Sunteți pe pagina 1din 13

Biletul nr.

52
STUDIU DE CAZ PRIVIND DISPONIBILITATILE BANESTI. CADRU GENERAL SI EXEMPLE.
Fr!e" ti#uri $i $ur$e %e %i$#ni&ilit'ti &'ne$ti
Disponibilitatile banesti reprezinta elementele monetare patrimoniale exprimate in lei si valuta
cu cel mai ridicat grad de lichiditate care fac parte din categoria activelor circulante si sunt
reprezentate de trezorerie sau de echivalente de trezorerie.
Trezoreria reprezinta disponibilul in numerar sau substitute de numerar in lei si in valuta existent
in casierie si in conturile deschise la banci.
Conturile la banci cuprind:
valorile de incasat depuse la banci:
o cecuri;
o efecte comerciale;
disponibilitatile in lei si valuta;
cecurile;
creditele bancare pe termen scurt;
dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor acordate de banci in conturile curente.
Prin Codul de procedura fiscala, bancile sunt obligate sa comunice bilunar Ministerului
inantelor Publice ! Directia generala a tehnologiei informatiei, informatii referitoare la titularii
de conturi persoane fizice, "uridice sau orice alte entitati fara personalitate "uridica ce deschid ori
inchid conturi de disponibilitati la bancile respective.
#ctualizarea informatiilor referitoare la clientii nou$aparuti sau clientii care si$au inchis conturile
se efectueaza astfel:
la data de %& a lunii in curs: pentru informatiile actualizate in perioada '$'( a lunii;
la data de ( a lunii urmatoare: pentru informatiile actualizate in perioada '($)&*)' a lunii.
+chivalentele de trezorerie reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide,
care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a
valorii.
Cl'$i(i)'re' %i$#ni&ilit'tilr &'ne$ti
Tre*reri'
,n contabilitatea unei firme, disponibilitatile banesti de natura trezoreriei se regasesc sub
urmatoarele forme, structurate astfel:
Forme de disponibilitati banesti Denumire cont corespondent Simbol cont
Disponibil in numerar Casa 531
Casa in lei 5311
Casa in valuta 5314
Disponibil in conturi curente la banci Conturi curente la banci 512
Conturi la banci in lei 5121
Conturi la banci in valuta 5124
Sume in curs de decontare 5125
Disponibil sub forma valorilor de incasat Valori de incasat 511
Cecuri de incasat 5112
Efecte de incasat 5113
Efecte remise spre scontare 5114
Disponibil din credite bancare
pe termen scurt
Credite bancare pe termen scurt 519
Credite bancare pe termen scurt 5191
Credite bancare pe termen scurt
nerambursate la scadenta
5192
Credite externe guvernamentale 5193
Credite externe garantate de stat 5194
Credite externe garantate de banci 5195
Credite de la trezoreria statului 519
Credite interne garantate de stat 519!
"obanzi aferente creditelor bancare pe
termen scurt
519#
Disponibil in alte valori $lte valori 532
%imbre fiscale si postale 5321
&ilete de tratament si odi'na 5322
%ic'ete si bilete de calatorie 5323
$lte valori ( tic'ete de masa 532#
Disponibil in acreditive $creditive 541
$creditive in lei 5411
$creditive in valuta 5412
Disponibil din avansuri de trezorerie $vansuri de trezorerie 542
Disponibil in tranzit bancar Viramente interne 5#1
-eguli generale de contabilizare a disponibilitatilor banesti de natura trezoreriei
contabilitatea disponibilitatilor banesti aflate in banci si in casieria firmelor, precum si
miscarea acestora generata de incasarile si platile efectuate in desfasurarea tranzactiilor
de natura economica si financiara, se tine distinct in lei si in valuta;
disponibilitatile banesti se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte, dezvoltate in
analitic;
operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul
zilei, comunicat de .anca /ationala a -omaniei;
operatiunile de vanzare$cumparare de valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul
utilizat de banca comerciala la care se efectueaza licitatia cu valuta, fara ca acestea sa
genereze in contabilitate diferente de curs valutar;
la incheierea exercitiului financiar, disponibilitatile in valuta si valorile de tre$zorerie
existente in valuta 0titluri de stat in valuta, acreditive si depozite pe termen scurt in
valuta1 trebuie evaluate la cursul de schimb valutar comunicat de .anca /ationala a
-omaniei. Diferentele de curs valutar rezultate din evaluare se inregistreaza in conturile
de venituri financiare 0diferente favorabile1 sau cheltuieli financiare 0diferente
nefavorabile1;
in contul de viramente interne se inregistreaza transferurile de disponibilitati banesti intre
conturile la banci, precum si intre conturile la banci si casieria entitatii;
operatiunile financiare in lei sau in valuta se efectueaza cu respectarea regulamentelor
emise de .anca /ationala a -omaniei si a altor reglementari emise in acest scop.
