Sunteți pe pagina 1din 21

Ambreiajul autovehiculului

Audi A4 1.9TDI
Calculul si Constructia
Autovehiculelor I
Coordonator: Student:


Cuprins
1.Memoriu tehnic.............3
1.1.Rolul si destinatia ambreiajului.....................................................4
1.2.Cerinte si conditii impuse. Regimuri de unctionare.....................!
1.3.Clasiicare. "ipuri constructive. #escriere....................................$
1.3.1.Clasiicarea ambreiajelor mecanice...................................%
1.3.2."ipuri constructive de ambreiaje mecanice.......................&
1.3.3.'rincipuiul de unctionare al ambreiajului mecanic........13
1.3.4.(unctionarea ambreiajului in procesul demararii
automobilului............................................................................1!
1.4.)olutia constructiva aleasa..........................................................1$
1.!. )olutii constructive asemanatoare..............................................1$
1.$. *+ploatare, reglare si intretinere................................................2-
2. Memoriu justiicativ de calcul...............................................................22
3..ibliograie.............................................................................................
4. 'artea graica.........................................................................................
2
Tema proiect
)a se proiecte/e ambreiajul pentru autovehiculul AUDI A4
1.9 TDI avand urmatoarele caracteristici0
1 putere 2- Cp 3$$ 456
1 moment ma+im 21- 7m
1 turatie de moment ma+im 12-- rpm
3
1. Memoriu tehnic
1.1. Rolul i de!tina"ia ambreiajului
Ambreiajul este primul ansamblu din transmisia automobilului care se plasea/8
9ntre motor :i cutia de vite/e.
;a majoritatea automobilelor ambreiajul este i+at de volantul motorului,
m8rind astel momentul de iner<ie al acestuia, :i constituie, 9n ca/ul ambreiajelor
mecanice, un cuplaj de ric<iune, prin care, cu ajutorul or<elor de recare cuplul
motorului se transmite la ro<ile motoare, prin transmisia automobilului. =n ca/ul
ambreiajelor hidraulice el joac8 chiar rolul de volant.
Introducerea ambreiajului 9n construc<ia automobilului se ace 9n scopul
compens8rii principalelor de/avantaje ale motorului cu ardere intern8, ca 0
- incapacitatea de a porni sub sarcin8 >
- e+isten<a unei /one de unc<ionare instabil8 >
- ob<inerea mersului 9n gol la o tura<ie relativ mare >
- mersul neuniorm.
Cerin<a principal8 impus8 ambreiajelor este ca momentul pe care 9l poate
transmite s8 ie reglabil, lucru care poate i ob<inut prin mai multe solu<ii
constructive, dintre care cea mai simpl8 este solu<ia cu discuri de ric<iune.
Ambreiajul automobilului serve:te la decuplarea temporar8 :i la cuplarea lin8 a
transmisiei cu motorul. #ecuplarea este necesar8 la oprirea :i r9narea automobilului
sau la schimbarea vite/elor. Cuplarea lin8 este necesar8 la pornirea din loc :i dup8
schimbarea vite/elor.
'rin decuplarea motorului de transmisie ro<ile din<ate din cutia de vite/e nu se
mai al8 sub sarcin8 :i cuplarea lor se poate ace 8r8 eorturi mari 9ntre din<i. =n ca/
contrar, schimbarea vite/elor este aproape imposibil8, unc<ionarea cutiei de vite/e
este 9nso<it8 de /gomot puternic, u/ura din<ilor este deosebit de mare :i se poate
produce chiar ruperea lor.
Cuplarea lin8 a arborelui cutiei de vite/e cu arborele cotit al motrului, care are
tura<ia relativ mare, asigur8 cre:terea treptat8 :i 8r8 :ocuri a sarcinii la din<ii ro<ilor
din<ate :i la piesele transmisiei, apt care mic:orea/8 u/ura :i elimin8 posibilitatea
ruperii lor.
=n ca/ul 9n care 9nc8rc8rile organelor transmisiei dep8:esc momentul
ambreiajului, acesta va 9ncepe s8 patine/e, limit9nd aceste 9nc8rc8ri. =n elul acesta
ambreiajul 9ndepline:te rolul unui organ de protec<ie a transmisiei la suprasarcini.
