Sunteți pe pagina 1din 77

Cuprins

I.Argument
II.Introducere sau Bazele fiziopatologice
1-Somnul;
2-Starea de nervozitate
3-Sedative-hipnotice
III.roduse vegetale cu ac!iune sedativ"
I#.reparate vegetale cu ac!iune sedativ"$ suplimente nutritive %i medicamente
#. Concluzii
#I.Bi&liografie
Ane'a
Cap. I ARGUMENT
1
(ratamentul fitoterapeutic utilizeaz" com&ina!ii de plante medicinale su&
diferite forme )pul&eri vegetale* macerate la rece* e'tracte hidro-alcoolice* siropuri*
lo!iuni* unguente naturale etc.+ ,n vederea resta&ilirii echili&rului %i a ,nl"tur"rii
cauzelor care au generat &oala.
rintre avanta-ele ei se num"r" $
- accesi&ilitatea )plantele sunt u%or de procurat %i ieftine+;
- ac!iunea &l.nd" %i lipsa efectelor adverse )c.nd se respect" dozele
adecvate+;
- tratarea &olnavului ca ,ntreg )plantele au efecte fizice %i psiho-emo!ionale
%i echili&reaz" organismul la toate nivelele+.
lantele medicinale se pot folosi ,n paralel cu medicamentele alopate )cu
c.teva mici e'cep!ii* la care tre&uie s" se !in" seama de antagonismul dintre unele
medicamente - de e'emplu anticoagulantele - %i unele plante+.
/itoterapia modern" studiaz" compozi!ia chimic" a plantelor ,n la&oratoarele
farmaceutice %i argumenteaz" %tiin!ific utiliz"rile tradi!ionale ale unor plante.
(ratamentul cu plante medicinale d" rezultate foarte &une ,n afec!iunile u%oare*
func!ionale sau ,n stadiile incipiente ale &olilor. 0n &olile cronice* ,n care a ap"rut
2
de-a afectarea organic"* fitoterapia are un rol ad-uvant %i poate contri&ui la o
par!ial" reversi&ilitate a simptomelor sau leziunilor.
entru a o&!ine efectul ma'im al su&stan!elor care se g"sesc ,n plantele
medicinale se pot utiliza diferite procedee de preparare* cum ar fi infuzia* decoctul*
maceratul. (ehnica se &azeaz" pe e'trac!ia principiului sau grupului de principii
active folosindu-se dizolvan!i ca apa* vinul* alcoolul* o!etul sau uleiul. 0mpreun" cu
principiul activ al plantei se e'trag %i unele su&stan!e secundare* care au
proprietatea de a m"ri efectul terapeutic al plantelor.
Insomniile afecteaz" un num"r mare de popula!ie %i pot varia de la dificult"!i
de adormire* dificult"!i de men!inere a unui somn ne,ntrerupt pe parcursul nop!ii*
treziri nocturne* trezire matinal". 1'ist" episoade tranzitorii f"r" important"
semnifica!ie patologic". ot apare din cauza stresului de peste zi* consumului de
stimulente cere&rale %i a disconfortului fizic. Insomnia persistent" poate s" apar" ca
manifestare %i ,n cadrul tul&ur"rilor psihice. 2e asemenea se poate corela cu o
gam" larg" de afec!iuni medicale ca$ durerea* delirul* uremia* astmul &ron%ic*
insuficien!a respiratorie* hipotiroidism.
(ratamentul insomniei com&in" tratamentul psihologic %i farmacologic.
Su&stan!ele hipnotice sunt o categorie important" ,n tratamentul insomniilor dar
pot da numeroase efecte adverse ,n func!ie de doz" %i durata taratmentului$
3
dependen!"* reac!ii psihotice* amnezie* ,ncetinirea proceselor cognitive.
(ratmentul homeopat este o alternativ" eficient" %i f"r" efecte secundare ,n
insomnie.
Insomnia este un simptom important ,n anamneza homeopat" dar
tratamentul se face individualizat &olnavul fiind privit ,n tot ansam&lul
simptomelor sale* fiind luate ,n considerare %i aversiunile* afinit"!ile* agrav"rile %i
amelior"rile simptomelor.
Cap. II BAZELE FIZIOPATOLOGICE
4
II.1. SOMNUL
Somnul este un fenomen fiziologic care se e'tinde pe o perioad" de
apro'imativ 133 din via!a omului %i a c"rui semnifica!ie nu a fost &ine precizat". 4n
om care a atins v.rsta de 56 de ani a dormit 26 de ani din via!". Apro'imativ 26 7
368 din timpul de somn ,l ocup" visele; adic" persoana de 56 de ani a visat 9 7 5
ani din cei 26 de ani de somn.
Somnul se define%te ca o pierdere natural"* periodic" %i reversi&il"* mai mult
sau mai pu!in complet"* a rela!iilor senzitivo-motorii cu mediul e'terior. 0n timpul
somnului pragul de e'cita&ilitate pentru toate tipurile de stimuli senzitivi %i
senzoriali este ridicat* motricitatea voluntar" inhi&at"* refle'ele miotatice %i de
fle'iune modificate. Se o&serv" apoi modific"ri ,n activitatea vegetativ"* traduse
prin diminuarea tonusului simpatic cu sc"derea meta&olismului* reducerea
temperaturii centrale* r"rirea ritmului cardiac %i a celui respirator* vi&ra!ii ale
diametrului pupilei.
Cercet"rile f"cute de 1. Aserins:; %i <. =leitman ,n 1>?3 au delimitat dou"
tipuri de somn* dup" aspectul 11@ ,nregistrate ,n cursul nop!ii$ somn lent* cu unde
lente delta pe traseul 11@ %i un somn parado'al cu unde mai rapide pe 11@.
Somnul lent se instaleaz" treptat* ,n mai multe etape. Aa persoana culcat"* cu
ochii ,nchi%i* se inregistreaz" pe 11@ unde alfa. 0n primul stadiu se constat"
,nlocuirea intermitent" a unui ritm alfa mai rar %i de amplitudine m"rit"* cu un ritm
5
alfa de volta- redus %i frecven!" sc"zut". Aa un moment dat ,nregistrarea
electroencefalografic" devine aproape linear"* pe traseu constat,ndu-se unde theta
su&voltate de ?-5 cicli3s. 1ste faza caracteristic" somnului superficial* faza de
a!ipire.
0n etapa a doua persist" undele theta* cu volta- sc"zut pe fondul c"rora apar
&ufeuri scurte %i neregulate de unde cu frecven!a de 1B cicli3s* asem"n"toare
ritmului alfa* numite fusuri de somn* predominante ,n regiunile anterioare ale
calotei* care corespund fazei de somn confirmat.
/aza a treia a somnului lent se recunoa%te prin intercalarea printre fusurile de
somn de pe traseul 11@* a undelor mari delta. 2e%teptarea se face rapid din
primele dou" faze. 0n faza a treia trezirea are loc numai su& influen!a unor stimuli
cu mare putere evocatoare. 2e e'emplu$ la pl.nsul copilului sau la %optitul numelui
propriu.
1tapa a patra de somn profund se traduce prin prezen!a pe 11@ e'clusiv a
undelor lente delta. Scularea din somn profund este mai dificil".
2up" o perioad" de cca >6 minute de somn lent* apare o activare a 11@* cu
,nregistrarea unor unde asincrone de mic" amplitudine* cu frecven!" de ?-C cicli3s*
uneori cu B-> cicli3s* deseori greu de diferen!iat de ritmul alfa din starea de veghe.
eriodic se intercaleaz" pe traseu pentru 3-1?s* unde theta deseori ascu!ite cu
6
frecven!a de9-5 c3s %i amplitudinea de 2?-C?
V
* numite unde ,n din!i de
fier"str"u )caracteristicile pentru sonmul parado'al+.
erioadele de somn parado'al alterneaz" cu cele de somn lent. e durata
unei nop!i e'ist" 9-5 perioade de somn parado'al* care persist" 1?-26 minute*
devenind mai lungi spre diminea!". (rezirea persoanei se face dup" o perioa" de
somn parado'al )adormirea persoanei prin somn lent+.
Somnul lent se caracterizeaz" prin mi%c"ri oculare lente* mioz"* sc"dere a
tonusului muscular )mai ales cel al cefei+* r"rirea ritmului cardiac %i respirator*
sfor"it. Sfor"itul este datorat vi&ra!iei v"lului palatului %i pilierilor posteriori* a
c"ror tonus scade c.nd lim&a cade spre faringe )adic" ,n perioadele de dormit pe
spate+. )<u e'ist" un tratament specific al sfor"itului+.
0n somnul parado'al pe l.ng" atonia muscular"* a&olirea refle'elor
rniotatice* apar mi%c"ri oculare foarte iu!i* cu frecven!a de 56-C63minut. 2e aceea
somnul parado'al se mai nume%te somnul eu mi%c"ri rapide ocular ),n englez"
D1E* **rapid e;e movementF+. Eioza* din c.nd ,n c.nd* este ,ntrerupt" de midriaz"
)dilatarea pupilei+. Dela'area muscular" total" din somnul parado'al se datoreaz"
activit"!ii crescute a sistemului inhi&itor descendent al forma!iei reticulare &ul&are.
2atorit" atoniei musculare sunt favorizate procesele de refacere meta&olic"* ceea
ce e'plic" efectele odihnitoare ale somnului parado'al. e fondul de atonie se
produc mi%c"ri lente ale urechilor* musculaturii fe!ei* a spatelui* scr.%nirea din!ilor
7
)&ru'ism+* mi%c"ri asem"n"toare cu cele de la trezire. 2e%i presiunea arterial" este
sc"zut" cu apro'imativ 26-36 mm Gg* iar ritmul cardiac &radicardic* din c.nd ,n
c.nd se ivesc pusee de tahicardie* cu cre%terea presiunii arteriale* ceea ce denot" o
insta&ilitate vegetativ". 0n timpul somnului parado'al se intensific" circula!ia
cere&ral"* cre%te consumul cere&ral de o'igen %i totodat" temperatura creierului. Aa
&"r&a!i* ,n aceea%i perioad" de somn se constat" o mare inciden!" a erec!iei.
Somnul parado'al este mai profund* comparativ cu somnul lent. entru a
de%tepta un animal din somnul parado'al* prin stimularea forma!iei reticulare
mezencefalice* curentul electric tre&uie s" fie de cca 366 ori mai intens dec.t
pentru trezirea din somnul lent. Aa fel sunt necesari stimuli auditivi* vizuali mai
puternici.
Eai multe persoane trezite dup" o perioad" de somn parado'al* pot ,n
propor!ie de > din 16 s" povesteasc" un vis. ersoanele de%teptate dup" o perioad"
de somn lent* pot s" relateze un vis a&ia ,n propor!ie de 1 la 16. Somnul parado'al
reprezint" somnul cu vise. #isele atest" c" somnul nu este o stare total lipsit" de
con%tiin!" ca narcoza sau coma. 0n timpul viselor se aduce ,n lumina con%tiin!ei
e'perien!a anterioar". 2in punct de vedere fiziologic* visele reprezint" o trezire
cortical" spre lumea interioar" asupra e'perien!ei proprii. )Starea vigil" const" ,n
,ndreptarea aten!iei corticale spre lumea e'terioar"+.
8
Senza!ia de paralizie* de incapacitate de a reac!iona motor ,n timpul viselor*
s-ar datora fenomenelor de atonie muscular".
#isele pot fi influen!ate de evenimentele anterioare adormirii. 2e e'emplu
setea m"re%te durata somnului parado'al %i a viselor. 1fecte similare provoac"
vizionarea unui film emo!ionant* ,nainte de culcare. Stimulii e'terni mai ales cei
auditivi* din perioada somnului parado'al* sunt ocazional ,ncorpora!i ,n vise. Dolul
fiziologic al somnului parado'al a fost demonstrat e'perimental. (rezind sistematic
anumite persoane la ,nceputul perioadelor de somn parado'al* se constat" c" dup"
un interval de timp ele devin nelini%tite* irita&ile. Suprimarea somnului parado'al
p.n" la 2-3 s"pt"m.ni* provoac" o stare de o&oseal" fizic" intens". Actualmente nu
se mai accept" ideea c" privarea ,ndelungat" de somn parado'al ar provoca efecte
psihologice adverse. Asemenea persoane l"sate s" doarm" f"r" ,ntrerupere* au
perioade de somn parado'al mult mai lungi dec.t cele normale* pentru c.teva
nop!i. 2e altfel recuperarea insomniei nu se face prin perioade de somn de aceea%i
durat"* ci prin prelungirea somnului parado'al. Aa o pisic" men!inut" ,n stare de
insomnie* ,n perioada de recuperare a somnului* se constat" c" somnul parado'al
de la 268 se e'tinde la 56-C68 din durata somnului. S-a a-uns astfel la concluzia
c" somnul parado'al este necesar pentru men!inerea s"n"t"!ii mintale %i
recuperarea st"rii de o&oseal".
9
0n timpul somnului parado'al se produce o consolidare a informa!iilor fi'ate
recent* ,ndeose&i cele dinainte de a adormi. 4rm"rindu-se loturi de %o&olani ,n
perioada ,nv"!"rii unor refle'e condi!ionate* se constat" c" e'ist" un raport direct
,ntre capacitatea de ,nv"!are a animalului %i durata somnului parado'al. Cu c.t
animalul are somn parado'al mai ,ndelungat* cu at.t ,nva!" mai u%or. ot fi astfel
deose&ite animalele dotate* de cele indolente. Aa persoanele retardate mintal s-a
pus ,n eviden!" de asemenea o reducere a duratei perioadelor de somn parado'al.
/"tul p.n" ,n luna a %asea %i -um"tate prezint" numai unde caracteristice
pentru somnul parado'al. 2up" na%tere* predomin" somnul parado'al. 0n prima
s"pt"m.n" apar undele lente %i somnul lent. 2up" apro'imativ zece s"pt"m.ni de la
na%tere* somnul parado'al ocup" 968 din timpul afectat somnului. Aa adult* scade
la 268 din durata somnului.
Sistemul nervos responsa&il de apari!ia somnului parado'al se dezvolt" mai
rapid %i func!ioneaz" un timp ,n vid* p.n" c.nd se acumuleaza e'perien!a personal"
ce apare ,n vis. 2e aceea* somnul parado'al este considerat un **arhisomnH )somn
mai vechi+.
Mecanismul de p!ducee a s!mnului
10
Asupra mecanismului de producere a somnului s-au emis dou" teorii. 4na
dintre teorii afirm" c" somnul este un proces pasiv* datorat o&oselii neuronilor care
men!in* starea vigil". Somnul ar constitui o perioad" de odihn" a creierului. (oate
datele de neurofiziologie ,ns"* indic" faptul c" ,n diferitele etape ale somnului*
activitatea neuronal" a creierului nu ,nceteaz"* ci are comple'itatea egal" cu cea
din starea de veghe. A doua teorie a inhi&i!iei active* sus!ine c" ,n creier e'ist"
