigurarea si controlul nevoii de securitate.
Pentru a sustine implinirea calitativa a acestui proiect trebuie gasita solutia pentru asigurarea
eficientei decizionale. Combinatia unui sistem de coordonare mixt de tip centralizat-
descentralizat pare, din punctul meu de vedere, cea mai justa. Aceasta schema propune
existenta unui Consiliu National de Securitate sub comanda unica ce are atributii in
desemnarea liniilor generale strategice, preluarea gestionarii nationale in situatii de criza
majora si aprobarea misiunilor (de anvergura) cu caracter special. La nivel actional zilnic
(analiza si operativ), pe aceasta schema, se interpune, formand o structura matriceala,
aportul fiecarui serviciu de informatii in parte, pe problemele sale specifice astfel se va
evita atribuirea unicei solutii acceptate de catre un Consiliu National de Securitate pentru
rezolvarea problemelor aparute. Mai multe cai de abordare si actiune reprezinta mai multe
sanse de reusita, mai multa valoare adaugata si castig de know-how. Desigur, aceasta este
o abordare reductionista, o solutie imaginara care necesita viziune, spirit novator si atitudine.
Ideea de la care am pornit se referea la faptul ca un centru unic de coordonare sau comanda
poate sa nu adopte cea mai buna cale de rezolvare a unei probleme fiind doar una general
agreata. Totodata, suprapunerea mai multor centri decizionali si actionali la nivelul serviciilor
de informatii pot complica activitatea acestora si diminua eficacitatea. In concluzie, trebuie
gasita o solutie mixta care sa excluda doua potentiale riscuri.
Strategia de Securitate Nationala a Romaniei este din punctul meu de vedere incompleta in
acest moment; acestui proiect ii lipseste explicit programul si strategia concreta de
implementare, caile si instrumentele folosite pentru atingerea obiectivelor intr-o formula mult
mai ampla, chiar si ca a doua foaie, dincolo de interfata prezentata publicului.
7.0. Abordari conceptuale ale noului mediu de securitate.
Intr-unul din discursurile sale, Chris Donnelly consilier pentru Europa Centrala si de Est al
fostului secretar general al NATO, mesaj intitulat sugestiv: Security in the 21st century: new
challenges and new responses, acesta identifica trei factori principali care au cel mai mare
impact asupra actualei scene de securitate:
! Proliferarea de tehnologie necontrolabila;
! Cresterea diferentelor dintre statele bogate si sarace; ! Revolutia informatica.
Din acest punct de vedere, trebuie sa reconsideram ce constituie starea de securitate astazi,
care sunt amenintarile la securitate si care ar trebui sa fie raspunsurile noastre la aceste
amenintari.
Cu un deceniu in urma, termenul de securitate nationala era sinonim cu termenul de
aparare. Astazi, pentru majoritatea statelor Euro-Atlantice, securitatea este masurata mai
intai in termeni non- militari, iar amenintarile care primeaza sunt de natura non-militara.
Aceste amenintari includ: guvernarea incompetenta, coruptia, crima organizata, insecuritatea
granitelor, traficul si comertul ilegal (arme, droguri,
6
contrabanda, persoane), migratia ilegala, conflictul etnic si religios, proliferarea armelor de
distrugere in masa, diminuarea resurselor naturale (ex. apa), si desigur terorismul.
Astazi starea de securitatea este interpretata si evaluata pe baza mai multor indicatori non-
militari, cum ar fi:
! securitate economica; ! securitatea hranei;
! securitatea sanatatii;
! securitatea mediului;
! securitate personala;
! securitatea comunitatii; ! securitatea politica;
! securitatea educatiei.
Conceptul de Reforma Sectorului Securitatii este relativ nou in teoria si practica relatiilor
internationale si poate fi folosit ca instrument novator si folositor la intarirea democratiei si la
dezvoltarea social- economica. Conceptul cunoaste o dezvoltare constanta si complexa.
Studiul interdisciplinar este singura cale de a analiza inter-relatiile dintre variatele institutii ale
sectorului de securitate nationala, dintre acestea si societatea civila. Democratizarea acestor
institutii necesita masuri specifice legale, organizationale, educationale si politice. Contextul
geopolitic, economic, cultural si istoric al reformei sistemului de securitate este decisiv
pentru modul in care este programata si aplicata12.
8.0. Societatea civila si Institutiile de Securitate.
Nici o societate nu poate exista daca nu simte nevoia de a afirma si reafirma la intervale
regulate sentimentele si ideile colective ce constituie unitatea si personalitatea acesteia.
Aceasta reconstituire morala nu poate fi realizata decat pe baza reuniunilor, sedintelor si
mitingurilor in cadrul carora indivizii, fiind solidari unii cu ceilalti, isi afirma in comun
sentimentele comune; ca rezultat avem de a face cu ceremonii care nu se deosebesc de
ceremoniile religioase obisnuite, fie ca gen de obiectiv, adica rezultatul obtinut, fie prin
procedura aleasa in vederea obtinerii unui astfel de rezultat.13
Pentru a gestiona cu eficienta maxima aceste probleme, care in mod contrar, pot genera
frustrari nationale, este imperios necesar instituirea unui parteneriat cu entitati credibile si
capabile sa transmita si sa propage mesaje si perceptii obiective la nivelul sectorului civil
vis-a-vis de problematica de securitate inclusiv dezvoltarea unei culturi de securitate.
Aceste strategii au un rol foarte important si sunt implementate prin dezvoltarea institutiei
lobby- ului, dezvoltarea parteneriatelor cu ONG-uri de profil, mass-media, universitati (prin
departamentele sale specializate in domeniul studiilor de securitate), angajarea formatorilor
de opinie intr-un astfel de proces.
ONG-urile pot deveni forta majora in aceasta ecuatie. Pentru aceasta, ONG-urile vor trebui
sa-si organizeze si articuleze mesajele proactive mult mai bine, aliantele ONG dintre retelele
Nord-Sud vor creste ca numar si forta. Aliantele strategice cu media vor fi cruciale.
Incurajarea populatiei prin informare va fi o adevarata provocare pentru majoritatea
guvernelor; cu cat mai bine informata si coordonata, societatea civila va pretinde mai mult de
la guvernare cat si de la companiile private.14 aceasta este viziunea Consiliului National
de Intelligence al SUA pentru anul 2015.
Argumente pentru un parteneriat cu ONG-uri specializate.
! ONG-urile sunt excelenti formatori de opinie, gestioneaza si promoveaza o imagine
in comunitate, poate modela perceptii o dimensiune intangibila.
! ONG-urile incurajeaza participarea si initiativa valorile unei societati democratice
sanatoase.
! ONG-urile se pot constitui in institutii sau grupuri de lobby pot deveni un suport in
atingerea
obiectivelor de interes national.
! ONG-urile au o arie de expertiza specifica, relativ bine dezvoltata orientata pe un
domeniu
concret (mai usor de conceput o strategie pe termen mediu) caracterizate prin
elaborare si
implementare de proiecte, capacitate de a atrage si capitaliza resurse de toate tipurile.
! ONG-urile pot fi suport pentru decision-making prin oferirea de solutii: studii,
cercetari, asistenta,
consiliere, etc.
7
! ONG-urile privite ca sursa de stabilitate si securitate creeaza un efect de feedback si
control la nivelul societatii in ansamblu sau pe anumite comunitati grupuri tinta.
! ONG-urile au un rol major in extinderea granitelor, a cooperarilor si parteneriatelor
internationale.
... mai degraba, organizatiile trebuie sa-si aleaga masuratorile de performante ce pot ajuta la
descrierea eficientei organizationale, a directiei si realizarilor; apoi sa le foloseasca agresiv la
imbunatatirea produselor si serviciilor pentru clientii si beneficiarii15 de securitate.
Daca agream ideea ca starea de securitate se realizeaza pe mai multe dimensiuni si
indicatorii folositi nu sunt doar de factura militara, atunci voi sugera ca strategia de
colaborare dintre institutiile de securitate ale statului si reprezentanti ai societatii civile sa
cuprinda un cadru mult mai larg de actiune. Daca vom ajunge la concluzia ca asigurarea unui
cadru pentru dezvoltarea prin educatie formala si non-formala a tinerilor din Romania este un
obiectiv strategic, sau securitatea mediului este o prioritate in acest domeniu, atunci este
imperios necesar ca puntea de legatura sa nu fie constituita doar prin si cu ONG-uri care
organizeaza mese rotunde si conferinte despre starea de securitate a natiunii, ci si cu acele
entitati ale societatii civile care au un puternic potential implementator. Revin la una dintre
caracteristicile ONG-urilor enuntate mai sus si intaresc argumentul meu: ONG-urile au o arie
de expertiza specifica, relativ bine dezvoltata orientata pe un domeniu concret (mai usor de
conceput o strategie pe termen mediu) caracterizate prin elaborare si implementare de
proiecte, capacitate de a atrage si capitaliza resurse de toate tipurile.
Mai mult, colaborarea cu un cerc foarte strans de ONG-uri (4-5 la numar), poate induce un
grad de susceptibilitate, dezvoltandu-se ideea ca exista un grup mic de actori ce duc o
politica directionata risc de contra-imagine. Desigur, e nevoie de identificarea unor lideri ai
societatii civile care pot implementa eficient anumite proiecte, pot transmite valori si idei la
nivelul cetateanului, pot face lobby pozitiv Romaniei, pot reda credibilitatea partenerilor
(institutiile de securitate) in societate, si de ce nu, in cele din urma se pot constitui in sursa
de stabilitate si securitate nationala.
Este important sa propagam valorile Trans-atlantice si sa ne concentram eforturile pentru
integrarea Romaniei in UE, dar cred, ca mai intai trebuie sa fim indreptati catre satisfacerea
nevoilor nationale conjugate desigur cu cele mai sus enuntate. Mai sunt si vor fi multe
probleme de rezolvat; lipsa de viziune, de pragmatism si de implementatori ne vor reduce
semnificativ orizontul politic si economic. Nu trebuie sa asteptam ani pentru a prelua modele
si practici testate de alti parteneri, trebuie sa ne dovedim leadership-ul si sa actionam
energic pentru a satisface nevoile acestei natiuni, adaptate la specificul si credintele noastre.
AMENIN!"RI LA ADRESA
SECURIT"!II
NESECRET Exemplar nr.
Editura Universit#$ii Na$ionale de Ap#rare Bucure%ti 2004
NESECRET 1 din 24
NESECRET
Autor:
Col. (r.) dr. Grigore ALEXANDRESCU
Toate drepturile rezervate CSSAS
NESECRET 2 din 24
NESECRET
CUPRINS
ARGUMENT...........................................................................................
....................... 5 CAPITOLUL 1 DELIMIT"RI
CONCEPTUALE .......................................................... 5 1. 1.
Amenin$area ca atitudine
social# ...................................................................... 5 1. 2. Evolu$ia
conceptului de amenin$are n cmpul securit#$ii ................................ 6
1. 3. Rela$ion#ri
interconceptuale ............................................................................. 8
CAPITOLUL 2 AMENIN!"RI LA ADRESA
SECURIT"!II ........................................ 9 2.1. Mediul interna$ional
de securitate evolu$ii, perspective ................................. 9 2.2.
Globalizarea surselor de
amenin$are ............................................................... 10 2.3. Terorismul
contemporan................................................................................... 11
2.4. Amenin$#ri de natur#
politic# ........................................................................... 12 2.5.
Amenin$#rile
sociale ......................................................................................... 14 2.6.
Amenin$#ri
economice ...................................................................................... 14
2.7. Amenin$#ri
militare ........................................................................................... 16
2.8. Amenin$#ri
transfrontaliere .............................................................................. 17
2.8.1.
Terorismul.....................................................................................................................
...17 2.8.2. Corup$ia %i economia
subteran# ....................................................................................... 18 2.8.3. Crima
organizat#, tracul de persoane, droguri %i materiale strategice...........................18
2.8.4. Amenin$#ri de natur#
ecologic# ....................................................................................... 18 2.8.5.
Amenin$#ri la adresa
informa$iilor...................................................................................19 2.8.6.
SIDA ............................................................................................................................