4
1.#. Cerin"e i condi"ii impu!e. Re$imul de %unc"ionare
?in9nd seama de enomenele care apar 9n timpul unc<ion8rii automobilului,
condi<iile principale care se impun la proiectarea unui ambreiaj s9nt urm8toarele 0
&a decuplare0
Ambreiajul trebuie s8 i/ole/e rapid :i complet motorul de transmisie, pentru a
ace posibil8 schimbarea vite/elor 8r8 :ocuri.
#ecuplarea s8 necesite din partea conduc8torului eorturi reduse, 8r8 a avea
9ns8 o curs8 prea mare la pedal8.
&a cuplare 0
Ambreiajul trebuie s8 9mbine lin organele de ac<ionare cu cele antrenate, pentru
a evita pornirea brusc8 din loc a automobilului, :ocurile 9n mecanismele tranmisiei :i
suprasolicit8rile pieselor, care pot provoca ruperea lor >
In stare cuplat8, ambreiajul trebuie s8 asigure o 9mbinare perect8 9ntre motor :i
transmisie, 8r8 a avea patinare 9ntre discuri.
)8 permit8 eliminarea c8ldurii care se produce 9n timpul procesului de cuplare
la patinarea ambreiajului.
Cuplarea ambreiajului trebuie s8 se ac8 progresiv pentru ca s8 nu apar8
accelera<ii e+cesiv de mari la demararea automobilului, care au o inluen<8 asupra
pasagerilor :i 9nc8rc8turii.
Accelera<ia ma+im8 admisibil8 la demararea automobilului care nu provoac8
sen/a<ii nepl8cute pasagerilor, nu tebuie s8 dep8:easc8 34 m@s
2
.
=n timpul patin8rii ambreiajului, care are loc 9n special 9n momentul pornirii
din loc :i 9n mai mic8 m8sur8 la schimbarea treptelor 9n timpul mersului, lucrul
mecanic de recare se transorm8 9n c8ldur8.
'entru unc<ionarea ambreiajului 9n condi<ii normale, c8ldura cre se degaj8
trebuie s8 ie eliminat8, 9n ca/ contrar temperatura garniturilor de recare cre:te, iar
coeicientul de recare va sc8dea. =n elul acesta ambreiajul va patina :i 9n timpul
mersului automobilului, nu numai 9n timpul pornirii din loc sau la schimbarea
treptelor. #atorit8 acestui apt piesele componente ale ambreiajului se 9nc8l/esc peste
limita admisibil8, iar garniturile de recare se degradea/8 :i discul de presiune se
poate deorma, iar 9n unele ca/uri chiar isura.
!
Ambreiajul trebuie s8 ie capabil s8 transmit8 momentul motor ma+im chiar :i
9n ca/ul 9n care garniturile de recare s9nt u/ate :i arcurile de presiune 9:i reduc or<a
de ap8sare.
Momentul de calcul al ambreiajului se adopt8 mai mare dec9t momentul ma+im
al motorului.
#urata de unc<ionare a ambreiajului depinde de num8rul de cupl8ri :i
decupl8ri deoarece garniturile de recare se u/ea/8 mai ales la patinarea ambreiajului
)1a constatat c8 la cre:tera temperaturii de la 2- la 1--
-
C, u/ura garniturilor de
recare se m8re:te de apro+imativ 2 ori. 'entru parcurgerea a 1-- Am ambreiajului se
decuplea/8 :i cuplea/8 de !--$!- ori.
1.'. Cla!i%icare. Tipuri con!tructive. De!criere.
(unc"ionare. )*r"i componente
Ambreiajele utili/ate la automobile se clasiic8, dup8 principiul de unc<ionare in0
- ambreiaje mecanice Bcu ric<iuneC >
- ambreiaje hidrodinamice BhidroambreiajeC >
- ambreiaje electromagnetice >
- ambreiaje combinate.
Ambreiajele cele mai r8sp9ndite la automobile s9nt ambreiajele mecanice, la
care pentru leg8tura dintre partea conduc8toare :i partea condus8 se utili/ea/8 or<a
de recare.
