Sunteți pe pagina 1din 223

,

t
= - - -- - - - - - - - --
ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI

ASISTENTILOR MEDICALI DIN
ROMANIA
PROGRAMUL NATIONAL
v
DE PREGATIRE A
INFIRMIERELO R
- NOTE DE CURS-
2011
1
CUPRINS
CUPRINS ............................................................................................................................................................... 2
MODUL I. PLANIFICAREA PROPRIEI ACTIVITATI ~ PERFECTIONAREA CONTINUA..4
INFIRMIERA SI LOCUL DE MUNCA ............................................................................................................ 4
A. IDENTIFICAREAACTIVITATILOR SPECIFICE ............................................................................... 11
B. IERARHIZAREAACTIVITATILOR CE URMEAzAA FI DERULATE ......................................... 16
NEVOILE FUNDAMENTALE ALE PACIENTILO R CARE NECESITA ACTIUNI DIN PARTEA
INFIRMIERELOR ............................................................................................................................................ 17
C. EVALUAREA SI ADAPTAREA PROGRAMULUI ZILNIC IN FUNCTIE DE NEVOI... .............. 24
D. FORMAREA CONTINUA ......................................................................................................................... 24
MODUL II. RESPECTAREA DREPTURILOR PERSOANEI INGRIJITE ..................................... 25
1. RESPECTAREA DREPTURILOR PERSOANEI INGRIJITE ............................................................ 25
2. FORMELE RASPUNDERII INFIRMIEREI ........................................................................................... 36
MODUL III. .TEHNICI DE INGRIJIRE ..................................................................................................... 38
A. INGRIJIRI GENERALE ALE PACIENTILOR ....................................................................................... 38
1. NOTIUNI DE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI ....................................................................... 38
2. PROCESE BIOLOGICE DE DEZVOLTARE SI IMBATMNIRE .................................................... .46
3. ALIMENTATIA SI NOTIUNI DE NUTRITIE SI METABOLISM ................................................... .48
REGIMURI ALIMENTARE ........................................................................................................................... 48
ALIMENTATIA PACIENTULUI .................................................................................................................. 48
4. EREDITATEA .............................................................................................................................................. 54
5. NOTIUNI DE EDUCATIE SEXUALA SI PLANNING FAMILIAL. .................................................. 56
6. NOTIUNI DE PRIM AJUTOR ................................................................................................................... 58
7. PERSOANA BOLNAVA ............................................................................................................................ 68
8. INGRIJIRI PALIATIVE .............................................................................................................................. 71
9. NOTIUNI PRIVIND INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOLI INFECTOCONTAGIOASE SI
TRASMISIBILE ................................................................................................................................................ 72
B. INGRIJIRI ALE PACIENTILOR ............................................................................................................... 73
1. SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT SI LENJERIEI PERSONALE. ................................................ 73
2. TOALETA PACIENTULUI. IGIENA CORPORALA SI VESTIMENTAM .................................... 82
3. POZITIA PACIENTULUI IN PAT .................................................................................................... 91
4. MOBILIZAREA PACIENTULUI .............................................................................................................. 95
5. TRANSPORTUL SI INSOTIREA PACIENTILOR ............................................................................... 97
6. PREVENIREA ESCARELOR .................................................................................................................... 99
7. COLECTAREA PRODUSELOR FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE ................................................ 102
8. INGRIJIREA PACIENTULUI IN FAZA TERMINALA .................................................................... 107
c. INGRIJIRI SPECIFICE ALE PACIENTILOR ..................................................................................... 111
1. INGRIJIRI SPECIFICE ALE PACIENTILOR DIN SECTIILE DE PEDIATRIE ......................... 111
2. INGRIJIRI SPECIFICE ALE PACIENTELOR DIN SECTIILE DE OBSTETRICA-
GINECOLOGIE .............................................................................................................................................. 116
3. INGRIJIRI SPECIFICE ALE PACIENTILOR DIN SECTIILE DE PSIHIATRIE ........................ 123
2
MODUL IV. ACORDAREA iNGRIJIRILOR DE IGIENA PENTRU PERSOANELE
iNGRIJIREA SPATIULUI iN CARE SE AFLA PERSOANA iNGRIJITA ............................. .
1. NOTIUNI DE EPIDEMIOLOGIE ......................................................................................................... .
2. INFECTIILE NOSOCOMIALE .............................................................................................................. .
3. PROFILAXIA SI COMBATEREA INFECTIILOR NOSOCOMIALE ............................................ .
4. PRECAUTIUNI UNIVERSALE (P.U.) ............................................................................................... .
5. ACCIDENTE PRIN EXPUNERE LA SANGE (AES) ....................................................................... .
6. GESTIONAREA DESEURILOR PROVENITE DIN UNITATILE SANITARE ......................... .
MODUL V. COMUNICAREA LUCRUL iN ECHIPA
MUL TIDISCIPLINARA ............................................................................................................................. 1':"1
INTRODUCERE ............................................................................................................................................ 1-:":
1. PRINCIPIILE COMUNICARIl ............................................................................................................... 1-:
2. ASCUL TAREA ACTIV A .......................................................................................................................... 1
3. INTREBARILE IN COMUNICARE ..................................................................................................... .
4. BARIERE IN COMUNICARE ............................................................................................................... .
5. STIMA DE SINE. SENTIMENTUL DE AUTOSUFICIENTA. ....................................................... .
6. LIMBAJUL RESPONSABILITATII CA MODALITATE DE AMELIO RARE A COMUNICARll.
MODALITATI DE ABORDARE A COMUNICARII DEFECTUOASE ............................................. .
7. COMUNICAREA CU DIFERITE TIPURI DE PERSOANE ............................................................ .
8. COMUNICAREA VESTILOR PROASTE ........................................................................................... .
9. INGRlJIREA BOLNAVULUI IN FAZA TERMINALA .................................................................... .
10. COMUNICAREA IN ECHIPA ............................................................................................................. .
MODUL VI. PRINCIPII VALORI ETICE ....................................................................................... .
