Sunteți pe pagina 1din 28

Va invita sa beneficiati de serviciile de evaluare si certificare a competentelor profesionale in ocupatia de

BARMAN
Vreti sa aflati daca sunteti pregatit/a pentru a obtine un certificat in aceasta ocupatie?
Va invitam sa parcurgem impreuna randurile de mai jos pentru a afla raspunsul la aceasta intrebare:

1. are este descrierea ocupatiei de Barman si care este importanta acestei ocupatii in economie?
!ucratorul in ocupatia de Barman se ocupa de aprovi"ionarea cu bauturi de diferite sortimente# cu prepararea si
servirea lor intr$un local de alimentatie publica %restaurant# bodega# bar# bufet&. Acesta face propuneri de
aprovi"ionare a barului cu sortimente de bauturi variate si in cantitati suficiente fata de cerintele consumului#
gestionea"a bauturile# utilajul si inventarul de servire. 'e asemenea# barmanul prepara si serveste bauturile.
(repararea bauturilor cere din partea barmanului atentie pentru respectarea amestecurilor si a e)actitatii
cantitatilor preva"ute sau solicitate. *n activitatea sa# barmanul foloseste diverse materiale: carnetel# creion#
moneda divi"ionara# liste de bauturi# borderou de plati si bonuri de marcaj. (entru serviciul propriu$"is sunt
necesare: frapiere# pa+are# sticle# sifoane# platouri# clesti# servete s.a.

,. e trebuie sa stiu pentru a practica cu succes aceasta ocupatie?
$ -erminologia de specialitate.
$ Norme de securitate si sanatate in munca si (/* ce trebuie respectate in
cadrul activitatii.
$ -e+nici de acordare a primului ajutor.
$ Norme de igiena si siguranta alimentelor.
$ 0peratiile de pregatire a barului si succesiunea acestora.
$ Materiale si te+nici specifice de curatare.
$ -e+nici de aranjare a obiectelor de inventar.
$ Necesarul de bauturi si materiale.
$ -e+nici de reali"are a receptiei cantitative.
$ aracteristicile de calitate ale bauturilor si materialelor.
$ -e+nici de reali"are a receptiei calitative.
$ Modul de completare a documentelor de evidenta.
$ onditiile de manipulare# transport si depo"itare.
$ Modul de intocmire a notelor de plata.
$ Modul de pre"entare a notei de plata si de incasare a contravalorii acesteia.
$ -e+nici de do"are si preparare a bauturilor in amestec.
$ /a utili"e" si sa intretin ec+ipamentele specifice barului.
$ /a ma incadre" in normele de consum.
$ -e+nici specifice de curatare a tonomatelor de servire a bauturilor.
$ -e+nici de manipulare si de umplere a tonomatelor.
$ ompo"itia bauturilor in amestec.
$ /ortimentele de vinuri.
$ -e+nici de servire a bauturilor.
$ -e+nici de debarasare.
$ Modalitati de intretinere a suprafetei de servire.

1. e trebuie sa pot sa fac pentru a putea desfasura activitati in aceasta
ocupatie?
$ /a transmit si sa primesc informatii specifice activitatii.
$ 2fectue" munca in ec+ipa cu sprijinirea si respectarea drepturilor
celorlalti colegi.
$ /a aplic si sa respect normele //M si (/* si sa acord primul ajutor.
1
ertificat nr. ,343/,511
/R 2N */0 6551:,557
$ /a$mi mentin sanatatea si igiena personala conform normelor
de igiena si a regulamentelor interne.
$ /a$mi planific activitatea la locul de munca.
$ /a verific si sa pregatesc mobilierul# ec+ipamentele si obiectele
de inventar pentru servire.
$ /a curat si sa depo"ite" obiectele de inventar.
$ /a stabilesc stocurile necesare de bauturi si materiale.
$ /a lansea" comen"i de bauturi si materialele.
$ /a receptione" cantitativ si calitativ bauturi si materiale.
$ /a manevre" si sa transport bauturile si materialele.
$ /a intocmesc nota de plata corespun"ator comen"ii clientului.
$ /a incase" contravaloarea serviciilor oferite.
$ /a do"e" bauturile conform retetei.
$ /a prepar bauturile in amestec folosind metode si
ec+ipamente specifice.
$ /a curat si sa umplu tonomatele de servire.
$ /a intampin clientii cu politete# sa ii asist si sa fac recomandari privind formularea comen"ii.
$ /a intretin suprafata de servire curata# ordonata si uscata.
$ /a servesc bauturi alcoolice si nealcoolice precum si acompaniamente solicitate de client.
$ /a efectue" debarasarea corect si cu promptitudine.

8. e trebuie sa fac pentru a fi declarat competent pentru aceasta ocupatie si a obtine un certificat de
competente profesionale?
(rimul pas este depunerea unui dosar cu actele dumneavostra de stare civila %carte identitate# certificat de
nastere# certificat de casatorie si ultimul act de studii&. 'upa aceea veti fi contactat/a de consilierul A/*M pentru
a stabili detaliile evaluarii.
(rocesul de evaluare se va parcurge impreuna cu un evaluator de competente al entrului de evaluare. Acesta
este un specialist in domeniu# certificat de catre AN si este special instruit pentru a raspunde cat mai bine
nevoilor dumneavoastra.
*n esenta# acest proces presupune testarea cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice pentru aceasta
ocupatie pe care dumneavoastra le$ati dobandit prin munca desfasurata si e)perienta in domeniu.
$ 2valuarea cunostintelor teoretice se reali"ea"a prin aplicarea unor teste scrise si a unor seturi de intrebari
orale care sunt la obiect si testea"a cunostinte care se inspira din activitatea dvs. concreta. 'aca vrei sa afli
ce cunostinte va vor fi testate# raspunsul se afla la punctul ,.
$ 2valuarea deprinderilor practice se desfasoara prin reali"area unor lucrari sau probe practice# la locul
dumneavoastra de munca sau intr$o locatie pusa la dispo"itie de catre entrul de 2valuare. Activitatile
reali"ate vor apartine calificarii/ocupatiei pentru care v$ati inscris si se vor reali"a sub supraveg+erea
evaluatorului dvs. 'aca vrei sa afli ce deprinderi iti vor fi testate# raspunsul se afla la punctul 1.

,
TIPURI DE CEAI
2A*9! A!B: eaiul alb este acela in care predomina mugurii si nu frun"ele. 2ste cules din plante speciale de
ceai cunoscute sub numele de /+ui :sien si 'ai Bai. el mai bun ceai alb se numeste Bai+ao ;in"+en# care
inseamna <ace albe pufoase de argint=. Variantele mai putin fante"iste sunt numite Baimudan %sau (ai Mu -an& si
/+o> Mee %sau /+oumei&.
2A*9! V2R'2 : 2)ista multe varietati de ceai verde# dintre care putine sunt cunoscute in afara Asiei. Aceasta
lista contine doar o mica parte din ceaiurile baute in +ina# ?aponia sau *ndia. eaiul verde nu este o)idat deloc.
frun"ele proaspat culese sunt rulate si arse imediat. a re"ultat# ceaiul verde are calitati mult mai vegetale sau
erbacee decat ceaiul negru sau maroniu. Majoritatea ceaiurilor ver"i produc o bautura ver"uie. 0amenii obisnuiti
cu ceaiul negru recunosc adesea gustul deosebit al ceaiului verde.
@;09R0 %?A(0N*A& : el mai valoros ceai japone". unoscut si sub denumirea de <(erla de Roua= acest ceai
este surprin"ator de bogat.
(**0R9! (A*AN?2N9!9* %?A(0N*A& : Acest ceai repre"inta o varianta a ceaiului @Aocuro# ars in cosuri de
bambus. Brun"ele care re"ulta sunt lungi si subtiri# de unde si denumirea de <(iciorul (aianjenului=.
MA-:A %?A(0N*A& : Matc+a este ceaiul pudra folosit in faimoasa ceremonie a ceaiului din ?aponia. /e mai
numeste si -enc+a %inainte de a deveni pudra&.
/2N:A# BAN:A# :09?*:A %?A(0N*A&: /enc+a este numele generic japone" pentru ceai verde# avand
calitati inalte# altele decat @Aocuro. Banc+a se refera la ceaiurile culese tar"iu. eaiul prajit se numeste :oujic+a.
@2NMA*:A %?A(0N*A& : Adesea# ceaiul @enmaic+a mai este numit si <ceaiul popcorn=# deaorece ceaiul
verde este amestecat cu ore" prajit.
!9N@ :*N@ %:*NA&: 'enumit in general <Bantana 'ragonului=# numele acestui ceai provine de la o
faimoasa fantana in care se spune ca traia un dragon. /e presupune ca acest ceai trebuie preaparat cu apa din acea
fantana. +iar si cu apa obisnuita# se prepara un ceai minunat# cu o aroma comple)a# subtila# aproape dulce.
(RAB '2 (9/A %:*NA& : Acesta este un ceai tare# cu nuante de pamant# rulat in mici granule.
BA0C:0N@ %:*NA& : Numit de asemenea si Bao ?ong sau (ouc+ong# acestui ceai i se permite sa se usuce
inainte de a fi ars. de aici mai are doar putin pana la a deveni maroniu. 2ste adesea privit ca a patra categorie de
ba"a a ceaiului# de vreme ce se situea"a# ca o)idare# intre ceaiul verde si cel maroniu. Aroma sa se situea"a de
asemena intre cea a ceaiului verde si a celui maroniu# cu o puternica nota de liliac. Bao"+ong este folosit ca ba"a
pentru ceaiurile de iasomie.
2A*9! MAR0N*9 %00!0N@ -2A& : eaiul maroniu este o)idat# dar nu atat de mult precum ceaiul negru. *ntr$
un fel repre"inta puntea de trecere de la ceaiul verde la cel negru# dar ceaiul maroniu trebuie judecat dupa
propriile sale caracteristici# si nu trebuie comparat cu alte tipuri de ceai. ele mai multe ceaiuri maronii au o
intensa aroma florala si un remarcabil gust de piersica. Altele au calitati vegetative ca cele ale ceaiului verde.
uloarea bauturii varia"a de la verde pal# la ro" si apoi la auriu profund.
B0RM0/A 00!0N@ %-A*DAN& : Bormosa# cultivat in -ai>an are o reputatie foarte vec+e ca fiind unul dintre
cele mai fine ceaiuri maronii. Mai este numit si </ampania eaiurilor=# pe buna dreptate in majoritatea ca"urilor.
2)ista multe varietati. ele mai multe variante de Bormosa sunt comerciali"ate in vest fara insa a le fi specificata
varietatea sau numele locului. etic+eta informea"a doar ca e vorba despre Bormosa si mai ofera si clasa. Asa cum
am mentionat ceaiul maroniu se clasea"a in functie de calitate# nu doar dupa marimea frun"ei.
-*2 @9AN ;*N %:*NA& : 'aca este de calitate# acest ceai este intr$adevar un magnific ceai maroniu# la fel de
bun ca Bormosa. uloarea sa varia"a de la ro"uliu la auriu# iar aroma sa de piersica este puternica si bogata.
2A*9! N2@R9 : eaiul negru este produs prin lasarea frun"elor la uscat si apoi la o)idat timp de 15 E 14 ore
inainte ca procesul sa fie oprit prin arderea frun"ei.
A//AM %*N'*A& : Aceasta varietate produce un lic+id orange sau rosu# si o aroma deosebita de malt. 2ste un
element comun in multe amestecuri de calitate superioara# dar merita sa$l incercati si neamestecat. Assam este un
ceai tare# cu consistenta. Multe amestecuri iralnde"e de mic dejun sunt in intregime Assam.