;a multe automobile moderne se 9nt9lnesc ambreiaje hidrodinamice care
lucrea/8 dup8 principiul ma:inilor hidraulice rotative Bleg8tura dintre partea
conduc8toare :i partea condus8 se reali/ea/8 prin intermediul unui lichidC.
=n ca/ul ambreiajelor electromagnetice leg8tura dintre partea conduc8toare :i
partea condus8 se reali/ea/8 cu ajutorul pulberii magnetice.
Dnele automobile s9nt echipate cu ambreiaje combinate, dintre acestea cele mai
r8sp9ndite s9nt 0 hidraulic1mecanic, electromagnetic1mecanic :i centriugal1mecanic.
$
1.'.1. Cla!i%icarea ambreiajelor mecanice
)e poate ace dup8 mai multe criterii, :i anume0
- orma geometric8 a suprae<elor de recare
- modul de ob<inere a or<ei de ap8sare
- mecanismul de ac<ionare :i comanda mecanismului de ac<ionare.
Dup* %orma $eometric* a !upra%e"elor de %recare ambreiajele pot i 0
- ambreiaje conice E se olosesc uneori ca mecanisme au+iliare ale
schimb8toarelor de vite/e automate
- ambreiaje cu discuri E s9nt cele mai utili/ate la automobile :i pot ii cu un
singur disc , cu dou8 discuri :i cu mai multe discuri
- ambreiaje speciale E se utili/ea/8 mai ales ca mecanisme au+iliare ale
schimb8toarelor de vite/e automate
Dup* modul de ob"inere a %or"ei de ap*!are se 9mpart 9n 0
- ambreiaje cu arc E cu arc central :i cu arc tip diaragm8
- ambreiaje semicentriugale
- ambreiaje centriugale E or<a de ap8sare este reali/at8 de arcuri, iar or<a de
cuplare :i decuplare este reali/at8 de or<a centriug8 a unor contragreut8<i >
- ambreiaje electromagnetice E reali/ea/8 or<a de ap8sare cu ajutorul unor
electromagne<i alimenta<i de la generatorul de cutent al automobilului.
Dup* tipul mecani!mul de ac"ionare pot i 0
- cu ac<ionare mecanic8
- cu ac<ionare hidaulic8
- cu ac<ionare pneumatic8
- cu ac<ionare electric8
Dup* modul de comand* al mecani!mului de ac"ionare se 9mpart 9n 0
- ambreiaje neautomate
- ambreiaje automate.
%
1.'.#. Tipuri con!tructive de ambreiaje mecanice
Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice este oarte r8sp9ndit la
autoturisme, c9t :i la autocamioane datorit8 aptului c8 are greutatea cea mai redus8 :i
construc<ia cea mai simpl8.
Freutatea acestui tip de ambreiaj B9mpreun8 cu mecanismul de ac<ionare, 9ns8
8r8 carterC este de -,3-,$G din greutatea autocamionului :i -,4-,&G din
greutatea autoturismului cu motorul
nealimentat.
Dtili/area acestui tip de ambreiaj este
recomandat8 9n ca/urile 9n care
momentul transmis nu dep8:e:te %-
&- da7.m.
Acest tip de ambreiaj poate i prev8/ut
cu un r9nd sau dou8 de arcuri
perierice, ob<in9ndu1se or<e de
ap8sare mari cu arcuri de presiune mai
pu<in rigide.
(ig 1.1. Ambreiajul cu arcuri perierice
Ambreiajul monodi!c !emicentri%u$al este o variant8 a ambreiajului
monodisc cu arcuri perierice.
#eosebirea dintre ele const8 9n orma constructiv8 ierit8 a p9rghiilor de
debreiere, care s9nt prev8/ute la capetele e+terioare cu c9te o contragreutate. ;a
rota<ia ambreiajului, datorit8 acestor contragreut8<i iau na:tere or<e centriuge care
tind s8 roteasc8 p9rghiile de debreiere 9n jurul a+elor lor, m8rind astel or<a de
ap8sare a discului de presiune.
&
Re/ult8 deci, c8 la aceste tipuri de ambreiaje or<a de ap8sare asupra discului
de presiune este dat8, pe de o parte, de arcurile de presiune, iar pe de alt8 parte, de
or<ele centriuge ale contragreut8<ilor.
(or<a total8 de ap8sare asupra suprae<elor de recare varia/8 cu tura<ia
motorului.
