Sunteți pe pagina 1din 2

pContrary to popular belief, Lorem Ipsum is not simply random text.

It has roots in a piece of classical Latin literature from 45 BC, making it over
!!! years old. "ichard #cClintock, a Latin professor at $ampden%&ydney College in 'irginia, looked up one of the more obscure Latin (ords,
consectetur, from a Lorem Ipsum passage, and going through the cites of the (ord in classical literature, discovered the undoubtable source. Lorem
Ipsum comes from sections ).)!.* and ).)!.** of +de ,inibus Bonorum et #alorum+ -.he /xtremes of 0ood and /vil1 by Cicero, (ritten in 45 BC.
.his book is a treatise on the theory of ethics, very popular during the "enaissance. .he first line of Lorem Ipsum, +Lorem ipsum dolor sit amet..+,
comes from a line in section ).)!.*.
Magie si superstitie
Dei nu exist dovezi concrete pentru superstiii, ele se bucur de credibilitate i sunt din
ce n ce mai prezente n viata noastr.
Superstiiile sunt specific umane i nu sunt influenate de nivelul intelectual, ci mai
degrab de educaie (nu de lipsa ei i de personalitate. !n momentul n care i dorete
ceva foarte mult, omul este dispus s cread i s ncerce s satisfac aceste credine, s
verifice prin intermediul unora anumite aspecte ale reuitei lui.
Superstitiile sunt o mostenire din paganism, in care se practica pe scara larga, prezicerile
si invocarile magice ale puterilor suprafiresti, din convingerea ca zeii pot fi siliti prin
anumite cuvinte si gesturi, sa comunice viitorul si sa vina in a"utorul celor care ii c#eama.
Superstitia, , apare ca o credinta primitiva, bazata pe ramasite ale magiei , pe conceptii
retrograde, neconforme cu nivelul cunoasterii stiintifice, pe admiterea fortei spiritelor
bune si rele, a miracolelor, farmecelor, vra"ilor, semnelor prevestitoare, numerelor
fatidice etc.
Se trage din vremuri stravec#i, ale practicii magiei de vanatoare, superstitia ca persoane
sau animale intalnite pe drum sau la plecarea in calatorie, adica $ce ies inainte$, $ce taie
calea$ au o anumita semnificatie pentru rezultatul actiunii.
%egaturile cauzale intre fenomenele naturale si anumite intamplari erau explicate in
maniera naiva a magiei. &stfel' cand tipa cucuvaia sau o gaina ,,cocosea$ se credea ca se
vestea ceva de rau. %a fel cand se batea oc#iul drept, cand urla cainele, cand se visau
porci, inflorirea pomilor a doua oara, eclipsele si cometele erau luate drept prevestiri ale
unui razboi sau ale mortii. (vident, teama de nenorociri, nesiguranta zilei de maine, frica
fata de fenomenele naturii, ignoranta au generat asemenea conceptii, fara nici o baza
real.
Dar in vec#ime descantecele, vra"ile erau considerate drept mi"loace pentru rezolvari
posibile ale unor situatii acute &stfel, in magia tamaduitoare se obisnuia ca sapte femei
batrane sa posteasca o zi pentru a determina insanatosirea unui bolnav. Se postea, de
asemenea, noua marti ca sa se implineasca ceva$).
*n timpul nasterii existau, tot felul de indicatii magice+ usile sa stea incuiate $ca sa nu
poata nimeni fermeca pe noul nascut$ ' copilul sa se nasca pe un obiect oarecare $ca
atunci pe ce gandeste se implineste$' sa nu fie nimic incuiat sau innodat in odaia de
nastere si sa nu stie nimeni in sat ca pe femeie au apucat,o durerile facerii $ca naste mai
usor. -itualurile continuau si dupa nastere + copilul era scaldat in apa cu flori $ca sa fie
frumos$ , in leagan i se puneau diferite obiecte de fier $pentru a departa spiritele rele$.
.ontra $deoc#iului se anina ceva rosu.
Superstiiile reprezint unul din cele mai des nt/lnite tipuri de credine populare cu care
s,au obinuit poporul nostru. .#iar dac ma"oritatea cretinilor frecventeaz astzi
slu"bele 0isericii, se roag zilnic acas, aprinz/nd lum/nri n faa sfintelor icoane, n
acelai timp foarte muli cred i n unele 1semne$ care le,ar prevesti g#inioane sau
succese i care nu au nimic comun cu credina cretin.
,,Mii de descifrri miraculoase ale micii magii.... !i poi tri viaa doar n dou moduri.
Sau crezi c nu exist magie, sau crezi c totul e magie.2 &lbert (instein
Stefanescu Mi#ai