2;!0N %/R* !ANFA& : 2)ista mai multe varietati de ceai de eAlon# dar majoritatea recoltelor din /ri !anGa
sunt utili"ate in amestecuri. Amestecurile comerciale cu marca <0range (eGoe= sunt de obicei amestecuri din
*ndia si eAlon. Acest ceai se apropie poate cel mai mult de ceea ce cred vesticii despre ceai: lic+id rosiatic$
maroniu. o aroma completa vioaie.
1
'AR?22!*N@ %*N'*A& : Acesta este cel mai scump ceai dupa cel negru. /pre deosebire de multe alte ceaiuri.
Multe tipuri de 'arjeeling sunt vandute sub numele plantatiei unde au fost cultivate. 'in pacate# e)ista si multe
ceaiuri etic+etate ca fiind 'arjeeling# pe cand ele sunt amestecuri care contin doar 35H 'arjeeling. /i mai rau
este ca majoritatea ceaiurilor de 'arjeeling continute in aceste amestecuri sunt culese in timpul anotimpului
ploios# si in consecinta sunt mai putin aromate. 'aca intentionati sa cumparati ceai 'arjeeling original# asigurati$
va ca cumparati 155H 'arjeeling# de preferat din prima si a doua infrun"ire. eaiurile 'arjeeling fine au un
lic+id mai clar decat cel al ceaiurilor negre# de la o culoare rosiatica luminoasa# la un auriu stralucitor.
Astringenta este adesea foarte pronuntata# iar aroma si savoarea dau impresia de migdale si flori salbatice.
F22M9N %:*NA& : Acest ceai constituie ba"a multor amestecuri de mic dejun engle"esti. %9nele ceaiuri de la
micul dejun sunt in intregime Feemun&. eaiul Feemun se pre"inta intr$un remarcabil numar de varietati.
Majoritatea produc un lic+id cu o combinatie subtila de arome. aroma este adesea bogata si cu note de fruct#
uneori doar amintind de prune sau mere. 9nele ceaiuri Feemun au aroma delicata de fum %dar nu atat de
puternica precum la !apsang /ouc+ong&.
!A(/AN@ /09:0N@ %:*NA& : Acest ceai este ars deasupra acelor fumegande de pin# ceea ce induce un
miros si o aroma puternica de fum.ele mai multe varietati nu sunt coplesite de fum# ci retin subtil si un amestec
de alte arome. !apsang /ouc+ong se regaseste in multe amestecuri rusesti.
N*!@*R* %*N'*A& : Nilgiri# Assam si 'arjeeling sunt cele trei ceaiuri indiene pe care onsiliul *ndian al eaiului
le promovea"a pentru baut in stare naturala# ceaiuri pe care nu se cade sa le bei in amestecuri. 'in pacate Nalgiri
nu este atat de distins si interesant ca celelalte doua. /eamana foarte mult cu ceaiul de eAlon# si ca si acesta
majoritatea recoltelor de Nalgiri sfarsesc in amestecuri.
/*FF*M %*N'*A& : Aceasta varietate provine dintr$o "ona de culturi de ceai aproape de 'arjeeling. 2l combina
aroma delicata si supletea 'arjeeling$ului cu maltul Assam$ului. 'esi este un ceai e)celent# nu este la fel de
cunoscut ca 'arjeeling# c+iar daca e mai ieftin.
;9NNAN %:*NA& : !ic+idul maroniu al ceaiului ;unnan are o aroma subtil piperata. eaiurile ;unnan de
calitate sunt e)celente. 9nele ceaiuri ;unnan sunt folosite si in amestecurile rusesti.
(9$2R: : (u$er+ este un ceai din frun"e neobisnuit de mari# cu o aroma de pamant caracteristica. uloarea sa
este foarte inc+isa# aproape rosie. 2ste comerciali"at in grame"i (u$er+# ia forma prajiturilor precum (u$er+ aGe
-ea sau indesat in piese emisferice numite <-uo +a= sau <eai uib de (asare=. (u$er+ difera de alte ceaiuri
prin faptul ca sufera doua randuri de o)idari. Aceasta a doua o)idare este folosita uneori pentru a de"volta un
strat subtire de pamant pe frun"e. (u$er+ este recunoscut pentru pretinsele sale calitati medicinale cu efect asupra
tractului digestiv. 9nii c+ine"i il beau doar ca pe un medicament. *n orice ca" este un gust castigat. -ermenul <de
pamant= este utili"at in sensul sau propriu caci unele ceaiuri (u$er+ c+air au gust de noroi. Aceasta nu este o
critica# dar incepatorii ar trebui totusi sa il guste inainte sa il cumpere.
(9$2R: A9R*9 %:*NA& : Acest pretios si rar (u$er+ este facut din frun"e mici cu varful aurit. (roduce o
bautura aurie foarte catifelata.
Suport de curs
8
Barman
Tehnica servirii bauturilor.
Clasificarea bauturilor. *n functie de ordinea consumarii lor in cadrul unui meniu:
$bauturi aperitiv: bauturi alcoolice tari sau bauturi cu un gust putin amarui# stimuland apetitul.
se servesc la inceputul si in timpul consumarii gustarilor %tuica# slipovita# rac+iuri# vermut&
$vinuri albe servite in timpul si dupa consumarea preparatelor din peste# legume# carne
$vinuri rosii %negre& servite in timpul si dupa consumarea preparatelor din carne
$vinuri spumoase. sampani"ate %sampanie& si ga"ificate %vin spumos&
$coniacuri si lic+ioruri servite in timpul si dupa servirea deserturilor
$bauturi nealcoolice %apa minerala# sifon& servite cu celelalte bauturi
$bauturi racoritoare si sucuri din fructe servite la sfarsitul meniului sau in timpul dintre mese.
Aranarea mesei. *nainte ca bauturile sa fie aduse la masa# ospatarul va avea grija ca pe masa
consumatorilor sa e)iste pa+are necesare servirii lor. *n functie de bauturile cuprinse in meniu# pe
masa trebuie sa e)iste pa+are pentru aperitiv# pentru vin alb# pentru vin rosu# apa minerala sau
sifon# daca spatiul permite# cupa pentru sampanie.
Servirea bauturilor.
a!Servirea la pahar a bauturilor aperitive. 0spatarul va ridica bauturile de la sectia bar in
pa+are de 35$155 ml. (entru servirea direct din sticla# ospatarul se apropie de consumator prin
dreapta. /e are grija sa nu se lipeasca gatul sticlei de gura pa+arului si nu se va umple complet
pa+arul.
b!Servirea bauturilor imbuteliate. Bauturile imbuteliate se ridica de la sectia bar si se aduc
in sala pentru servirea consumatorilor pentru a fi pre"entate. (re"entarea se face de ospatar# care
va ase"a sticla pe ancar pe mana stanga. *n ca"ul vinurilor vec+i# pre"entarea se va face in
cosulete speciale# transportandu$le cu mare grija pentru a evita tulburarea continutului.
Vinurile albe imbuteliate se servesc racite. /e aduc in frapiere cu g+eata# insotite de apa
minerala sau ga"oasa.
Vinurile rosii imbuteliate se servesc la temperatura camerei# aduse pe tavi si ase"ate pe masa
consumatorilor.
/ampania se serveste bine racita in frapiere speciale in care au fost ase"ate pe langa sticla#
straturi de g+eata marunta si sare.
Tehnica servirii amestecurilor de bauturi. *n vederea obtinerii amestecurilor de bauturi de
buna calitate si bine omogeni"ate# barmanul preparator trebuie sa respecte regulile:
$sticlele de bauturi bine racite sa fie oranduite pe tejg+eaua barului pentru a putea fi luate cu
usurinta
$la cererea consumatorilor sa pregateasca amestecuri de bauturi mai tari sau mai slabe# marind
sau micsorand cantitatile de bauturi mai bogate sau mai sarace in alcool
3
$sa se do"e"e cantitatea de g+eata deoarece punand o cantitate mai mare# amestecul devine
apos# iar daca cantitatea e prea mica# amestecul nu e bine racit si nici bine omogeni"at
$sa stie sa manevre"e cu pricepere vasul de amestec %s+aGer&# folosind miscarile pe ori"ontala#
evitand miscarile impulsive deoarece g+eata ar ramane in afara lic+idului# aceasta
neomogeni"andu$se suficient
$dupa pregatirea fiecarei retete# va trebui sa spele toate ustensilele folosite
$sa stie sa umple corect pa+arele. daca are de umplut cinci pa+are# pa+arele 1#,#1#8 vor fi
umplute pe jumatate# pa+arul 3 complet# continuandu$se umplerea cu pa+arele 8#1#,#1
$sa cunoasca si sa respecte retetele pentru fiecare amestec in parte.
Amestecurile de bauturi se desfac in baruri de noapte# de "i# pentru tineret sau sunt incluse in
componenta unor meniuri destinate meselor deosebite.
a.ocGteilurile alcatuite din , parti: trup %alcool& si suflet %aroma&. omponentele de ba"a:
vermut# gin# >+isGA# sampanie# votca# angustura. *n functie de vermuturile folosite# cocGteilurile
sunt: seci %drA&# demiseci %medium& si dulci %s>eet&. ele seci se decorea"a cu o maslina# cele
dulci cu o visina. ele mai renumite cocGteiluri: Martini# Man+attan# de sampanie# old cocGteil.
/unt servite ca bauturi aperitive cocGteilurile seci si demiseci. cele dulci sunt preferate de turistii
straini la ora 1I sau dupa mese. /ervirea se face in pa+are speciale aduse la masa pe tavi# ase"ate
pe partea dreapta a consumatorului in dreptul varfului lamei cutitului.
b.Blipsurile pot fi servite la orice ora# cu e)ceptia flipsului curcubeu# care se serveste dupa
mese. Au la ba"a vinuri licoroase# "a+ar si oua proaspete# reali"andu$se in s+eGer cu cuburi de
g+eata. Blipsul curcubeu %arc$en$ciel& are la ba"a mai multe sortimente de lic+ioruri de culori si
tarii diferite# tuica si votca. /e pregateste direct in pa+are# turnarea componentelor facandu$se in
ordinea descrescatoare tariei alcoolice astfel ca lic+idul sa se prelinga pe marginea interioara a
pa+arului. /e servesc in pa+are speciale pe partea dreapta a consumatorilor.
c.obbler$urile sunt bauturi racoritoare servite la reuniuni dansante deosebite# caracteristic
fiind decorul cu fructe proaspete. Au in compo"itie vinuri dulci si alcoolice diluate si sunt servite
in pa+are speciale# mari# cu capacitate de ,35$155 ml. !a servire# paiul se introduce in pa+ar prin
mijlocul unei felii de portocala sau lamaie. 2)emple: marsala# otnari# Murfatlar# +ampagne
cobbler.
d.Bi""$urile au la ba"a sucul de citrice in care se adauga un pa+ar de gin sau brandA# albus de
ou# obtinand gin$fi"" sau brandA$fi"". /e mai pot pregati cu rom# cu >+isGA# cu albus de ou sau
galbenus# cu adaos de ing+etata# frisca# sirop si sifon.
e.?ulep$ul# o bautura vec+e# care se pregateste: intr$un pa+ar cu sifon se di"olva o lingurita de
"a+ar care se toarna intr$un tinbal peste 1, foi de menta proaspete# se pune putin rom si palinca
de piersici. /e pun componentele in s+aGer cu cuburi de g+eata# se agita pana se brumea"a peretii
vasului. /e toarna in pa+are speciale# se decorea"a cu fructe# se servesc cu pai si lingurita.
Amestecul mai aromat: se presea"a foile de menta cu o lingurita cu maner lung. Boile de menta
proaspete se pot inlocui cu lic+ior de menta.
f.2gg$noggs$ul# se pregateste rece sau cald in functie de laptele folosit. Are la ba"a ou# "a+ar
pudra# lapte fiert# putin rom# putin coniac sau >+isGA. 2gg$noggs$urile calde se obtin prin
folosirea laptelui fiert# fara cuburi de g+eata. Amestec reconfortant si +ranitor.