#atorit8 aptului c8 o parte din or<a total8 de ap8sare este creat8 de
contragreut8<i, or<a care va trebui s8 ie de/voltat8 de arcurile de presiune va i mai
redus8.
Re/ult8, deci c8 pentru aceea:i or<8 total8 de ap8sare vor i necesare arcuri mai
pu<in rigide dec9t la ambreiajul monodisc simplu.
Acest lucru cere din partea conduc8torului un eort mai mic pentru ac<ionarea
ambreiajului, deci o manevrare mai u:oar8. #e asemenea, men<inerea ambreiajului 9n
stare decuplat8 nu necesit8 o or<8 prea mare.
'e l9ng8 avantajul unei ac<ion8ri mai u:oare, ambreiajul !emicentri%u$al
pre+int* unele de+avantaje at9t la tura<ii sc8/ute c9t :i la tura<ii ridicate ale
motorului, :i anume 0
- 9n condi<ii grele de e+ploatare, aceste ambreiaje nu dau re/ultate
mul<umitoare datorit8 patin8rilor care au loc din cau/a or<ei de ap8sare
insuiciente la tura<ii mici ale motorului, c89nd momentul transmis trebuie
s8 ie mare >
- la tura<ii mari ale motorului, or<a de ap8sare datorit8 or<elor centriuge ale
contragreut8<ilor cre:te mult, iar ambreiajul nu mai poate 9ndeplini rolul de
protec<ie la suprasarcini pentru celelalte organe ale transmisiei, din cau/8 c8
ap8sarea dintre suprae<ele de recare iind oarte mare, ambreaiajul nu mai
patinea/8.
#atorit8 acestor de/avantaje, ambreiajele semicentriugale se utili/ea/8 mai
ales la autoturisme, la autocamioane iind 9nlocuite aproape complet.
Ambreiajul monodi!c !implu cu arc central este prev8/ut cu un arc central
de orm8 conic8 sau cilindric8 ce reali/ea/8 or<a de ap8sare dintre suprae<ele de
recare.
Acest tip de ambreiaj pre/int8 avantajul ampliic8rii or<ei dat8 de arc 9n
raportul bra<elor p9rghiilor lamelare. =n elul acesta cu ajutorul unui singur arc, care
de/volt8 o or<8 redus8, se ob<ine asupra discului de presiune o ap8sare mare, care
permite ambreiajului s8 transmit8 un moment motor mare.
#atorit8 aptului c8 p9rghiile lamelare s9nt oarte elastice, progresivitatea
ambreiajului cre:te.
2
=n ca/ul ambreiajelor cu arc central prin aptul c8 arcul central este dispus la o
anumit8 distan<8 de discul de presiune Ba c8rui temperatur8 poate cre:te mult 9n
timpul patin8rii ambreiajuluiC nu pre/int8 pericol de 9nc8l/ire.
(ig.1.2. mbreiajul cu arc central
1-
Ambreiajul monodi!c cu arc central tip dia%ra$m* substituie arcurile de presiune
:i p9rghiilor de debreiere de la ambreiajul monodisc simplu, cu un arc central sub
orm8 de diaragm8 tronconic8, ormat dintr1un disc de o<el sub<ire, prev8/ut cu
t8ieturi radiale.
(ig. 1.3. Arc diaragma
Ambreiajul nu are tendin<a de patinare la u/ura garniturilor, deoarece
momentul de recare se men<ine apro+imativ constant pe toat8 durata de
unc<ionare a ambreiajului, de asemenea pre/int8 o progresivitate ridicat8 la (ig.
1.4. (unctionarea arcului diaragma
11
cuplare datorit8elasticit8<ii mari a arcului diaragm8.
#atorit8 avantajelor pe care le pre/int8 ambreiajul cu arc central tip diaragm8,
9n ultimul timp a 9nceput s8 ie utili/at la multe autoturisme de capacitate
cilindric8 mic8 :i mijlocie.
Ambreiajul centri%u$al olose:te pentru cuplare :i decuplare or<a centriug8,
iar pentru ob<inerea or<ei de ap8sare dintre suprae<ele de recare utili/ea/8 arcurile
perierice. (or<a centriug8 se utili/ea/8 mai rar pentru crearea or<ei de ap8sare dintre
suprae<ele de recare.
