Sunteți pe pagina 1din 35

I.

Piata de capital prezentare generala


I.1. Conceptul si trasaturile pietei de capital
Piaa de capital reprezint ansamblul relaiilor i mecanismelor prin care se realizeaz
transferul fondurilor de la cei care au un surplus de capital si anume investitorii, ctre cei care
au nevoie de capital, respectiv emitentii, cu ajutorul unor instrumente specifice i prin
intermediul unor operatori specifici.
1

Piata de capital este locul de intalnire a ofertei si a cererii de capital, fiind specializata in efectuarea
tranzactiilor cu active financiare cu scadente pe termene medii, cat si lungi. Prin intermediul
acesteia, capitalurile disponibile din economie sunt dirijate catre agentii economici nationali.
In literatura de specialitate exista doua abordari diferite in ceea ce priveste sfera de cuprindere a
pietei de capital, si anume
!bordarea anglo"saxona, potrivit careia piata financiara se clasifica in
- piata monetara , a titlurilor financiare pe termen scurt
- piata de capital, a titlurilor financiare pe termen mediu si lung
- piata asigurarilor, mecanismele acesteia realizandu"se pe piata instrumentelor de
asigurare
!bordarea continental"europeana, potrivit careia piata de capital se clasifica in
- piata monetara care este reprezentata de piata interbancara si cea a titlurilor de
creanta negociabile
- piata ipotecara care se ocupa cu finantarea constructiei de locuinte sub forma
creditelor ipotecare
- piata financiara unde are loc cumpararea sau vanzarea activelor financiare,
reliefandu"se relatia directa dintre investitori si emitenti
In opinia #abrielei !ng$elac$e, piata de capital se prezinta ca un mecanism de legatura intre
investitori si emitenti , a caror decizie de investire vizeaza doua obiective complementare
rentabilitatea, respectiv un grad inalt de fructificare a capitalurilor%
&
lic$iditatea,adica recuperarea cat mai operativa a capitalului investit.
1
Pepi Mitica Piee de capital si Burse de Valori, 'ditura 'x ponto, (onstanta, &))*,pg. 1
2
Gabriela Anghelache, Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. 1,
1
Piata de capital reprezinta o alternativa la constituirea de depozite bancare, oferind metode de
investire diferite fata de cele pe care le regasim in sistemul bancar.!stfel, pentru a evita recurgerea
la creditele bancare, emitentii , au posibilitatea de a atrage capitaluri prin emisiunea de actiuni sau
obligatiuni.
Instrumentele cele mai importante ale pietei de capital sunt valorile mobiliare in care sunt incluse
dreptul de preferinta si dreptul de conversie a unor creante in actiuni.!lte instrumente financiare, in
afara valorilor mobiliare, cuprind contractele de report si titlurile de participare. -pre deosebire de
titlurile tranzactionate pe piata monetara, care sunt emise pe termen scurt, piata de capital este
formata din tranzactii cu titluri emise pe termen mediu si lung si anume actiuni, obligatiuni, titluri
de stat care sunt in acelasi timp titluri primare si valori mobiliare.
Piata de capital se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi
.este o piata desc$isa, tranzactiile cu instumente financiare avand caracter public
produsele oferite pe aceasta piata sunt instrumente cu termen mediu si lung
valorile mobiliare , ca produse ale pietei, sunt caracterizate prin negociabilitate si
transferabilitate.
tranzactionarea valorilor mobiliare nu se face direct, ci este intermediata.
/
I.. !or"area pietei de capital din #o"ania
Pe fundalul unei traditii de peste 0) de ani de burse de marfuri, care au functionat dupa modelul
burselor occidentale, istoria 1omaniei consemneaza, in anul 1221, aparitia primei burse de
valori. !cest fapt s"a datorat ca urmare a adoptarii 3egii asupra burselor, mijlocitorilor de sc$imb
si mijlocitorilor de marfuri. 1ealizata dupa model francez, aceasta lege reglementa infiintarea,
prin decret regal, a burselor de valori si marfuri.
,
+ursa de 4alori din +ucuresti a fost inaugurata la 1 decembrie 122& reprezentand un eveniment
de mare insemnatate financiara si economica pentru piata de capital din 1omania. 5peratiunile
principale erau tranzactiile cu efecte publice si private, insa acestea nu se puteau realiza direct, ci
doar prin intermediul mijlocitorilor oficiali.
3
Gabriela Anghelache, Piata de capital, Editura Economica , Bucuresti, 2004, pg. 15
4
$ttp66bvb.ro6!bout6Presentation.aspx7t81
2
Inceputurile au fost dificile, operatiunile bursiere mergand greu, astfel ca in anul 122/ s"a ajuns
la imposibilitatea lic$idarilor bursiere.!cest esec a fost pus pe seama erorilor si lacunelor 93egii
asupra burselor,mijlocitorilor de sc$imb si mijlocitorilor de marfuri , aceasta urmand a fi
modificata in 122: si 12;0.
In 1;),, prin 93egea asupra burselor de (omert , s"au instituit (orporatia +ursei si (amera de
!rbitraj. <e asemenea, aceasta lege prevedea si functionarea in 1omania a : burse la +ucuresti,
+raila, #alati, (onstanta, Iasi si (raiova.
In anul 1;1, ,odata cu izbucnirea Primului 1azboi =ondial , +ursa de 4alori a fost inc$isa,
reluandu"si activitatea in toamna anului 1;12 cand razboiul a luat sfarsit.
!nul 1;&; marc$eaza introducerea legii asupra bursei, cunoscuta ca .3egea =adgearu 9 , care
aducea reglementari mult mai precise institutiei bursei, introducand unele modificari conceptuale
si juridice in concordanta cu normativele internationale. =aturitatea institutionala a bursei s"a
dovedit mai ales dupa criza economica din 1;&;"1;//, cand activitatea bursiera ia un nou avant
in 1omania.
-farsitul celui de"al <oilea 1azboi =ondial si instaurarea regimului comunist au marcat sfarsitul
pietei de capital romanesti, +ursa de 4alori fiind inc$isa din anul 1;,2. Perioada anilor 1;*&"
1;2; reprezinta o gaura neagra in istoria pietei de capital din 1omania
*
, +ursa de 4alori
intrerupandu"si complet activitatea timp de cinci decenii.
3a 1 aprilie 1;;* +ursa de 4alori s"a redesc$is in baza unei decizii a (omisiei >ationala a
4alorilor =obiliare, prima sedinta de tranzactionare avand loc la &) noiembrie 1;;*.
1edesc$iderea +ursei de 4alori a marcat debutul formarii pietei bursiere si al dezvoltarii pietei
de capital din 1omania. In anii urmatori s"a inregistrat un trend crescator si numeroase realizari
In 1;;: a luat nastere piata bursiera 1!-<!? care a fost constituita pentru a asigura
cadrul de tranzactionare a actiunilor firmelor privatizate
In 1;;0 s"a lansat primul indice, +'@, care urmareste evolutia celor mai lic$ide actiuni
cotate la categoria I a bursei
In 1;;2 s"a lansat al doilea indice, +'@"(, care reflecta evolutia preturilor tuturor
actiunilor cotate
In 1;;; are loc implementarea noului sistem de tranzactionare al +ursei, A51IB5>
5
Sabau-Popa Diana Piete de capital, Editura Universitatea din Oradea, Oradea, 2010, pg. 23
3
In &))) s"a lansat al treilea indice,+'@"CI, care urmareste evolutia preturilor fondurilor
de investitii tranzactionate in cadrul +ursei.
In perioada urmatoare piata a evoluat rapid, cunoscand un boom economic. (onsiderata una din
cele mai prolifice perioade din istoria sa , in &))& toti cei trei indici calculati de +ursa de 4alori
+ucuresti au atins niveluri maxime istorice, rata anuala de crestere a acestora fiind
spectaculoasa.9
:
In anul &))*, odata cu aderarea 1omaniei la Dniunea 'uropeana, a fost consemnata o premiera
pe piata de capital romaneasca, si anume tranzactionarea la +ursa a drepturilor de preferinta. In
acelasi an +ursa de 4alori +ucuresti isi sc$imba forma juridica din institutie de interes public in
societate pe actiuni.
In a doua jumatate a anului &))0, odata cu implinirea a 1&* de ani de la infiintarea primei
institutii bursiere din 1omania, incepe declinul pietei bursiere .@ot in acest an au fost inaugurate
doua institutii <epozitarul (entral si (asa de (ompensare +ucuresti, care au rolul de a sprijini
activitatea de tranzactionare.
In anul &))2 si &)); s"a remarcat tendinta de scadere a cotatiilor si diminuarea lic$iditatii
generale a pietei bursiere, valoarea tranzactiilor scazand considerabil. !nul &)1) marc$eaza o
tendinta de revenire a lic$iditatii pietei actiunilor reflectata si asupra dinamicii lic$iditatii
celorlalte tipuri de instrumente financiare tranzactionate la +4+. (ea mai importanta crestere s"a
resimtit la nivelul pietei instrumentelor financiare cu venit fix.
I.$. %tructura pietei de capital
9<in punct de vedere al structurii , piaa de capital poate fi segmentat En funcie de diferite
criterii rezultate din diversitatea produselor tranzacionate , a procedurilor i te$nicilor de
vFnzare"cumprare a valorilor mobiliare, precum i modalitile diferite de finalizare a
tranzaciilor sau modul de formare a preului valorilor mobiliare.
0
aG Piata de capital are doua compenente din punct de vedere al producerii si comercializarii
valorilor imboliare si anume
6
ttp!""#v#.ro"$#out"%resentation.asp&'t(1
)
#o"an Monica 9Statistic financiar-bancar si bursier, 'ditura !-',+ucuresti, &))/, pg /)
4
Piata primara 9reprezinta prima plasare a valorilor mobiliare pentru atragerea
capitalurilor disponibile,atat pe piata interna,cat si pe piata internationala.
2

Piata secundara reprezint piaa pe care se tranzacioneaz titlurile care au fost
deja emise si este conditionata de existenta pietei primare.
bG <upa obiectul tranzactiei piata de capital are mai multe componente si anume
Piata actiunilor reprezinta piata pe care se desfasoara activitati de vanzare"
cumparare a actiunilor comune sau preferentiale emise de societatile comerciale.
Piata obligatiunilor reprezinta piata pe care se tranzactioneaza instumente de
datorie de orice fel.
