SingurpelumeHectorMalot

REZUMAT
Deoptani,RemitraiestelabunamamaBarberinlaChavarron,inmasivulcentral,daratunci
cand sotul acesteia, Jerome, zidar la Paris, revine acasa ranit (in urma unui accident) si
ruinat,copilulaflacamamaBarberinnuestemamasaadevaratasica,defapt,esteuncopil
abandonat. Ca sa supravietuiasca, Barberin (Jerome) va vinde mai intai vaca Roussette si
apoi il inchiriazapeRemipentru40defranciuneitrupedeactoriambulanticondusedeun
anumeVitalis.
Acestadareprezentatiicucainiisaisavanti,Capi,DolcesiZerbinosicumaimutaJoli-Coeur
pentru a-si castiga existenta. Intimpul unei reprezentatii la Toulouse, Vitalis este arestat si
inchispentrudoualuni.
Remi se trezeste singur cu animalele si este invitat de doamna Mulligan si de fiul sau
paralizat Arthur, un tanar englezbolnav, care calatorestecumama sala bordul Lebedei, o
ambarcatiuneamenajatapentrucroaziere.
LuiRemii-arplaceasaramanacuei,darceledoualuniautrecutsiVitalisisireiadrumulcu
trupa sa. In timpul unei furtuni de zapada, doi dintre caini sunt ucisi de lupi si maimuta
moare.

Indrum,elil intalnestepeMattia,laingrozitorulGarrofoli -hotdecopiisisefaluneibande

defalsiinfirmi.
Apoi, laParis, Vitalis moare de frigsi Remi este primit laun gradinar din Gentilly, care are
doibaietisidouafete,dintrecareuna,Lise,estemuta.RemiseindragostestedeLise,care
stalacapataiulluimaimultezile,intimpuluneicongestiipulmonare.RemisiCapiramanla
gradinarpanacandacestaesteinchis.Fratiisisurorilesuntseparati.
Trezindu-sesinguri,RemisiCapitrebuiesa-sicastigeexistentasi-sireiaumeseriadeactori
ambulanti.
EisereintalnesccuMattia,carel-aucispeGarrofolipentruaevadasicarevadevenipentru
Remicaunfrate.Fiindunbunmuzician,elintraintrupa.
Ca sa supravietuiasca, Remi merge sa-l viziteze pe unul din fratii Lisei si il inlocuieste ca
miner. Intr-o zi mina este inundata, dar Remi si alti cativa gasesc o punga cu aer si
supravietuiescsubpamantpaisprezecezile.Inceledinurmasuntsalvati.
Remi si Mattia cumparao vaca pentrumama Barberin si aceasta ii povesteste lui Remi ca
un barbat a venit sa-l caute pentru a-l duce la adevarata sa familie. Remi, Mattia si Capi
pleaca atunci la Paris pentru a-l cauta pe Barberin, dar acesta este mort si cei doi copii si
caineletrebuiesapleceinAnglia.
Aici,suntdatifamilieiDriscoll,carepretindafiparintiiluiRemi,darcare,defapt,suntniste
tainuitori.Remi,MattiasiCapiramanlaeipana inziuacandMattiaaudeodiscutieintredl
DriscollsiunchiulluiArthurMulligan,dlJamesMulligan.Acestadinurmavreasa-lucidape
Arthurpentruaputeafielmostenitorulfamiliei.
Dupaceestearuncatininchisoarepenedrept,RemifugecuunvaporinFrantaimpreunacu
Mattia si Capi. Apoi, strabatand toate fluviile in cautarea dnei Mulligan si a lui Arthur, ei ii
regasescinElvetiaimpreunacuLise,careisirecapatasegraiul.
Doamna Mulligan ii destainuie lui Remi ca este fiul ei. Luat chiar de la nastere de langa
mamasa,ladyMulligan,deunchiulsau,JamesMulligan,caredoreamostenireafrateluisau
mort, Remi a fost dat lui Jeroboam Driscoll, care fusese platit sa-l faca sa dispara. Dar
Driscolll-aincredintatpeRemicupluluiBarberin.
AniiautrecutsiRemis-acasatoritcuLise,auavutuncopilsis-aumutatinAnglia.Mattiaa
devenitunmaremuzician.