Avantajele ambreiajelor centriugale 9n raport cu ambreiajele simple s9nt 0
- progresivitate oarte ridicat8, deci o pornire oarte lin8 din loc a
automobilului>
- u:urarea comen/ii deoarece la pornirea din loc a automobilului nu mai este
necesar s8 se ac<ione/e pedala ambreiajului>
- prin decuplarea automat8 a ambreiajului la tura<ii mai mari dec9t tura<ia
corespun/8toare mersului 9n gol a motorului se pre9nt9min8 oprirea
motorului.
#e/avantajele acestui tip de ambreiaj s9nt 0
- posibilitatea patin8rii ambreiajului la o tura<ie sc8/ut8 :i la o sarcin8 mare a
motorului>
- nu permit utili/area r9nei de motor la vite/e reduse ale automobilului>
- nu permit pornirea motorului prin 9mpingerea automobilului.
Ambreiajele centriugale se utili/ea/8 aproape numai la transmisiile automate.
Ambreiajul bidi!c se utili/ea/8 c9nd este nevoie de transmiterea unui moment
mare de peste &- da7.m.
#atorit8 limit8rilor impuse de dimensiunile volantului motorului, coeicientul
de recare al materialelor e+istente, dimensiunile arcurilor de presiune :i presiunea
speciic8 dintre discuri care ar dep8:i o valoare ma+im8 admisibil8, se recurge la
m8rirea num8rului de suprae<e de recare, prin olosirea unor ambreiaje cu mai multe
discuri, cele mai utili/ate iind ambreiajele bidisc.
Freutatea ambreiajului bidisc este de apro+imativ -,%G din greutatea
automobilului.
Ambreiajele bidisc s9nt construite at9t 9n variante cu arcuri perierice c9t :i cu
arcuri centrale.
12
1.'.'. )rincipiul de %unc"ionare al ambreiajului mecanic
Ambreiajul mecanic unc<ionea/8 pe ba/a or<elor de recare care apar 9ntre
suprae<ele de recare.
'8r<ile componente ale unui ambreiaj mecanic s9nt grupate astel0
- partea conduc8toare
- partea condus8
- mecanismul de ac<ionare
'artea conduc8toare a ambreiajului este solidar8 la rota<ie cu volantul
motorului, iar partea condus8 cu arborele primar al cutiei de vite/e.
(i$. 1.,. Schema de principiu a ambreiajului mecanic
#e volantul 2, solidar cu arborele cotit, este i+at discul de presiune
Bconduc8torC !, prin intermediul buloanelor %, care1i dau posibilitatea s8 se
deplase/e 9n direc<ie a+ial8.
#iscul condus Bde ric<iuneC 3, a:e/at 9ntre volant :i discul de presiune, are
butucul prev8/ut cu caneluri care1l solidari/ea/8 la rota<ie cu arborele primar 1 al
schimb8torului de vite/e Barborele ambreiajuluiC, permi<9ndu1i 9n acela:i timp s8 se
deplase/e a+ial.
'entru a m8rii coeicientul de recare, discul condus este prev8/ut cu garniturile
de recare &. Arcurile de presiune 4 reali/ea/8 ap8sare adiscului de presiune !
asupra discului condus 3.
'edala $ serve:te pentru ac<ionare ambreiajului.
)artea conduc*toare a ambreiajului se compune din 0
- volantul 2,
- discul de presine !,
- buloanele %,
- arcurile de presiune 4.
)artea condu!* este ormat8 din 0
- discul condus 3, cu garniturile de recare &
- arborele primar 1 al schimb8torului de vite/e.
=n igur8 ambreiajul se g8se:te 9n stare cuplat8, c9nd arcurile de presiune 4,
ac ca discul conduc8tor !, s8 apese discul condus 3, asupra volantului 2.
'rin recarea care ia na:tere 9ntre supraa<a rontal8 a volantului :i discul de
presiune, pe de o parte :i suprae<ele discului condus pe de alt8 parte, momentul se
transmite de la motor la arborele primar al cutiei de vite/e :i mai departe, prin
celelalte organe de transmisie la ro<ile motoare ale automobilului.
