Sunteți pe pagina 1din 12

CATEGORII DE DEŞEURI ŞI GESTIONAREA DEŞEURILOR

problemă a protecţiei mediului şi sănătăţii populaţiei din România

A. DEŞEU - noţiunea este similară cu aceea de reziduu provenit din procesul de


producţie / transformare / utilizare / ambalare

Noţiunea de deşeu include orice substanţă, material, produs sau bun abandonat.

Conferinţa de la Stockholm asupra mediului (1972): omenirea a început să recunoscă


relaţia directă mediu – deşeuri
Directiva 2006 / 12 / CE – directiva cadru privind deşeurile
Directiva Comisiei 2000 / 532 / CE – conţine harta europeană a deşeurilor

B. CATEGORII DE DEŞEURI
S.R. 13350 / 1996 – salubrizarea localităţilor – categorii de deşeuri:
a) deşeuri urbane
b) deşeuri rurale

a) deşeuri urbane – S.R. 13351 / 1996; S.R. ENU 12506 / 2002

Metodologie pentru:
- determinarea cantităţii de deşeuri menajere (0,5 – 0,9 kg/zi/loc)
- determinarea compoziţiei fizice
Caracterizarea deşeurilor şi determinarea carbonului organic total (COT) în deşeuri,
nămoluri, sedimente (S.R. EN 13137 / 2002)

În 1999, în România existau:


- deşeuri industriale – colectate în 846 depozite industriale / 11 000 ha
- deşeuri menajere – colectate în 287 depozite orăşeneşti / 1168 ha
depozitele industriale:
- 308 simple platforme betonate
- 216 halde de steril minier
- 196 iazuri de decantare / bataluri
- 83 depozite industriale pentru deşeuri periculoase (cca 450 ha)

b) deşeuri rurale – diferă de cele urbane prin – compoziţie / cantitate


- deşeuri menajere – cca 0,3 kg/loc/zi, cca 1 milion tone (oraş 10 mil.
loc.)
- deşeuri agricole (din culturi, zootehnie)

DEŞEURI:
- deşeuri municipale;
- deşeuri de producţie;
- deşeuri generate de activităţile medicale;
- nămoluri;
- deşeuri de echipamente electrice şi electronice;
- vehicule scoase din uz;
- uleiuri uzate;
- substanţe şi preparate chimice periculoase.
La sfârşitul lui 2006 au fost elaborate Planurile Regionale de Gestionare a
Deşeurilor - PRGD.

PRGD au fost aprobate prin Ordinul comun al MMGA nr. 1364 /


14.12.2006 şi al MIE nr. 1499 / 21.12.2006 şi asigură:
- cadrul pentru finanţare din fonduri europene;
- optimizarea investiţiilor şi costurilor în domeniul gestionării deşeurilor
la nivel judeţean şi regional;
- implementarea măsurilor pe termen scurt, mediu şi lung;
- reducerea cantităţii de deşeuri printr-o producţie curată, cu mai puţină
recuperare şi reciclare;
- cadrul de informare a populaţiei pentru participare la dezvolarea şi
implementarea planului;
- dezvoltarea unui system integrat de gestionare a deşeurilor cu efecte
positive asupra mediului şi sănătăţii populaţiei;
- conformitatea legislaţiei româneşti cu cea europeană;
- obiectivele şi ţintele propuse să fie conforme cu cele cuprinse în
Startegia Naţională şi PRGD.

Între obiectivele PRGD reţinem:


- extinderea colectării deşeurilor rurale în zonele nearondate la servicii de
salubritate;
- dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor în vederea
atingerii ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, de
echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz, etc;
- construirea de instalaţii de tratare a deşeurilor în scopul atingerii ţintelor
de reducere a cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite;
- închiderea depozitelor de deşeuri şi reabilitarea ecologică a
amplasamentelor.