StejaruldinBorzestiEusebiuCamilar
REZUMAT

Se spune ca Stefan cel Mare a copilarit mult timp pe Valea Trotusului, iar atunci cand cobora din
cetatea de scaun, purtat de tatal sau, Bogdan Voda, sa vada frumusetile tarii, din toata tara
Moldovei cel mai mult el indragea Borzestiul. De Borzesti se legau multe amintiri de-ale voievodului,
caci impreuna cu alti copii de razesi Stefan obisnuia sa se joace de-a moldovenii si tatarii in jurul unui
stejar falnic, rotund in coroana si gros cat sa-l cuprinda patru oameni. Jocurile lor reflectau vitregia
vremii, ei impartindu-se in doua tabere adverse, ce aveau drept capetenie pe Stefanita, pentru ceata
de moldoveni, si pe Mitrut, prieten si coleg de joaca de-al sau, pentru tabara tatareasca.Intr-o
frumoasa zi de primavara din nou se-ncinse joaca pe miristea Borzestiului. Stefanita, cu ceata sa,
prinse a lupta contra lui Mitrut si ceata tatareasca.Lupta a durat mai bine de un ceas, caci tare era
Stefan, tare era si Mitrut! Dar, in cele din urma, puiul de domn a iesit invingator si a prins a judeca pe
hanul tatar. In urma judecatii, micutul han tatar urma sa fie spanzurat pentru faradelegile sale.
Mitrut nu mai putea de bucurie ca va fi legat de subsuori si ridicat cat mai sus in coroana stejarului.
Dar, acolo sus, rasul i s-a oprit si a ingalbenit la vederea adevaratilor tatari care veneau in goana.
Ceilalti copii nu au mai avut timp sa-l dea jos si Mitrut a cazut ucis de sageata hanului.
Stefanita si-a jurat ca il va razbuna pe Mitrut cu mina lui, iar daca hanul va trai pina va creste el mare,
il va spanzura de stejarul din Borzesti.

Timpul a trecut si Stefan a urcat in scaunul Moldovei, iar prima grija a fost sa cuminteasca hoardele
tatare care faceau atita rau tarii. Si iesind biruitor, Stefan l-a judecat pe hanul tatar, acelasi care l-a
omorat pe Mitrut sub stejarul din Borzesti, si l-a spanzurat de ramurile acestuia. Astfel l-a razbunat
domnitorul pe prietenul sau din copilarie si astfel se razbuna pe toti cei care pofteau la pamanturile
tarii.

AmintiridincopilarieIonCreanga
REZUMAT

ParteaI:

Ion Creang, adult, incepe povestirea amintirilor din propria copilarie.

Inc de la inceput, naratorul fixseaza locul, satul Humulesti si timpul, varsta fericita a
copilariei. Incepe prin a prezenta scoala din Humulesti. Copiii nu inteleg rostul scolii, sunt
indaratnicisideaceeaparinteleIoanomvrednicsicubunatate,leaducecadardescoala
nouapentrua-isilispreinvatatura,CalulBalansipeSf.Nicolai.Preotulainstituitregula
ca, infiecaresambatasafieascultati la lectiile predate insaptamina respectivaapoisafie
pedepsiti in functie de greselile facute. Prima pedepsita a fost chiar Smarandita, fiica
preotului.Urmareaafostcatotiscolariiauinceputsainvete.

Intr-una din zile primarul scoate oamenii la reparat drumul. Badita Vasile iese cu elevii sa
deaomanadeajutor.DefapteraunpretextpentrualluapeBaditaVasilelaarmata.Afost
prinscuarcanul,pusincatusesiduslaPiatraNeamt.

Pentru a urma scoala, Nica este trimis de mama sa Smaranda, sa continue scoala la
Brosteni.EsteduslaaceastascoalaimpreunacuverisorulsauDumitru.Estedusintr-olume
complet noua careia copilul nu i se adapteaza. I se intampla o serie de fapte inedite :
cadereainOzana,taiereapletelor,statulingazdalaIrinucaundeseumplederaieurmatde
daramarea casei acesteia urmata de fuga inapoi acasa cu pluta pe Bistrita.

Parteaa-II-a
In aceasta parte scriitorul nareaza cateva din intamplarile foarte cunoscute ale copilariei
sale:Lacirese,Pupazadintei,Lascaldat

Lacirese.
NicasehotarastesaseducalavarulsauIonpentruamancacirese.Pretextandcavreasal
iapeIonlascaldatafladelamatusaMarioaracaacestanuesteacasa.Isiiaramasbunde
lamatusadupacaresestrecoaraingradinasiseurcaincires.MatusaMarioarailzareste,
incepe sa -l ameninte, iar drept urmare Nica sare din cires si, pentru a scapa, incepe sa
alergeprintr-oplantatiedecanepa.Urmaritdematusa,ceidoireusescsaculcelapamant
toatacanepacultivata.Nicaareusitsascapesarindgardul,darsearamosVasileimpreuna
cuprimarulauvenitlaparintipentruaceredaunepentrucanepasicirese.Nicaprimesteo
chelfanealazdravanadelatatalsaupentrustricaciunileprodusedeel.