Reguli de observat la servirea in baruri
4
1&(entru o cat mai buna servire# in bar sa e)iste un nr. de tavi mici si mari# din argint# pentru
servirea pa+arelor la mese. /a e)iste: servetele din pan"a si +artie. tavi mici de sticla pentru
servirea migdalelor. baterii# galeti si clesti pentru cuburi de g+eata. "a+arnite si clesti pentru
"a+ar. lingurite# paie.
,&Barmanul sa$si note"e bauturile comandate# o comanda gresita nu se mai poate folosi.
1&Vermutul si coniacul se aduc la masa in sticla originala.
8&D+isGA$ul cu sifon se serveste in pa+ar gradat$inalt# cu cuburi de g+eata# sifonul putand fi
servit si in pa+ar separat.
3&(olitetea si serviciul fara "gomot sunt esentiale in bar.
4&!istele de consum in baruri sunt e)ecutate cu mult gust si pre"entate in coperte frumos
ornamentate.
I&-oate ustensilele sa fie tinute in perfecta stare de curatenie.
7&/ucurile de fructe sa fie obtinute pe loc prin presa de fructe. !a cocGteiluri se va folosi
"a+ar pudra.
6&Angustura intra in compo"itia amestecurilor in cantitati mici %picaturi&. /ticlele sunt
preva"ute cu un dispo"itiv de pipetat.
/ervirea in bar e mult mai simpla insa mult mai pretentioasa decat in restaurante. (ersonalul
barului sa posede un inalt grad de calificare si sa e)cele"e prin politete.
Tipuri de localuri
Criterii de apreciere "
1.'escriere
,.Motive de atractie
1.@enul de mu"ica
8.Bauturi preferate
3.lasa de clienti
4.Nivelul preturilor
I.*ntentia barmanului
7.Numar de angajati
6.(lata barmanului
15.Nivel estimativ al bacsisului
11.0rar de functionare
Bar de cartier "
1.mici# de ,5$15 scaune . locali"area in jurul centrelor comerciale# la coltul stra"ii# la intrarea
in marile cartiere.
,.in apropierea casei# prietenii# preturile joase# loc obisnuit de intalnire
1.radio# stereo# -V# bo)e la colturi
8.bere# juice# mi)es
3.cei din vecinatate
4.preturi joase
I.de a fi cunoscut de toata lumea din jur
7.1 pe tura# 1 in total . responsabilitate mare intrucat proprietarul e mereu absent
6.cu cat salariul e mai mare cu atat bacsisul e mai mic
I
15.obisnuit si dependent
11.11#55$16#55$inc+idere
Bar#coc$tail "
1.in +oteluri# moteluri sau restaurante . capitonare interioara# atmosfera intima#
semiobscuritate . scopul e de a atrage manageri# directori# sefi
,.artere principale congestionate de trafic# loc de parcare# atmosfera linistita# curatenie
1.ben"i magnetice# inregistrari trio# Juartet# pian
8.toate tipurile
3.sefi# femei
4. joase
I. serviciu de calitate# curatenie# liniste
7.1$, barmani# 1$3 c+elnerite$cocGtail
11.1I#55$16#55$inc+idere
Cluburi private "
1.caracter restrictiv : membrii clubului si invitatii lor %,555$15555 membri& . se serveste si
mancare
,.snobism# prestigiu
1.pop$ja""# antrenanta
8.orice
3.grupuri de un anume gen
I.calitate si volum
7.,$15 barmani# 3$35 c+elneri
11.11#55$16#55$inc+idere
Bar discoteca "
1.spatioase pentru ,55$,555 persoane . mult crom in ornamentatie. multi vin doar sa danse"e
si atunci ta)a de intrare e mica
,.dans# contacte sociale# cuceriri amoroase
1.antrenanta
8.romKcoGe# creams# e)otice# juice
3.intre 17$,3 ani
I.atmosfera tinereasca# antrenanta
7.3$13 barmani# 3$13 c+elnerite$cocGtail# 1 portar# 1 incasator la intrare
11.,5#55$,1#55$54#55
Tipolo%ia clientilor
Dupa varsta : sub 18 ani beau creams# juice# e)otice# cand dau bacsis o fac pentru a$si
asigura promptitudinea servirii . intre 18-25 ani beau romKcoGe# bauturi dulci# bere# cream# cold
tea . interesati sa danse"e# flirte"e# sa se imbete# sa agate# lipsa de bani# de cunostinte in
domeniu . intre 25-45 ani : obisnuitii barului# se fi)ea"a asupra unei bauturi %obisnuinta pentru o
bautura& si asupra unui bacsis %15$,5H din valoarea consumatiei& . beau call brands# mi)ed
7
drinGs# s+otKmi) . peste 45 ani : businessmen si betivi# beau maGeKbraGe# bauturi foarte tari si
dau bacsisuri mari.
Dupa se& : Barbati %63H din clientii barului& beau s+otKmi)# bacsis 15$13H din valoarea
consumatiei . Femei nu sunt bautoare# dar beau vin# juice# cream# e)otice . Cupluri : bacsisul
depinde de se)ul barmanului . Homosexuali : dau bacsis consistent %,5H si peste& pentru ca si ei
lucrea"a pe sistem de bacsis# n$are importanta ce beau.
Dupa profesiune : Muncitori beau bere# Bourbon# bacsis cam 15H . Functionari (banca,
secretari, asistenti, tehnicieni) beau ginKtonic# presbiterian# bacsis minim 13H . ro!esionisti
(a"ocati, #irectori, se!i) beau maGe or braGe# bacsis peste ,5H . $octori beau %n$are importanta&#
bacsis cel mai mic %ori nu au simtul vietii sociale# ori considera ca intr$o "i vei avea -9 nevoie
de el& . iloti, a"iatori, echipa% #e bor# beau %n$are importanta&# bacsis 3H . Mu&icienii bacsis
slab# sunt nesofisticati la bautura . Comercianti : e bine sa$i aveti clienti# puteti lega noi contacte#
aflati informatii cu caracter comercial# beau s+otKmi)# bacsis ,5H %si ei lucrea"a pe ba"a de
comision& . olitistii : nu e bine sa$i aveti clienti# consumatorii pleaca atunci cand intra politistii#
nu dau bacsis . 'e(ustorii (barmani, a(enti #e schimb, chelneri) beau s+otKmi)# bacsis peste
,5H . )tu#enti*pro!esori beau vin# bacsis ma). 3H.
Dupa perioada din 'i : +a pran& nu prea faci bani# perioada cea mai slaba in bacsis . ,ra #e
coc-tail : ai , ore la dispo"itie sa faci bani . 'oaptea : preturi inalte# vin clientii obisnuiti ai
barului . .ee-en# : se vinde mult ca volum# nu sunt insa dintre cei obisnuiti si nici prea versati in
domeniu# poti face mai multi bani decat in timpul saptamanii# dar si alergi mai mult . +una
plina : stai acasa# n$ai clienti.
Cine comanda ( Vin : in general femeile . Bere : pustii# muncitorii# cei cu bani putini .
Bauturi alcoolice : barbati# sefi businessmen# cei care au bani . MaGe or braGe : avocati# cei
sofisticati si cu bani . ?uice : depinde de ora din "i . ->o liJuors : bautorii inraiti . ream : femei#
tineri# adolescenti# cei fara multi bani . 2)otics : tineri# cei cu bani putini.
Ceea ce beti va desconspira caracterul )
eea ce alegeti sa beti# bere sau sampanie# va releva caracterul cu mult mai clar decat banii pe
care$i aveti. Bautorii de bere sunt barbatii carora le trebuie un motiv sa nu stea acasa. Bautoarele
de bere sunt femei foarte sigure de puterea lor de atractie. Bautorii de vin si sampanie sunt
oameni carora le place neobisnuitul# dar care nu au gusturi pentru satisfacerea carora sa
c+eltuiasca multi bani. 'aca preferi gin esti din genul batosilor. 'aca iti place romul esti un
romantic caruia ii place anturajul numeros. Bautorii de vodGa sunt spirite libere# cei de s+errA
sunt firi inc+ise# conservatoare si retinute. 0amenilor care prefera brandA sau cognac le place sa
calatoreasca. ei care comanda Martini sunt atasati de afacerile si de familia lor. ei carora le
plac pa+arele sonda %+ig+ball& cauta iubiri de durata# serioase . daca sunteti in cautare de
afectiune priviti pe cei care beau bauturi dulci %(ina olada# cordialis sau liJueur&.
Cum sa fii un bun barman : *nvata sa amesteci 1551 bauturi doar din memorieL *nvata
cum sa acor"i primul %sau ultimul& ajutorL *nvata sa te bati sau cum sa te feresti de batausiL Bii
gunoier$e)pertL *mbunatateste$ti recordul la alergareL *nvata sa ra"i la bancuri vec+iL
2)ersea"a$ti plansul la povesti tristeL si nu fii cel mai bun client al tau M
6
*anuirea banilor
A face un bacsis adecvat trebuie sa inveti sa dai rest in mod corect M *deea ce sta in spatele
calcularii restuluiL e de a permite clientului sansa de a$ti da ma)imum bacsis posibil M Acesta e
cel mai important aspect al meseriei tale M a barman vei fi rugat sa sc+imbi bani nu numai de
catre clientul barului ci si de catre clientul de la alt etaj/local. Re%uli :
1.and luati banii spuneti ) bani din A catre client.
,.(uneti banii pe masina de marcat# nu in sertarase# pana dati restul.
1.-otdeauna numarati banii cu voce tare ca si restul dat clientului.
8.(uneti bancnotele mari deasupra E clientul e mai preocupat de acestea decat de maruntis.
3.(uneti restul pe tejg+ea# nu in palma clientului.
Probleme cu clientii
1.NM$ai furat la gramajN : *ncercati sa judecati rational. 'aca totusi nu se lasa induplecat# luati
bautura si aruncati$o. puneti o alta dar intr$un pa+ar s+ot si mi)ul alaturi.
,.NAsta nu e ce am cerut euN : lientul e singurul care poate spune cum anume vrea bautura.
Admiteti ca ati gresit.
1.Rest gresit : 2vitati asemenea probleme inainte de a se produce. Aveti dreptul sa cereti
clientului inc+iderea turei si verificarea banilor.
8.*nsulte : *gnorati orice insulta venita de la client. Nu cauta decat putina atentie.
3.Batai : 0priti bataile inainte de a incepe.
4.Betivii care au mult de plata : Nu lasati sa se acumule"e mai mult de 15 randuri pe bonul
unui singur client fiindca veti avea dificultati la plata. *ncasati banii pentru bon spunand ca asta e
regula casei : sa incasati cand bonul e complet. 'upa ce a platit nu mai desc+ideti alt bon# cereti
sa plateasca pe loc pentru fiecare pa+ar.
I.NBautura pentru toata lumeaN : *ncercati sa$l descurajati pe cel care striga asa . cand va fi sa
plateasca va avea destule iesiri sa n$o faca . luatiEl deoparte si determinati$l sa stea acolo . fiti cu
oc+ii pe el.
7.Bacsis dat in avans : Nu acceptati pentru ca e o forma de a va cumpara.
6.NN$am baut atat de multN E refu" de a ac+ita bonul.
15./oti/prieteni/amici : Nu aveti nevoie de ei la bar . va fac sa pierdeti timp si bani. Amicii va
cauta la bar ca sa bea gratis sau fara sa dea bacsis. Mare atentie M
11.lient$barman favorit : *ncercati sa va dati seama de catre cine ar vrea clientul sa fie servit.
2 o politica care va aduce bani.