1. ELEMENTE DEFINITORII PENTRU ETICA VALORILOR SI VIRTUTILOR MORALE ..... .
2. RELATIILE DINTRE ETICA SI MORALA. ....................................................................................... .
3.VALORILE MORALE .............................................................................................................................. .
4. PRINCIPALELE VALORI MORALE ................................................................................................... .
5.VIRTUTILE MORALE ............................................................................................................................. .
6. VALORILE MORALE IN ....................................................................................................................... .
PERSPECTIVA PRACTICII MEDICALE ............................................................................................... ..
7. SPECIFICUL ETIC AL ACTULUI MEDICAL.. ................................................................................... lPl
8. PRINCIPIILE ETICII MEDICALE ........................................................................................................ 21::
MIC DICTIONAR DE TERMENI MEDICALI ........................................................................................ 211;1
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................. 22::
3
MODUL I. PLANIFICAREA PROPRIEI
..,
ACTIVITATI PERFECTIONAREA
..,
CONTINUA
INFIRMIERA $1 LOCUL DE MUNCA
Profesia de infirmiera este inclusa in Nomenclatorul "Clasificarea ocupatiilor din
Romania", la domeniul "Sanatate, igiena, servicii sociale", avand coduI513204. Rolul
infirmierei amt in cadrul echipei de ingrijire din spitale, cat in ingrijirile la domiciliu, este
deosebit de important, ea contribuind, in special, la asigurarea nevoilor fundamentale aflate la
baza piramidei lui Maslow, anume confortul fizic al pacientului nevoile fiziologice ale
persoanei ingrijite.
Munca infirmierei presupune ajutarea persoanele ingrijite in indeplinirea activitatilor
cotidiene acordarea ingrijirilor in vederea satisfacerii nevoilor fundamentale ale pacientilor.
Infirmiera contribuie la imbunatatirea starii de sanatate la refacerea autonomiei, in
masura in care este posibil.
Infirmiera ajuta asistentul medical medicul, asigura ingrijirea de baza a pacientului,
participa la mentinerea unui climat optim care sa viata pacientilor, asigura alimentatia
la pat a pacientilor nedeplasabili, aranjeaza schimba lenjeria de pat de corp, mentine
contactul cu pacientii ii incurajeaza, prin crearea unei atmosfere de confort incredere,
asigura aplicarea principiilor de curatenie dezinfectie, acorda primul ajutor, in limita
in caz de urgente, ajuta la transportul pacientilor.
Pentru unii pacienti, chiar lucrurile elementare devin dificile, cum ar fi servirea
mesei, imbriicatul sau igiena personala. Daca este de ingrijit un copil, un adult este mai
greu de manevrat mai temperamental.
Infirmiera trebuie sa ramana calma ca1culata, indeosebi in situatii de criza, chiar in
fata tragediei. In situatii nepreviizute, cand starea de sanatate a bolnavului se rapid,
infirmiera trebuie sa fie lucida, stapana pe sine, actionand in interesul bolnavului.
Meseria de infirmiera presupune de cele mai multe ori flexibilitate, rabdare
rezistentii fizicii.
Dorinta de a ajuta, impreuna cu 0 atitudine pozitiva, intelegatoare, empatie sunt
calitatile pe care trebuie sa Ie aiba 0 infirmiera pentru a face fata acestei profesii. Mai mult,
pentru a trece de situatii criza, in care gandirea la rece este critica - cum ar fi acordarea
primului ajutor - regulilor de prim ajutor ajuta infirmiera sa ia cea mai buna
decizie intr-un timp foarte scurt.
4
Infirmiera exercita activitatea in mediu spitalicesc sau extraspitalicesc, in
medical, medico-social sau social.
Ingrijirea bolnavului este 0 mund grea, care cere serioase eforturi un
intelectual apreciabil. Serviciul de 8 ore in ajutorul dat bolnavilor, garzile de noapte
cu serviciul de zi, mediul infectios in care lucreaza 0 mare parte a cadrelor medicale
fata de suferintele bolnavilor fac ca ingrijirea bolnavului sa ceara 0 munca incordata din
personalului medico-sanitar.
Petrecand majoritatea timpului de mund printre bolnavi, in condi!ii de
incordata de cele mai multe ori in mediu infectios, infirmiera trebuie organizeze in
fel modul de viata incat sa suporte cu eforturile cerute de munca profesionala.
Infirmiera trebuie sa acorde 0 grija deosebita igienei sale personale. Ea trebuie sa
exemplu de curatenie, nu numai la serviciu, dar ;;i acasa. Mentinerea igienei zilnice
obligatorie. Exteriorul ei trebuie sa fie corect ;;i acasa, dar mai cu seama pe strada sau in loam
publice. 0 grija deosebita trebuie sa acorde mainilor, care reprezinta unul dintre cele IIlai
valoroase instrumente ale oricarui cadru medical.
Infirmiera trebuie sa se prezinte in mod regulat la controalele periodice de "'U1UU:uo,.,_.
Activitatea de ingrijire 0 expune la infectii, pe care e bine sa Ie descopere cat mai devreme.
acela;;i timp, lucrand cu bolnavii, care sunt mai receptivi la infec!ii, ea poate reprezenta 0
de imbolnavire in plus pentru ei. Radioscopia pulmonara, examenul serologic al sangelui
special examinarile coprobacteriologice ;;i coproparazitologice sunt obligatorii
prevenirea infectiilor nosocomiale.
Imbracamintea de protectie tinuta infirmierei
Locul de munca al infirmierei este 0 institutie cu prestigiu care se mai
prin exteriorul,tinuta i felul de prezentare al personalului. Pe de alta parte, munca
bolnavul reprezinta un pericol de imbolnavire impotriva caruia infirmiera se apara
echipamentul de protectie. Acest echipament trebuie mentinut intotdeauna in stare perfecta
cura!enie.
Folosirea echipamentului de protectie este obligatorie. Echipamentul este format
halat, pantaloni i boneta alba sau de diferite culori, in func!ie de unitate.