#ecuplare ambreiajului se reali/ea/8 prin ap8sarea pedalei $, care deplas9nd
discul de presiune ! spre dreapta, comprim8 arcurile de presiune 4.
=n aceast8 situa<ie dispare ap8sarea dintre discuri :i volant :i deci :i or<a de
recare, iar momentul motor nu se mai transmite discului condus :i prin urmare
arborelui ambreiajului.
Cuplarea ambreiajului se reali/ea/8 prin eliberarea progresiv8 a pedalei, iar
discul de presiune, sub ac<iunea arcurilor de presiune, va ap8sa discul condus
asupra volantului.
C9t timp 9ntre suprae<ele de recare ale ambreiajului nu e+ist8 o or<8 de
ap8sare mare, or<a de ercare care ia na:tera va avea o valoare redus8, iar
supre<ele de recare vor patina.
Aceasta este perioada de patinare a ambreiajului. =n aceast8 situa<ie, prin
ambreiaj se transmite, spre schimb8torul de vite/e numai o parte din puterea
motorului, restul transorm9ndu1se 9n c8ldur8, ceea ce ace ca ambreiajul s8 se
9nc8l/easc8, iar garniturile de recare s8 se u/e/e mai rapid.
C9nd pedala ambreiajului este eliberat8 complet, or<a de ap8sare de/voltat8
de arcurile de presiune este suicient de mare pentru ca or<a de recare ce ia
na:tere s8 solidari/e/e partea condus8 de partea conduc8toare, iar momentul motor
s8 ie transmis 9n 9ntregime arborelui primar al cutiei de vite/e.
14
;a cuplare brusc8 a ambreiajului, solicit8rile transmisiei pot dep8:i de 34
ori valoarea momentului ma+im al motorului.
Aceasta se datore:te aptului c8 la eliberarea brusc8 a pedalei ambreiajului,
or<a de ap8sare dintre suprae<ele de recare este dat8 at9t de or<a arcurilor de
presiune, c9t :i de or<ele de iner<ie ce iau na:tere 9n momentul contactului discului
de presiune cu discul condus.
=n momentul contactului dintre discuri, or<a de ap8sare dep8:e:te de c9teva
ori or<a datorat8 arcurilor de presiune.
1.'.4. (unc"ionarea ambreiajului -n proce!ul demar*rii
automobilului
'rocesul demar8rii automobilului poate i 9mp8r<it 9n trei perioade.
)erioada I.a de demarare a automobilului repre/int8 timpul t
1
din
momentul 9nceperii cupl8rii ambreiajului :i p9n8 la pornirea din loc a
automobilului. Aceast8 perioad8 se caracteri/ea/8 prin patinarea total8 a
ambreiajului B
a
H -C. =n aceast8 perioad8 momentul de recare al ambreiajului M
a
este mai mic dec9t momentul re/istent M

redus al arborelui ambreiajului, iar
automobilul se al8 9n repaus. M8rimea acestei perioade depinde de sarcina
automobilului, de de+teritatea conduc8torului, etc, iind egal8 cu rac<iuni de
secund8, iar uneori poate dep8:i chiar o secund8.
#in cau/a vite/ei mari de alunecare, 9n aceast8 perioad8 se de/volt8 o mare
cantitate de c8ldur8. Re/ult8 deci, c8 durata primei perioade de demarare nu trebuie
s8 ie prea mare, deoarece va re/ulta un lucru mecanic de recare e+gerat de mare
:i prin aceasta o u/ur8 accentuat8 a garniturilor de recare.
)erioada II/a de demarare repre/int8 timpul t
2
de la pornirea din loc a
automobilului p9n8 9n momentul 9n care vite/ele unghiulare ale motorului :i ale
ambreiajului devin egale B
m
H
a
C.
'ornirea din loc a automobilului 9ncepe 9n momentul 9n care momentul
ambreiajului M
a
devine egal cu momentul re/istiv M

Bpunctul A din diagram8C.
A doua perioad8 de demarare se caracteri/ea/8 prin parinarea par<ial8 a
mbreiajului, cre:terea vite/ei unghiulare a arborelui ambreiajului
a
:i sc8derea
vite/ei unghiulare a arborelui motorului
m
. #ieren<a
m
H
a
se mic:orea/8
treptat, iar 9n punctul ., se anulea/8 :i patinarea 9ncetea/8 Bvite/a de patinare v
p
se
anule/8C.