Pupazadintei.
Intr-odimineatamamalui,Smaranda,iltrezestepeNicainaintederasaritulsoarelui,candera
somnulmaidulce,casanu-lspurcecucularmenesc.SmarandailtrimitepeNicasaduca
mancare oamenilor angajati la prsit. Pe drum ,Nica se abate pe la teiul in care isi avea
pupazacuibulcuganduls-oprinda.Candovede,sesperiedecreastaeisi iidadrumul in
scorbura.Pune in gura scorburii o lespede si pleaca sa duca mancare lingurarilor. La
intoarcereprindepupazasioascundeacasainpod.Dupadouazile,defricasanufieprins
,Nica se duce cu pupaza la iarmaroc sa o vanda. Un mosneag, sub pretext ca vrea sa
cumpere pupaza,o dezleaga si ii da drumul. Nica ii cere mosneagului sa ii plateasca
pasarea.Mosneagulincearcasa-lpotoleascasi-lamenintainfinalca-lvaducelataica-sau.
Speriat,Nica fuge acasa. Ajuns acasa,fratii ii spun ca parintii sunt plecati la targ,iar matusa
Mariucaridicasetotsatuldinpricinapupezei.Dartocmaiatunci,seaudepupaza,carecanta.

Lascaldat.

Intr-o zi,Smaranda il roaga pe Nica sa o ajute.El promite sa stea acasa,dar in gandul lui
planuieste sa plece la scaldat.Smaranda vazand ca baiatul nu mai este acasa, se duce la
balta si-l vede tolanit in pielea goala pe nisip. Ea asteapta sa intre in apa, apoi ii ia toate
hainele.Nicasegandestecumsaajungaacasafarahaine.Oiaprinpapusoi,pringradinile
oamenilor, il latra cainii, apoi ajunge, cu chiu cu vai, in ograda casei sale.Dupa aceasta
intamplare, Nica devine ascultator si harnic,pana cand, impresionata, Smaranda il iarta.

ParteaaIIIa

Nica este acum adolescent,urmeza cursurile Scolii Domnesti din Targu Neamtului, apoi pe
cele de la Scoala de Catiheti din Falticeni. Desprinderea de sat se realizeaza pentru o
perioada mai lunga, urmarind procesul formarii lui Nica, raporturile lui cu viata sociala, cu
noii colegi de scoala, intre care Ion Mogorogea, varul sau, Gatlan, Trasnea, Oslobanul,
impreunacucarestateaingazdalaPavelCiubotarul,undeisiaduceaumerindedeacasasi
seingrijeauiarnadelemnedefoc.

ParteaaIVa

La inceputul acestui capitol se fixeaza timpul actiunii, toamna anului 1855 si spatiul, satul
Humulesti.DorintaSmarandeieracabaiatuleisadevinapopasideaceeainsistsplece
laSeminaruldelaSocola.

PuiulIABratescu-Voinesti

REZUMAT

Naratiunea incepe cu momentul sosirii prepelitei, venita de departe, tocmai din Africa,
sfarsitadeoboseala,intr-unlandegrau.Aici,deindatace-sirecapatafortele,isicladestecu
grija cuibul, pe care il asaza mai sus, ca sa nu i-l inece ploile". Cu aceeasi dragoste
nemarginita.prepelita-mamaisiclocesteouale,pentrucanucumvavreopicaturadeploaie
sai leatinga. Prepelitavascoatesaptepuisori,imbracati cupuf galben", parca erausapte
gogosi de matase". De indata ce se fac mai marisori, prepelita-mama le ofera puilor
adevaratelectiidecomportament,invatandu-icumsa-sicautehrana,cumsaseascundade
vanatori si, mai ales, cum sazboare, prega-tindu-i astfel pentru lunga lor calatorie ce avea
sainceapaodatacuvenireatoamnei.

Dramaprepeliteisedeclanseazaatuncicandcelmaimaredintrepui,neascultator.inlocsa
steapitulatcumisespusese,zboarainbataiaalicelortrasedeunvanatorsiesteranitlao
aripa.

Durerea prepelitei la vederea puiului suferind este fara margini. Sfasietor este momentul in
careprepelitatrebuiesaiadeciziadea-sisalvaceilaltipui,plecandintarilecalde,cacialtfel
acestiariscausamoaralavenireaiernii.Eaarfivrutsaserupaindoua:sapoataplecacu
puiisanatosisi,inacelasitimp,saramanacupuiulranit.Prepe-lita-mama,Jarasaseuite
inapoi,casanu-sislabeascahotararea",isiiazborul.