In sectiile de sugari sau in caz de epidemii aerogene, infirmiera va purta in
obligatoriu masca faciala de protectie.
o importantii deosebita 0 au pantofii. Trebuie sa fie confectiona!i dintr-un
moale, care sa nu faca zgomot, cu tocuri joase, comozi, avand in vedere ca munca .
se in picioare.
In saloanele in care bolnavii prezinta un pericol deosebit de infectie, peste
infirmiera va imbraca un al doilea hal at, mai larg, pe care il va dezbraca imediat
parasirea salonului.
In timpul iemii, cand trebuie sa paraseasca sec!ia, infirmiera va purta peste echipan:Jil:ll
halat de molton. Acesta va fi purtat doar in curtea spitalului, nu pe sectie.
In cazul unor boli cu 0 contagiozitate deosebita, personalul medico-sanitar va trebui II
poarte un echipament special de protectie, care sa-l izoleze complet de mediul inconjur3lliE:
Acest echipament este format dintr-o salopeta bine inchisa la gat ;;i maneci, ochelari ..
protectie, cizme de cauciuc.
La serviciile de radiologie, in timpul expunerii personalului actiunii razelor ronl!!ll
(sprijinirea bolnavilor adinamici, imobilizarea copiilor mici), infmniera va purta in 11111
5
obligatoriu un de cauciuc imbibat cu saruri de plumb, care sa acopere neaparat organele
genitale interne.
Echipamentul de protectie in timpul liber, pre cum hainele de strada in timpul
serviciului, se pastreaza in dulapuri separate individuale aflate in filtrullvestiar pentru
personal.
Utilizarea filtrului de personal este absolut obligatorie in spitalele in care sunt ingrijiti
bolnavi sau in spitalele de copii. Filtrul de personal are rolul de a impiedica
introducerea microbilor in spital sau transportul microbilor in afara spitalului. Filtrul de
personal este format din 2 garnituri de dulapuri in incaperi separate, despaqite prin
camera de baie. La intrarea in serviciu, personalul va dezbraca hainele de strada in prima
incapere, in dulap. Trece apoi prin camera de baie, iar de aici intr-o alta incapere
unde imbraca echipamentul de lucru, pe care il ia dintr-un alt dulap. Hainele de nu vor fi
pastrate niciodata in dulap cu hainele de lucru. La din serviciu se va proceda
myers.
Imbracarea, dezbracarea pastrarea echipamentului se vor face astfel incat sa se evite
o eventuala contaminare a fetei sale interne.
Echipamentul de lucru trebuie sa fie intotdeauna perfect curat. Durata de purtare a unui
echipament nu poate fi fixata la un numar minim de zile, in schimb durata maxima nu poate
3 zile. Echipamentul trebuie schimbat imediat ce se sau Petele
de sange, de bila sau chiar de medicamente sunt dezgustatoare pentru bolnav. Halatul rupt,
lipsa nasturilor, echipamentul incomplet produce la bolnavi 0 impresie nefavorabila asupra
infirmierei, pe care 0 eticheteaza ca neglijentii. Curatenia halatului, tinuta ingrijitii de
la bun inceput sa trezeasca increderea bolnavilor. Este foarte important ca exteriorul curat al
infirmierei sa se pastreze pe timpul turelor de noapte.
Munca infirmierei 'in mediul infectios.
Infirmiera trebuie sa cunoasca sarcinile care ii revin. Doar acest lucru nu asigura
calitatea ingrijirilor acordate. Sarcinile infirmierei trebuie programate dupa un plan calculat,
precis, pentru ca timpul de munca sa fie pe deplin folosit.
Infirmiera trebuie sa lucreze dupa un orar dar in cadrul acestuia va lua in-
totdeauna in considerare urgentele sectiei. La alcatuirea programului de munca se va lua
intotdeauna in considerare succesiunea logica a sarcinilor etapelor de munca din sectie.
Orice munca a infirmierei trebuie repartizatii in etape obligatorii:
Pregatirea materialelor necesare;
Pregatirea bolnavului;
Efectuarea muncii propriu zise;
Reorganizarea locului de munca - strangerea, curatarea punerea la loc a
materialelor utilizate.
Infirmiera poate permite sa uite ceva, de aceea toate sarcinile vor fi notate in
caietul de insemnari pe baza caruia planul de activitate.
Inainte de terminarea serviciului parasirea spitalului, infirmiera reverifica
sarcinile pe care le-a avut, control and caietul de insemnari, pentru a nu omite nici un amanunt.
Stilul de mundi comportamentul infirmierei sunt determinate in mare masura de
lupta pentru evitarea infectiilor nosocomiale. Din acest motiv, va tine mainile curate Ie va
dezinfecta cat mai des, mai ales daca a atins un material septic sau un bolnav infectios.
6
"'
Infirmiera va purta in mod obligatoriu, la serviciu, echipamentul de protectie
pastra riguros toate regulile igienei personale la locul de munca. Nu va manca in .
lucrului va renunta la fumat la locul de munca pentru a nu duce mainile - eventual u LL'-'vLUIIII
- la gura. Va evita sa dea mana cu bolnavii va cauta sa nu duca mainile la fata sau la par.
se va niciodata pe patul bolnavului va pastra distanta fata de acesta atunci
stranuta etc.
In caz de imbolnavire, infirmiera este obligata sa anunte asistenta
Locul de mundi al infirmierei
Spitalul
Spitalul este 0 unitate sanitara destinata ingrijirii permanente a pacientilor.
In spital pot fi intemati:
Pacienti in stare grava, care necesita 0 ingrijire permanenta, calificata, speciali;
Pacienti cu boli rare atipice al caror diagnostic este greu de stabilit;
Pacienti care necesita 0 supraveghere atenta, permanenta de lunga durata;
Pacienti care necesitil interventii chirurgicale sau alte tratamente
nerealizabile in ambulatoriu;
Pacienti care sufera sau sunt suspectati de boli infecto-contagioase, pentru a
izolati de restul populatiei.
Ca tip de constructie deosebim :
Spitale pavilionare;
Spitale monobloc.