Piata contractelor la termen instrumentul tranzactionat pe aceasta piata se
numeste contract la termen sau contract futures care reprezinta un acord de
vanzare"cumparare a unui activ financiar la o data viitoare si la un pret stabilit la
momentul inc$eierii contractului.
Piata optiunilor instrumentul tranzactionat pe aceasta piata se numeste contract
de optiuni care reprezinta un contract standardizat prin care vanzatorul ii vinde
cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia de a cumpara sau vinde un activ.(el
mai des intalnite tipuri de contracte de optiuni sunt de cumparare sau de vanzare.
cG <in punct de vedere al modului de formare al instrumentelor financiare , piata de capital
se imparte in
Piata de licitatie licitatia este o forma de comercializare care se bazeaza pe
concentrarea cererii si a ofertei ,folosind te$nici specifice de formare a pretului.
Prin intermediul licitatie se determina vanzatorul ce ofera cele mai avantajoase
conditii de vanzare si pretul cel mai mic sau cumparatorul care ofera pretul cel
mai ridicat.
Piata de negocieri reprezinta 9 piaa pe care, fie prin intermediul unui
broHer sau dealer, fie prin interaciune direct, cumprtorii i vFnztorii de tiluri
negociaz preul i volumul titlurilor mobiliare.
;
'ste o piata care se desfasoara
prin telefon,telex sau computer ,deoarece tranzactiile se desfasoara in mai multe
locuri.
dG In functie de momentul finalizarii tranzactiilor, piata de capital se imparte in
Piata la vedere sau piata cu plata cas$, reprezinta piata pe care valorile mobiliare
sunt tranzactionate pentru livrare si plata imediata. Pe piata la vedere se pot
*
%abau&Popa 'iana Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 1,
+
#o"an Monica 9Statistic financiar-bancar si bursier, 'ditura !-',+ucuresti, &))/, pg /1
5
negocia orice cantitati de titluri, cu exceptia cazului in care (onsiliul burselor de
valori $otaraste ca un anumit titlu sa fie negociat pe piata intr"o anumita
cantitate.
1)
Piata la termen reprezinta piata unde 9tranzactiile se deruleaza la termen ferm,
cand exista certitudinea finalizari la o anumita scadenta, si la termen conditionat,
cand finalizarea depinde de evolutia viitoare a cursului si este lasata la latitudinea
cumparatorului, care suporta un cost pentru dreptul de a renunta la contract.
11
Pe
piata la termen, cumparatorul castiga atunci cand pretul titlurilor creste,
cumparand la un pret mai mic care este stabilit in contract si vanzand la pretul
curent care este mai mare. 4anzatorul va avea de castigat in cadrul unei tranzactii
la termen atunci cand pretul titlurilor scade, cumparand titlurile respective la un
pret mai mic.
Piata de capital are rolul de a asigura legatura dintre emitenti si investitori, iar acest lucru se
realizeaza in momentul in care fondurile sunt transferate catre utilizatori, acestia utilizandu"le in
economia reala. Piata de capital pe care are loc transferul direct de fonduri si titluri financiare
intre investitori si utilizatori se numeste piata primara de capital.
Dlterior titlurile emise isi formeaza piata lor specifica in care cererea si oferta se manifesta intre
investitori formandu"se astfel piata secundara de capital.
9Piata primara reprezinta acel segment de piata pe care se emit si se vand sau se distribuie
valorile mobiliare catre primii detinatori.!ceasta piata permite transformarea directa a
economiilor in resurse pe termen lung.
1&

Prin intermediul pietei primare are loc finantarea agentilor economici si evidentierea miscarilor
de capitaluri care au loc intr"o economie, acestea fiind generate de emitentii care dobandesc
calitatea de solicitatori de fonduri. -ubiectii care pot participa la piata primara de capital se
impart in solicitatorii de capital, care pot fi intreprinderile publice6private sau statul, ofertantii de
capital, care pot fi agentii economici, bancile, societatile de asigurare, si intermediarii care sunt
reprezentati de societatile care ofera servicii de investitii financiare sau de bancile comerciale.
Pe piata primara au loc vanzari de valori mobiliare care sunt emise de unele entitati care doresc
sa se finanteze prin intermediul pietei de capital, acestia avand posibilitatea de a alege intre a
apela la intermediari sau a"si derula operatiunea ei insisi. !cesta valori mobiliare emise pot fi
ac$izitionate atat de catre persoane fizice, cat si de catre alte entitati care detin economii pe
10
%abau&Popa 'iana Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 10:
11
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. &/
12
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. &/
6
termen mediu si lung. Prin intermediul pietei primare societatile comerciale pe actiuni au
posibilitatea de a atrage capitaluri pentru a"si forma sau majora capitalul social sau de a apela la
resurse imprumutate.
9Intre piata primara de capital si piata secundara de capital exista o stransa interdependenta, desi
ele au functii specifice. Piata secundara nu poate exista fara piata primara si, totodata,
functionarea pietei primare este influentata de capicitatea pietei secundare de a realiza
transferabilitatea titlurilor financiare si transformarea lor in lic$iditati.
1/
Piata secundara reprezinta o piata organizata si desc$isa, unde sunt tranzactionate numai actiuni
ale societatilor care au intrunit criteriile impuse de (omisia >ationala a 4alorilor =obiliare. 3a
fel ca i piaa primar, piaa secundar, prezint un rol de concentrare a cererii i ofertei de titluri,
dar i a unei cereri i oferte derivate, care se manifest dup ce piaa titlurilor s"a constituit.
1,
Piata secundara are rolul de a evalua permanent titlurile financiare listate la bursa, de a asigura
lic$iditatea pietei si de a proteja investitorii prin supraveg$erea pietei.
Piata secundara de capital trebuie sa respecte cateva conditii pentru a functiona cat mai efiecient
.lic$iditate abundena de fonduri i titluri Iasigur continuitatea derulrii
tranzaciilorG%
eficien mecanisme operative la costuri cFt mai reduse%
transparen informaia asigur o bun orientare investiional i contracararea
tendinelor de monopol%
corectitudine prin reglementri se contracareaz tendinele de manipulare a
pieei%
adaptabilitate la condiiile economice i extra"economice.
1*
Piata secundara de capital din 1omania este reprezentata atat de +ursa de 4alori +ucuresti , care
are un sistem ce se bazeaza pe dubla licitatie, cat si de 1!-<!?, care are un sistem ce se
bazeaza pe activitatea formatorilor de piata.
Piata secundara asigura operatorilor urmatoarele avantaje
9ofera informatiile referitoare la produsul ce urmeaza a fi tranzactionat%
informatiile despre produs si despre emitent sunt difuzate in marea masa a
investitorilor%
13
%abau&Popa 'iana Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 1,
14
#o"an Monica 9Statistic financiar-bancar si bursier, 'ditura !-',+ucuresti, &))/, pg /)
15
Pepi Mitica Piee de capital si Burse de Valori, 'ditura 'x ponto, (onstanta, &))*,pg. &
)
ofera informatii privind nivelul si miscarea pretului de piata.
1:
Cig. 1.1 Piata secundara de capital
10
I.(. Institutii ale pietei de capital
A. (omisia >ationala a 4alorilor =obiliare 9reprezinta autoritatea administrativa autonoma,
cu personalitate juridica, care reglementeaza si supraveg$eaza piata de capital, precum si
institutiile si operatiunile specifice acesteia.
12
(>4= a fost infiintata in anul 1;;, odata cu adoptarea 3egii >r. *& , privind valorile
mobiliare si bursele de valori, de catre Parlament.
In baza statutului propriu si a legii pietei de capital, (>4= indeplineste rolul de
!utoritate de reglementare emite acte normative incluse in legislatia secundara, acte
individuale si dispuneri de masuri prin care reglementeaza institutiile si operatiunile
specifice pietei de capital din 1omania.
!utoritate de supraveg$ere autorizeaza toate entitatile nationale sau din afara
Dniunii 'uropene care intentioneaza sa desfasoare activitati pe piata de capital din
1omania si supraveg$eaza in permanenta aceste entitati, precum si toate operatiunile
desfasurate de ele pe piata de capital din 1omania.
5biectivele (>4= sunt
9-tabilirea si mentinerea cadrului necesar dezvoltarii pietei reglementate
Promovarea increderii in pietele reglementate si in investitiile in instrumente
financiare
16
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. &*
1)
ttp!""stareanatiunii.com"piata,de,capita-.tm-
1*
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. 0)
*
!sigurarea protectiei operatorilor si investitorilor contra practicilor neloiale, abuzive
si frauduloase
Promovarea functionarii corecte si transparente a pietelor reglementate
Prevenirea manipularii pietei si a fraudei si asigurarea integritatii pietelor
reglementate
!doptarea masurilor necesare pentru evitarea riscului sistemic pe pietele
reglementate.
1;
(>4= este institutia care apara investitorii impotriva practicilor incorecte, abuzive sau
frauduloase si asigura transparenta si practici ec$itabile pentru toate partile implicate.
). <epozitarul (entral 9'ste institutia care furnizeaza servicii de depozitare, registru,
compensare si decontare a tranzactiilor cu instrumente financiare precum si alte operatiuni in
legatura cu acestea astfel cum sunt definite in 3egea nr. &;06&)), privind piata de capital,
avand calitatea de administrator al unui sistem de plati care asigura compensarea fondurilor
si decontarea operatiunilor cu instrumente financiare.
&)
=isiunea <epozitarului (entral o reprezinta furnizarea de servicii sigure pentru toti
utilizatorii, armonizate cu practicile europene, la standarde ridicate, cu riscuri minime si
costuri scazute, prin
-tabilitate servicii sigure si eficiente care sa faciliteze accesul la piata de capital din
1omania atat investitorilor auto$toni, cat si celor internationali%
Impartialitate garantia unui tratament egal si a unei competitii corecte intre toti
participantii%
Inovatie dezvoltarea pietei de instrumente financiare alaturi de bursa de valori,
participantii la piata de capital, autoritatile de reglementare si supraveg$ere si
asociatiile profesionale%
-tandarde ridicate alinierea pietei la tendintele europene prin implementarea
standardelor internationale si a principiilor de 9best practices in activitatea post"
tranzactionare%
1iscuri minime imbunatatirea continua a unui sistem performant de management al
riscului%
(osturi scazute alinerea graduala la costurile depozitarilor din Dniunea 'uropeana%
1ecunoastere dezvoltarea cooperarii internationale, cresterea vizibilitatii
<epozitarului (entral pe plan national si international.