Cuore,inimadecopilEdmondodeAmicis
REZUMAT

Prima povestire incepe pe 17 octombrie ,zi in care incepea scoala.Enrico incepe anul
scolarinscoalaBarettisimamaluiilinscrieinclasaaIII-a.Copiluluiiierateamadenoul
profesor, pentru ca la ei in fiacare an se schimba profesorul.Frica copilului nu a fost
intemeiatadeoarecesinoulprofesorerabun.
Intr-unadinzileuncopildeclasaaII-aasaritinstradasa-lsalvezepeuncopildeclasa
I-a,asalvatcopiluldarelnus-amaipututsalvasiafostcalcatpepiciordeunautombilsi
aajunslaspital.
In clasa lui desi incepuse anul scolar a venit un copil nou dintr-o alta localitate din
Italia.DintoataclasaEnricoilplacefoartemultpeDerossicareestecelmaidesteptdin
clasa, pe Garrone care este mai mare decat restul elevilor pentru ca a fost 2 ani
bolnav,peCoretti,alcaruitataestenegustordelemnesipemultialticolegi.Garroneera
unfoartebuncolegsielluaaparareacelormaimicisimaineajutorati.
In decursul acestei luni Enrico a primit vizata profesoarei lui de clasa I-a, a mers cu
mamaluisadeahainedepomanauneifemeialcareinumel-augasitinziar(femeias-a
doveditafimamaunuicolegde-allui,Crossi)siaprimitoscrisoarefoartefrumoasade
latatalsau.
Lasfarsitulficareiluniprofesorullespuneacateoistorioara.Primas-anumitMiculPatriot
sieravorbadesreuncopilcareafostvandutdeparintiunorcircari.Acestial-aubatutsil-
auinfometat,insacopilulareusitsascape.Pevaporulcucareseintorceaacasa,agasit
oamenidarnicicarei-audatbanidepomana.Intimpcecopilulsegandeacesafacacu
banii,oameniicareiidaduse-rabaniis-auimbatatsiauinceputsavorbeascaderautara
luiItalia,iarcopilus-alipsitdebanisi i-aaruncatinapoispunandu-lecaelnuprimeste
banidelaceicareiiponegresctara.
LunaNoiembrieincepecupovesteaunuimiccosarcareapierdutbaniipecareiimuncise
si fiindu-i frica sa se intoarca acasa cu mana goala plangea in fata unei scoli de
fete.Fetelecandau iesit inpauza l-au ajutat strangandbani de l-atoatefetelesi mici si
mari.
Oaltaintamplaredinaceastalunaafostaceea candfiulunuiombogat CarolNobis l-a
jignitpeuncolegsaracBettifacandu-itatalcalic.TatalluiCarolaauzitsil-apuspefiullui
s-acearaiertareluiBetti,iarelastransmanatataluiluiBetti.
TotinaceastalunaEnricoaprimitvizitaprofesoareifrateluiluisiamaiprimitoscrisoare
delatatal lui.Aaflatcaspredeosebiredeelcareaveatoateconditiilesainvetecolegul
lui Coretti muncea in magazinul tatali lui, isi ingrijea mama bolnava si invata in acelasi
timp.Deasemenea a aflat ce om bun era directorul scolii si a aflat ca parea tot timpul
suparatdeoareceisipierdu-seuncopilcareintrasevoluntarinarmata.
CeldintaidincalsaaiesitinlunanoiembrietotDerossi,Garronel-aluatsubaripaluipe
micutl Nelli care era cocosat si il apara de ceilalti copii. Enrico a mai primit in aceasta
lunaoscrisoaredelatatalsauincareilcertacanudadepomanaunbannevoiasilor,iar
profesorulle-aspuslasfarsitulluniiistoriaMiculuicercetaslombard.Inistorioarauncopil
orfan s-a urcat intr-un frasin sa vada pe unde erau soldatii austrieci si astfel sa-si poat
ajutasoldatiitariilui,insaafostvazutsiimpuscat.
In luna Decembrie Enrico a primit vizita unui coleg Garoffi pe care copii il porecleau
negustorul, deoareceerafoartezgarcit si faceanegot cutotfelul de lucruri,insa cel mai
mult tinea acest copil la colectia lui de timbre de care nu se despartea.Intamplarea a
facut insa caatunci candasosit primaninsoare si copii se jucaucubulgari de zapada,
Garoffi alovit un batraninochi cuun bulgare, i-aspart ochelarii si l-aranit. Baiatul si-a
recunoscut fapta si-a cerut iertare si a mers si la batran acasa sa vada daca s-a
insanatosit, iar la plecare a daruit albumul sau de trimbre nepotului batranului.Batranul