E)+i,'lente %e tre*rerie
,n contabilitatea unei firme, disponibilitatile banesti de natura echivalentelor de trezorie se
regasesc sub forma investitiilor financiare pe termen scurt, structurate astfel:
Forme de investitii financiare pe termen
scurt
Denumire cont corespondent Simbol cont
Actiuni detinute la entitatile afiliate $ctiuni detinute la entitatile afiliate 21
Imprumuturi acordate entitatilor
afiliate
Sume datorate de entitatile afiliate 2!1
"obanda aferenta sumelor datorate de
entitatile afiliate
2!2
Creante legate de interesele de participare
"obanda aferenta creantelor legate de
interesele de participare
2!3
2!4
Interese de participare )nterese de participare 23
Alte investitii detinute ca imobilizari *bligatiuni emise si rascumparate 5+5
Alte investitii detinute ca imobilizari *bligatiuni ac'izitionate 5+
$lte valori mobiliare ac'izitionate in
vederea realizarii unui profit intr,un termen
scurt
5+#
$lte titluri de plasament 5+#1
"obanzi la obligatiuni si titluri de plasament 5+##
Alte imprumuturi -arantii. depozite. cautiuni depuse de
entitate la terti
1!
-eguli generale de contabilizare a disponibilitatilor banesti de natura echivalentelor de
trezorerie
la intrarea in entitate, investitiile pe termen scurt se evalueaza la costul de achizitie, prin
care se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita conform contractelor;
in conturile de creante reprezentand imprumuturi acordate se inregistreaza sumele
acordate tertilor in baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobanzi;
imobilizarile financiare recunoscute ca activ se evalueaza la costul de achizitie sau la
valoarea determinata prin contractul de dobandire a acestora;
cu ocazia inventarierii, pentru deprecierea investitiilor detinute ca active circulante, la
sfarsitul exercitiului financiar, se reflecta a"ustari pentru pierdere de valoare pe seama
cheltuielilor;
la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, a"ustarile pentru pierderile de valoare reflectate se
suplimenteaza, se diminueaza sau se anuleaza, dupa caz.
la bilant, imobilizarile financiare se prezinta la valoarea de intrare mai putin a"ustarile
cumulate pentru pierdere de valoare;
la iesirea din gestiune a investitiilor pe termen scurt, acestea se evalueaza si
inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:
$metoda primul intrat ! primul iesit ! ,2;
$metoda costului mediu ponderat ! CMP;
$metoda ultimul intrat ! primul iesit ! 3,2;
la iesirea din entitate a investitiilor pe termen scurt, se anuleaza eventualele a"ustari
pentru pierderi de valoare.
Sur$e 'le %i$#ni&ilit'tilr &'ne$ti
,nitial, la infiintare, sursa principala de disponibilitati banesti pentru orice firma trebuie sa fie
reprezentata de capitalul social depus, subscris si varsat de catre asociatii sau actionarii sai fara
de care o firma nu se poate constitui.