1,.lient/disensiuni : Nu discutati niciodata cu clientii despre problemele barului# ale
angajatilor sau despre conducere.
11.lient/viata sociala : Nu va amestecati in viata personala a clientilor. Nu acceptati sa
transmiteti mesaje.
18.lient care plictiseste o femeie : Nu incercati sa salvati toate femeile singure . pisalogul s$
ar putea sa$i fie sot.
13.lient care +artuieste c+elnerita : N$o ajutati decat daca va solicita.
14.lient# proprietar care va +artuieste : sunteti angajat sa serviti bauturi# nu pentru alte
servicii.
1I.@rup de vec+i barmani : :otie M
15
17.9ltima comanda E ora inc+iderii : ultima comanda o luati cu ,5 minute inainte de
inc+idere. Aprindeti toate luminile cu 3 minute inainte de inc+idere.
16.9ltima comanda N:appA :ourN : o luati cu 13 minute inainte de scurgerea N0rei fericiteN.
,5.N(e vremea meaLN: nu dati voie clientului sa va dicte"e comportamentul vorbindu$va
despre barmanii# clientii# patronii si bauturile de altadata. Acum e o noua organi"are# o noua
conceptie# o noua conducere M
,1.Management incomplet : fiti loial firmei unde lucrati . ajutati cand sunteti solicitat . faceti$
va datoria . nu criticati in public . aveti alternativa de a demisiona cand nu va convine.
Re%uli %enerale ale barmanului
1./unteti acolo sa vindeti bauturi : 'aca nu vindeti bauturi nu faceti bani. Bacsisul tau minim
vine din cantitatea de bauturi vanduta.
,.!ucrati in domeniul serviciilor : oamenii vin la bar pentru a li se acorda atentie M Bacsisul
tau ma)im vine din calitatea serviciilor prestate.
1.!ucrati pentru dv. insiva : esti singura persoana care pune limite la ceea ce primeste in
sc+imb pentru eforturile depuse.
8.Motivatii : munciti pentru bani# I3H din banii primiti vin din bacsis . barmanul e rasplatit
sau pedepsit de client in functie de servire.
3.(rioritati clare in munca : fara iubite# sotii sau prieteni la bar . fara clienti care
monopoli"ea"a conversatia . fara lene . nu intesati tejg+eaua cu sticle.
4.:otie : 63H din barmani fura M : toarna peste masura# ofera bauturi gratis# diluea"a si isi
insusesc surplusul . nu intampina cererea# nu lasa clientul sa astepte bautura# ai grija de fiecare
client sa observe ca l$ai va"ut# c+iar cand esti foarte ocupat.
I.Bilo"ofie : mai multa bautura vanduta# mai multe incasari# deci mai mare suma bacsisului.
Traditii de bar +re%ulile casei! : u"uale mai ales in barurile de cartier . sunt folosite cu
unicul scop de intarire a relatiilor publice ale localului# si nu pentru bacsisul barmanului M
1.9ltimul pa+ar dintr$o sticla e gratis.
,.Biecare al 3$lea rand dintr$o bautura %pentru un client bun& e gratis.
1.0 bautura gratis pentru servicii ce sunt asociate activitatii barului.
8.0 bautura gratis pentru un client de "iua lui de nastere/la nasterea unui copil/pentru un
volum mare de bautura comandata.
3.N:appA :ourN %N0ra fericitaN&: timp de o ora reduceti pretul bauturilor pentru a atrage
clientii si a stimula van"area.
Rutina profesiei"
1.lientul e prioritatea nr. 1 : clientul s$ar putea sa aiba nevoie de creion si +artie# directionari
si informatii# guma de mestecat# ace de siguranta# bomboane mentolate# medicamente %pentru
migrene# arsuri la stomac# ma+mureala&. Nu discutati despre prostituate. Nu jucati jocuri de
noroc# nu folositi droguri.
,.9n client care tocmai a intrat : in primul rand servetelul . clientul trebuie luat in seama in
interval de 45 secunde de la intrare . nu depasi , minute pana ii aduci bautura.
11
1.Reumpleti : cand pa+arul mai are doar O din bautura# intrebati clientul daca mai doreste .
cand barul e aproape gol# intrebati pe fiecare in parte# cand e aglomerat intrebati de la un capat la
altul . nu omite pe nimeni.
8.uratenia : un bar curat da nota barmanului . refolositi g+eata# pa+arele +ig+ball si collins
pentru acelasi client# pa+are noi pentru cocGtail# sours si sampanie . pa+are noi# racite la fiecare
al 1$8$lea rand de bere.
3./palati suporturile de pa+are : spala continuu pa+arele si suporturile.
4.ontinua miscare : nu faci mai mult de , ture la stanga si una la dreapta inainte de a lua in
seama un client altfel acesta e indreptatit sa plece.
I.onversatia : mentineti conversatia la miminum acceptabil . fara subiecte religioase sau
politice . discuta despre sport# glume# se)# discutii marunte . barmanii versati initia"a ei
conversatia . spargeti g+eata cu o e)presie de sincer interes pentru client si problemele saleL dar
nu uita nici o clipa ca o conversatie fara van"area bauturii e pierdere de timp.
Bacsis pentru bacsis
1.el mai important lucru despre clienti : numele lor M
,.Al doilea lucru important : bautura sa preferata M -rebuie sa fii in stare sa retii toate
bauturile sale regulate . un bun barman retine 15 clienti si bauturile lor fara sa intrebe a , oara.
1.-igari : orice barman ar trebui sa aibe o bric+eta si sa aprinda tigara deopotriva barbatilor si
femeilor . barmanitele ar trebui sa aiba numai c+ibrituri.
8.uratenia barului : curatenia sau lipsa de curatenie va dicta clasa clientelei care$ti va
frecventa localul.
*emoria numelor "
$ascultati cu atentie in timpul pre"entarilor. Aveti grija sa au"iti si sa inregistrati cu claritate
numele
$recunoasteti cand nu ati au"it un nume . spuneti NRegret dar nu v$am au"it numeleN . daca
numele e dificil sau strain cereti sa vi$l repete
$repetati numele : curand dupa ce l$ati au"it continuati sa$l folositi in conversatie pana vi l$ati
fi)at bine in minte
$asociati orice nume cu ceva vi"ual : acest truc de memorare va imbunatati substantial
capacitatea de aducere aminte
$e)ersati aceste te+nici . cu cat mai mult va veti folosi aptitudinile cu atat mai bine le veti
de"volta.
De ce pleaca clientii ( 1H au murit# 1H s$au mutat# 3H au de"voltat alte prietenii# 6H
motive de competitivitate# 18H nemultumirea generata de produs# 47H din cau"a atitudinii
indiferente fata de consumator din partea negustorului sau a unor angajati M
Trebuie "
1.Vino la timp M cu cel putin 13 minute inainte de inceperea turei.
,.*mbraca$te corect# urmea"a regulile casei# nu fii inconsecvent.
1.Acorda atentie tinutei tale# e prima impresie asupra clientului.
8.!umina sa fie slaba# clientilor le plac localurile intime# in semiobscuritate.
1,
3./a ai tot stocul necesar pentru activitatea unei ture.
4.-ine la indemana : creioane# +artie# aspirine.
I.Numara banii# incat sa ai maruntis sa dai restul de$a lungul turei.
7.Verifica masina de marcat# bonurile# cartile de credit.
6.unoaste regulile si procedurile casei.
15.unoaste preturile . anunta totdeauna restul pe care il dai clientului.
11.*ntampina toti clientii cu un placut NBuna "iuaN.
1,.(re"inta$te noilor clienti %numele intreg# functia&.
11.*nvata sa initie"i conversatia . clientii o fac arareori.
18.unoaste$i pe toti din bar# c+iar daca nu ai timp pentru ei.
13.Bii sincer interesat de clientii tai . lipsa de sinceritate se vede si se simte.
14.Mentine conversatia la nivel amu"ant si superficial.
1I.(re"inta clientii unii altora aratandu$le interes.
17.*nvata sa retii numele fiecaruia.
16.(oarta$te la fel cu toti clientii.
,5.-oarna continuu in pa+are.
,1.Barul sa fie fara pata.
,,.Bii in continua miscare . fii pregatit in avans pentru ce urmea"a.
,1.0rgani"ea"a timpul si miscarile din spatele tejg+elei.
,8.Bii rabdator cu clientii beti# nu$ti pierde firea.
,3.Rabdator si cu noii angajati care nu sunt inca familiari"ati.
,u trebuie "
1.Nu lasa pe nimeni in spatele barului cand esti tu de serviciu.
,.Nu da voie sa ti se ia maruntisul din casa# nici c+iar managerul sau propietarul . tu raspun"i
de toti banii.
1.Nu oferi bauturi# numai managerul si propietarul pot face asta.
8.Nu aduce sotul/sotia sau prietenii la bar cand esti in tura . acesta e biroul tau# poarta$te ca
atare.
3.Nu fuma cand prepari o bautura . nu folosi scrumiera dinfata clientului.
4.Nu te amesteca in viata personala a clientilor . afacerile sunt afaceri.
I.Nu$ti da intalnire cu clientii.
7.Nu$ti da intalnire cu angajatii.
6.Nu$ti da intalnire cu sefii tai . asemenea lucruri sfarsesc fie prin a le da bacsisuri# fie a$ti
pierde slujba.
15.Nu discuta cu clientii despre local sau practicile de organi"are.
11.Nu da nimanui adresele sau numerele de telefon ale altor angajati.
1,.Nu lasa clientii# angajatii sau sefii sa se amestece in viata ta personala.
11.Nu$ti pierde timpul in tura discutand cu alti angajati sau grupuri.
18.Nu acorda prea mult timp unui singur client . toti care au venit la bar cauta o forma de
atentie.
13.Nu ignora clientii doar pentru ca nu sunt darnici in bacsisuri . toate bacsisurile# mari si
mici# se aduna pana la sfarsitul turei.
11
14.Nu pretinde ca ti$e rau daca nu ti$e . nu face un obicei din a sc+imba turele cu alti angajati.
1I.Nu$ti pune niciodata propietarul in incurcatura in >eeGend fara a$i lasa timpul de a gasi un
inlocuitor.
17.Nu incasa cecuri# nu ai autoritatea.
16.Nu parasi locul de munca sau masina de marcat nepa"ita.
,5.Nu bea in timpul turei# trebuie sa fii vigilent tot timpul.
,1.Nu servi un betiv# vei avea greutati la incasarea banilor.
,,.Nu da de baut pe credit.
,1.Nu numara niciodata banii %din incasari sau bacsisuri& in fata clientilor.
,8.Nu servi bauturi alcoolice persoanelor sub 17 ani.
Cum verificati actul de identitate al unei persoane ce vi se pare a fi minora : cereti actul de
identitate# daca vi se pare suspect cereti o legitimatie# carnet etc. . aveti grija sa nu vi se pre"inte
de catre , tineri acelasi act# daca unul dintr$un grup comanda bautura pentru toti# cereti tuturor
actul de identitate# daca portarul le$a verificat identitatea nu inseamna ca sunteti absolvit de
raspundere.
Aveti voie sa refu'ati a servi un minor sau un om beat )
1.-ine cont de numarul de pa+are consumate.
,.(riveste atent modul de comportare dupa fiecare pa+ar baut.
1.'estul de des iti poti da seama cand un client devine ametit. Va e)ista o reactie negativa din
partea clientului cand refu"i sa$l servesti# dar mai bine insultat decat into)icat.
8.and aveti dubii# nu serviti.
-. simptome ale into&icarii cu alcool
1.'evine morocanos.
,.Bea prea repede.
1.'evine certaret# mesc+in# nesuferit# vorbeste tare.
8.'evine animat# volubil# distractiv# face pe comicul.