insa i-a inapoiat albumul si i-a mai dat si doua timbre straine.A mai primit si vizita unui
copilpecareilporecleauzidarasul.
In aceasta luna a doua medalie dupa Derossi a fost luata de Stardi un copil nu prea
destept,darcares-as-astraduitfoartemultsiareusit.
Enrico a mai primit o scrisoare de la tatal sau in care il ruga sa-si respecte foarte mult
profesorii.
Istorioarapecarele-apovestit-olunaaceastaprofesorulsechemaSciitorasulflorentin.In
ea era vorba despre un copil Guido din clasa a IV-a, care isi ajuta tatal fara stirea
acestuia,scriindnoapteadelaora12sipanadimineataadreseleabonatiilorunuiziarpe
niste fasiute de hartie.Muncind noaptea copilul a inceput sa invete mai prost pentruca
numaiaveatimpsuficient.Tatalluiilmustrazilnicpanaintr-ozicandaaflatcefacefiul
luinoapeasisi-acerutiertaredelaGuido,
InlunaIanuariecopiilorlis-aschimbatprofesorulcuunsuplinitorpentrucaprofesorullor
s-a imbolnavit.Acesta era un professor foarte bland si bun si din aceasta cauza copii il
suparau,fiindneascultataori.Celcarei-apuslapunctafostGarrone.
Enricoamersintr-oziinvizitalaStardi,iardupavizitai-aspustataluisaucailrespecta
pe Stardi , dar mai mult il respecta pe Precossi,pentrucadesi tatal acestuias-aapucat
sabeasiilbate,iirupecartile,iiardecaietelecopilulnuseplangeniciodata,bamaimult
isiaparatatal.
In acea saptamana Enrico a primit vizita a trei copii,Derossi, Coretti si micul cocosat
Nelli,fuseseinvitatsiPrecosiinsatatalluinul-alasat.DelacopiiaaflatcatatalluiCrossi
seintoarceacasadupa6anidestatinAmerica.
Lascoala,aavutloccomemorarearegeluiVictorEmanuel(primulregealItalieiunite)
mort de 4 ani.Toti copii au fost seriosi mai putin Franti care era cel mai rau copil din
clasa.Pentrupurtarealuiurataprofesorull-agonitdinscoala.
Inaceastalunaprofesorulle-apovestitcopiilorisoriaMiculuitobosarsard.Inistorioarase
spuneaca60desoldatiitalieniaufostinconjuratideaustrieciintr-ocasaparasitadepe
un deal.Capitanul soldatilor a rugat tobosarul ( un copil de 14 ani ) sa coboare prin
spatelecaseipeofranghieintr-orapasisameargasacearaajutoare.Tobosarulareusit
safugainsa afost impuscat inpicior de austrieci si pentrucasi-afortatpiciorul pana a
pututsachemeajutoaremediciiafostnevoitsaiitaiepiciorul.
TatalluiEnricoiiscrieoscrisoareincareilinvatasa-siiubeascasieltaraprecummicul
tobosar.
La scoala Vontini un copil foarte mandru il invidiaza pe Derossi pentru ca este mai
destept decat el, la fel si Carlo Nobis il invidiaza pe Derossi. In timpul orelor la scoala
vine mama lui Franti si-l roaga pe Director si profesor sa-i primeasca copilul inapoi la
scoalasipanalaurmaacestiaaccepta.
In luna Februarie pentru merite deosebite inspectorul scolar a dat a doua medalie lui
Precossi.In timpul cand ii dadea medalia si copii il felicitau, la scoala a aparut tatal
baiatului beat,insa cum a auzit ce laudat este fiul sau si-a revenit parca din betie si-a
stranscopilullapieptsiapromissaseindreptesisaseapucedinnoudemunca.
EnricoaprimitvizitaluiPrecossisialuiGarrone.Eldaruiesteprimuluibaiatuntrenuletpe
sine,iarceluidealdoileaunbucheteldefloripentrumamalui.
LascoalaNobisilsuparapeprofessorcareiispunecaesteuncopilfarainima.Inaceazi
prinfatascoliiautrecutnistegardisticareinsoteau2oamenicecarauotargacuunranit
(unzidarcarecazusedelaalIV-leaetajintimpcelucra).
InaceasaptamanaEnricoimpreunacutatalsauauplecatintr-olocalitatesainchiriezeo
vilapentruvara viitoare.La vilasecretarul stapanului casei era un fost profesor, care i-a
poftit la o dulceata. In camera pe o masa se afla o calimara cu o forma ciudata.
Secretarul le-a povestit ca el a predat la o inchisoare, unde avea un puscarias foarte