1+
Pepi Mitica Piee de capital si Burse de Valori, 'ditura 'x ponto, (onstanta, &))*,pg. &
20
$ttp66bvb.ro6Investor(enter6=arHetInstitutions6index.aspx
+
9<epozitarul (entral este direct raspunzator pentru asigurarea zilnica a concordantei dintre
cantitatea de valori mobiliare inregistrata in conturi si cantitatea de valori mobiliare emise.
(onturile de valori mobiliare desc$ise la depozitarul central, in numele intermediarilor, sunt
evidentiate astfel incat sa se asigure separarea valorilor mobiliare detinute in nume propriu,
de cele detinute in contul investitorilor.
&1
C. (asa de compensare +ucuresti 9este institutia care efectueaza operatiuni de inregistrare,
garantare, compensare si decontare a tranzactiilor cu instrumente financiare derivate
inc$eiate pe piata reglementata la termen IPiata <erivatelorG administrata de catre +ursa de
4alori +ucuresti.
&&
(asa de (ompensare +ucuresti este o societate pe actiuni autorizata de (>4= care are rolul
de a calcula pozitiile nete ale intermediarilor.!ceasta institutie efectueaza operatiuni de
compensare si de decontare a tranzactiilor efectuate atat cu instrumente financiare derivate,
cat si alte operatiuni in legatura cu aceasta.
5biectul principal de activitate al societatii, in calitate de casa de compensare si contraparte
centrala pentru instrumente financiare derivate, il constituie prestarea urmatoarelor categorii
de servicii
9(alcularea pozitiilor nete ale membrilor compensatori , ale unei posibile contraparti
centrale sau ale unui posibil agent de decontare, in conformitate cu prevederile legii%
!sigurarea evidentei instrumentelor financiare derivate tranzactionate pe pietele
reglementate sau in cadrul sistemelor alternative de tranzactionare, conform
contractelor inc$eiate cu operatorii acestora%
5peratiuni de inregistrare, garantare, compensare si decontare a tranzactiilor cu
instrumente financiare derivate, precum si orice alte operatiuni in legatura cu acestea%
1eevaluarea pozitiilor desc$ise si retinerea sumelor aferente acestora in contul de
marja.
&/
(asa de (ompensare +ucuresti desfasoara si activitati secundare precum
.dezvoltarea,promovarea si comercializarea de produse si servicii informatice si de
comunicatii specifice operatiunilor de inregistrare,garantare,compensare si decontare%
facilitarea comunicarii dintre membrii compensatori si noncompensatori ai casei de
compensare6contrapartii centrale%
21
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 1&/
22
$ttp66bvb.ro6Investor(enter6=arHetInstitutions6index.aspx
23
$ttp66JJJ.casadecompensare.ro6pages6prezentare.p$p " 1egulamentul de organizare si functionare a ((+
10
pregatirea si atestarea te$nico"operationala a personalului membrilor compensatori si
noncompensatori in legatura cu activitatea casei de compensare6contrapartii
centrale.
&,
'. Condul de (ompensare a Investitorilor a fost constituit in iunie &))*, sub forma unei
societati pe actiuni, in baza actului constitutiv aprobat de (>4=, avand ca obiect principal
de activitate 9colectarea contributiilor membrilor si compensarea creantelor investitorilor
provenind din incapacitatea unui membru de a restitui fondurile banesti si6sau instrumentele
financiare datorate sau apartinand investitorilor, care sunt detinute si6sau administrate in
numele acestora in cadrul prestarii de servicii de investitii financiare.
&*
93a infiintare Condul a avut un numar de 0/ de actionari fondatori dintre care
:) de societati de servicii de investitii financiare
1) societati de administrare a investitiilor
1 institutie de credit
+ursa de 4alori +ucuresti
+ursa 'lectronica 1!-<!?. 9
&:
1olul Condului este de a proteja si de a compensa investitorii in situatia in care intermediarul
se afla in incapacitate de a returna instrumentele financiare sau fondurile banesti care au fost
administate in numele acestora,in cadrul prestarii de servicii de investitii financiare sau cu
ocazia administrarii portofoliilor individuale de investitii.
91esursele financiare ale fondului sunt formate din contributia initiala anuala a membrilor,
venituri din investirea resurselor fonduluiI titluri de stat sau alte instrumente cu venit
fix,garantate de stat sau cu risc scazutG , venituri din recuperarea creantelor compensate de
fond , donatii, sponsorizari, imprumuturi pe termen scurt care sa acopere nevoi cu caracter
temporar generate de acordarea compensarilor.
&0
Pentru a deveni membrii ai Condului, toti intermediarii care au autorizatia de a presta
servicii de investitii financiare si toate societatile de administrare a investitiilor care au En
obiectul de activitate administrarea portofoliilor individuale de investitii, au obligatia de a
plati Condului contributia initiala, care reprezinta 1K din valoarea capitalului initial minim
prevazut de legislatia privind piata de capital, corespunzator obiectului de activitate
autorizat, dar nu mai putin de ec$ivalentul En lei a 1.))) euro.
24
$ttp66JJJ.casadecompensare.ro6pages6reglementari.p$p " !ctul constitutiv al ((+
25
$ttp66bvb.ro6Investor(enter6=arHetInstitutions6index.aspx
26
JJJ.fond"fci.ro6pages6actionari.p$p
2)
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 1&*
11
*. !sociatia +roHerilor 9este o organizatie profesionala si patronala a societatilor de servicii
de investitii financiare si a institutiilor de credit active pe piata de capital din 1omania.
-copul sau principal este sa promoveze un mediu favorabil dezvoltarii pietei de capital si sa
joace un rol decisiv in procesul de elaborare a politicilor economico"financiare si fiscale,
care au impact asupra pietei de capital.
&2
!sociatia +roHerilor a fost infiintata in ianuarie 1;;* avand &* de membrii, insa numarul
acestora a crescut in decursul anilor ajungand in prezent la ,; de membrii.In perioada
urmatoare calitatea de membru al !sociatie putea fi dobandita doar de catre societatile care
furnizau servicii de investitii financiare, insa pe parcurs acest lucru s"a sc$imbat acest drept
putand fi dobandit si de catre institutiile de credit active de pe piata de capital.
9In prezent,principala preocupare a !sociatiei +roHerilor o reprezinta demersul pe care il
realizeaza catre autoritatile competente pentru adoptarea unei politici fiscale de incurajare a
pietei de capital, in special a investitiilor pe termen lung.
&;
In prezent !sociatia +roHerilor desfasoara programe de formare si pregatire profesionala
care sunt adresate investitorilor, persoanelor care doresc sa lucreze in acest domeniu sau sa
isi aprofundeze cunostintele, cat si persoanelor care lucreaza deja pe piata de capital.
9=embrii !sociatiei beneficiaza de o serie de avantaje cum ar fi
sunt reprezentati la nivelul !sociatiei si primesc consultanta gratuita%
beneficiaza de reduceri substantiale pentru cursurile si seminariile organizate de
!sociatie%
au dreptul de a participa la toate evenimentele, conferintele si dezbaterile organizate
de !sociatie%
au dreptul de a face parte din (omisiile profesionale sau grupurile organizate pentru
rezolvarea unor probleme punctuale%
se pot promova prin intermediul site"ului !sociatiei%
prin apartenenta la o asociatie profesionala cum este !sociatia +roHerilor pot conferi
un plus de incredere pentru investitori.
/)
2*
$ttp66bvb.ro6Investor(enter6=arHetInstitutions6index.aspx
2+
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 1&&
30
$ttp66JJJ.asociatiabroHerilor.ro67s8despreLp8prezentare
12
II. Piata bursiera din #o"ania
II.1. Piata bursiera din #o"ania
9+ursa de valori reprezinta o institutie fundamentala pentru orice economie, ce asigura un
cradu reglementat pentru tranzactionarea valorilor mobiliare prin proceduri specifice, in
conditii de transparenta.
/1
+ursa de valori este locul unde au loc tranzactiile cu titluri de valoare,fiind institutii ale
pietei financiare. !ceste tranzactii se realizeaza conform unor principii, norme si reguli
cunoscute si respectate de participanti. @itlurile financiare care fac obiectul tranzactiilor
bursiere sunt instrumente bursiere, iar pentru bursele de valori sunt caracteristice titlurile
primare cuprinzand aici actiunile, obligatiunile si titlurile de stat.
9Institutia bursei poate fi organizata sub forma juridica de societate, organizatie non profit
publica sau privata, fiind reglementata prin legi, decrete sau autoreglementata.
/&
+ursa de
4alori +ucuresti a fost infiintata ca si o institutie non"profit public, cu personalitate juridica,
urmand ca in anul &))* sa devina o societate pe actiuni.
-tatutul bursei reprezinta actul de constituire care contine denumirea, sediul, scopul,
membrii bursei, conducerea si care este reglementata activitatea economica a bursei,
prezentandu"se modul de functionare. Pentru a avea cat mai multa credibiliatate in randul
investitorilor si a publicului, institutia bursei detaliaza modul de efectuare a tranzactiilor
bursiere in 1egulamentul bursei care face referire la doua mari aspecte, si anume procedura
de cotare sau de listare si mecanismul tranzactiilor. (onducerea bursei se realizeaza prin
organele de decizie ale institutiei care sunt !dunarea #enerala si (onsiliul de !dministratie.
+ursa de 4alori +ucuresti a fost infiintata prin decizia (>4= nr. &)6&1.),.1;;* la cererea a
&, de societati de intermediere, membre fondatoare ale bursei. !ceasta reprezinta organul
suprem de decizie privind activitatea bursei.
91olul +4+ este de a furniza o piata organizata pentru tranzactionarea valorilor mobiliare,
de a contribui la cresterea lic$iditatii valorilor mobiliare prin concentrarea in piata a unui
volum cat mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea unor preturi care sa
31
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 1/1
32
Nitu Adrian Piete de capital, Editura Universitatea de .est, /imisoara, 200*, pg. +2
13
reflecte in mod corespunzator relatia cerere oferta si de a disemina aceste preturi catre
public.