.... 20
Capitolul 3 MODIFIC"RI DE PARADIGM" N PERCEP!IA &I
CONTRACARAREA
AMENIN!"RILOR ...............................................................................
....................... 21 3.1. Muta$ii n sursele de
amenin$are ...................................................................... 21 3.2. Rolul
cooper#rii n contracararea %i eradicarea amenin$#rilor ......................
22 Capitolul 4 NOTE
FINALE ......................................................................................... 22
4.1.
Concluzii .................................................................................................
.......... 22 4.2.
Propuneri ................................................................................................
.......... 23
NESECRET 3 din 24
NESECRET
NESECRET 4 din 24
NESECRET
ARGUMENT
La mai mult de un deceniu de la ncheierea R#zboiului Rece,
constat#m cu triste$e c# a%tept#rile noastre nu s-au conrmat. Dup# o
jum#tate de secol dominat# de pericole, riscuri %i amenin$#ri la adresa
securit#$ii mondiale, care %i-au g#sit suportul %i s-au dezvoltat pe
fondul nenum#ratelor vulnerabilit#$i provocate de confruntarea
ideologic# sus$inut# de mijloace militare, a urmat o scurt# perioad# de
destindere. n euforia momentului am nutrit speran$a c# sosise timpul
pentru o lume mai bun# %i mai sigur#. Din fereastra de oportunitate
creat#, a ap#rut o uria%# Cutie a Pandorei, pe care, de atunci,
comunitatea interna$ional# se str#duie%te s# o nchid#. Procesul
nainteaz# cu greu, ntre succese %i semisuccese.
Dup# cum este ndeob%te cunoscut, lumea de mine ar trebui s# e o
proiec$ie a celei din prezent. Cu siguran$# c# n anii care vor urma
tendin$ele care se manifest# acum, l#sate la voia ntmpl#rii, vor putea
s# se maturizeze, transformndu-se n pericole directe sau, cu aportul
tuturor actorilor interna$ionali, vor eliminate de pe marea scen# a
lumii. Totul depinde de modul cum n$elegem %i reu%im s# preg#tim
prezentul pentru viitor.
Percep$ia real# %i reac$ia adecvat# la amenin$#rile existente sau
emergente la adresa securit#$ii reprezint# doar un demers al acestei
activit#$i cu o importan$# major# n nt#rirea ncrederii dintre state.
Aceasta este o condi$ie sine-qua-non a realiz#rii spiritului de echip# n
lupta mpotriva tarelor secolului XXI %i construirea unui sistem de
securitate interna$ional# stabil. Progres social %i prosperitate
economic# f#r# securitate nu vor putea exista, iar lumea, pe zi ce trece,
devine tot mai con%tient# de aceast# axiom#.
CAPITOLUL 1 DELIMIT"RI CONCEPTUALE
1. 1. Amenin$area ca atitudine social#
Nu este neap#rat nevoie s# adeptul ideilor alarmiste, panicarde
pentru a observa c# amenin$area de-a lungul timpului a fost permanent
prezent# n rela$iile dintre oameni, c# %i-a perfec$ionat formele %i
metodele specice, stnd la baza cauzelor nenum#ratelor st#ri
conictuale care au umbrit evolu$ia societ#$ii omene%ti.
Denumit# ca atare sau nu amenin$are, e c# a fost exprimat# prin
cuvinte, e prin gesturi, ntotdeauna a reprezentat un pericol
poten$ial1.
n limba romn# cuvntul amenin$are provine din latin#: minatio, -
onis2, cu sensul actual. Aceea%i baz# etimologic# o are %i termenul
francez menace care semnic# o inten$ie ostil# viznd intimidarea.
3
1
Academia Romn#, Institutul de Lingvistic# Iorgu Iordan, Mic dic$ionar academic, A-C, Editura
Univers Enciclopedic, Bucure%ti, 2001, p. 67.
2
Voichi$a IONESCU, Dic$ionar latin-romn, Ed. II, Editura Orizonturi, f.a., p. 132.
3
Dictionaire de la Langue Francaise, Editura Alpha, Paris, 1995, p. 813.
NESECRET 5 din 24
NESECRET
Literatura de specialitate din diferitele col$uri ale lumii o eviden$iaz#,
iar studiile psihologice o prezint# cvasiunanim ca o atitudine negativ#,
care se adreseaz# nainte de toate afectivit#$ii individuale sau de grup
%i nu ra$iunii celor viza$i. Ea dispune de o gam# larg# de tehnici %i
procedee ce se ntinde de la persuasiune la manipulare.
Astfel, n accep$iune anglofon# amenin$area reprezint# o expresie a
inten$iei de a impune dezavantaje sau atingeri unei persoane prin
mijloace de coerci$ie sau constrngere4. O deni$ie apropiat# de cea
mai de sus o ofer# %i dic$ionarele germane care o prezint# drept
ac$iunea de a pune pe cineva ntr-o situa$ie periculoas#, sau ceva care
s# pericliteze situa$ia unei persoane5.
n schimb, prin amenin$are n limba rus# se n$elege o ac$iune psihic#
asupra unei persoane n scopul de a o pune s# ndeplineasc# cerin$ele
stabilite de altcineva6.
Att Dic$ionarul Explicativ al limbii romne, ct %i Micul dic$ionar
academic, ambele elaborate sub egida Academiei Romne denesc
termenul amenin$are drept inten$ia de a face r#u cuiva (pentru a-l
intimida sau pentru a ob$ine ceva)7.
Deni$ia dat# n enciclopedii %i dic$ionare de prestigiu reu%e%te s#
delimiteze con$inutul sau sfera no$iunii (amenin$are) supuse analizei %i
i precizeaz# n$elesul general. n orice domeniu special, dar mai ales
n domeniul ap#r#rii %i securit#$ii se opereaz# cu no$iuni %i se practic#
un limbaj care folose%te o terminologie specic#.
1. 2. Evolu$ia conceptului de amenin$are n cmpul securit#$ii
Pornind de la accep$iunea general#, deni$ia amenin$#rii de sorginte
politico- militar# necesit# unele preciz#ri. Fie c# se refer# la lezarea
drepturilor fundamentale ale statelor8 sau sistemelor de securitate9
percep$ia transpunerii n fapte a obiectivelor amenin$#rii r#mne
aceea%i, ncadrnd-o n rndul pericolelor virtuale. Ele ntotdeauna
determin# apari$ia unor replici, necesare contracar#rii efectelor
amenin$#rii. Situa$ia devine grav# cnd acestea sunt
supradimensionate. Poate ini$iat# o reac$ie n lan$, greu de controlat,
n care binomul newtonian ac$iune- reac$iune se poate multiplica
pn# la distrugerea sistemului care l-a generat.
Aceast# atitudine poate mai des generat# de amenin$#rile asimetrice,
concept care se uziteaz# destul de des n literatura de specialitate
actual#. El semnic# amenin$area reie%it# din posibilitatea de a
ntrebuin$a mijloace sau metode diferite pentru a lovi sau neutraliza
punctele forte ale unui adversar exploatnd sl#biciunile sale n scopul
de a ob$ine un rezultat dispropor$ionat10.
4
Websters Third New International Dictionary of the English Language Unabridged, vol. III,
Editura Merriane- Webster, 1993, p. 2382.
5
Langenscheidts Grossworterbuch, Deutch als Fremdspache, Editura Varlag Enzyklopedie,
Munchen, 1989, p. 125.
6
Bol%aia Sovetskaia En$ilopedia, ed. II, vol. 43, Editura &tiin$ic#,
Moscova, 1956, p. 636.
7
Academia Romn#. Instituttul de Lingvistic# Iorgu Iordan, op. cit., p. 67; Academia Romn#,
Dic$ionar expricativ al limbii romne, ed. II, Editura Univers Enciclopedic, Bucure%ti, 1998, p. 33.
8
Amenin$area reprezint# atitudinea politic# a unui stat, a unui grup de state sau a unei alian$e care
sprijinite de putere militar# afecteaz# suveranitatea %i integritatea altor state, 1000 Stichworte zur
Bundeswehr, Editura Verlag, E.S. Mitller & Sohn, Bonn, 1997, p. 34.
9
Primejdie precis# n ceea ce prive%te originea, denibil# n obiectul s#u, n intensitatea sa %i n
nalitatea sa, care evoc# o atingere inten$ionat# a securit#$ii, Documente ONU, Apud, Dictionnaire
interarmees Francaise/Roumanian/Anglais de, Relations Internationales et Strategiques, Editura
UNAp, 2004, p. 146.
10
Idem.
NESECRET 6 din 24
NESECRET
La fel de des ntlnim %i no$iuni ca: amenin$are cu for$# (ac$iunea
prin care un stat sau mai multe state s#vr%esc acte politice,
economice, militare sau de alt# natur#, cu scopul de a impune altui stat
sau altor state s# renun$e la deplina exercitare a drepturilor %i
atributelor suverane)11 sau amenin$area militar# extern#, pe care
anali%tii o n$eleg ca ind amenin$area ce prive%te securitatea pe plan
militar %i a c#rei surs# se situeaz# n afara frontierelor na$ionale. Ea
poate s# aib# ca origine revendic#ri teritoriale, o ingerin$# n
problemele interne ale unei $#ri, prezen$a unor focare de conict armat
ndeosebi aproape de frontierele unui stat sau de cele ale alia$ilor s#i
sau desf#%urarea %i amplicarea puterii grup#rilor de for$e susceptibile
de a bulversa echilibrul de for$e existent n zon#.12
Desigur, lista termenilor asocia$i no$iunii de amenin$are cu care
opereaz# domeniul ap#r#rii %i cel al securit#$ii ar putea continua.
Deni$iile oferite de dic$ionarele %i glosarele din domeniul securit#$ii
ap#rute n ultimul timp n lume nasc de cele mai multe ori controverse
n privin$a stabilirii rela$iei cauz#-efect. Unele se refer# la protejarea
de pericole (securitatea obiectiv#), altele la sentimentul de siguran$#
(securitatea subiectiv#) sau la absen$a oric#rei ndoieli (ncrederea n
cuno%tin$ele proprii). Important# este n$elegerea deplin# a lor, n
special a celor importa$i din alt# limb# pentru ca s# nu apar# confuzii
n exprimare %i n$elegere cu urm#ri atitudinale grave. Aceasta este cu
att mai necesar# cu ct n perioada pe care o vom parcurge, marcat#
de primirea statutului de Membru NATO de c#tre Romnia, se vor
produce reevalu#ri %i adapt#ri n toate sectoarele vie$ii politico-
sociale.
n general politologii, anali%tii %i teoreticienii din diferite domenii au
tendin$a s# ofere aceea%i valoare termenilor: pericol, risc, amenin$are,
vulnerabilitate, considerndu-i sinonimi. Nu ntotdeauna confuzia
deranjeaz#, dar sunt documente %i convorbiri ociale sau semiociale,
care prin folosirea inadecvat# a acestor termeni se poate da na%tere la
percep$ii eronate ale interlocutorilor.
Pentru a evita asemenea capcane consider#m c# no$iunea de
amenin$are este individualizat# de existen$a unui autor care o
profereaz# avnd un scop %i un obiectiv pe care l urm#re%te. Ac$iunea
este evident direc$ionat# asupra unui subiect bine determinat.
n concluzie, putem deni conceptul de amenin$are ca reprezentnd un
pericol poten$ial, exprimat prin cuvinte sau gesturi, care are autor,
scop, obiectiv %i o $int#.
Pericolul reprezint# o primejdie, un posibil eveniment cu urm#ri grave.
13 Riscul posibilitatea de a avea de nfruntat un pericol.14
11
Ministerul Ap#r#rii Na$ionale, Culegere de termeni, concepte %i no$iuni de referin$# din domeniile
politicii militare, securit#$ii na$ionale %i ap#r#rii armate, Editura Militar#, Bucure%ti, 2000, p. 30.
12
Dictionnaire interarmees ...., op. cit., p. 147.
13
C.S.S.A.S., Terorismul contemporan factor de risc la adresa securit#$ii %i ap#r#rii na$ionale n
condi$iile statutului Romniei de membru NATO, Bucure%ti, 2004, p. 26.