4lterior constituirii, sursele de disponibilitati banesti pot fi completate prin urma$toarele
modalitati reglementate prin legislatia in vigoare:
contractarea si obtinerea de credite bancare pe termen mediu si lung pentru investitii;
contractarea si obtinerea de credite bancare pe termen scurt pentru acoperirea nevoilor
curente de trezorerie;
incasarea de subventii de la bugetul de stat, at5t pentru investitii, cat si pentru
acoperirea cheltuielilor de exploatare;
vanzarea de active;
profitul net al firmei;
imprumuturi publice prin emisiune de obligatiuni;
ma"orarea capitalului social prin:
o admiterea de noi asociati;
o emisiunea de actiuni noi;
o ma"orarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi
aporturi in numerar si*sau in natura;
subscriptie publica prin oferta publica de valori mobiliare.
6alorile mobiliare includ:
actiuni;
titluri de stat;
obligatiuni emise de administratia publica centrala sau locala si societati comerciale;
alte titluri de imprumut cu scadenta mai mare de un an;
drepturi de preferinta la subscrierea de actiuni si drepturi de conversie a unor creante in
actiuni;
alte instrumente financiare, cu excluderea instrumentelor de plata, care dau dreptul de a
dobandi valori mobiliare echivalente celor mentionate mai sus prin subscriere, schimb
sau la o compensatie baneasca;
orice alte instrumente financiare calificate de C./.6.M. ca valori mobiliare.
Re-uli $i !'$uri i!#u$e #entru !entinere' %i$)i#linei (in'n)i'r.,'lut're
,n vederea mentinerii unei discipline financiare riguroase si a combaterii evaziunii fiscale, prin
legislatia in vigoare s$a impus, cu unele exceptii, ca toate operatiunile de incasari si plati
efectuate intre persoane "uridice sa fie efectuate numai prin instrumente de plata fara numerar.
-egulile si masurile impuse se refera atat la operatiunile efectuate in lei, cat si la cele efectuate
in valuta.
'/ O#er'tiuni %e in)'$'ri $i #l'ti in lei
7pre deosebire de plati, incasarile zilnice in numerar ale unei firme sunt neplafonate.
Plafonul zilnic maxim de plati pentru o firma este de '&.&&& -2/. Plafonul zilnic maxim de plati
reprezinta totalitatea platilor efectuate in numerar de o firma intr$o singura zi. Desi s$ar putea
incadra in plafonul maxim zilnic, unei firme nu ii este permis prin lege sa efectueze plati mai
mari de (.&&& -2/ catre o singura persoana "uridica, cu exceptia platilor efectuate catre
retelele de magazine de tipul Cash8Carr9 pentru facturi cu o valoare de pana la '&.&&& -2/
inclusiv.
/u se admit plati fragmentate in numerar pentru:
facturi cu valori totale mai mari de (.&&& -2/ emise de diversi furnizori;
facturi cu valori totale mai mari de '&.&&& -2/ emise de retelele de magazine de tipul
Cash8Carr9.
De e0e!#lu1
daca firma dvs. datoreaza unui furnizor obisnuit suma de '%.&&& -2/, va este permis
sa achitati in numerar numai suma de (.&&& -2/, pentru diferenta de :.&&& -2/ fiind
obligat sa emiteti o fila de C+C sau un ordin de plata cu decontare bancara;
daca firma dvs. datoreaza unui furnizor din reteua de magazine de tipul Cash8Carr9
suma de ';.(&& -2/, va este permis sa achitati in numerar numai suma de '&.&&&
-2/, pentru diferenta de ;.(&& -2/ fiind obligat sa emiteti o fila de C+C sau un ordin
de plata cu decontare bancara.
#ceiasi regula este valabila si pentru facturile achitate initial, dar stornate ulterior, aferente
produselor returnate, cu valori mai mari de (.&&& -2/, respectiv '&.&&& -2/ in cazul retelelor
de magazine de tipul Cash8Carr9. ,n acest caz, restituirea sumelor poate fi efectuata astfel:
in numerar pentru suma de (.&&& -2/ sau '&.&&& -2/;
pe baza de fila de C+C sau ordin de plata cu decontare bancara pentru sumele care
depasesc aceste plafoane.
