Sunteți pe pagina 1din 12

The 16th Conference on Applied and

Industrial Mathematics
Oradea, România

CLASIC ŞI MODERN ÎN CONSTRUCŢIA POLIGOANELOR


STELATE

Ramona Bălan
Colegiul Tehnic „C. Brâncuşi” Oradea

1
Ipoteza de la care am pornit în elaborarea acestei lucrări are la
bază un adevăr incontestabil pentru lumea contemporană, şi anume că
astăzi, mai mult ca oricând, construcţiile geometrice alcătuiesc o
veritabilă artă a formelor, aplicabilă în toate domeniile tehnicii.
Tendinţele arhitecturale avangardiste constituie o adevărată
provocare pentru proiectanţii din întreaga lume. Construcţiile cu rigla şi
compasul fiind restrictive, voluminoase şi cronofage, sunt înlocuite de
programele de proiectare.
Un exemplu interesant şi atractiv pentru elevi este construcţia
poligoanelor stelate.

Din punct de vedere geometric, construcţia unui


poligon regulat înseamnă împărţirea cercului, cu rigla şi compasul, în
părţi egale.
Dacă împărţim un cerc în n părţi egale, putem uni punctele de
diviziune din p în p, p < n/2, obţinând astfel :
1). – dacă p şi n nu sunt prime între ele, avem un poligon
regulat convex cu n/d laturi, unde d este divizorul comun al numerelor
n şi p.
2). – dacă p şi n sunt numere prime între ele, atunci figura
astfel obţinută, se numeşte poligon regulat stelat. Acest poligon va
avea n laturi.
Acelaşi poligon regulat stelat se va construi şi în cazul în care
vom uni punctele de diviziune din n-p în n-p.
Noţiunile de centru, apotemă, rază şi unghi la centru definite
pentru poligonul regulat convex sunt valabile şi pentru poligoanele
stelate.
Poligonul regulat stelat cu n vârfuri unite din p în p va avea
unghiul de la vârf egal cu

αs = p
n
Pentru diverse valori ale lui n există mai multe poligoane
regulate stelate în funcţie de numărul numerelor p < n/2 prime cu n.
Latura poligonului regulat este dată de formula
(1) ln = 2R sin α
unde α este unghiul la centru al poligonului. Latura poligonului
este construibilă dacă ecuaţia care are drept soluţie relaţia (1) este de
gradul al doilea sau reductibilă la gradul al doilea. Aşadar nu putem
construi latura unui poligon regulat de un număr dat de laturi decît în
anumite cazuri.

Construcţia unor poligoane este exemplificată în continuare:

1. Octogonul regulat stelat


Pentru a obţine cele opt puncte de diviziune ale cercului este
suficient să construim două diametre perpendiculare care vor împărţi
cercul în patru părţi egale , care la rândul lor vor fi împărţite în câte

2
două părţi egale. Unind aceste puncte din trei în trei se construieşte
octogonul regulat stelat – fig.1
Elementele octogonului regulat stelat:

D 360° 3π
α8 s = 3 = 135° =
8 4
3π π
C M
O
l8 s = 2R sin = 2R cos = R 2+ 2
G
8 8
H

fig. 1
Apotema octogonului regulat stelat:

4R 2 − l 2 R 2− 2
a8 s = =
2 2

Calculul perimetrului şi al ariei octogonului regulat stelat:


Ps = 8 ⋅ l8 s = 8 R 2 + 2
A8 s = A − 8 A∆MDG
m( ∠DMG ) = 90 ° = m( ∠FME )
∆ FME ∼ ∆ GMD
FM FE l8 s − MG l8 s l8 s ⋅ l8 R
⇔ = ⇔ = ⇔ MG = ⇔ MG = 4−2 2
MG GD MG l8 l8 s + l8 2

A∆MGD =
MG 2
2
=
R2
2
2− 2 ⇒ ( ) ( )
A8 s = 2 R 2 2 − 2 R 2 2 − 2 = 4 R 2 ( )
2 −1 .

Împărţind din nou diviziunile cercului în alte două părţi egale se vor
obţine 16 puncte de diviziune care unite din 3 în 3, din 5 în 5 sau din 7
în 7 determină trei poligoane regulate stelate cu 16 laturi – fig 2 a, b, c.