14
Literatura de specialitate ofer# urm#toarele deni$ii ale termenului: Dictionaire de la Langue
Francaise, op. cit., p. 1111: Pericol care se poate mai mult sau mai pu$in prevedea; Webster, op.
cit., p. 1961: Posibilitatea de a ajunge ntr-o primejdie, de a avea de nfruntat un necaz sau a
suporta o pagub#; Vasile Breban, Mic dic$ionar al limbii NESECRET
7 din 24
NESECRET
Vulnerabilitatea constituie punctul slab, sensibil al cuiva sau a ceva.15
Rigoarea n folosirea termenilor cu care oper#m, va da sens %i valoare
discursului %i sinergie ac$iunii.
1. 3. Rela$ion#ri interconceptuale
Toate no$iunile prezentate anterior sunt specice domeniului
securit#$ii, e ea de amploare na$ional#, regional# sau interna$ional#.
Ele reprezint# realit#$i specice componentelor securit#$ii ntre care
exist# att asem#n#ri, ct %i deosebiri.
Caracteristicile care apropie conceptual amenin$#rile de pericole,
riscuri %i vulnerabilit#$i se remarc# la: origine (intern# %i extern#);
natur# (politic#, economic#, social#, militar#, informa$ional#,
ecologic# %.a.), caracter (direct %i indirect). Catalizatorul tuturor l
constituie circumstan$ele istorice16 %i modul sau gradul n care
acestea sunt exploatate.
Deosebirile dintre conceptele analizate sunt date de genul proxim %i
diferen$a specic# care dezv#luie caracteristicile esen$iale ale
ec#ruia. Acestea dau imaginea complexit#$ii lor n care elementele de
specicitate se combin# cu ipostazele multiple n care este folosit de
speciali%tii n domeniu %i nu numai.
Din aceast# perspectiv#, o prezentare grac# a indicatorilor care
individualizeaz# ecare concept poate oferi o imagine pe ct de
sintetic#, pe att de l#muritoare asupra valorii, locului %i rolului
acestora n formularea discursului pe teme din domeniul securit#$ii %i
ap#r#rii.
Amenin$#rile, pericolele, riscurile %i vulnerabilit#$ile la un loc sau
numai o parte dintre ele sunt con%tientizate n mod diferit de statele
lumii, aate chiar n acela%i areal. Sensibilit#$ile generate de probleme
istorice deschise, nivelul de dezvoltare economic#, puterea militar#,
ambi$iile hegemonice, interesele na$ionale fundamentale, calitatea de
membru sau nu la o alian$# militar# func$ional# %.a. dau percep$iei
sensuri, nuan$e %i particularit#$i na$ionale sau de grup.
Privite n mod sistemic conceptele supuse analizei se a# ntotdeauna
ntr-un raport bine determinat. Pe perioada coexisten$ei lor, iar
prognozele n domeniul securit#$ii nu ntrev#d eliminarea vreuneia
prea curnd, amenin$#rile %i vulnerabilit#$ile pot func$iona dup#
principiile jocurilor cu sum# nul#. Astfel, securitatea na$ional# se poate
asigura e prin diminuarea vulnerabilit#$ilor, e prin prevenirea sau
mic%orarea amenin$#rilor. Aceasta determin# orientarea strategiei de
securitate na$ional# care se poate concentra spre interior, ncercnd s#
reduc#
romn; Ed. Enciclopedic#, Bucure%ti, 1997, p. 575: Pericol posibil; posibilitatea de a suferi o
pagub#, un e%ec, Dic$ionar Enciclopedic Ilustrat, Editura Cartier, Chi%in#u, 1999, p. 482:
Posibilitatea de a avea de nfruntat un pericol, o pagub#, un necaz etc.; pericol, inconvenient
posibil.
15
Florin MARCU, Marele dic$ionar de neologisme, Editura SAECULUM I.O., Bucure%ti, 2000, p.
230.
16
Barry BUZAN, Popoarele, statele %i teama, Editura Cartier, Chi%in#u, 2000, p. 142, 145
NESECRET
Surs# (autor)
Adres#
Scop
Obiectiv
Efecte
RISC
posibil#
difuz#
difuz
difuz
posibile
PERICOL
probabil#
posibil#
probabil
probabil
probabile
AMENIN!AR
E
cert#
cert#
cert
cert
certe
8 din 24
NESECRET
vulnerabilit#$ile statului sau spre exterior alocnd for$e %i mijloace
pentru a ac$iona n mod direct sau nu asupra surselor de amenin$are.
Prin politicile de securitate ale statelor de pe diferite continente,
elaborate n ultimii ani, sunt oferite suciente exemple n acest sens.
R#zboiul mpotriva terorismului completeaz# acest tablou.
Vulnerabilit#$ilor interne li se confer# aceea%i valoare ca cea a
riscurilor externe, iar pericolul de a ac$iona preventiv sau nu mpotriva
unui inamic explicit sau care profereaz# doar amenin$#ri (ex.:
elementele teroriste) devine un risc asumat.
CAPITOLUL 2 AMENIN!"RI LA ADRESA SECURIT"!II
2.1. Mediul interna$ional de securitate evolu$ii, perspective
n evolu$ia procesului de realizare a securit#$ii se constat# n ultimii
ani o amplicare a eforturilor pentru edicarea stabilit#$ii la nivel
regional, ca o etap# intermediar# a acestuia. Eforturile depuse de
comunitatea interna$ional# pentru instaurarea p#cii n Balcani,
Orientul Mijlociu %i Africa sunt concludente.
Evident# a fost %i extinderea sistemului de ap#rare %i securitate al
NATO, prin primirea de noi membri, precum %i eforturile Uniunii
Europene de a dezvolta un model de gestionare a dinamicii de
securitate la scara ntregului continent.
n acest context, multitudinea problemelor de securitate pe care statele
%i le-au propus s# le rezolve a condus la cre%terea num#rului %i
volumului organismelor interna$ionale. Rezultatele activit#$ii lor au
fost relevante: s-au diminuat pericolele %i amenin$#rile, de%i nu au fost
eradicate conictele armate. Principalele zone de insecuritate au fost
incluse n procesele de stabilizare, dar nu ntotdeauna rezultatele au
fost cele scontate.
Efectele globaliz#rii au nceput s# se resimt#. Economia mondial#
dup# o perioad# apreciabil# de reux s-a revigorat. n schimb,
amenin$#rile transna$ionale (terorismul, migra$ia %i tracul de droguri
%i materiale strategice, crima organizat#), protnd de permeabilitatea
frontierelor are mai multe %anse de a se propaga la scar# planetar#.
Accesul diferen$iat al statelor la resurse afecteaz# rela$iile dintre
acestea. De%i num#rul %i amploarea conictelor care au la origine
dispute teritoriale a sc#zut, s-a amplicat %i diversicat modalit#$ile de
rezolvare prin for$# a divergen$elor de natur# etnic# %i religioas#.17
Progresele %tiin$ei %i tehnicii cu aplicabilitate militar# au condus, pe de
o parte, la polarizarea celei mai noi tehnologii n cadrul statelor cu
economii dezvoltate, oferindu-le posibilitatea de a preg#ti un r#zboi de
genera$ia a IV-a, iar pe de alt# parte, la sc#parea de sub control a
comer$ului cu arme %i mijloace NBC.
Labilitatea perioadei de tranzi$ie pe care o parcurgeau pn# la
realizarea unui sistem de securitate stabil se va r#sfrnge %i asupra
urm#torilor ani. Motoarele principale ale instabilit#$ii vor r#mne
acelea%i.
17
UNAp, CSSAS, Surse de instabilitate, Editura UNAp, Bucure%ti, 2004, p. 7. NESECRET
9 din 24
NESECRET
Dac# nu vor ap#rea condi$ii %i circumstan$e sau o concentrare de
putere realizat# pe baza n$elegerii dintre statele lumii care s#
diminueze sursele de instabilitate existente, trendul ordinii mondiale
nu va conduce c#tre o lume mai sigur#.
Amestecul de politici %i strategii incoerente %i ezitante n domeniul
securit#$ii propuse %i dezvoltate de actorii interna$ionali %i institu$iile
specializate nu va putea modica n bine aspectul actual al mediului de
securitate.
2.2. Globalizarea surselor de amenin$are
Consolidarea globaliz#rii nu va aduce sfr%itul geopoliticii. &coli de
renume n domeniu anticipeaz# la unison c# acest fenomen plurivalent,
azi controversat %i contestat, va aduce pe lng# progrese spectaculoase
din toate domeniile vie$ii socio- economice %i posibilitatea de
r#spndire %i resim$ire a efectelor vulnerabilit#$ilor concentrate n
diferite p#r$i ale lumii.
Globalizarea, prin procesele care le incumb# la orizont apropiat %i
mediu va genera tensiuni multiple care vor inuen$a, nu ntotdeauna
pozitiv, mediul interna$ional de securitate. Fragmentarea %i integrarea,
localizarea %i interna$ionalizarea, centralizarea %i descentralizarea sunt
doar cteva din situa$iile care pot genera insecuritate.
Astfel c# globalizarea nu este numai un drum direct %i u%or c#tre pace
%i stabilitate, fenomenul n derulare poate crea %i multe momente care
s# amenin$e securitatea existent# la anumite nivele %i perioade de timp.
Se creeaz# un nou context de manifestare a puterii de$inute de state.
Institu$iile regionale %i interna$ionale, guvernele locale %i actorii
nonstatali, n special marile corpora$ii transna$ionale %i unele
organiza$ii nonguvernamentale vor face uz de instrumentele
globaliz#rii pentru a lupta mpotriva monopolului statelor na$iune
asupra puterii.
O parte din putere se transfer# c#tre organismele interna$ionale
specializate (ex. lupta mpotriva terorismului %i crimei organizate), iar
o parte din putere se difuzeaz# c#tre nivelul local.
n marea ordine care se edic#, guvernele na$ionale %i actorii
nonstatali motiva$i nu numai de probleme economice dar %i de cele ale
puterii (domina$ia n regiune, controlul resurselor, ob$inerea de
avantaje n raporturile cu vecinii) vor da na%tere la amenin$#ri directe
la adresa p#cii %i securit#$ii regionale %i interna$ionale.
Mecanismele %i institu$iile interna$ionale, pn# la realizarea unei
globaliz#ri depline, vor ac$iona asimetric. Astfel, din punct de vedere
economic globalizarea se va realiza ntr-un ritm mult mai accelerat,
avnd n vedere progresele realizate de institu$iile interna$ionale
numeroase existente %i perspectiva dezvolt#rii lor. Spre deosebire de
acestea, institu$iile %i aranjamentele de securitate vor r#mne pe mai
departe att insuciente, ct %i vulnerabile la toate schimb#rile
mediului interna$ional. Dovada o reprezint# incapacitatea actual# a
actorilor interna$ionali de a perfecta %i respecta norme viabile de
securitate care s# nu genereze conicte armate de genul celor
cunoscute n Serbia, Kosovo, Afganistan %i Irak.
Dezvoltarea unor noi structuri de securitate impune nt#rirea
instrumentelor de cooperare regional# pentru a reduce sau chiar anula
amenin$#rile existente %i a le preveni pe cele n curs de apari$ie.
NESECRET 10 din 24
NESECRET
Din aceast# perspectiv#, alian$ele %i n$elegerile regionale vor r#mne
tr#s#turi ale politicii interna$ionale viitoare, chiar dac# ele se vor
adapta noilor circumstan$e18.
2.3. Terorismul contemporan
De%i este greu de acceptat de c#tre lumea civilizat# fenomenul terorist
a devenit o realitate cu implica$ii globale greu de prevenit %i gestionat.
El nu se mai prezint# doar ca un gest criminal m#runt produs n
disperare de cauz# la o anumit# evolu$ie a sistemului social. Acum el
s-a consacrat ca o ac$iune ndreptat# mpotriva ordinii de drept,
deosebit de violent#, desf#%urat# n afara %i contra normelor
interna$ionale.