In sistemul pavilionar, sectiile spitalului se gasesc amplasate in pavilioane separate.
Spitalele construite intr-un singur bloc adapostesc sectiile pe diferite etaje.
Spitalul cuprinde urmatoarele paqi componente funqionale:
Serviciul de primire;
Sectiile de spital;
Serviciile de diagnostic tratament;
Serviciile
Serviciul de prim ire - este filtrul principal al spitalului, unde se asupra intemiiIi
bolnavului. Cuprinde:
Sala de
Biroul de inregistrare a bolnavilor;
Cabinetul de consultatii;
Garderoba pacientilor
Camera pentru dezbracarea pacientilor,
Camera pentru deparazitare baia bolnavilor,
Magazia de efecte ale bolnavilor;
Magazia de lenjerie curata.
Sectia de spital- partea cu paturi care este asigurata ingrijirea tratarea pacientilor
Cuprinde:
Saloane;
Camera pentru medici;
7
Camera pentru asistenti medicali;
Camera pentru personal;
Oficiul;
Bai;
Bolul;
Sala de tratamente;
Diferite boxe spatii pentru depozitare;
Sectiile se grupeaza pe baza specialitatilor: interne, chirurgie, pediatrie, dermatologie
etc.
Saloanele
Este bine sa fie cat mai mici, cu 0 capacitate de maxim 4 paturi, sa fie orientate spre
sud, sud-est sau sud-vest.
Peretii sa fie zugraviti cu culori deschise, cu vopsea lavabila.
sa fie lavabila, rezistenta la dezinfectanti, Tara solutii de continuitate.
Temperatura in salon pe timpul zilei este de 19C pentru adulti. In cursu I nopt
ii
,
temperatura poate sa scada pana la 14-15C. In saloanele cu copii mici se permanentizeaza
temperatura de 20-22C, in saloanele cu sugari la 22-24C, iar la prematuri la 28C.
Ventilat
ia
trebuie sa fie reglabila. Cel mai frecvent utilizata este ventilatia natural a
(prin fereastra).
Se eviffi supraaglomerarea saloanelor, suprafata necesara pentru un pat fiind stabilita
prin 16gislatie.
Mobila principala a salonului este patul.
a) Calitatile patului
Sa fie comod;
Sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele de confort
ale pacientului, cat ale personalului de ingrijire;
- lungime 2 m, latime 80-90 cm, de la podea pana la saItea, 60 cm;
- sa-i permiffi pacientului sa se poate in voie;
de manipulat de curatat; :
- calitatile somierei (partea principala a patulul);
o sa fie confectionata din sarma inoxidabila, puternica
elastica, bine intinsa.
b) Tipuri de paturi
pat simplu, cu somiera,
pat cu somiera mobila,
pat ortopedic - are cadranul somierei confectionat din mai multe bucati
(3/4 bucati)
pat universal - pentru tratament ortopedic cu somiera mobila.
8
c) Accesoriile patului
salteaua - confectionata dintr-o singura, din doua sau trei bucati din burete,
plastic - care se curata si se dezinfecteaza mai
pernele - trebuie sa fie urmatoarele: 55 cm / 75 cm;
patura - confectionata din Hina moale, trebuie sa se poata spala
lenjeria - este bine sa aiM cat mai putine cusaturi;
- lenjeria necesara : doua cearceafuri, fata de perna, 0 aleza,
cearceaful sa fie dintr-o singura bucata cu dimensiuni
pentru a putea fi fixat sub saltea;
- confectionata din cauciuc sau material plastic CD
rol de a proteja salteaua: 150cm / 11 Ocm
aleza - acopera confectionata din panza, va fi CD
15-20 cm mai lata decat pentru a 0 acoperi perfect.
dispozitive auxiliare - sprijinitor de perne, rezemator de picioare, aparatoare laterale, .
etc.
Ofieiul alimentar
Trebuie dotat cu vasele necesare pentru incalzirea distribuirea alimentelor, precum
pentru incalzirea alimentelor.
Serviciile de diagnostic tratament
serviciul de radiologie;
laboratorul de analize medicale;
laboratorul de explorari funC!ionale;
punctul de transfuzie;
farmacia;
serviciul central de sterilizare;
laborator de recuperare, medicina fizica balneologie;
serviciul de anatomie patologica etc.
Servieiile
spalatoria;
serviciul tehnic de intretinere reparatii;
blocul alimentar
9
CE CALITATI TREBUIE sA AlBA 0 INFIRMIERA.?
Abilitati de comunicare
Este cea mai importanta calitate, pentru ca trebuie sa relationeze cu cu
bolnavul, cu apaqinatorii acestuia, cu echipa medical a, sa fie 0 buna ascultatoare sa urmeze
Intocmai indicatiile primite de la medic, asistentul medical sau familie.
Stabilitate emotionala
Este destul de stresant sa ai grija de persoanele aflate In imposibilitatea de a se ingriji
singur. Capacitatea de a accepta suferinta moartea, tara a capata caracter personal, este
esentiala.
Empatie
Pentru durerea suferinta bolnavului, infirmiera trebuie sa manifeste empatie. Trebuie
sa fie capabila sa simta compasiune sa of ere confort psihic fizic.
Flexibilitate
Flexibilitatea este 0 calitate deosebit de importanta in lucrul cu persoanele greu
deplasabile, imobilizate, sau care sunt in incapacitate de a se ingriji singure. 0 infirmiera
trebuie sa detina flexibilitate atat in ceea ce programul de lucru (sa fie disponibila
pentru ore peste program, pentru lucrul pe timpul noptii, lucrul in weekend-uri) cat a
responsabilitatilor ce ii revin.
Atentie la detalii
Fiecare pas efectuat in acest domeniu poate avea consecinte pe termen lung. 0
buna infirmiera trebuie sa acorde 0 mare atentie la detalii, sa fie foarte atenta sa nu sara peste
indicati de catre medic, asistent medical sau familie. Atunci cand 0 mica fie
legata de medicatie, fie legata de alimentatie, duce la 0 tragedie, atentia la detalii poate face
diferenta dintre viata moarte. De acest aspect trebuie sa fie fiecare persoana care
sa lucreze ca infirmiera.