=n aceast8 perioad8 vite/a unghiular8 a arborelui motorului se mic:orea/8,
din cau/a ac<iunii de r9nare al momentului de recare al ambreiajului. #in aceast8
cau/8 energia cinetic8 a motorului trebuie s8 ie suicient de mare pentru ca
motorul s8 nu se opreasc8. =n schimb pentru arborele ambreiajului momentul de
1!
recare M
a
are o ac<iune motoare din care cau/8 vite/a unghiular8 cre:te odat8 cu
M
a
.
=n perioada a doua de demarare momentul ambreiajului M
a
cre:te p9n8 la M
c
Bvaloarea ma+im8C :i va trebui s8 echilibre/e at9t momentul motor ma+im M
max
,

c9t
:i momentul or<elor de iner<ie M
i
= I
m
.(d
m
/dt), care apare datorit8 decelera<iei
unghiulare d
m
/dt a arbotelui cotit al motorului.
Cre:terea momentului de recare al ambreiajului la cuplarea lui trebuie s8
asigure o demarare rapid8 a automobilului. Aceast8 cre:tere depinde de ritmul
cupl8rii :i de propriet8<ile elastice ale ambreiajului.
)erioada III/a de demarare 9ncepe 9n momentul 9n care vite/ele unghiulare
ale motorului :i ambreiajului devin egale :i p9n8 c9nd vite/a automobilului devine
constant8. =n aceast8 perioad8. =n aceast8 perioad8 arborele cotit al motorului :i
arborele ambreiajului, ormea/8, din punct de vedere cinematic, un singur corp,
leg8tura iind reali/at8 prin intermediul ambreiajului.
0arianta con!tructiva alea!a
In pre/entul proiect pentru autovehiculul Audi A4 1.2 "#I s1a ales un ambreiaj
monodisc uscat cu arc de tip diaragma.
(ig. 1.$. Ambreiaj monodisc uscat
1$
1.,. 0ariante con!tructive a!emanatoare
Ambreiaj 0o1!2a$en )a!!at 1.9 TDI

(ig. 1.%. Ambreiaj Io4s5agen 'assat 1.2 "#I
#iametru0 22&.$ mm
"ipul0 cu arc diaragma
Frosime garnitura0 ! mm
7umarul garniturilor de rictiune0 2
Ambreiaj 0olvo S43 1.9

(ig. 1.&. Ambreiaj 0olvo S43 1.9
1%
#iametru0 22! mm
"ipul0 cu arc diaragma
Frosime garnitura0 4.! mm
7umarul garniturilor de rictiune0 2
Ambreiaj 4M5 ,#3 Tourin$
(ig. 1.2. Ambreiaj .MJ !2- "ouring
#iametru0 24- mm
"ipul0 cu arc diaragma
Frosime garnitura0 $ mm
7umarul garniturilor de rictiune0 2
1&
Ambreiaj Mercede!/4en+ 4/6la!! 1.7
(i$. 1.13. Ambreiaj Mercede!/4en+ 4/6la!! 1.7
#iametru0 242 mm
"ipul0 cu arc diaragma
Frosime garnitura0 !.& mm
7umarul garniturilor de rictiune0 2
12
1.8. 9:ploatare. Re$lare i -ntre"inere
=n timpul mersului automobilului sau la opriri 9n mers, nu trebuie s8 se
men<in8 ap8sat8 pedala de ambreiaj, 9ntruc9t procedeul conduce 9ntotdeauna la
u/ura prematur8 a rulmentului de presiune.
=n ca/ul 9n care autoturismul se depo/itea/8 o perioad8 mai 9ndelungat8
Bpeste $ luniC, se recomand8 a se introduce 9ntre pedala de ambreiaj :i scaunul din
a<8, o cal8 din lemn, care s8 men<in8 decuplat ambreiajul, 9n scopul evit8rii lipirii
garniturilor sau la imposibilitatea decupl8rii.