dornic sa invete ( el era condamnat la 6 ani pentru ca tamplar fiind , s-a enervat pe
stapanulluipentrucailinjurase,i-aaruncatcurindeauaincap,iaracestamurise)insaa
fost mutat la o alta inchisoare , iar la plecare puscariasul cu numarul 78, l-a rugat pe
professorsadeamanacuel.Cudouazileinurmaprofesoruls-atrezitacasalaeldupa6
anicupuscariasulnumarul78carevenisesa-iaducaindaraceastacalimara.Calimara
infatisaopanadescrisculcatapeuncaiet.
La scoala Enrico vorbind cu prietenul sau Derossi despre calimara si-au dat seama ca
puscariasul era tatal lui Crossi care nu astiut de tatal sau pentrucamamalui l-amintit
spunandu-icaacestaesteinAmerica.
Istorioaradinaceastalunas-anumitinfirmierultatii.Inistorisiresespuneacaunbaietel
avenitdelataralaoras,launspitalsa-siingrijeascatatalcarevenisedinFrantadarse
imbolnavisesinuamaiajunsacasa.Inpovestirecopilulnunimerestepatultataluisausi
dupa ce a ingrijit mai multe zile un bolnav afla ca nu este tatal sau care de altfel se
facusebine,insanupleacaacasacutatalsiramanesaingrijeascadebatranincacateva
zilepanacandacestamoare.
Inoraserainacelezilecarnival,iarEnricositatal luiaumerscutrasurapestraziunde
auvazutcumofetitaratacitaafostluatadeunomintr-uncarincaredefilapestradasia
fost inapoiata mnamei ei. Omul dupa ce a dat-o mamei ei pe fetita i-a daruit un inel cu
piatrapretioasacasa-ifiezestrecandosafiemare.
In perioada carnavalului in oras se afla circul, iar tatal lui Enrico vedea de pe geamul
casei ce greu o duceau circarii.Cel mai mult i s-a facut mila de baiatul de 8 ani al
directorului cicului si casa-I poata ajuta, impreuna cu un pictor prieten al lui au facut
reclamacirculuiinziar.Circuls-aumplutdelumesidirectorulamultumittataluiluiEnrico,
iarmicutulclovnamultumitluiEnricoservindu-lcubomboane.
Intr-oziprofesorulsuplinitorcarepredaselaoscoaladeorbile-apovestitcopiilorcatde
greuestesanuaivedere.
Enricosi-avizitatintr-oziprofesorulbolnav.Cands-aintorsdelaprofesorEnricos-alovit
deofemeiesiafostvazutdetatalsaucarei-ascrisoscrisoareincarel-acertatcanusi-
acerutscuze.
Intr-una din seri tatal l-a luat pe Enrico si l-a dus la o scoala de seara unde profesorii
predau lectii mestesugarilor care invata seara si i-a aratat cat de greu invata acesti
oameniinvarstamaialescaeivinlascoaladupaozidemunca.
InaceastalunaincurteaundelocuiaEnricoamurituncopilas,iarEnricopovestestecum
s-adesfasuratinmormantarea.
La 14 Marties-au impartit premiile insalateatrului.Directorul astabilit capremiilesafie
date de copii din toate zonele Italiei si nu numai de cei din orasul unde se afla
scoala.Printre copii premiati a fost si Robetti cel care salvase copilasul din strada care
acummrgeaincarje.
A doua zi dupa inmanarea premii.lor Enrico s-a certat cu prietenul lui Coretti, dar dupa
terminareaorelors-auimpacat.
Istorioaradinaceastalunas-anumitSangeRomaniol.Ineasepovestestecauncopila
venitdelajoacafoartetarziusimudar.Ellocuiacubunicasiaceastal-acertatsil-arugat
savadapecedrumapucasanuseapucedelucruriuratecumafacutuncopildinoras
Mozzonicarefura.DesigresisecopilulcaresenumeaFerruccionusi-acerutiertare.In
timpulcateivorbeau,incasaaupatrunsdoihoti,auamenintatcopilulcucutitul,aufurat
banii din casa,iar la plecare unul dintre hoti a pierdut masca de pe fata si bunica l-a
recunoscut ca fiind Mozzoni.Ca sa nu-i faca necazuri hotul a vrut sa o injunghie pe
bunica,dar copilul s-aaruncat pesteea si afostinjunghiat mortal. Inainte de amuri si-a
cerutiertaredelabunica.
Tot inaceastalunaZidarasul colegul lor s-aimbolnavit si colegii l-au vizita.Acestas-a
insanatosit.
AinceputlunaApriliesicueaasositsiPrimavarasimaierautreilunidescoala.