R
R
B

O O

fig. 2.a. fig. 2.b

3
A

B
fig. 2.c

2. Dodecagonul regulat stelat


Împărţind cercul cu ajutorul razei se obţin punctele de diviziune
ale hexagonului regulat. Acesta nu poate fi stelat. Împărţind din nou în
câte două părţi egale diviziunile hexagonului, se vor crea cele 12
vârfuri ale dodecagonului regulat.
Unind diviziunile dodecagonului regulat din 5 în 5 obţinem dodecagonul
regulat stelat. – fig.3

Calculul elementelor dodecagonului regulat stelat:


360 ° 5π
α12 s = 5 =
12 6
α
l12 s = 2 R sin = R 2 + 3 = 2 ⋅ a12
2
4R2 − l 2 R 2− 3 l
Calculul apotemei: a12 s = = = 12
2 2 2
H A

F
C

M K
J

O a 12s

D
E

L I

G B

fig. 3
Calculul perimetrului şi al ariei:
Ps =12 l12 s =12 R 2 + 3
As = A −12 ⋅ A∆FMK

m( ∠FMK ) =
3
π
⇒∆FMK echilat .⇒ FM = l12 = R 2 − 3 ⇒ A∆FMK =
R2
4
( )
2 3 −3

( )
Deci A2 = 3R − 3R 2 2 3 − 3 = 6 R 2 2 − 3
2
( )
Prin împărţirea în două părţi egale a arcelor de cerc determinate de
construcţia dodecagonului obţinem punctele de diviziune pentru

4
construcţia poligonului regulat cu 24 de laturi. Trei dintre acestea sunt
stelate: p=5 , p=7 – fig.4, p=11 . fig.5

A A

O
O

fig.4 fig.5

3. Decagonul regulat stelat


Construcţia decagonului regulat convex
(varianta descrisă de Ptolemeu - sec.2 ) - fig.9
M

A B
H O E

fig. 9
Se duce pe diametrul AB al cercului C(O,R) o perpendiculară OM (M∈C).
Fie H mijlocul razei AO. Conform Teoremei lui Pitagora, în ∆ MOH avem:
5
MH = OH 2 + OM 2
=R
2
Arcul de cerc cu centrul în H şi de rază HM taie raza OB în E. Avem:
OE = HE − HO =
R
2
( )
5 − 1 = l10

5
Se ia în compas lungimea segmentului OE şi se împarte cercul. Unind
punctele de diviziune astfel obţinute se obţine decagonul regulat
convex.

Dacă unim punctele din trei în trei se va construi decagonul regulat


stelat al cărui unghi la vârf este de 108°.-fig.10

TEOREMĂ: Diferenţa dintre latura decagonului regulat stelat şi latura


decagonului regulat convex înscrise în cercul C(O,R) este egală cu raza,
iar produsul lor este egal cu pătratul razei.

A
H
D

E
R a
G

O
B

I
C
F

fig. 10

Demonstraţie:
Fie AB = l10 – latura decagonului regulat convex; AF = 2R – diametrul
cercului – fig.11
Semicercul AF este împărţit în cinci părţi egale prin punctele B,C,D,E.
AD = l10s- latura decagonului regulat stelat.
A
B

C
I

O
D

fig. 11

6
∆AOB si ∆AOD −isoscele , m( ∠OAD ) = 36 °, m( ∠OAB ) = 72 ° ⇒

AD − bi sec toarea OAB ⇒OD paralela cu AB . notamOB ∩ AD = { I }
in ∆AIB m( ∠I ) = 72 ° ⇒ ∆AIB −isoscel , ∆DOI −isoscel

AD − AB = AD − AI = DI = OD = R ⇒ AD = R + AB ⇒ l10 s = R + l10 =
R
2
( )
5 +1

AI AO IO
∆ AIO ∼ ∆ AOD ⇒ = = ⇔ AI ⋅ AD = AB ⋅ AD = AO 2 ⇒ laturile celor
AO AD OD
două decagoane regulate corespund celor două diviziuni (interioară şi
exterioară) ale razei în medie şi extremă raţie.

Calculul apotemei decagonului regulat stelat:


4R 2 − l 2 R 10 − 2 5
a10 s = =
2 4

4. Pentagonul regulat stelat


Dacă păstrăm din două în două punctele de diviziune obţinute în
urma construcţiei decagonului regulat obţinem vârfurile pentagonului
regulat.

