Sunteți pe pagina 1din 97

LUCRARE DE DIPLOM

COORDONATOR,
ABSOLVENT,

2012


CANCERUL MAMAR
2
CUPRINS
I.PARTEA GENERAL
I.1.INTRODUCERE/pg.
I.2.DEFINIIE/pg.
I.3.ELEMENTE DE ANATOMIE/pg.
I.4.EPIDEMIOLOGIE/pg.
I..FACTORI DE RISC/pg.
I.!.PATOGENE"A/pg.
I.#.SIMPTOME $I SEMNE INIIALE/pg.
I.%.DIAGNOSTIC CLINIC/pg.
I.&.DIAGNOSTIC PARACLINIC/pg.
I.10.DIAGNOSTIC STADIAL/pg.
I.11.DIAGNOSTIC DIFERENIAL/pg.
I.12.EVOLUIE $I COMPLICAII/pg.
I.13.DEPISTAREA PRECOCE $I SCREENING'UL (N
CANCERUL MAMAR/pg.
I.14.TRATAMENT/pg.
I.1.PROGNOSTIC/pg.
II.PARTEA PERSONAL
II.1. (NGRI)IRI ACORDATE PACIENTELOR CU CANCER
MAMAR/pg
II.2.CA"URI CLINICE/pg.
II.3.CONCLU"II/pg.
BIBLIOGRAFIE
I.1.INTRODUCERE
3
Cancerul snului continu s fie o problem de mare actualitate
n oncologie deoarece pe de o parte frecvena mbolnavirilor prin
aceasta localizare se menine la un nivel foarte ridicat, iar pe de alt
parte evoluia este grav mai ales n stadiile avansate. n plus, au
aparut modaliti de reducere a mortalitii, screening-ul mamar
permind descoperirea bolii nainte de a avea manifestri clinice sau
n stadii putin avansate, situaii n care procentul de vindecri este
foarte ridicat. n ultimii ani in S.U.. mortalitatea prin cancer mamar
s-a redus cu peste !!" prin aplicarea corect a metodelor de
depistare #i n acela#i timp costul tratamentelor s-a redus. $a noi n
ar situaia cancerului mamar poate fi considerat dramatic dac
avem n vedere ca mai mult de %umatate din bolnave sunt
diagnosticate n stadii avansate #i prin urmare costurile terapeutice
sunt ridicate iar rezultatele mai puin bune. cest semnal de alarm
ne ndrepte#te s susinem elaborarea unui program de prevenie #i
depistare pentru cancerul glandei mamare.
I.2.DEFINIIE
4
Cancerul mamar este o proliferare malign a celulelor epiteliale
ce delimiteaz ductele galactofore sau lobulii snului. &oala se
caracterizeaz printr-o evoluie cu variabilitate e'trem de mare de la
o pacient la alta. re de cele mai multe ori o evoluie local care
poate dura civa ani, tumora putnd avea diametrul de mai puin de
! cm. cest interval de timp este foarte preios deoarece diagnosticul
tumorii n aceasta perioad acord #anse ma'ime de vindecare.
(otu#i, e'ist #i cazuri )*"+ cu o evoluie foarte rapid, n care boala
se generalizeaz n cteva luni nelasnd nici o speran, nici
pacientei #i nici medicului )de a pune un diagnostic ntr-o faza
terapeutic util+.
n cancerul mamar trebuie sa remarcam ca ,,--,,." din cazuri
asimptomatice. n celelalte cazuri boala poate avea urmatoarele
manifestari/ tumora, ulceratie, dureri la nivelul snilor, scurgeri
mamelonare, eczematizari si eroziuni ale mamelonului si areolei,
retractia tegumentului sau mamelonului )aspect de coa%a de
portocala+, adenopatie a'ilara, roseata tegumentului )poate fi singurul
semn de debut al unui cancer mamar+.
Cancerul mamar, cel mai adesea unilateral, se ntlneste mai
ales de partea stnga. 0u e'ista e'plicatie concludenta pentru
aceasta localizare.
5
n mod obisnuit cancerul mamar are o evolutie locala prin
e'tensie directa, din aproape n aproape sau prin permeatie
)patrunderea celulelor sub forma de coloana+ si invazia limfaticelor si
capilarelor. 1rocesul de e'tensie locala se face fie catre fascia
musc2iului pectoral si peretele toracic, fie catre tegumente pe care le
poate invada, dnd semnele caracteristice de coa%a de portocala,
edem, ulceratii cu suprainfectii si 2emoragii. 3volutia regionala se
traduce prin aparitia adenopatiei a'ilare, iar atunci cnd ganglionii
limfatici subclaviculari sunt invadati, apare bloca%ul limfatic ce
determina edemul snului si al bratului de partea bolnava. $a
distanta, cancerul mamar poate da metastaze pe cale limfatica si
sangvina, cu localizare mai frecventa n plamni, oase, ficat, creier,
suprarenale, ovar, tegumente.)4iron $+
5ig.!
6
I.3.ELEMENTE DE ANATOMIE
6landa mamara )sanul+ este alcatuita din lobi si ducte. 5iecare
glanda mamara este alcatuita din !.-7, de segmente numite lobi,
care la randul lor sunt formati din segmente mai mici, numite lobuli.
$obulii sunt alcatuiti din aglomerari de celule )bulbi+ care produc
laptele. $obii, lobulii si bulbii comunica intre ei prin tuburi subtiri
numite ducte.8n structura sanului sunt prezenti atat ganglioni limfatici
cat si vase limfatice. 8n structura fiecarei glande mamare se gasesc
atat vase de sange cat si si vase limfatice. 1rin intermediul vaselor
limfatice este transportat un lic2id incolor numit limfa. 9asele limfatice
transporta limfa catre statiile limfatice numite ganglioni limfatici.
6anglionii limfatici sunt niste structuri mici asemanatoare boabelor de
fasole, care sunt raspanditi in intreg organismul. :olul acestora este
de a filtra anumite substante din limfa si de a%uta organismul sa lupte
impotriva infectiilor si anumitor afectiuni. 6rupurile de ganglioni
limfatici se gasesc langa san, in a'ila )sub brat+, deasupra claviculei
si in cutia toracica )piept+.Cel mai frecvent tip de cancer mamar este
carcinomul ductal, care se dezvolta de la nivelul ductelor. Cancerul
de san care se dezvolta de la nivelul lobilor sau lobulilor se numeste
carcinom lobular si este cel mai frecvent tip de cancer mamar care
afecteaza ambii sani. Carcinomul mamar inflamator este unul dintre
cele mai rare tipuri de cancer, in care sanul prezinta semne
inflamatorii )roseata, caldura locala si tumefactie+.
7
5ig.7
I.4.EPIDEMIOLOGIE
;intre afectiunile ce domina patologia actuala in ansamblu,
neoplaziile detin un procent ridicat, in continua crestere in ultimele
decenii, in ciuda progreselor evidente ale cercetarii in domenii diverse
ale medicinii. 1entru se'ul feminin, cancerul mamar continua sa
detina locul suprem in topul morbiditatii si al mortalitatii, dintre toate
neoplaziile, nu numai cele ginecologice.
;in punct de vedere al incidentei, apare foarte rar inainte de
varsta de 7, de ani,nefiind citate cazuri aparute inainte de pubertate.
1este 7, de ani incidenta sa creste progresiv, atingand un ma'imum
la grupele de varsta care premerg menopauza si in postmenopauza.
8
$a barbati cancerul de san este mult mai rar, inregistrandu-se
de *,-!-, de ori mai putine cazuri decat la femei.
8ncidenta cancerului mamar a crescut continuu dupa anii <=,,
stabilizandu-se la mi%locul deceniului al 8>-lea. Cresterea incidentei
cancerului de san din ultima %umatate de secol este pusa pe seama
sc2imbarilor aparute in pattern-ul reproductiv uman, in stilul de viata
)dieta, activitate fizica+ si in mediul ambiant )poluare+.
STATISTICI DESPRE CANCERUL DE S*N
> n lume
la fiecare - minute, undeva pe glob, o femeie este
diagnosticata cu cancer de sn
-," dintre toate formele de cancer aparute la femei sunt
reprezentate de cancerul mamar
este a doua cauza de mortalitate, dupa cancerul pulmonar, la
femei
! din ? femei risca sa dezvolte cancer de sn
!?,.,,, cazuri noi sunt diagnosticate n fiecare an
=,.,,, femei mor anual datorita acestei afectiuni
apro'imativ ." dintre cancerele mamare se dezvolta ca
urmare a mutatiei transmise ereditar a genelor
&:C! sau &:C7
9
cancerul de sn poate apare si la barbati@ anual, 7,,, pacienti
sunt diagnosticati cu aceasta afectiune
> n Romnia
anual .A,, femei sunt diagnosticate cu aceasta afectiune
sub !," dintre pacientele noi a%ung sa fie diagnosticate ntr-o
faza incipienta, care asigura supravietuirea ma'ima
C+,-./01 1+ 23, p4+5. 67 8.p725+5 -0 9015 :,+7,5. 8. +p+/757+
9+,76.25+/714/ -17,7-.. D.p725+/.+ p/.-4-. +27g0/+ 2+,2. 9+;79.
p.,5/0 0, 5/+5+9.,5 .67-7.,5 27 0, p/4g,4257- <0,.
I..FACTORI DE RISC
0umero#i factori de risc au fost asociai cu dezvoltarea
cancerului mamar. n ciuda acestor date, AA-*." din cazurile de
cancer mamar nu prezint factori de risc cunoscui.
F+-54/7 g.,.57-7
Cancerele mamare ereditare reprezint ?" din toate cancerele
mamare.
:iscul ma%or pentru dezvoltarea cancerului mamar este asociat
cu mutaiile a dou gene supresoare numite &:C-! #i &:C-7.
10
I254/7-01 6+9717+1
1rezena cancerului mamar n familie este unul din cei mai
puternici factori de risc.
stfel, dac o persoan prezint rude de gradul 8 )mam, sor,
fiic+ cu cancer mamar, riscul general relativ de a prezenta
cancer mamar este crescut de !,* ori )la sor mai crescut ca la
mam+.
;ac e'ist dou rude de gradul 8 cu cancer mamar, riscul
pacientelor este de 7.B !!" sau o cre#tere de =-A ori #i cu
peste .," dac una dintre rude prezint cancer mamar
bilateral naintea vrstei de ., de ani.
tunci cnd debutul cancerului mamar la rudele de gradul 8 a
avut loc n premenopauz, riscul de cancer mamar cre#te de -
ori, n timp ce dac diagnosticul are loc la postmenopauz,
acest risc cre#te numai de !,. ori.
Cnd ruda de gradul 8 prezint cancer mamar bilateral, riscul
apariiei cancerului mamar cre#te de . ori.
:iscul relativ pentru o femeie ce prezint o rud de gradul 8 cu
cancer mamar bilateral n premenopauz cre#te de circa C ori.
B4171. <.,7g,. p/4176./+57=. +1. 23,0107
1rezena anumitor proliferri la nivelul glandei mamare este
asociat cu cre#terea riscului de dezvoltare a carcinoamelor invazive.
ceste proliferri includ/
11
>7p./p1+?7+ .p75.17+1@ +57p7-@ ductal sau lobular evolueaz
frecvent spre carcinom ductal sau lobular in situ.
P+p714901 7,5/+80-5+1 poate duce la proliferri intraductale
care se pot transforma n carcinom intraductal )in situ+.
M+254?+ 67</4-A7257-@ este evideniat anatomo-patologic la
-," din cazurile de cancer mamar la femeile cu vrsta mai
mare de =. de ani.
I254/7- p./24,+1 8. -+,-./
1rezena unui cancer mamar n antecedentele personale este
un factor de risc semnificativ de apariie al unui al doilea cancer
mamar.
cest risc a fost apreciat a fi mai mare de !" pe an de la
momentul diagnosticului primului cancer.
5emeile cu istoric de cancere endometriale, ovariene sau de
colon prezint o probabilitate crescut de a dezvolta cancer mamar
fa de absena istoricului acestor neoplazii.
F+-54/77 9.,25/0+17 B7 /.p/480-57=7
;ebutul precoce al menar2ei )vrsta < !7 ani+ este asociat cu
o cre#tere modest a riscului de cancer mamar )de pn la
ma'im de 7 ori+.
12
5emeile cu menopauz naintea vrstei de -, de ani prezint o
reducere a riscului de cancer mamar, cnd se compar cu cele
ce au instalat menopauza dup vrsta de .. de ani.
3'istena primei na#teri naintea vrstei de -, de ani e'ercit
un factor protector, n timp ce sarcina tardiv, dup =, de ani
sau multiparitatea este asociat cu o cre#tere a riscului de
cancer mamar. Se consider c lactaia prote%eaz mpotriva
cancerului mamar.
E;p0,./.+ 1+ /+87+C77
1acientele cu boala DodgEin ce au fost tratate cu radioterapie
pe cmpuri mari, n special femeile cu vrste mai mari de 7, de
ani, prezint o cre#tere a incidenei cancerului mamar.
1acientele iradiate terapeutic vor trebui urmrite de la vrstele
de -. de ani sau la !, ani dup terapie.
T/+5+9.,5.1. A4/94,+1. D.;p0,./.+ 1+ A4/94,7
.25/4g.,7E
Utilizarea contraceptivelor orale timp de mai muli ani de
la vrstele tinere )!A-!? ani+ comport un risc de
dezvoltare a carcinomului mamar, mai ales dac conin
estrogeni n cantitate mare.
(erapia substitutiv post-menopauz nu modific ntr-o
manier semnificativ riscul de a face cancer mamar.
13
Unele studii au a%uns la concluzia c folosirea mai mult de
!, ani a acestui tip de tratament 2ormonal substitutiv
cre#te riscul de apariie a cancerului de sn cu !,--!".
vanta%ele demonstrate ale acestei terapii
contrabalanseaz eventualul risc neoplazic.