Se '%!it #l'ti (r'-!ent'te in nu!er'r pentru facturile cu valori sub (.&&& -2/ emise de
furnizori obisnuiti si pentru facturile cu valori sub '&.&&& -2/ emise de retelele de magazine de
tipul Cash8Carr9.
,n plafonul zilnic maxim de plati intra:
plata facturilor emise de furnizorii de bunuri si prestari de servicii;
avansurile spre decontare acordate de firme anga"atilor proprii pentru efectuarea de plati
catre persoane "uridice pentru aprovizionari diverse.
,n plafonul zilnic maxim de plati nu intra urmatoarele operatiuni:
depunerile de numerar facute de persoane "uridice in conturile furnizorilor de bunuri si
servicii, in baza documentelor "ustificative legal intocmite;
plata salariilor si a altor drepturi de personal;
avansurile spre decontare acordate de firme anga"atilor proprii pentru efectuarea de plati
catre persoane fizice pentru achizitii diverse;
platile efectuate cu card 0nu sunt considerate plati in numerar1;< operatiunile de incasari
si plati in valuta;
cheltuielile de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata
transportului, a diurnei, a indemnizatiei, a cazarii pe timpul deplasarii si a cheltuielilor
neprevazute efectuate de catre salariatii aflati in deplasare;
cheltuielile de protocol ocazionate de organizarea de conferinte, simpozioane si de alte
asemenea actiuni, in conditiile baremurilor stabilite de normele legale in vigoare.
3a randul lor, societatile comerciale bancare, de asigurari si financiare au obligatia de a nu
elibera firmelor sume in numerar mai mari de '&.&&& -2/ care ar depasi plafonul zilnic maxim
de plati.
Daca firma dvs. are prevazute in actul constitutiv subunitati economice 0sucursale, filiale,
agentii, puncte de lucru1 cu casierie proprie si conturi deschise intr$o societate bancara, acestea
sunt obligate la rindul lor sa respecte de sine$statator aceleasi masuri si reguli impuse de
disciplina financiara de incasari si plati.
&/ O#er'tiuni %e in)'$'ri $i #l'ti in ,'lut'
Ca regula generala, platile, incasarile, transferurile si orice alte asemenea operatiuni care fac
obiectul livrarilor cu bunuri si prestarilor de servicii intre rezidenti, se realizeaza obligatoriu
numai in moneda nationala -2/.
De la aceasta regula generala, fac e0)e#tie rezidentii care se incadreaza in urmatoarele situatii
enumerate:
persoanele "uridice care efectueaza plati si incasari in cadrul contractelor:
de comert exterior referitoare la operatii de import si export de bunuri si
prestari de servicii externe;
de comision incheiate intre: comisionar si comitent in calitate de rezidenti;
comisionarul unui nerezident si beneficiarul rezident;
persoanele "uridice care efectueaza plati si incasari pe baza contractelor de
subantrepriza incheiate in cadrul contractelor:
de colaborare 0cooperare1 economica internationala; de export al unor
obiective complexe; de export al unor produse cu ciclu lung de fabricatie;
persoanele fizice, "uridice si alte entitati, pentru operatiuni care decurg din:
acte de comert derulate in porturi, in zonele din aeroporturi si punctele de
trecere a frontierei de stat, asimilate zonelor libere. Prin zone asimilate
zonelor libere se intelege zonele din aeroporturi si punctele de trecere a
frontierei de stat pe sensul de intrare in tara, in zona stabilita pana la
locurile unde se aplica viza de intrare, si pe sensul de iesire din tara,
dupa locurile stabilite pentru efectuarea controlului vamal.
acte de comert derulate pe parcurs extern in trenuri internationale, la
bordul aeronavelor si navelor;
persoanele fizice, "uridice si alte entitati, pentru:
o operatiuni stipulate de prevederi legale exprese;
o prestarea de servicii externe 0transport international de marfuri si de persoane si
turism international1;
o plati efectuate catre furnizorii si subfurnizorii de bunuri si servicii pentru
produsele si serviciile exportate
o operatiuni derulate conform contractelor externe de prelucrare in regim =lohn>, pe
baza contractelor de colaborare, in masura in care colaboratorii rezidenti sunt
nominalizati in autorizatia de perfectionare activa;
o operatiuni efectuate in strainatate.