Cu ajutorul mijloacelor militare %i bazndu-se pe elemente de r#zboi
psihologic terorismul urm#re%te ob$inerea unor avantaje exclusiv
sectare, prevalndu-se de a%a-zise percepte religioase, n fond
sloganuri scoase din tenebrele istoriei, caut# s# opreasc# cursul resc
al societ#$ii omene%ti spre libertate %i prosperitate.
Ciocnirile dintre terori%ti %i for$ele de ordine sunt sporadice, uneori
spectaculoase desf#%urate n prezen$a %i cu sacriciul popula$iei
pa%nice. Armamentul folosit este un amestec de cibernetic#, high-tech
%i mijloace artizanale. Progresul tehnic a pus la dispozi$ia unor indivizi
asociali capacit#$i distructive care, alt#dat# erau destinate doar
guvernelor %i armatelor19. Astfel, agelul terorist constituie o
amenin$are grav# la adresa securit#$ii.
Reac$ia comunit#$ii interna$ionale mpotriva terorismului cuprinde
ntreaga gam# de ac$iuni (politice, diplomatice, economice %i militare)
ind ndreptate att asupra cauzelor, ct mai ales asupra efectelor20.
Aproape f#r# excep$ie, dup# 11 septembrie 2001, comunitatea
interna$ional# a format n jurul Statelor Unite ale Americii coali$ia
antiterorist# al c#rei scop este eliminarea terorismului ca fenomen
social. Prima mare reuniune de for$e din istoria omenirii poate
n$eleas# ca o reac$ie de autoap#rare a tuturor %i o exprimare a statului
de drept aat n situa$ii dicile a ec#ruia, pe fondul eforturilor de
nl#turare a cauzelor frustr#rii lumii civilizate.
Alian$a Nord-Atlantic# %i-a constituit propriul Plan de Ac$iune
mpotriva Terorismului, pe care l-a aprobat la Summit-ul de la Praga
(21 noiembrie 2002)21.
Comparativ cu NATO, Uniunea European# nu dispune de o strategie
proprie de combatere a terorismului, nici de mijloace destinate acestui
scop. Atentatele teroriste de la 11 martie 2004 din g#rile capitalei
spaniole a demonstrat vulnerabilitatea sistemului de protec$ie al
statelor vest-europene.
Amenin$area terorist# cu grad mare de periculozitate persist# n
aceast# parte a lumii pn# cnd nu se va realiza o armonizare efectiv#
a politicilor n problemele
18
Stephen J. FLANAGAN, Ellen L. FROST, Richard L. KUGLER, Challenges of the Global Century.
Report of the Project on Globalisation and National Security, Institute for National Strategic
Studies, Washington D.C., 2001, p. 21.
19
Cf. col. (r.) Grigore ALEXANDRESCU, Modele posibile
ale noului r#zboi, n Impact Strategic nr. 1-2/2003, p. 135- 139.
20
Cf. UNAp, CSSAS, Terorismul contemporan factor de risc la adresa securit#$ii %i ap#r#rii
na$ionale n condi$iile statutului Romniei de membru NATO, Editura UNAp, Bucure%ti, 2004.
21
NATO, The Prague Summit and NATOs transformation, Bruxelles, 2003, p. 87-93.
NESECRET 11 din 24
NESECRET
terorismului, tracului de in$e umane, droguri %i arme, corup$iei,
sp#larea banilor %i crimei organizate22. Pentru aceasta s-a nvestit
inteligen$# inuen$# %i bani.
Statele din proximitatea Uniunii Europene nu sunt abandonate. Ele vor
ajutate material %i cu speciali%ti pentru realizarea unui sistem de
interzicere a penetr#rii elementelor teroriste %i anihilarea celor active.
Tot mai mul$i speciali%ti se pronun$# pentru constituirea unui Consiliu
de Securitate European (o variant#: 3 membri permanen$i %i 7
nepermanen$i) care ar asigura o operativitate crescut# a UE n
problemele globale, printre care %i lupta cu terorismul.
Dubla l#rgire a NATO %i UE a determinat cre%terea ariei de aten$ie %i
lupt# organizat# cu terorismul, fapt ce va conduce, ntr-un viitor nu
prea ndep#rtat, la diminuarea amenin$#rii de acest gen pe continent.
Amenin$area terorist# afecteaz# ntr-un grad deosebit de ridicat
securitatea Romniei. Simplul fapt c# $ara noastr# nu a fost pn# acum
scena unui atac sngeros nu putem concluziona c# a%a va mereu.
Atacul terorist de la Madrid, din 11 martie 2004, a afectat n mod
foarte serios securitatea romnilor. Mai mult ca sigur aceasta nu a fost
o ntmplare, ci o amenin$are direc$ionat# precis spre securitatea
noastr# na$ional#. Combaterea ei se impune a realizat# att prin
eliminarea vulnerabilit#$ilor interioare, ct %i prin ac$iunea direct#, n
cadrul NATO sau Coali$iei interna$ionale, asupra re$elelor teroriste,
oriunde s-ar aa ele.
2.4. Amenin$#ri de natur# politic#
Mass-media %i lucr#rile de specialitate prezint# cu lux de am#nunte %i
uneori analizeaz# sursele de instabilitate de natur# politic# existente n
lume. Nu toate dezbaterile de caz sau comentariile reprezint#
amenin$#ri reale. Dac# vulnerabilit#$ile unui sistem de securitate e el
na$ional sau interna$ional, n sensul accep$iunii prezentate n capitolul
anterior, sunt destul de concrete, amenin$#rile sunt mult mai greu de
identicat %i denit n contextul politicii interna$ionale actuale.
Aceasta este consecin$a raportului subiectiv/obiectiv dintre indivizi.
Astfel, unui grup de oameni, cu att mai grav cnd ace%tia sunt factori
de decizie, n reprezent#rile lor, pot s# nu aib# un suport real. La fel de
periculoas# este situa$ia n care datorit# mecanismelor democra$iei nu
se pot lua decizii majore pentru nl#turarea amenin$#rilor evidente.
Diferen$a dintre provoc#rile minore care rezid# din mediul competitiv
interna$ional %i amenin$#rile la adresa securit#$ii na$ionale se manifest#
ntr-un spectru care %i ntinde de la obi%nuit %i rutinar, pn# la drastic %i
f#r# precedent23. Momentul %i locul din acest spectru n care intr# un
tip de amenin$are, zona elementelor ce lezeaz# securitatea na$ional#
depinde, n cele mai multe cazuri, de decizia politic# %i mai pu$in de
obiectivitatea elementelor constitutive ale amenin$#rii respective.
Majoritatea amenin$#rilor politice sunt ndreptate mpotriva ordinii de
drept dintr-un stat sau a statutului unui organism interna$ional. Aceasta
se poate realiza
22
Rik COOLSAET, A european Security Concept for the 21st Century, n Diplomatic News, nr. 14,
dec. 2003-ian. 2004, p. 38.
23
Barry BUZAN, Op. cit., p. 123.
NESECRET 12 din 24
NESECRET
prin: presiuni asupra organelor de decizie n favoarea unei anumite
politici; r#sturnarea guvernului dintr-un stat sau a organelor de
conducere colectiv# ale unui organism interna$ional; favorizarea %i
impunerea secesionismului; distrugerea structurii politice; izolarea
politic#; suspendarea sau excluderea din structurile de securitate,
desin$area organismului de securitate %.a.
Amenin$#rile la adresa identit#$ii na$ionale implic# ncerc#rile unui
stat mam# de a nt#ri identit#$ile similare etno-culturale de pe
teritoriul statelor vizate pentru a ie%i din contextul na$ional specic
acestora. Scopul propus ar putea : sporirea dicult#$ilor guvernului
statului-$int# de a guverna; federalizarea mpotriva voin$ei na$ionale;
ncurajarea secesionismului; preg#tirea terenului pentru anexarea de
c#tre statul vecin a unor teritorii.
Amenin$#rile politice pot avea caracter ideologic sau na$ional %i pot
inten$ionale %i structurale.
Din categoria amenin$#rilor inten$ionale se disting:24
- generate de natura regimului politic (dictatorial,
fundamentalist);
- nerecunoa%terea diplomatic# a statului respectiv;
- interven$iile politice specice din partea unui stat n afacerile
interne ale
altui stat;
- propagand# ostil#;
- sprijinul multilateral acordat unor grup#ri politice antistatale;
- crearea de grup#ri interne, ostile statului na$ional;
- suspendarea sau excluderea din diferite organisme de securitate;
- inuen$area elabor#rii unor recomand#ri %i rezolu$ii ale unor
organisme
interna$ionale defavorabile pentru statul vizat.
Amenin$#rile structurale deriv# din evolu$ia sistemului social
global n care
anumite entit#$i pot deveni anacronice n ansamblul rela$iilor
bilaterale. Ele apar atunci cnd principiile organizatoare ale dou#
state se contrazic ntre ele, ntr-un context n care nu-%i pot ignora
existen$a reciproc#.
Mai nou, amenin$#rile structurale pot avea la baza unele
incompatibilit#$ii dintre diferite structuri suprana$ionale %i statele
din compunerea acestora. Integrarea n anumite structuri de
securitate comporta riscuri de genul:
- transferul de prerogative na$ionale c#tre structura integratoare;
situa$ie care poate perceput# ca o pierdere de suveranitate;
- impunerea unui sistem de norme comune, nu ntotdeauna
compatibil cu cel specic na$ional;
- crearea de institu$ii destinate leg#turii cu organismele
suprana$ionale, care func$ioneaz# dup# norme nearmonizate cu
legisla$ia statelor pe teritoriul c#rora in$eaz#.
La nivelul rela$iilor dintre state amenin$#rile de ordin structural
pot viza:
- cosuveranitatea asupra unor teritorii;
- subordonarea unor partide organizate pe criterii etnice de pe
teritoriul altor
state;
- extrateritorialitatea legislativ#.
24
Col. prof. univ. dr. Ion IRIMIA, Aspecte ale insecurit#$ii na$ionale, n Buletinul AISM nr. /
2002, p. 105 NESECRET
13 din 24
NESECRET
Gama amenin$#rilor de natur# politic# se completeaz# permanent cu
noi forme %i tehnici. Contracararea acestora este o activitate
nentrerupt#, care presupune metode adecvate %i ac$iuni tip Joint.
Dar, nainte de toate, starea de stabilitate politic# caracterizat# de o
participare politic# competitiv# %i legiferat#, sisteme deschise de
recrutare a aparatului executiv %i independen$# a puterilor din stat
reduce substan$ial punctele vulnerabile asupra c#rora se pot direc$iona
amenin$#rile. n felul acesta, statul devine credibil, fapt ce atrage
interesul %i investi$iile str#ine, ca surs# de dezvoltare economic#.
2.5. Amenin$#rile sociale
Aspectul amenin$#rilor sociale %i obiectivele acestora se apropie de
cele politice. Nu de pu$ine ori, n istoria omenirii, n cadrul rela$iilor
dintre state, amenin$#rile externe de natur# social# au degenerat pn#
la atacuri la adresa identit#$ii na$ionale, implicndu-le, n mod direct,
n domeniul politic.
Totu%i, majoritatea amenin$#rilor sociale au sursa n interiorul statelor.
Ele se produc pe fondul nemul$umirilor sociale de orice natur#.
Nerezolvarea sau tergiversarea solu$ion#rii conictelor de munc#, a
conictelor interetnice sau interconfesionale constituie tot attea surse
de amenin$are la adresa securit#$ii na$ionale.
n condi$iile n care securitatea social# depinde de capacitatea statelor
de sus$inere a structurilor tradi$ionale de limb#, cultur#, identitate
etnic# %i religioas#, amenin$#rile acestor valori provin, n cea mai mare
parte, din exteriorul statului, putnd folosite %i c#i interioare.
n$eleas# drept o caracteristic# a mediului actual de securitate,
cre%terea num#rului de conicte de natur# etnico-religioas# a
determinat abordarea mai atent# a acestui domeniu. Analiza
multidimensional# a unor astfel de confrunt#ri a condus la elaborarea
de c#tre comunitatea interna$ional# a unor strategii %i tactici pentru
rezolvarea conictelor emergente sau n curs de desf#%urare.