EnricofaceoplimbarecuCorettisitatalsausavadasosirearegeluiUmberto.Tatallui
Corettiluptaseimpreunacuregelecareerapeatuncigeneraldedivizie.Candatrecut
regalepelangaeitatalluiCorettiastrigatcuvocetare"batalionul49",atunciregeles-
aopritsiadatmanacuel.
Intr-una din zile mama lui Enrico l-a luat cu ea la un azil de copii unde traiau laolalta
200decopii,baietisifete.
LascoalalaoradegimnasticamamaluiNelliaincercatsa-lscuteascapeacestade
oradegimnastica,deoarececopiluleracocosat,insaelarefuzatsiademonstratcacu
multavointas-adescurcat.
Intr-o alta zi Enrico a fost dus in vizita la profesorul tatalui sau, care batran fiind si-a
recunoscut si mai mult si-a adus aminte de elevul sau, care acum ajunsese inginer.
DupaaceastavizitaEnricos-aimbolnavitsiazacut10zile,timpincareafostvizitatde
colegiisiprieteniisai.AfostingrijitcumaredragostedesurioaraluiSilvia.
Dupa ce s-a intors la scoala insanatosit Enrico a aflat ca in acest timp murise mama
prietenului sau Garrone.Inaceazi copii au participat l-ainmanarea medaliei " Virtutea
cetateneasca"unuicopilcareasalvatdelainecunaltcopil.
In luna Mai, Enrico a fost luat de mama sa in vizita la Institutul copiilor schilozi, insa
mama nu l-a lasat sa intre, pentru a nu se simtii prost copii din institut care erau toti
schilozilavedereaunuibaiatnormalsisanatos.
Intr-osearaSilviasoraluiEnrico,i-aspusfrateluisaucaaauzitcatatallornumaiare
bani pentru ca afacerile merg prost.Impreuna cei doi frati au mers la mama lor si i-au
spuscanumaivorsalecumperenimicsiosafacaeconomiesil-amancaresapoata
in felul acesta sa-si ajute tatal.Mama le-a multumit, plangand dar le-a spus ca s-au
inselat,iartataluiloriimergefoartebine.
Povestirea din aceasta luna s-a numit De la Apenini pana la Anzi, in care era vorba
despreunbaietelde13anicarepleacadinGenovapanainAmericasingursa-sicaute
mama plecata la lucru.Baiatul a trecut prin multe greutati si a intampinat multe
necazuri,insapanalaurmasi-aregasitmama.
Tatal lui Enrico primeste vizita fostului gradinar care fuse-se plecat la munca in afara
tariisiacumavenitsa-sii-afatadelaInstitutuldesurdo-muti.Marei-afostmirarea
omului cand si-a luat fetita vazand ca aceasta vorbeste desi era suda.A multumit din
sufletingrijitorilorsisi-aluatcopilulacasa.
Luna iunie a inceput cu sarbatoarea nationala a Italiei, care a fost insa intarziata din
cauza mortii lui Garibaldi cel care a dezrobit zece milioane de italieni de sub jugul
burbonilor.Ziuamortiiluiafostdecretatazidedoliunational.
Calduradeafaraainceputsafiemare,iarcopiiadormlascoalasinumaiauchefde
lectii.
TatalluiCorettialuatmaimulticopii,printrecaresipeEnrico,cuellatarainvizita,loc
incarecopiis-ausimtitbinepanasearacands-auintorsacasa.
In aceasta luna s-au impartit premiile elevilor care au urmat scolile de seara si tot in
aceasta luna amurit si profesoara din clasa I-aa Iui Enrico. Toti copii au participat la
inmormantare.
Povestireadinaceastalunasidealtfelultimadinacelans-anumitNaufragiul.Ineaera
vorba despre doi copii care se intorceau in Italia Mario si Iulia cu un vapor. Mario era
orfan,iarpeIuliaoasteptaulasosireparintii.Intimpulcalatorieivasuls-ascufundat,
iarinbarcadesalvaremaieraunsingurloccaretrebuiaocupatdeMario,insaacesta
acedatloculluiIulieipreferandcaelsamoara,gandindu-secaelesteorfansiacasa
nuilasteaptanimeni,intimpcefetitaareparintisifratiacasa.
LasfarsitulluniiaavutlocexamenuldetrecerealclaseiaIII-a,examencarenuafost
trecutdetotielevii,primulafostsideaceastadataDerossi.Copiisi-auluatlarevedere
pentrucaincepeavacantasiaveausaserevadainclasaaIV-amaiputinEnricocare
le-aspuscolegilor,caparintiiluisemutadinoras,iarelosafacaclasaaIV-alaoalta
scoalaintr-unaltoras.