O#er'tiunile ,'lut're se clasifica in doua categorii:
2. O#er'tiuni ,'lut're )urente. 7unt operatiunile efectuate intre rezidenti si nerezidenti,
care decurg din:
tranzactii de comert international cu bunuri si servicii;
alte operatiuni de plati*incasari legate de:
$impozite si taxe ! cu exceptia taxelor succesorale;
$asistenta tehnica, comisioane, onorarii, reprezentare;
$amenzi, cheltuieli de "udecata;
$castiguri din "ocuri de noroc;
$leasing operational;
$cheltuieli cu intretinerea proprietatilor detinute in strainatate;
$abonamente la publicatii;
repatrierea veniturilor nete sub forma de dividende, dobanzi, chirii si altele asemenea
provenind din operatiuni valutare curente si de capital;
cheltuielile facute de rezidenti in strainatate in scop educational sau religios, de recreere,
vacanta, sport, afaceri, misiuni, intalniri, conferinte etc.;
2. O#er'tiunile ,'lut're %e )'#it'l. 7unt operatiunile efectuate intre rezidenti si
nerezidenti, care decurg din:
investitii directe: in -omania, ale nerezidentilor; in strainatate, ale rezidentilor;
investitii imobiliare 0investitii in bunuri imobile destinate unei investitii directe1:in
-omania, ale nerezidentilor;in strainatate, ale rezidentilor.
E0e!#le %e #er'tiuni )nt'&ile #ri,in% %i$#ni&ilit'tile &'ne$ti $i #l'tile1
'1 #limentarea conturilor prin varsaminte efectuate de asociati in contul capitalului social:
('%' =Conturi la banci in lei? @ A(B =Decontari cu asociatii privind capitalul?
cu eliberarea concomitenta a capitalului achitat:
'&'% =Capital subscris varsat? @ '&'' =Capital subscris nevarsat?
%1 #limentarea conturilor in urma contractarii unui credit bancar pe termen scurt:
('%' =Conturi la banci in lei? @ ('C' =Credite bancare pe termen scurt?
)1 Participarea la licitatie in vederea achizitiei de valuta:
7e negociaza cumpararea a '&&.&&& euro la un curs de A.% lei*' euro. Pentru operatiunea
efectuata, banca percepe un comision de '(& lei.
+xtrasul de cont pentru contul de valuta va mentiona creditarea valutei cumparate in cont, in
timp ce extrasul de lei va consemna debitarea contravalorii valutei cumparate si a comisionului
aferent operatiunii respective.
Contabilizarea operatiunii se poate lucra direct 0prin corespondenta directa intre conturile de
disponibil1:
D @ ('%' =Conturi la banci in lei? A%&.'(&
('%A =Conturi la banci in valuta? A%&.&&&
B%: =Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate? '(&
sau indirect, prin inserarea unui cont tampon (;' =6iramente interne?. #ceasta tehnica se aplica
mai ales la volume de operatiuni foarte mari, cand cel care lucreaza contabilitatea nu doreste
sa$si incarce memoria cu operatiunile din extrasul contului de devize de"a contabilizate prin
contabilizarea extraselor de lei sau cand la contabilizarea celor doua tipuri de extrase lucreaza
persoane diferite.