Principala lor caracteristic# o constituie perfec$ionarea continu# %i
adaptarea permanent# la sursele de instabilitate. n felul acesta se caut#
%i de multe ori se reu%e%te ca sursele de tensiune %i implicit
amenin$#rile de natur# social# la adresa securit#$ii na$ionale cu
implica$ii directe asupra celei interna$ionale s# se reduc# semnicativ.
2.6. Amenin$#ri economice
ntr-o economie de pia$# situa$ia normal# a participan$ilor este una de
risc %i nesiguran$#, generat# de competi$ia care asigur# progresul %i
prosperitatea na$ional#. Cu toate imperfec$iunile sale, pia$a este
deocamdat# cel mai ecient mecanism prin care se ob$ine n mod sigur
cre%terea productivit#$ii, produc$iei, distribu$iei %i consumului. Pentru
realizarea acestora pia$a elimin# actorii inecien$i.
n felul acesta nesiguran$a generat# de jocul pie$ii este terenul fertil al
unui pachet substan$ial de amenin$#ri economice. Ele pot mbr#ca
diferite forme din care cele mai multe dintre ele nu pot considerate
amenin$#ri la adresa securit#$ii na$ionale.
NESECRET 14 din 24
NESECRET
Gravitatea con$inutului amenin$#rilor de natur# economic# %i
momentul cnd acestea devin factori perturbatori ai securit#$ii
na$ionale nu pot stabilite dect de factorii de decizie politic#.
Rela$ia de dependen$# a capacit#$ii militare de cea economic# decurge
din legile %i principiile luptei armate. Din aceast# perspectiv#, n
situa$ia n care materiile prime strategice depind de import,
amenin$area securit#$ii aprovizion#rii poate clasicat# drept o
problem# a securit#$ii na$ionale a statului implicat.
Puterea politic# este dependent# de baza economic# a statului %i
inuen$eaz# sistemul de rela$ii cu ceilal$i parteneri. Declinul economic
se poate datora att unor cauze interne precum incompeten$a
managerial#, ct %i unor cauze externe precum apari$ia unor noi puteri
economice rivale. Eviden$ele istorice prezint# o list# interminabil# de
puteri n cre%tere sau descre%tere.25
Prin implica$iile politice %i militare, expansiunea economic# relativ# a
unei puteri rivale poate perceput# ca o amenin$are la adresa
securit#$ii na$ionale Paul Kennedy considera: cre%terea cheltuielilor
militare pentru a contracara puterea n curs de apari$ie a unui rival n-ar
face dect s# m#reasc# viteza cu care ar avea loc propriul declin
economic.26
O alt# dimensiune a preocup#rilor mai recente este dat# de
amenin$#rile economice ale stabilit#$ii interne n condi$iile n care
statele urm#resc strategii economice bazate pe maximizarea bog#$iei
printr-un comer$ extins. Aceste politici, n timp, duc la niveluri nalte
ale dependen$ei de comer$, pentru a sus$ine structurile sociale create
special pe baza prosperit#$ii generale. Unele $#ri se specializeaz# pe
vnzarea de materii prime %i sunt dependente de aceast# activitate,
altele devin centre industriale %i depind att de aprovizionarea cu
materii prime, ct %i de pie$ele de desfacere. Amenin$#rile pot ap#rea
din monopolul asupra unor resurse, situa$ie care poate afecta
securitatea na$ional#.
R#zboaiele viitorului nu vor mai motivate att de ideologii sau de
conicte identitare, ci mai degrab# de accesul la resurse conchide
pre%edintele Romniei, dl. Ion Iliescu.27 Epuizarea resurselor de c#tre
na$iunile s#race, n condi$iile men$inerii unor ritmuri ridicate de
cre%tere demograc# %i a unor cre%teri economice modeste va
determina mari uxuri migratoare, generatoare de noi surse de tensiuni
%i st#ri conictuale, de pericole mari la adresa stabilit#$ii %i p#cii la
nivel global.
Nu ntmpl#tor problemele s#r#ciei %i subdezvolt#rii, ale marilor
discrepan$e economice %i sociale la scar# planetar# au dominat
dezbaterile summit-urilor de la Monterrey %i Johannesburg. Abordarea
problemelor sociale la scar# global# $ine de drepturile %i libert#$ile
cet#$ene%ti, de valorile democra$iei. Exist# o leg#tur# direct# ntre
democra$ie %i dezvoltarea economic# %i social# a unei na$iuni. Nu
poate exista o democra$ie dezvoltat# ntr-o $ar# s#rac#.
Decalajele de dezvoltare nu sunt numai ntre Nord %i Sud, ntre $#rile
bogate %i cele s#race. Asemenea decalaje au ap#rut chiar %i n snul
aceluia%i stat. Amenin$#rile de natur# economic#, devenite riscuri prin
politici inadecvate care pot conduce la conicte nu numai de natur#
economic#.
25
William H. Mc NEILL, The rise of the West, University of Chicago Press, Chicago, 1982, p. 74.
26
Apud col. prof. univ. dr. Ion IRIMIA, Op. cit., p. 198.
27
www.roembus.org/english/journal/Vizita_Iliescu_10_2003/program/GWU/disc...
NESECRET 15 din 24
NESECRET
Amenin$#rile economice pot considerate ca un atac la adresa
securit#$ii n condi$iile in care ac$iunea extern# con%tient dirijat# duce
la pierderi materiale, presiuni asupra diferitelor institu$ii %i chiar
prejudicii substan$iale asupra s#n#t#$ii %i longevit#$ii popula$iei statului
$int#.
2.7. Amenin$#ri militare
Pn# nu demult amenin$#rile militare au fost percepute ca principalul
tip de amenin$are la adresa securit#$ii.
Situa$ia este u%or de n$eles deoarece ac$iunea de for$# era singura care
putea determina pierderi ireparabile att pentru baza organiza$ional# a
statelor vizate, ct %i pentru existen$a popula$iei acestora.
Folosirea for$ei rupe rela$iile pa%nice dintre actorii interna$ionali %i
pune cap#t recunoa%terii diplomatice. Competitivitatea obi%nuit# n
sectoarele politic, economic %i social este nlocuit# de competi$ia
militar# cu nalit#$i dramatice. Efectul multiplu, distructiv %i de cele
mai multe ori ireparabil al consecin$elor amenin$#rilor militare le- am
situat n centrul preocup#rilor speciali%tilor n securitate.
Dispropor$ia de poten$ial militar existent# este de natur# s#
nelini%teasc# unele state sau grup#ri de state importante. Canalizarea
acumul#rilor militare c#tre rezolvarea problemelor istorice deschide
dintre state explic# accentul dispropor$ionat pus pe componenta
militar# a securit#$ii, chiar %i n perioada actual# n care amenin$#rile
din alte sectoare prezint# pericole mai mari %i mai apropiate.
Sectorul militar are o dinamic# independent# de dezvoltare, chiar %i n
statele n care controlul civil asupra armatei este efectiv. ntruct
capacitatea militar# este nc# o realitate a c#rei existen$# este
determinant# att de sus$inerea %i promovarea intereselor statelor n
mediul interna$ional, ct %i intr#rii securit#$ii na$ionale %i, n cazul
alian$elor, comune se poate na%te u%or confuzia semnalelor pe care
statele le genereaz# continuu. Teama de nfrngere determin# statele
s#-%i aduc# for$ele armate la parametrii necesari respingerii efectelor
amenin$#rilor percepute.
Modernizarea for$elor armate poate genera angoase pentru panicarzi.
Genera$iile noi de arme au invariabil performan$e mai ridicate dect
ale celor nlocuite. Observatorii din afar#, folosind instrumente de
m#sur# generate de propriile responsabilit#$i, de multe ori le vine greu
s# fac# deosebirea dintre perfec$ion#rile menite s# aduc# la zi for$a
militar# %i cele s# o amplice.
Cursele narm#rilor sunt surse de amenin$are generate de competi$ia
militar# deschis# sau disimulat# dintre state. Acestea pot acoperi un
spectru de la insesizabil la periculos (a%a cum a fost caracterizat# pe
timpul r#zboiului rece). O curs# a narm#rilor de mic# intensitate poate
greu rupt# din contextul dorin$ei re%ti de men$inere a unui status-
quo militar a ec#rui actor interna$ional. O asemenea concluzie poate
tras# n situa$ia n care din PIB se aloc# pentru cheltuieli militare, un
procent moderat %i constant.
Cnd, dimpotriv#, PIB-ul este afectat de o alocare bugetar# militar#
semnicativ# %i n cre%tere putem aprecia c# situa$ia tinde s#
destabilizeze echilibrul strategic n arealul respectiv, amenin$nd grav
nu numai securitatea statelor din zon#, dar %i pe cea interna$ional#.
NESECRET 16 din 24
NESECRET
Amenin$#rile directe au diferite modalit#$i de manifestare: de la
h#r$uirea persoanelor %i bunurilor care apar$in unor state aate n afara
frontierelor na$ionale la raiduri %i incursiuni pe teritoriul acestuia; de la
blocad# %i zone de interdic$iei aerian# sau naval# la demonstra$ii de
for$#, mobiliz#ri de trupe la frontiere, ac$iuni ale for$elor speciale %i a
celor de cercetare-diversiune n interiorul statului $int#.
n condi$iile noului statut al Romniei de membru NATO o categorie
important# de amenin$#ri militare la adresa noastr# o constituie %i
amenin$#rile ndreptate, n mod direct, asupra unor alia$i sau alian$ei,
n general. De%i semnalele sunt receptate n mod indirect ele conduc la
declan%area unor mecanisme de ap#rare %i securitate care apar$in
ntregului sistem, din care Romnia nu poate s# lipseasc# ca urmare a
obliga$iilor asumate prin semnarea Tratatului de la Washington.
2.8. Amenin$#ri transfrontaliere
Sursele actuale de amenin$are la adresa securit#$ii difer# n mod
fundamental de cele de la sfr%itul mileniului trecut. Discursul %i
ac$iunea comunit#$ii interna$ionale se adapteaz# n mod continuu
noilor realit#$i. Provoc#rile nu se rezum# numai la conictele militare
dintre state, ci sunt de natur# mult mai complex#. &i-au f#cut apari$ia
al#turi de actorii statali, actorii non-statali sau parastatali.
Pericolele de%i sunt latente, sc#pnd de multe ori de sub aten$ia noastr#
ele pot genera st#ri de insecuritate cu urm#ri grave asupra scoar$ei
Terrei %i locuitorilor ei. Chiar dac# nu sunt explicite ele genereaz#
amenin$#ri mult mai difuze %i deci mai dicile de localizat %i comb#tut
cu mijloace tradi$ionale. Astfel amenin$#rile nu mai pot analizate
numai din perspectiv# geograc# ci n primul rnd, din perspectiv#
func$ional#. Fiind ndeob%te de natur# trans-na$ional# nu pot
gestionate de o singur# $ar#, sau numai de un grup restrns de $#ri.
Este, prin urmare, nevoie de o abordare nou#, integrat#,
polidisciplinar#, care s# mbine att instrumente politice, economico-
nanciare, ct %i o strategie de utilizare de tehnologii noi %i structur#
organiza$ional# adecvat# pentru a r#spunde n mod conjugat %i ecient
unor amenin$#ri asimetrice, caracteristic# principal# a amenin$#rilor
transfrontaliere.
Gama amenin$#rilor transfrontaliere este surprinz#tor de mare, iar
ordinea de importan$# nu poate stabilit# dect pentru o perioad#
scurt# de timp, datorit# vitezei mari de schimbare %i inova$ie28 %i
datorit# existen$ei disparate %i indistincte a parametrilor
predictibilitate. Totu%i, o scurt# prezentare a unor cazuri concrete, se
impune.
2.8.1. Terorismul
Acest agel al secolului XXI prin gradul de periculozitate pe care l
incumb#, impune tratarea cu prioritate %i exhaustiv# al lui, fapt pentru
care a fost prezentat n mod separat la punctul 2.3. Aceasta deoarece el
este resim$it n egal# m#sur# de statele lumii datorit# diminu#rii
drastice a st#rii lor de securitate.