Fbezitatea Gpoate contribui la cre#terea riscului de
cancer mamar, prin cre#terea nivelelor de estrogeni de
ctre esutul adipos.
F+-54/77 7g7.,4'87.5.57-7
lcoolul- consumul moderat de alcool )7 sau mai multe
pa2are pe zi+ pare s creasc riscul de !,= pn la !,*
ori. Sursa de alcool pare s influeneze riscul de cancer
mamar.
limentaia Gdietele cu coninut crescut de grsimi au fost
asociate cu un risc crescut de cancer mamar.
F+-54/77 -. 8.2-/.2- /72-01 8. -+,-./ 9+9+/
9rsta tnr la momentul primei na#teriH
ctivitatea fizicH
4enopauza artificial nainte de -. de aniH
$actaie prelungitH
Consumul crescut de ulei de pe#te #i bogat n fibreH
Consumul de produse din soia.
14
)4iron $+
I.!.PATOGENE"A
1atogeneza carcinomului mamar este puin cunoscut. ;e#i au
fost identificate oncogenele pentru carcinoame prin intermediul
crora celula malign devine iniiat, rmn nc necunoscute
procesele moleculare de-a lungul crora una sau mai multe celule
sufer o transformare, la sfr#itul creia rezult o celul malign,
capabil s ucid gazda.
;ezvoltarea cancerului mamar nu implic numai dereglarea
factorilor proliferativi #i activarea oncogenelor, dar #i dereglarea
factorilor in2ibitori #i pierderea funciilor genelor supresoare tumorale.
1rogresia celulelor ctre transformarea malign conduce la o
deteriorare progresiv a mecanismelor normale ale ciclului celular #i
compartimentarea lor tisular pn la obinerea unui status anormal
de boal metastatic.
8niierea proliferrii include #i participarea cilor de activare la
care particip estrogeni #i progesteroni, precum #i factori locali de
cre#tere tumoral.
Carcinoamele ductal in situ #i 2iperplazia atipic reprezint
prototipul adevratelor leziuni precanceroase mai curnd dect
factorii anatomici, deoarece manifest un nalt potenial de
transformare spre un carcinom invaziv.
15
u fost demonstrate procese de iniiere celular n condiii
particulare precum/ e'puneri la componeni alimentari, consum de
alcool, e'punerea la radiaii ionizante, la substane c2imice. )&ild 3+
I.#.SIMPTOME $I SEMNE INIIALE
Simptomele precoce ale cancerului mamar sunt rare.
Semnul iniial cel mai frecvent )I ?,"+ este reprezentat de
prezena unui nodul mamar )tumor+ nedureros. n general, C," din
cazuri, tumora sau o induraie a snului este semnalat de pacient.
Secreia mamelonar, retracia mamelonului, eroziuni
mamelonare sunt semnele iniiale mai puin frecvente.
Durerea la nivelul snului poate fi prezent la circa ." dintre
paciente.
1rezena unei adenopatii axilare, senzaia de greutate la nivelul
snului sau o durere vertebral fi', datorat metastazelor osoase
sunt cazuri rare.
1rogresiv tumora determin retracia mamelonului, edemul
cutanat )pielea de aspect de Jcoa% de portocalK+, infiltrarea general
a mamelei, aspectul de Jcapitona% cutanatK, apariia de noduli de
permeaieH ulceraia pielii supraiacente, cu suprainfecie #i
2emoragie.
9iteza de cre#tere a tumorii este variabil, timpul mediu de
dedublare este ntre =,--!, zile.
Unele tumori ntre care carcinomul papilar, medular, tumora
filodes, poate atinge dimensiuni voluminoase. lteori, evoluia
natural a tumorii determin retracia ntregului sn care devine
16
placat pe peretele toracic, cu fi'area mamelonului #i infiltrarea
ntregului tegument.
Boala Paget
Se manifest iniial cu prurit #i eroziune superficial sau
ulceraia mamelonului. 4amelonul prezint o eroziune de aspectul
unei dermatite e'ematoase ce poate fi u#or confundat.
n carcinomul inflamator debutul este acut cu eritem, edem,
cre#terea temperaturii locale #i cre#terea volumului snului.
Edemul braului
3ste un edem de invazie a ganglionilor subclaviculari. 3voluia
adenopatiilor a'ilare face ca de la stadiul iniial, mobil, acestea s
devin fi'e #i ulterior apare edemul braului.
Durerile osoase secundare metastazelor osoase precoce sunt
mai des localizate la nivelul vertebrelor dorso-lombare ale bazinului,
coastelor, #i n general pot fi evideniate la e'amenul scintigrafic )n
faza asimptomatic+ sau radiologic. Simptomele #i semnele pleuro-
pulmonare precoce sunt mai rare. )4iron $+
17
I.%.DIAGNOSTIC CLINIC
3'amenul fizic are o importan fundamental. Anamneza va
proceda la anc2eta privind/
vrsta menar2eiH
statusul menopauzalH
graviditateaH
na#terileH
menopauz )artificial sau natural+H
flu'ul menstrual.
Examenul clinic a cuprinde ! elemente obligatorii/
aprecierea dimensiunilor tumorii )decubit dorsal cu braul
2omolateral ridicat+. Se va aprecia dimensiunea tumorii n mm
pe cele dou diametre ma'imeH
mobilitatea tumorii se apreciaz prin raport la planurile
profunde. 4anevra (illau' permite recunoa#terea tumorilor
aderente la mu#c2iul pectoral. 8nfiltraia tegumentelor
supraiacente furnizeaz o indicaie precisH
topografia tumorii G se apreciaz n funcie de localizarea la
nivelul celor . cadrane, la care se adaug regiunile periferice
ale snului )prelungirea a'ilar, regiunea parasternal, #anul
submamar+. 5recvena relativ a localizrii tumorii n cadranele
18
mamare este/ =.-.," n cadranul supero-e'tern, *-!!" n
cadranul infero-e'terne, !=-!." n cadranul supero-intern, de
7-A" n cel infero-intern #i de !?-77" n cadranul central.
3'amenul obiectiv se repet la ?-!, zile.
3'amenul pielii supraiacente este important pentru stabilirea
criteriilor de malignitate #i a criteriilor de neoperabilitateH
3'amenul areolei #i mamelonului G va cuta edemul areolar )n
comparaie cu partea opus+, o deformare sau o retracie
mamelonar, fi'area mamelonului la tumora supraiacentH
precierea vitezei de evoluie clinicH
3'amenul prin palpare a staiilor ganglionare regionale/ a'ilare
#i supraclaviculare.
3'amenul ganglionilor a'ilari #i mai ales supraclaviculari este
dificil. curateea diagnostic a e'amenului fizic comport un nivel
crescut de rezultate fals pozitive )7.--,"+ #i fals negative. 3'amenul
va cuta s precizeze poziia, dimensiunea, consistena, mobilitatea
#i sensibilitatea.
3'amenul obiectiv general va cuta cu atenie toracele
)pleurezie+, 2epatomegalie #i semne de dureri osoase la percuie
)mai ales vertebral+. )&ild $+
19
I.&.DIAGNOSTIC PARACLINIC
MAMOGRAFIA
;in e'plorarea snului face parte obligatoriu mamografia.
ceasta nu trebuie utilizat pentru diagnosticul iniial fr s fie
precedat de e'amenul obiectiv.
1rincipalele indicaii ale e'amenului mamografic sunt/
prezena semnelor #i simptomelor de boal mamarH
e'amenul snului restant dup intervenie c2irurgicalH
studiul snului controlateral dup diagnosticul #i terapia
cancerului mamar unilateralH
n cazul e'amenului de screening la persoanele cu
antecedente familiale de cancer mamarH
pacientele cu adenocarcinom metastaticH
la pacientele cancerofobice.
8maginile mamografice sugestive pentru cancer sunt/
20
opacitate omogen dens de aspect stelat sau margini
neregulate, opaciti #terse sub forma unei pla%e noroase
cu contur #ters caracteristic formelor evolutiveH
imaginea de fibroz determinat de retracia esutului
con%unctiv n contact cu tumora, cu aspectul de Jcoad de
cometK, Jnodul stelatKH
edemul peritumoral apare sub forma unui 2alou clar cu
contur regulat sau nuH
microcalcificrile se datoreaz reaciilor de saponificare
cu constituirea de granulaii intratumorale, peritumorale
sau n absena tumorii. 4icrocalcificrile cele mai
importante sunt cele de aspect Jn ciorc2ineK.
ECOGRAFIA MAMAR
3ste foarte util n diferenierea leziunilor c2istice de nodulii
solizi.
3ste util de asemenea #i n diagnosticul diferenial #i n
localizarea leziunilor pentru e'amenul biopsic.
FEROMAMOGRAFIA
1rezint o putere de rezoluie sporit fa de mamografie #i
poate identifica structuri mai fine n special microcalcificrile,
carcinoamele profunde #i raportul lor cu peretele costal #i ganglionii
a'ilari.
21
TELETERMOMAMOGRAFIA
&azat pe faptul c tegumentele supraiacente unui cancer
mamar au o temperatur mai crescut fa de restul esuturilor, poate
fi util pentru diagnosticul tumorilor mamare de anumite dimensiuni.
;atorit consecinelor psi2ologice negative aceast metod nu mai
este utilizat astzi.
lte e'amene utilizate n diagnosticul cancerului mamar sunt/
radiografia toracic #i a anumitor segmente sc2eleticeH
scintigrafia osoasH
scintigrafia 2epaticH
ecografia n depistarea prezenei metastazelor osoaseH
scintigrafia cerebral nlocuit astzi de e'amenul C( #i
imagistic prin rezonan magnetic .
BIOPSIA
3ste o metoda prin care se preleveaza celule sau fragmente de
tesut de la nivelul tumorii pentru a fi e'aminate la microscop de catre
anatomopatolog, cu scopul de a depista modificarile datorate
canceruluiH in cazul depistarii unei formatiuni neobisnuite la nivelul
sanului este necesara efectuarea unei incizii pentru a preleva o
portiune din acea formatiune.
22
E;725+ p+5/0 57p0/7 8. <74p27.G
- biopsie e'cizionala/ prin aceasta metoda se indeparteaza in
intregime formatiunea sau tesutul neobisnuit
- biopsie incizionala/ prin aceasta metoda se indeparteaza doar o
parte din formatiunea sau tesutul neobisnuit
- biopsia intralezionala/ prin aceasta metoda se indeparteaza o parte
din formatiunea sau tesutul neobisnuit utilizand un ac de biopsie
- biopsia cu a%utorul unui ac sau biopsia prin aspiratie/ prin aceasta
metoda se indeparteaza fie o parte din formatiunea sau tesutul
neobisnuit, fie lic2id cu a%utorul unui ac de biopsie subtire
- testul receptorilor de estrogen si progesteron/ prin aceasta metoda
se masoara cantitatea receptorilor de estrogen si progesteron de la
nivelul tesutului tumoralH in momentul depistarii cancerului de san, se
e'amineaza in laborator tesutul de la nivelul tumorii pentru a depista
modul in care estrogenii si progesteronul influenteaza cresterea
celulelor maligne. 8n urma efectuarii acestei investigatii, rezultatele
obtinute pot indica eficienta terapiei 2ormonale in stoparea proliferarii
canceroase.
I.10.DIAGNOSTIC STADIAL
;upa diagnosticarea cancerului de san se fac investigatii
pentru a depista daca celulele canceroase s-au raspandit in interiorul
glandei mamare sau in alte parti ale organismului.
23
1rocesul prin care se depisteaza daca tumora s-a raspandit in
interiorul glandei mamare sau in alte parti ale organismului se
numeste stadializare. 8nformatia obtinuta in urma realizarii procesului
de stadializare determina stadiul de boala. Cunoasterea stadiului bolii
este foarte importanta pentru a institui terapia corespunzatoare.
P.,5/0 -+,-./01 8. 2+, 20,5 6414275. 0/9+54+/.1. 25+877G
S5+8701 0 )carcinomul in situ+
Sunt doua tipuri de carcinom in situ/
- carcinomul ductal in situ este o tumora neinvaziva, un stadiu
precanceros in care are loc proliferarea celulelor modificate ale
stratului superficial ce captuseste ductele glandei mamare. ceste
celule modificate sunt limitate la nivelul ductelor, neraspandindu-se la
alte tesuturi din san. Cu toate ca in prezent nu se cunosc factorii care
predispun la transformarea carcinomului ductal in situ intr-o tumora
invaziva, in unele cazuri, carcinomul ductal in situ poate deveni
tumora invaziva si se poate raspandi la nivelul altor tesuturi
- carcinomul lobular in situ este stadiul tumorii in care celulele
modificate au ca punct de plecare lobulii de la nivelul glandei
mamare. 8n cazuri rare, carcinomul lobular in situ poate deveni o
tumora invaziva, cu toate ca prezenta carcinomului lobular in situ la
nivelul unei glande mamare determina cresterea riscului de a
dezvolta cancer de san si la nivelul celeilalte glande mamare.
;imensiunea tumorilor glandei mamare poate fi de marimea unui bob
de mazare, a unei ara2ide, nuci sau lamai.
24
S5+8701 I
8n acest stadiu, tumora este de 7 centimetri sau mai mica si nu se
raspandeste in afara sanului
S5+8701 IIA
8n acest stadiu/
-tumora nu este depistata la nivelul glandei mamare, dar este
detectata la nivelul ganglionilor limfatici a'ilari )ganglionii limfatici de
sub brat+
-tumora este de 7 centimetri sau mai mica si s-a raspandit la nivelul
ganglionilor limfatici a'ilari
-tumora este mai mare de 7 centimetri dar nu depaseste . centimetri
si nu s-a raspandit la nivelul ganglionilor limfatici a'ilari.
S5+8701 IIB
8n stadiul 88&, tumora glandei mamare poate fi/
-mai mare de 7 centimetri dar nu depaseste . centimetri si s-a
raspandit la nivelul ganglionilor limfatici a'ilari
-mai mare de . centimetri dar nu s-a raspandit la nivelul ganglionilor
limfatici a'ilari.