Abilitati de rezolvare a problemelor
In cazul in care bolnavul este intr-o situatie foarte grava, intr-o faza foarte avansata a
bolii, poate oricand sa apara 0 urgen medicala, iar infirmiera trebuie sa detina capacitatea de
a lua decizii in situatii foarte stresante sa rezolve problemele cat mai repede cu putinta sau
ehiar inainte ca aeestea sa apara.
Infirmiera trebuie sa sa bolnavul, sa-i inspire ineredere, sa arate ea este
stapana pe situatie; avand bune abilitati in rezolvarea a problemelor, va sa gestioneze
momentele de iraseibilitate ale bolnavului, de neineredere, de jena de ostilitate care pot sa
apara datorita suferintei a bolii.
Diverse abilitati interpersonale
Avand in vedere ea infirmierele luereaza, in general, cu persoane bolnave, ele trec prin
diverse situatii neprevazute mai putin placute, de aeeea au nevoie de diverse abilitati
personale care Ie vor ajuta sa faca fata unor astfel de situatii. Ele trebuie sa sa eomunice
atat cu persoana bolnava, cat mai bland posibil, dar eu familia acestuia eu medicii
asistentele medieale. De cele mai multe ori, trebuie sa intuiasea nevoile bolnavului sa
incerce sa ii of ere un climat cat mai calm, cald, prietenos eu putine momente tensionate. Ele
trebuie sa sa aetioneze in diverse situatii sa relationeze eu cat mai multe tipuri de
personalitati.
10
Forta fizidi
In atributiiIe unei infirrniere vor intra diverse activWiti care pot necesita forta fizici'i:
statuI in picioare perioade Iungi de timp, ridicarea de obiecte foarte grele sau a persoanei care
necesita ingrijire (schimbatul hainelor unei persoane paralizate, imbaierea acestuia etc.)
Abilitatea de a actiona prompt eficient
Infirrniera trebuie sa fie pregatita sa raspunda rapid la situatii de urgenta la alte
situatii care pot sa apara. Destul de des, munca de ingrijire a unei persoane gray bolnave
presupune un raspuns prompt, spontan, dar bine gandit in cazuri neprevazute, iar 0 infirrniera
trebuie sa fie pregatita in orice moment sa actioneze prompt eficient, sa faca fata cu calm
unei crize.
Infirrniera trebuie sa fie capabila sa faca fata unor situatii mai delicate, sa detina
legate de boaia bolnavului pentru a putea sa identifice eventualele urgente care pot
sa apara sa actioneze cu calm in beneficiul bolnavului. De asemenea, trebuie sa luam in
cal cuI situatia cea mai dureroasa cel mai greu de suportat: moartea. Infirrniera trebuie sa
fie stapana pe sine, sa nu se lase afectata, de moment, ci sa acorde suport moral, sa
poata sa sustina familia in aceste momente delicate.
Respectul
Nu in ultimul rand, respectul este 0 cali tate esentiala in munca cu persoanele bolnave..
o infirrniera buna trebuie sa detina respect pentru oameni reguli. Ea trebuie sa ramana
impartiala in orice moment, trebuie sa respecte confidentialitatea, trebuie sa arate respect
pentru cultura traditia familiei respective.
Mai presus de toate, infirrniera trebuie sa respecte dorinta pacientului sau a familiei
acestuia.
A. IDENTIFICAREA ACTIVIT A. TILOR SPECIFICE
,
Infirrniera lucreaza in colaborare sub supravegherea unui asistent medical, cel mai
adesea in cadrul unei echipe pluridisciplinare, participa la ingrijirile de sanatate preventive,
curative sau paliative.
Competente profesionale
1. Planificarea propriei activitati perfectionarea continua
2. Lucrul in echipa multidisciplinara comunicarea interactiva
3. drepturilor obligatiilor persoanei ingrijite
4. Tehnici de ingrijire generala, speciaIa, specifica a pacientilor
5. Acordarea ingrijirilor de igiena pentru persoanele ingrijite de igienizare a spatiului in
care se afla persoana ingrij ita
11
6. Aplicarea tehnicilor privind circuitul de transport al rufelor a normelor igienico-
sanitare specifice.
7. Luarea deciziilor benefice pentru pacienti in vederea reducerii riscurilor, tratarea cu
responsabilitate profesionalism a tuturor pacientilor, aplicarea de masuri preventive de
ingrijire a starii de sanatate.
ATRIBUTIILE INFIRMIEREI
1. Estimeaza perioada de timp necesara derularii activitalilor, in functie de starea evolutia
persoanei ingrijite.
2. corect necesarul de materiale pentru a asigura 0 activitate fluenta.
3. Efectueaza igienizarea spatiilor in care se afla persoana ingrijita (camera dependinte):
Camera persoanei ingrijite dependintele sunt igienizate permanent pentru
incadrarea in parametrii ecologici prev1lzuli de normele igienico-sanitare specifice.
Activitatea de igienizare curatenie este efectuata conform normelor igienico -
sanitare.
Igienizarea camerei este efectuata periodic prin utilizarea materialelor de igienizare
specifice.
Igienizarea circuitelor functionale este respectata cu strictete pentru prevenirea
transmiterii infectiilor.
Indepartarea reziduurilor resturilor menajere este efectuata cu
ori de dite ori este necesar.
Reziduurile resturile menajere sunt depozitate in locurile special amenajate.
4. Raspunde de curatenia dezinfeclia sectorului repartizat respectfuld legislatia sanitara in
vlgoare.