PROPOZIŢIE: Lungimea laturii pentagonului regulat convex este dublul


apotemei decagonului stelat.

Demonstraţie:
Fie pentagonului regulat ACEGI construit din punctele de diviziune ale
decagonului regulat convex. –fig.12
AC = l5 – latura pentagonului regulat convex
AD = l10 – latura decagonului regulat stelat
În ∆ AIB – isoscel: AI = AB
AC – bisectoare AC ⊥ BI

Fie M = AC ∩ BI ⇒ IM = MB
AM ⊥ BI ⇒ AM ⊥ OB ⇒ AM înălţime în ∆ AIO
ON ⊥ AD, N ∈ AD ⇒ ON ⊥ AI ⇒ ON –înălţime în ∆ AIO
AC
∆ AIO – isoscel cu AI = OI, dar AM = deci AC = 2 ⋅ ON ⇔ l 5 = 2a10 s
2
R
⇒l5 = 10 − 2 5
2

7
A
B
J M

I
N C

O
D

G
F

fig. 12

Unind din două în două punctele de diviziune ale pentagonului regulat


convex obţinem pentagonul regulat stelat – fig. 13
360 ° 4π
Unghiul la vârf al pentagonului regulat stelat este: α = 2 ⋅ = 144 ° =
5 5

Pentru calculul laturii pentagonului stelat avem următoarea relaţie:

PROPOZIŢIE: Latura pentagonului stelat este dublul apotemei


decagonului convex.
Demonstraţie:
Fie pentagonul regulat stelat BFJDH construit cu ajutorul punctelor de
diviziune ale decagonului regulat.
In ∆ ABF m(∠ B)= 90° ( AF- diametru)
OM ⊥ AB, OM=a10
⇒ OM ‖ BF OM – linie mijlocie în ∆ ABF ⇒ BF = 2 ⋅ OM ⇒ l5 = 2 ⋅ a10 ⇒
R 10 + 2 5
⇒ l5 s =
2

A M
B
J

O
D

G
F

fig. 13

8
Prin acelaşi raţionament se dovedeşte că în general calculul laturii şi
a apotemei unui poligon regulat convex sau stelat obţinut prin
împărţirea cercului în 2n+1 părţi egale şi prin unirea punctelor de
diviziune din p în p, revine la calculul apotemei şi respectiv a laturii
poligonului obţinut prin împărţirea cercului în4n+2 părţi şi unirea
punctelor de diviziune din q în q după ce am dedus pe q din relaţia
p q 1
+ = ⇔ 2 p + q = 2n + 1
2n + 1 4n + 2 2
Invers, această relaţie ne permite să reducem calculul referitor
la un poligon cu 4n+2 laturi la calculul unui poligon cu 2n+1 laturi.
Deoarece un poligon cu 4n+2 laturi corespunde unui număr q impar,
2n+1-q va fi număr par, şi relaţia 2p=2n+1-q ne va da un întreg p,
prim cu 2n+1 şi căruia îi va corespunde un poligon cu 2n+1 laturi
pentru care va fi suficient să calculăm latura şi apotema.

5. Poligoane regulate stelate cu n laturi


S-a demonstrat în că nu este posibilă construcţia cu rigla şi
compasul a poligoanelor regulate cu 7, 9, 11, … laturi.
x 7 −1 = ( x −1) ( x 6 + x 5 + ... +1) = 0
Rezolvarea ecuaţiilor x 9 −1 = ( x −1) ( x8 + x 7 + ... +1) = 0
........
conduce la ecuaţii de gradul trei în soluţiile cărora intervin radicali de
ordinul trei care nu se pot construi cu rigla şi compasul.

În geometria asistată se computer aceste probleme de


construcţie au fost depăşite. Cu ajutorul programelor de proiectare
(AUTOCAD, CIVIL DESIGN, ş.a.) se pot construi poligoane cu orice
număr de laturi înscrise în cercuri de rază dată astfel: Se trasează
cercul de raza data şi se cere poligonul regulat cu numărul de laturi
dorit. În urma construcţiei programul redă lungimile laturilor, apotemei,
a ariei sau a altor elemente necesare rezolvării problemei impuse.
Problemele de proiectare şi de trasare în practică a acestor forme
geometrice au fost depăşite odata cu dezvoltarea acestor programe.
Nimic nu mai este imposibil de realizat în domeniul construcţiilor
geometrice avînd acest mod de abordare practic, rapid şi utilizabil în
orice domeniu, la orice scară.