NicusorIABratescu-Voinesti

REZUMAT

Nicuoresteopovestirescurtdedicatdeautorcopiilorsi.Sepovesteteclamarginea
dinsprenordaunuiora,pemalulunuiiaz,segseaogrdinafoartefrumoas,ncareerau
patrucldirimari,importante:cldireatribunalului,aprefecturii,ajudectorieiiacasieriei.
Prinaceastgrdintreceanfiecarezi,conul Miu,ndrumsprecas.Pecndtreceael,
ntr-ozideprimvar,pringrdins-aopritsasculteoprivighetoarecarecntadeattde
frumos,dersunagrdina.Numaic,conulMiu,ascultndcnteculpsrii,descoperintr-
untufiunbieel,careasculta,larndu-i,glasulprivighetorii.

Mai departe, autorul povestete, ziua Ajunului de Crciun. Mama lui Nicuor era plecat la
casa casierului, soajutepe soiaacestuialagtit i lafcut curat, soralui Lenuaera cu
dnsa, n timp ce tatl lui era la crcium. Rmas singur, Nicuor i pune n minte s se
duc la casa cea mare a lui conul Miu, pentru a vedea i el bradul cel mare de Crciun,
mpodobit.IntimpceconulMiueransanieisendreptasprecas,plindedaruripentru
copiiisi,Nicuoriieiinfa,cugndulcconul,ombun,lvaluaipeelsvadbradul.
ns, conul Miu, de cum l vzu, strig la el: - n drum, hai? Drace mpieliat! S te calce
sania.Maracas!
nfinalulpovestirii,observmregretulicinaconuluiMiu,careiaminticumlalungase
pecopil.Plinderemucri,adusecopilulncas,lngriji,idruimulte,multejucriiattlui
ctisuroriilui,Lenua.
Povestea se termin cu ndejdea conului Miu n iertarea lui Dumnezeu, i promisiunea
ctrecucoanaZoe,deaprocedaaltfelnanulurmtor.
CiresariivolIPesteraNeagraCChirita

REZUMAT

Ciresarii sunt Dan, Victor, Ionel, Lucia, Maria, Ursu si Tic. Ei se pregatesc pentru ca vor pleca intr-o
excursie la Pestera Neagra. Pestera nu prea este explorata.
Tatal lui Tic nu l-a lasat si el apeleaza la Mos Timofte, pasnicul scolii. Pasnicul il convinge pe tatal lui
Tic sa-l lase in excursie. Tic vrea sa le faca o surpriza ciresarilor, care sunt prietenii lui, adica sa se
intalneasca cu ei pe drum.
In cateva zile ei pleaca spre Pestera Neagra. Tic are un caine Tombi. Tic isi ia cainele si pleaca pe
urmele ciresarilor. Ei ajung cu bine la pestera, dar Tic si Tombi s-au ratacit in padure. Ursu l-a gasit pe
Tic si Maria soara lui Tic s-a bucurat foarte tare.
Ei de dimineata se impart in doua grupe. Prima grupa era formata din Victor, Maria, Tic si Ionel, iar ei
urmau sa intre in pestera. A doua grupa din Lucia, Dan si Ursu, care vor trebui sa urce pe coama
pesterii. Daca s-ar fi intampla ceva cu prima grupa, a doua grupa ar trebui ceara ajutor oamenilor de
la o cabana de langa pestera. Prima grupa a intrat in pestera cu trei lanterne si aparatele aduse de
Ion, cu care sa vorbeasca cu ceilalti. Ajunsi intr-un salon s-au bucurat de frumusetea stalactitelor si
stalagmitelor. La primul lac ei au facut o luntre si au navigat pe toate lacurile. Pestera se termina la al
treilea lac, dar Victor vrea sa vada daca pestera continua dupa lac.
El se urca in luntre si pleaca spre capatul pesterii. El gaseste o noua pestera si ii aduce pe toti, dar
cand a trecut Tic, Victor a ajutat un copil si luntrea impreuna cu Tombi au cazut intr-o cascada.
Atunci Tic s-a suparat pentru pierderea lui Tombi. Ciresarii care se aflau deasupra pesterii erau
ingrijorati penrtu ceilalti. Grupa a doaua a inceput sa exploreze pestera si aflase ca au mai fost doi
oameni. Tic a gasit intr-o scorbura o barca de cauciuc a unui vanator di satul lui, Petrachescu. Peste
scurt timp Ionel a fost rapit de cei doi oameni. Era Petrachescu si Barbosu. Ei l-au batut pe Ionel, dar
prefacandu-se ca si-a rupt piciorul a scapat.
Ajuns la ceilalti el le-a spus ca unul dintre barbati este Petrachescu si ca este inarmat si foarte
periculos.
Ei au ajuns la capatul pesterii dar drumul era blocat. Ei s-au pregatit pentru lupta cu Petrachescu.
Ursu a ajuns inaintea vanatorului la ceilalti si ia luat pe ciresari deasupra pesterii si au fost salvati.
Dar Victor nu a mai fost tras si s-a ascuns intr-o scorbura din peretii pesterii deoarece Petrachescu se
apropia.
Vanatorul l-a vazut pe Victor si a trads focuri, dar el a avut gloante oarbe si Victor pentru a se salva, a
fugit in pestera. Victor nu a patit nimic asa ca toti ciresarii au fost salvati.
Petrachescu si Barbosu au fost prinsi de oameni si bagati la puscarie. Iar Tombi a fost gasit de niste
colegi, Sergiu si Pompilica, de la scoala ciresarilor.