centrii care induc ,n mod activ starea de somn* prin inhi&area sistemului activator
ascendent din forma!ia reticular".
Somnul lent* cu sincronizarea activit"!ii electrice corticale* poate fi o&!inut
prin stimularea a cel pu!in trei regiuni su&corticale. 4na dintre zone cuprinde
hipotalamusul posterior* nucleii intralaminari si anteriori talamici* a doua zon"
forma!ia reticular" &ul&ar" de la nivelul nucleului tractului solitar. Stimularea uneia
din cele dou" zone cu un curent de B cicli3s* induce somnul* iar un curent cu o
frecven!" mai mare* trezirea din somn. A treia zon" include aria preoptic" %i &anda
diagonal" a lui Broca. At.t stimulii cu frecven!" ridicat"* c.t %i cei cu frecven!"
redus"* aplica!i pe cea de a treia zon" provoac" somnul. 1'ist" dovezi c" efectele
e'cit"rii ariei preoptice sunt mediate prin c"ile descendente* care inhi&" neuronii
din sistemul activator ascendent.
Aegat de mecanismul de producere a somnului lent* a e'istat o lung"
dez&atere asupra rela!iilor dintre neuronii serotoninergici din creier %i somn.
11
Sc"derea selectiv" a concentra!iei de serotonin" din creier se realizeaz" prin
administrarea de p-clorofenilalanin"* su&stan!" care ,mpiedic" conversiunea
triptofanului ,n ?-hidro'itriptofan. -clorofenilalanina produce la animale st"ri de
veghe prelungit"* pled.nd pentru interven!ia serotoninei ,n geneza somnului. Aa
om ,ns"* su&stan!a nu provoac" insomnie %i nici modific"ri psihice* chiar %i ,n doze
mari. <euronii serotoninergici descarc" impulsuri frecvente ,n starea de veghe* mai
rare ,n perioada de somnolen!"* mult mai rare ,n somn %i deloc ,n faza de somn
parado'al.
Administrarea la oameni a unor agoni%ti ai serotoninei suprim" somnul iar
antagoni%tii serotoninei )Ditanserina+ prelungesc somnul lent. 1'ista dovezi
e'perimentale care pledeaz" pentru participarea adenozinei la producerea
somnului. In-ectarea de aoenozin" ,n ventriculul cere&ral lateral la %o&olani*
prelunge%te durata somnului* mai ales pe seama somnului lent* ,n urm"toarele %ase
ore dup" administrare. Cafeina %i alte metil'antine provoac" insomnie prin
&locarea receptorilor adenozinici.
0n privin!a forma!iilor nervoase responsa&ile de somnul parado'al* cercet"ri
sistematice a f"cut E. Iouvet* ,n anii 1>59-1>5?. 1l a demonstrat c" somnul
parado'al este dictat de o forma!ie situat" ,n protu&eran!". Sec!iunea mediopontin"
duce la dispari!ia somnului parado'al* iar cea retropontin" ,l p"streaz". 0ntre cele
dou" sec!iuni tre&uie s" e'iste o structur" nervoas" ce comand" somnul parado'al.
12
1a este reprezentat" de por!iunea rostral" a nucleului reticular pontin caudal.
2istrug.nd la pisic" sau la un alt animal* nucleul reticular pontin caudal* ce
cuprindea partea caudal" din locus ceruleus* perioadele de somn parado'al sunt
suprimate* persist" numai somnul lent* ceea ce coincide cu sc"derea concentra!iei
de noradrenalin" din por!iunea anterioar" a creierului. <euronii din nucleul
reticular pontin caudal sunt cei care secret" noradrenalina* unul dintre mediatorii
care ar fi responsa&ili de somnul parado'al. (otu%i medicamentele care inhi&"
EAJ %i cresc con!inutul creierului ,n noradrenalin"* reduc fazele de somn
parado'al
<ucleul reticular pontin caudal are capacitatea de a inhi&a puternic sistemul
facilitator descendent* determin.nd o sc"dere foarte pronun!at" a tonusului
muscular. Ei%c"rile rapide oculare se procluc prin intermediul nucleilor vesti&ulari.
Activarea electric" cortical" are loc printr-o cale ce trece prin sistemul
lim&ic* demonstrat" de apari!ia ,n hipocamp a unor unde lente mari* de tip theta.
Se sus!ine c" somnul parado'al se produce printr-o stimulare intrinsec"*
periodic" a sistemului activator ascendent* suprapus peste mecanismele naturale de
somn* suficient" pentru a determina visele* ,ns" insuficient" pentru trezirea
persoanei. 1l ar reprezenta o testare periodic" a e'cita&ilit"!ii sistemului nervos.
2ac" neuronii din creier sunt destul de odihni!i* activitatea neuronal" din timpul
somnului parado'al* poate teoretic* s" determine de%teptarea persoanei.
13
Fac"!ii um!ali implica#i $n p!duceea s!mnului
Cercet"torii francezi Aegendre si ieron )1>16+ au ar"tat c" in-ectarea de
lichid cefalorahidian provenit de la animale o&osite* private de somn* unor animale
treze* provoac" la ultimele somn. ro&lema transmiterii umorale a somnului* a
su&stan!elor hipnogene ce produc somnul* a fost studiat" intens de E. Eonnier*
elevul lui K. D. Gess* E. Eonnier a izolat din s.ngele animalelor care dorm o
su&stan!" micromolecular"* de natur" polipeptidic"* compus" din > aminoacizi* ce
produce somnul. Se cunosc unele su&stan!e ca$ acidul gama hidro'i&utiric care
declan%eaz" somn lent %i rapid; ?-hidro'itriptofanul* care induce numai somn lent
la animale.
Necesi"%#ile de s!mn
<ecesit"!ile de somn variaz" cu v.rsta %i cu specia. Jamenii adul!i dorm C-B
ore din 29 ore* &"trinii ?-C ore* iar nou-n"scu!ii 21-22ore.
Copii$
,ntre 1-2 ani dorm 15-1B ore
,ntre 2-9 ani dorm 19-15 ore
,ntre 9-C ani dorm 16-19 ore
,ntre C-1? ani dorm B-16 ore
14
1lefantul doarme trei ore din 29 ore* iar p"s"rile 12 ore. @irafa* delfinul
dorm c.teva minute.
Re&is"en#a !mului la ins!mnie
Cercet"rile au fost efectuate pe persoane voluntare. Dezisten!a a putut fi
e'tins" p.n" la 259 ore )11 zile %i 11 nop!i+ f"r" urm"ri negative asupra s"n"t"!ii.
2up" c.teva nop!i de insomnie* stimulii din mediul e'tern constituie motive pentru
persoana respectiv" s" se culce. Se ,nregistreaz"* o usturime a ochilor datorit"
reducerii secre!iei lacrimale; lentoare* v.scozitate a g.ndirii; persoana vor&e%te
singur"; are iluzii sau halucina!ii vizuale %i auditive; irita&ilitate e'agerat".
Tul'u%i ale s!mnului
Boala somnului cauzat" de (ripanosoma se traduce electroencefalografic
prin trecerea direct" ,n faza III %i I# a somnului lent* cu persisten!a somnului
parado'al.
Apro'imativ 1?8 dintre adul!i se pl.ng de insomnie adic" au impresia c" nu
pot dormi sau nu dorm destul. 4rm"rindu-se ,n la&oratoare speciale persoanele cu
insomnie* s-a ar"tat c" ele dorm mai mult dec.t g.ndesc.
B"tr.nul are nevoie de somn* ,n medie* %ase ore zilnic. (otu%i &"tr.nul se
pl.nge adesea de insomnie* mai ale femeile. Aceasta e'plic" cre%terea consumului
de hipnotice. 0n general* somnul nocturn nu este continuu* este fragmentat*
15
cuprinde perioade de treziri* posi&ilitatea readormirii este greoaie* ziua starea de
veghe este ,ntrerupt" de perioade de somnolen!". 1'ist" &ine,n!eles %i factori care
tul&ur" somnul. 2intre ace%tia$ adenomul de prostat" )cu mic!iuni frecvente+*
refle'ul gastro-esofagian* reumatisme dureroase* &ron%ite re&ele* insomnii
iatrogene )medicamentoase+ etc. entru corec!ia somnului sunt prefera&ile m"surile
nemedicamentoase$ culcarea la aceea%i or"* plim&are ,n aer li&er* mas" de sear"
care va preceda culcarea cu cel pu!in 2 ore* evitarea alimentelor greu digera&ile* a
&"uturilor iritante sau e'citante )alcool* cafea* ceai etc.+* fumatului* vizion"rii
spectacolelor stresante* discu!iilor controversate. 0ntotdeauna sunt utile$ igiena
camerei* &aia zilnic"* un pahar cu lapte la culcare* un ceai de tei* un m"r etc.
(ratamentul medicamentos se va institui numai dup" epuizarea celorlalte
metode. Cele mai multe medicamente somnifere diminu" perioadele de somn
parado'al.
#or&itul ,n somn se produce ,n perioada somnului lent. 2e%i a fost socotit ca
o tul&urare a somnului* el reprezint" o e'presie a aclivit"!ii mintale din timpul
somnului* total inofensiv".
Somnam&ulismul survine mai frecvent la copii sau la tineri ,n faza I# a
somnului lent sau mai e'act ,n faza de trezire din somnul lent. lim&"rile nocturne
incon%tiente ale somnam&ulilor pot dura c.teva minute* se fac cu ochii deschi%i* cu
privirea ,n gol* cu mi%c"ri rigide %i st.ngace* evit.nd o&stacolele. C.nd
16
somnam&ulii sunt trezi!i* nu pot s"-%i reaminteasc" evenimentele petrecute anterior.
0n timpul plim&"rii* pe 11@ se ,nregistreaz" unde alfa* de%i ochii sunt deschi%i.
1nurezisul apare la apo'imativ 168 din totalitatea copiilor* ,n perioada
somnului lent. C.nd copii sunt trezi!i imediat dup" mic!iune* sunt dezorienta!i*
confuzi* nu-%i pot aminti vreun vis. Cauza nu se cunoa%te. Se presupune c" o zon"
imaturat" din creier declan%eaz" mecanismul mic!iunii chiar ,n somn.
II.(. STAREA )E NER*OZITATE
<evroza reprezint" o tul&urare mintal" care nu atinge func!iile esen!iale ale
personalit"!ii %i de care su&iectul este foarte con%tient. J nevroz" se traduce ,n mod
17
o&i%nuit printr-un sentiment de team"* prin constanta -udec"!ii* prin pasional %i
imaginar* prin pertur&a!ii ale vie!ii se'uale %i sociale. (otu%i* spre deose&ire de
psihotic* nevrozatul nu pierde contactul cu realul %i r"m.ne relativ adaptat la
mediul sau3%i la via!a social".
<evrozele sunt tul&ur"ri patologice func!ionale ale creierului cu ecou
negativ ,n ,ntregul organism.
<evroza este o tul&urare de care su&iectul este con%tient %i o resimte ,n mod
dureros. oate fi considerat" ,ntr-un fel o modalitate de ap"rare ,mpotriva
temerilor* a urii* a agresivit"!ii.
2e o&icei* nevrozele sunt de trei feluri$ nevroza an'ioas"* nevroza
o&sesional" sau nevroza de e%ec. <evroza astenic" se caracterizeaz" prin cefalee*
insomnie* o&oseal"* lips" de energie* imposi&ilitatea concentr"ii* ,ntr-un cuv.nt
familiar* stare de HastenieH.
Ne+!&a an,i!as%
ersoanele afectate de acest tip de nevroz" sunt persoane nelini%tite.
<elini%tea se poate materializa ,ntr-o tensiune fizic" adesea e'cesiv"* dar %i ,n
g.nduri cu diferite tematici. Spre e'emplu* cel care sufer" de o nevroz" an'ioas"
va fi tentat s" se g.ndeasc" la tot ce este mai r"u atunci c.nd o persoan" apropiat"
,nt.rzie.
18
rin urmare* ei sint cei care i%i fac gri-i prea intense %i frecvente raportate la
riscurile vie!ii cotidiene. Au un adev"rat radar pentru riscuri$ sunt vigilen!i fa!" de
tot ceea ce ar putea lua o turnur" neplacut" pentru a controla chiar %i situa!iile cu
risc redus )fapte pu!in pro&a&ile sau pu!in grave+. 0n cazul lor* int.lnim o tensiune
e'cesiv" ,n situa!ii minore.
Spre e'emplu* vor a-unge cu o -umatate de or" ,nainte la gar" ),n condi!iile
,n care au de-a &iletul cump"rat+* pentru a nu pierde trenul. Astfel de persoane vor
fi mereu atente s" plateasc" la timp facturile* ,n caz contrar vor resim!i situa!ia ca
fiind catastrofal".
Pemanen" $n ale"%.
Aa aceste persoane* g.ndurile care produc an'ietate nu se opresc. Astfel* ele
sunt mereu ,n alert"* permanent cu Lochii ,n patruH.
An'ietatea devine maladie %i se transform" ,n an'ietate generalizat" fiind
,nso!it" de simptome cum ar fi$
hiperactivitatea sistemului vegetativ$ palpita!ii* transpira!ii* &ufeuri* nevoia
de a urina des* Lnod ,n g.tH;
tensiune muscular"$ zv.cnituri* contracturi dureroase )spate* umeri*
ma'ilare+ care dau adesea senza!ia de o&oseal";
19
scrutarea vigilent" a ceea ce este ,n -ur$ senza!ia de a fi permanent la p.nda*
,ntr-o continu" e'cita!ie* dificult"!i de concentrare* pertur&"ri ale somnului*
irita&ilitate.
A+an"a-e .i de&a+an"a-e
0n cazul acestui tip de nevroz"* e'ist" avanta-e* dar %i multe dezavanta-e$
pruden!a* tendin!a de a controla totul* tensiunea e'agerat"* suferin!a. Convingerile
unei persoane an'ioase %i a uneia care nu este an'ioas" se deose&esc doar prin
frecven!a %i intensitatea lor. 2e e'emplu* o persoan" care nu este an'ioas" va fi'a
centura de siguran!" f"r" vreo an'ietate deose&it"* far" a tremura de teama unui
accident la fiecare intersec!ie. Sau* ,n privin!a riscurilor al c"ror control ne scap"$ o
&oal" grea* accidentul sau moartea cuiva apropiat* refuz"m s" ne g.ndim la ele c.t"
vreme nu suntem pu%i ,n acea situa!ie.
An'ietatea este o emo!ie fireasc". 2e e'emplu* ,n fa!a unor situa!ii ce
comport" un anumit risc$ e'amene* sus!inerea unui discurs ,n fa!a unei adun"ri*
prezentarea la un interviu ,n vederea anga-"rii. <u e pl"cut pentru nici unul dintre
noi s" ,ncerc"m astfel de emo!ii %i atunci vom ,ncerca s" le diminu"m* caut.nd
diferite solu!ii )unii se ,nchid ,n ei %i fumeaz"* al!ii vor&esc foarte mult+. Cei mai
an'io%i se vor preg"ti temeinic pentru ca nimic s" nu le scape de su& control* s" nu
fie lua!i pe nepreg"tite. ersoanele mult prea an'ioase ,nsa vor evita dezagrea&ilul
an'iet"!ii prin neprezentare.
20