5. respecta utilizarea produselor biocide incadrate, conform prevederilor in
vigoare, in tipul I de produs utilizat prin:
Dezinfectia igienica a mainilor prin spalare;
Dezinfectia igienica a mainilor prin frecare;
Dezinfectia pielii intacte;
6. respecta utilizarea produselor biocide, incadrate conform prevederilor in
vigoare, in tipul II de produs utilizat pentru:
a. Dezinfectia suprafelelor;
b. Dezinfectia dispozitivelor (instrumente medical e) prin imersie;
c. Dezinfectia lenjeriei (material moale);
7. respecta criteriile de utilizare pastrare corecta a produselor dezinfectante;
8. Graficul de curatare (decontaminare) dezinfectie aflat pentru fiecare incapere din sectie
va fi completat semnat zilnic de persoana care efectueaza dezinfectia;
9. Trebuie sa cunoasca, in fiecare moment, denumirea dezinfectantului utilizat, data prepararii
solutiei de lucru timpul de actiune, precum concentratia de lucru;
12
lO. Raspunde de utilizarea pastrarea in bune conditii a ustensilelor folosite, pe care Ie are
personal in grija, pre cum a celor care se folosesc in comun Ie depoziteaza in condilii de
siguranla.
11. Efectueaza ingrijiri de igiena corporal a a persoanei ingrijite:
Ingrijirile corporale sunt efectuate cu indemanare conform tehnicilor specifice.
Baia totalaJpaqiala este efectuata periodic sau ori de cate ori este necesar prin
utilizarea produselor cosmetice adecvate.
Ingrij irile corporale sunt acordate cu pentru prevenirea infectiilor
a escarelor.
Imbracarealdezbracarea persoanei ingrijite este efectuata cu operativitate conform
tehnicilor specifice.
12. Mentine igiena lenjeriei persoanei ingrijite:
Lenjeria bolnavului este schimbata la un interval de maxim 3 zile sau ori de cate -
este necesar, prin aplicarea tehnicilor specifice.
Efectueaza schimbarea lenjeriei patului ocupat/neocupat ori de dite ori este nevoie.
Schimbarea lenjeriei este efectuata cu indemanare pentru asigurarea confortului
persoanei asistate.
13. Colecteaza transporta lenjeria rufele murdare:
Respecta modul de colectare ambalare a lenjeriei murdare in functie de gradul
risc, conform codului de procedura:
o Ambalaj dublu pentru lenjeria contaminata (sac galben)
o Ambalaj simplu pentru lenjeria necontaminata (sac alb)
Respecta Precautiunile Universale.
Lenjeria murdara se colecteaza ambaleaza la locul de producere, astfel incat sa
fie cat mai putin manipulata scuturata, in scopul prevenirii contaminarii aeruluL
a personalului a pacientilor.
Controleaza ca lenjeria pe care 0 colecteaza sa nu contina obiecte intepatoare-
taietoare de acest tip.
Se interzice sortarea la locul de producere a lenjeriei pe tipuri de articole.
Respecta codul de culori privind ambalarea lenjeriei murdare.
Depozitarea lenjeriei murdare ambalate se face intr-un spatiu in care pacienlii
vizitatorii nu au acces.
Nu se permite scoaterea lenjeriei din ambalajul de transport.
Asigura transportullenjeriei la spalatorie.
14. Preia rufele curate de la spalatorie:
Lenjeria curata este transportata de la spiilatorie la sectia clinica in saci noi.
Depozitarea lenjeriei curate pe sectii se face in spalii speciale destinate amenajate,
ferite de praf, umezeala vectori.
Depoziteaza manipuleaza corect, pe sectie, lenjeria curata, respectand codurile de
procedura privind igiena personala va purta echipamentul de protectie adecvat.
15. Tine evidente la nivelul sectiei, a lenjeriei predate a celei ridicate de la spalatoria
unitatii.
16. Transporta alimentele de la oficiulbloc alimentar la masalpatul persoanei ingrijite:
Alimentele sunt transportate respectand cu rigurozitate regulile de igiena.
Distribuirea alimentelor la patul bolnavului se face respectand regimul indicat.
13
Transportarea manipularea alimentelor se face folosind echipamentul pentru
servirea mesei, special destinat acestui scop (halat, de bumbac, ... ) cu
respectarea normelor igienico-sanitare in vigoare.
Inliiturii resturile alimentare pe circuitul stabilit.
17. persoana ingrijitii, dependentii, pentru alimentare hidratare:
persoanei ingrijite se face intr-o pozitie confortabilii pentru a putea fi
hriinit hidratat, corespunziitor recomandiirilor indicatiilor asistentului medical.
Masa este aranjatii timlnd cont de criteriile estetice de particularitiitile persoanei
ingrijite.
18. Ajutii persoana ingrijitii la activitatea de hriinire hidratare:
Sprijinul necesar hriinirii persoanei ingrijite se acordii pe baza evaluiirii autonomiei
personale in hriinire a stiirii de siiniitate a acesteia, conform indicatiilor
asistentului medical/medicului.
Sprijinirea persoanei ingrijite pentru hidratare este realizatii eu grijii prin
administrarea cu consecventii a lichidelor conform indicatiilor asistentului medical.
Sprijinirea persoanei ingrijite pentru alimentare se face cu operativitate
indemanare pe tot parcursul hriinirii.
Acordarea de ajutor pentru alimentarea hidratarea persoanelor ingrijite tine seama
atilt de indicatiile medicului, de starea pacientului cat de preferintele, obiceiurile,
traditiile alimentare ale acestora.
Alimentarea persoanei ingrijite dependente se face sub supravegherea asistentului
medical.
19. Igienizeazii vesela persoanei ingrijite:
Vesela persoanei ingrijite este curiitatii dezinfectatii conform normelor specifice,
ori de cate ori este necesar;
20. Ajutii persoana ingrijitii la satisfacerea nevoilor fiziologice:
persoana ingrijitii la toaletii. in vederea satisfacerii nevoilor fiziologice.
persoana imobilizatii cu urinare, bazinete, tiivite renale etc., conform
tehnicilor specifice.
Persoana ingrijitii este ajutatiilasistatii. cu calm la satisfacerea nevoilor fiziologice.
21.Efectueazii mobilizarea:
Mobilizarea persoanei ingrijite se efectueazii conform tipului timpului stabilit de
echipa medicalii.
Mobilizarea este adaptatii permanent la situatiile neprevazute apiirute in cadrul
ingrijirilor zilnice.