Anual se fac raportări la EUROSTAT în baza inventarului generării şi


gestionării deşeurilor realizate pe trei tipuri de chestionare:
- AS – GD – PRODES – Cercetare statistică privind gestiunea deşeurilor
pentru generatorii de deşeuri;
- AS – GD – MUN – Cercetarea statistică pentru primării sau unităţi
specializate în servicii de salubritate;
- AS – G – TRAT – Cercetarea statistică privind tratarea deşeurilor.

Lista indicatorilor, conform domeniilor tematice şi modelului PSIR (Driving


Force – Pressure – State – Impact – Response) (Tabelul 6.1.1. în Raportul
2006)
Cantităţile de deşeuri generate în 2005, în România:

Deşeuri generate Cantitate (milioane tone) Pondere


Deşeuri generate 195,43 58,92 %
de industria
extractivă
Deşeuri generate 127,02 38,48 %
de alte activităţi
industriale
Deşeuri 8,64 2,60 %
municipale
TOTAL 331,69 100 %
Sursa ANPM şi Institutul Naţional de Statistică

Deşeuri municipale

Totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural din gospodării, instituţii, unităţi
comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeuri stradale colectate
din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii-demolări şi nămoluri
de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.

Gestionarea deşeurilor municipale

1) colectare (eventual selectivă);


2) transport;
3) neutralizare;
4) valorificare şi eliminare;
5) monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere.

În 2005:
- primăriile şi operatorii de salubritate au colectat deşeuri menajere de la
83,1 % din populaţia urbană şi 11,79 din populaţia rurală; media
naţională 49,85 % din populaţie;
- la această cantitate s-a adăugat 1,61 mil t deşeuri menajere de la
populaţia care nu beneficiază de servicii de salubritate;

Indicatorii de calculare a volumului de deşeuri generate:


- 0,9 kg/loc/zi în mediul urban;
- 0,4 kg/loc/zi în mediul rural.
Deşeuri municipale generate şi colectate în perioada 2002 – 2005

Deşeuri municipale Cantităţi de deşeuri (milioane tone)


2002 2003 2004 2005
Deşeuri menajere colectate 5,72 5,04 5,16 5,56
- în amestec 5,22 4,95 5,1 5,25
de la populaţie 3,65 3,61 3,64 3,56
de la agenţii economici 1,57 1,35 1,46 1,69
- separat 0,50 0,084 0,064 0,31
Deşeuri din servicii publice 1,29 1,06 0,90 1
Deşeuri din construcţii/demolări 0,62 0,25 0,65 0,47
Total deşeuri municipale colectate 7,63 6,35 6,71 7,03
Deşeuri menajere necolectate 1,95 1,57 1,49 1,61
Total deşeuri municipale generate 9,58 7,92 8,2 8,64
Sursa ANPM şi INS, 2006

Deşeuri totale colectate de municipalităţi în 2005

Deşeuri colectate Cantitate colectată (milioane tone) %


deşeuri menajere 5,56 79,09
deşeuri din servicii municipale 1 14,22
deşeuri din construcţii/demolări 0,47 6,69
TOTAL 7,03 100
Sursa ANPM şi INS, 2006

Deşeuri menajere colectate în amestec în 2005

Deşeuri menajere Cantitate colectată (milioane tone) %


deşeuri menajere de la populaţie 3,56 67,81
deşeuri menajere de la agenţii ec. 1,69 32,19
TOTAL 5,25 100
Sursa ANPM şi INS, 2006
Dinamica valorilor indicatorilor de generare a deşeurilor municipale
(1998-2005)
Anul Deşeuri municipale (kg/loc/an)
1998 197
1999 235
2000 270
2001 258
2002 283
2003 347
2004 378
2005 398
Media 296

Sursa ANPM şi INS, 2006

Compoziţia procentuală medie a deşeurilor menajere în 2005

Material %
Hârtie, carton 11,0
Sticlă 11,0
Metale 5,0
Materiale plastice 3,0
Textile 5,0
Biodegradabile 48,0
Inerte 6,0
Alte deşeuri 11,0
Total 100