S5+8701 IIIA
8n stadiul 888
25
-tumora nu este depistata la nivelul sanilor, dar tumora este detectata
la nivelul ganglionilor limfatici a'ilari care sunt ca o masa
conglomerata, atasati unul de celalalt sau sunt atasati de alte
structuri
-tumora este de . centimetri sau mai mica si s-a raspandit la nivelul
ganglionilor limfatici care sunt ca o masa conglomerata, atasati unul
de celalalt sau sunt atasati de alte structuri
-tumora este mai mare de . centimetri si s-a raspandit la nivelul
ganglionilor limfatici care pot forma o masa conglomerata, atasati
unul de celalalt sau sunt atasati de alte structuri
S5+8701 IIIB
8n stadiul 888&, tumora poate avea orice dimensiune si/
-s-a raspandit la nivelul tesuturilor din apropierea sanilor )la nivelul
pielii sau a peretelui toracic, inclusiv la nivelul coastelor si tesutului
muscular al toracelui+
-se poate raspandi la nivelul ganglionilor limfatici din interiorul sanului
sau de sub brat.
S5+8701 IIIC
8n stadiul 888C, tumora/
-s-a raspandit la nivelul ganglionilor limfatici subclaviculari si la nivelul
ganglionilor limfatici din apropierea gatului
-se poate raspandi la nivelul ganglionilor limfatici din interiorul glandei
mamare sau de sub brat )a'ilari+ si la nivelul tesuturilor din
26
apropierea sanului.Cancerul de san in stadiul 888C este clasificat in
stadiul 888C ce se poate opera si in stadiul 888C care nu se poate
opera.
8n stadiul 888C operabil, tumora/
-este depistata la nivelul a !, ganglioni limfatici sau mai multi de sub
brat
-este depistata in ganglionii limfatici subclaviculari si in apropierea
gatului de aceeasi parte a organismului cu tumora de san
-este depistata la nivelul ganglionilor limfatici din interiorul sanului
afectat si la nivelul ganglionilor a'ilari sateliti. 8n stadiul 888C inoperabil,
tumora s-a raspandit la nivelul ganglionilor limfatici supraclaviculari si
din apropierea gatului de aceeasi parte a organismului ca si sanul
afectat de cancer.
S5+8701 IV
8n stadiul 89, tumora s-a raspandit la nivelul altor organe din corp, cel
mai adesea la nivelul oaselor, plamanului, ficatului sau creierului.
I.11.DIAGNOSTIC DIFERENIAL
n faa unei tumori mamare naintea e'amenului 2istopatologic
sunt luate n consideraie urmtoarele diagnostice difereniale/
27
M+254p+57+ 67</4'-A7257-@ G prezent n special la femeile ntre
-,-.. de ani, este multinodular #i bilateral, leziunile sunt
dureroase n fazele premenstruale. 0odulii mamari sunt netezi
)c2istici+ bine delimitai #i nu asociaz adenopatii a'ilare.
F7</4+8.,4901 G se manifest la femeile tinere cu vrste
cuprinse ntre 7,-7. de ani. Clinic prezint noduli de
consisten crescut, mobili, n general nedurero#i, lobulai la
suprafa. Se poate asocia cu mastopatia fibro-c2istic.
A8.,4?+ 2-1./4?+,5@ G determin tumefacie palpabil ce
poate fi confundat cu un carcinom. Se manifest mai ales la
femeile ntre 7,--. de ani cu un nodul de consisten crescut,
puin delimitat.
P+p714901 7,5/+80-5+1 G se manifest la vrste cuprinse ntre
7,-A. de ani. ;in *." din cazuri, papilomul este situat central
sub mamelon #i nodulul este mobil. Se caracterizeaz prin
prezena unei secreii mamelonare de culoare 2ematic sau
verzuie. ;ac papilomul se infecteaz ganglionii a'ilari pot
deveni palpabili #i sunt durero#i.
E-54p+57+ -+,+1.14/ 80-5+1. este o leziune ce apare la femeile
n vrst, manifestat prin dilatarea canalelor colectorii
terminale de deasupra mamelonului #i areolei. $a nivelul
mamelonului poate s apar o secreie de tip cremos, seros
sau sero-2epatic. 8niial este nedureroas, durerea apare
progresiv #i este intermitent.
28
A15. 1.?70,7 <.,7g,. G sunt mastitele acute ce apar e'clusiv n
relaie cu alptatul #i necroza lipidic dup un traumatism.)&ild
3+
I.12.EVOLUIE $I COMPLICAII
Cele mai multe neoplazii tind s disemineze prin emboli
tumorali n ganglionii limfatici regionali.
;iseminarea local se face prin invazie, celulele tumorale
infiltrnd esuturile n lungul canalelor galactofore #i al septurilor
fasciale ctre grsimea periglandular, ceea ce confer tumorii
aspectul neregulat, stelat, sau ptrunznd limfaticele sau venele
intramamare #i e'tinzndu-se prin embolie sau permeaie n aceste
vene.
29
Staia limfatic cea mai frecvent interesat este cea a'ilar
urmat de mamara intern. 6anglionii subclaviculari #i
supraclaviculari, mediastinali sau a'ilari contralaterali sunt infiltrai n
timpul al doilea, cnd ganglionii a'ilari #i mamari interni nu sunt
afectai. ;e la ganglionii regionali, neoplazia tinde s se e'tind n
variate organe #i esuturi.
n cancerul mamar se manifest un tropism osos de diseminare
la distan pentru segmentele vertebrale, costale, pelvine #i craniene.
4etastazele sc2eletice )*,-?,"+ pot fi de tip osteolitic,
osteoplastic sau mi'te.
F dat a%unse n plmni, celulele tumorale traverseaz
circulaia arterial producnd metastaze 2epatice )A,"+ #i cerebrale
)7,"+.
n cazurile de neoplazie avansat pot coe'ista localizrile
renale )!,-!-"+, ovariene ).,"+, suprarenale, 2ipofizare )."+,
tiroidiene )7,"+ #i gastro-intestinale )I!."+.
4etastazele cu localizare predominat la nivelul pielii,
esuturilor moi #i oase tind s aib o evoluie mai lentH neoplazia
mamar poate atinge un volum tumoral mare, se poate ulcera #i
evolua spre snul controlateral cu edemul braului 2omolateral.
Simptomele clinice sunt dominate de dureri osoase, mai ales
dac e'ist deformarea corpilor vertebrali.
nemia este frecvent #i este de tip mieloftizic.
1rezena matastazelor viscerale determin o evoluie rapid
nefavorabil a bolii, n special n prezena metastazelor cerebrale,
2epatice difuze, pulmonare de tip limfangitic. )$arra 5+
30
I.13.DEPISTAREA PRECOCE $I SCREENING'UL
Depistarea reprezint descoperirea prin examen sistematic"
e#ectuat la un numr mare de oameni ce nu prezint simptome de
boal dintr$o populaie" a unei boli de%a existente anatomo$patologic&
(ermenul de 2-/..,7,g )de la verbul englez to screen L a
cuta+ este utilizat n aceea#i categorie cu 8.p725+/.+ p/.-4-. n
p/.=.,C7+ 2.-0,8+/@ #i implic testarea populaiei asimptomatice n
vederea descoperirii bolii JascunseK sau n stadiul preclinic.
;efiniia 'rganizaiei (ondiale a Sntii )'(S+ a preveniei
primare este Jdepistarea pacienilor nainte de declan#area boliiK.
Scopul principal al preveniei primare l reprezint diminuarea
frecvenei cancerelor prin identificarea #i, eventual, suprimarea
factorilor de risc. ce#tia sunt foarte diver#i #i ponderea lor difer de
la un individ la altul.
P/.=.,C7+ 2.-0,8+/@ nseamn tratamentul unor leziuni
precanceroase sau cancere n stadii precoce, fr e'presie clinic, a
cror eradicare poate suprima evoluia spre neoplazie, ceea ce
corespunde depistrii precoce.
1revenia secundar detecteaz boala dup debutul
patogenezei #i include screening-ul, depistarea precoce #i
supraveg2erea ca scopuri ale prevenirii dezvoltrii bolii spre stadiile
avansate, incurabile. Se apreciaz c !M- din cancere ar fi
vindecabile dac ar fi depistate precoce.
31
P/.=.,C7+ 5./C7+/@ este reprezentat de diagnosticul #i
tratamentul cancerelor de%a avansate, dar asimptomatice sau n faza
absenei complicaiilor.
ciunea de depistare se poate face prin preenie indiidual
)n cadrul creia medicul de familie %oac un rol foarte important+, sau
prin control colecti ce implic intervenia guvernamental G este mai
eficace pentru c e'clude opiunea individual #i implic o modificare
a comportamentelor.
Se bazeaz pe aciuni de informare a publicului #i puterea de
convingere a instanelor implicate n asistena sanitar.
Scopul screening-ului de mas este scderea morbiditii #iMsau
a mortalitii ntr-o populaie, prin detecia precoce la cei
asimptomatici.
Exist trei proceduri stabilite pentru detecia precoce a unui
cancer mamar*
1.AUTOEFAMINAREA se va desf#ura ntr-o manier
sistematic #i instruit.
4ai multe studii sugereaz c femeile care #i autoe'amineaz
atent snii pot descoperi tumorile de mici dimensiuni deci au un
prognostic mai bun. 3'ist factori care pot avea un impact negativ
asupra autoe'aminrii snilor, precum/
teama de autoe'aminareH
subiectivismul e'amenuluiH
32
natura intim a gestuluiH
disconfortul produs de e'aminarea snilorH
frica de amputaie a snului.
8nstruirea n vederea autoe'aminrii trebuie s prevad aceste
obstacole #i s familiarizeze subiectul cu propria anatomie. Se vor
identifica reperele anatomice )marginile coastelor, aria glandular,
#anul submamar #i vrful a'ilei+.
Se va insista asupra te2nicii e'ecuiei )presiuni adecvate #i
anomaliile esuturilor subiacente+ #i a necesitii de a se aloca un
timp adecvat acestui e'amen.
+um se practic, auto$examinarea-
Se recomanda ca e'aminarea snilor sa se faca n fata unei oglinzi.
5emeia si va urmari snii n oglinda cu bratele pe lnga corp, dupa
care va efectua 7 miscari/ punerea minilor n solduri si ridicarea
bratelor. 3a va fi atenta la orice modificare )dintre cele prezentate mai
sus+ aparuta la nivelul unuia sau ambilor sni. Snii unei femei nu
sunt identici, forma si dimensiunea acestora putnd diferi.
1alparea snilor se va face consecutiv, cu buricele degetelor, nu cu
toata palma, folosind miscari ct mai diverse )circulare, de sus n %os,
de %os n sus+, fara a apasa foarte tare. 6radul de apasare va fi
crescut consecutiv, pentru palparea mai n profunzime. 3ste de
asteptat ca snii aceleiasi persoane sa nu fie identici, de aceea
femeia nu trebuie sa se alarmeze n cazul n care constutia acestora
este diferita. Snii pot fi e'aminati si n timpul dusului, apa si sapunul
33
favoriznd palparea acestora. Se pune bratul de aceeasi parte cu
snul e'aminat deasupra capului, iar cu mna opusa se va practica
palparea snului.
;upa palparea snilor n pozitie ortostatica )n picioare+, acestia se
vor e'amina si din pozitie culcata. 5emeia se va spri%ini cu umarul pe
o perna, punndu-si bratul sub cap. Cu cealalta mna va palpa snul
de partea opusa, folosindu-se de aceleasi miscari.
4amelonul va fi deasemenea e'aminat, lundu-se n considerare
aparitia unor ulceratii sau e'coriatii la nivelul acestuia, retractia
mamelonara, dar si scurgerea mamelonara. 0u se va ncerca
stimularea secretiei mamelonare prin apasarea sau stoarcerea
acestuia.
1e lnga palparea snilor, se va palpa si zona a'ilara, pentru
observarea maririi de volum a ganglionilor regionali. &ratul de partea
a'ilei e'aminate va fi tinut la C, de grade, n timp ce cu cealata mna
se va ncerca descoperirea unei adenopatii.
fig.3
34
2.EFAMENUL CLINIC AL S*NULUI )8. -@5/.
p./24,+101 9.87-+1E
3'amenul clinic are un rol esenial n cancerul mamar datorit
eficacitii #i simplitii sale, fiind fiabil #i fezabil cu condiia ca regulile
inspeciei #i palprii s fie binecunoscute.
;up vrsta de -. de ani orice femeie trebuie s se supun
anual unui e'amen al snilor. ceast recomandare devine
indispensabil la femeile ce reprezint unul sau mai muli factori de
risc.
;atele actuale pledeaz pentru ideea c aplicarea e'aminrii
corecte a snilor determin un impact pozitiv asupra mortalitii prin
cancer mamar. 3'aminarea clinic este benefic numai dac este
efectuat corect.
3.EFAMENUL MAMOGRAFIC D.;+97,+/.+ 23,0107
-0 /+?. FE sistematic cre#te randamentul #i calitatea depistrii
tumorilor mamare. 5iabilitatea sa este e'celent, fiind capabil s
depisteze cancere mamare oculte, asimptomatice clinic #i
nedetectabile la palpare.
35
fig.=
4amografia poate diagnostica un cancer n -,-?," din cazurile
cnd este prezent )sensibilitatea sa nu este de !,,"+. Specificitatea
la femeile sntoase este de C!-C.". ceasta nseamn c .-C" din
toate femeile ce efectueaz o mamografie vor avea un rezultat
pozitiv, n timp ce numai una pn la zece din !,, persoane vor avea
cancer mamar adevrat. tt sensibilitatea ct #i specificitatea
mamografiei cresc pe msur ce femeia este mai vrstnic, pentru c
snul capt un caracter mai fluid )mai ncrcat cu grsime+.
n absena unor studii speciale se admite ca periodicitatea
e'amenelor de sn s fie/
n absena factorilor de risc/autoe'aminare lunar, e'amen
clinic anual #i un e'amen mamografic la 7-- ani.
n prezena factorilor de risc crescui/ e'amen clinic anual #i
mamografie anual, mai ales la femei cu vrsta de peste ., de
ani.