28
Gl.bg.(r) dr. Octavian DUMITRESCU, Fenomenul militar. Evolu$ii n perspective,. Editura Semn
E, Bucure%ti, 2004, p. 65
NESECRET 17 din 24
NESECRET
Combaterea ecient# a terorismului interna$ional nu are fruntarii. Ea
implic# utilizarea maxim# de instrumente nanciare pentru stoparea
uxurilor de fonduri, cooperarea substan$ial# la frontiere, schimbul
f#r# restric$ii de informa$ii cu to$i partenerii, %i uniformizarea
legisla$iei interne %i interna$ionale.
2.8.2. Corup$ia %i economia subteran#
Noile rela$ii ale lumii generate de cursa pentru ob$inerea unor facilit#$i
politice %i economice sporite %i o mbog#$ire ct mai rapid#,
manifestate n special n cadrul tinerelor democra$ii, tind s# se
generalizeze la scar# planetar#. Efectele secundare negative ale
globaliz#rii n plan economic %i politic ofer# destule %anse manifest#rii
fenomenelor de corup$ie %i dezvolt#rii pie$ei negre. Situa$ia
genereaz# o surs# de amenin$are la adresa stabilit#$ii politice, deoarece
afecteaz# securitatea economic# a cet#$eanului, i anuleaz# dreptul de a
participa cu %anse egale la rezolvarea problemelor ob%tei. Toate
acestea l determin# s#-%i piard# ncrederea n politic#. Frustr#rile se
vor transforma n ac$iuni asupra ordinii de drept, care pot mbr#ca
forme diferite.
2.8.3. Crima organizat#, tracul de persoane, droguri %i materiale
strategice
Din unele evalu#ri prezentate la recentele congrese de specialitate
desf#%urate la nivel mondial a reie%it faptul c# economia interlop# este
a doua afacere la nivel mondial29.
Evenimentele sunt clare n a prezenta locuri pe glob n care
criminalitatea transfrontalier# asigur# controlul la nivel politic, prin
intermediul nan$#rii campaniilor electorale %i prin corup$ie.
Speciali%tii eviden$iaz# ca pe o principal# amenin$are la adresa
securit#$ii actuale unicarea a trei piloni la nivel mondial: a) tracul
ilicit de orice fel (in$e umane, arme, materiale strategice, droguri,
$ig#ri %.a.m.d.), cu b) criminalitatea %i sp#larea de bani n economia
subteran#, %i c) terorismul. Prezen$a %i ac$iunea concentrat# a celor trei
elemente amenin$# s# preia controlul n multe locuri din lume.
Privit# la scar# planetar# infrac$ionalitatea transfrontalier# ar putea
deveni instrument politic %i vector de domina$ie %i control pe areale
importante.
Combaterea unei astfel de amenin$#ri poate ncepe cu determinarea
min$ilor nerbntate s# renun$e la ac$iunile lor %i, folosind ntregul
arsenal de metode aat la dispozi$ia comunit#$ii interna$ionale,
readucerea la respectul fa$# de ordinea mondial#.
2.8.4. Amenin$#ri de natur# ecologic#
Securitatea mondial# este un concept generat de rela$ia dintre
condi$iile de mediu %i interesele de securitate. Aceasta a devenit un
catalizator al stabilit#$ii socio- politice cu valen$e interna$ionale. El
intervine n ecua$ia securit#$ii n special n
29
Iulian CIFU, Lungul drum de la dialog la cooperare, Ocasional Papers, nr. 2/2003, Casa NATO, p.
34 NESECRET
18 din 24
NESECRET
momentele critice ale dezvolt#rii sociale. Astfel, cnd degradarea
mediului coincide cu prezen$a unei st#ri de insecuritate a unei regiuni
sau $#ri, amenin$area de natur# ecologic# %i face sim$it# prezen$a.
Apar animozit#$i, inexistente pn# atunci, dintre locuitorii unor zone
diferite sau ntre grupuri (etnice, religioase), generate de poluare,
insucien$a resurselor naturale etc.
Transform#rile din mediu, mai ales cnd nu sunt dorite, sau cnd
creeaz# avantaje unilaterale afecteaz# sistemul de securitate. n
anumite condi$ii amenin$#rile de acest fel pot deveni cauze ale unor
confrunt#ri militare (distribu$ia apei, poluarea excesiv#, distrugerea
orei %i faunei %.a.).
Rezolu$ia ONU 2200/XXI/16.12.1966 stabile%te c# statele au dreptul
suveran de a-%i exploata propriile resurse din teritoriul na$ional, n
func$ie de politica na$ional# n domeniul mediului nconjur#tor %i au
datoria de a asigura ca activit#$ile, exercitate n limitele jurisdic$iei lor,
s# nu provoace daune mediului nconjur#tor din alte state30.
n caz contrar, caracterul transfrontalier al amenin$#rilor de acest fel
poate cauza %i fermentul unor st#ri conictuale greu de gestionat.
n concluzie, amenin$#rile de natur# ecologic#, de%i azi nc# li se
rezerv# un loc secundar n panoplia zeului Marte ele vor putea
percepute la valoarea lor real# abia n anii urm#tori cnd zone mari din
Terra vor ajunge de nelocuit.
2.8.5. Amenin$#ri la adresa informa$iilor.
Spa$iul cibernetic (cyberspace) n care circul# informa$iile nu mai
apar$ine statelor ci este un bun universal. Orice atingere a acestei zone,
invizibile de altfel, dar f#r# de care progresul nu mai poate de
conceput, este o amenin$are cu valen$e universale.
Spre deosebire de amenin$#rile tradi$ionale, cele la adresa securit#$ii
informa$iilor impune resurse mai pu$ine %i tehnici de contracarare mai
u%or de ascuns %i de disimulat. Acestea permit o rat# de perfec$ionare
%i diversicare ridicat#, dicil de urm#rit %i evaluat. De fapt, este
motivul pentru care estim#rile privind amenin$#rile la adresa
informa$iilor sunt dependente de factorul uman, cu ntregul
subiectivism %i incertitudine pe care le implic#.31
Informa$ia este vulnerabil# n toate fazele ob$inerii, stoc#rii %i difuz#rii
ei.
Aceast# servitute poate compensat# de programe coerente de
asigurare a vitalit#$ii spa$iului cibernetic.
Importan$a deosebit# acordat# de americani circuitului liber %i protejat
al informa$iilor a determinat elaborarea unei Strategii Na$ionale de
Securizare a Cyberspace-ului. Prin aceasta sunt stabilite cinci priorit#$i
na$ionale pentru realizarea scopului propus:
- un sistem de r#spuns n caz de perturbare a tracului
informa$iilor;
- un program na$ional de reducere a vulnerabilit#$ilor %i
amenin$#rilor n
acest spa$iu;
30
cf. European Community Environment Legislation, vol. 3, Chemicals, Industrial Risks and
Biotechnology, Ofce for Ofcial Publications of E.C., Luxemburrg, 1992.
31
Mr. conf. dr. Ion ROCEANU, Lt col. Iulian BUGA Amenin$#ri riscuri %i vulnerabilit#$i la
adresa informa$iilor din sistemele de comunica$ii %i informatice, n Revista For$elor Terestre
nr. 5-6/2003, p. 42.
NESECRET 19 din 24
NESECRET
- un program na$ional de preg#tire n domeniul protec$iei spa$iului
cibernetic;
- securizarea comunica$iilor guvernamentale;
- cooperarea interna$ional# n domeniul protej#rii spa$iului.
n anii care vor urma, importan$a spa$iului cibernetic va
determina con%tientizarea protec$iei lui nu numai de c#tre
guverne, dar %i de c#tre rme private %i persoane particulare.
Aceasta va conduce la asocierea utilizatorilor n scopul reducerii
vulnerabilit#$ilor combaterii %i eradic#rii amenin$#rilor ndreptate
mpotriva
spa$iului cibernetic.
2.8.6. SIDA
Pentru un num#r foarte mare de state n special de pe continentul
African SIDA (AIDS) nu mai poate n$eleas# ca o criz# a
s#n#t#$ii publice. Aceast# boal# prin gravitatea ei %i puterea de
propagare a devenit o amenin$are real# la adresa securit#$ii
regionale %i nu numai.
Militarii sunt cei mai afecta$i. Cercet#torii estimeaz# c# ntre
40-60% din solda$ii angolezi sunt infecta$i cu HIV pozitiv32 iar
predic$iile sunt %i mai sumbre n privin$a militarilor din Malawi,
care pn# la sfr%itul anului 2005, se presupune c# vor deceda
jum#tate.33
Totu%i un num#r mare de persoane infectate cu HIV se g#sesc %i
n spa$iul nostru de inuen$#.
SIDA se propag# rapid n Europa %i num#rul de infect#ri cre%te n
zon# pentru c# programele integrate de prolaxie %i tratament nu
au fost sus$inute sau, pur %i simplu, nu au fost destul de elaborate.
!#rile central Europene, unde epidemia se r#spnde%te destul de
rapid au fost sau urmeaz# s# e incluse n Uniunea European#.
Statele baltice, sunt confruntate cu o cre%tere rapid# a
contamin#rilor cu HIV.
Sunt expu%i n mod particular la infec$ia HIV tinerii, fapt ce
afecteaz# n mod grav perpetuarea vie$ii.
Principalele institu$ii din sistemul Na$iunilor Unite, Fondul
mondial de lupt# contra SIDA, tuberculozei %i paludismului,
precum %i Banca Mondial# a alocat 400 de milioane de dolari pe
parcursul ultimilor cinci ani pentru nan$area a 22 de programe
din 16 $#ri central %i est-europene, dar rezultatele nu sunt pe
m#sura a%tept#rilor. Pentru aceasta, forurile interna$ionale au
lansat, cu pu$in timp n urm#, un apel c#tre mini%tri europeni
pentru urgentarea m#surilor decisive de stopare a propag#rii
dezastruoase a SIDA pe continent.
Capitolul 3
MODIFIC"RI DE PARADIGM" N PERCEP!IA &I
CONTRACARAREA AMENIN!"RILOR
32
Michael M. PHILIPS, Researchers Warn AIDS Poses Threat to International Security, n
Wall Street Journal, 19.06.2004.
33
Idem
NESECRET 20 din 24
NESECRET
Amenin$#rile prezentului la adresa securit#$ii difer# n mod esen$ial de
cele care nveninau rela$iile interna$ionale acum un deceniu %i
jum#tate. Ele nu se mai adreseaz# n mod direct %i brutal statelor aate
de partea cealalt# a Zidului Berlinului sau de demarca$ia economic#
Nord - Sud. Acum amenin$#rile au o natur# mult mai complex#.
Situa$ia existent# impune folosirea de tehnici noi de contracarare
adecvate circumstan$elor concrete.
3.1. Muta$ii n sursele de amenin$are
Globalizarea a devenit o realitate de necontestat care se desf#%oar#
implacabil, sub privirile atente ndreptate din toate col$urile lumii de
c#tre cei care o doresc sau o repudiaz#. Integrarea, de%i se r#sfrnge
asupra unor spa$ii %i domenii mai restrnse, este un proces controlat,
care ntrune%te sufragiile majorit#$ii cet#$enilor statelor semnatare ale
acordurilor respective. Globalizarea %i integrarea, cu toate diferen$ele
dintre ele, sunt dou# procese obiective ale dezvolt#rii lumii
contemporane. Datorit# lor sor$ii ec#rei na$iuni, sunt sau, sigur vor
deveni, legate de sor$ii celorlalte, fapt ce ofer# %ansa unor oportunit#$i
reciproce de progres %i prosperitate economico-social#.
nceputul noului mileniu este, din acest punct de vedere, extrem de
promi$#tor %i consacr# o nou# dinamic# a politicii mondiale n general
%i a celei europene, n special. Mai sunt, desigur, %i multe necunoscute
a celor dou# procese, integrarea ca %i globalizarea aducnd n prim
plan, %i amenin$#ri la adresa securit#$ii. Percep$ia este diferit# de cea
dominant# din perioada R#zboiului Rece deoarece %i sursele sunt
diferite.
n anumite zone ale lumii printre care %i Europa amenin$area militar# a
disp#rut, iar cele de natur# economic#, social# cultural# etc. se
manifest# n mod diferit, n func$ie de interesele statelor sau grup#rilor
soci-culturale.