//
(omitetul bursei format din ; reprezentanti, alesi de asociatia bursei, nominalizeaza
<irectorul #eneral care este responsabil cu conducerea executiva a activitatii institutiei si cu
reprezentarea ei.
(omisarul #eneral al +ursei este numit de (>4= pentru controlul si supraveg$erea
activitatii bursei. In cadrul +4+ functioneaza trei comisii, si anume
(omisia de 'tica si (onduita
(omisia de Inscriere la (ota +ursei
(omisia de <ezvoltare, Produse >oi
Participantii directi pe +ursa de 4alori +ucuresti sunt --IC"urile, adica societatile de servicii
de investitii financiare membre ale !sociatiei +ursei, care sunt constituite ca societati pe
actiuni si au ca obiect exclusiv de activitate intermedierea de valori mobiliare si autorizate
de catre (>4= sa negocieze in cadrul +ursei. !cestea pot desfasura o gama mai larga sau
mai restransa de activitati de intermediere, in functie de marimea capitalului constituit,
respectiv de autorizarea (>4=. -ocietatile de broHeraj isi realizeaza activitatea de
intermediere pe piata bursiera prin persoane fizice, angajati sau reprezentanti exclusivi, care
actioneaza ca agenti de valori mobiliare si ca agenti de bursa, ce trebuie autorizati atat de
(>4=, cat si de bursa. !ctivitatea societatilor de servicii de investitii financiare este scutita
de plata @4!.
9!ctivitatea +4+ se desfasoara pe baza unor regulamente referitoare la urmatoarele aspecte
documente utilizate si formatul minimal al acestora, executarea ordinelor si tranzactiilor,
depozitarea, compensarea si decontarea tranzactiilor, operatiunile de registru.
/,
+4+ are menirea de a facilita intalnirea cererii si a ofertei prin inc$eierea de tranzactii,
acestea urmand a fi inregistrate si procesate in vederea derularii operatiunilor de
compensare"decontare de catre un operator de post"tranzactionare.
33
000. #v#.ro"$#out"%resentation
34
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 1/:
14
II.. +ranzactii bursiere
95rice tranzactie de pe piata bursiera este initiata printr"un ordin de vanzare sau de cumparare a
valorilor mobiliare. !cesta trebuie sa fie o oferta ferma sau o comanda, avand ca obiect
tranzactionarea unui anumit volum de valori mobiliare, in anumite conditii.
/*
5rdinul de bursa cuprinde instructiuni date de catre investitori agentului sau agentiei de broHeraj
la care a desc$is contul, cu privire la conditiile in care doreste sa se execute vanzarea sau
cumpararea titlurilor financiare specificate, in contul si pe raspunderea sa.
'xista doua tipuri fundamentale de ordine ordine de cumparare, respectiv de vanzare.
'lemenetele pe care le cuprinde un ordin sunt
@ipul operatiunii vanzare sau cumparare
Produsul denumirea titlului financiar
(antitatea marimea ordinului
Pretul corespunzator tipului de ordin
@ermenul de valabilitate
'xista o multitudine de tipuri de ordine bursiere transmise de catre investitori agentiilor de
intermediere bursiera. !stfel, in functie de modul de exprimare al pretului se intalnesc trei tipuri
de ordine ordine 9la piata , ordine limita , ordine 9stop. In functie de intervalul de timp in
care un ordin isi pastreaza valabilitatea exista ordin la zi si ordin bursier. 'xista si o categorie
de ordine speciale care cuprinde ordin 9sau mai bine , ordin 9dintr"o data sau deloc , ordin
9valabil pana la anulare si ordin 9unul il anuleaza pe celalat.
@ranzactiile bursiere se deruleaza dupa introducerea ordinelor in sistemul de tranzactionare
computerizat, de catre agentii de bursa, pe baza ordinelor de vanzare"cumparare primite de la
clienti. In cadrul +4+, tranzactiile au loc intr"un mediu complet informatizat, pe suportul unui
program asistat pe calculator, denumit !1'>!. 5rdinele sunt introduse continuu in sistem,
tranzactiile efectuandu"se in momentul in care ordinele si preturile de cumparare si vanzare
pentru o valoare mobiliara coincid.
91olul +4+ in ceea ce priveste compensarea si decontarea tranzactiilor consta in stabilirea
corecta a sumelor nete de plata sau de incasa pentru fiecare --IC in parte, precum si in asigurarea
decontarii acestor sume.
/:
35
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. &:2
35
Adrian ,itu Burse de Marfuri si Valori , 'ditura 'conomica, +ucuresti, &))&, pg.12/
36
15
In urma tranzactiilor, decontarea are loc prin intermediul +ancii de <econtare la trei zile de la
inc$eierea acestora si se realizeaza pe baza unor documente emise de bursa dupa fiecare sedinta
de tranzactionare.
@ipuri de tranzactii
!. @ranzactii la vedere 9se caracterizeaza prin aceea ca persoana care adreseaza ordinul de
vanzare sau cumparare isi asuma obligatia ca, imediat sau in perioada de lic$idare
normala, sa puna la dispozitia partenerului titlurile vandute sau suma de bani
reprezentand pretul tranzactiei.
/0
In cadrul +4+ acest tip de tranzactii se desfasoara printr"un mecanism care permite
intermediarilor sa aiba acces direct si continuu la toate informatiile necesare in ceea ce
priveste preturile si datele furnizate de catre emitentii valorilor mobiliare, astfel incat
clientii sa poata lua decizii cu privire la o investitie viitoare.
3a trei zile dupa inc$eierea unei tranzactii are loc decontarea prin intermediul +ancii de
<econtare, care dupa ce primeste rapoartele intocmite de +4+ dupa sedintele de
tranzactionare si sunt confirmate de catre intermediari, face transferul banilor de la
cumparatori la vanzatori.
9@ransferul dreptului de proprietate asupra actiunilor tranzactionate se realizeaza numai
la sfarsitul celei de"a treia zile, dupa ce banii au ajuns in conturile vanzatorilor.
Inregistrarea actiunilor la noul cumparator se efectueaza prin miscari intre sectiunile
1egistrului +4+.
/2
In 1egistrul +4+ sunt inregistrate valorile mobiliare emise in forma dematerializata si
cele emise in forma fizica si mobilizate conform procedurilor privind imobilizarea
valorilor mobiliare emise in forma fizica.
91egistrul pune la dispozitia societatilor de servicii de investitii financiare, lunar sau de
cate ori va fi nevoie, situatia clientilor acestora in vederea inscrierii si confirmarii
acelorasi informatii in evidentele societatilor de servicii de investitii financiare.
/;
+. @ranzactii in marja 9 reprezinta cumparari de titluri primare pe datorie, caz in care
broHerul acorda clientului sau, in anumite limite, un credit pentru realizarea operatiunii
bursiere.
,)
3)
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. &;;
3*
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. /)2
3+
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. /11
40
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. /1&
16
(umpararile in marja cu titluri primare sunt cumparari pe datorie efectuate prin
intermediul contului in marja detinut de client la firma de broHeraj. Prima etapa a
cumpararii in marja presupune desc$iderea unui cont in marja , dupa care clientul da
ordinul de cumparare in marja si depune marja initiala. +roHerul executa apoi ordinul de
cumparare in bursa, iar aceasta remite broHerului titlurile cumparate si acesta plateste in
numele clientului, acordandu"i acestuia un credit pentru diferenta dintre valoarea titlurilor
si marja initiala absoluta. +roHerul pastreaza titlurile in garantie pentru creditul acordat
clientului si se refinanteaza la o banca, utilizand titlurile clientului in calitate de garantie
bancara, iar banca asigura refinantarea.
=arja inseamna pe de o parte o suma de bani pe care clientul trebuie sa o detina in cont,
in acest caz fiind denumita marja absoluta si este exprimata in unitati monetare, iar pe de
alta parte este o cota procentuala, fiind denumita marja relativa si este exprimata
procentual. =arja initiala reprezinta suma de bani care trebuie depusa de investitor pentru
a"si desc$ide contul in marja.
4anzarea in marja presupune vanzarea unor titluri pe care investitorul nu le detine, dar pe
care broHerul le imprumuta in numele clientului pentru a le vinde. Imprumutul este in
acest caz in titluri si nu in bani, clientul trebuind sa ramburseze imprumutul, adica
titlurile. !ceasta creditare in titluri se face fara plata unei dobanzi, dar cateodata se
percepe o prima ce depinde de disponibilitatea titlului pe piata. Imprumutul titlurilor si
remiterea lor cumparatorului trebuie facuta de broHer in cinci zile de la data realizarii
vanzarii in marja.
!pelul in marja 9este operatiunea prin care clientul trebuie sa refaca marja ce va fi
mentinuta pe durata tranzactiei, in situatia unei reactii adverse a pietei.
,1
Investitorul este obligat sa depuna bani suficienti in cont, astfel incat contul sa revina la
nivelul marjei de mentinere. In caz conntrat, broHerul ii va lic$ida fortat pozitia.
(. @ranzactii la termen 9se caracterizeaza prin aceea ca partenerii convin sa"si
indeplineasca obligatiile peste o anumita perioada de la data inc$eierii tranzactiei
,&
.
@ranzactiile la termen cu titluri primare pot fi tranzactii la termen ferm, tranzactii cu
stelaje si tranzactii cu prima.
@ranzactiile la termen ferm sunt caracterizate 9prin indeplinirea obligatiilor asumate de
catre vanzator si cumparator la un curs stabilit in contract, la o data ulterioara stabilita
41
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. /10
42
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. /&,
1)
prin contract
,/
care poate fi de una, trei , sase luni sau c$iar mai mult. In cazul acestui tip
de tranzactii, dreptul de proprietate asupra titlurilor este dobandit de catre cumparator
odata cu inc$eierea contractului. !cest tip de tranzactii se deruleaza datorita nevoii de a
modifica structura portofoliului propriu la o data viitoare, prin intermediul unor
operatiuni initiate anterior la un curs prestabilit.
@ranzactiile la termen cu stelaje sunt caracterizate prin faptul ca odata ajunse la scadenta
contractul se executa, cumparatorul stelajului avand posibilitatea de a alege intre a vinde
sau a cumpara la un pret stabilit anticipat. 9 (umparatorul unui stelaj este obligat sa
execute contractul la scadenta cuvenita, care poate fi prima lic$idare lunara sau una din
urmatoarele * luni de lic$idare, contractul neputand fi executat anticipat.
