Perspectiva narativ

Perspectiva narativ este punctul de vedere al naratorului sau viziunea lui asupra lumii.
perspectiv narativ subiectiv(impreuna cu/avec ;N=P), a naratorului implicat afectiv n evenimentele prezentate.
Naratorul joac i rolul unui personaj, iar faptele nu sunt prezentate cronolo!ic, ci ntr"o ordine personal dictat de
propria contiin#. Naratorul comunic la persoana $ i se concentreaz asupra propriului univers sufletesc, iar, din
acest motiv, lumea prezentat se nf#ieaz cititorului dintr"un sin!ur un!%i. &ceast perspectiv e specific prozei
psi%olo!ice i memorialistice.
Perspectiva obiectiv, 'dindrt/ derriere( (N)P), presupune un narator ce tie mai multe dec*t personajele i red
evenimentele fr s se implice. +l este un narator omniscient. &cest !en de perspectiv este specific prozei realiste
din secolul al",$,"lea.
Perspectiva impersonal, -din afar/de%ors. (N/P), presupune un narator ce tie mai pu#in dec*t personajele, el fiind
doar un martor al evenimentelor pe care nu le comenteaz, ls*nd cititorului misiunea de a da semnifica#ie te0tului.
N- naratorul
P- personajul
+0presivitate. 1efle0ivitate. &mbi!uitate. 2u!estie
Expresivitatea" capacitatea limbajului poetic de a reflecta, direct sau indirect, o realitate individuala, un relief
psi%olo!ic,(fondul subiectiv al vorbitorului(
capacitatea limbajului poetic de a e0prima intr"o maniera plastica, diferita de cea a limbajului uzual, idei
concentrate, cu ma0im incrcatur afectiva si subiectiva. 2e realiz.prin3
" ima!ini artistice;
" fi!uri de stil;
" sinta0a poetica;
" modul particular de utilizare a materialului le0ical;
" topica;
" punctuatie;
" prozodie.
Reflexivitatea" caracteristica te0tului de a !enera nevoia de lectur meditativ, mai putin afectiv si mai e0plicit
speculativ. 4irismul refle0isiv are ca substan# i surs a emo#iei ideea filosofic, prin intermediul creia se nasc
sentimentele i viziunea poetic. 5.p.d.v.stilistic, limbajul refle0iv presupune confesiunea direct, prezen#a mrcilor le0ico"
!ramaticale ale eului liric, e0ploatarea sensurilor conotative ale cuvintelor prin care poetul se comunic(T. Vianu).
Sugestia- caliatea particular a stilului de e0primare aluziv prin care ideea nu se ofer direct cunoaterii ra#ionale,
ci intui#iei, ima!ina#iei i sensibilit#ii. 6odaliatati de realizare3
" utilizarea cuvintelor polisemantice si a sensurilor conotative;
"recuren#a unor cuvinte"c%eie (laitmotivul, refrenul), titlul poate su!era tema operei;
enunturi eliptice, ssuspendate;
"prezenta elem. parate0tuale ( motto, subtilu, dedicatie)
Ambiguitatea-denota caracterul (desc%is( al spatiului semantic al discursului
7
, valorificarea valentelor de
semnificare multipla ale unui cuv/sinta!me. $mplica o (pluralitate de lecturi(
8
" trstur a liricii contemporane (neomoderniste, postmod.)" presupune un efort sporit de decriptare a sensurilor. 4imbajul
artistic este aparent simplu, fr o evident ncrctur de fi!. de stil. $nvers propor#ional cu simplitatea limbajului crete
dificultatea descifrrii ideii poetice.. +0presia este lapidar, foarte concentrat n sensuri simbolice.
6ecanisme de producere a ambi!uitatii3
7.la niv. viziunii artistice3 referinta culturala (simboluri, concepte din dif. domenii ale culturii; e0. Galateea, Marcu, Luca
etc);
8. la niv.le0ical3 utiliz. cuv. polisemantice, sensuri conotative, inovatii le0icale;
9. la niv. sintactic3 dislocari topice, enunturi eliptice, ermetism sintactic;
:. niv. stilistic3 ale!orii, metonimii, metafore
2ubiectivitatea te0tului presupune prezen#a mrcilor le0ico"!ramaticale specifice si caracterul confesiv i afectiv.
1omanul e0perientei
9
(sau roman al conditiei umane)
"cultivat in perioda interbelica de cativa romancieri preocupati de marile probleme e0istentiale ale fiintei umane, aflati sub
influenta e0istentialismului (curent filosofic)3 &ndre ;ide, &ndre 6alrau0, &lbert <amus, =ean"Paul 2artre.
7 6.;ot, Literatura romana
8 P.1icoeur,Eseuri de hermeneutica
9 >. 2ovian?, Limba i literatura romana
$n literatura rom*n3 6. +liade, (Maitreyi), &nton @olban (Ioana, O moarte care nu doedeste nimic), 6i%ail 2ebastian
(!emei, "e dou mii de ani).
Arasaturi3
" are in centrul lui marile probleme ale individului3 cine sunt euB, pr. autenticitatii (ce fac pt. a fi eu insumiB) si cea a
libertatii.;
"eroul , aflat in cautarea propriei identitati, respin!e orice conventie/norm morala si social;
"e0isten#a sa se transform intr"o suit de e0perimente prin care caut sa"i verifice curajul, voin#a, ener!iile sufleteti,
cautand sa atin!a libertatea absoluta;
"se autoanalizeaz cu luciditate;
"e0perient iubirii nu mai implica afectivitatea, ci voin#a (tema seduc#iei);
"te%nici narative specifice3 jurnalul, discursul fra!mentarist (naratiune se!mentata in secvente intre care nu e0ista o
continuitate evident), flas%"bacC"urile