Din nefericire, schimb#rile geopolitice care s-au produs la sfr%itul
mileniului trecut au intervenit %i n procesul de rena%tere a spiritului
na$ional %i identit#$ii confesionale.
Dup# experien$a nsngerat# a Iugoslaviei, preocuparea pentru statutul
minorit#$ilor, e ele etnice, religioase sau de alt# natur#, a devenit o
component# important# a construc$iei europene.
Dorin$a de a prezerva valorile de cultur# %i civiliza$ie specice, create
de-a lungul veacurilor de diferite comunit#$i, azi majoritare sau
minoritare, generatoare de identitate spiritual# este absolut reasc# %i
trebuie ncurajat#. Percep$ia asupra ct este prea mult sau prea pu$in n
procesul de stimulare a identit#$ii grupurilor socio- culturale creeaz#
surse de amenin$are la adresa securit#$ii. Gestionarea acestora a trecut
din patrimoniul na$ional n cel interna$ional, cu toate avatarurile
conceptelor de securitate ce decurg de aici.
Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al NATO, n vizit# la
Bucure%ti n luna mai 2004, a precizat c#: amenin$#rile denitorii ale
acestui secol sunt: terorismul, proliferarea armelor de distrugere n
mas# %i statele instabile34, iar
34
George R"DULESCU, Bogdan Costache, Jaap de Hoop Scheffer: Suntem bucuro%i s# colabor#m
cu Romnia ca alia$i, n Curierul Na$ional nr. 4017/14.05.2004.
NESECRET 21 din 24
NESECRET
pentru combaterea acestora trebuie recticat modul nostru tradi$ional
de gndire cu privire la securitate35.
Este adev#rat c# o dat# cu ob$inerea de c#tre Romnia a statutului de
membru cu drepturi depline al NATO am dobndit nu numai garan$ia
securit#$ii %i stabilit#$ii $#rii, dar %i noi responsabilit#$i %i misiuni care
decurg din acestea. n primul rnd, se impune extinderea preocup#rilor
n domeniul securit#$ii de la rezolvarea problemelor preponderent
na$ionale la cele de sorginte regional# %i universal#. Aceasta n
contextul politicii de transformare a Alian$ei, dominat# de asiduitatea
g#sirii solu$iilor de combatere %i eradicare a amenin$#rilor att la
adresa comunit#$ii euro-atlantice, ct %i a celor ndreptate asupra
celorlalte state.
n acest fel, Romnia %i va asuma un rol activ %i ecient n
promovarea valorilor %i obiectivelor Nord-Atlantice, att prin
participarea la opera$iunile %i misiunile acesteia, ct %i n planul
ini$iativelor %i evolu$iilor conceptuale.
3.2. Rolul cooper#rii n contracararea %i eradicarea amenin$#rilor
Lumea de azi ne determin# tot mai mult s# $inem seama de faptul c#
nu putem s# ne asigur#m securitatea, ca stare obligatorie pentru
progres %i prosperitate, f#r# de cel de lng# noi %i n nici un caz
mpotriva acestuia. Depindem tot mai mult unii de al$ii, avem nevoie
de solidarit#$i mp#rt#%ite pentru a combate amenin$#rile la adresa
viitorului nostru.
O serie de probleme politice, economice, de securitate %i culturale pot
mult mai bine abordate %i rezolvate ntr-un cadru relativ omogen,
unde exist# o anumit# coeziune %i o experien$# comun# de dezvoltare.
Regiunile pot oferi cadrul propice pentru stabilirea unor mecanisme de
cooperare, care contribuie la climatul interna$ional de securitate.
Dup# terminarea R#zboiului Rece, ncepnd cu a doua jum#tate a
deceniului trecut, n vederea elimin#rii percep$iilor eronate %i a
combaterii amenin$#rilor la adresa securit#$ii comune n lume s-au
dezvoltat un mare num#r de mecanisme de cooperare.
Capitolul 4 NOTE FINALE
4.1. Concluzii
Niciodat# n istoria modern# a omenirii nu au existat attea elemente
de incertitudine. n ciuda numeroaselor ipoteze emise n anii din urm#,
pu$ini sunt capabili s# ntrevad# ce se va ntmpla pe termen mediu
sau lung, iar ipotezele lor s# e veridice. Valorile n cre%tere ale
componentelor noii ecua$ii de securitate conduc la concluzia c# am
intrat ntr-o epoc# a insecurit#$ii strategice. Situa$ia este cu att mai
complicat# cu ct procesul globaliz#rii continu#, ceea ce nseamn# c#
nimeni nu se poate considera n afara jocului. Nevoia de autoprotec$ie
a unor state ar putea s# provoace un al treilea reux al democratiz#rii,
care s# pun# cap#t celui de-al treilea
NESECRET 22 din 24
35
Idem.
NESECRET
ux al democratiz#rii. Care sunt statele cele mai amenin$ate nu este
greu de ghicit, dar nici democra$iile consolidate %i marile puteri nu se
pot considera la ad#post.
Din aceast# perspectiv# noile amenin$#ri la adresa securit#$ii oblig#
statele membre %i partenere ale Alian$ei Nord-Atlantice s# lucreze
mpreun# pentru ap#rarea valorilor comune de democra$ie, securitate
%i libertate.
Drumul din fa$a noastr# nu este u%or. Pentru a dace fa$# provoc#rilor
secolului al XXI-lea este nevoie de voin$# politic#, ct %i de eforturi
nanciare %i militare semnicative din partea tuturor. Mai mult, este
nevoie de cooperare %i solidaritate din partea tuturor membrilor
comunit#$ii euro-atlantice pentru protejarea valorilor comune.
Ceea ce am f#cut n ultimii ani reprezint# un succes, pe care ne
propunem s# l consolid#m. Procesul prin care a trecut Romnia care
nu a fost nici u%or nici f#r# obstacole este parte a unei experien$e, cu
valoare de lessons learned, la nivelul subregiunii n care ne reg#sim
%i al arealului Alian$ei n ansamblu.
4.2. Propuneri
Reducerea ac$iunilor de combatere a amenin$#rilor la adresa noastr# %i
a alia$ilor numai la tehnicile %i mijloacele specice militarilor este o
eroare cu urm#ri grave. Dintre m#surile necesare elimin#rii acestui
neajuns major pot face parte urm#toarele:
Armonizarea politicilor de securitate sectoriale pe segmentul
respectiv; Realizarea unui sistem unic de avertizare timpurie la care
s# participe toate componentele securit#$ii na$ionale, parte a unui
sistem complex interna$ional poate s# elimine neajunsurile existente
azi. Ecien$a lui va
asigurat# de:
componenta conceptual# care este materializat# printr-un set de
documente referitoare la teoriile, tacticile, tehnicile %i procedurile
necesare ndeplinirii acestui gen de misiuni, precum %i studierea,
n$elegerea %i nsu%irea acestora de c#tre personalul implicat.
componenta ac$ional# implic# realizarea entit#$ilor structurale
specice acestor misiuni att n cadrul categoriilor de for$e ale
armatei, armelor %i serviciilor, precum %i n afara acestora, respectiv a
celor ce apar$in nivelurilor opera$ionale superioare -, dotarea acestor
for$e cu sisteme de arme, echipamente, aparatur# %i materiale
corespunz#toare misiunilor ce le revin %i necesare integr#rii diferitelor
componente n sistemele de avertizare timpurie ale alian$elor ori
coali$iilor care preg#tesc %i conduc opera$iile multina$ionale. Un
specic anume se impune s# aib# sistemele antiteroriste de avertizare
timpurie datorit# necesit#$ii supravegherii concomitente %i continue a
unui spectru foarte larg de domenii n care poate prolifera acest agel.
Sistemele respective trebuie s# asigure stocarea unui volum mare de
informa$ii, prelucrarea %i analiza permanent# a acestora %i difuzarea lor
n scopul prevenirii %i contracar#rii ac$iunilor teroriste.
Cadru legislativ %i func$ional, specic managementului crizelor care
s# concentreze att prevederi ale reglement#rilor interna$ionale, ct %i
NESECRET 23 din 24
NESECRET
experien$a acumulat# pe parcursul ultimelor decenii n rezolvarea
crizelor %i conictelor nonmilitare sau a celor care nu au cunoscut
stadiul de conict militar, tocmai datorit# ac$iunilor de prevenire a
amenin$#rilor.
nv#$#mntul militar %i cercetarea %tiin$ic# n domeniu s#-%i
concentreze aten$ia asupra ntregii palete de amenin$#ri la adresa
securit#$ii na$ionale. Pentru aceasta deosebit de util ar punerea la
dispozi$ia studen$ilor al unui algoritm al analizei amenin$#rilor %i o
metodologie de contracarare a ec#rui gen n parte.
Centrul de Instruire prin Simulare prin elaborarea unor soft-uri
adecvate ar putea deosebit de util nu numai pentru preg#tirea n
domeniu a personalului militar, dar %i a factorilor de decizie politico-
militar#.
NESECRET 24 din 24
Viziune
Era informa$ional# a indus schimb#ri profunde n evolu$ia riscurilor %i n modul n
care institu$iile statului trebuie s# r#spund# provoc#rilor %i oportunit#$ilor create de
revolu$ia tehnologic#. Serviciile de informa$ii trebuie s# se adapteze acestor
transform#ri ale mediului de securitate %i s# foloseasc# n avantajul lor noile
instrumente informa$ionale de ac$iune pentru prevenirea %i combaterea att a riscurilor
tradi$ionale de securitate, ct %i a noilor amenin$#ri cibernetice.
Noua concep$ie porne%te de la premisa conform c#reia cunoa%terea reprezint#
elementul central al dinamicii institu$ionale %i competitivit#$ii necesare ndeplinirii
misiunilor strategice ale Serviciului.
Accesul la informa$ie este marcat de accentuarea competi$iei, n vreme ce utilizarea
informa$iei nu se poate realiza dect ntr-un mediu colaborativ, prin aplicarea
principiului need to share ca fundament al accesului la cunoa%tere. Succesele n era
informa$ional# vor poten$ate de modul n care aceast# cunoa%tere va construit# %i
bazat# pe cele mai relevante evolu$ii ale tehnologiilor avansate.
Cre%terea performan$ei va consolida rolul Serviciului de autoritate na$ional# n
domeniile de responsabilitate, oferind oportunitatea pozi$ion#rii sale ca principal
furnizor de cunoa%tere strategic# n cadrul securit#$ii na$ionale.
Riscuri $i oportunit#%i n domeniul securit#%ii
Tendin$ele de evolu$ie ale securit#$ii na$ionale %i interna$ionale pot reprezentate pe
%ase dimensiuni relevante.
O prim# dimensiune a securit#$ii se manifest# n zona suveranit#$ii na$ionale %i
capacit#$ii de guvernare a statului n contextul evolu$iilor tehnologice specice erei
informa$ionale. Anvergura fenomenului de globalizare, consolidarea inuen$elor
actorilor non-statali %i evolu$iile accelerate ale inov#rii tehnologice, pe fondul
accesului tot mai facil al tuturor categoriilor de utilizatori - state, entit#$i non-statale
sau indivizi - la produsele tehnologiei de vrf, constituie principalele repere ale
dinamicii contextului de securitate actual. Diminuarea controlului statului asupra
pie$elor comerciale %i ale muncii %i competi$ia pentru acces la materii prime %i resurse
energetice se vor accentua n urm#torii ani. De aceea, va cre%te relevan$a dimensiunii
economice a securit#$ii pe fondul globaliz#rii %i al efectelor pe termen mediu %i lung
ale crizei nanciare. Conictele vor preponderent asimetrice %i se vor desf#%ura nu
numai n teatrele clasice de opera$iuni, ci %i n spa$ii noi precum spa$iul cosmic %i
mediul cibernetic. n aceast# dimensiune, preocuparea pentru acces la tehnologii
duale a actorilor statali %i non-statali va cunoa%te o continu# amplicare.