,,
5peratiunile
de stelaj pot fi utilizate pentru a proteja valoarea unui portofoliu sau in scop speculativ.
@ranzactiile la termen cu prima sunt caracterizate prin faptul ca dau cumparatorului
dreptul de a cere executarea sau abandonarea contractului pana la lic$idarea acestuia,
urmand sa plateasca prima fixata de conducerea bursei, care reprezinta pierderea maxima
suportata de acesta.
In cazul tranzactiilor la termen cu prima putem vorbi despre trei elemente principale si
anume
Pretul stabilit prin contract
Prima
<ata de lic$idare
@ranzactiile la termen cu prima pot fi utilizate in scop speculativ sau pentru protejarea
investitie impotriva riscului de curs bursier.
II.$. Instru"ente -inanciare
9Instrumentele financiare sunt instrumente material sau evidentiate prin inscrierile in cont care
confera detinatorilor drepturi patrimoniale asupra emitentului, ei avand totodata posibilitatea de a
le transforma oricand in bani pe piata de capital.
,*
@itlurile financiare care sunt negociate pe piata bursiera se impart in trei mari categorii
Titluri primare care includ actiuni, obligatiuni sau titluri de stat
Titluri derivate care includ contracte futures si contracte de optiuni
Titluri sintetice care includ contracte de report sau contracte sJap
Valorile mobiliare primare precum actiunile au rol de a mobiliza capitalului propriu, iar
obligatiunile au rol de atragere a capitalului de Emprumut. Principala caracteristica a valorilor
43
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 12;
44
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 1;1
45
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. /*
1*
mobiliare primare este ca .asigura mobilizarea capitalului pe termen lung de ctre utilizatorii de
fonduri si dau detinatorilor lor, drepturi asupra veniturilor banesti nete ale emitentului asa incat
investitorul este astfel asociat direct la profitul si riscul afacerilor emitentului.
,:
5 categorie
aparte din cadrul valorilor mobiliare primare o reprezinta titlurile de stat care sunt emise de stat
cu scopul de a acoperi deficitul bugetar si se impart in titluri de stat purtatoare de dobanzi sau cu
discount.
!. !ctiunile
!ctiunile sunt .instrumente financiare cu venit variabil care confera detinatorilor un drept de
proprietate asupra patrimoniului unei societati comerciale, dreptul la dividend si dreptul de vot,
care este proportional cu numarul de actiuni detinute.
,0
!ctiunile sunt clasificate in mai multe categorii, astfel dupa modul de indentificare a posesorului
putem intalni
!ctiuni nominative sunt acel tip de actiuni care au inscris numele detinatorului pe
certificat, putand fi transmise altei persoane doar prin inscrierea tranzactiei intr"un
registru special la societatea emitenta
!ctiuni la purtator sunt acel tip de actiuni pe care nu este inscris numele posesorului,
astfel persoana care le detine are drepturi depline asupra lor, fiind recunoscut ca si
actionar.
<upa forma de emisiune putem regasi
!ctiunile in forma materiala sunt acel tip de actiuni care sunt fabricate pe suport de
$artie si care trebuie sa indeplineasca standardele referitoare la imprimire, inscriere si
securitate, pentru a se evita orice forma de falsificare a acestora.
!ctiunile dematerializate sunt acel tip de actiuni care nu sunt palpabile, fiind inscrise in
format electronic, respectiv pe suport magnetic. Posesorul acestui tip de actiuni va detine
un certificat de proprietate si un extras de cont.!cest tip de actiuni pot fi doar nominative.
In functie de drepturile care le confera posesorului exista
!ctiuni ordinare sunt acel tip de actiuni care dau posesorului dreptul la dobandirea unui
dividend variabil, stabilit in functie de profitul societatii. <e asemenea, posesorului lor au
drept de vot in adunarile generale ale societatii.
!ctiunile preferentiale sunt acel tip de actiuni care aduc un venit fix, indiferent de
rezultatele financiare obtinute de societate. Posesorii acestui tip de actiuni au dreptul la
un dividend prioritar, insa nu au drept de vot in cadrul adunarilor generale ale societatii.
46
Pepi Mitica Piee de capital si Burse de Valori, 'ditura 'x ponto, (onstanta, &))*,pg. 1&
4)
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. /2
1+
.Procedura investitionala de oferire de actiuni potentialilor investitori pentru subscriptie, se
numeste emisiune primara, daca este facuta pentru constituirea societatii pe actiuni, sau emisiune
daca este realizata pentru majorarea capitalului social.
,2
In cazul ambelor tipuri de emisiuni
actiunile sunt nou emise. <upa ce au fost emise, actiunile detinute de investitori sunt inscrise
pentru a fi negociate la bursa de valori. .'misiunea de aciuni pe piaa de capital de ctre o
societate desc$is, En funcie de legislaia En vigoare pe respectiva pia, genereaz drepturi de
atribuire i drepturi de subscriere numite i drepturi de preferin.
,;
<repturile de atribuire sunt dobandite de catre actionari in cazul unei majorari a capitalului social
prin incorporare de rezerve, proportional cu ponderea detinuta de catre acestia in capitalul social
initial. In cazul in care vec$ii actionari nu doresc sa participe la majorarea capitalului, acestia au
posibilitatea de a negocia drepturile de atribuire la bursa.
<repturile de preferinta reprezinta .dreptul unui actionar de a subscrie cu prioritate actiuni la
majorarea capitalului social, proportional cu numarul de actiuni detinute la data de referinta la un
pret inferior pretului actiunilor oferite public.
*)
!cest tip de drepturi pot fi negociate la bursa pe
intreaga perioada a subscrierii noilor actiuni, .cursul lor stabilindu"se ca un raport intre cerere si
oferta.
*1
+. 5bligatiunile
5bligatiunile sunt .titluri de credit negociabile pe piata de capital, ce atesta acordarea unui
imprumut pe termen lung si dau dreptul posesorilor la un venit anual fix sub forma de
dobanda.
*&
'mitenti ai obligatiunilor pot fi atat statul sau autoritatile publice locale care atrag resurse pentru
acoperirea deficitului bugetar, cat si societatile comerciale cu scopul de mobilizare de capital
suplimentar. Investitori pe piata obligatiunilor pot fi atat persoanele fizice sau juridice din
1omania, cat si din strainatate, care detin capitaluri banesti temporar libere.
5bligatiunile sunt clasificate in mai multe categorii, astfel dupa modul de indentificare a
posesorului putem intalni
5bligatiuni nominative sunt acel tip de obligatiuni care au inscris numele detinatorului
pe certificatul nominativ, daca sunt emise sunt forma materiala, precum si clauzele
contractului de emisiune.
4*
Adrian ,itu Burse de Marfuri si Valori , 'ditura 'conomica, +ucuresti, &))&, pg.:)
4+
Pepi Mitica Piee de capital si Burse de Valori, 'ditura 'x ponto, (onstanta, &))*,pg. 1&
50
Adrian ,itu Burse de Marfuri si Valori , 'ditura 'conomica, +ucuresti, &))&, pg.:*
51
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. ,:
52
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. *;
20
5bligatiuni la purtator sunt acel tip de obligatiuni care se prezinta sub forma de talon
sau de foi de cupoane pe care sunt inscrise valorile si datele de scadenta pentru plata
dobanzilor, persoana care le detine avand drepturi depline asupra lor.
In functie de tipul de venit pe care il genereza putem intalni
5bligatiuni convertibile sunt acel tip de obligatiuni care confera posesorului dreptul de
convertire a titlurilor in actiuni in cadrul unei perioade fixate prin contracul de emisiune.
5bligatiuni cu dobanda fixa sunt obligatiunile pe care este inscrisa valoarea nominala,
care este egala cu valoarea ce va fi returnata la scandenta, si o dobanda ce va fi platita
conform programului de rambursare.
5bligatiuni cu dobanda variabila sunt obligatiunile in cazul carora . emitentul se obliga
sa modifice rata dobanzii pe durata lor de viata, pentru a asigura o fructificare in
conformitate cu conditiile pietei.
*/

5bligatiuni indexate . la emiterea acestor obligatiuni emitentul isi asuma obligatia de a
reactualiza valoarea acestora in functie de un indice ales de comun acord cu
investitorul.
*,
5bligatiuni ipotecare sunt obligatiunile .emise de catre banci pe care contractului de
ipoteca asupra imobilelor sau terenurilor, si reprezinta imprumuturi acordate debitorilor
care pentru a intra in posesia lic$iditatilor vand aceste titluri pe piata de capital.
**
5bligatiuni de participatie sunt acel tip de obligatiuni in cadrul carora rata dobanzii si
pretul de rambursare pot fi majorate cu un indice in functie de rezultatele financiare
obtinute de emitent.
5bligatiuni cu cupon zero sunt obligatiunile care confera posesorilor sai un castig
reprezentat de diferenta intre pretul de cumparare care a fost platit de detinator, mai mic,
si pretul de rascumparare la scadenta, mai mare. !cest tip de obligatiuni este avantajos
deoarece garanteaza posesorilor un castig minim, fiind protejati impotriva unei pierderi.
'misiunea de obligatiuni poate fi publica, titlurile fiind oferite unui numar mare de investitori
care le pot negocia ulterior la bursa, sau privata, fiind preluata de un numar redus de investitori.
5bligatiunile pot fi emise atat sub forma dematerializata, fiind inscrise in cont, cat si sub forma
materiala, pe suport de $artie.
Principalele caracteristici ale obligatiunilor se refera la faptul ca
. obligatiunea este un instrument al investitiei de capital pe termen mediu si lung%
53
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. 1*,
54
Adrian ,itu Burse de Marfuri si Valori , 'ditura 'conomica, +ucuresti, &))&, pg.0&
55
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. :*
21
exprima creanta detinatorului asupra ansamblului activelor emitentului%
exprima angajamentul debitorului fata de creditorul care pune la dispozitia primului
fondurile sale.
*:
<etinatorii de obligatiuni au anumite drepturi, si anume ei pot organiza !dunarea #enerala a
5bligatarilor si pot numi un reprezentant pentru a le apara interesele, insa nu au drept de vot in
ceea ce priveste activitatea societatii. In sc$imb, aceastia au dreptul de a se pronunta in vederea
unei emisiuni noi de obligatiuni.