3.Arunca banii pe masa sau pe bar.
4./e plange de pretul alcoolului.
I.Varsa pa+arul# tot sau numai o parte din continut.
7./e plange de taria bauturii sau de modul ei de preparare.
6./e arata e)agerat de prietenos cu ceilalti clienti sau angajati.
15.Nu mai leaga propo"itiile.
11.(ronunta cuvintele nedeslusit.
1,.2nervea"a ceilalti clienti.
11.(ierde claritatea privirii# puterea de concentrare si focali"are.
18.Aprinde mai mult de o tigara.
13.!asa tigara sa arda fara sa o fume"e.
14.Are dificultati in a$si aprinde tigara sau pipa.
1I.(ierde controlul muscular# devine greoi# stangaci in miscari.
17.Mers sovaitor.
18
16.'evine apatic si absent.
,5.Bace prea multe comentarii despre alti clienti din bar.
Cum refu'i servirea unui client# presupunand ca ai ajuns la conclu"ia ca nu trebuie sa mai
bea inca un pa+ar :
1.2 propria ta raspundere sa refu"i un client care e clar ca s$a imbatat. Boloseste cele ,5
simptome ale into)icarii cu alcool drept g+id de apreciere# dar nu uita ca lista poate continua.
,.el mai important lucru cand refu"i un client e sa ai tact si sa incerci sa fii diplomat.
1.Nu folosi niciodata cuvintele beat sau betiv cand discuti cu acel client# pentru ca in mod
invariabil starnesti o riposta negativa.
8.Replicile pe care le folosesti trebuie sa se structure"e pe o atitudine de grija si preocupare
fata de client# decat sa fie un refu" net# brutal :
a&Regret# dar nu cred ca trebuie sa mai beti# veti avea probleme sa ajungeti acasa.
b&Ar fi mai buna o cafea sau mancare in loc de alcool. (areti obosit iar inca un pa+ar va va
ameti. Ati putea fi accidentat.
c&Regret# dar nu v$as sfatui sa mai beti. /e pare ca deveniti agitat si asta poate crea probleme
nepreva"ute si pentru dv. si pentru noi. Vrem sa va mai avem de client.
3.'aca asemenea abordare nu are efect# atunci poate e mai bine sa$i amintiti : amenda pentru
tulburarea linistii publice# pedeapsa pentru conducere sub influenta alcoolului etc.
4.(uneti afise mari in bar de tipul : Va ajutam sa va cunoasteti limitele si sa nu le depasiti M A
bea e un privilegiu# nu un drept M 2 impotriva legii sa servim bauturi alcoolice celor nascuti dupa
1 ianuarie 1663.
Indatoririle barmanului
Tura de 'i //0..#/10..
1./a umple c+iuvetele : prima cu apa fierbinte si detergent . a doua cu apa fierbinte pentru
limpe"it . a treia cu de"infectant fierbinte.
,./a umple cuva cu g+eata.
1./a stearga tejg+eaua# racitorul# suprafetele din aluminiu.
8./a ase"e scrumiere pentru fiecare loc in parte.
3./a complete"e paiele/betisoarele/servetele %dispuse la distanta de un brat lungime&.
4./a sc+imbe servetele de bar si prosoapele pentru sters mainile.
I./a ase"e pa+arele.
7./a ase"e gratarele# lacasurile si rafturile barului.
6./a faca un mi) de BloodA MarA %pentru consumul de o "i&# /K/ %pentru o saptamana&.
15./a taie fructele pentru decor.
11./a puna sucurile# creams in lacasurile lor.
1,./a verifice contul# inregistrarile anterioare# casa de marcat %raspunde de incasari&.
11./a comande provi"iile necesare.
18./a verifice soliditatea scaunelor din bar.
2peratii inainte de schimbarea turei"
1./a inc+ida toate bonurile# sa faca incasarile# sa dea restul.
,./a sc+imbe apa in toate c+iuvetele.
13
1./a complete"e cuva cu g+eata.
8./a spele toate pa+arele si ustensilele.
3./a numere banii# sa$i depuna# sa intocmeasca raportul incasarilor.
Curatenia saptamanala se face luni sau marti :
1./a stearga toate sticlele de pe rafturi si lacasuri.
,./a spele gratarele si cuvele de g+eata# racitoarele o data pe luna.
1./a lustruiasca toate suprafetele de sub pa+are# rafturi# racitoare# masina de marcat etc.
8.-oate suporturile de pa+are trebuie spalate toate cel putin o data pe saptamana# c+iar daca
nu au fost folosite.
Inventarul se face saptamanal sau lunar :
1.(regatiti lista tuturor bauturilor alcoolice.
,.Vi"uali"ati resturile ramase in sticlele desc+ise.
1.(uneti resturile din acelasi alcool intr$o singura sticla.
Tura de noapte /10..#.-0..
Intrarea in tura "
1.Verificarea contului.
,./a verifice apa din cele 1 c+iuvete.
1./a verifice g+eata din cuve.
8./a verifice stocul de bauturi.
3./a verifice fructele# mi)ers# creams# si sa le complete"e daca e nevoie.
4.-oate bacsisurile lasate pentru barmanul de "i se pun deoparte.
I.-oate bonurile desc+ise si inca neincasate precum si bacsisurile aferente sunt sub
raspunderea barmanului de noapte.
Inchiderea turei "
1./a inc+ida toate bonurile si sa incase"e banii.
,.'upa ce a plecat ultimul client# se incepe ordonarea barului.
1./pala toate pa+arele# ustensilele si le pune la locul lor.
8./pala s+aGerele si blenderele.
3./terge tejg+eaua si toate suprafetele.
4.(une fructele# sucurile# creams in containere potrivite din racitor.
I./pala scrumierele si le asea"a rasturnate pe uscator.
7.@oleste c+iuvetele si le sterge.
6.Verifica stocul de bere si aprovi"ionea"a racitoarele.
15.!asa g+eata in cuve . do"atoarele multi$flo> functionea"a numai cat sunt reci.
11.Numara banii si intocmeste raportul incasarilor.
Re%uli %enerale de or%ani'are "
1.(rima prioritate a serviciului la bar e vite"a si productivitatea.
14
,.(remi)ati in recipiente orice bautura care e permanent ceruta pe toata durata turei : Martini#
Rob RoA# Man+attan# Margaritta# 'aiJiuri# BloodA MarA# (ina olada# BrandA Ale)ander#
@rass+oper# Mai -ai# @olden adillac etc.
1.(uneti toate premi)es la g+eata sau in racitor pentru a le mentine reci si proaspete.
8.-otdeauna agitati inainte de a turna in pa+are.
3.Bolositi blenderul %cand e posibil& . va va mari vite"a de e)ecutie. Bolositi g+eata "drobita#
nu in blocuri intregi.
4.Bolositi s+aGer de metal cu blender.
I.'aca ati turnat din greseala alta bauturaL economisiti$o M
Raspunderile barmanului "
1./a marc+e"e bonurile si sa le puna in ordine %de desc+is# de incasat# ac+itat&.
,./a cunoasca preturile corecte.
1./a faca toate corecturile necesare pe bon %daca e ca"ul&.
8.Nici o bautura nu se eliberea"a pana nu e ac+itata sau marcata pe bon.
3./a spele toate pa+arele murdare.
Re%uli %enerale de comportament al barmanului "
1.Nu dati voie c+elneritei sa va "oreasca sau sa va spuna cum sa preparati bauturile.
,.'aca lucrati cu bani cas+ %nu cu bon& procedati astfel : dati c+elneritei o suma de bani din
casa# ca sa inceapa . puneti c+elnerita sa semne"e pentru banii astfel primiti . pe masura ce faceti
incasarile# recuperati suma initiala data.
1.Barmanii sunt cu o treapta ierar+ica mai sus decat c+elneritele . intotdeauna sa aveti o
atitudine autoritara.
8.(entru anumite bauturi# politica de lucru e de a inlocui alcoolul de ba"a ori de cate ori e
posibil %nu v$o recomandam&.
3.Acesta e motivul pentru care trebuie sa cunoasteti si substituentii unor alcooluri de ba"a
%ointreau# @alliano# 'rambuie etc&.
4.lientul nu are dreptate cand e vorba de bani sau de tipul de bautura alcoolica.
Ustensile de bar "
!ingurita ajuta la prepararea bauturilor prin amestecare in pa+ar.
-irbuson necesar la desc+iderea sticlelor cu dop de pluta.
'esc+i"ator sticle necesar la desc+iderea sticlelor cu dop$capsula metalica . de regula#
tirbusonul# desc+i"atorul de sticle si cel de conserve sunt cuprinse in acelasi dispo"itiv.
Echipament de bar "
-ejg+eaua curata# libera.
/ub bar : c+iuveta spalare %apa fierbinte cu detergent&# c+iuveta clatire %apa fierbinte clatire&#
c+iuveta de"infectare %de"infectant fierbinte&# gratare pentru uscarea pa+arelor# cuva de g+eata#
lacasuri pentru sticle cu bauturi reci %in jurul cuvei de g+eata&# Vertmout+ %sec si dulce&#
@renadine# suc de lamaie# de portocale# de rosii# frisca# /K/ sour %dulceKacru& . lacasuri pentru
sticle bauturi alcoolice : VodGa# @in# Rom# BrandA ognac# Bourboun# /cotc+# D+isGA.
1I
-anc de bere
Brigider/racitor : bere# vin# sampanie# pa+are pentru bere# fructe# creme si sucuri
%creamsKjuices&# fructe taiate
'o"ator multi$flo> : coGe# sifon# tonic# apa# ginger ale# /prite# I 9p.
@arnituri/dPcor: masline# ceapa# cirese# portocale# lamai# lime %soi de lamaie mica si verde&#
t>ist %coaja de lamaie taiata in spirala&# sare si "a+ar %pentru ornat pa+are sau ca ingrediente&# sos
tabasco# sos >orcests+ire# piper# nucsoara# scortisoara# cafea instant %ness&# frisca.
leste de g+eata folosit doar pentru a pune g+eata in pa+are . niciodata sa nu scoateti g+eata
din recipient cu ajutorul pa+arului pentru ca acesta se poate sparge improscand cu cioburi toata
g+eata.
9stensile de masurat volumul : cei mai multi barmani le folosesc pentru a masura
ingredientele# c+iar daca e)perienta le$ar permite sa masoare din oc+i . unele bauturi sunt gresite#
ori prea tari ori prea slabe# de aceea masurati.
?igger : dispo"itiv de masurat volumul# fabricat din otel ino)idabil# are , parti# una mare si
una mica.
Mi)ing glass : pa+arul in care se amesteca cu lingurita bauturile.
Mi)er metalic: dispo"itiv de agitat bauturile.
Blender : dispo"itiv electric de agitat bauturile.
utit pentru taierea fructelor . are lama scurta.
/cobitori cu care se apuca mai usor garniturile decorative.
(aie : elemente decorative si functionale %pentru amestecat& . se pun la orice bautura servita
cu g+eata.
Bund de lemn pe care se taie fructele.
/trecuratoare : dupa prepararea bauturii prin amestecarte# se strecoara si apoi se toarna in
pa+are.
(ipeta : turnarea rapida a bauturii# mentine sticla curata# fara prelingeri de lic+id.
Recipienti pentru sare si "a+ar : castroane mici# foarte practice.
(alnii cu diferite dimensiuni.
/ervetele : se pun sub fiecare pa+ar pentru a absorbi picaturile ce se formea"a din cau"a
condensarii . se folosesc la servirea oricarei bauturi fie ea si cafea.
-el pentru a bate albusul de ou sau frisca.
(rosoape : unul usor ume"it pentru a sterge barul# unul de bumbac pentru a sterge pa+arele in
prealabil scurse pe gratar# unul pentru a sterge mainile.