Contul (;' va avea sold zero, oferind posibilitatea de control asupra corectitudinii operatiunilor
inregistrate. #sadar, contabilizarea extrasului de lei va reflecta initierea operatiunii:
D @ ('%' =Conturi la banci in lei? A%&.'(&
(;' =6iramente interne? A%&.&&&
B%: =Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate? '(&
+xtrasul de cont in devize va reflecta cumpararea si creditarea valutei:
('%A =Conturi la banci @ (;' =6iramente interne? A%&.&&&
in valuta?
A1 #limentarea contului bancar prin incasari de la clienti:
('%' =Conturi la banci in lei? @ A'' =Clienti?
(1 #limentarea contului bancar prin emiterea de obligatiuni:
7e stabileste prin prospectul de emisiune emiterea unui numar de (&.&&& de obligatiuni cu o
valoare nominala de '.&&& lei*obligatiune si deci o valoare nominala a imprumutului obligatar de
(&.&&&.&&& lei.
Pretul de emisiune al obligatiunilor va fi de C:( lei. Pretul de rascumparare dupa '; luni va fi de
'.&(& lei, iar dobanda oferita este de )&D pe an. Primele de rambursare se vor amortiza
proportional pe toata durata imprumutului. Cu ocazia emisiunii se inregistreaza cheltuieli de
emisiune de )(&.&&& lei. Data lansarii imprumutului este ' iulie %&''.
EXEMPLU1
Cu ocazia emisiunii se inregistreaza:
D @ 'B' =,mprumuturi din emisiuni de obligatiuni? '.&(& x (&.&&& @ (%.(&&.&&&
('%' =Conturi la banci in lei? C:( x (&.&&& @ A;.:(&.&&&
'BC =Prime privind rambursarea obligatiunilor? :( x (&.&&& @ ).:(&.&&&
,nregistrarea cheltuielilor de emisiune:
B%: =Cheltuieli cu serviciile @ ('%' =Conturi la banci in lei? )(&.&&&
bancare si asimilate?
+misiunea de obligatiuni pentru finantarea capitalului de lucru reprezinta o cheltuiala de
exploatare a perioadei curente. Ca urmare, amortizarea primelor aferenta anului %&'' va fi
calculata si inregistrata astfel:
#m %&'' @ -ula" debitor ct. 'BC' x B luni *'; luni @ '.%(&.&&& lei
Cheltuiala de inregistrat in anul fiscal %&'':
B;B; =Cheltuieli financiare @ 'BC =Prime privind rambursarea '.%(&.&&&
privind amortizarea primelor obligatiunilor?
de rambursare a obligatiunilor?
,nregistrarea dobanzilor datorate pentru obligatiunile emise in anul %&'' 0dobanda se datoreaza
la valoarea nominala a imprumutului obligatar1: BBB =Cheltuieli privind @ 'B;' =Dobanzi aferente
:.(&&.&&& dobanzile? imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni?
3a finele duratei imprumutului obligatar se va reflecta rambursarea obligatiunilor:
D @ ('%' =Conturi la banci in lei? :B.'%(.&&&
'B' =,mprumuturi din emisiuni de obligatiuni? (%.(&&.&&&
'B;' =Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni? %).B%(.&&&
B1 #limentarea casieriei prin retragere de numerar din contul bancar:
()'' =Casa in lei? @ (;' ?6iramente interne>
(;' >6iramente interne> @ ('%' =Conturi la banci in lei?
:1 Depunerea numerarului excedentar in contul bancar se inregistreaza prin operatiunea
inversa.
('%' =Conturi la banci in lei? @ (;' >6iramente interne>
(;' >6iramente interne> @ ()'' =Casa in lei?
;1 #chizitia de bonuri de masa:
.onurile de masa se cumpara lunar, in functie de necesitatile din luna respectiva. Pentru %& de
utilizatori care presteaza %& de zile lucratoare la sediul societatii sunt necesare A&& tichete de
masa. 6aloarea nominala a acestora este de (&.&&& lei*buc. Comisionul emitentului este de ;D
pentru care se datoreaza si T.6.#.