Sursa ANPM şi INS, 2006

- Procentul de colectare selectivă este redus – 2 %, prin programe pilot ale


firmelor de salubrizare şi primării;
- Procentul scăzut de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie
rezultă din nerecuperarea componentelor reciclabile (hârtie, carton,
sticlă, materiale plastice, metale) care se elimină prin depozitare finală
la rampele de deşeuri.
Deşeuri biodegradabile:

- deşeurile rezultate din gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;


- deşeuri vegetale din parcuri şi grădini;
- deşeuri biodegradabile din pieţele agroalimentare;
- componenta biodegradabilă a deşeurilor stradale;
- nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;
- hârtia, cartonul (din punctul de vedere al PNGD, hârtia şi cartonul sunt
materiale reciclabile) care nu sunt reciclate;

Ponderea în totalul deşeurilor a biodegradabilelor a scăzut:


- 72 % în 1998
- 48 % în 2005

H.G. 349 / 2005 privind depozitarea deşeurilor care transpune Directiva europeană 99 / 31
/ CE privind depozitarea deşeurilor stipulează scăderea cantităţii de deşeuri biodegradabile
depozitate astfel:
- reducerea biodegradabilelor municipale depozitate la 75 % din totalul
din 1995;
- reducerea biodegradabilelor municipale depozitate la 50 % din totalul
produs în 1995 (termen de atingere a obiectivului 2009);
- reducerea la 35 % din cantitatea totală produsă în 1995 a cantităţii de
deşeuri biodegradabile municipale depozitate, până în 2016.

Este necesară evitarea compostării deşeurilor municipale colectate în amestec deoarece


unele deşeuri au conţinut ridicat de metale grele (Cd, Pb, Zn şi Hg).

Cea mai mare cantitate de deşeuri biodegradabile se generează în mediul rural (mai ales
dacă sunt prezente gospodării cu grădini) – recomandare: să se composteze individual şi să
se utilizeze compostul în gospodăria proprie.

Deşeuri de ambalaje:

Producerea deşeurilor de ambalaje a crescut din cauza:


- cantităţii în creştere de produse ambalate;
- cantităţii în creştere de ambalaje introduse pe piaţă (1,14 milioane tone
în 2005 faţă de 1,03 milioane tone în 2004)

Structura deşeurilor de ambalaje de tip material (2004-2005)

Material 2004 2005


Hârtie, carton 23,04 % 23,6 %
Sticlă 21,04 % 21,8 %
Metal 11,5 % 9,0%
Plastic 30,3 % 29,0 %
Lemn 10,2 % 12,0 %
Sursa: ANPM

- Se considera că întreaga cantitate de ambalaje introdusă pe piaţă devine


deşeu;
- Din întreaga cantitate de ambalaje produsă în 2004, 27,9 % sunt
valorificate din care 24,3 % prin reciclare
- Legislaţia UE impune norme de cantităţi de materiale ce trebuie
reciclate pe cap de locuitor;
- La sfârşitul anului 2006 funcţionau 88 de operatori economici autorizaţi
pentru colectarea / reciclarea deşeurilor de ambalaje

Numărul de agenţi economici care reciclează deşeuri de ambalaje

PET Plastic Hârtie/ Metale Lemn Materiale Sticlă


carton (oţel, şi plută textile albă colorată
aluminiu)
20 48 11 4 1 1 2 1

Depozitarea deşeurilor municipale

- 98 % din deşeurile municipale generate sunt depozitate


- 2006 – 243 depozite pentru deşeuri municipale, din care:
- 20 conforme cerinţelor Directivei 99 / 31 / CE;
- 223 neconforme cu cerinţele Directivei 99 / 31 / CE (sistare
etapizată a depozitării până la 16 iulie 2017).