Societatea American de +ancer recomand/
femei cu risc mediu de cancer/ autoe'aminare lunar la toate
femeile de peste 7, de ani, e'aminarea clinic la fiecare - ani
la femeile de vrsta 7,-=, ani #i anual dup =, aniH mamografia
36
se va face la fiecare !-7 ani la vrstele de =,-=C ani #i anual
dup ., de aniH
femei cu risc crescut/ autoe'aminare lunar, e'aminare clinic
la A luni #i mamografie anual.
&eneficiile scontate prin depistarea cu a%utorul
mamografiei sunt cel puin -/
cre#terea probabilitii de vindecareH
lini#tirea pacientelor )confort psi2ic+H
un posibil beneficiu de cost prin depistarea bolii n stadiile ce
necesit proceduri terapeutice #i ngri%ire postoperatorie
minim.
Cel mai important beneficiu scontat prin depistarea precoce a
cancerului mamar este cre#terea probabilitii de vindecare la femeile
cu vrste peste ., de ani, =," din cancerele la aceast grup
putnd fi identificate mamografic.
;atele actuale demonstreaz c numrul de cancere mamare
depistate este ntre 7-A la !,,, persoane. Se apreciaz n general c
!,-!." din toate cancerele mamare pot fi omise utiliznd numai
e'amenul mamografic.
Utilizarea mamografiei ca mi%loc diagnostic este mai puin
eficace. n !C*C, 4osEoNitz a fost primul care a artat diferena ntre
detecie )screening+ #i diagnostic n cancerul mamar.
D.5.-C7+ este procesul de identificare a anomaliilor mamare ce
ar deveni cancer.
D7+g,4257-01 este procesul de identificare, dintre anomaliile
de%a e'istente n sn, a leziunilor care sunt de%a un cancer. ;iferena
37
dintre aceste noiuni este capital pentru utilizarea optim a
mamografiei.)4iron $+
I.14.TRATAMENT
T7p0/71. 8. 5/+5+9.,5 p.,5/0 -+,-./01 9+9+/ 20,5G
!. 3'tirparea c2irurgicala - procedeele de e'tirpare sunt/
- e'tirparea nodulului cu pastrarea intacta a sanului
- e'tirparea intregului san )mastectomie+
7. :adioterapia
-. C2imioterapia
=. (erapia 2ormonala cu (amo'ifen sau un in2ibitor de aromataza
.. (erapia biologica cu anticorpi monoclonali care bloc2eaza proteina
D3:-7 )aceasta terapie este uneori folosita in tratamentul cancerului
mamar care a metastazat in alte zone ale organismului+.
1entru tratarea pacientilor cu cancer de san se folosesc doua
abordari/
- tratamentul standard )tratamentul care se foloseste in mod curent+
si noile tratamente care se afla in faza de testare in studiile clinice.
8nainte de a incepe tratamentul, pacientii au posibilitatea sa opteze
intre tratamentul standard si noile tratamente prin includerea
38
pacientilor in studiile clinice.
- tratamentul care este in faza de testare in studiile clinice are ca
scop imbunatatirea optiunilor terapeutice curente sau obtinerea
informatiilor despre noile terapii pentru pacientii cu cancer. 8n cazul in
care concluziile unui studiu clinic indica faptul ca tratamentul care a
fost testat este mai eficient decat tratamentul standard, noul
tratament poate inlocui tratamentul standard.
Studiile clinice sunt in desfasurare in diverse zone din tara. 8nformatii
suplimentare despre studiile clinice pot fi obtinute de la medicii
specialisti oncologi. legerea celui mai potrivit tip de tratament pentru
pacient este o decizie care implica in mod normal atat pacientul si
familia acestuia cat si ec2ipa medicala.
(ratament standard
8n prezent se folosesc patru tipuri de tratament standard/
T/+5+9.,501 -A7/0/g7-+1
4a%oritatea pacientilor cu cancer de san au nevoie de interventie
39
c2irurgicala pentru indepartarea tesutului malign de la nivelul sanului.
;e asemenea, in timpul interventiei c2irurgicale se pot e'tirpa si o
parte sau toti ganglionii a'ilari de partea sanului afectat pentru a fi
investigati la microscop in vederea depistarii celulelor maligne de la
acest nivel.
(ratamentul c2irurgical conservator al sanului reprezinta o interventie
c2irurgicala prin care este indepartat tesutul malign de la nivelul
sanului insa fara a indeparta sanul in totalitate, incluzand urmatoarele
te2nici/
-lumpectomie/ reprezinta interventia c2irurgicala prin care se
indeparteaza tumora )o portiune de tesut+ impreuna cu o zona mica
de tesut normal din %urul ei -mastectomia partiala/ reprezinta
interventia c2irurgicala prin care se indeparteaza o portiune din san
impreuna cu o zona mica de tesut normal din %urul ei. ceasta
procedura se mai numeste si mastectomie segmentara.
Se delimiteaza prin linii punctate la nivelul sanului aria tumorii care
urmeaza a fi indepartata si unele grupe de ganglioni limfatici care vor
fi indepartati.
;e asemenea, la pacientii tratati prin terapie c2irurgicala
conservatoare se indeparteaza si unii ganglioni a'ilari pentru biopsie.
ceasta metoda este numita disectia nodulului limfatic. ceasta
procedura se poate realiza in timpul interventiei c2irurgicale
conservatoare sau dupa aceasta. ;isectia nodulului limfatic se
realizeaza prin intermediul unei incizii separate.
40
A15. 57p0/7 8. 5/+5+9.,5 -A7/0/g7-+1 7,-108 0/9+54+/.1.G
M+25.-5497+ 545+1+
:eprezinta metoda c2irurgicala prin care se indeparteaza intreaga
glanda mamara care contine tumora canceroasa. ceasta metoda se
mai numeste si mastectomie simpla. Unii dintre ganglionii limfatici
a'ilari sunt indepartati pentru biopsie in timpul interventiei c2irurgicale
sau dupa.
8ndepartarea ganglionilor a'ilari se realizeaza prin intermediul unei
incizii separate. Se delimiteaza prin linii punctate aria intregului san
care va fi indepartat. ;e asemenea, unii ganglioni limfatici pot fi
indepartati
4astectomia radicala modificata
3ste o interventie c2irurgicala prin care se indeparteaza intreaga
glanda mamara care contine tumora canceroasa, o mare parte dintre
ganglionii limfatici a'ilari, tesutul ce captuseste musc2ii toracelui si
uneori se e'tirpa si o parte din peretele muscular al toracelui
-mastectomia radicala modificata/ se delimiteaza prin linii punctate
aria intregului san si ganglionii limfatici care vor fi indepartati. ;e
asemenea, o parte din peretele muscular al toracelui poate fi
indepartat
-mastectomia radicala/ este o metoda c2irurgicala prin care se
indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora
canceroasa, peretele muscular al toracelui de sub san si toti
41
ganglionii limfatici a'ilari. Uneori, aceasta procedura este numita
mastectomia radicala Dalsted.
Cu toate ca, in urma interventiei c2irurgicale este indepartata intreaga
tumora pe care medicul o observa in timpul interventiei, pacientul va
avea nevoie de radioterapie, c2imioterapie sau terapie 2ormonala
dupa interventia c2irurgicala cu scopul de a distruge celulele
canceroase care au ramas. (erapia administrata dupa interventia
c2irurgicala cu scopul de a creste sansa vindecarii este numita
terapie ad%uvanta.
8n cazul pacientelor cu mastectomie se ia in discutie reconstructia
sanului )interventia c2irugicala de reconstituire a formei sanului dupa
mastectomie+. :econstituirea sanului poate fi facuta in acelasi timp
cu mastectomia sau ulterior. ceasta poate fi facuta prin implant de
tesut propriu sau folosind implante pline cu solutii saline sau cu gel
de silicon. Unele organizatii medicale recomanda folosirea
implantelor cu gel de silicon doar in studiile clinice.
R+8745./+p7+
:adioterapia este o optiune terapeutica pentru cancer prin care se
utilizeaza radiatii > de intensitate crescuta sau alte tipuri de radiatii
pentru distrugerea celulelor canceroase. 3'ista doua tipuri de
radioterapie. :adioterapia e'terna utilizeaza un aparat din afara
organismului pentru a genera raze > care sa fie directionate catre
zona unde este localizata tumora. :adioterapia interna utilizeaza
42
substante radioactive incapsulate in ace, capsule, sarme sau catetere
care sunt plasate in interiorul sau in apropierea cancerului. (ipul de
radioterapie folosita depinde de stadiul si tipul cancerului ce trebuie
tratat.
CA79745./+p7+
C2imioterapia utilizeaza medicamente care opresc cresterea celulelor
canceroase, atat prin distrugerea acestora cat si prin oprirea divizarii
)inmultirii+. C2imioterapia sistemica se administreaza pe cale orala
sau prin in%ectare in vena sau in musc2i, medicamentele a%ung astfel
in circulatia sangvina si distrug celulele canceroase din intreg
organismul. Cand c2imioterapia este plasata direct in maduva
spinarii, intr-un organ, in interiorul abdomenului, medicamentele
actioneaza in special pe celulele canceroase din acea zona
)c2imioterapie regionala+. 4odul de administrare si tipul
c2imioterapiei folosite, depinde de stadiul si tipul tumorii care trebuie
tratata.
T./+p7+ A4/94,+1+
(erapia 2ormonala este un tratament anticanceros care indeparteaza
2ormonii sau bloc2eaza actiunea acestora, oprind astfel cresterea
celulelor canceroase. Dormonii sunt substantele produse in organism
de catre glandele endocrine si eliberati direct in circulatia sangvina.
1rezenta unor 2ormoni poate determina cresterea anumitor tipuri de
tumori.
43
8n cazul in care investigatiile arata prezenta celulelor canceroase in
locurile unde anumiti 2ormoni se ataseaza de celule pentru
producerea efectului )la nivelul receptorului 2ormonal+,
medicamentele, tratamentul c2irurgical sau radioterapia sunt utilizate
pentru a reduce productia de 2ormoni sau pentru a bloca actiunea lor
locala.
(erapia 2ormonala cu tamo'ifen se recomanda adesea pacientilor cu
cancer de san in stadiile incipiente si celor cu metastaze )cancerul s-
a raspandit si in alte parti ale organismului+. (erapia 2ormonala cu
tamo'ifen sau cu estrogeni actioneaza pe toate celulele organismului
si poate creste riscul de a dezvolta cancer endometrial. $a pacientele
care primesc terapie cu tamo'ifen se recomanda e'aminarea anuala
a pelvisului pentru a depista precoce semnele de cancer. Frice
metroragie )sangerare in afara ciclului menstrual+ trebuie adusa la
cunostinta medicului curant cat mai curand posibil.
I, p/.?.,5, 2. +61+ 7, 8.26+20/+/. 5.25+/.+ 0,4/ ,47 57p0/7 8.
5/+5+9.,5 7, -+8/01 25087714/ -17,7-..
;intre acestea fac parte urmatoarele/
- biopsia ganglionului santinela urmata de interventie c2irurgicala.
&iopsia ganglionului limfatic santinela reprezinta indepartarea
ganglionului limfatic santinela )primul ganglion limfatic la care a%ung
celulele maligne cand metastazeaza de la nivelul tumorii+ in timpul
44
interventiei c2irurgicale. 8n apropierea tumorii se in%ecteaza o
substanta radioactiva siMsau un colorant albastru. Substanta
radioactiva sau colorantul intra in vasele limfatice si astfel a%unge la
ganglionii limfatici. 1rimul ganglion limfatic care capteaza substanta
radioactiva sau colorantul este indepartat pentru biopsie. (esutul de
la nivelul ganglionului limfatic este e'aminat la microscop de catre
anatomopatolog pentru a depista celulele maligne. 8n cazul in care nu
se observa celule maligne, nu este nevoie sa se indeparteze si alti
ganglioni limfatici. ;upa biopsia ganglionului limfatic santinela,
c2irurgul indeparteaza si tumora propriu-zisa )tratament c2irurgical
conservator sau mastectomie+
- c2imioterapia in doze mari asociata transplantului de celule stem.
C2imioterapia in doze mari asociata transplantului de celule stem
este o metoda prin care se administreaza doze mari de
c2imioterapice si se inlocuiesc celulele formatoare de elemente
sangvine care au fost distruse de tratamentul antineoplazic. Celulele
stem )celulele sangvine imature+ se recolteaza din sange sau din
maduva osoasa a pacientului )inainte de inceperea tratamentului
antineoplazic+ sau de la un donator si sunt conservate prin ing2etare.
;upa terminarea curelor de c2imioterapie, aceste celule stem sunt
dezg2etate si se administreaza pacientului prin intermediul unei
perfuzii. cestea se dezvolta si refac celulele sangvine ale
organismului.
Studiile clinice realizate au dovedit ca administrarea unor doze
crescute de c2imioterapice urmate de transplantul de celule stem nu
45
este mai eficienta decat c2imioterapia standard in tratarea cancerului
de san. 4edicii specialisti au decis ca in prezent administrarea unor
doze crescute de c2imioterapice ar trebui folosita doar in cadrul
studiilor clinice. 8nainte de a participa la aceste studii clinice,
pacientele ar trebui sa ceara sfatul medicului specialist oncolog cu
privire la efectele secundare, inclusiv luarea in calcul a decesului care
poate aparea dupa doze mari de c2imioterapice.