0n cazul ,n care ave!i ,n prea-m" astfel de persoane %i dac" vre!i ca rela!iile
cu ele s" fie &une* este &ine s" le ar"ta!i c" se pot &aza pe dumneavoastr"* s"
practica!i un umor &inevoitor* s" nu ,i ironiza!i* s" ,i a-uta!i s" vad" c" nu se va
produce o catastrof" dac" ,nt.rzie la gar" sau dac" nu vor pl"ti la timp factura etc.
Mi* mai ales s" ,i determina!i s" se trateze.
5*?8 din popula!ia lumii sufer" sau a suferit de an'ietate.
An'ietatea este una dintre cele mai r"sp.ndite tul&ur"ri ale afectivit"!ii*
deoarece lumea ,n care tr"im este una a violen!ei* ,ndatoririlor %i declinului
valorilor morale. 2evenim din ce ,n ce mai dependen!i de munc"* adormim la ore
t.rzii* ne trezim prea devreme* lucr"m multe ore peste programul o&i%nuit* nu ne
odihnim %i nu ne rela'"m at.t c.t ar tre&ui %i m.nc"m -un: food ,n fug"* atunci
c.nd ne permite timpul.
Cauzele an'iet"!ii se datoreaz" ,n primul r.nd schim&"rilor radicale ce au loc
,n via!a noastr" %i evenimentelor care ne induc st"ri de nelini%te %i stres* dar aceast"
dereglare poate ap"rea %i f"r" s" e'iste un anumit factor sau o rela!ie cauz"-efect.
An'ietatea este starea de team"* nelini%te* agita!ie* nesiguran!" %i nervozitate.
II./ SE)ATI*E01IPNOTICE
0n aceast" grup" sunt incluse su&stan!e care produc o deprimare nespecific"*
de diverse intensit"!i* dar su& toate aspectele activit"!ii sistemului nervos central.
21
2eprimarea activit"!ii sistemului nervos este dependent" de doza folosit".
Astfel* la doze mici se produce o deprimare cunoscut" su& numele de sedare* doze
mai mari au efect hipnotic* dozele foarte mari produc somn anestezic* iar la doze %i
mai mari survine moartea.
0n categoria su&stan!elor sedativ-hipnotice sunt incluse numai
medicamentele cu aceast" destina!ie. 1fectul sedativ se ,nso!e%te de sc"dera
an'iet"!ii. 4nele medicamente au un efect an'iolitic mai intens dec.t efectul
sedativ %i sunt considerate medicamente an'iolitice %i nu sedativ-hipnotice. Eulte
alte medicamente care au alte utiliz"ri pot produce efect sedativ sau chiar hipnotic.
0n cazul acestor compu%i efectul sedativ-hipnotic este de o&icei resim!it nepl"cut de
&olnav %i este considerat un efect nedorit. Aceste medicamente nu sunt incluse ,n
categoria sedativ-hipnoticelor.
E2ec"ul seda"i+ const" ,n deprimarea psihomotorie cu lini%tire* diminuarea
reac!iilor psihovegetative* mic%orarea performan!elor psiho-motorii %i uneori
somnolen!". Sunt influen!ate toate structurile sistemului nervos central* dar
structurile inhi&itorii par sa fie mai sensi&ile dec.t structurile cu func!ii e'citatorii
la efectul acestor medicamente. Aa doze su&sedative aceste su&stan!e pot deprima
preferen!ial structurile inhi&itorii produc.nd o stare de dezinhi&i!ie manifestat" ,n
fapt ca o stare de e'cita!ie psihomotorie. /enomenele se manifest" mai ales la
persoanele ,n v.rst".
22
2atorit" ac!iunii sedative astfel de su&stan!e sunt utilizate terapeutic pentru
com&aterea manifest"rilor an'ioase ),n nevroze* ,n afec!iuni medicale cu
component" psihosomatic" sau psihovegetativ"+* ,n chirurgie ca premedica!ie sau
,n ,ngri-irea postoperatorie* pentru a favoriza instalarea somnului* pentru rela'area
musculaturii striate )mai ales c.nd contractura muscular" este secundar" st"rilor de
tensiune psihic"+.
2e asemenea* se produce o cre%tere a timpului de reac!ie la stimuli care
intereseaz" at.t refle'ele condi!ionate c.t %i refle'ele necondi!ionate. Aceasta poate
determina o cre%tere important" a riscului de accidente dac" sunt administrate unor
persoane care desf"%oar" activit"!i ce impun o reactivitate prompt" )de e'emplu$
%oferi* controlori de trafic aerian etc.+. Scade de asemenea capacitatea de ,nv"!are
%i memorizare %i implicit performan!ele intelectuale.
E2ec"ul 3ipn!"ic const" ,n producerea unei st"ri de somn din care &olnavul
poate fi trezit* foarte asem"n"tor cu somnul fiziologic. Aa persoanele cu insomnie
aceste su&stan!e scad laten!a somnului* prelungesc durata total" de somn )de o&icei
moderat+* cresc profunzimea somnului* scad timpul de veghe %i num"rul de treziri
peste noapte.
Somnul fiziologic se caracteizeaz" prin alternan!a unor perioade de somn cu
unde lente cu perioade de somn cu unde rapide )somn paiado'al sau rapid e;e
movement - D1E+. Somnul cu unde lente este deose&it de odihnitor* %i se asociaz"
23
cu o sc"dere a tonusului vascular periferic precum %i a altor func!ii vegetative ale
organismului. 0n aceast" perioad" a somnului se pot produce vise* frecvent cu
caracter de co%mar* de care o&i%nuit nu ne aducem aminte. Somnul D1E se
catacteizeaz" printr-o activitate electric" a corte'ului asem"n"toare cu cea din
starea de veghe %i prin prezen!a unor mi%c"ri rapide ale glo&ilor oculari. 0n aceast"
perioad" a somnului se produc visele de care ulterior ne amintim. Sedativ-
hipnoticele produc* ,n m"suri diferite* cre%terea duratei somnului lent cu scurtarea
duratei totale %i a num"rului perioadelor de somn D1E. Dolul fiziologic al
alternan!ei perioadelor %i fazelor de somn nu este cunoscut. /oarte pro&a&il acestea
sunt foarte importante ,n men!inerea func!ionalit"!i corticale. Administrarea
cronic" a sedativ-hipnoticelor* mai ales a compu%ilor cu ac!iune de lung" durat"*
poate duce la instalarea unor st"ri de nevroz" atri&uite modific"ri modelului
electrofiziologic al somnului.
2up" durata somnului produs* hipnoticele se clasific" ,n compu%i cu durat"
de ac!iune scurt" sau medie )2-5 ore+* utile mai ales la persoanele cu insomnie prin
deficit de instalare a somnului %i compu%i cu durat" de ac!iune lung" )B ore sau mai
mult+* utile* mai ales* la persoanele cu deficit de men!inere a somnului. 2urata
efectului hipnotic depinde de compus* dar %i de doz" %i condi!iile am&iante.
4nele medicamente sedativ-hipnotice au %i ac!iune anticonvulsivant"* fiind
utile pentru profila'ia %i tratamentul st"rilor convulsive.
24
Sedativ-hipnoticele deprim" SDAA cu diminuarea consecutiv" a procesului
de vigilen!" cortical". Au fost descrise* de asemenea* ac!iuni la nivelul creierului
lim&ic* am&ele efecte contri&uind la prote-area scoar!ei de influen!ele emo!ionale
e'cesive. Eecanismul &iochimic al ac!iunii hipnotice este incomplet cunoscut.
ro&a&il* hipnoticele interfer" func!ionalitatea unor circuite neuronale la nivelul
S<C )noradrenergice* dopaminergice* serotoninergice %i @ABA-ergice+.
4tilizarea clinic" a sedativ-hipnoticelor poate avea aspecte nedorite. 4nele
dintre reac!iile adverse sunt datorate ac!iunii deprimante nervos centrale. ot apare
diminuarea performan!elor psihomotorii cu ,ngreunarea diferitelor activit"!i care
presupun aten!ie %i ,ndem.nare* starea de o&oseal"* ame!eal"* &uim"ceal"* care
survin %i persist" mai ales dup" dozele mari de sedativ-hipnotice cu ac!iune
prelungit". 4neori* ,n cazul administr"rii cronice a sedativ-hipnoticelor* aceste
simptome pot deveni permanente. Ac!iunea de scurtare a perioadei de somn D1E
pare a fi un factor important ,n producerea unor astfel de reac!ii adverse.
Starea de e'cita!ie prin dezinhi&i!ie* care precede uneori somnul* poate fi
nepl"cut" pentru dozele mari %i ,n prezen!a stimulilor durero%i. Aa unele persoane*
sedativ-hipnoticele pot provoca* parado'al* fenomene de e'cita!ie* euforie %i
irita&ilitate. Aa &"tr.ni survin uneori episoade confuzive.
25
Depetarea administr"rii sedativ-hipnoticelor ),n special al &ar&ituricelor+
determin" treptat o LdatorieF de somn D1E* iar la oprirea tratamentului poate
apare un Lre&oundF al acestuia* asociat frecvent cu co%maruri.
Deac!iile alergice* relativ rare* se manifest" de o&icei su& form" de erup!ii
cutanate mor&iliforme.
/olosirea ,ndelungat" a sedativ-hipnoticelor* ,n doze mari* poate duce la
dependen!" asem"n"toare celei produse de alcool. Sindromul de a&stinen!" survine
la mai pu!in de 29 ore dup" ,ntreruperea medica!iei* ,n cazul sedativ-hipnoticelor
cu ac!iune de scurt" durat" %i dup" mai multe zile ,n cazul celor cu ac!iune
prelungit". Intensitatea este varia&il"* fiind ,n general mai grav" pentru sedativ-
hipnoticele cu ac!iune scurt". Simptomele constau ,n an'ietate* senza!ii de
sl"&iciune* tremor* convulsii %i fenomene psihotice* fiind asem"n"toare celor din
a&stinen!a alcoolic"* ceea ce impune reluarea tratamentului hipnotic* apoi
,ntreruperea lui treptat".
Into'ica!ia acut" cu sedativ hipnotice se manifest" prin anestezie general"
profund"* cu caracter de com". (ratamentul const" ,n favorizarea elimin"rii
to'icului* sus!inerea func!iilor vitale %i evitarea complica!iilor infec!ioase.
1ste contraindicat" asocierea sedativ-hipnoticelor cu &"uturi alcoolice sau cu
alte deprimante ale sistemului nervos )apar fenomene de poten!are+.
26
rescrierea la persoanele care desf"%oar" activit"!i ce necesit" o aten!ie
crescut" tre&uie f"cut" cu mult" precau!ie.
Instalarea gradat" a efectelor face posi&il" utilizarea unor astfel de
medicamente* fie ca sedative* fie ca hipnotice* ,n func!ie de doza ,n care se
administreaz". entru unele medicamente deprimarea sistemului nervos central
este de mic" intensitate astfel ,nc.t nu pot fi utilizate dec.t ca sedative. rintre
acestea se num"r" diferite &romuri %i o serie de preparate vegetale )#aleriana*
assiflora* Crataegus etc.+ care sunt actual pu!in folosite* &romurile datorit"
riscului de to'icitate cumulativ"* iar ,n cazul preparatelor vegetale &eneficiile
terapeutice par a fi predominant de natur" place&o.
Alte su&stan!e deprim" sistemul nervos central de asemenea natur" ,nc.t se
pot utiliza numai ca hipnotice )glutetinid"* zolpidemul* etc.+.
III. DJ24S1 #1@1(AA1 C4 ACNI4<1 S12A(I#O
DGIPJEA 1( DA2IQ #AA1DIA<A1
)D"d"cin" de valerian"+
Dizomul cu r"d"cinile plantelor Valeriana officinalis A. %i Valeriana
sambucifolia Ei:an )#alerianaceae+* odolean.
27
)escieea plan"el!. lante perene cu rizom vertical din care se dezvolt"
pe l.ng" r"d"cini %i stoloni su&terani sau aerieni. 0n primul an se dezvolt" o rozet"
de frunze &azale* iar ,n al doilea an se dezvolt" tulpinile florifere* ,nalte p.n" la 2m
ramificate ,n partea superioar". /runzele &azale %i cele tulpinale sunt imparipenat
sectate sau partite. Aa Valeriana officinalis foliolele de pe frunzele &azale sunt late
de 1-3*? cm iar la Valeriana sambucifolia l"!imea foliolelor este de peste ? cm.
Inflorescen!a este un racem corim&iform. /lorile alc"tuite dintr-un caliciu redus* au
o corol" ro%iatic"* violacee-roz sau al&". /ructul este o achen" aiungitovat"*
,ngustat" la v.rf* prevdzut" cu un papus de peri. 0nflore%te din luna mai p.n" ,n
august.
R%sp4ndiea. lant" euroasiatic"* la noi cre%te pe locuri umede* de-a lungul
apelor sau prin p"duri uscate %i locuri st.ncoase. 0n ultimul timp s-a introdus ,n
cultur" pe scar" larg"* datorit" faptului c" necesit"!ile terapeutice sunt din ce ,n ce
mai mari* iar prin culturi se o&!ine un produs uniform %i mai valoros. Aa noi cele
mai mari culturi de valerian" sunt ,n regiunile Bra%ov* Cri%ana* Bac"u* Earamure%
%i Eure%-Autonom"-Eaghiar".
O'#ineea p!dusului. erioada cea mai potrivit" pentru recoltarea
rizomilor %i r"d"cinilor este toamna ,ncep.nd cu luna octom&rie %i p.n" la c"derea
gerului. 0n culturi* mai economic" este recoltarea ,n primul an de vegeta!ie.
Dizomii %i r"d"cinile scoase din p"m.nt puse ,n co%uri de nuiele se spal" cu ap"
28
curg"toare. Dizomii mai gro%i se pot despica. 2up" sp"lare se ,ntind la aer pentru
zv.ntare* apoi se usuc" la 3? - 9?
o
C.
Caac"ee mac!sc!pice. /ragmente conice lungi de 3-? cm* cu diametru
de 1-3 cm uneori despicate longitudinal* striate %i prev"zute ,n partea superioar" cu
resturile tulpinilor aeriene. 0n sec!iunea longitudinal" rizomii pot avea la interior o
structur" spongioas" sau o cavitate goal" desp"r!it" de pere!i transversali.
Sunt ,ncon-urate aproape ,n ,ntregime de numeroase r"d"cini* lungi de B-1?
cm cu diametrul p.nd la 3 mm* fin striate longitudinal* de culoare gal&en"-&run"
p.n" la &run" la e'terior* al&icioas" la interior.
Eiros caracteristic puternic* gust dulceag aromatic* am"rui.
Caac"ee mic!sc!pice. Dizomul* ,n sec!iune transversal"* are spre e'terior
un periderm* su& care se g"se%te o hipoderm" format" din mai multe r.nduri de
celule* unele con!in.nd pic"turi de ulei volatil. arenchimul cortical con!ine celule
cu numeroase granule de amidon* de o&icei asociate* cu diametrul de 3-16