)e recomand8 s8 se eectue/e oarte in manevra de ambreiere :i debreiere>
ridicarea piciorului de pe pedala de ambreiaj s8 ie sincroni/at8 cu o cre:tere
u:oar8 a tura<iei motorului :i invers, evit9ndu1se cupl8ri sau decupl8ri bru:te.
Kpera<ia de reglare a cursei libere a ambreiajului este obligatorie dup8
9nlocuirea rulmentului de presiune sau a discului de ambreiaj.
Dneltele olosite pentru reglarea si intretinerea ambreiajului trebuie s8 ie
corespun/8toare din punct de vedere al protec<iei muncii.
0eri%icarea !i re$larea cur!ei libere a pedalei ambreiajului.
Cursa libera a pedalei este corespun/atoare cand ambreiajul transmite
momentul motor ara patinare, cu pedala in po/itia libera, si cand decuplea/a
complet cu pedala apasata. Reglarea cursei libere a ambreiajului este necesar sa se
aca periodic, deoarece, prin u/ura garniturilor de recare, ea se micsorea/a.
Ieriicarea cursei libere a pedalei ambreiajului se ace cu ajutorul unei rigle
al carei capat se sprijina pe podea alaturi de pedala ambreiajului. Rigla se rea/ama
cu suportul pe podeaua caresoriei. Cu ajutorul reperelor se compara cursa pedalei
cu cursa libera indicata pentru automobilul respectiv. #upa montarea riglei pe
podea se decuplea/a cursorul pana cand se sprijina pe pedala. In acest el,
deplasarea pedalei se va ace in contact permanent cu rigla si deci, prin deplasarea
unuia din cele doua repere se poate citi direct deplasarea pedalei, celalalt reper
ramanand i+ .
)e deplasea/a prin apasare pedalei impreuna cu cursorul, pana in momentul
in care ambreiajul 9ncepe sa decuple/e. Acest moment se simte prin marirea ortei
necesare deplasarii in continuare a pedalei. #istanta intre cele doua cursoare
repre/inta cursa libera a pedalei si se citeste direct in milimetri pe scara gradata a
riglei. *a trebui sa ie de 2-1!-mm, in unctie de tipul automobilului .
Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se ace in mod dierit in unctie
de automobil. #e obicei cursa libera a pedalei se reglea/a prin modiicarea
lungimii tijelor care transmit miscarea de la pedala la urca de decuplare.;a
reglare, se slabeste contrapiulita si se insurubea/a sau
2-
desurubea/a piulita pana se obtine cursa libera a pedalei, corespun/atoare unui joc
de 213,!mm la e+tremitatea urcii ambreiajului .
In ca/ul ambreiajului cu mecanism de comanda cu actionare hidraulica cursa
libera a pedalei se datoreste jocului dintre tija si pistonul cilindrului principal si
jocului dintre rulmentul de presiune si capetele interioare ale parghiilor de
debreiere. Locul dintre tija si pistonul principal se reglea/a cu ajutorul unui surub
e+centric, iar jocul dintre rulmentul de presiune si capetele interioare ale pirghiilor
de debriere se reglea/a prin modiicarea lungimii tijei pistonului cilindrului
receptor, compusa din doua parti asamblate prin ilet.
Re$lare jocului dintre rulmentul de pr!iune !i par$hiile de decuplare
'entru o unctionare corespun/atoare a ambreiajului, trebuie ca toate pirghiile
de decuplare sa se gaseasca in acelasi plan, pentru ca, la decuplare, ele sa vina
simultan in contact cu rulmentul de presiune.
Locul dintre rulmentul de presiune si capetele interioare ale pirghiilor de
decuplare se poate regla0
- 1cu ajutorul surubului de la capatul interior al pirghiei de decuplare>
- 1cu ajutorul piulitei in acest ca/ rulmentul de presiune este inlocuit cu un
inel de grait, iar parghiile au i+at la partea interioara discul>
- 1cu ajutorul piulitei care se insurubea/a sau desurubea/a pe buton>
- 1cu ajutorul piulitei care apropie sau departea/a partea centrala a pirghiei
de decuplare de carcasa ambreiajului.
Locul dintre rulmentul de presiune si pirghiile de decuplare se reglea/a, de
obicei, dup8 reparatii.
;a veriicarea si reglarea po/itiei pirghiilor de decuplare se procedea/a
21