Lista depozitelor municipale de deşeuri conforme la sfârşitul anului

Nr. crt. Judeţ Depozit


1 Arad Arad
2 Bihor Oradea
3 Braşov Braşov
4 Brăila Brăila
5 Bucureşti Chiajna
6 Buzău Gălbinaşi
7 Constanţa Ovidiu
8 Constanţa Costineşti
9 Constanţa Mangalia-Albeşti
10 Dolj Mofleni Craiova
11 Ialomiţa Slobozia
12 Ilfov Glina
13 Ilfov Vidra
14 Mureş Sighişoara
15 Neamţ Piatra Neamţ
16 Prahova Ploieşti-Boldeşti
17 Prahova Câmpina-Băneşti
18 Prahova Băicoi
19 Prahova Vălenii de Munte
20 Sibiu Sibiu-Cristian
Judeţele Alba, Argeş, Bistriţa-Năsăud, Bacău, Botoşani, Caraş Severin, Covasna, Călăraşi,
Dâmboviţa, Galaţi, Hunedoara, Harghita, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Olt, Sălaj, Satu
Mare, Teleorman, Vaslui, Vrancea nu dispun de nici un depozit municipal de deşeuri.

În 2004 au fost identificate 2685 spaţii de depozitare a deşeurilor în zona rurală cu cel mult
1 ha suprafaţă.

- Închiderea şi ecologizarea depozitelor rurale – 16.07.2009 (paralel cu extinderea


serviciilor de colectare a deşeurilor rurale, realizarea sistemului de transport şi
deschiderea depozitelor zonale)
- 2005 – depozitate 6,88 mil. tone deşeuri din care circa 2 mil. tone în depozite
conforme

Incinerarea deşeurilor municipale

- În România nu sunt în funcţiune incineratoare pentru tratarea termică a deşeurilor


solide municipale (umiditatea de 50% şi puterea calorică mică 8400 KJ/Kg – le fac
nerentabile) – această soluţie se preconizează a deveni rentabilă abia după 2016

- În Regiunea 7 Centru – fabrica de ciment Hoghiz incinerează textile, hârtie,


materiale plastice, piele, rumeguş, lemn, plută cauciucată; dotată corespunzător ar
putea produce anual echivalentul în energie a 30.000 t de combustibil.

Deşeuri de producţie

- deşeuri generate de industria extractivă/energetică/prelucrătoare, 323 mil. tone din care:


- 195 mil. t din activităţile de extracţie (minerit)
- 127 mil. t – generate de ind. energetică şi prelucrătoare

Industriile producătoare de deşeuri (altele decât energetică): metalurgie şi construcţii


metalice, petrochimică, chimică, cauciuc, mase plastice, industrie alimentară

În 2005:
- Industria prelucrătoare 16,13 % - din total deşeuri industriale generate;
- Construcţii 0,23 %;
- Producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă 83,23 %;
- Captarea, tratarea şi distribuţia apei – 0,15 %.

Deşeuri periculoase
- definite în conformitate cu prevederile OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor,
aprobată prin Legea 426/2001, modificată şi completată prin OUG 61/2006,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea 27/2007
- lista deşeurilor periculoase (aprobată prin HG 856/2002) → proprietăţi specifice: -
imflamabilitate, corozivitate, toxicitate

2005 – 1,7 mil. t deşeuri periculoase = 0,54 % din total cantitate de deşeuri generate

Activităţile economice din care provin deşeurile periculoase


Activitatea economică Cantitatea
(mii tone)
2004 2005
Ind. extractivă 1214,4 997,18
Fabricarea lemnului şi produselor din lemn şi politici 44,6 48,33
Ind. de prelucrare a tiţeiului, cocsificarea cărbunului 431,1 419,72
Fabricarea substanţelor şi produselor chimice 55,8 41,95
Ind. metalurgică 385,5 95,43
Ind. construcţiilor metalurgice şi a produselor din metal 46,8 11,45
Ind. de maşini şi echipamente 39,8 14,83
Ind. mijloacelor de transport 23,5 30,72
Alte activităţi 28,4 74,36
Total 2262,8 1733,97
Sursa ANPM, INS

În 2004 existau 54 depozite deşeuri periculoase din care:


- 4 depozite conforme
- 47 depozite neconforme – au sistat depozitarea la 31.12.2006 (??)