1ambursarea obligatiunilor se poate face la scadenta sau prin tragere la sorti cand un numar de
obligatiuni din aceeasi emisiune si care au aceeasi valore se pot rambursa inainte de scadenta.
(. @itluri de stat
. @itlurile de stat sunt valori mobiliare, instumente financiare, titluri de credit prin care statul, de
obicei prin =inisterul de Cinante, se imprumuta de la investitori pe piata de capital sau pe cea
monetara.
*0
!ceste titluri au rolul de a acoperi deficitul bugetar sau golurile temporare de
trezorerie si pot fi negociate pe piata de capital, purtand denumirea de titluri de creanta
negociabile.
Principalele instrumente emise de stat sunt
@itluri de stat cu discount sunt titluri . nepurtatoare de dobanda, vandute la un pret
initial mai mic decat valoarea nominala, diferenta dintre pretul initial si valoarea
nominala fiind discountul si reprezentand beneficiul cumparatorului.
*2
@itluri de stat purtatoare de dobanda sun titluri . vandure la valoarea nominala sau cu
discount sau prima si pentru care emitentul plateste periodic dobanzi in conformitate cu
termenii si cu conditiile cuprinse in prospectul de emisiune al seriei respective.
*;
@itlurile emise de stat pot fi investitii pe termen lung, fiind tranzactionate pe piata capitalurilor,
sau pe termen scurt, sub un an, care se regasesc pe piata monetara.
Principalele instrumente cu venit fix emise de stat sunt
+iletele de trezorerie sunt emise de catre trezoreria statului pentru a acoperi
imprumuturi pe termen scurt, avand scadente de pana la un an. !ceste instrumente nu
sunt purtatoare de dobanzi, fiind vandute cu discount.
+onurile de tezaur sunt valori mobiliare emise de stat sau administratiile locale pe
perioade de unu la zece ani. .Imprumutul contractat prin emisiunea de bonuri de tezaur
acopera c$eltuielile generale ale bugetului de stat.
:)
!cestea sunt purtatoare de dobanzi.
56
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. &11
5)
Adrian ,itu Burse de Marfuri si Valori , 'ditura 'conomica, +ucuresti, &))&, pg.02
5*
Adrian ,itu 9 Burse de Marfuri si Valori, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &))&, pg.0;
5+
Adrian ,itu 9 Burse de Marfuri si Valori, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &))&, pg.0;
60
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. 1*2
22
5bligatiunile de stat sunt emise de stat pe termen mediu si lung, accesul la cumpararea
lor fiind desc$is publicului larg. -unt considerate a avea un risc scazut, deoarece cel care
garanteaza plata dobanzii si rambursarea imprumutului la timp este c$iar #uvernul tarii.
5bligatiunile comunale sunt emise de autoritatile administratiei publice locale in scopul
dezvoltarii economice si urbane.
Titlurile derivate sunt instrumente bursiere care au rezultat din contracte standardizate inc$eiate
intre un vanzator si un cumparator asupra unor active financiare sau marfuri, cu executare
ulterioara. -unt numite titluri derivate deoarece ele genereaza drepturi asupra unor active suport,
precum activele financiare, si nu asupra veniturilor financiare ale emitentului ca si in cazul
titlurilor primare.
.Instrumentele financiare derivate sunt contractele la termen standardizate de tip futures, options
sau combinatii ale acestora, care confera operatorului anumite drepturi viitoare privind
tranzactionarea activului suport.
:1
!. (ontractul CD@D1'-
-e poate defini .ca un angajament standardizat de a cumpara sau a vinde un anumit activ
financiar la o data viitoare si la un pret stabilit in momentul inc$eierii tranzactiei.
:&
'ste un
acord de vointa intre un vanzator si un cumparator pentru a vinde, respectiv a cumpara un activ
financiar la un pret stabilit in momentul inc$eierii contractului si cu executarea lui la o data
ulterioara.
(ontractele futures sunt standardizate, lucru care permite ca acestea sa fie negociabile la bursa.
Pretul futures se determina in cadrul bursei, prin licitatie bursiera, intre vanzatori si cumparatori.
4anzatorul de contracte futures va avea o pozitie de vanzare pe piata, s$ort, si va trebui ca la
scadenta sa fie in masura sa livreze activul la care face referire contractul. (umparatorul de
contracte futures va avea o pozitie de cumparare pe piata, long, si va trebui ca la scadenta sa
cumpere activul suport.
(ota contractului futures la bursa este calculata zilnic prin marcare la piata, iar profitul este dat
de diferenta dintre cursul curent si cursul initial de cumparare.
5data ajunse la scadenta, contractele futures trebuie executate, adica vanzatorii trebuie sa puna la
dispozitia cumparatorilor activul suport, iar cumparatorii trebuie sa"si ac$ite obligatiile de plata.
'xecutarea contractului futures la scadenta are loc fie in natura, fie cas$, sau de cele mai multe
ori este lic$idat pana la scadenta prin compensare, respectiv printr"o operatie de sens contrar
pozitiei detinute in bursa.
61
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. 1:1
62
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 20
23
.3a baza aparitiei contractelor futures au stat contractele forJard.
:/
+. (ontractul C51M!1<
1eprezinta .un acord intre doi operatori, prin care vanzatorul se angajeaza sa livreze la o data
viitoare un anumit activ"suport, iar cumparatorul, sa efectueze plata pe baza unui pret
predeterminat la data inc$eierii contractului.
:,
(ontractul CorJard nu este standardizat, clauzele lui fiind negociate de cele doua parti. Pretul
este fixat in momentul inc$eierii contractului, dar profitul sau rezultatul contractului este calculat
ca diferenta dintre pretul contractului CorJard si pretul spot sau cas$ la termenul mentionat in
contract.
'xecutarea contractului CorJard are loc la scadenta, cumparatorul platind pretul stabilit la
momentul inc$eierii contractului, iar vanzatorul predand activul.
(. (ontractele de optiuni
5ptiunile reprezinta contracte prin care vanzatorul cedeaza cumparatorului dreptul, dar nu si
obligatia, de a vinde sau de a cumpara la un pret determinat in momentul inc$eierii contractului o
marfa sau un activ financiar, contra unui pret numit prima, pana la o data viitoare stabilita in
momentul inc$eierii contractului.
5ptiunile se clasifica in doua mari categorii
5ptiunea de cumparare I (!33 G care este o forma standardizata de contract care da
dreptul, dar nu si obligatia, cumparatorului ca intr"o anumita perioada de timp sa cumpere
activul suport la un pret stabilit initial prin contract, iar vanzatorul isi asuma obligatia de
a pune la dispozitie activul suport in perioada in care cumparatorul isi exercita dreptul de
cumparare in intervalul de timp pana la scadenta.
5ptiunea de vanzare I PD@ G este un contract standardizat care da cumparatorului
dreptul, dar nu si obligatia, ca intr"o anumita perioada de timp sa vanda activul suport
vanzatorului optiunii la un pret stabilit initial prin contract% vanzatorul optiunii isi asuma
obligatia de a cumpara activul suport la pretul stabilit initial, daca cumparatorul isi
exercita dreptul de vanzare in perioada de timp pana la scandenta.
.5ptiunile (!33 si PD@ sunt contracte complet separate, distincte, care da drepturi diferite, in
nici un caz ele neputand fi tratate ca parti opuse ale aceleasi tranzactii.
:*
Titlurile sintetice sunt titluri create prin combinarea unor active financiare diferite, luand astfel
nastere un nou titlu financiar, care din cauza ca nu genereaza drepturi asupra unor active cum ar
63
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 22
64
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 22
65
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. ;&
24
fi marfurile sau alte active financiare, ca si in cazul titlurilor derivate si nici asupra veniturilor
financiare ale emitentului, ca si in cazul titlurilor primare, sunt denumite generic sintetice.
.Instrumentele sintetice sun reprezentate de contractele pe indici bursiere, fiind considerate tot
instrumente financiare derivate.
::
(ategoria acestor titluri este foarte diversificata, titlurile sintetice fiind practic compuse
permanent, combinatiile posibile fiind limitate doar de imaginatia specialistilor pietei financiare.
!. (ontractele de report sau 1'P5
!cest tip de contracte nu fac parte din categoria valorilor mobiliare, fiind instrumente financiare
sintetice, care reprezinta contracte inc$eiate intre un debitor si un creditor, prin care debitorul
conditioneaza transferul unei valori mobiliare de rascumpararea acesteia la o data ulerioara si la
un pret determinat specificat in contract.
(ontractul 1'P5 presupune vanzarea unor instrumente financiare simultan cu angajamentul
reac$izitionarii acelorasi titluri la o data viitoare. <ata scadentei poate fi fixata la semnarea
acordului sau poate fi extinsa zilnic.
+. (ontractele -Jap
.-unt acorduri de sc$imb pe un anumit termen, inc$eiate intre doi operatori financiari prin care o
parte ! convine sa plateasca celeilalte parti + un sir de plati cas$ variabile ca marime,
ec$ivalente cu o dobanda variabila calculata cu o rata variabila a dobanzii fata de un activ de
referinta imaginar, denumit notional principal, iar partea + este de acord sa plateasca partii ! un
sir de plati constante ca valoare, calculate ca o dobanda fixa la notional principal.
:0

Prin conventie partea care efectueaza plati fixe este considerat cumparator sJap, iar cel care
efectueaza plati variabile este considerat vanzator sJap.
(ontractul de sJap simuleaza procesul prin care o parte transfera celeilalte parti un activ cu
dobanda fixa si capata in sc$imb un activ cu dobanda variabila, iar cealalta parte primeste un
activ cu dobanda fixa si transfera un activ cu dobanda variabila. <in aceasta cauza contractele de
sJap pot fi considerate su instrumente financiare care pot sc$imba conditiile de plata a unor
obligatii financiare.
III. Inter"ediarii pe piata de capital
III.1. Inter"ediarii pe piata de capital din #o"ania
.3egatura intre investitorii cu surplus de fonduri si emitentii ce manifesta o nevoie de fonduri
este asigurata de catre intermediarii pietei de capital, care asigura inc$eierea contractelor de
66
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. 1:/
6)
Adrian ,itu Burse de Marfuri si Valori , 'ditura 'conomica, +ucuresti, &))&, pg.1&)
25
vanzare si cumparare a instrumentelor financiare, intrucat acestea nu pot fi cumparate la
g$iseu.