Bonuri de casa si masina de marcat : in localuri.
*i&uri nealcoolice "
Mi) BloodA MarA : suc de rosii premi)at cu condimente si mirodenii
ola sau coGe : marca e o c+estiune de gust personal
afeaua necesara bauturilor fierbinti trebuie sa fie rasnita proaspata# fiarta bine si turnata
fierbinte
@inger ale : se cumpara la cutii de aluminiu . marci : @inger# />eet /oda.
Brisca tinuta totdeauna la rece si preparata proaspata . din praf de frisca si lapte
17
@renadine : sirop dulce# culoarea ciresei# obtinut din pulpa de rodii . se poate depo"ita c+iar
pe termen foarte lung
-onic sau apa tonica contine apa c+imica# indulcitori# acid carbonic
/oda se cumpara la cutii %dintr$o cutie ies , bauturi& . marci : 'rA /oda# lub /oda# (errier
+arge# Vic+A.
/uc de grapefruit : se cumpara la cutii sau se obtine pe loc# storcand fructele.
/uc de portocale# suc de lamaie utili"at la bauturile /K/ %/>eetK/our&# adica dulceKacru .
se poate depo"ita pe termen lung fara a se altera
/uc de lime : RoseQs !ime ?uice %sirop indulcit# gust astringent&
/uc de ananas se cumpara in cutii de aluminiu
/uc de rosii : juice simplu de rosii
Mi) (ina olada : amestec de sirop de ananas si crema de nuca de cocos . intra in
componenta multor bauturi e)otice
/uc/nectar de fruct al pasiunii : bauturi e)otice sau cu rom
Apa minerala nemedicinala# nu contine clorina si nu are gust secundar de minerale# in
cantitati suficiente
Apa /elt"er . /K/ obtinut din suc de lamaie si "a+ar : 'aiJuiri$mi)# Margarita$mi) etc.
I 9p : bautura racoritoare pe ba"a de pulpa si coaja de lamaie
Apa de floare de portocal : numai daca va place Ramos Bi"".
Adaosuri "
Bitter : Angostura aromati"at cu e)trase de coji# radacini# plante . contine si c+inina
+errA : Marasc+ino
/cortisoara : aromarea bauturilor fierbinti dar care nu includ cafea
!amai se folosesc# functie de reteta# sucul# coaja %t>ist& sau felii
Nucsoara la bauturi ca /prinGle# Ale)ander sau ca adaos la bauturi fierbinti ce contin cafea
Masline cu diverse tipuri si marimi . se tin in ulei# la frigider
eapa la o singura bautura %@ibson&
Ca+ar farin# foarte fin# se di"olva usor
/are drept condiment sau decorarea pa+arelor cu o banda alba %ca si "a+arul&. procedeu de
decorare: se tine pa+arul cu gura in jos intr$o farfurioara cu apa# apoi se trece pa+arul in aceeasi
po"itie# intr$o farfurioara cu sare %sau "a+ar&.
Proceduri fi'ice de preparare "
1.A turna lic+idul
,.-urnati si amestecati %pourKmi)&
1.Amestecati si strecurati %stirKstrain&
8.Agitati si strecurati %s+aGeKstrain&
3.Agitati si turnati %s+aGeKpour&
a barman# efectuati toate acestea in fata clientului M
Tenhici de a turna "
16
1.Apucati sticla de gat
,.(lasati degetul inde) in jurul gatului sticlei
1.Ridicati fundul sticlei prin miscarea inc+eieturii# nu a bratului
8.-ineti drept pa+arul de masurat lic+idul %s+ot sau jigger& . nu inclinati M
3.-ineti pa+arul de masurat/jiggerul langa pa+arul pentru servit
4.Masurati volumele corect
I.'upa folosire pa+arul s+ot se pune pe servet# cu fundul in sus
7.*nlocuiti imediat sticla ce s$a golit cu alta# in lacas# inainte de a vi se face o noua comanda
6.'ecorati numai la sfarsit
Pasi in pre%atirea unei bauturi"
1./ervetelul de +artie
,.(a+arul %corespun"ator ca forma si marime&
1.uburi de g+eata
8.Bautura alcoolica %ba"a&
3.Mi)urile/adaosurile
4.0mogeni"are/decorare
I./ervire
Tipuri de pahare "
/+ot: bauturi alcoolice
(onA : cordial si liJueur
+ampagne : sampanie# bauturi frappe si cream
/+errA : bauturi s+errA
(ilsner : bere
/our: bauturi /K/# (ousse affe
RocG: pa+are solide# fara picior
BrandA /nifer: brandA si cognac
ollins: pa+are foarte inalte %sonda&. bauturi collins# fi""# e)otice
:ig+ball: pa+are inalte. sucuri de fructe# bauturi s+otKmi). se umple numai pe jumatate si se
completea"a pe masura ce bautura se incal"este
ani/pa+are termore"istente : bauturi fierbinti
E&presii de specialitate"
0n t+e rocGs : cu g+eata . orice bautura poate fi on t+e rocGs
/+ot >it+ splas+ %apa&: se pune doar cat apasam o data pe declansatorul sifonului
Bro"en: bauturi preparate in blender# peste g+eata "drobita
Brappe: bautura servita in pa+ar de sampanie# cu g+eata "drobita
Mist : bautura frappe servita in pa+ar rocG
+illed/frosted : pa+are racite sau ing+etate
,5
/traig+t: bautura alcoolica simpla
Neat: fara g+eata
/traig+t up: in pa+are cu picior si fara g+eata
/+otKbeer: >+isGA cu bere
/+otKaside: clientul doreste bautura si mi)ul in pa+are speciale. folositi pa+ar s+ot pentru
alcool# pa+ar +ig+ball pentru mi)
:eavA: cantitatea de bautura alcoolica din bautura preferata. cantitate dubla de alcool
!ig+t: alcoolul sa fie R din cantitatea prescrisa de reteta
rus+ed ice : g+eata "drobita . da efect de ing+etare
/+aved ice : g+eata$talas %a fost "drobita# ing+etata si iar "drobita&
ubed ice : g+eata cuburi# cea mai folosita . pentru a evita acel du$te$vino spre frigider# tineti
g+eata ca pe un buc+et intr$un recipient la indemana.
Pahare " ollins# de sampanie# de cognac si s+errA %pa+are multifunctionale&# se evita
aglomerarea barului cu pa+are folosite oca"ional. (a+arele sa straluceasca de curatenie . tineti la
indemana un servet pentru stergerea inca o data a pa+arelor inainte de folosire . folositi totdeauna
pa+are cu picior pentru servirea cocGtailurilor fara g+eata# astfel incat mana sa nu incal"easca
cupa pa+arului . daca se folosesc pa+are cu picior cu cupa mare# se poate ca reteta sa nu prevada
cantitati care sa umple acel pa+ar# nu e un inconvenient %serviti pa+arele cu bautura numai pe
servetele sau cartonase# altfel din cau"a condensarii se va forma cate un inel de apa pe masa&.
Racirea paharelor. (a+arele cu picior trebuie racite bine pentru a putea mentine rece
bautura. ea mai usoara metoda e racirea lor cu cel putin o ora inainte de utili"are. 'aca nu aveti
timp# umpleti pa+arele cu g+eata "drobita pe care o varsati atunci cand turnati bautura in pa+ar.
In%hetarea paharelor. (a+arele de bere sau cocGtail se scufunda in apa# apoi se pun in
racitor 15 minute# capatand o usoara pojg+ita de g+eata. :albele de bere vor mentine berea rece
timp indelungat# desi stratul fin de g+eata va modifica usor gustul berii. (reracirea pa+arelor %cu
apa# in racitor sau intr$un vas plin cu g+eata&# apoi cufundarea gurii fiecarui pa+ar in suc de
lamaie# dupa care se va decora cu un guleras de "a+ar sau sare.
Bauturi amestecate cu lin%urita. and preparati bauturi pe ba"a unor alcooluri de densitati
diferite# iar frisca sau /K/ nu sunt incluse# bauturile respective trebuie amestecate usor cu
lingurita si nu batute# pentru a nu pierde din acidul continut de mi)uri.
Baterea bauturilor. Bauturile in a caror compo"itie intra ingrediente greu miscibile ca frisca#
ouale# /K/# trebuie batute in mi)erul care se agita manual# dar nu amesteca foarte bine
componentele. Bolosim blenderul electric care in 15 secunde scoate un amestec perfect omogen
si fluid.
Turnarea. 'aca preparati o cantitate mai mare din aceeasi bautura# tineti seama ca blenderul
cuprinde ma)im 8 portii. and turnati# incepeti prin a turna cate putin in fiecare pa+ar# dupa care
completati.
Bauturi in straturi. 'atorita diferentei de densitate intre alcooluri# ele se pot ase"a in straturi
cu conditia sa fi fost turnate usor# pe rand# folosind eventual un betigas pe lungimea caruia sa
curga fiecare lic+id %(ousse affe&.
Cum aprindeti alcoolul. A da foc liJueurilor sau bauturilor alcoolice %flambare& la servire e
un obicei festiv si periculos. /e recomanda preincal"irea pa+arelor. *ncepeti flambarea aprin"and
,1
intai o cantitate mica de alcool ce a fost si el preincal"it intr$o lingurita . dati foc la o sursa
nenociva %nu de la bric+eta&# apoi turnati usor lic+idul aprins in restul bauturii.
Recomandari "
DeeGend : BloodA MarA# /altA 'og# Mimosa# @reA+ound %bauturi de dupa$amia"a&
ocGtail: Martini# Man+attan# s+otKmi)# 'aiJuiri# /tra>berrA Margarita.
ina: vinuri# bauturi cream# specialitati alcoolice cu cafea# brandA %cognac&# affe (ousse.
/arbatori de iarna: punc+urile cu continut redus de alcool
Termeni tehnici "
Alcool : distilat obtinut din struguri# cereale# fructe# trestie de "a+ar
-arie : unitate de masura a continutului de alcool . impartit la , repre"inta H de alcool fata de
volumul total
*mbatranirea : grad al calitatii . alcoolul nu se invec+este in sticla %e)ceptie vinul& . un +ivas
Regal invec+it in butoi 1, ani ramane la 1, ani indiferent cati ani il tinem in sticla
Renume : alcoolul sa fie de minim 8 ani si tarie 155 %35H alcool&
(remium : produs de varf si cel mai scump din grupa sa . are peste 4 ani vec+ime si/sau peste
65 tarie %83H alcool&
all Brand : produsele cele mai cunoscute din grupa lor tipologica.
3od$a se amesteca bine cu orice# nu are aroma si nici gust. ombinata cu suc de portocala#
preparatul va avea gustul sucului de portocala si nu gust de vodGa. Asemeni >+isGAului# vodGa e
distilata din terciul de cereale trecut prin fermentatie %>+isGAul e distilat la o tarie joasa pentru a
retine aroma . vodGa e distilata la tarie inalta# 165 si c+iar peste# pentru a inlatura orice aroma&.
VodGa nu trece prin procesul de imbatranire# e incolora. /e obtine din grau si porumb.
4inul e un distilat din cereale care isi primeste aroma specifica de la fructele de ienupar si
alte fructe de padure. /e obtine prin distilare sau preparare %amestecarea alcoolurilor neutre cu
fructe de ienupar&. Nu are pic de dulceata.
Te5uila e bautura spirtoasa cu aroma distincta# un gust usor acru# astringent. /e obtine prin
distilarea sucului fermentat al plantei de mescal. !ic+idul incolor e pus in vase de stejar si lasat
13 "ile la imbatranit. (entru a obtine teJuila aurie# perioada de imbatranire : 6 luni. -eJuila de
cea mai buna calitate are procesul de imbatranire de 1 ani.