(erapia ad%uvanta cu anticorpi monoclonali
(erapia cu anticorpi monoclonali este un tratament antineoplazic care
utilizeaza anticorpi sintetizati in laborator dintr-un singur tip de celula
a sistemului imunitar. cesti anticorpi pot identifica unele substante
de la nivelul celulelor maligne sau substante normale care a%uta
celulele maligne sa se dezvolte. nticorpii se ataseaza de aceste
substante si omoara celulele maligne, impiedica dezvoltarea lor sau
metastazarea. nticorpii monoclonali sunt administrati pacientului prin
perfuzie.
nticorpii monoclonali pot fi utilizati singuri sau pentru a transporta
medicamente, to'ine sau substante radioactive direct la nivelul
celulelor maligne. cesti anticorpi se mai utilizeaza de asemenea si in
combinatie cu c2imioterapia ca tratament ad%uvant. (rastuzumabum
)Derceptin+ este un anticorp monoclonal care in2iba proliferarea
celulelor tumorale ce e'prima in e'ces proteina D3:7 prin blocarea
dezvoltarii celulelor tumorale indusa de proteina D3:7. pro'imativ
7." din pacientele cu cancer de san pot fi tratate cu trastuzumabum
46
asociat cu c2imioterapia.
C+/-7,4901 80-5+1 7, 2750
(ratamentul carcinomului ductal in situ poate include urmatoarele/
-terapia c2irurgicala conservatoare cu sau fara asocierea
radioterapiei sau terapiei 2ormonale
-mastectomia totala cu sau fara asocierea terapiei 2ormonale
-includerea in studiile clinice care utilizeaza terapia c2irurgicala
conservatoare asociata terapiei 2ormonale cu sau fara radioterapie.
C+/-7,4901 14<01+/ 7, 2750
(ratamentul carcinomului lobular in situ poate include urmatoarele/
-biopsia necesara pentru diagnosticarea carcinomului lobular in situ
urmata de e'aminari clinice si mamografii periodice cu scopul de a
depista orice modificari inca din faza incipienta
-administrarea tamo'ifenului pentru scaderea riscului de a dezvolta
cancer la nivelul sanului
-mastectomie bilaterala profilactica. ceasta metoda terapeutica se
utilizeaza uneori in cazul femeilor care au risc foarte mare de a
dezvolta cancer de san. 4a%oritatea c2irurgilor considera insa ca
acest tip de tratament este mult prea agresiv pentru pacientele
respective
-includerea in studiile clinice care investig2eaza eficienta unor
medicamente in prevenirea aparitiei cancerului de san.
47
Op570,71. 5./+p.057-. 7, 60,-57. 8. 25+8701 <4177
S5+8701 I, S5+8701 II, S5+8701 IIIA 27 S5+8701 IIIC Op./+<71
(ratamentul in Stadiul 8, Stadiul 88, Stadiul 888 si Stadiul 888C operabil
include urmatoarele/
- terapia c2irurgicala conservatoare utilizata pentru indepartarea
tumorii primare si a unei portiuni de tesut normal din %urul tumorii,
urmata de indepartarea ganglionilor limfatici si radioterapie
- mastectomia radicala modificata cu sau fara reconstructia
c2irurgicala a sanului
- includerea in studiile clinice care investig2eaza biopsia ganglionului
limfatic santinela urmata de interventia c2irurgicala.
(erapia ad%uvanta )tratamentul administrat dupa interventia
c2irurgicala cu scopul de a creste sansele de vindecare+ include
urmatoarele/
- radioterapia ganglionilor limfatici din apropierea sanului si peretelui
toracic dupa mastectomia radicala modificata
- c2imioterapia sistemica cu sau fara terapie 2ormonala
- terapie 2ormonala
- includerea in studiile clinice ce utilizeaza trastuzumabum
)Derceptin+ asociat cu c2imioterapie sistemica.
S5+8701 IIIB, S5+8701 IIIC 7,4p./+<71
48
(ratamentul in Stadiul 888& si Stadiul 888C inoperabil poate include
urmatoarele/
- c2imioterapie sistemica
- c2imioterapie sistemica urmata de interventie c2irurgicala )terapia
c2irurgicala conservatoare sau mastectomie totala+, urmata de
indepartarea ganglionilor limfatici si radioterapie
- terapia sistemica ad%uvanta )c2imioterapia, terapia 2ormonala sau
ambele+
- includerea in studiile clinice care investig2eaza noile medicamente
antineoplazice, combinatii noi de medicamente si noi metode de
administrare a tratamentului.
S5+8701 IV 27 -+,-./01 8. 2+, -0 9.5+25+?.
(ratamentul in stadiul 89 si in cancerul de san cu metastaze poate
include urmatoarele/
- terapie 2ormonala siMsau c2imioterapie cu sau fara trastuzumabum
)Derceptin+
- radioterapie siMsau interventie c2irurgicala pentru ameliorarea durerii
si altor simptome
- includerea in studiile clinice care investig2eaza noile c2imioterapice
siMsau terapii 2ormonale. ;e asemenea, in studiile clinice se
investig2eaza combinatii noi intre trastuzumabum )Derceptin+ si alte
medicamente antineoplazice
- in studiile clinice se investig2eaza noile terapii cu doze mari de
c2imioterapice asociate transplantului de celule stem.
49
Op570,7 5./+p.057-. 7, -+,-./01 8. 2+, 7,61+9+54/
(ratamentul cancerului de san inflamator include urmatoarele/
- c2imioterapie sistemica
- c2imioterapie sistemica urmata de interventie c2irurgicala )terapia
c2irurgicala conservatoare sau mastectomie totala+, urmata de
indepartarea ganglionilor limfatici si radioterapie
- terapia sistemica ad%uvanta )c2imioterapia, terapia 2ormonala sau
ambele+
- includerea in studiile clinice care investig2eaza noile medicamente
antineoplazice, combinatii noi de medicamente si noi metode de
administrare a tratamentului.
Op570,7 5./+p.057-. p.,5/0 -+,-./01 8. 2+, /.-0/.,5
(ratamentul cancerului de san recurent )cancerul care reapare dupa
tratament+ la nivelul sanului sau peretelui toracic poate include
urmatoarele/
- tratamentul c2irurgical )mastectomie radicala sau mastectomie
radicala modificata+, radioterapie sau asocierea acestora
- c2imioterapia sistemica sau terapia 2ormonala
- includerea in studiile clinice care utilizeaza trastuzumabum
)Derceptin+ asociat c2imioterapiei sistemice.
I.1. PROGNOSTIC
50
n stadiul 8 supravieuirile peste . ani ating ?,", n stadiul 88
=,", ca n stadiul 888 procentul supravieuitorilor peste cinci ani s
ating doar !,-!." din cazuri, stadiul clinic fiind deci un important
factor de prognostic/ cu ct stadiul este mai avansat cu att
prognosticul este mai nefavorabil.
lte elemente de prognostic nefavorabil sunt dezvoltarea rapid
a volumului tumorii, vrsta tumorii, sarcina #i, mai ales, starea
ganglionilor a'ilari ) cu ct numrul ganglionilor invadai este mai
mare, cu att prognosticul este mai rezervat+.
ncepnd cu anul !C?,, tratamentul standard al cancerului de
sn (!-(7 - cm #i 0,-0! este conservator, tumorectomie #i c2iureta%
a'ilar urmat de iradiere. ntre !C?,-!C?*, procenta%ul tratamentului
conservator a crescut regulat, pentru a atinge apro'imativ .," din
bolnavele de cancer la san, datorit n primul rnd diagnosticului
precoce. (ratamentul conservator permite obinerea de ?,"
supravieuiri peste !, ani, cu rezultate estetice bune sau e'celente n
ma%oritatea cazurilor. 0u trebuie uitat ns c o reu#it, o recdere
local, se poate produce #i dup !, ani, sau un cancer contralateral.
n caz de e#ec local, mastectomia rmne tratamentul clasic.
Se sper ca n urmtorii ani, la 7M- din femei s se poat conserva
snul, cu condiia unui diagnostic precoce.
Cancerul mamar nu mai trebuie considerat astzi ca o
fatalitate, datorit mi%loacelor moderne #i multiple pe care medicina le
are n prezent la dispoziie.
n diagnosticul precoce al cancerului mamar c2eia vindecrii
definitive aparine educaiei oncologice a populaiei )n sensul
51
cunoa#terii elementelor principale pentru autodepistare #i aprezentrii
la aciunile de depistare+ #i educaiei oncologice a medicilor.
II.1.(NGRI)IRI ACORDATE PACIENTELOR CU CANCER
MAMAR
sistenta medical #i asum un rol foarte important n
tratamentul cancerului mamar, fiind implicat n toate etapele
diagnostice, de screening, terapeutice #i de urmrire a pacientelor.
52
1rincipalele probleme cu care se confrunt asistenta medical
n ngri%irea pacientelor cu cancer mamar sunt/
C0,4+B5./.+ 2.-A.1.14/ B7 8.67-75.14/ 8+54/+5.
87+g,4257-0107 B7 5/+5+9.,50107.
Problema/interveniile multiple #i sursa informaiilor ar putea
in2iba deciziile pacientei.
.nterenii/
o Se va ncepe educarea pacientei #i se va ncura%a
participarea la un grup de susinereH
o Se vor furniza informaii despre secvena tratamentelor,
dar informaiile mai detaliate vor fi efectuate cu ocazia
urmtoarei interveniiH
o Utilizarea multiplelor forme de educaie )materiale
demonstrative, imagini video+.
Scopul dorit/ pacienta s neleag scopul dorit #i s poat lua
decizii n cuno#tin de cauz )informate+
P45.,C7+1 8. 1.?70,7 57201+/. +24-7+5. .=410C7.7 5094/77 B7
5/+5+9.,50107.
Problema/ leziunile tisulare cauzate de boal sau de terapii pot
determina durere #i alterarea imaginii corporale prin amputarea
snului #i alopecia indus de c2imioterapice. ;isecia ganglionilor
a'ilari #i :( contribuie la apariia lim#edemului braului de partea
tumorii mamare. 5recvena acestei probleme tinde s scad o dat
cu aplicarea procedurilor conservatorii #i a e'aminrii ganglionului-
santinel, dar te2nica de ngri%ire )limitarea riscului de infecie,
stimularea returului venos prin masa%, msuri de precauie+ trebuie
cunoscut, iar durerea n relaie cu tratamentul trebuie tratat rapid.
53
.ntereniile asistentei n caz de limfedem )bra gros+/
o $imitarea riscului de infecii/ evitarea traumatismelor, a
procedurilor invazive #i a presiunii e'cesive sau a
constriciei la braul de aceea#i parte cu tumoraH
o 5acilitarea ntoarcerii venoase/ e'erciii fizice moderate,
ridicarea braului cnd este posibil, utilizarea masa%elor
terapeutice sau compresiunii pneumatice conform
indicaiilor medicaleH
o nunarea medicului terapeut imediat ce este diagnosticat
edemulH
o sigurarea c pacienta #i-a nsu#it msurile de precauie,
regulile de monitorizare #i faptul c trebuie s se prezinte
imediat la medic cnd survin simptomele )eritem cutanat,
tumefacie, durere la nivelul braului+.
D0/./. 8+54/75@ .=410C7.7 <4177 2+0 5/+5+9.,50107.
Problema* evoluia tumorii )ulceraia, infiltrarea tegumentelor+,
c2irurgia sau :( pot altera pielea, mu#c2ii sau nervii provocnd
durere acut sau cronic.
.ntereniile asistentei/
o 9a semnala prezena durerii, caracterul su, sau dac
este bine calmat cu medicaia antalgic administratH
o 9a ncerca s determine cauza dureriiH va stabili relaia cu
tratamentul curent al pacientei )c2irurgie, radioterapie,
c2imioterapie+H
54
o 9a administra medicaia non-opioid sau opioid conform
indicaiilor medicului, innd cont de regulile de
administrare, utiliznd diferite ci de abordH
o 9a supraveg2ea apariia efectelor secundare la medicaia
antalgic, le va anticipa prin msuri simple )e'.regimul
alimentar pentru prevenirea constipaiei indus de
opioide+H
o 9a educa pacienta cu privire la orarul de administrare a
medicaiei, va consilia familia cu privire la alte te2nici
cognitive sau cutanate care ar putea a%uta la diminuarea
durerii.
Scopurile urmrite de asistent n tratamentul durerii sunt/
o 4eninerea unui nivel satisfctor de absen a durerii
evaluat de pacient , familieH
o Capacitatea pacientei a menine un nivel satisfctor al
efectelor secundare terapiei dureriiH
o tingerea de ctre pacient a unui nivel ma'im de calitate
a vieii, evideniat prin participarea la activitile
importante #i comunicare cu familia.
Planul de tratament al asistentei va urmri/
o S e'plice pacientei cine este responsabil pentru
tratamentul durerii n ambulatoriu #i la cine poate apela n
caz de urgen sau periodic pentru a primi gratuit
medicaia necesar zilnicH
55
o nvarea pacientei s raporteze sc2imbarea caracterului
durerii, prezena unei noi dureri sau a efectelor secundare
inacceptabile ale medicaiei antialgiceH
o ;iscutarea celor mai frecvente efecte secundare posibile
#i msurile adecvate de a controla aceste simptomeH
o S educe pacienta s raporteze imposibilitatea de a lua
medicaia antalgic prescris datorit efectelor
secundare, costul medicamentelor sau disponibilitatea n
farmaciiH
o ncura%area pacientei s in un %urnal zilnic care s
includ intensitatea durerii, medicaia #i prezena
efectelor secundareH
o ;istribuirea de materiale educaionale despre terapia
dureriiH
o S e'plice familiei regimul medicaiei stupefiante,
precauiile urmate #i obligativitatea returnrii medicaiei
rmase )n caz de deces+ ctre farmacie.
P./50/<@/7 79p4/5+,5. +1. 79+g7,77 -4/p4/+1. 8+54/+5. <4177
2+0 5/+5+9.,50107.
Problema/ C2irurgia poate determina amputarea snului, iar
CD( #i :( induc modificri evidente ale imaginii corporale )alopecie,
c#tig ponderal, etc.+ care pot traumatiza psi2ic pacienta. 3fectele
secundare ale tratamentului cauzeaz modificri vizibile #i suferin
imediat.