:2
@oate operatiunile de vanzare sau cumparare de instrumente financiare derulate pe piata de
capital sunt intermediate de firme specializate, numite -ocietati de -ervicii de Investitii
Cinanciare sau societati de intermediere, operatiunile directe intre vanzatori si cumparatori fiind
interzise.
.In 1omania, intermediarii pe piata de capital sunt societatile de servicii de investitii financiare
I--ICG, care sunt inca asimilate cu vec$ea lor denumire de societati de valori mobiliare, societati
pe actiuni care pot sa desfasoare activitati de broHer pe contul clientilor, activitati de dealer in
nume propriu si pe contul clientilor sau c$iar activitati de garantare a plasamentului de valori
mobiliare si acordarea de credite pentru finantarea tranzactiilor clientilor.
:;
!tat societatile de servicii de investitii financiare, cat si angajatii acestora sunt autorizate de catre
(>4=, fiind obligate sa respecte reglementari si proceduri foarte stricte in ceea ce priveste
activitatea desfasurata.
Pe langa societatile de servicii de investitii financiare, in categoria intermediarilor pietei, au
intrat din anul &))* si institutiile de credit si entitatile de natura acestora, fiind autorizate de
+.>.1 sa presteze servicii investitii financiare atat in statele membre ale D.'., cat si in statele din
afara acesteia.
.!utorizarea societatilor de servicii de investitii financiare pentru intregul obiect de activitate sau
numai pentru unele din serviciile mentionate depinde de marimea capitalului initial.
0)
!cesta
trebuie de fie de minim 1&*.))) 'uro, in cazul desfasurarii unei activitati de intermediere de
baza, si de 0/).))) 'uro, in cazul desfasurarii intregii game de activitati de intermediere.
<etinerea nivelului minim de 1&*.))) 'uro permite desfasurarea unei activitati de intermediere
de baza, si anume prestarea unor servicii limitate la preluarea si transmiterea ordinelor de la
investitori, executarea ordinelor altfel decat pe cont propriu si administrarea portofoliilor de
conturi individuale ale investitorilor.
.(apitalul initial al unei societati de servicii de investitii financiare este determinat prin
insumarea urmatoarelor elemente
(apitalul social subscris si integral varsat, autorizat sau in curs de autorizare%
Primele de emisiune, exclusiv cele aferente actiunilor preferentiale cumulative%
6*
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 11;
6+
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 11;
)0
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. 2:
26
1ezervele legale, rezervele pentru actiuni proprii, rezervele statutare sau contractuale si
alte rezerve, cu exceptia rezervelor din reevaluare.
01
-ocietatile de servicii de investitii financiare sunt societati pe actiuni, emitente de actiuni
nominative, iar pentru a fi autorizate de (.>.4.= in calitate de intermediari ai pietei de capital,
trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii
sa fie constituite ca societati comerciale pe actiuni
sa aiba ca obiect de activitate exclusiv prestarea de servicii de investitii financiare
sa prezinte structura actionariatului, identitatea si integritatea actionarilor semnificativi
sa faca dovada existentei unui capital minim subscris si integral varsat, in functie de
serviciile de investitii financiare care vor fi prestate
sa faca dovada dobandirii calitatii de membru al Condului de (ompensare a Investitorilor
sa prezinte contractul inc$eiat cu un auditor financiar
sa prezinte planul de afaceri, structura organizatorica si regulile de ordine interna.
@oate aceste criterii trebuie sa fie respectate pe parcursul desfasurarii activitatii, iar odata ce apar
modificari in modul de organizare si functionare, acestea trebuie sa fie notificate si supuse
autorizarii.
-ocietatile de servicii de investitii financiare isi desfasoara activitatea prin intermediul
persoanelor fizice angajate sau persoanelor care reprezinta exclusiv societatea, care devin agenti
dupa ce au urmat cursurile de pregatire organizate de organismele profesionale din domeniu si au
fost autorizati de (.>.4.= sa presteze acest tip de servicii. .!cesti agenti nu pot initia in nume
propriu servicii de intermediere, ci doar in numele si pe contul societatii.
0&
-ocietatile de servicii de investitii financiare au trei departamente principale, si anume
departamentul de front office care relationeaza direct cu clientii prin intermediul
angajatilor, numiti broHeri, acestia avand rolul de a stabilii strategiile de investitii ale
clientilor si de a transmite ordinele de vanzare sau de cumparare la departamentul de
tranzactionare.
departamentul de tranzactionare are rolul de a introduce ordinele de vanzare sau de
cumparare in sistemele de tranzactionare si de a urmarii executarea acestora in bune
conditii.
departamentul de bacH office .se ocupa de administrarea sistemelor de gestiune si
evidenta a clientilor societatii si a operatiunilor acestora.
0/
)1
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. 2:
)2
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 1&1
)3
ttp!""000.#v#.ro"1nvestor2enter"3idu-1nvestitoru-ui.pd4
2)
In cadrul societatilor de servicii de investitii financiare mai exista si alte departamente, precum
cel de analiza care are rolul de a studia pietele si instrumentele financiare pentru a elabora
analize si recomandari pentru clienti, departamentul de contabilitate, departamentul juridic.
.'tapele derularii relatiei de reprezentare pe piata secundara intre o --IC si clientii sai pot si
sc$ematizate astfel
contactarea de catre client a --IC%
inc$eierea contractului de reprezentare intre societate si client%
completarea si aprobarea cererii de desc$idere de cont%
stabilirea ordinului de vanzare6cumparare de catre client%
realizarea tranzactiei de catre --IC si transmiterea catre client a confirmarii%
eliberarea extrasului de cont de catre --IC la sfarsitul lunii care va contine situatia
contului de numerar si a celui de valori mobiliare.
0,
Pentru a presta servicii de investitii financiare cu oricare din instrumentele financiare definite in
conformitate cu prevederile din legislatia comunitara, intermediarii sunt obligati prin lege sa
obtina o autorizatie emisa de (.>.4.= sau +.>.1. .!stfel, in sfera instrumentelor financiare sunt
incluse, pe langa valori mobiliare, titluri de participare ale 5P(4=, instrumente ale pietei
monetare, instrumente financiare derivate, inclusiv cele care au ca suport marfurile, acestea
putand fi tranzactionate in cadrul oricarei piete reglementate in functie de decizia emitentului.
0*
III.. Inter"ediarii pe pietele de capital internationale
Pe pietele bursiere participa operatori diversi cu functii si interese diferite, dar cu totii au un rol
important in desfasurarea tranzactiilor.
!. 5peratorii la bursa >N-'
+ursa din >eJ NorH este nucleul celui mai important centru financiar din lume. .Mall -treet,
strada ce gazduieste >N-', este considerata ca fiind inima fluxurilor financiare mondiale.
0:
=embrii bursei sunt cei care au dreptul de tranzactie la bursa, acestia sunt firme de broHeraj care
au biroul situat in perimetrul bursei. =embrii sunt reprezentati de proprii agenti sau de broHeri
independenti, numiti si broHeri de ring, care si"au oferit serviciile mai multor firme membre ale
bursei. <intre acestia, la bursa din >eJ NorH, rolul specialistului este determinant.
.-pecialistul este un membru al bursei, profilat, specializat pe tranzactiile cu anumite titluri
pentru care actioneaza atat in numele clientilor sau pentru ceilalti membrii ai bursei, ca broHer,
)4
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 1&&
)5
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. :,
)6
ttp!""000.n5se.com"
2*
cat si in nume propriu, ca dealer, indeplinind rolul de marHet maHer pentru titlurile de
specializare.
00
-pecialistul este responsabil de calitatea pietei activelor financiar, rolul lui fiind
de a mentine o piata corecta si ordonata si sa asigura o concurenta desc$isa si libera intre toti
participantii, vanzatori sau cumparatori, fie ei mari sau mici in volum.
Pe langa specialist in bursa >N-' activeazi si
Cloor broHers sunt agentii din ring care tranzactioneaza titlurile pentru care au primit
ordine de la firma membra pe care o reprezinta.
(ompetitive traders care sunt comercianti de titluri.
Cunctionari sau (lerHs este personalul functional care indeplineste functii de mesager,
supraveg$etor sau raportor. !cestia sunt fie angajatii institutiei bursei, fie ai firmelor
membre ale bursei.
=ecanismul de tranzationare si intermediere in cadrul >N-' este urmatorul
Investitorul transmite ordinul de a vinde sau a cumpara actiunile unei companii listatate
la >N-'
Cirma de broHeraj membra a >N-' verifica contul clientului, comunica pretul de
cumparare, respectiv de vanzare, introduce in circuit caracteristicile ordinului si il
transmite in ringul de tranzactii prin calculator sau in unele cazuri prin telefon.
-istemul memoreaza ordinul si apoi in functie de detaliile ordinului si a parametrilor
programului, transfera ordinul la un broHer sau direct la postul de tranzactii al
specialistului actiunii.
5rdinul apare la displaO"ul specialistului in cadrul sistemului de management al ordinelor
Cunctionarul firmei de broHeraj primeste ordinul electronic, il introduce in calculator si
apoi contacteaza broHerul firmei din ring pentru a"l instiinta de sosirea unui nou ordin.
-pecialistul expune ordinul pe piata de licitatie a agentiei si realizeaza tranzactia, cautand
imbunatatirea pretului clientului atunci cand este posibil.
+roHerul de ring duce ordinul la postul de tranzactii unde este licitata actiunea, apoi
negociaza cu alti broHeri pentru cel mai bun pret si realizeaza contractul bursier.
Drmeaza un ciclu de trei zile pentru lic$idare si compensare, necesar pentru transferul
proprietatii, care este realizat si memorat electronic, datele fiind stocate in depozit.
Cirma de broHeraj membra a >N-' proceseaza tranzactia electronic prin creditarea sau
debitarea contului clientului cu numar de actiuni cumparate sau vandute.
Investitorul primeste confirmarea tranzactiei de la firma membra si daca au fost
cumparate actiuni, acesta face plata, iar daca au fost vandute actiuni contul investitorului
este creditat cu valoarea corespunzatoare.