Romul se obtine din "a+ar . e un sirop fermentat# melasa distilata la o tarie sub 165 . alb# cu
gust sec in (uerto Rico %spaniola& . negru# cu gust dens# greu# dulce unde se vorbeste engle"a.
el usor e sec cu un usor gust de melasa : alb si auriu %amestec de rom alb cu rom negru# mai
dulce ca cel alb&.
Brand6 e o bautura spirtoasa obtinuta prin distilarea terciului fermentat de struguri sau alte
fructe# din vin alb abia iesit din fermentatie# cirese# prune# se adauga e)tract sau concentrat de
fructe plus un sirop usor indulcitor# caise# mure# piersici. -inut in vase de stejar %1$7 ani&# pentru
imbatranire. -arie alcoolica : 75$73# minim 1, ani vec+ime# 85H alcool.
,,
Cordial E bauturi dulci %liJueur&# obtinute din alcool de cereale si fructe# fructe de padure#
flori# seminte# ierburi# plante# seve . contin ,5$85H alcool# diferentiate ca gust si culoare.
7his$6 e o bautura spirtoasa# imbatranit in butoaie de lemn# obtinut prin distilarea cerealelor
%porumb# grau# ore"# secara& sau a cartofilor. -aria alcoolica varia"a de la I5 %canadian& la 115 .
majoritatea se situea"a intre 75$74# depin"and de distilerie si de marca producatorului. -endinta e
de a bea >+isGA mai putin tare. Alcoolul pur# de tarie ,55# deci 155H alcool# e folosit numai in
laboratoare. *n producerea >+isGiului sunt necesare 8 procese : terciuirea# fermentatia# distilarea
si imbatranirea. -rebuie sa aiba tarie sub 165 %sau 63H alcool& dar nu sub 1,3# variatia u"uala e
in limitele 185$145. /e toarna in butoaie de stejar pentru imbatranire %cel usor 8 ani . cel puternic
minim 7 ani&# se obtine cel mai fin >+isGA# imprima culoare# absoarbe din impuritati si
ameliorea"a calitatile alcoolului# astfel incat produsul final are o savoare si un buc+et deosebit.
7his$6 american: Bourbon cu 31H porumb# tarie 145# imbatranit in butoaie de stejar , ani.
orn din 75H porumb# imbatranit in butoaie netratate cu mangal. /our Mas+. -ennessee turnat
lent in butoi tratat cu mangal din arbori de artar. Blend ec+ilibrat si moale# minim ,5H >+isGA
simplu# tarie la imbuteliere de minim 75. /traig+t cu 145 tarie# imbatranit , ani in butoaie
netratate cu mangal. Bottled in Bond imbatranit 8 ani# tarie 155. RAe cu 31H alcool din secara#
imbatranit 8 ani in butoaie noi de stejar tratate cu mangal# cu gust neobisnuit# tarie 145.
7his$6 canadian moale# din porumb# secara# or".
Sin%le malt: >+isGA reali"at dintr$un singur tip de malt# este o bautura alcoolica distilata intr$
o singura distilerie si produsa 155H dintr$un singur tip de cereale transformat in malt E or"ul
traditional E desi sunt si tipuri de >+isGA pe ba"a de secara transformata in malt.
Blended 8his$6: este produsul reiesit din amestecul# contopirea mai multor tipuri de >+isGA.
2ste in general produsul mi)arii unuia sau mai multor tipuri de >+isGA facute dintr$un singur tip
de malt %reali"ate 155H din or" transformat in malt&# impreuna cu alte tipuri de >+isGA pe ba"a
de grau sau bauturi spirtoase neutre. 2ste mai usor de produs decat celelalte tipuri de >+isGA. *n
majoritatea cocGtailurilor si bauturilor mi)ate care necesita >+isGA se regaseste acest tip.
Pure malt: denumite si Vatted Malt# sunt un amestec de /ingle Malt$uri de or" de la diferite
distilerii. Nu contine >+isGA$uri obtinute din grau.
Scotch 8his$6" este impartit in 8 categorii distincte: un singur tip de malt de or" %single
malt&# malt pur# amestecat %blended& si un singur tip de cereale transformat in malt %grain
>+isGA&. din malt si cereale# culoare galbuie# alcool 81$35H. a un alcool sa se poata numi
/cotc+ trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a& sa fie distilat intr$o distilerie din /cotia# din apa si amestec de or" peste care pot fi adaugate
doar boabe intregi de grau# toate acestea urmand sa fie procesate in aceeasi distilerie# utili"and
doar en"ime naturale# prin adaugare de drojdie
b& trebuie distilat astfel incat sa ajunga la cel mult 68#7H alcool in vederea retinerii aromei
materiilor prime folosite in productie
c& trebuie maturat in butoaie de stejar pentru cel putin 1 ani
d& nu trebuie sa contina orice alta substanta# se pot adauga doar apa si caramel natural pentru
culoare
e& nu trebuie imbuteliat decat la cel mult 85H alcool %se admit e)ceptii la unele single$
malturi&.
,1
Bourbon 8his$6: amestecul de distilare trebuie sa contina minim 31H porumb# diferenta
putand fi grau# secara sau or". se invec+este minimum , ani# numai in butoaie noi de stejar
afumate in prealabil sau nu.
9inish: se traduce prin amprenta care ramane pe cerul gurii dupa consumarea unei bauturi
spirtoase distillate. se foloseste la bauturile (remium# indelung maturate E cognac# scotc+ vec+i#
rom invec+it etc.
Pot stills: descendentul modern al alambicului# un ca"an de arama# cu ba"a rotunda larga.
(entru incal"ire se folosesc turba# lemne# abur sau ga"e naturale. Vaporii de alcool# impreuna cu
alte substante aromatice %esteri& se condensea"a pe coloana de distilare intr$un vas secundar. !a
prima distilare se obtine un alcool de ,3$13H# iar la a doua# concentratia urca pana la I5H %in
unele ca"uri pana la 68H&.
Sherr6 cas$: butoaie folosite la invec+irea s+errA$ului. 'atorita aromei accumulate in lemn#
acestea se folosesc ulterior la invec+irea naturala a altor bauturi E single maltm bourbon# cognac.
Irish din malt de or" si cereale uscate# 85H alcool# imbatranit 8 ani.
Co%nac: este un brandA si trebuie reali"at din cel putin 65H struguri din soiurile 9gni Blanc#
Bolle Blanc+e sau olombard. Vinul trebuie distilat de , ori in vase de cupru distilatoare si tinut
in butoaie de stejar cel putin , ani si jumatate.
:ohnie 7al$er Blac$: culoare auriu intens# cu refle)e portocalii$aurii. numarul >+iGsGA$
urilor din blend: 85. aroma: combinatie de arome# sec si afumat# amestec de mireasma de stafide#
improspatata cu aroma de portocala si uleiuri de citrice. gust: aroma catifelata de fum si torf# cu
mireasma dulce de vanilie. aol *la# 1, ani vec+ime# adauga un bogat gust afumat care ramane
pe varful limbii si confera profun"ime blendului. gustul care ramane persistent# profound# finisaj
de malt. BlacG !abel este un blend de >+isGA enigmatic si interesant de descoperit.
Ballantine;s 9inest are un gust fin ec+ilibrat# usor de baut. este un belnded >+isGA de o
e)ceptionala calitate# pentru obtinerea sa se compun nu mai putin de 81 de tipuri diferite de
>+isGA. usor de baut# cu note usor fructate si nuante de cereale fine# are o compo"itie ec+ilibrata#
delicate si comple)a# care ii confera multa savoare.
Ballantine;s /< ani: cuprinde 85 de malturi de cereale care dau o aroma comple)a.
:=B este creat din malt si cereale diferite care ofera blendului aroma de fructe# tonuri usoare
de ester. combina malturi dulci# usoare cu cele robuste# comple)e din care re"ulta arome
proaspete# note de fructe si un i" de scoarta afumata E insa mai putin pregnant decat la alte
>+isGA$uri.
Talis$er" contine 83#7H alcool# este un singur malt classic marin provenind din singura
distilerie de pe insula /GAe. Aroma puternica este re"iltatul a 3 ca"ane# tevi sub forma de
potcoava si butoaiele traditionale de distilerie. /til dens# pe scurt: sare de mare# dulceata si piper.
uloare aur brilliant# aroma: salinitatea apei de mare# stridii# dulceata citricelor. @ust: dulceata
bogata din fructe uscate de fum si arome puternice de or" si malt# calde si intensive. *n palatal
e)plo"ie de piper. @ustul de dupa: prelung# gust infierbantator de piper cu dulceata apetisanta.
Caol Ila are continut de 81H alcool# are un gust initial dulce# apoi gust persistent de carbine
uscat# caracteristic. /til: bri"a marina. pe scurt: aroma de fum# consistenta# catifelare de fum si
malt. Aroma proaspata si apetisanta cu usoare note de fum. (utina apa descatusea"a uleiul de
migdale# se mai simt ina note de fructe proaspete# note de ulei de masline si in cele din urma
petale de trandafir uscate. @ust: dulce la inceput# placut# mireasma placuta de fum si o finisare
,8
persistenta. 0 sen"atie catifelata placuta# ec+ilibru comple) intre gusturile de ba"a. @ustul dupa:
afumare dulce intr$un gust persistent# putin acru.
The 4lenlivet: gust si miros intr$o combinatie eleganta de cereale fine# fructe tropicale si
arome florale. un finis+ fi cu note de vanilie ce confera o ademenitoare bogatie acestui single
malt >+isGA.
Aberlour /. ani: un single malt# maturat intr$o combinatie de butoaie folosite anterior la
invec+irea boubonului precum si butoaie de s+errA# minim 15 ani. Reconfortant# generos# bine
structurat. uloare auriu. Nas sec# proaspat# arome ale unor fructe de toamna# cu fine note de
vanilie# trufa si menta. @ust catifelat si cremos# usor intepator# nucsoara combinata cu
prospetimea unor fructe tomnatice. Binis+$ul este lung# lent si patrun"ator. Beneficia"a de o
maturare dubla in butoaie. alcoolul este maturat separate in butoaie folosite la s+errA si apoi
butoaie folosite la boubon. nad sunt gata de imbuteliere# >+isGA$urile din , butoaie diferite sunt
combinate pentru prima data si diferite arome si te)turi se combina intr$o forma subtila.
Scapa Sin%le *alt: invec+irea in butoaie de stejar care adauga o respiratie lenta# dar cu aer
de mare proaspat si sarat# pe masura ce alcoolul se evapora. Maltul de /capa nu are gust de
afumat# turba nefiind deloc folosita in distilerie# aroma sa este totusi pre"enta fin datorita apei
folosite %i"vorul i"bucneste din mijlocul unui "acaman" de turba# dar pe masura ce traversea"a
campuri inflorite si pajisti se improspatea"a&. @ust placut# catifelat# consistent# foarte usor sarat#
usor sec in finis+$ul lung. aroma bogata si untoasa de cereale coapte. 'e culoarea mierii aurii#
are un miros greu# placut# de pajiste inver"ita toamna# cu urme de portocala si fructe uscate.
:ameson: gust fin# sen"atie de catifelare# aroma comple)a# adanca. cu fiecare distilare se
obtine mai multa catifelare# finite si se evidentia"a aromele naturale# bogate si comple)e din
cereale. !ipseste acel gust de afumat# pentru ca la distilare nu se foloseste focul cu turba# iar o
parte din malt se usuca separate# in mod natural. 2ste unul din cele mai mi)abile >+isGA$uri#
datorita finetii si lipsei gustului de afumat.
Tullamore De8: gust distinctiv# fin si accesibil mai ales in combinatie cu cateva cuburi de
g+eata. @ust subtil# fin# o combinatie placuta intre malt# tonuri de lemn ars si o aroma naturala a
or"ului auriu.