Depozite de deşeuri din industria extractivă:

a) Haldele de steril – depozite deşeuri inerte nepericuloase.


2004 – 551 halde de steril din care:
- 97 active
- 457 în diferite faze de închidere

b) Iazuri de decantare din ind. extractivă


21 existente în 2004 din care:
- 16 iazuri au sistat activitatea de depozitare la 31.12.2006
- 5 iazuri au perioade de tranziţie (3 pt. închidere şi 2 pt. conformare):
- Ostra – Valea Straja, sistare 31.12.2006,
- Fânaţe / Băiţa Ştei, sistare 31.1.2.2006,
- Recea Baia Mare, sistare 31.12.2010,
- Valea Şesei şi Valea Ştefancei, Abrud, conformare până în 31.12.2011, apoi
continuarea activităţii

c) Bataluri – din industria extractivă a petrolului (depozitare şlamuri = ţiţei +


impurităţi lichide + apă de zăcământ + impurităţi solide)
43 depozite de şlam (cu o suprafaţă de 18 ha) din care:
- 16 respectă HG 349/2005
- 27 neconforme dar au pat de argilă de peste 5 m grosime → împiedică infiltraţiile
PETROM-OMV are în vederea construirea după 1.01.2007 pentru gestionarea
deşeurilor:
- 7 spaţii de stocare temporară,
- 7 depozite conforme pentru deşeuri nepericuloase,
- 15 instalaţii de bioremediere.

Deşeuri generate de activităţi medicale


- Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 219/2002 aprobă Normele de
gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale,
- 75-90 % sunt deşeuri nepericuloase, asimilabile cu cele menajare
- 10-25 % sunt deşeuri periculoase,
- Cantitatea totală variază funcţie de:
o Mărimea unităţii sanitare,
o Specificul activităţilor şi serviciilor postate,
o Numărul de pacienţi asistaţi sai internaţi/an
- Deşeurile nepericuloase rezultate din activităţi medicale ce sunt asimilabile celor
menajere provin din: servicii medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare,
oficii de distribuire a hranei. Se prezintă sub forma ambalajelor sterile, flacoane de
perfuzie necontaminate, ghipsul necontaminat, hârtie, resturi alimentare, saci şi alte
ambalaje de plastic, recipiente de sticlă necontaminate etc.

(necontaminat = nu provin din secţii de boli contagioase, nu au avut contact cu sângele


sau alte lichide biologice)

2006 – 14837 tone de deşeuri periculoase medicale; scăderea se explică prin reducerea
numărului de paturi din spitale

Stocarea temporară a deşeurilor medicale periculoase


- 62,7 % din unităţile medicale deţin spaţii de stocare conforme cu legea
- 20 % spaţii neconforme igienico-sanitar
- 3,7 % nu au nevoie de un asemenea spaţiu căci au echipament propriu de neutralizare sau
crematorii

Nămoluri
- provin din epurarea apelor uzate, orăşeneşti, industriale sau de tratare a apei
- categorii de nămoluri generate de staţiile de epurare municipale: nămol primar,
nămol secundar, nămol chimic, nămol mixt – toate evaluate în nămol umed şi
nămol uscat tone/an
- aceleaşi categorii le întâlnim şi la nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate
industriale (cca. 1.616.162 t/an)
- nămolurile provenite de la fermele de creştere intensivă a animalelor – cca. 108.511
t/an

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)