ma'imum 26

cu hil central. 4ltimul strat al scoar!ei este endoderma* su& care se


g"se%te cilindrul central. /ascicolele li&ero-lemnoase sunt colaterale* ,n centru se
g"se%te o m"duv"* care la rizomii mai &"tr.ni se resoar&e* form.nd o lacun". 0n
endoderm" %i ,n m"duv" se pot g"si celule pietroase.
D"d"cina ,n sec!iune transversal" este limitat" la e'terior de o epiderm" cu
peri a&sor&an!i* su& care se g"se%te o hipoderm" format" din 2-3 r.nduri de celule*
29
unele su&erificate con!in pic"turi de ulei volatil; urmeaz"* un parenchim cortical %i
o endoderm". Cilindrul centrat format din fascicole li&eriene %i lemnoase alterne cu
un ,nceput de structur" secundar".
ulverea r"d"cinei de valerian" prezint" fragmente din stratul pilifer cu peri
neregula!i ,nclina!i* rari* por!iuni din parenchimul cortical cu celule pline de
amidon* de asemenea granule de amidon li&er sau asociat* rare celule pietroase*
grupe de vase lemnoase* fragmente din hipoderm %i din parenchimul cortical cu
celule cu ulei volatil.
C!mp!&i#ie c3imic%. Con!ine ulei volatil 6*26-1*?68. 0n cantitate mai mare
se g"se%te ,n produsul proasp"t fiind format din apro'imativ 268 terpene )pinen*
camfen* limonen+. 4leiul recent distilat este inodor* cu timpul ,nsa capat" un miros
p"trunz"tor* caracteristic* ,n urma hidrolizei deriva!ilor valerianici. 4nul dintre
ace%tia este izovalerianatul de &ornil* care se dedu&leaz" ,n &orneol %i acid
izovalerianic.
rof. 2r. 1. Cionga a izolat piril -