,nregistrarea facturii emitentului si primirea bonurilor:
D @ A&' =urnizori? %'.C&A.&&&
()%; =#lte valori? ! analitic =.onuri de masa? %&.&&&.&&&
B%% =Cheltuieli privind comisioanele si onorariile? '.B&&.&&&
AA%B =T.6.#. deductibila? )&A.&&&
#chitarea facturii furnizorului de bonuri de masa:
A&' =urnizori? @ ('%' =Conturi la banci in lei? %'.C&A.&&&
+liberarea bonurilor catre anga"ati, in functie de prezenta la locul de munca:
BA(; =#lte cheltuieli privind @ ()%; =#lte valori? %&.&&&.&&&
asigurarile si protectia sociala?
C1 ,nregistrarea deschiderii unui acreditiv de import:
(A'% =#creditive in valuta? @ ('%A =Conturi la banci in valuta?
Plata furnizorului extern de import prin intermediul acreditivului deschis:
Presupunem ca valoarea in lei a marfii livrate este mai mare decat valoarea in lei a acreditivului
deschis, din cauza evolutiei cursului de schimb al valutei in perioada derularii importului:
A&' =urnizori? @ D
(A'% =#creditive in valuta? =urnizori externi?
:B( =6enituri din diferente de curs valutar?
Plata prin acreditiv sau in avans va genera de cele mai multe ori diferente favorabile de curs
valutar, datorate scaderii cursului monedei nationale, intre momentul platii si momentul
importului.
'&1 Primirea de cecuri pentru stingerea datoriilor clientilor:
(''% =Cecuri de incasat? @ A'' =Clienti?
''1 Cecurile se depun spre scontare la banca:
(''A =+fecte remise spre scontare? @ (''% =Cecuri de incasat?
,ncasarea acestora prin creditarea sumei in contul bancar, cu plata concomitenta a comisionului
bancii pentru operatiunea de scontare:
('%' =Conturi la banci in lei? @ (''A =+fecte remise spre scontare?
B%: =Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate? @ ('%' =Conturi la banci in lei?
12/ +miterea de cecuri pentru stingerea datoriilor la furnizori:
A&' =urnizori? @ A&) =+fecte de platit?
')1 Debitarea sumei din contul bancar cu ocazia scontarii cecului de catre beneficiar:
D @ ('%' =Conturi la banci in lei?
A&) =+fecte de platit?
B%: =Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate?
'A1 #cordarea de avansuri de trezorerie anga"atilor:
(A% =#vansuri de trezorerie? @ ()'' =Casa in lei?analitic: numele anga"atului
'(1 Decontarea avansurilor de trezorerie acordate
D @ (A% =#vansuri de trezorerie? ! analitic nominal
B%) =Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate?
B%A =Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal?
B%( =Cheltuieli cu deplasari, detasari, transferuri?
AA%B =T.6.#. deductibila? aferenta bonurilor si facturilor prezentate la decont
'B1 Transferul de sume dintr$un cont propriu in altul:
De exemplu, transferul intr$o banca comerciala a sumelor incasate in Trezoreria 7tatului:
(;' =6iramente interne? @ ('%'.' =Disponibil in cont bancar? ! analitic
Trezoreria la intrarea sumelor in contul de destinatie:
('%'.% =Conturi la banci in lei? @ (;' =6iramente interne?
.ibliografie
Ehid practic ! =4nele aspecte privind aplicarea reglementarilor contabile
conforme cu directiva a ,6$a a C++, parte componenta a reglementarilor
contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin ordinul ministrului
finantelor publice nr. ).&((*%&&C.>
Curs de pregatire pentru examenul de acces domeniul contabilitate ! lector
Maria Madalina Eirbina, .acau %&'&
,#7 :
,ntrebari si studii de caz privind accesul la stagiul privind obtinerea calitatii de
expert contabil si contabilia autorizati ! +ditura Ceccar, .ucuresti, %&'&

S-ar putea să vă placă și