- gestionarea lor reglementată prin HG nr.448/2005 şi Ord. Ministrului nr. 1225 / 721
/ 2005 modificat prin Ord. Ministr. 1269 / 820 / 2006 etc.
- HG nr.448 / 2005 a stabilit:
o 6 punte colectare în Bucureşti
o 41 puncte în fiecare judeţ
o 24 de puncte pt. oraşele cu > 100.000 loc.
o 80 puncte pt oraşele cu > 20.000 loc.
- la 1 ian. 2007 – 100 puncte de colectare DEEE în România pentru 564 producători
de DEEE
Vehicule scoase din uz (VSU)
- Reglementată gestionarea prin HG 2406 / 2004 modificată şi completată de HG
1313 / 2006
- La sfârşitul lui 2005 colectate 21461 VSU şi 1281 caroserii
- Judeţele în care acţionează operatorii economici autorizaţi pt. VSU – Bacău, Galaţi,
Piteşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Sibiu, Bucureşti

Uleuri uzate
- În 2006 – 1505 operatori economici generatori de uleiuri uzate care:
o au utilizat 30517,35 t uleiuri proaspete
o au generat 7237,22 t uleiuri uzate
- S-a valorificat prin incinerare 2062,15 t uleiuri uzate

Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului


- colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor urbane sunt necorespunzătoare →
înmulţirea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora
- deşeurile industriale surse de risc pentru sănătatea populaţiei şi mediu: conţin
substanţe toxice, metale grele (Pb, Cd, etc.), pesticide, solvenţi, produse petroliere
- depozite neconforme afectează calitatea solului
- depozitarea necontrolată – idem

Probleme generate de gestionarea deşeurilor în România


- depozitare pe teren descoperit - cea mai importantă cale de eliminare finală
- depozitele existente sunt amplasate în locuri sensibile ecologic :
o aproprierea locuinţelor
o malul apelor
o proximitatea zonelor de agrement şi a surselor de alimentare cu apă (mai
ales în mediul rural)
- depozitele de deşeuri nu sunt amenajate corespunzător în raport cu cerinţele
protecţiei mediului → poluarea apelor şi solului
- depozitele actuale de deşeuri, în special cele orăşeneşti nu sunt operate
corespunzător (nu se compactează, nu se acoperă periodic cu materiale inerte în
vederea prevenirii incdendiilor, reducerii răspândirii riscurilor potenţiale;
- nu există un control sever al calităţii şi cantităţii de deşeuri care intră în depozit;
- nu se controlează biogazul produs;
- drumurile de acces nu sunt întreţinute;
- mijloacele de transport nu sunt spălate la ieşirea din depozit;
- multe depozite nu sunt prevăzute cu împrejmuire şi centură de arbori, cu panouri de
avertizare şi intrare corespunzătoare;
- terenurile ocupate de depozite sunt considerate terenuri degradate care nu mai pot fi
redate agriculturii;
- colectarea deşeurilor menajere de la populaţie se efectuează neselectiv, ajungând în
depozite amestecate şi cu o mare parte a potenţialului util pierdut (hârtie, sticlă,
metale, materiale plastice)

Tendinţe privind gestionarea deşeurilor


- creşterea cantităţilor,
- diversificarea tipurilor de deşeuri care prin degradare şi infestare a mediului natural
prezintă pericol pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei,
- materialele refolosibile care pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic
- necesitatea participării tuturor segmentelor societăţii la gestionarea deşeurilor.

Prognoza privind generarea deşeurilor municipale


- considerarea factorilor de influenţă (evoluţia populaţiei, evoluţia economiei,
racordarea sistemelor centrale de canalizare/epurare, prognoza activităţilor de
construcţii, schimbării în comportamentul consumatorilor, educaţia privind mediul
înconjurător, nivelul de trai)
- cantitatea de deşeuri municipale va creşte datorită creşterii consumului de bunuri de
către populaţie cu 0,8 % /an/locuitor
- cantitatea de nămoluri generate de staţiile de epurare orăşeneşti va creşte datorită
creşterii cu 25% /an a populaţiei racordate la alimentarea cu apă şi canalizare
- cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări va creşte cu 0,8% /an