- metil cetona %i un acid ester


)C
16
G
1B
J
9
+ care se dedu&leaz" ,n acid valerianic %i acid

-hidro'iizovalerianic.
Aceast" su&stan!" posed" propriet"!i farmacodinamice interesante$ ,n doze
de 6*661 mol g3:g este antitermic* iar ,n doze mai mari anestezic local.
30
Stoll %i See&ec: au izolat din valerian" o serie de compu%i chimici ca acizii$
formic* acetic* &utiric* malic* hesperitinic* valerianic* acetilvalerenolic* valerenolic*
valerenic.
D"d"cina de valerian" mai con!ine fermen!i )o'idaz"* lipaz"+ %i doi alcaloizi
,n propor!ie de 6*168 )valerian" %i chatinina+. Decent s-a izolat o heterozid" activ".
/.D.- #III prevede ca produsul s" con!in" cel mult 198 umiditate* cenu%" cel
mult 128* cenu%" insolu&il" ,n acid clorhidric diluat cel mult 168* iar ulei volatil
cel pulin 6*3 ml8.
5n"e'uin#%i. D"d"cina de valerian" se ,ntre&uin!eaz" ca sedativ al
sistemului nervos central %i antispasmodic. (inctura de valerian" intr" ,n
compozi!ia siropului Sedonal* iar e'tractul se utiltzeaz" la prepararea
comprimatelor de 1'traveral.
/AJD1S 1( /D4C(4S CDA(A1@I
/lorile %i fructele plantelor indigene Crataegus monogyna IacR %i Crataegus
oyxacanatha A. p"ducel )Dosaceae+.
31
)escieea plan"el!. Crataegus monogyna* este un ar&ust sau un mic
ar&ore* ,nalt p.n" la B-16 metri* cu lemn tare %i lu-eri spino%i* frunzele alterne %i
varia&ile. /lorile sunt dispuse ,n corim&e erecte* fructele ro%ii* cu receptacolul
e'tern c"rnos* care prezint" la v.rf resturile calciului. 0n fiecare fruct se g"se%te un
s.m&ure ovoid.
Crataegus oyxacanatha are frunze mai pu!in ad.nc divizate. Spre deose&ire
de specia precedent" florile con!in 2 ovare %i ,n fruct se g"sesc 2 s.m&uri. 0nfloresc
,n lunile mai-iunie.
R%sp4ndiea. Crataegus monogyna este comun" la noi ,n regiunile de
c.mpie* de deal* prin p"duri* margini de c.mpie* tufi%uri* mai rar ,n zona muntoas".
Crataegus oyxacanatha este o specie central" %i sud european" %i se g"se%te la noi*
mai ales ,n p"r!ile de sud ale !"rii.
O'#ineea p!dusului. /lorile se recolteaz" ,nainte de desfacerea lor
complet"* separat sau ,mpreun" cu frunzele )Folium Crataegi cum floritus+ se
usuc" de preferin!" ,n usc"torii artificiale* la o temperatur" de 96-9?
6
C* pentru a se
preveni &runificarea lor. /ructele se recolteaz" toamna la ,nceputul maturiz"rii* se
usuc" la o temperatur" de 56-C6
6
C. rodusul nu tre&uie s" con!in" fructe negre*
arse.
Caac"ee mac!sc!pice. /lorile sunt formate din ? sepale verzi*
triunghiulare* persistente; corola este alc"tuit" din ? petale al&e-g"l&ui sau gal&ene
32
prin uscare. 0n interiorul corolei se afl" 1?-26 stamine* ovarul este infer* uni sau
&ilocular* cu 1-2 stiluri. Aa Crataegus oyxacanatha sepalele sunt gla&re* iar la
Crataegus monogyna adeseori pu&escente.
/ructele* de culoare ro%ie* de form" glo&uloas"* au caliciul persistent. rin
uscare* receptacolul c"rnos e'tern se z&.rce%te %i se ,nchide la culoare* ,n interiorul
lor se g"sesc 1-2 s.m&uri. /lorile sunt inodore* cu gustul sla& astringent* iar
fructele sunt acri%or-astringente.
Caac"ee mic!sc!pice. 0n preparatul superficial din flori se o&serv"
numero%i peri tectori unicelulari grupa!i ,n m"nunchiuri. erii au pere!ii ,ngro%a!i %i
v.rful ascu!it. /ragmentele de !esut parenchimatos con!in numeroase cristale de
o'alat de calciu.
C!mp!&i#ia c3imic%. 0n compozi!ia chimic" a florilor %i frunzelor s-au
identificat su&stan!e triterpenoidice )acid oleanolic* acid ursolic+* acetilcolin"*
colin"* amine )izoamilizo&utiletil %i etanolamin"+* acid clorogenic o flavon"
)hiperozid"+ cvercetin"* vite'in"* tanin %i ulei volatil 6*1?8.
/ructele con!in saponine* ulei gras* vitamina B
1
%i vitamina C* flavone
)hiperozida %i altele+* antociani* colin"* acetilcolina* acid clorogenic %i glucide 98.
<u con!ine glicozide cardiotonice.
33
5u"e'uin#%i. Ca sedativ* de%i nu se cunoa%te p.n" ,n prezent care din
compu%ii aminti!i ,n compozitia chimic" au aceast" ac!iune. Se folose%te su& form"
de tinctur"* e'tract fluid sau sirop.
CJD(1Q #IB4D<I
Scoar!a plantei Viburnum opulus A.* c"lin )Caprifoliaceae+.
)escieea plan"ei. Ar&ust ,nalt p.n" la 9 m* cu frunze opuse* lat-ovate* cu
3-? lo&i ascu!i!i %i din!a!i. /lorile al&e sunt dispuse ,n cime um&eliforme* cele
marginale sunt mult mai mari dec.t cele din interiorul inflorescen!ei. /ructele sunt
drupe glo&uloase* ro%ii* cu un s.m&ure %i un miros p"trunz"tor nepl"cut.
0nflore%te ,n lunile mai-iunie.
R%sp4ndiea. Specie eurasiatic"* frecvent" la noi ,n !ar" prin tuf"ri%uri %i
p"duri umede* de la c.mpie p.n" ,n regiunea muntoas".
O'#ineea p!dusului. rimavara se recolteaz" scoar!a tulpinilor %i
ramurilor mai groase* dup" care se usuc" la o temperatur" su& 9?
6
C.
Caac"ee mac!sc!pice. 0n sec!iunea transversal" se o&serv" la e'terior un
su&er format din mai multe r.nduri de celule; su& acesta* un colenchim din 2-3
r.nduri de celule* urmat de scoar!a primar"* care trece treptat ,n scoar!a secundar".
0n partea intern" a scoar!ei primare se o&serv" rare fi&re li&eriene* cu pere!ii
34
,ngro%a!i* cu lumenul punctiform* izolate sau asociate. 0ntre scoar!a primar" %i cea
secundar" nu se poate face o delimitare* deoarece razele medulare alc"tuite din 1-2
r.nduri de celule sunt pu!in distincte ,n partea intern" a scoar!ei %i pe m"sur" ce
,nainteaz" spre scoar!a primar" se pierd ,n parenchimul acesteia. Aa scoar!ele mai
v.rstnice g"sesc celule pietroase izolate sau grupate* care prin forma lor se
diferen!iaz" net de fi&rele li&eriene. Se g"sesc numeroase celule cu rozete de o'alat
de calciu %i celule cu amidon.
Sec!iunea neclarificat"* tratat" cu clorur" feric"* se coloreaz" ,n verde
)tanin+.
Su's"i"uii 6c!n2u&ii7. <u tre&uie confundat" cu varietatea cultivat" ca
plant" decorativ"* la care toate florile sint sterile %i grupate ,ntr-o inflorescen!"
glo&uloas". 2e asemenea nu se va confunda cu Viburnum lantana A )dorm.zul+ din
flora spontan" care are frunze ,ntregi %i fructe negre.
Scoar!a provenit" de la specia Viburnum opulus ,nlocuie%te la noi produsul
de import o&!inut de la planta nord-american" Viburnum prunifolium A.
C!mp!&i#ia c3imic%. Con!ine o glicozid" amar" vi&urnina* un comple'
rezinos* esteri ai acidului valerianic* amidon.
Reac#ii de iden"i2icae )/. D. #III+
35
-6*?g scoar!" pulverizat" se fier& ? minute cu 16 ml ap" %i se filtreaz";
solu!ia se trateaz" cu ? pic"turi clorur" feric"; apare o colora!ie verde-,nchis*
aproape neagr".
-1g scoar!" pulverizat" se tritureaz" cu un ml acid fosforic; se dega-" miros
de acid valerianic.
4miditate cel mult 128* cenu%" cel mult B8.
5n"e'uin#%i. Ca tonic al sistemului nervos %i sedativ uterin. 2in scoar!" se
prepar" tinctur" %i e'tract fluid total.
1ERBA PASSIFLORAE
"r!ile aeriene ale plantei Passiflora incarnata A. )assifloraceae+.
)escieea plan"ei. lant" lemnoas"* ag"!"toare* cu c.rcei* cu frunze
alterne* trilo&ate. /lorile al&e* mirositoare* prezint" o coroni!" purpurie. /ructul
este o &ac" portocalie cu un diametru de circa ? cm.
R%sp4ndiea. lant" originar" din America* cultivat" la noi ca ornamental"*
numit" ceasornic.
O'#ineea p!dusului. rodusul se recolteaz" ,n perioada ,nfloririi* ,nainte
de dezvoltarea fructelor.
36
Caae"ee mac!sc!pice. rodusul este format din fragmente de p"r!i
aeriene ale plantei. /runzele sunt verzi* ad.nc divizate ,n 3-? lo&i ovali* ascu!i!i* fin
din!a!i; gla&re sau u%or pu&escente* prev"zute cu c.rcei la locul de inser!ie pe
ramuri.
/lorile mari* solitare* lung pedunculate* cu diametrul apro'imativ de B mm*
,ntov"r"%ite de 3 &ractei cu papile* au caliciul ,n form" de cup" cu ? sepale
ai&icioase. Corola are ? petale al&e %i ,nso!ite de numeroase filamente lungi
purpurii. Androceul este format din ? stamine cu antere mari portocalii. Jvarul
unilocular multiovulat.
C!mp!&i#ia c3imic%. Con!ine o su&stan!" de natur" glicozidic" passiflorina
)alcaloid cu nucleu harminic+* su&stan!e amare* steroli.
5n"e'uin#%i. 1ste un sedativ nervos %i antispasmodic. Se administreaz" ca
tinctur" %i e'tract fluid.
LUPULINUM
37
ul&ere format" din perii glandulari de pe &racteele inflorescen!elor femele
ale ptantei Humulus lupulus A.* hamei )Canna&inaceae+.
)escieea plan"ei. lant" dioic"* volu&il"* cu mai mute tulpini lungi de 5-B
m. /runzele sunt opuse 3-? digitat-lo&ate. /lorile mascule dispuse ,n cime* a'ilare*
racemiforme con!in ? stamine. /lorile femele* dispuse ,n amen!i a'ilari* de forma
unor conuri* sunt formate dintr-un num"r mare de &ractei mem&ranoase* ,n a'ila
c"rora sunt a%ezate florile. /ructul este o achen" cenu%ie. Aungimea &racteelor este
de 1-2 cm* culoarea lor este gal&en"-verzuie* iar la maturitate devin complet
gal&ene. Bracteele poart" numeroase glande* a c"ror secre!ie imprim" conurilor un
miros aromat.
0nflore%te ,n lunile iulie-august.
R%sp4ndiea. lant" eurasiatic"* la noi cre%te prin tuf"ri%uri de-a lungul
apelor curg"toare* la marginea p"durilor %i pe garduri. Se cultiv" numai plantele
femele pentru conurile ,ntre&uin!ate ,n industria &erii )Stro&uli Aupuli+.
O'#ineea p!dusului. Decoltarea se face ,n momentul ,n care conurile au o
culoare verde sau gal&en"-verzuie* iar &racteele sunt ,nc" str.nse ,n -urul a'ei. Se
usuc" ,n straturi su&!iri* iar dup" uscare se str.ng cu aten!ie s" nu se scuture
glandele.
@landele se o&!in prin frecarea conurilor %i cernarea lor.
38
Caac"ee mac! .i mic!sc!pice. ul&ere groscioar" pu!in aderent"* ,n
stare proasp"t" de culoare gal&en"-verzuie* miros aromat. rin ,nvechire devin
gal&ene-aurii sau gal&ene-cafenii* cu miros nepl"cut care aminte%te pe cel de
valerian".
Aupulina e'aminat" la microscop prezint" peri glandulari ovoizi sau ,n
form" de cup" de 196-256