))
Adrian ,itu Burse de Marfuri si Valori , 'ditura 'conomica, +ucuresti, &))&, pg.1,2
2+
+. 5peratorii de la bursa din @oHOo
Cirmele de intermediere bursiera, membre ale bursei din @oHOo, au agenti care activeaza in ringul
bursei. !cestia sunt cunoscuti ca si functionari
Cloor clerHs sau functionarii de ring .sunt cei care ocupa locuri determinate si sunt
responsabili cu transmiterea ordinelor catre agentii de tranzactii.
02
@rading clerHs sau agentii de tranzactii sunt .functionari angajati ai firmelor de
intermediere, membre ale bursei, responsabili cu tranzactiile.
0;
Cirmele saitori sunt firme de intermediere responsabile cu cotatia. .!gentii lor sunt cei care tin
evidenta ordinelor primite de la ceilalti agenti pe cale electronica si realizeaza balansarea,
imbinarea cererii cu oferta pe baza unui carnet de ordine electronic.
2)
'i sunt specializati pe anumite titluri, iar functionarea agentilor saitori este asemanatoare
specialistului de la >N-' sau maHlerului de la +ursa din CranHfurt, rolul lui constand in
stabilirea cursului prin respectarea anumitor reguli de prioritate.
(. 5peratorii la bursa din CranHfurt
.+ursa din CranHfurt este cea mai mare bursa din #ermania si c$iar din 'uropa, cu traditie
incepand din secolul al P4I"lea.
21

Personajul principal al bursei germane este maHlerul sau QursmaHler. 'ste un functionar de stat
care are rolul de a stabili cursul pentru titlurile incredintate lui. 'xista cate un maHler specializat
pentru titlurile din acelasi sector industrial sau financiar. .'l are o functie asemanatoare cu cea a
specialistului, dar este independent, avand rolul de a balansa cererea cu oferta pentru a stabili
cursul titlurilor pentru care este responsabil
2&
. !cesta realizeaza operatia de fixing necesara
pentru stabilirea cursului, prin compararea ordinelor de cumparare cu cele de vanzare.
.CreemaHlerul este similar cu broHerul de ring din bursa americana, el avand rolul de a
intermedia cumpararea si vanzarea titlurilor, dar putand actiona pe piata si in nume propriu.
2/
'ste defapt agent al unei firme membre a bursei ce actioneaza fie ca dealer, fie ca broHer.
(um pe piata bursiera germana bancile sunt principalele participante la piata, agentii lor
actioneaza ca si freemaHlerul, dar poarta denumirea de .$andleri bancari sau comercianti ai
)*
Adrian ,itu Burse de Marfuri si Valori , 'ditura 'conomica, +ucuresti, &))&, pg.1,;
)+
ttp!""000.tse.or.6p"eng-is"a#out"istor5"7oor"inde&.tm-
*0
Adrian ,itu Burse de Marfuri si Valori , 'ditura 'conomica, +ucuresti, &))&, pg.1,;
*1
ttp!""000.#oerse,4ran84urt.de"en"#asics9overvie0"istor5"
*2
Adrian ,itu Burse de Marfuri si Valori , 'ditura 'conomica, +ucuresti, &))&, pg.1,2
*3
ttp!""000.#oerse4ran84urt.de"en"#asics9overvie0"mar8etp-ace9princip-e"
30
bancilor, dealeri. 'i sunt defapt agenti bursieri care executa ordinele primite de bancile membre
ale bursei, de la clientii lor.
Cunctionarii bursei asigura buna desfasurare a operatiilor bursiere, indeplinind si rolul
administrativ si exectuiv necesar.
III.$. %er.iciile de in.estitii -inanciare o-erite de %%I!
-ocietatile de servicii de investitii financiare ofera clientilor individuali, pe langa serviciul
principal de intermediere a tranzactiilor cu actiuni si obligatiuni, o gama larga de servicii care
includ consultanta, analiza si recomandari cu privire la pietele si instrumentele financiare, in
vederea alcatuirii strategiilor de investitii si maximizarii performantelor clientilor pe piata de
capital.
-erviciile de investitii financiare oferite de --IC si reglementate prin lege, se impart in
!. -ervicii principale care includ
9Preluarea si transmiterea ordinelor de la investitori in legatura cu unul sau mai
multe instrumente financiare
'xecutarea ordinelor referitoare la instrumentele financiare, altfel decat pe cont
propriu
@ranzactionarea instrumentelor financiare pe cont propriu
!dministrarea portofoliilor de conturi individuale ale investitorilor pe baza
discretionara, cu respectarea mandatului dat de acestia , atunci cand aceste
portofolii include unul sau mai multe instrumente financiare
-ubscrierea de instrumente financiare in baza unui angajament ferm si
plasamentul de instrumente financiare.
2,
+. -ervicii conexe care includ
9(ustodia si administrarea de instrumente financiare
!cordarea de credite sau imprumuturi de instrumente financiare unui investitor in
vederea executarii unor tranzactii cu instrumente financiare, in care respectiva
societate de servicii de investitii este implicata
!cordarea de consultanta, inclusiv cu privire la problemele legate de structura de
capital, strategie industriala, fuziuni si ac$izitii de societati
(onsultanta de investitii cu privire la instrumente financiare
*4
%abau& Popa 'iana 9Piete de capital, 'ditura Dniversitatea din 5radea, 5radea, &)1), pg. 1&)
31
!lte servicii privind subscrierea de instrumente financiare pe baza unui
angajament ferm.
2*
(. !lte servicii pe langa serviciile prezentate anterior --IC ofera si alte servicii
complentare precum
-erviciul de researc$ majoritatea --IC ofera clientilor rapoarte de analiza a
societatilor listate la bursa si rapoarte privind evolutia pietei, care pot fi periodice
sau speciale, acestea continand date de analiza fundamentala si informatii de
analiza te$nica. !ceste rapoarte au rolul de a ajuta investitorul sa decida daca este
momentul oportun sa inveasteasca sau nu.
-ervicii corporate aceste servicii se refera la consultanta oferita de --IC in
cadrul proceselor de ac$izitii si fuziuni, guvernanta corporativa, oferte publice de
vanzare si de reprezentare a intereselor corporatiilor, societatilor cu raspundere
limitata si a altor tipuri de organizatii. !ceste servicii includ
- 5ferte primare initiale 93istarea unei societati En urma unei oferte publice
initiale este un proces complex care implica pregatirea societatii pentru emisiune,
stabilirea caracteristicilor emisiunii, organizarea actiunilor de marHeting si de
prezentare a societatii En rFndul potentialilor subscriitori.
2:
- 3istarea la +ursa de 4alori reprezinta serviciul de consiliere acordat pe parcursul
procesului de listare.
- 'misiunea si plasarea de drepturi presupune indrumarea companiilor listate
privind alternativele pe care le au la dispozitie in vederea obtinerii unei finantari
secundare din partea investitorilor.
- !c$izitii si preluari se refera la servicii de cercetare, identificare si negociere a
ac$izitiilor si preluarilor si la servicii de intocmire de analize si evaluari privind
formele de finantare disponibile.
- (onsiliere (orporativa reprezinta serviciul de 9consiliere En legatura cu
publicarea si prezentarea informatiilor cu privire la companie En rFndul
operatorilor de pe piata de capital, a investitorilor persoane fizice si a celor
institutionali si de consiliere En legatura cu obligatiile ce deriva din listarea la
+4+ sau pe piata 1asdaR si privind aspecte care tin de pietele reglementate.
20
*5
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. 20
*6
ttp!""000.#v#.ro"1nvestor2enter"3idu-1nvestitoru-ui.pd4
*)
ttp!""000.#v#.ro"1nvestor2enter"3idu-1nvestitoru-ui.pd4
32
III.(. #eguli prudentiale si de conduita
!ceste reguli au rolul de a asigura protectia investitorilor, stabilitatii, competitivitatii, corectei
functionari a pietelor si administratii eficiente si cat mai putin riscante a portofoliilor de
instrumente financiare.
9@ransparenta activitatii intermediarilor impune obligativitatea prezentarii situatiilor lor
financiare si a rapoartelor periodice, iar verificarea veridicitatii informatiilor inscrise in acestea
se realizeaza prin inspectii efectuate de autoritatea pietei de capital.
22
Intermediarii sau agentii pentru serviciile de investitii financiare au obligatia de a respecta, pe
intreaga perioada de functionare, anumite reguli de conduita care cuprind
9desfasurarea activitatii in mod onest, impartial si cu diligenta profesionala in scopul
protejarii investitorilor si a integritatii pietei%
!ngajarea tuturor resurselor, elaborarea si utilizarea eficienta a procedurilor interne
necesare prestarii serviciilor de investitii financiare%
-olicitarea de la investitori a informatiilor referitoare la situatia lor financiara, experienta
investitionala si obiectivele cu privire la serviciile solicitate intermediarului%
@ransmiterea catre investitori a informatiilor relevante privind tranzactiile in care
contrapartea este intermediarul%
'vitarea conflictelor de interese, iar in cazul in care acestea nu pot fi evitate, sa asigure
investitorilor si organismelor de plasament colectiv de administrare un tratament corect si
impartial.
2;
In prezent pe piata de capital din 1omania activeaza *; de societati de servicii de intermediere
financiara autorizate de (.>.4.=, atat din 1omania, cat si din afara tarii. 9=area majoritate a
--IC"urilor au o politicS flexibila de comisioane. !cestea se stabilesc En functie de suma initiala
investita, frecventa tranzactiilor, etc. =ulte societati care au servicii de primire a ordinelor prin
internet au un comision standard pentru intermediere.
;)
Investitorii care doresc sa investeasca pe piata de capital trebuie sa gaseasca o societate de
servicii de investitii financiare cu care sa colaboreze, acest proces nefiind unul greu.
**
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. ;1
*+
Gabriela Anghelache Piata de capital, 'ditura 'conomica , +ucuresti, &)),, pg. ;/
+0
ttp!""000.#v#.ro"1nvestor2enter"3idu-1nvestitoru-ui.pd4
33
Investitorul poate sa se documenteze de pe site"ul +ursei de 4alori +ucuresti sau cel al (.>.4.=,
in vederea obtinerii listei cu societatile care activeaza in 1omania, precum si a datelor necesare
ale acestora.
<e asemenea, investitorii pot face aceasta alegere si in functie de activitatea societatilor de
servicii de investitii financiare, care in luna aprilie a anului &)1&, s"a prezentat astfel
;1

+1
ttp!""#v#.ro"1ntermediaries"::1;statistics.asp&
34

35