E6.-5.1. 2.-0,8+/. +1. -A79745./+p7.7 /
3fect secundar Cauz ngri%ire
A14p.-7+ Cele mai multe citostatice Utilizarea 2ipotermiei #i
56
determin un grad de
alopecie, ce depinde de
dou, (O al
medicamentului #i durata
tratamentului #i de obicei
ncepe la 7 sptmni
dup administrarea CD(.
1rul cre#te napoi n
apro'.--. luni.
driamicina det.
pierderea total a prului
n !,," din cazuri.
.," din pacientele
tratate cu protocol C45
vor dezvolta alopecie.
a banda%elor la nivelul
scalpului n scop
preventiv este
controversatH
ncura%area pacientei
)alopecia este
reversibil+.
M48767-@/7 +1.
g0250107
CD( determin
reproducerea mugurilor
gustativi.
bsena sau alterarea
gustului poate determina
o scdere a aportului
alimentar. (otu#i, cele
mai multe femei c#tig
n greutate n timpul CD(,
datorit inactivitii.
Consultarea unui
nutriionist.
O<42.+1@ Cauzele oboselii sunt n 4onitorizarea atent a
57
general necunoscute, dar
aceasta poate fi n relaie
cu anemia, stress-ul
emoional #i alterarea
ritmului nictemeral.
nivelului Db #i eventual
administrarea de
eritropoietin dac
acesta scade sub C., g
".
3'ist unele dovezi
asupra eventualului rol
benefic pe care
e'erciiul fizic moderat
l-ar %uca asupra
oboselii legate de CD(.
G/.C0/7 B7
=@/2@50/7
;eterminate de
stimularea nervului vag
de ctre serotonina
eliberat de celule ale
tractului digestiv superior.
1remedicaie cu
in2ibitor de .-D(- #i
de'ametazon.
Se include un
antiemetic precum/
compazin,
de'ametazon sau
lorazepam.
M0-4?75. Cauzat de distrugerea
mucoasei orale, ce
determin un rspuns
inflamator.
3ducarea pacientei n
vederea profila'iei
infeciilor.
4suri pentru
obinerea confortului
local.
N.05/4p.,7. ;atorit supresiei
celulelor stem
3ducarea pacientelor.
4onitorizare #i
58
2ematopoietice.
:isc infecios ma'im la o
valoare a neutrofilelor
< 500/mm3
tratament prompt n
cazul apariiei febrei
sau altor semne de
infecie.
N.0/4p+577
p./76./7-.
;eterminate de o
degenerare neural
periferic.
;ac este sever
poate necesita
modificarea dozelor de
citostatic.
R.+-C77 8.
A7p./2.,27<7175+5.
Cauza e'act nu este
cunoscut. 3ste n
legtur cu conservantul,
cremafor.
1remedicaie/
corticosteroizi, blocani
D7 #i anti2istaminice.
E6.-5.1. 2.-0,8+/. +1. T+94;76.,
3fect secundar ngri%ire
S79p549. 8. 9.,4p+0?@G
<06.0/7 8. -@180/@, 02-@-70,.
=+g7,+1@
;eoarece utilizarea substituiei
2ormonale este n cel mai bun caz
controversat, iar cuno#tinele n
privina tratamentului bufeurilor
sunt limitate, asistentele trebuie s
dovedeasc sensibilitate pentru
aceast problem, s caute soluii
pentru minimalizarea simptomelor
#i s a%ute pacientele s le accepte
#i s le suporte mai u#or.
Strategiile comportamentale
)te2nici de rela'are, modificri de
diet #i e'erciii fizice+ pot reduce
severitatea bufeurilor. n plus,
59
unele antidepresive s-au dovedit
eficiente n acest sens. Utilizarea
de soia #i alte suplimente pentru
ameliorarea simptomelor
menopauzale este n curs de
studiu.
R72- -/.2-05 8. -+/-7,49
.,849.5/7+1 B7 .=.,79.,5.
5/49<4.9<417-.
:iscul pare limitat la femeile n
postmenopauz
)apro'.!"+.5emeilor cu istoric de
trombozMsub tratament cu
Narfarine nu trebuie s li se
administreze (amo'ifen.
S0<C7./.+ p@/0107, -7-10
,./.g01+5, p7./8./7 +1.
9.94/7.7
(rebuie evitat sarcina.
5emeile n postmenopauz trebuie
s foloseasc mi%loace
contraceptive de tip barier.
P427<71 p/.=7,. p7./8./.+ 8.
9+5./7+1 4242 B7 425.4p4/4?@
(rebuie ncura%ate evaluarea
periodic a densitii osoase,
aportul crescut de calciu #i
e'erciiile fizice cu greuti.
E6.-5.1. 2.-0,8+/. +1. 7,A7<754/714/ 8. +/49+54?@
3fect secundar ngri%ire
S79p549. 8.
9.,4p+0?@G<06.0/7 8. -@180/@,
02-@-70,. =+g7,+1@.
;e obicei nu sunt la fel de
pronunate ca dup administrarea
de tamo'ifen.
G/.C0/7 B7 =@/2@50/7 948./+5. :are #i n general se amelioreaz
la timp.
M7+1g77/+15/+1g77 :are, dar pot fi severe,
necesitnd ntreruperea
60
medicaiei.
O25.4p4/4?@ B7 p7./8./. 8.
9+5./7+1 4242.
3'ist un risc de ?" de a aprea
fracturi n cursul tratamentului cu
in2ibitori de aromatoz. Se
recomand monitorizarea atent
anual a densitii osoase.
Cderea prului :ar. ;e obicei este u#oar #i se
amelioreaz n timp.
S5/.201 p27A414g7- 8+54/+5 87+g,4257-0107, 5/+5+9.,50107,
p427<7175@C77 8. /.-787=@
.ntereniile asistentei vor consta din/
ncura%area pacientei cu privire la rezultatele tratamentuluiH
Se vor iniia testri psi2ologice #i msuri educativeH
Se va proceda la reinseria profesional a pacienteiH
pacienta #i familia vor demonstra abiliti de
comportament n cursul diagnosticului #i tratamentului.
P427<7175+5.+ +p+/7C7.7 0,4/ p./50/<@/7 +1. -49p4/5+9.,50107
2.;0+1 2+0 7,57975@C77, p/7, 948767-@/71. p27A414g7-. 8.5./97,+5.
8. <4+1@ 2+0 8. 5/+5+9.,5
.ntereniile asistentei vor consta din/
3valuarea funciei se'uale prin anamnez #i identificarea
obstacolelor n calea intimitii #i funciei se'ualeH
61
3ducarea pacientei despre posibilitile de tratament a
perturbrilor se'uale e'istenteH
Se va face apel la terapia se'ual de ctre speciali#tii
ginecologi, endocrinologi,etc.H
Planul de tratament Gma%oritatea terapiilor de cancer mamar sunt
aplicate n sistem ambulatoriu #i interveniile de combatere a
efectelor secundare sunt comune celorlalte maligniti.
C>IRURGIAG
A.P/.4p./+54/
(otiele spitalizrii ntr$un sericiu de c/irurgie
1rincipalele motive de internare a unui pacient cu cancer de%a
diagnosticat ntr-un serviciu de c2irurgie pot fi/
C2irurgia diagnosticH
C2irurgia curativH
C2irurgia paliativH
C2irurgia urgenelor oncologiceH
C2irurgia reparatorie #iH
C2irurgia metastazelor.
(suri generale
Un serviciu de c2irurgie oncologic prezint puncte comune cu
orice serviciu de c2irurgie general, iar ngri%irea pacientului
62
c2irurgical nu difer de aceea a unui pacient oncologic supus unei
intervenii c2irurgicale, dar la acestea se adaug n mod special
nevoia de suport psi2ologic reunite cu aceast boal care induce
teama )an'ietatea+.
Bilanul preoperator
3ste prescris de medic, care va avea n vedere elementele reunite
#i eventualele alte boli asociate )insuficien cardiac, diabet za2arat,
2ipertensiune, etc.+
(,g/7H7/.+ p/.4p./+54/7. + p+-7.,50107 4,-414g7- 2.
-4,-.,5/.+?@ +20p/+ /.80-./77 +,;7.5@C77 B7 + -/.B5./77 -+175@C77
=7.C77
n'ietatea este un simptom frecvent #i mai sever la pacienii care
nu sunt informai corect asupra interveniei c2irurgicale. sistenii
medicali pot contribui la reducerea an'ietii prin e'plicarea rolului
interveniei c2irurgicale, ncercnd s clarifice anumite detalii despre
sediul, tipul de intervenie #i e'tensia actului c2irurgical, avertiznd
despre modificrile de imagine corporal.
sistenta medical va avea succes n abordarea pacientului
oncologic c2irurgical dac #i va formula un plan de ngri%ire
individualizat, innd cont de nivelul de cuno#tine #i nivelul de
pregtire al pacientei.
cest pal va include informaii specifice despre procedurile
c2irurgicale #i comportamentul postoperator a#teptat de la pacient.
nvarea te2nicilor de tuse controlat, respiraie profund #i e'erciii
motorii permise, ca #i utilizarea unor ec2ipamente a%uttoare fac
parte din acest plan terapeutic.
63
sistenta medical din serviciile oncologice trebuie s aib
capacitatea de a asculta #i a nelege ceea ce comunic pacientul,
dincolo de ntrebrile aparent banale. 1ersonalul medical mediu nu
va precupei efortul de a informa pacientul #i de a repeta ceea ce a
fost de%a spus de medic sau de ali colegi )n ceea ce prive#te
tratamentul, desf#urarea sa, e'amenele necesare+, de a sublinia
clar ceea ce este posibil #i de a sugera ceea ce nu este.
0iua preinterenie
1acienta va fi e'aminat de medicul anestezist, care consult
foaia de observaie #i practic un e'amen clinic dup care va da
instruciunile de premedicaie #i va stabili ora interveniei. Se va
prescrie un somnifer pentru ca pacienta s doarm lini#tit n ciuda
an'ietii preoperatorii.
Se vor acorda ngri%irile de igien )mbiere+, se va verifica
cmpul operator )raderea suprafeelor piloase, dezinfecie+. Se va lua
o cin u#oar )sup #i desert+.
0iua intereniei
1acienta cunoa#te ora interveniei #i va fi pregtit/ va primi
premedicaia indicat, #i va nltura protezele dentare.
n timp ce pacienta este n sala de operaie salonul va fi pregtit
pentru rentoarcerea sa )poziia patului, curenia, materialul
necesar+.
1a ntoarcerea din sala de operaie pacienta este instalat n
decubit dorsal, cu braul de partea operat spri%init de o pern
special.
2ngri%irile postoperatorii G n sarcina imediat de supraveg2ere a
asistentei medicale vor fi/
64
o 4eninerea pansamentului curat #i u#or compresivH
o sigurarea eficacitii drena%ului aspirativ prin ! sau 7
tuburi )supraveg2eat #i contabilizat regulat+ prin golirea
recipientului de colectare la fiecare 7 ore cnd se
acumuleaz circa !,, ml de lic2idH
o 4eninerea perfuziei la braul controlateralH
o Supraveg2erea durerilorH
o pariia complicaiilor precoce vor fi semnalate mediculuiH
o ;ac pacienta nu prezint vrsturi va primi o alimentaie
u#oar c2iar n seara intervenieiH
o 4obilizarea precoce permite pacientei operate s-#i fac
singur toaleta, a%utat.
1ansamentul se va reface ntre 7 #i . zile dac nu survin
complicaiiH acesta va fi un pansament u#or compresiv pentru a evita
2ematoamele de perete #i limfocelele. sistenta va ine cont de
reaciile pacientei n cursul efecturii pansamentului, e'plicnd scopul
ngri%irii, ncercnd s gseasc cuvinte lini#titoare #i reconfortante.
(uburile de dren sunt suprimate ntre zilele .-* iar firele de
sutur n ziua !,.
8ndiferent de tipul interveniei c2irurgicale, pacienta va
manifesta o tensiune psi2ologic n a#teptarea e'amenului
2istopatologic, n funcie de care se va 2otr tratamentul ad%uvant.
1acienta va fi informat asupra datei precise a rezultatului
2istopatologic #i conduitei ulterioare. Fdat ce buletinul 2istopatologic
este formulat, pacienta este trimis pentru luarea n eviden la
cabinetul oncologic cu fi#a F0C.! completat. Se vor lua msuri
65
pentru trimiterea piesei 2istologice pentru dozarea receptorilor
estrogenici #i progesteronici ):3,:1+ #i a altor marEeri
imuno2istoc2imici.
Supraeg/erea complicaiilor
$imfedemul sau Jbraul grosK este astzi mai rar, Einetoterapia
precoce #i continu putnd preveni n mare msur apariia acestuia.
$imfocelul a'ilar este o colecie de limf n groapa a'ilar, care dac
nu cedeaz spontan devine %enant #i dureroas #i trebuie
puncionat aseptic.
3ducaia cu privire la msurile de prevenire a limfedemului
include urmtoarele recomandri/
o Se va informa personalul medical c in%eciile, probele de
snge sau tensiunea arterial s nu fie prelevate de la
braul de partea intervenieiH
o 0u se vor monta perfuzii la braul afectatH
o Se va asigura c inelele #i alte bi%uterii nu sunt prea
strnseH
o Se va pstra curat pielea braului afectat #i se va unge cu
crem 2idratantH
o Se vor purta mnu#i la muncile casnice, se va prote%a
pielea braului de in%urii, arsuri, nu se va e'pune braul la
lumin solar e'cesivH
66
o Se va comunica imediat medicului dac pielea braului
devine inflamat, destins, lucioas, ro#ie, cald #i
dureroas.
Pregtirea externrii pacientei
;ac nu sunt complicaii, se va face n ziua a !, de la operaie.