, constitui!i dintr-un pedicel scurt %i un strat de celule


secretorii* dispuse ,n form" de capsul" sau cup"; su&stan!a oleo-rezinoas" secretat"
se acumuleaz" ,ntre celulele secretorii %i cuticula acestora. Aa glandele recent
recoltate cuticula este &om&at" %i con!ine un lichid oleo-rezinos. rin conservare* o
parte din uleiul volatil dispare %i r"m.ne numai o mas" rezinoas"* iar cuticula
&om&at" ini!ial prezint" o depresiune.
C!mp!&i#ia c3imic%. Con!ine ulei volatil 28 ,n compozi!ia c"ruia s-au
identificat mai mul!i componen!i$ mircen 36-?68* o sescviterpen" alifatic" 1?-
268* humulen" 26-968* esteri valerianici %i urme de acid formic. Eai con!ine
?68 rezin"* gr"simi* cear" %i glucide. 2in rezin" s-au izolat 2 su&stan!e cristalizate
cu gust foarte amar$ humulona %i lupulona care sunt deriva!i floroglucinic.
5n"e'uin#%i. Ca sedativ %i anafrodisiac* se administreaz" mai cu seam"
su& form" de ca%ete %i pilule.
Se p"streaz" ,n vase &ine ,nchise* ferite de lumin".
39
Gameiul se cultiv" pentru conurile sale* care sunt ,ntre&uin!ate la fa&ricarea
&erei c"reia ,i d" un gust pl"cut* am"rui. 4leiul volatil contri&uie la conservarea
&erii.
G1DBA A1J<4DI
)(alpa g.%tii+
"r!ile aeriene ale plantelor Leonurus cardiaca A. %i Leonurus villosus 2esf .
)sinonim Aeonurus RuinRuelo&atus @ili&+. )Aa&iatae+.
)escieea plan"el!. lante perene cu rizomi scur!i din care pornesc mai
multe tulpini ,nalte p.n" 1a 166-1?6 cm* patru-unghiulare. /runzele sunt opuse*
cele inferioare palmat-lo&ate* cele superioare trilo&ate simplific.ndu-se spre v.rf.
/lorile &ila&iate sunt situate la nodurile superioare ale tulpinii ,n psedoverticile.
2eose&irea ,ntre cele dou" specii este evident" dup" ,n"l!imea tulpinilor %i
dispozi!ia perilor; la Leonurus cardiaca tulpinile nu dep"%esc ,n"i!imea de un
metru* iar la Leonurus villosus tulpina este mai lung" de un metru. erii tectori la
Leonurus cardiaca sunt dispu%i e'clusiv pe muchii* nu dep"%esc lungimea de 6*?-1
mm. Aa Leonurus villosus perii tectori sunt dispersa!i pe toat" suprafa!a tulpinii*
dep"%esc lungimea de 1 mm %i sunt erec!i )vilo%i+.
0nfloresc ,n iunie-iulie.
40
R%sp4ndiea. Aceste specii sunt originare din Asia* azi r"sp.ndite %i ,ntr-o
&un" parte a 1uropei. Studiile f"cute la noi ,n !ar" au permis s" sta&ileasc" ariile de
r"sp.ndire ale celor dou" specii* ,nire @ala!i %i Satu-Eare. Aa nord-est de aceast"
linie se g"sesc sta!iunile cu Leonurus villosus* iar la sud-vest cele cu Leonurus
cardiaca. Am&ele specii cresc pe marginea drumurilor pe l.ng" garduri* pe locuri
necultivate.
O'#ineea p!dusului. Se recolteaz" de preferin!" v.rfurile tulpinilor
,nflorite din locurile mai ,ndep"rtate de drumuri %i %osele pentru a nu fi acoperite
cu praf.
Caac"ee mac!sc!pice. /ragmente de turpini prev"zute cu patru muchii*
care uneori poart" frunze opuse* pe!iolate cu lim&ul palmat-lo&at* cu 3-? lo&i
din!a!i pe margini. /lorile sunt grupate ,n pseudoverticile sau desprinse izolate. 1le
sunt formate dintr-un caliciu tu&ulos cu ? din!i spino%i* o corol" &ilo&at" de culoare
roz rar al&"* 9 stamine %i un ovar super cu un stigmat divizat ,n dou". Eirosul este
sla&* iar gustul amar.
C!mp!&i#ia c3imic%. Con!ine tanin* urme ale unui alcaloid )leonuria+*
saponina %i ulei volatil 6*638.
5n"e'uin#%i. Se folose%te su& form" de infuzie %i e'tract* datorit" ac!iunii
sale sedative ,n nevrozele cardio-vasculare.
41
FLORES LA*AN)ULAE
/lorile plantei Lavandula vera 2C. sin. Lavandula officinalis Chai' et #ilt.
)Aa&iatae+* cultivat" la noi %i cunoscut" su& numele de lev"n!ic".
)escieea plan"ei. Semiar&ust aproape glo&uros* ,nalt de 36-C6 cm.
(ulpinile &"tr.ne sunt lemnoase* &rune* iar cele tinere tetragonale* verzi. /runzele
sunt opuse* liniar-lanceolate. /lorile* dispuse ,n inflorescen!e spiciforme grupate ,n
verticile ,ntrerupte* sunt distan!ate ,ntre ele. /lorile la&iate au un caliciu lung de ?
mm* al&astru* iar corola este lung" de 1 cm %i al&astr" sau al&astr" violacee.
/ructele sunt nucule situate la &aza caliciului persistent. 0nflore%te ,n lunile iunie-
iulie.
R%sp4ndiea. Aev"n!ica cre%te spontan ,n p"r!ile de vest ale &azinului
mediteranean p.n" ,n D.S./. Iugosiavia %i @recia. Cele mai importante sta!iuni se
g"sesc ,n alpii francezi* pe versantele sudice* la altitudinea cuprins" ,ntre C66 %i
1B66 m. Earea ma-oritate a produc!iei mondiale provine din culturi. Aa noi
culturile industriale se g"sesc la nord de Bra%ov* ,n valea B,rsei.
O'#ineea p!dusului. Se recolteaz" florile ,nainte de deschiderea lor
complet" %i se usuc" la um&r". entru o&!inerea uleiului volatil* industria valorific"
inflorescen!ele proaspete ,n faza ,nfloririi complete. Eaterialul recoltat se supune
imediat distil"rii* deoarece prin conservare pierde din cantitatea de ulei volatil.
42
1'perimental* s-a constatat c" la 3 ore de la recoltare* inflorescen!ele pierd
apro'imativ 298 din uleiul volatil* dup" 29 de ore ,n medie 258* iar prin uscare*
p.n" la 36 8.
Caac"ee mac!sc!pice. /lori scurt pedunculate* prote-ate de &ractee
ovale* mem&ranoase* gal&ene-&rune* constituite dintr-un caliciu cilindric* lung de ?
mm* cu ? din!i o&tuzi* p"ros %i glandular* de culoare al&astr"-cenu%ie. Corola
tu&uloas"* &ila&iat"* lung" de B-16 mm* de culoare al&astr"-violet"* este format"
dintr-un la&iu superior &ilo&at %i unul inferior cu 3 lo&i ,ngu%ti. Androceul* format
din 9 stamine* este ap"rat de tu&ul corolei. Jvarul superior este alc"tuit din 9
carpele. Eirosul produsului este pl"cut aromat* iar gustul aromat %i u%or amar.
Caac"ee mic!sc!pice. Sec!iunea transversal"* prin tu&ul corolei %i
caliciului* prezint" dou" cercuri concentrice. Sec!iunea caliciului are un contur
ondulat* cu numeroasecoaste proeminente. e partea e'tern"* ,n dreptul coastelor*
se g"sesc numero%i peri ramifica!i* dispu%i ,n eta-e* ascu!i!i la v.rf %i cu cuticula
rugoas"* precum %i peri glandulari monocelulari. 0n depresiunile dintre dou" coaste*
sunt prezen!i perii glandulari octocelulari.
Eezofilul caliciului este format dintr-un !esut parenchimatos omogen* iar ,n
dreptul proeminen!elor se afl" un fascicol li&ero-lemnos* asociat ,n partea e'tern"
cu un !esut sclerenchimatos. e epiderma intern" a caliciului se g"sesc peri lungi*
monocelulari* cu cuticula pliat".
43
0n sec!iunea corolei* pe epiderma e'tern" se pot o&serva papile %i peri mici
,n form" de (* iar pe epiderma intern"* peri lungi cu proeminen!e pe suprafa!a lor*
iar ,n v.rf cu o gland" sferic"* monocelular".
C!mp!&i#ia c3imic%. Con!ine ulei volatil 1-38. 0n culturi s-a a-uns la
variet"!i care con!in p.n" la C8 ulei volatil. Eai con!ine tanin* rezine* su&stan!e
pectice* herniarin".
4leiul se o&!ine prin distilarea cu vapori de ap" a florilor proaspete. 1ste un
lichid incolor sau sla&-g"l&ui levogir* cu reac!ie neutr" cu densitatea de 6*BC?-
6*B>1 %i p.f. 26?-216
6
C. Are miros pl"cut* aromat* iar gustul este amar. 1ste
solui&il ,n orice propor!ie ,n alcool* eter* acid acetic* cloroform. Solu&il ,n alcool de
C6
6
* uleiuri volatile %i uleiuri grase* prezint" uneori o sla&" opalescen!". 4ieiul de
lev"n!ic" con!ine 96-?68 linalol li&er sau su& form" de esteri cu acizii$ acetic*
&utiric* valerianic. Constituentul principal este acetatul de linalil* care imprim"
mirosul uleiului. Al"turi de ace%tia se mai g"sesc cineol* &orneol* geraniol %i acetat
de geranil.
/actorii pedoclimatici au o mare influen!" at.t asupra con!inutului ,n ulei
volatil al florilor c.t %i asupra compozi!iei sale chimice. Astfel* uleiul francez este
foarte &ogat ,n acetat de linalil )9>-?38+* cel englezesc con!ine numai C-118* ,n
schim& con!ine 26-368 cineol. Aa noi variaz" de asemenea ,n func!ie de localitate*
,ntre 2C %i 33*318. Cercet"torii rom.ni au o&!inut un ulei de lavandula cu un
44
con!inut de 99 8 acetat de linalil. 4leiul volatil de **lavandinH )hi&rid ,ntre
Lavandula vera %i Lavandula latifolia+ con!ine numai 158 acetat de linalil* iar
geraniol %i linalol li&er se gsesc ,n cantitate mai mare* de aceea se ,ntre&uin!eaz"
,ndeose&i ,n parfumerii.
2ozarea acetatului de linalil se face dup" metoda dat" de /.D. #III* care
prevede ca uleiul de lev"n!ic" s" con!in" cel pu!in 3? g 8 esteri* e'prima!i ,n acetat
de linalil.
5n"e'uin#%i. /lorile se ,ntre&uin!eaz" su& form" de infuzie datorit"
propriet"!ilor sedative %i antispasmodice. 4leiul volatil se folose%te mai ales ,n
parfumerie %i cosmetic". Intr" %i ,n compozi!ia preparatelor farmaceutice$ Spiritus
Aavandulae* Spiritus Saponatus* Acetum Aromaticum.
/AJD1S (IAIA1
)/lori de tei+
/lorile cu sau f"r" &ractee de la Tilia tomentosa Ench )sin. Tilia argentea
2esfr.+* Tilia cordata Eill. )sin. Tilia parvifolia G. 1hrh.+ %i Tilia platyphyllos
Scop. )sin. Tilia grandifolia G. 1hrh.+ )(iliaceae+.
45
)escieea plan"el!. Speciile de tei sunt ar&ori ,nal!i )26-96 m+* cu tulpina
ramificat". /runzele alterne pe!iolate* la &az" cordate* asimetrice* marginea din!at".
/a!a inferioar" cu nerva!ii proeminente %i la &aza ramifica!iilor cu &uchete de peri
)Tilia cordata %i Tilia platyphyllos+. Aa Tilia (omentosa sin. Tilia argentea* fa!a
inferioar" a frunzelor este acoperit" cu un num"r mare de peri stela!i care ,i dau
aspectul argintiu-m"t"sos.
0n func!ie de forma acestor peri* speciile de (ilia se ,mpart ,n dou" sec!ii$