*eta&a: intregul process de productie se afla sub atenta supraveg+ere a unui Master Blender#
ce poseda un talent remarcabil si e dotat cu o paleta fina din punct de vedere al simturilor
olfactive si gustative. Vinul este distilat de , ori. Re"ultatul este maturat in butoaie frantu"esti
din stejar# confectionate manual. 'upa maturare# distilatele sunt amestecate cu muscaturi dulci#
invec+ite. Note distincte sunt adaugate odata cu un macerat din plante naturale si petale de
trandafiri. Amestecul final se intoarce in butoaie de stejar pentru inca cel putin 4 luni.
Berea obtinuta din or"# +amei si malt de or". blonda %lig+t& cu 1#4H alcool si bruna %+eavA&
cu 4$1,H alcool.
3in. uloare data de culoarea boabelor de struguri# re"ultand vin rosu# alb sau rose. e un
produs natural ce trece printr$un ciclu de ,$35 ani. 'aca nu e distilat in spirt# continua sa se
transforme in interiorul sticlei# in bine sau in rau. 3inuri de aperitiv cu continut alcoolic de
,5H : +errA %sec racit# dulce la temperatura camerei&# Vermout+ %parfumat# aromat cu plante#
radacini# mirodenii si coji . sec sau frantu"esc# desc+is la culoare# servit rece in pa+are de c+errA#
cocGtail sau mici cu coaja de lamaie . dulce sau italian# inc+is la culoare# servit cu cuburi de
g+eata si coaja de lamaie&. 3inuri de masa " 3inuri Rosii : (inot Noir %Red BurgundA# Red
,3
Bordeau)# abernet# abernet /auvignon# +ianti# R+one# Rioja& servite la temperatura
camerei . 3inuri Rose : mai desc+ise la culoare si mai usoare la gust# servite reci : -avel# Anjou#
Alsace . 3inuri Albe : usoare ca gust si consistenta# BurgundA albe# (inot Blanc# +ardonnaA#
Bolle Blanc+e# Bordeau) albe# /auvignon Blanc# /emillon# 'rA /auterne# :aut /auterne#
Riesling# /Alvaner# -raminer# /oave. 3inuri desert : (orto# Madeira# ream /+errA dulci#
continut alcoolic 17 grade . in pa+are putin inalte# la temperatura camerei . Malaga# Marsala#
Muscatel# -oGaA. 3inuri spumoase : +ampagne# BurgundA /pumos# Muscat# Rose . bule de
ga" specifice la desc+iderea sticlei . cea mai seaca sampanie se numeste Brut si se imbunatateste
gradul de dulce inspre 2)tra 'rA# /ec# 'emi /ec si 'ou) . se servesc foarte reci in pa+are de
sampanie sau de vin. Aveti grija cand desc+ideti o sticla de vin spumos sau sampanie : inlaturati
invelisul poleit# rasuciti sarma si indepartati$o# apoi cu gesturi lente rasuciti dopul %nu
impangeti M& tinand bine sticla.
3inuri rosii : Barenblut %/angele fructelor de padure& amestec de (inot Noir si @rignolino#
consistenta medie# destul de sec . BurgundA# amestec de (inot Noir# Barbera# Mondeuse si
arignane# e fin . abernet# amestec de abernet /auvignon# RubA abernet si Mondeuse#
complet maturi"at# placut si bine copt . abernet /auvignon foarte sec si foarte consistent#
adevarat distinct# cu un buc+et bogat si aroma . (inot Noir cu minunat buc+et si aroma#
consistenta plina# usor si maturi"at . Cindanfel tip Bordeau) imbatranit in budane mici de stejar#
aroma plina# usor acrisor# cu gust de fruct.
3in Rose amestec din @renac+e# Valdepenas si @amaA# de consistenta slaba# destul de sec# se
serveste racit.
3inuri albe : +ablis# amestec de +enin Blanc# @reen :ungarian si /Alvaner# foarte sec#
putin acrisor# cu gust de fruct# permanent curat si intens . /auterne bine ec+ilibrat# galbui# de
consistenta plina si aromati"at din plin de amestecul de /emillon# /auvignon Vert si Blanc . 'rA
/auterne# amestec de Brenc+ olombard cu /auvignon Vert si /emillon . ?o+anisberg Riesling
usor si bine maturi"at# se serveste rece.
3inuri dulci : (orto bogat# de consistenta plina# tip RubA Red (orto# comparabil cu 'ouro
ValleA din (ortugalia . amestec de (etite /ira+# arignane si Mondeuse# consistent# inc+is la
culoare# moale si maturi"at# se invec+este in budane mici de stejar . ocGtail /+errA aperitiv# de
dulceata medie# consistenta usoara# auriu# cu buc+et placut si aroma de nuca# se invec+este incet#
la temperaturi controlate in budane mici de stejar# se obtine din (alomino . (ale 'rA /+errA
foarte sec# pal$auriu# aroma delicata# aperitiv# obtinut din @olden +asselas . Malvasia Blanca
obtinut din D+ite *talian Malvasia# moale# consistent# cu aroma delicata a unui vin$desert semi$
dulce# se serveste rece.
(a+are pentru bauturi pe ba"a de vin : rotund %lalea desc+isa&# inalt %lalea inc+isa&# model
campagne.
Cream Drin$s +bauturi cream! E bauturi foarte dulci si placute la gust . sunt pe ba"a de
crema de cafea cu adaos de liJueur pentru aromare. !iJueururile sunt obtinute dintr$o mare
varietate de fructe# radacini# plante# seminte# flori# ierburi medicinale . are aroma de sirop dulce#
trebuie sa contina minim ,#3H "a+ar. Metode de preparare : cu blenderul electric si cu s+aGerul
agitat manual. Blenderul amesteca perfect crema de ba"a care e dulce cu frisca nebatuta care e
densa# re"ultatul e un amestec omogen cu aspect si consistenta de smantana laptoasa. *n loc de
,4
frisca se poate folosi un amestec de lapte praf si spuma de albus. -oate au un amestec de ba"a : R
frisca K R ream. /unt bauturi tip s+aGeKstrain %agitaKstrecoara&. (a+are de sampanie
%ampagne& sau tip ocGtail cu picior# cu cupa mare. racirea bauturii se face prin racirea in
prealabil a pa+arului plus punerea g+etii in blenderul ce amesteca compo"itia. *ng+etata poate
inlocui frisca# se decorea"a cu frisca batuta si fructe. aceste bauturi se agita si se toarna. pentru a
subtia bautura adaugati O s+ot g+eata "drobita peste ing+etata.
Sours +bauturi pe ba'a de S=S! sunt de , feluri : scurte %alcoolK/K/& si lungi
%alcoolK/K/Ksoda& . sours * %alcoolK/K/&# sours ** %alcoolK/K/Kgrenadine& si sours ***
%alcoolK/K/Kaltceva&. *ngredientele de ba"a sunt sucurile de lamaie sau lime cu adaos de "a+ar
pentru a estompa gustul astringent. Mi)ul /K/ se obtine din o lamaie si o lingura "a+ar . foarte
bune# convenabile ca pret. 2)ista si un produs numit Bar Boam %spuma de bar& care confera
bauturii un guler de spuma laptoasa. Mi)urile /K/ se pot pastra vreme indelungata fara a se
altera pentru ca au in compo"itie conservanti. (a+are : rocG cu picior# sour# coupette# collins#
frosted collins# cooler.
*a$e or bra$e +bauturi >ori reusesti0 ori %resesti>! Martini pe ba"a de gin si vermout+ %3
la 1&# Martini sec si foarte sec %6 la 1& cu gust mai puternic# cel cu g+eata# desi mai apos# va
ramane rece timp mai indelungat . Martini cu vodGa. Martini se serveste cu decor de maslina sau
t>ist %coaja de lamaie taiata in spirala&. (a+are in forme ce varia"a de la pa+are cu picior la cele
fara picior %rocG&# cocGtail# campagne. 3 retete principale : Martini# Man+attan# Rob RoA# @imlet#
0ld Bas+ioned.
- ?i5uor Drin$s +bauturi din - alcooluri! combinarea unui alcool sec %>+isGA# vodGa# gin&
cu un liJueur greu# dulce %Amaretto# Medori# Fa+lua& %1 la 1&. preparat prea dulce %1#3 la 5#3&. /e
folosesc numai pa+are rocG simple.
E&otics +bauturi e&otice! E amestec de rom# /K/ si suc de fructe.
?i5ueur Drin$s +bauturi pe ba'a de li5ueur! E bauturi de desert# sunt dulci. afeaua face o
partida e)celenta cu liJueurul# aromele lor completandu$se armonios. /e folosesc pa+are de
liJueur si cupe pentru brandA %cognac&# brandA snifer.
Pousse Cafe : turnati o lingurita plina din cel mai greu cordial cu ajutorul unei lingurite.
-urnati apoi usor pe peretele interior al pa+arului %tip sour# pousse cafP sau un pa+ar mare
cordial& cel de$al ,$lea cordial# in ordinea descrescatoare a densitatii# peste primul. turnati foarte
usor astfel incat cele , cordial sa nu se amestece ci sa se ase"e unul peste altul. tot asa procedati
cu cel de$al 1$lea s.a.m.d. Mentineti tot timpul un punct diferenta de densitate intre un cordial si
urmatorul.
@ot Drin$s +bauturi fierbinti! placute si reconfortante# dar orice alcool amestecat cu un
lic+id fierbinte intra repede in sistemul sanguin. afeaua din preparat nu va anula efectele
inerente alcoolului. -en+ica prepararii : daca folositi un vas de sticla nu uitati sa puneti inauntru
o lingura de metal inainte de a turna lic+id fierbinte . cand utili"am liJueur# nu se mai pune "a+ar#
liJueurul e suficient de dulce . cand folosim cafea# gustul re"ultat e cam aspru# de aceea putin
"a+ar ii da o nota mai agreabila. 2tape in preparare : se umple pa+arul/cana cu apa fierbinte .
dupa 15 minute se varsa apa din pa+ar/cana . se pune "a+ar farin . se masoara cantitatea de alcool
si se toarna in pa+ar/cana . se completea"a cu cafea fierbinte . se decorea"a cu frisca. *n functie
de local# se folosesc cani sau pa+are termore"istente . e)ista localuri fara ec+ipament pentru apa
fiarta# care nu au dotarea necesara prepararii acestor bauturi . se servesc foarte fierbinti . cafeaua
,I
se rasneste proaspata si se fierbe numai atunci cand trebuie turnata in bautura . nu uitati sa treceti
cafeaua prin strecuratoare obisnuita %ca cea de ceai& . nu folositi cafea instant %ness& decat daca
aceasta e preferinta clientului. (a+are : +alba# goblet# cana.
?i5uor=mi& +bauturi alcool=mi&! contin bautura alcoolica si un mi) nealcoolic :
@inKtonic cu putina c+inina . :ig+ball %>+isGA si ginger ale# cu gust acru grosolan# imbuteliat in
,8 ore de la distilare& . IKI %>+isGA /eagram I ro>n combinat cu I 9p& . RomKcoGe .
/cre>driver %surubelnita& : vodGa cu suc de portocale . BloodA MarA : suc de rosii moale$arde.
(a+are : collins# frosted collins# +ig+ball.
Unitati de masura : 1linguritaS1ml . 1linguraS15ml . 1ponAS,7ml . 1jiggerS83ml .
1splitS175ml . 1canaS,85ml . 1s+otS15ml. (entru bauturi spirtoase : miniatureS35ml . +alf
pintS,55ml . pintS355ml . fift+SI35ml . JuartS1555ml . +alf gallonS1I35ml. (entru vin :
miniatureS155ml . fift+SI35ml . JuartS1555ml . ,/3gallonS1355ml . 8/3gallonS1555ml.
,7