O alt# dimensiune a securit#$ii va cea demograc#, marcat# de disparit#$ile dintre
explozia demograc# n statele s#race sau n curs de dezvoltare %i fenomenul de
mb#trnire a popula$iei din statele dezvoltate, cu efecte asupra fenomenelor migratorii
%i exportului de insecuritate din diferite zone ale globului. Riscurile ecologice
reprezint# o dimensiune din ce n ce mai prezent# pe agenda de securitate a statelor.
Cre%terea consumului %i dezechilibrele n accesul la resurse, catastrofele naturale %i
schimb#rile climaterice genereaz# consecin$e majore asupra vie$ii cet#$enilor %i
func$ion#rii societ#$ilor.
Dimensiunea %tiin$ic# %i tehnologic# a securit#$ii este marcat# de evolu$ii diverse, de
la dezvoltarea nanotehnologiei %i biotehnologiei, la robotica avansat# sau energiile
regenerabile. Viteza acestor evolu$ii reprezint# deopotriv# sursa %i for$a motrice a
oportunit#$ilor de dezvoltare a societ#$ii informa$ionale bazate pe cunoa%tere, dar %i a
unor provoc#ri, riscuri %i amenin$#ri la adresa securit#$ii.
Accesul facil la aproape orice fel de date, volumul %i viteza de propagare a
informa$iei, dar %i rata ridicat# de perisabilitate a acesteia au devenit realit#$i ale lumii
n care tr#im. Odat# cu liberalizarea uxurilor de informa$ii %i comunicare,
cunoa%terea nu mai este generat# de posesia informa$iei, ci de utilizarea, diseminarea
%i mp#rt#%irea acesteia, de congurarea unor canale de comunicare adecvate, de
exploatarea interconect#rii la nivel de re$ele n sus$inerea intereselor proprii.
Generalizarea utiliz#rii inov#rii ca baz# a evolu$iei societ#$ii, schimbarea cutumelor de
difuzare a informa$iei de la canale restrnse, ierarhice, pentru decizii puternic
centralizate, la exibilizarea %i aplatizarea ierarhiilor, transformarea modurilor
tradi$ionale de produc$ie n ntreprinderi %i corpora$ii virtuale capabile s# reac$ioneze
rapid la dinamica pie$ei %i includerea efectiv# a informa$iei printre factorii de produc$ie
sunt repere relevante ce modic# substan$ial perspectiva evolu$iilor economico-
sociale contemporane.
n egal# m#sur#, cre%terea dependen$ei societ#$ii de tehnologie, n general, %i de
infrastructura %i sistemele informatice %i de comunica$ii, n particular, spore%te
vulnerabilitatea utilizatorilor n fa$a oric#ror amenin$#ri la adresa acestora. Aten$ia nu
trebuie concentrat# doar asupra noilor amenin$#ri, ci %i asupra modului n care acestea
inuen$eaz# riscurile %i amenin$#rile tradi$ionale (terorismul, spionajul, criminalitatea
organizat#, extremismul etc.) la adresa valorilor %i intereselor de securitate ale
Romniei.
Impactul noilor tehnologii asupra misiunilor Serviciului Romn
de Informa%ii
Includerea celor mai noi produse %i tehnologii informatice n procesele specice ale
activit#$ii de intelligence reprezint# o prioritate a Serviciului pentru perioada
urm#toare, nu ca scop n sine, ci ca instrument care s# contribuie la realizarea
misiunilor sale fundamentale:
Cunoa$terea - extinderea riscurilor %i disimularea acestora n forme de manifestare
din ce n ce mai versatile, inclusiv informatice, solicit# instrumente noi de identicare
%i n$elegere. Anticiparea dinamicii riscurilor, vulnerabilit#$ilor %i amenin$#rilor
presupune specializare %i dezvoltare de capabilit#$i care s# permit# abord#ri adecvate
naturii acestora %i necesit#$ilor de fundamentare a deciziilor n domeniul securit#$ii
na$ionale.
Prevenirea - spectrul de m#suri pentru limitarea manifest#rii riscurilor %i
amenin$#rilor la adresa securit#$ii na$ionale se multiplic# att intensiv prin utilizarea
mijloacelor informatice n domeniile de ac$iune clasice ale Serviciului, ct %i extensiv,
prin formularea r#spunsului la noile amenin$#ri cibernetice.
Protec%ia - securitatea cet#$enilor romni, a societ#$ii n ansamblu %i a statului trebuie
asigurat#, n egal# m#sur#, n spa$iul zic %i virtual. Provoc#rile sunt determinate de
arhitectura celor dou# spa$ii %i de grani$a difuz# dintre acestea, cu impact asupra
responsabilit#$ilor institu$iilor statului. ntrep#trunderea dintre dimensiunile multiple
ale securit#$ii necesit# o analiz# extins# asupra valorilor na$ionale %i modului n care
vor trebui acestea protejate inclusiv n plan virtual.
Contracararea - sporirea %i diversicarea gamei de opera$iuni ostile care vizeaz# sau
utilizeaz# noile tehnologii vor determina extinderea m#surilor de contracarare %i
cre%terea gradului de intruziune a acestora n mediul virtual. n acest sens, vor
necesare noi modele de r#spuns integrat, individual sau n cadrul cooper#rii
interna$ionale, precum %i adoptarea unor principii de aplicare a propor$ionalit#$ii
m#surilor de ripost# n mediul cibernetic.
Promovarea identicarea %i sus$inerea oportunit#$ilor de realizare a intereselor
na$ionale %i de armare a valorilor de securitate trebuie realizate prin valoricarea
instrumentelor specice erei informa$ionale. Noile resurse tehnologice trebuie
orientate n sensul sus$inerii modalit#$ilor de lucru colaborativ %i valoric#rii
ferestrelor de oportunitate ac$ionale %i decizionale.
Priorit#%ile SRI pentru gestionarea provoc#rilor erei
informa%ionale
Viziunea strategic# SRI n era informa$ional# se plaseaz# pe o linie de continuitate
cu demersurile de transformare institu$ional# ini$iate n 2007. Documentul se
adreseaz# ntregului spectru de domenii %i activit#$i ale Serviciului, cu accent pe
schimb#rile determinate de era informa$ional# asupra ciclului de intelligence, %i
urm#re%te trasarea direc$iilor majore de ac$iune pentru consolidarea %i extinderea
proceselor %i instrumentelor activit#$ii de intelligence n baza Viziunii Strategice
2007-2010.
Racordarea activit#$ii Serviciului la evolu$iile tehnologice este condi$ionat# direct de
prioritizarea aloc#rii resurselor umane, materiale %i nanciare pe domenii %i proiecte
de interes. Integrarea noilor tehnologii trebuie s# e n strict# corelare cu nevoile
institu$ionale n gestionarea riscurilor %i oportunit#$ilor mediului actual de securitate.
n egal# m#sur#, noile tehnologii trebuie valoricate pentru ndeplinirea
responsabilit#$ilor SRI de coordonator, contributor sau beneciar n cadrul
programelor na$ionale derulate sub egida Comunit#$ii Na$ionale de Informa$ii, precum
Sistemul Informatic Integrat, OSINT, CYBERINT, GEOINT sau IMINT.
Priorit#$ile activit#$ii Serviciului n perioada de referin$# a prezentei Viziuni sunt
subsumate unor obiective strategice a c#ror realizare va asigura premisele adapt#rii n
timp real la provoc#rile %i oportunit#$ile erei informa$ionale:
1. Capacitatea opera%ional# n culegerea $i valoricarea informa%iilor
Dezvoltarea capabilit#$ilor de intelligence prin utilizarea tuturor resurselor
tehnologice disponibile pentru asigurarea cunoa%terii anticipative a evolu$iei
riscurilor %i integrarea informa$iilor din surse multiple n produse informa$ionale
relevante %i oportune.
2. Tehnologia ca avantaj competitiv n intelligence
Realizarea unei infrastructuri integrate de comunica$ii %i tehnologia informa$iei %i
asigurarea instrumentelor tehnologice necesare pentru cre%terea performan$ei
activit#$ii pe toate componentele ciclului de intelligence %i domeniile de activitate ale
SRI.
3. Noi perspective asupra serviciilor de securitate
Integrarea celor mai moderne tehnologii, consolidarea metodelor de expertizare %i
mbun#t#$irea determin#rilor tehnico-%tiin$ice pentru asigurarea sprijinului acordat
altor institu$ii na$ionale %i interna$ionale.
4. Investi%ia n resursa uman#
Adaptarea sistemului de management al resurselor umane la provoc#rile %i
oportunit#$ile erei informa$ionale prin aplicarea unor criterii eciente de performan$#
profesional# %i sus$inerea carierei %i motiva$iei individului n cadrul Serviciului.
5. Tehnologia ca facilitator al cooper#rii
Extinderea cunoa%terii %i anticip#rii evolu$iilor mediului de securitate %i gestionarea n
cooperare a riscurilor %i amenin$#rilor la adresa intereselor na$ionale %i a celor euro-
atlantice.
6. Cercetarea $tiin%ic# $i dezvoltarea tehnologic#
Asigurarea nivelurilor de cunoa%tere %i inovare necesare cre%terii performan$ei
activit#$ii de intelligence n cadrul unui sistem unitar de cercetare-dezvoltare.
7. Securitatea institu%ional#
Consolidarea sistemului integrat de protec$ie, incluznd componentele de securitate a
personalului, zic#, procedural#, a opera$iunilor %i a leg#turilor operative, prin
utilizarea facilit#$ilor oferite de noile tehnologii.
8. Comunicarea public# n era informa%ional#
Proiectarea unei imagini corecte a Serviciului %i extinderea actului de comunicare prin
promovarea rolului institu$iei n gestionarea problematicilor de securitate specice erei
informa$ionale.
Viitorul
Era informa$ional# reprezint# debutul unei schimb#ri fundamentale a modului de
gndire %i ac$iune la nivel statal, o revolu$ie a cunoa%terii care inuen$eaz# toate
formele de manifestare a individului %i societ#$ilor contemporane. A%a cum for$ele
armate au adoptat modelul opera$iunilor de re$ea (Network Centric), a%a cum
diploma$ia clasic# se pliaz# n prezent pe noi abord#ri %i rela$ii cu actori non-statali
relevan$i, pe sus$inerea intereselor na$ionale prin investi$ia n educa$ie %i asisten$# de
securitate, tot astfel domeniul intelligence va trebui s# se adapteze transform#rilor
actuale printr-o dubl# abordare:
1. Adaptarea proceselor %i procedurilor la necesitatea reac$iei rapide %i cunoa%terii
extinse prin noi modalit#$i de ac$iune %i decizie n opera$iuni %i prin consolidarea
capabilit#$ilor analitice
2. Investi$ia n tehnologie ca resurs# de modelare a sistemului institu$ional %i factor
de multiplicare a puterii n plan informa$ional
Asemenea evolu$ii presupun descentralizarea %i exibilizarea deciziei opera$ionale,
integrarea surselor n formularea unor scenarii de evolu$ie a riscurilor, dezvoltarea
diploma$iei de intelligence %i investi$ia consecvent# n educa$ie %i cercetare, n
formarea continu# a personalului propriu.
Tehnologia informa$iei reprezint# o resurs# fundamental# %i un instrument inevitabil
n cre%terea ecien$ei %i vitezei de reac$ie a Serviciului, a adecv#rii r#spunsului la
riscuri %i amenin$#ri complexe %i a calit#$ii inform#rii %i analizei n sus$inerea deciziilor
strategice ale statului. Interdependen$ele globale accentueaz# necesitarea dezvolt#rii
cooper#rii externe care se va adnci n viitor, n contextul consolid#rii bazelor de date
transna$ionale, al extinderii schimburilor de informa$ii %i opera$iunilor cu servicii din
alte state, precum %i n cadrul cooper#rii europene %i euroatlantice.
Implementarea concep$iei strategice SRI n era informa$ional# va asigura
congurarea unor capabilit#$i informative %i opera$ionale puternice %i exibile, care s#
permit# ndeplinirea cu ecien$# a misiunilor fundamentale ale Serviciului.