- Sec!ia Aindnera sau Astroph;l;ra cruprinde speciile cu mai mult de ?6 de
stamine* cu stamiodii %i peri stela!i )Tilia tomentosa* cu mai multe variet"!i %i
forme+.
- Sec!ia Anastraea cuprinde speciile care au 1?-26 de stamine* nu au
staminodii* iar perii de o&icei sunt filamento%i )Tilia cordata* Tilia platyphyllos* c.t
%i numeroase alte variet"!i %i forme+.
/lorile se dezvolt" ,n fiecare an pe ramurile tinere* la su&suoara frunzelor
grupate ,n inflorescen!e* pendente* asociate cu o &ractee. Bracteele* ,n general*
mem&ranoase* alungite* scurt pe!iolate* au nervura median" p.n" la -um"tatea lor
concrescut" cu pedunculul inflorescen!ei.
R%sp4ndiea. Speciile r"sp.ndite la noi ,n !ar" prin p"durile de foioase p.n"
,n zona su&alpin" sunt$ Tilia parvifolia %i Tilia plathyphyllos. Tilia tomentosa este
un element sud-est european %i se g"se%te din a&unden!" la noi ,n !ar". Speciile de
46
tei sunt cultivate ca plante ornamentale prin parcuri* gr"dini %i de-a lungul
drumurilor.
O'#ineea p!dusului. Inflorescen!ele de tei se recolteaz" cu sau f"r"
&ractei* ,n momentul c.nd ma-oritalea florilor sunt deschise )Flores Tiliae cum
bracteis sau Flores Tiliae sine bracteis+. 4scarea florilor tre&uie s" se fac" pe cale
natural"* ,n locuri ad"postite.
Caac"ee mac!sc!pice. Inflorescen!ele de la Tilia tomentosa sunt formate
din ?-l6 )1?+ f1ori* cu &racteea lung" de B-16 cm %i lat" de 1*?-2 cm* eliptic" sau
lanceolat" cu fa!a inferioar" des tomentoas". Culoarea &racteei este verde-pal" %i
are nervura median" concrescut" cu pedunculul inflorescen!ei p.n" la -umatatea ei.
/lorile au ? sepale verzi-g"l&ui* ? petale gal&ene* li&ere* spatulate* ,n interiorul
c"rora sunt ?-11 staminodii sau parapetale mai scurte dec.t petalele. etalele sunt
mai groase* mai c"rnoase dec.t cele de la Tiliae cordata %i Tiliae Plathyphyllos. Aa
,nflorire elementele ,nveli%ului floral nu iau o pozi!ie orizontal"* a%a c" florile par
incomplet deschise* iar celelalte elemente ale florii nu sunt &ine vizi&ile. Staminele
,n num"r de ?6-B6 formeaz" ? grupuri. Jvarul este oval* tomentos* iar pistilul se
termin" cu un stigmat glo&ulos cu ? lo&i. Aceste flori au un miros mai pronun!at %i
asem"n"tor cu cel de miere.
Inflorescen!ele de la Tiliae cordata sunt formate din ?-1? flori* iar la Tiliae
plathyphyllos* din 2-? flori. Bracteea acestor specii este lung" de apro'imativ 5 cm*
47
lat" de 1-1? cm* etiptic" sau lanceolat"* mem&ranoas"* gla&r" pe fa!a superioar" %i
prev"zut" cu peri pe cea inferioar". Culoarea &racteei este gal&en"-verzuie %i are
nervura median" concrescut" cu pedunculul floral p.n" la -um"tatea inferioar"*
nerva!ia reticulat" %i marginea ,ntreag". /lorile gal&ene* cu diametrul apro'imativ 1
cm* cu caliciul din ? sepale li&ere* ovale* caduce* iar colora din ? petale li&ere*
gla&re* spatulate %i su&!iri. Aa ,nflorire petalele iau o pozi!ie orizontal"* sunt
complet deschise* l"s.nd vizi&ile celelalte elemente ale florii. Staminele ,n num"r
de 36-96 formeaz" ? grupe cu filamentele lungi* su&!iri* purt.nd c.te dou" antere
gal&ene. Jvarul acoperit cu peri este ovoid* super* iar pistilul prev"zut cu un
stigmat glo&ulos cu ? lo&i.
Caac"ee mic!sc!pice. Aa Tiliae tomentosa petalele con!in numeroase
celule cu mucilagii care se o&serv" %i ,n structura parapetalelor* al"turi de celule
o'alifere. Caracteristici sunt perii tectori cu un aspect stelat )C sau mai multe
&ra!e+. Suprafa!a perilor este prev"zut" cu o cuticul" neted" sau ondulat". erii
stela!i se pot vedea pe toate elementele inflorescen!ei %i mai ales pe partea
inferioar" a &racteei* unde se g"sesc ,ntr-un num"r foarte mare* caracter prin care
se deose&e%te de celelalte specii. olenul la toate speciile are cuticula cu ,ngro%"ri
fine %i 3 pori germinativi.
Aa Tiliae cordata %i Tiliae plathyphyllos* ,n structura petalelor* se pot
o&serva celule cu mucilagii %i rozete de o'alat de calciu. erii tectori sunt
48
caracteristici %i pot fi o&serva!i at.t pe &ractee* c.t %i pe celelalte elemente ale
florii. Aa aceste specii perii sunt unicelulari* flageliformi* cu conturul adeseori
ondulat sau neted %i cu mem&rana su&!ire* iar la Tiliae plathyphyllos se pot ,nt.lni
%i peri cu mem&rana mai ,ngro%at"* rigizi %i cu suprafa!a rugoas". 4neori ei sunt
reuni!i ,n fascicule* put.nd fi o&serva!i foarte &ine %i cu lupa.
C!mp!&i#ia c3imic%. Componenta principal" o constituie mucilagul* care se
g"se%te ,n cantitate mai mare ,n &ractee. Eucilagul prin hidroliz" d" acid 2-
galacturonic %i o mentilpentoz". Eai con!in ulei volatil )6*6?8+* ,n compozi!ia
c"ruia intr" farnesolul. Con!in de asemenea flavone* care deriv" de la cvercetol %i
:empferol. 2e asemenea s-au identificat$ tanin* o saponin" nehemolitic" %i un
derivat triterpenic* tiliadina* identic cu tara'erolul. 0n florile de tei s-a semnalat
e'isten!a hormonilor se'uali feminini %i masculini.
/lorile nu tre&uie s" con!in" mai mult de 138 umiditate* cel mult B8
cenu%"* iar su&stan!e minerale* ma'imum 6*?8.
5n"e'uin#%i. Se ,ntre&uin!eaz" su& form" de infuzii ca emolient ),n tuse*
&ron%ite+ %i diaforetic. /lorile mai intr" ,n compozi!ia unor ceaiuri medicinale %i
servesc la prepararea apelor aromatice.
49
RE8ETE UTILIZATE 5N COMBATEREA INSOMNIEI
UZ INTERN
Hameiul 7 infuzie dintr-o lingur" de conuri* la o can" cu ap" clocotit" )2?6
ml+. Se &eau 2 c"ni pe zi.
Levnica 7 infuzie dintr-o linguri!" de flori* la o can" cu ap" clocotit" )2?6
ml+. Se &eau 1-2 c"ni pe zi.
ghiranul 7 infuzie din ? g plant" m"run!it" sau pul&ere din plant"* la 166
ml ap" clocotit". Apa se toarn"* peste plant"* ,ntr-o can". Se las" acoperit" 36 de
minute %i apoi se filtreaz". Se ia c.te o linguri!"* la 2-3 ore.
Pducelul 7 infuzie dintr-o linguri!" de frunze* flori sau fructe* la o can" cu
ap" fier&inte )2?6 ml+. Se &ea seara ,nainte de culcare. (inctura preparat" din 26 g
frunze* flori sau fructe* macerate timp de 16 zile* ,n 166 ml de alcool 56
o
. Se iau
16-1? pic"turi* de trei ori pe zi* ultima dat" ,nainte de culcare.
!alcia 7 decoct din 2 linguri de scoar!" m"run!it"* la o can" cu ap" )2?6 ml+.
Se fier&e 1? minute. Se ia trei linguri pe zi.
!ulfina 7 infuzie dintr-o linguri!" de plant"* la o can" cu ap" )2?6 ml+
clocotit". Se &ea seara* ,nainte de culcare.
50
Talpa g"#tii 7 infuzie din 3 linguri de plant"* la o can" cu ap" clocotit" )2?6
ml+. Se iau 3*? linguri pe zi )dintre care 1-2 ,nainte de culcare+. (inctur" preparat"
din 26 g de plant"* macerat" C-B zile* ,n 166 ml alcool de C6
6
. Se iau c.te 26-96
pic"turi de 2-3 ori pe zi.
Teiul 7 infuzie din 1-2 linguri!e de flori* la o can" cu ap" clocotit" )2?6 ml+.
Se &ea 2-3 c"ni pe zi.
$r%ica moart 7 infuzie dintr-o linguri!" de plant" uscat"* m"run!it"* peste
care se toarn" o can" de ap" clocotit" )266 ml+. Se las" acoperit" 1? minute %i apoi
se strecoar". Se &eau 1-2 c"ni pe zi.
Valeriana 7 infuzie dintr-o linguri!" de r"d"cin"* la o can" cu ap" )2?6 ml+.
Se &ea ,nainte de culcare.
Vinaria 7 infuzie din 2 linguri!e de pul&ere plant"* peste care se toarn" o
can" cu ap" rece )266 ml+. Se las" de mai multe ori s" dea ,n clocot %i apoi se
strecoar". Se &ea* seara c.te o cea%c".
Ceaiui c!mple,e
1. (ei 7 flori )96g+* hamei 7 conuri )36g+* talpa g.%tii 7 plant" )26g+*
valerian" 7 r"d"cin" )26g+* p"ducel 7 fructe )26g+. Infuzie din 1-2 linguri!e de
amestec la o can" cu ap" clocotit" )2?6 ml+. Se &eau 1-2 c"ni pe zi.
2. (ei 7 flori )96 g+* hamei 7 conuri )36g+* talpa g.%tii 7 plant" )36g+*
valerian" 7 r"d"cin" )26g+* %ov.rv 7 plant" )26g+* mac 7 capsule )26 g+. Infuzie din
51
1-2 linguri!e de amestec la o can" de ap". Cantitatea se &ea seara* ,nainte de
culcare.
3. "ducel 7 flori )16g+* tei- flori )26 g+* m"t"ciune 7 planta )26 g+* talpa
g.%tii 7 planta )96 g+* %ov.v 7 planta )16 g+. Infuzie din 1-2 linguri de amestec* la o
can" cu ap" clocotit" )2?6 ml+. Se &eau 2-3 c"ni pe zi.
9. #alerian" 7 r"d"cin" )96 g+* lev"n!ic" 7 flori )36 g+* mu%e!el 7 flori )1? g+*
izm" 7 frunze )1? g+. Infuzie dintr-o linguri!" de amestec* la o can" cu ap" clocotit"
)2?6 ml+. Se &ea cu o -um"tate de or" ,nainte de culcare.
?. Busuioc 7 planta )36 g+* m"ce% 7 flori )36 g+* l"m.i 7 frunze )26 g+.
Infuzie dintr-o linguri!"* la o can" cu ap" clocotit" )2?6 ml+. Se &ea o can"* seara*
la culcare.
5. Salcie 7 scoar!" )96 g+* mu%e!el 7 flori )96 g+* p"ducel 7 flori )26 g+.
Infuzie dintr-o linguri!" de amestec* la o can" cu ap" clocotit" )2?6 ml+. Se &ea o
can"* ,nainte de culcare.
C. #alerian" 7 r"d"cin" )26 g+* hamei 7 conuri )26 g+* roini!" 7 frunze )26 g+*
mu%e!el 7 flori )96 g+* p"ducel 7 flori )16 g+. Infuzie dintr-o linguri!" de amestec la
o can" cu ap" clocotit" )2?6 ml+. Se &ea o can"* ,nainte de culcare.
B. #alerian" 7 r"d"cin" )16 g+. Se macereaz" 5 ore* ,n ?66 ml ap" rece* apoi
se fier&e ? minute %i se adaug" c.te o -um"tate de linguri!" conuri de hamei* frunze
de roinit" %i plant" de sun"toare. Se &ea o can"* la culcare.
52
UZ E9TERN:
Hreanul 7 r"d"cin" ras" aplicat"* su& form" de cataplasm"* pe glezne.
Levnica 7 infuzie din 166 g de flori* la 3 litri de ap"* care se adaug" ,n apa
de &aie. 2ecoct dintr-un amestec de ulei de lev"n!ic" cu alcool ),n cantit"!i egale+*
din care se adaug" 3-9 g la &aie.
Pinul 7 &"i generale calde cu ace de pin.
Teiul 7 infuzie din 1?6 g de flori* la 2-3 litri de ap"* care se adaug" ,n apa de
&aie.