Efectueazii mobilizarea prin acordarea sprijinului la mobilizare.
Frecventa tipul de mobilizare sunt adaptate permanent la necesitiitile persoanelor
ingrijite, conform indicatiilor asistentului medical;
Mobilizarea persoanelor ingrijite este efectuatii prin utilizarea corectii a accesoriilor
specifice.
22. Comunicii cu persoana ingrijitii, folosind forma de comunicare adecvatii utilizand un
limbaj specific:
Caracteristicile comuniciirii cu persoana ingrijitii sunt identificate cu obiectivitate in
vederea stimuliirii schimbului de informatii.
14
Limbajul specific utilizat este in concordanta cu abilitatile de comunicare
identificate la persoana ingrijita.
Limbajul utilizat respecta, pe cat posibil, specificul mediului din care provine
persoana ingrijitii.
Limbajul folosit in comunicarea cu persoana ingrijita este adecvat dezvoltarii
sociale educationale ale acestuia.
23. La terminarea programului de lucru va preda, verbal in scris, pacientii, infirmierei din
urmatorul schimb pentru a se asigura de continuitatea ingrijirilor.
24. Ajuta la transportul persoanelor ingrijite:
Utilizeaza accesoriile necesare transportului conform programului de ingrijire sau ori
de cate ori este nevoie.
Pune la dispozitia persoanei ingrijite accesoriile necesare conform tipului de
imobilizare.
25. persoana ingrijitii in vederea efectuarii unor investigatii:
persoana ingrijita in vederea transportului (imbracaminte
corespunzatoare ).
Preia foaia de observatie (FO) de la asistenta medicala, ce va insoti pacientul
pe care 0 va preda la cabinetul de consultatie interclinica, iar la finalizarea
consultatiei se va asigura de retumarea acesteia.
Transportul persoanei ingrijite se face cu grija, adecvat specificului acesteia.
finalizarii investigatiilor persoanei ingrijite se face cu corectitudine
rabdare.
26. Ajuta la transportul persoanelor decedate:
Asigura izolarea persoanei decedate de restul pacientilor.
Dupa declararea decesului indeparteaza lenjeria decedatului il pentru
transport in husa destinata acestui scop.
Ajutii la transportul decedatului la camera frigorifica, destinatii depozitarii
cadavrelor .
Participa la inventarierea bunurilor personale ale persoanei decedate.
Dezinfectia spatiului in care a survenit decesul se efectueaza prompt, respectand
normele igienico-sanitare.
27. Respectii circuitele functionale in cadrul spitalului
(personal sanitar / bolnavi / apartinatori / lenjerie / materiale sanitare /
28. Respecta atributiile conform normative lor sanitare in vigoare privind gestionarea
provenite din activitatea medicala:
aplica procedurile stipulate de codul de procedura privind gestionarea
infectioase;
asigura transportul infectioase pe circuitul stabilit de codul de procedura;
transpor.ta pe circuitul stabilit reziduurile alimentare in conditii corespunzatoare,
raspunde de depunerea lor corecta in recipiente, curata dezinfecteaza pubelele in
care se pastreaza se transporta acestea;
29. Respecta procedura de management al expunerii accidentale la produse biologice.
30. Aplica Normele de Protectie a Muncii Normele de Protectie privind Stingerea
Incendiilor:
Aparatele electrice sunt bine izolate nu se folosesc cu mainile umede;
15
Operatiile de cunltire se executa cu cea mai mare atentie, pentru a evita accidentele;
Solutiile de curatire se manevreaza cu mainile protejate;
Aparatele electrice utilizate in activitate se deconecteaza de la curent la sfaq;itul
programului de lucru;
Defectiunile ivite la echipamente, instalatii electrice se anunta imediat asistentei
31. Poarta echipamentul de protectie prevazut de regulamentul de ordine interioara, care va fi
schimbat ori de cate ori este nevoie, pentru pastrarea igienei a aspectului estetic personal.
32. Declara imediat asistentei orice imbolnavire acuta pe care 0 prezinta precum bolile
transmisibile aparute la membrii familiei sale.
33. activitatea in echipa respectand raporturile ierarhice functionale.
34. Respecta Drepturile pacientului ;
35. Pastreaza confidentialitatea datelor pacientului;
36. Dezvoltarea profesionala in corelatie cu cerintele postului:
Autoevaluare;
cursuri de pregatire/perfectionare;
37. Respecta indeplinirea conditiilor de igiena individuala efectuand controlul periodic al starii
de sanatate pentru prevenirea bolilor transmisibile inlaturarea pericolului unor
epidemii (viroze respiratorii, infectii cutanate, diaree, tuberculoza,etc.).
38. Respecta regulamentul intern al spitalului.
39. Respecta programul de lucru de 8 ore, programul turelor de serviciu programarea
concediului de odihna.
40. Se prezinta la serviciu cu deplina capacitate de munca, pentru a efectua servicii la
parametrii de calitate de sectie.
41. La inceputul programului de lucru, semneaza condica de prezenta.
42. Respecta ordinea disciplina la locul de munca, integral cu maxima eficienta
timpul de mund.
43. In functie de nevoile sectiei va prelua alte puncte de lucru.
44. Respecta W prevederile legislatiei din domeniul sanatatii securitatii in
munca (Legea 31912006).
45. Se va supune masurilor administrative in ceea ce neindeplinirea la timp
intocmai a sarcinilor prevazute in postului.
46. Pe perioada in care activitatea in alt sector, sarcini de la asistenta
a sectorului respectiv;
47. Executa orice alte sarcini de serviciu la solicitarea asistentului medical sau a medicului, in
limita competentelor.
B. IERARHIZAREA ACTIVIT A.TILOR CE URMEAZA. A FI DERULATE
,
Activitatile ce urmeaza a fi derulate de catre infirmiera sunt ierarhizate dupa
identificarea nevoilor persoanei ingrijite.