5iecare membru al ec2ipei de ngri%ire are un rol n momentul
e'ternrii.
sistenta va a%uta sftuind pacienta n privina reintegrrii
sociale, e'plicnd interesul urmrii unui program de reeducare
funcional a umrului #i furniznd sfaturi practice pentru a diminua
riscul de limfadem al braului.
sistenta va informa cu privire la ngri%irile cicatricii operatorii,
cu conservarea unei bune suplee a acesteia, #i despre posibilitile
de reparare estetic.
n cazul unui tratament postoperator este necesar
administrarea acestuia n clinic sau ambulatorul oncologic sub
supraveg2erea #i ndrumarea medicului oncolog.
Se va insista asupra importanei supraveg2erii, care va trebui
s fie regulat #i consecvent pentru asigurarea depistrii la timp a
unei recidive.
RADIOTERAPIA
1resupune probleme de ngri%ire a pielii, asteniei #i altor efecte
secundare
C>IMIOTERAPIA
o 0ecesitile #i efectele secundare difer n funcie de
scopul terapiei #i agenii utilizaiH
67
o 3ducarea pacientelor #i familiilor acestora asupra efectelor
secundare frecvente #i interveniilor necesare pentru
combaterea acestoraH
o sigurarea aplicrii corecte a tuturor prescripiilor de
combatere a efectelor secundare.
)4oze# C, 4iron $+
II.2.CA"URI CLINICE
CP C$808C 0:.!
1acienta/ ..
9rst/ =7 ani
;omiciliul/ :dui
Fcupaie/ pensionar
;ata internrii/ 7C.,!.7,,C
;iagnostic la internare/ (umor sn drept CS8
8ntervenie c2irurgical/ -,.,!.7,,C
4astectomie parial dreapt
68
;isecie a'ilar dreapt
;rena% a'ilar cu )!+ tub
3'amen e'temporaneu/
(umor de !,. cm cu limite de siguran. Carcinom ductal invazie tip
0FS predominant tubar.
4otivele internrii/ prezena unei formaiuni tumorale la nivelul
snului drept
0403P
.D.C.- fr importan
.1.1.-menar2a la !7 ani, ciclu regulat, durata =-. zile, flu' moderat,
-sarcini 7, avorturi/ ! la cerere
-na#teri/ ! normal
-copii/ ! G nscut natural, a alptat - luni
-stenoz piloric operat !C*!
-disc2inezie biliar
8S(F:8CU$ &F$88
1acienta afirm c a descoperit o formaiune tumoral la nivelul CS8
a snului drept, n urm cu o sptmn.
0u s-a prezentat #i nu a efectuat tratament pn n prezent.
3ste internat pentru investigaii #i tratament de specialitate.
3>430 C$808C 6303:$
-starea general/ alteratH
-sistem cutanat/ lipoame la nivelul braului dreptH
-sistem muscular/normoton, normoEineticH
-sistem osteo-articular/ aparent integruH
69
-sistem circulator/ (L !7,M?, mmDgH 1L*? bMmin
-aparat respirator/ torace normal conformat, sonoritate pulmonar
normal, murmur vezicular fiziologicH
-aparat digestiv/ apetit pstrat, tranzit intestinal fiziologicH
-aparat urinar/ lo%e renale libere, nedureroase, miciuni fiziologiceH
-S.0.C./ orientat temporospaial
3>430 6803CF$F68C
-8nspecie/
- snul drept la nivelul CS8 G formaiune tumoral ,apro'imativ = cm.
-palparea snilor/
-la nivelul snului drept n CS8 se palpeaz o formaiune de
apro'imativ = cm de consisten semidur, nedureroas, mobil pe
planurile profunde cu tendin de aderare la planurile supraadiacente.
-a'ila dreapt/ se palpeaz un ganglion de apro'imativ ! cm, mobil,
nedurerosH
-snul stng/ consisten glandularH
-abdomenul/ suplu, mobil cu mi#crile respiratorii, nedureroase la
palpareH
-organe genitale e'terne/ normal conformate, vulv cu atrofie de
vrst
8093S(86Q88
7C.,!.7,,C
Db-!!,C g"
Dt--,"
70
$-.?,,MmmR
(r-!C,,,,MmmR
6licemie-CC,A, mg"
Uree-7?,? mg"
(Smol-? U4$
PnSF=-!! USD
Creatinin-,,?.
6rup sanguin-,8
:2-pozitiv
(S-7T!.U
(C-AT
(61-*,AC
(6F-C,!,
lbumin-absent
6lucoz-absent
Sediment-rare celule epiteliale plate, rari o'alai de calciu
:adiografia articulaiei scapulo-2umerale #i de clavicul dreapt
evideniaz/ modificarea structurii osoase !M- superioar 2umerus
drept, cu apariia de numeroase zone litice,cadru neregulat #i n !M-
e'tern clavicular. 1osibila fisur subperiostic la unirea seciunii !M-
e'tern cu !M- clavicular.
1$0 ;3 06:8V8:3
;860FS(8C ;3
06:8V8:3
F&83C(893 80(3:930Q88 39$U:3
n'ietate n legtur cu
teama de desfigurare,
de cancer #i moarte,
1acienta s fie
informat
asupra
-ncura%ez
pacienta #i
familia s
-pacienta
coopereaz,
discut cu
71
manifestat prin izolare,
lips de comunicare.
operaiei, a
eventualelor
efecte
postoperatoriiH
S-#i e'prime
temerileH
S discute
desc2is.
discute cu
privire la
operaie #i
diagnosticH
-susin moral
pacienta #i
familia acesteia,
prezint diferite
cazuri operate,
cu evoluie
bunH
-solicit familiei
s fie n
permanen
alturi de
bolnavH
-a%ut pacienta
s-#i alunge
ideile iraionale
produse de
an'ietateH
-informez
pacienta cu
privire la durata
internrii,
asupra
operaiei,
familia, este
a%utat n
permanen
de so #i
fat.
72
localizrii
inciziei, a durerii
postoperatorii.
1osibil alterare a
ritmului #i frecvenei
respiratorii #i circulatorii,
posibil dezec2ilibru
2idroelectrolitic, datorat
interveniei c2irurgicale.
1acienta s-#i
menin
funciile
cardio-
respiratorie #i
renal, s-#i
menin
ec2ilibrul
2idroelectrolitic
la nivel optim.
-msor funciile
vitale la fiecare
patru oreH
-controlez plaga
s nu
sngerezeH
-observ faciesul,
tegumenteleH
-administrez
lic2idele
recomandate de
medic prin
perfuzie #i apoi
pe cale oral,
imediat ce
starea permite,
ce peristaltismul
s-a reluatH
-msor aportul
#i pierderea de
lic2ide,urmresc
drenul,msor
cantitatea de
lic2id drenat #i
-pacienta
prezint
funciile
vitale n
limite
normaleH
-plaga nu
sngereaz.
73
observ
culoarea.
lterarea confortului din
cauza durerii #i traumei
postoperatorii,manifestat
prin indispozitie.
1acienta s-#i
controleze
durerea.
-a#ez bolnava
n poziie de
decubit dorsal
sau cu toracele
u#or ridicat, iar
cotul se spri%in
pe perne mai
sus dect
umrul #i mna
mai sus dect
cotul, rela'atH
-reluarea
mi#crilor cu
braul operat,
ct mai curnd
posibilH
-controlez/
contractura
mu#c2ilor
bolnavei,
prezena
tonusului, a
sensibilitiiH
-a%ut pacienta
s se ridice din
-pacienta se
mobilizeazH
-durerea
diminueaz
n
intensitate.
74
pat a doua zi
dup
intervenieH
-observ plaga,
pentru a sesiza
eventuala
apariie a
sngerrii,
infeciei,
2ematomuluiH
-administrez
medicaia
antialgic, mai
ales nainte de
mobilizare #i de
apariia durerii
) nu se fac
in%ecii n braul
afectat+H
-educ pacienta
s e'ecute
e'erciii
respiratorii.
;eficit de autongri%ire
datorit durerii,
manifestat prin
imposibilitatea de a se
1acienta s
aib
ndeplinite
toate nevoile
-a%ut pacienta
s-#i efectueze
toaletaH
-sc2imb zilnic
-pacienta
reu#e#te s
se
ngri%easc
75
spla singur, de a se
mbraca singur, de a
se 2rni singur, de a
utiliza singur diferite
obiecte.
de
autongri%ire.
len%eria de pat #i
de corpH
-administrez
alimentaie pe
cale oral,
imediat ce
peristaltismul
s-a reluat.
cu a%utor.
lterarea odi2nei #i
somnului datorit durerii,
spitalizarii, manifestat
prin
oboseal,iritabilitate.
1acienta s
aib un somn
odi2nitor.
-ncura%ez n
permanen
pacientaH
-antrenez
familia n
susinerea
pacienteiH
-a%ut pacienta
s-#i priveasc
operaia #i s se
adapteze la
noua sa
imagine
corporalH
-administrez
medicaia
sedativ
recomandat de
medic.
-pacienta se
odi2ne#te
mai bine n
cursul
nopii.
76
1acienta se e'terneaz vindecat c2irurgical,cu urmtoarele
recomandri/
S urmeze tratamentul prescris de medicH
S pstreze o igien corespunztoare la nivelul plgiiH
S evite efortul fizicH
S evite strile emoionaleH
S respecte un regim alimentar bogat n vitamine #i proteineH
S evite fumatul #i consumul de alcoolH
S revin la control peste - luni.
CP C$808C 0:.7
1acienta/ S.S.
9rst/ =C ani
;omiciliul/ &otosani
Fcupaie/ casnic
;ata internrii/ !?.,=.7,,C
;iagnostic la internare/ 0eoplasm mamar
8ntervenie c2irurgical/ 7=.,=.7,,C
4astectomie radical modificat madde'l dreapt
;rena% a'ilar cu )!+ tub
ne'ectomie bilateral
4otivele internrii/ prezena unei formaiuni tumorale la nivelul
snului drept
0403P
.D.C.- fr importan
.1.1.-menar2a la != ani, ciclu regulat, durata 7-- zile, flu' moderat,
77
-sarcini C, avorturi/ A la cerere #i 7 spontan
-na#teri/ - naturale
-copii/ - G nscui natural, a alptat cte ! lun
8S(F:8CU$ &F$88
1acienta declar c din luna iunie 7,,? a observat apariia unei
formaiuni tumorale la nivelul snului drept. n august 7,,, a fost
internat n clinica J Fbstetric #i ginecologieK unde s-a practicat
puncie care a pus n eviden celulele maligne. 1acienta a fost
ndrumat spre tratament c2irurgical.
3>430 C$808C 6303:$
-starea general/ influenatH
-sistem cutanat/ normal reprezentatH
-sistem muscular/normoton, normoEineticH
-sistem osteo-articular/ aparent integruH
-sistem circulator/ (L !=,MC. mmDgH 1L*? bMmin
-aparat respirator/ torace normal conformat, sonoritate pulmonar
normal, murmur vezicular fiziologicH
-aparat digestiv/ apetit pstrat, tranzit intestinal prezentH
-aparat urinar/ lo%e renale libere, nedureroase, miciuni fiziologiceH
-S.0.C./ orientat temporospaial
3>430 6803CF$F68C
-8nspecie/
78
- snul drept la nivelul C!! se observ 2iperpigmentaie de
apro'imativ ! cmW #i retracie tegumentar n C!! sn stng
bdomen/ suplu, mobil cu mi#crile respiratorii
-1alparea/
-snul drept n C!! se palpeaz o formaiune tumoral de
apro'imativ - cm, nedureroas, dur, aderent
-bdomen/ nedureros la palpare superficial #i profund
8093S(86Q88
!?.,=.7,,C
Db-!-,-C g"
Dt-=7"
$--?,,MmmR
(r-!!,,,,MmmR
6licemie-!,,,A mg"
Uree-*,,? mg"
(Smol- - U4$
PnSF=-!! USD
Creatinin-,,?, mg
6rup sanguin-,8
:2-pozitiv
(S-7T7.U
(C-*T
79
(61---,,!
(6F--,,!=
lbumin-absent
6lucoz-absent
Sediment-rare celule epiteliale plate, rari o'alai de calciu
:adiografia articulaiei co'ofemurale evideniaz osteoporoz
1$0 ;3 06:8V8:3
;860FS(8C ;3
06:8V8:3
F&83C(893 80(3:930Q88 39$U:3
n'ietate n legtur cu
teama de desfigurare,
de cancer #i moarte,
manifestat prin
nelini#te.
1acienta s fie
informat
asupra
operaiei, a
eventualelor
efecte
postoperatoriiH
S-#i e'prime
temerileH
S discute
desc2is.
-ncura%ez
pacienta #i
familia s
discute cu
privire la
operaie #i
diagnosticH
-susin moral
pacienta #i
familia acesteia,
prezint diferite
cazuri operate,
cu evoluie
-pacienta
coopereaz,
discut cu
familia #i
ec2ipa
medical.
80
bunH
-solicit familiei
s fie n
permanen
alturi de
bolnavH
-a%ut pacienta
s-#i alunge
ideile iraionale
produse de
an'ietateH
-informez
pacienta cu
privire la durata
internrii,
asupra
operaiei,
localizrii
inciziei, a durerii
postoperatorii.
1osibil alterare a
ritmului #i frecvenei
respiratorii #i circulatorii,
posibil dezec2ilibru
2idroelectrolitic.
1acienta s-#i
menin
funciile
cardio-
respiratorie #i
renal, s-#i
menin
-msor funciile
vitale la fiecare
patru oreH
-controlez plaga
s nu
sngerezeH
-observ faciesul,
-pacienta
prezint
funciile
vitale n
limite
normaleH
-plaga nu
81
ec2ilibrul
2idroelectrolitic
la nivel optim.
tegumenteleH
-administrez
lic2idele
recomandate de
medic prin
perfuzie #i apoi
pe cale oral,
imediat ce
starea permite,
ce peristaltismul
s-a reluatH
-msor aportul
#i pierderea de
lic2ide,urmresc
drenul,msor
cantitatea de
lic2id drenat #i
observ
culoarea.
sngereaz.
lterarea confortului din
cauza durerii #i traumei
postoperatorii,manifestat
prin indispozitie.