53
I#. D1ADA(1 #1@1(AA1 C4 ACNI4<1 S12A(I#O
Bien )!mi cu +aleian%
Bien 2ormir cu valerian" este un produs recomandat ,n tul&urarile de somn*
o&oseal"* st"ri de indispozi!ie. rodusul produce o stare de rela'are necesar"
instal"rii somnului* ,m&un"t"!e%te calitatea acestuia* asigur.nd func!ionarea
organismului ,n condi!ii optime.
C!mp!&i#ie: ?6 mg e'tract de passiflora )con!ine 3*?8 flavone e'primate ,n
vite'ina+* 36 mg e'tract de mu%e!el )con!ine 6*38 apigenol+* B6 mg e'tract de
#alerian" )6*B8 acizi valerenici+3capsul".
Adminis"ae: Se recomand" administrarea la adul!i a c.te 1 capsul" pe zi*
cu apro'imativ 1 h ,nainte de culcare* timp de 2-9 s"pt"m.ni. 2up" administrare se
recomand" repaus la pat.
C!n"aindica#ii:
<u se recomand" copiilor %i de asemenea* ,n timpul sarcinii %i al"pt"rii.
1ste contraindicat la persoanele cu tul&ur"ri psihice* afec!iuni cardiace sau
cu hipersensi&ilitate la componentele active sau e'cipien!i.
0ntruc.t poate influen!a capacitatea de a conduce autovehicule sau de a folosi
utila-e nu se recomand" administrarea la conduc"torii de autovehicule %i
manipulatorii de utila-e.
Pe&en"ae: 26 capsule
54
P!duc%"!: /iterman harma
R%d%cina de *aleian% ;<= m>
D"d"cina de #alerian" 9C? mg a-ut" la calmarea min!ii ,n a%a fel ,nc.t v"
pute!i odihni %i revigora; una dintre principalele plante din natur"* folosit" pentru
rela'are.
C!mp!&i#ie: D"d"cin" de valerian" )#aleriana officinalis+* gelatin"* celuloz"
microcristalin" )fi&r" vegetal"+* stearat de magneziu* siliciu.
Adminis"ae: Ca supliment alimentar* 1 pan" la 2 capsule* cu ap"* cu 1 or"
,nainte de culcare* sau se prepar" su& form" de ceai.
Pe&en"ae: 166 capsule
P!duca"!: SSanson
Ceai Nu"isan Inc
<utrisan Inc este un ceai pentru protec!ia inimii %i calmarea spiritului*
cardiac hipotensiv* sedativ. Se recomand" ,n afec!iuni cardiace cu su&strat nervos*
st"ri de nelini%te* hipertensiune* insomnii.
55
C!mp!&i#ie: lante ce con!in acid crategic* flavonoide* acid cafeic* colin"*
steroli* vitamina C* s"ruri minerale. lante$ creasta coco%ului* m"r"cin* cei* dian"*
rug s"l&atic* iar&a de piatr"* lavand".
Adminis"ae: Se &eau 1-3 c"ni3zi* cu ,nghi!ituri rare* ,ntre mese. ulvis$
132 linguri!" plant" pudr"* se ,nghite de 1-3 ori3zi* cu pu!in" ap" sau ceai.
Pe&en"ae: ?6 gr
P!duca"!: /avisan
Tei
(ei este un produs ad-uvant ,n st"ri cu imunitate sc"zut"* insomnii*
nervozitate* angoas"* palpita!ii* migrene* r"celi* &ron%ite* tuse. 1ste emolient*
&ehic* diaforetic* u%or sedativ* spasmolitic* diuretic* antiinflamator* antipiretic*
antiviral* hipotensiv %i u%or coronaro-dilatator; cre%te rezisten!a natural" de ap"rare
a organismului* men!ine starea de &un" dispozi!ie %i de confort l"untric o perioad"
,ndelungat".
Adminis"ae: ca supliment nutritiv* 1cps.' 33zi
C!mp!&i#ie: (ei.
Pe&en"ae: 96 capsule.
P!duca"!: /avisan.
56
E,"ac" din mu>ui de "ei a>in"iu
Indica#ii "eapeu"ice:
2istonie neurovegetativ" cu manifest"ri de an'ietate; insomnia adultului %i
copilului; dezo&i%nuire de somnifere; emotivitate; tranchilizant ,n alergii* prurit
nervos* tul&ur"ri cardiace date de stres* nervozitate* hipertensiune; dischinezie
&iliar" hipertonic"* colite spastice; cistalgii la femei an'ioase sau cu nevroz"
o&sesional" asociat" frecvent cu frigiditate; tul&ur"ri depresive cu an'ietate
datorate contraceptivelor.
O>an!"!pism:
Sistem nervos central %i neurovegetativ* musculatura neted" %i striat"* inim"*
vase arteriale.
As!ciei:
-Crataegus o';acantha )e'tract din ml"di!e de p"ducel+ ,n eretism cardiac cu
palpita!ii* tahicardie %i an'ietate;
-Crataegus o';acantha )e'tract din ml"di!e de p"ducel+ %i S;ringa vulgaris
)e'tract din muguri de liliac+ ,n algie precordial" atipic" cu u%oare spasme
coronariene;
-Jlea europaea )e'tract dn ml"di!e de m"slin+ ,n u%oar" hipertensiune
arterial" de stres;
57
-/icus carica )e'tract din muguri de smochin+ ,n &ulimie* gastralgie;
-#accinium vitis-idaea )e'tract din ml"di!e de meri%or+ ,n colita spastic";
-A&ies pectinata )e'tract din muguri de &rad+ %i /icus carica )e'tract din
muguri de smochin+ ,n spasmofilie.
Adminis"ae:
Adul!i %i copii peste C ani$ c.te ?6-C6 de pic"turi* ,n pu!in" ap"* de 2-3 ori pe
zi sau c.te 26-96 de picaturi* ,n pu!in" ap"* de 2 ori pe zi* ,n caz de efect parado'al
de u%oar" e'cita!ie.
Aa copiii cu v.rste cuprinse ,ntre 2 %i C ani 16 - 96 de picaturi* ,n pu!in" ap"*
seara la culcare. 2oza se va alege prin tatonare* pornindu-se de la doza minim" de
16 pic"turi.
E,"ac" din mu>ui de "ei a>in"iu (ilia tomentosa E@T21
C!n"ine: alcool etilic de cereale 338 vol.
Pe&en"ae: Sticle de ?6 ml
P!duca"!: lante'tra:t
P%ducel .i +4sc
Capsulele cu e'tract din p"ducel %i v.sc au efect &enefic ,n$
- afec!iuni coronariene* nevroze cardiace
58
- dup" o sapt"m.n" de la ,nceputul administr"rii se o&serv" o ameliorare
su&iectiv" %i o&iectiv" la cardiopa!i* mai ales ,n leziuni ale miocardului
- sunt foarte &ine tolerate %i indicate mai ales ,n tratamentul persoanelor ,n
v.rst"
- are ac!iune sedativ" )calmant"+
- scade tensiunea arterial"
C!n#ine: 36 caps. 3966 mg.3caps.
P!duca"!: Gungaronatura
Salcie
Salcie este un produs cu efect analgezic* antipiretic* antiinflamator* u%or
sedativ nervos recomandat ca ad-uvant ,n fe&r"* gripe* rinite* dureri de orice
etiologie* dismenoree cu simptome dureroase* insomnii* an'ietate* etilism acut*
reumatism.
Adminis"ae: 2 capsule de 3 ori pe zi.
Pe&en"ae: 96 capsule.
P!duca"!: /avisan.
E,"ac" din mu>ui de salcie
59
1'tract din muguri de salcie este un &un sedativ* reechili&rant* stimuleaz"
formarea glo&ulelor ro%ii.
Indica#ii "eapeu"ice:
Insomnie nervoas"* tul&ur"ri nervoase de origine se'ual"* ad-uvant ,n
anemii.
O>an!"!pism:
Sistem nervos central* hematopoeza.
As!ciei:
(amari' gallica )e'tract din ml"di!e de tamari'+ ,n anemii ),i potenteaz"
ac!iunea antianemic"+.
/icus carica )e'tract din muguri de smochin+ %i (iliae tomentosa )e'tract din
muguri de tei argintiu+ ,n nervozite de origine gastric" cu tul&ur"ri dispeptice
psihosomatice.
Adminis"ae:
Adul!i %i copii peste C ani$ ?6-C6 de pic"turi* ,n pu!in" ap"* o dat" pe zi*
seara ,nainte de culcare.
Aa copiii cu v.rste cuprinse ,ntre 2 %i C ani dozele tre&uie reduse la -um"tate.
C!n#ine: alcool etilic de cereale 338 vol.
Pe&en"ae: Sticle de ?6 ml.
P!duca"!: lante'tra:t.
60
Passi2l!a
assiflora se recomand" pentru un somn s"n"tos %i lini%titor* c.t %i pentru a
,ndep"rta st"rile de nelini%te* fiind un e'cep!ional sus!in"tor pentru o&!inerea
echili&rului %i calmului necesar.
C!mp!&i#ie: passiflora incarnata 6.1> g3cps
Adminis"aea: 2-3 capsule3zi.
Pe&en"ae: flacon 36 capsule.
P!duca"!: Aa&oratoarele Eedica.
Tinc"ua de passi2l!a
(inctura de passiflora face parte din grupa$ hipnotice %i sedative ,n
com&ina!ie* e'clusiv &ar&iturice.
4tilizat ,n mod tradi!ional pentru a reduce nervozitatea la adul!i )mai ales ,n
caz de percepere e'agerat" a &"t"ilor inimii )palpita!ii+* dupa e'cluderea oricarei
&oli de inim"+ %i copii* mai ales ,n caz de tul&ur"ri ale somnului.
Indica#ii:
61
A se lua ,n considerare aten!ion"rile generale ,n cazul sedativelor*
hipnoticelor.
<u se administreaz" la pacien!ii cu tratament anticoagulant dec.t su&
supraveghere medical" )la administrare prelungit" poate cre%te riscul de s.nger"ri+.
2atorit" lipsei datelor suficiente* nu este recomandat" administrarea
medicamentului la copii dec.t su& supraveghere medical".
A se lua ,n considerare con!inutul ,n alcool etilic al medicamentului.
Nu u"ili&a#i Tinc"ua de passi2l!a $n uma"!aele ca&ui:
Gipersensi&ilitate la assiflora her&a )partea aerian" de passiflora+.
U"ili&aea al"! medicamen"e
#a rug"m s" spune!i medicului dumneavoastr" sau farmacistului dac" lua!i
sau a!i luat recent orice alte medicamente* inclusiv dintre cele eli&erate f"r"
prescrip!ie medical".
1'ist" posi&ilitatea unor interac!iuni ale (incturii de passiflora cu
medicamente anticoagulante. Se recomand" pruden!" %i supraveghere medical"*
atunci c.nd (inctura de passiflora se asociaz" altor medicamente cu efect sedativ
sau hipnotic.
U"ili&aea Tinc"uii de passi2l!a cu alimen"e .i '%u"ui
(re&uie evitat" utilizarea (incturii de passiflora concomitent cu consumul de
&"uturi alcoolice.
62
Sacina .i al%p"aea
Adresa!i-v" medicului dumneavoastr" sau farmacistului pentru recomand"ri
,nainte de a lua orice medicament.
2atorit" lipsei datelor suficiente privind utilizarea (incturii de passiflora ,n
timpul sarcinii sau ,n perioada de al"ptare* nu se recomand" administrarea
medicamentului la femei gravide sau care al"pteaz".
C!nduceea +e3iculel! .i 2!l!siea u"ila-el!
2atorit" efectului hipnotic al assiflorae her&a* medicamentul poate afecta
capacitatea de a conduce vehicule %i de a folosi utila-e. Eedicamentul con!ine
alcool etilic.
Reac#ii ad+ese p!si'ile
Ca toate medicamentele* (inctura de passiflora poate determina reac!ii
adverse* cu toate c" nu apar la toate persoanele. 0n cazuri rare pot s" apar" reac!ii
de hipersensi&ilitate.
2ac" medicul nu recomand" altfel* doza recomandat" este de 26-36 pic"turi
de 2-3 ori pe zi* diluate cu ?6 ml ap"* dupa mese.
)ac% ui"a#i s% u"ili&a#i Tinc"ua de passi2l!a nu du&la!i dozele pentru a
recupera doza omis". Continua!i cu doza o&i%nuit" dup" orarul normal.
)ac% $nce"a#i s% u"ili&a#i Tinc"ua de passi2l!a nu reprezint" un pericol
direct dar se recomand" ca mai ,nt.i s" v" adresa!i medicului.
63
Pe&en"ae: (inctura de passiflora se prezint" su& forma de pic"turi orale
solu!ie. Solu!ia este limpede de culoare verde-,nchis* cu gust amar %i miros
caracteristic.
Cutie cu flacon din sticl" de culoare &run"* a ?6 ml pic"turi orale solu!ie*
prevazut cu picurator.
P!duca"!: GJ/I@AA
Passicalm
Capsule cu e'tract uleios din passiflora determin" o stare de &ine* de calm*
liniste )confort sufletesc+. Are efect &enefic ,n cazul tul&ur"rilor somnului %i este
eficient ,n ,mpiedicarea transpira!iei nocturne . <u provoac" dependen!".
C!n#ine: 36 caps. 3966 mg.3caps.
Adminis"ae: 2-3 capsule 3zi inainte de mese.
P!duca"!: Gungaronatura.
Cap.# CJ<CA4PII
64
lantele medicinale sunt monumente %i minuni ale naturii. 1le au secrete %i
compu%i pe care poate* noi* oamenii* nu le vom descoperi niciodat" ,n toat"
comple'itatea lor. Eedicamentele sunt f"cute de m.na omului* ,n timp ce plantele
au harul divin. J diferen!" care spune totul %i ,nc" ceva ,n plus$ c" nu e'ist"m %i c"
nu vom e'ista dec.t prin natur". 1ste foarte important s" ,n!elegem %i s" cercet"m
lumea vegetal" spre &inele %i echili&rul nostru.
Dizomul cu r"d"cinile plantelor Valeriana officinalis A. %i Valeriana
sambucifolia Ei:an )#alerianaceae+* odolean. D"d"cina de valerian" se
,ntre&uin!eaz" ca sedativ al sistemului nervos central %i antispasmodic. (inctura de
valerian" intr" ,n compozi!ia siropului Sedonal* iar e'tractul se utilitzeaz" la
prepararea comprimatelor de 1'traveral.
/lorile %i fructele plantelor indigene Crataegus monogyna IacR %i Crataegus
oyxacanatha A. p"ducel )Dosaceae+. 5u"e'uin#%i. Ca sedativ* de%i nu se cunoa%te
p.n" ,n prezent care din compu%ii aminti!i ,n compozitia chimic" au aceast"
ac!iune. Se folose%te su& form" de tinctur"* e'tract fluid sau sirop.
/olosirea ,ndelungat" a sedativ-hipnoticelor* ,n doze mari* poate duce la
dependen!" asem"n"toare celei produse de alcool. Sindromul de a&stinen!" survine
la mai pu!in de 29 ore dup" ,ntreruperea medica!iei* ,n cazul sedativ-hipnoticelor
cu ac!iune de scurt" durat" %i dup" mai multe zile ,n cazul celor cu ac!iune
65
prelungit". Intensitatea este varia&il"* fiind ,n general mai grav" pentru sedativ-
hipnoticele cu ac!iune scurt". Simptomele constau ,n an'ietate* senza!ii de
sl"&iciune* tremor* convulsii %i fenomene psihotice* fiind asem"n"toare celor din
a&stinen!a alcoolic"* ceea ce impune reluarea tratamentului hipnotic* apoi
,ntreruperea lui treptat".
A<1QA 1
66
roduse vegetale cu ac!iune sedativ"
#aleriana officinalis
67
68
Crataegus monog;na

Crataegus o';acantha
69

#i&urnum opulus

assiflora incarnata
70

Gumulus lupulus

Aeonurus cardiaca
71

Aeonurus villosus

Aavandula vera
72

(ilia tomentosa (ilia cordata

73
(ilia plat;ph;los
A<1QA 2
reparate vegetale cu ac!iune sedativ"
Bien )!mi cu +aleian% R%d%cina de *aleian% ;<= m>
74

Ceai Nu"isan Inc P%ducel .i +4sc


Tei E,"ac" din mu>ui de "ei a>in"iu
75

Salcie E,"ac" din mu>ui de salcie

Passi2l!a Passicalm
76

Tinc"ua de passi2l!a
77