Exemple:
- înscrierea heptagonului regulat convex în cercul de rază 10: -fig.6
⇒l7 = 8,6777; a7 = 9,0097; A=237,641
- înscrierea în cercul de raza 10 a heptagonului regulat stelat cu:
a) p=2 ⇒ α =2⋅ 360°/7=102,856° - fig.7
⇒ l7s = 15,6366; a7s =6,2349
b) p=3 ⇒ α =3⋅ 360°/7=154,284° - fig.7
⇒ l7s = 19,4986; a7s =2,2252

9
8.67
77 A =4 0 .5 1 8

97
A =2 7 3 .6 4 1

9.00
fig. 6

A=104.1616

A=205.7634
15
.63
66

19.498
0

A =108.3959

A=273.641

9
34
6.2 2.2252

fig. 7

- înscrierea nonagonului regulat convex în cercul de rază 10 -fig.8


⇒l9 = 6,8404; a9 = 9,3969

- înscrierea în cerc a nonagonului regulat stelat cu:


a) p=2 ⇒ α = 2⋅ 360°/9= 80° - fig.9
⇒l9s =12,8558; a9s =7,6604
b) p=4 ⇒ α = 4⋅ 360°/9= 160° - fig.10
⇒ l9s =19,6962; a9s =1,7365

10
A =2 4 .90 4 9
6.8404

9
9.396
A =1 0 8 .3 9 5 9

fig. 8

A=191.0320
A=63.2237
12
.8
55
8
19.696

A=123.1273
2

A=250.9356

04
66
7.

1.7365

fig. 9 fig.
10

Prin implicarea utilizării calculatorului în rezolvarea problemelor


din numeroase domenii, s-au definit şi soluţionat diverse cerinţe şi
proiecte care în trecut erau de neconceput. Fundamentele acestui
remarcabil progres tehnico-ştiinţific sunt regăsite în matematică,
disciplină pe care, adesea, elevii o asociază cu o ştiinţă abstractă,
rigidă, încorsetată într-o sumă de formule şi raţionamente pur
teoretice, fiind total lipsită, în opinia lor, de finalitate practică.
În acest context, având în vedere implicaţiile profunde ale matematicii, în
speţă a geometriei, în articularea unor inovaţii în domeniul tehnicii, se impune o
reevaluare a disciplinei dintr-o perspectivă interdisciplinară. Datorită conexiunilor
pe care le realizează cu alte domenii de vârf ale tehnicii moderne, geometria ar
trebui studiată şi în anii de liceu, mai ales la profilele tehnice. Utilizarea
calculatorului în cadrul orelor de geometrie este primul pas spre o înţelegere
adecvată a implicaţiilor matematice în existenţa şi evoluţia noastră.

11
BIBLIOGRAFIE

1. AN. PEREPIOLCHINA Geometrie - Curs litografiat;


Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca. 1953

2. JAQUES HADAMARD Lecţii de geometrie elementară. Geometrie plană.


Editura tehnică. Bucureşti. 1960

3. EGMONT COLERUS De la punct la a patra dimensiune.


Editura ştiinţifică. Bucureşti. 1967

4. N. N. MIHĂILEANU Lecţii complementare de geometrie


Editura didactică şi pedagogică. Bucureşti. 1976

5. N. CHIRCOIAŞU Fişe de geometrie şi trigonometrie pentru elevi şi


M. IASINSCHI absolvenţi de licee.
A. VICIU Editura Dacia. Cluj-Napoca. 1978

6. M. PRISNER Probleme de geometrie elementară


S. POPA Editura didactică şi pedagogică. Bucureşti.1979

7. D. BRÂNZEI Geometrie circumstanţială


Editura Junimea. Iaşi. 1983

8. I. CUCULESCU Manual de geometrie, clasa a VII-a.


C. OLTESCU Editura didactică şi pedagogică R.A. Bucureşti.1966
L. N. GAIU
9. … Mica Enciclopedie Matematică
Editura tehnică. Bucureşti

12