1acienta s-#i
controleze
durerea.
S se reduc
trepatat
disconfortul.
-a#ez bolnava
n poziie de
decubit dorsal
sau cu toracele
u#or ridicat, iar
cotul se spri%in
pe perne mai
sus dect
-pacienta se
mobilizeazH
-durerea
este n
limite
suportabile.
82
umrul #i mna
mai sus dect
cotul, rela'atH
-reluarea
mi#crilor cu
braul operat,
ct mai curnd
posibilH
-controlez/
contractura
mu#c2ilor
bolnavei,
prezena
tonusului, a
sensibilitiiH
-a%ut pacienta
s se ridice din
pat a doua zi
dup
intervenieH
-observ plaga,
pentru a sesiza
eventuala
apariie a
sngerrii,
infeciei,
2ematomuluiH
83
-administrez
medicaia
antialgic, mai
ales nainte de
mobilizare #i de
apariia durerii
) nu se fac
in%ecii n braul
afectat+H
-educ pacienta
s e'ecute
e'erciii
respiratorii.
;eficit de autongri%ire
datorit durerii,
manifestat prin
imposibilitatea de a se
spla singur, de a se
mbraca singur, de a
se 2rni singur, de a
utiliza singur diferite
obiecte.
1acienta s
aib
ndeplinite
toate nevoile
de
autongri%ire.
-a%ut pacienta
s-#i efectueze
toaletaH
-sc2imb zilnic
len%eria de pat #i
de corpH
-administrez
alimentaie pe
cale oral,
imediat ce
peristaltismul
s-a reluat.
-pacienta
are
ndeplinite
toate
nevoile
fiziologice.
lterarea odi2nei #i
somnului datorit durerii,
1acienta s
aib un somn
-ncura%ez n
permanen
-pacienta se
odi2ne#te
84
spitalizarii, manifestat
prin
oboseal,iritabilitate.
odi2nitor. pacientaH
-antrenez
familia n
susinerea
pacienteiH
-a%ut pacienta
s-#i priveasc
operaia #i s se
adapteze la
noua sa
imagine
corporalH
-administrez
medicaia
sedativ
recomandat de
medic.
mai bine n
cursul
nopii.
1acienta se e'terneaz vindecat c2irurgical,cu urmtoarele
recomandri/
S urmeze tratamentul prescris de medicH
S pstreze o igien corespunztoare la nivelul plgiiH
S evite efortul fizicH
S evite strile emoionaleH
S respecte un regim alimentar bogat n vitamine #i proteineH
85
S evite fumatul #i consumul de alcoolH
S revin la control peste - luni.
CP C$808C 0:.-
1acienta/ F.C.
9rst/ .= ani
;omiciliul/ &oto#ani
Fcupaie/ gestionar
;ata internrii/ A.,..7,,C
;iagnostic la internare/ 0eoplasm sn cadranul supero e'tern
denopatie a'ilar
8ntervenie c2irurgical/ !,.,..7,,C
4astectomie parial stng.
;isecie a'ilar stng
;rena% a'ilar cu )!+ tub
3'amen e'temporaneu/
(umor de !,. cm cu limite de siguran. Carcinom ductal invazie tip
0FS predominant tubar.
4otivele internrii/ prezena unei formaiuni tumorale la nivelul
snului stng
0403P
.D.C.- fr importan
.1.1.-menar2a la !. ani, ciclu regulat, durata =-. zile, flu' moderat,
86
-sarcini 7, avorturi/ ! la cerere
-na#teri/ ! normal
-copii/ ! G nscut natural, a alptat . luni
8S(F:8CU$ &F$88
1acienta afirm c a descoperit o formaiune tumoral la nivelul
snului stng.
3ste internat pentru investigaii #i tratament de specialitate.
3>430 C$808C 6303:$
-starea general/ afebrilH
-sistem cutanat/ lipoame la nivelul braului stngH
-sistem muscular/normoton, normoEineticH
-sistem osteo-articular/ aparent integruH
-sistem circulator/ (L !-.M?. mmDgH 1L*A bMmin
-aparat respirator/ torace normal conformat, sonoritate pulmonar
normal, murmur vezicular fiziologicH
-aparat digestiv/ apetit pstrat, tranzit intestinal fiziologicH
-aparat urinar/ lo%e renale libere, nedureroase, miciuni fiziologiceH
-S.0.C./ orientat temporospaial
3>430 6803CF$F68C
-8nspecie/
- snul drept Gaspect normal, consisten glandular omogen
-snul stng- e'istena unei formaiuni tumorale de apro'imativ - cmH
-palparea snilor/
-la nivelul snului stng, n cadranul supero Ge'tern se palpeaz o
formaiune de apro'imativ - cm de consisten semidur,
87
nedureroas, mobil pe planurile profunde cu tendin de aderare la
planurile supraadiacente.
-a'ila stng/ se palpeaz un ganglion de apro'imativ ! cm, mobil,
nedurerosH
-snul drept/ consisten glandularH
-abdomenul/ suplu, mobil cu mi#crile respiratorii, nedureroase la
palpareH
-organe genitale e'terne/ normal conformate, vulv cu atrofie de
vrst.
8093S(86Q88
*.,..7,,C
Db-!-,? g"
Dt-=7"
$-A,,,MmmR
(r-!C,,,,MmmR
6licemie-??,A, mg"
Uree--,,, mg"
(Smol-- U4$
PnSF=-!! USD
Creatinin-,,A.
6rup sanguin-,8
:2-pozitiv
(S-7T!=U
(C-AT
(61-*,A*
(6F-C,!!
88
lbumin-absent
6lucoz-absent
Sediment-rare celule epiteliale plate, rari o'alai de calciu
3'amen radiologic/
Sn drept/ aspect normal
Sn stng/capacitate bine conturat, discrete prelungiri n %ur, situat
n cadranul supero-e'tern, imagine suspect
1$0 ;3 06:8V8:3
;860FS(8C ;3
06:8V8:3
F&83C(893 80(3:930Q88 39$U:3
n'ietate n legtur cu
teama de desfigurare, de
cancer #i moarte,
manifestat prin lips de
comunicare cu familia.
1acienta s fie
informat
asupra
operaiei, a
eventualelor
efecte
postoperatoriiH
S-#i e'prime
temerileH
S discute
desc2is.
-ncura%ez
pacienta #i
familia s
discute cu
privire la
operaie #i
diagnosticH
-susin moral
pacienta #i
familia acesteia,
prezint diferite
cazuri operate,
cu evoluie
bunH
-solicit familiei
s fie n
permanen
-pacienta
coopereaz,
este mai
optimist.
89
alturi de
bolnavH
-a%ut pacienta
s-#i alunge
ideile iraionale
produse de
an'ietateH
-informez
pacienta cu
privire la durata
internrii,
asupra
operaiei,
localizrii
inciziei, a durerii
postoperatorii.
1osibil alterare a ritmului
#i frecvenei respiratorii #i
circulatorii, posibil
dezec2ilibru
2idroelectrolitic.
1acienta s-#i
menin
funciile
cardio-
respiratorie #i
renal, s-#i
menin
ec2ilibrul
2idroelectrolitic
la nivel optim.
-msor funciile
vitale la fiecare
patru oreH
-controlez plaga
s nu
sngerezeH
-observ faciesul,
tegumenteleH
-administrez
lic2idele
recomandate de
-pacienta
prezint
funciile
vitale n
limite
normaleH
-plaga nu
sngereaz.
90
medic prin
perfuzie #i apoi
pe cale oral,
imediat ce
starea permite,
ce peristaltismul
s-a reluatH
-msor aportul
#i pierderea de
lic2ide,urmresc
drenul,msor
cantitatea de
lic2id drenat #i
observ
culoarea.
lterarea confortului din
cauza durerii #i traumei
postoperatorii,manifestat
prin indispozitie.
1acienta s-#i
controleze
durerea.
S se reduc
trepatat
disconfortul.
-a#ez bolnava
n poziie de
decubit dorsal
sau cu toracele
u#or ridicat, iar
cotul se spri%in
pe perne mai
sus dect
umrul #i mna
mai sus dect
cotul, rela'atH
-reluarea
-pacienta se
mobilizeazH
-durerea
este n
limite
suportabile.
91
mi#crilor cu
braul operat,
ct mai curnd
posibilH
-controlez/
contractura
mu#c2ilor
bolnavei,
prezena
tonusului, a
sensibilitiiH
-a%ut pacienta
s se ridice din
pat a doua zi
dup
intervenieH
-observ plaga,
pentru a sesiza
eventuala
apariie a
sngerrii,
infeciei,
2ematomuluiH
-administrez
medicaia
antialgic, mai
ales nainte de
92
mobilizare #i de
apariia durerii
) nu se fac
in%ecii n braul
afectat+H
-educ pacienta
s e'ecute
e'erciii
respiratorii.
;eficit de autongri%ire
datorit durerii,
manifestat prin
imposibilitatea de a se
spla singur, de a se
mbraca singur, de a se
2rni singur, de a utiliza
singur diferite obiecte.
1acienta s
aib
ndeplinite
toate nevoile
de
autongri%ire.
-a%ut pacienta
s-#i efectueze
toaletaH
-sc2imb zilnic
len%eria de pat #i
de corpH
-administrez
alimentaie pe
cale oral,
imediat ce
peristaltismul
s-a reluat.
-pacienta
are
ndeplinite
toate
nevoile
fiziologice.
lterarea odi2nei #i
somnului datorit durerii,
spitalizarii, manifestat
prin oboseal,iritabilitate.
1acienta s
aib un somn
odi2nitor.
-ncura%ez n
permanen
pacientaH
-antrenez
familia n
-pacienta se
odi2ne#te
mai bine n
cursul
nopii.
93
susinerea
pacienteiH
-a%ut pacienta
s-#i priveasc
operaia #i s se
adapteze la
noua sa
imagine
corporalH
-administrez
medicaia
sedativ
recomandat de
medic.
1acienta se e'terneaz vindecat c2irurgical,cu urmtoarele
recomandri/
S urmeze tratamentul prescris de medicH
S pstreze o igien corespunztoare la nivelul plgiiH
S evite efortul fizicH
S evite strile emoionaleH
S respecte un regim alimentar bogat n vitamine #i proteineH
S evite fumatul #i consumul de alcoolH
S revin la control peste - luni.
94
II.3.CONCLU"II
vnd n vedere importana deosebit pe care o reprezint
cancerul de sn n rndul populaiei feminine, precum #i ncercrile
care se fac pe plan mondial n vederea unei stadializri #i surprinderi
ct mai precoce a apariiei acestei maladii am considerat oportun
studiul de fa, efectuat n Spitalul de Fbstetric #i 6inecologie pe o
periad de - ani.
Cocluziile care se desprind sunt urmtoarele/
3'amenul clinic in vederea depistarii precoce a oricaror
madificari la nivelul sanului ar trebuisa se faca la 7 ani o data pentru
femeile intre 7, si -, de ani,anual la cele de peste =, de ani si de
doua ori pe an la femeile cu factoi de risc.
4amografia sa recomanda o data la doi ani pentru femeile cu varste
cuprinse intre =,-=C de ani,anual incepand cu varsta de ., de ani si
la cele din grupa de risc.
utoe'aminarea ,toate femeile in varsta de -, de ani,trebuie sa isi
autoe'amineze sanii lunar si sa se adreseze medicului pentru orice
modificari aparute.
$a nivel mondial,cancerul mamar constituie a doua cauza de deces la
femei.8n ultimii 7, de ani,cazurile de imbolnavire s-au inmultit foarte
mult .:iscul de cancer mamar creste odata cu virsta.
95
&8&$8F6:583
!. nto2e 8 G3lemente de nursing clinic, 3d. Vunimea, 8a#i, 7,,-
7. le'a 8 G 4edicin intern, 3d.Vunimea, 8a#i, 7,,.
-. &dulescu 5, 9oicu 9 G 9ademacum de c2imioterapie
antineopalzic, 3d. 4edical, &ucure#ti, !CCC
=. &dulescu 5 G :ecomandri pentru tratamentul cancerului
mamar. n 62id terapeutic de referin n oncologia medical,
3d.4edical, &ucure#ti, 7,,7
.. Clavel 4 G Soins en cancerologie, Centre :egional $eon
&erard, &ristol-4Sers-SXuibb Fncologie, $Son, !CC7
A. ;ediu 4, ng2el : G (ratamentul ad%uvant c2imio-2ormonal al
cancerului mamar, 3d.Universul, &ucure#ti, 7,,=
*. ;ediu 4, ng2el : G ctualiti privind tratamentul sistemic #i
stadializarea cancerului mamar, 3d.;aSa, Satu 4are, 7,,.
?. ;iaconu C, 4iron $ G Cancerul mamar/ principii de diagnostic,
tratament #i factori prognostici,3d. Cariatide,8a#i, !CC=
C. Yristel D Y Gngri%irea bolnavului, 3d. ll, !CCC
!,. $arra 5 G 4anuel de Cancerologie, 3d. ;oin, 1aris, !C?C
!!. $up#a :, Csongor C Gngri%irea paliativ n practica medical,
3d.lutus, 4iercurea Ciuc, 7,,-
!7. 4arolla 4 G Fncologie et soins infirmiers. 7-e edition,
3d.85S8, module !7, $amarre, 1aris, 7,,-
!-. 4iron $ G1rincipiile tratamentului n cancer, 3d.3gal, &acu,
7,,,
!=. 4oze# C G(e2nica ngri%irii bolnavului, 3d.4edical, 7,,-
96
!.. Sicard ; G ;icionar de e'aminri medicale, 3d. Corint, 7,,?
!A. (annocE 85 G (reating t2e patient, not %ust t2e cancer, (2e
3ngland Vournal of 4edicine -!* )7=+/ !.-=-!.-., !C?*
!*. (itirc $ G ngri%iri acordate bolnavului, 3d.9iaa 4edical,
7,,-


97