Intr-o masura mai mare, ingrijirile de baza sunt afectate de anumite simptome sau
sindroame, cum ar fi coma, delirul, deshidratarea, incapacitatea motrica, lipsa de oxigen. In
16
particular, ingrijirile necesare pacientului, sunt influentate de varsta, de fondul cultural de
mediul social, balanta emotional a capacitatea sa fizica intelectuala.
In acordarea ingrijirilor alcatuirea planului, infirmiera trebuie sa tina seama de toti
acqti factori.
NEVOILE FUNDAMENTALE ALE PACIENTILOR CARE NECESITA.
,
ACTIUNI DIN PARTEA INFIRMIERELOR
,
In acordarea ingrijirilor echipa medicala ca pacientul:
1. Sa respire normal,
2. Sa manance sa bea normal,
3. Sa elimine pe toate caile de eliminare,
4. Sa se sa mentina 0 postura buna (in mers, intins cand schimba de '
o pozitie la alta),
5. Sa doarma sa se odihneasca,
6. Sa aleaga imbracaminte adecvata, sa se imbrace sa se dezbrace,
7. Sa mentina temperatura corpului in limite normale prin adaptarea imbracamintei
modificarea mediului,
8. Sa mentina corpul curat bine ingrijit sa protejeze tegumentele,
9. Sa evite riscuri in mediul bolnavului sa evite accidentarea altara injurul sau,
10. Sa comunice cu alte persoane pentm exprima emotii, temeri, nevoi etc.,
11. practice religia,
12. Sa aiba 0 ocupatie care sa-i dea un sentiment de a se simti util,
13. Sa practice diverse forme de recreare,
14. Sa studieze, sa descopere sau satisfaca curiozitatea care conduce la dezvoltarea
"normala" siiniitate.
Factorii care inJluenJeazii nevoile fundamentale:
1. Varsta: nou niiscut, copil, adolescent, adult, matur, biitran
2. Temperament, stare emotionaUi sau stare treciitoare:
a. "normal"
b. Euforic, hiperactiv
c. Anxios, temiitar, agitat sau isteric
d. Depresiv, deprimat sau hipoactiv
3. Statutul socio-cultural
a. Persoanii cu familie, prieteni
b. Persoanii singura
4. Capacitatea fizicii intelectualii:
a. Greutate normala
b. Sub greutate normalii
c. Peste greutatea normal a
d. Inteligenta sub nivelul normal
17
e. Dotat, inteligenta remarcabila
f. Simtul auzului, al vazului, echilibrului tactil normale
g. Pierderea unuia dintre aceste simturi
h. Locomotie normala
i. Pierderea locomotiei normale
Stari patologice (in contrast cu maladiile specijice) care modijica nevoile fundamentale:
1. Dezechilibru marcat al fluidelor electrolitilor inclusiv starea de inanitie, voma
putemica diaree;
2. Nevoie acuta de oxigen;
3. Soc (inclusiv colapsul hemoragia);
4. Pierderea starii de coma, delir
5. Expunerea prelungita la rece caldura creeaza 0 temperatura anormala a corpului
6. Stari acute febrile (diverse cauze)
7. Rani, plagi infectii
8. 0 boala contagioasa
9. Stare preoperatorie
10. Stare postoperatorie
11. Imobilizare datorita bolii ori prescrisa ca tratament
12. Durere preexistenta sau extrem de putemica
COMPONENTELE INGRIJIRILOR DE BAZA
Componentele ingrijirilor de baza sunt elementele care decurg in urma analizei
nevoilor fundamentale ale omului.
1. Respiratia
Ajutarea bolnavului sa respire.
Este unanim ca viata depinde de schimbul de gaze, insa sunt putini cei care
realizeaza in ce masura caracterul respiratiei influenteaza calitatea sanatatii. Se ca bolnavii
plasati in camera de oxigen, pot prezenta euforie 0 anume exaltare; lipsa de aer este adeseori
cauza depresiei. Observarea directa exacta a respiratiei bolnavului de catre infirmiera
medicala, este foarte importanta.
In picioare, sau culcat sunt posturi care favorizeaza expansionarea maxima a
toracelui folosirea libera a tuturor respiratiei; aceste pozitii trebuie demonstrate
pacientilor, iar efectele lor vor fi explicate. Daca pacientul trebuie ajutat in astfel de posturi,
este responsabilitatea echipei medicale sa aleaga cele mai bune paturi, scaune, fotolii
disponibile, eventual sa foloseasca peme, suporturi sau suluri, pentru a mentine respectiva
postura a asigura 0 respiratie normala.
2. Alimentatia
Ajutarea bolnavului sa manance sa bea.
18
Dad! pacientul este pregatit sa manance in modul sau daca nu este supus
stres emotional daca masa este estetic prezentata, bolnavul va manca mult mai mult
absenta uneia dintre aceste conditii. Asigurarea tuturor acestor conditii, face parte .
din ingrijirile de baza.
Persoanele foarte bolnave sau cu dizabilitati sunt adesea incapabile de a se
singure. In aceste cazuri infirmierele au datoria de a-i alimenta. Trebuie ca a fi u .. J'u".<.00101
sau a alimenta un bolnav sau 0 persoana cu dizabilitati este, din punct de vedere PSULU''' .. '',"",
foarte dificil. Nu trebuie presupus ca oricine poate face masa placuta pacientului.
pacientul nu simte ca persoana care il alimenteaza, nu face acest lucru cu placere, este in
sa inghita mancarea ca sa termine cat mai repede, sau mananca mai putin decat sau
neVOle.
Atilt persoana care alimenteaza - infirmiera - cat cel hriinit trebuie sa
confortabil. Persoana care alimenteaza trebuie, daca este po sibil, sa stea iar __
plasata in fel incat atat pacientul, cat infirmiera sa vada tava sau masa.
Un alt aspect referitor la alimentatie este ca pacientul sa fie incurajat sa
posibilul independenta cat mai rapid. Pentru a acest lucru
ca pacientul sa simta ca persoanei care il asista ii face placere sa-i acorde ajutorul necesar,
nevoie de sinceritate de un interes sincer fata de pacient.
3. Eliminarea
Ajutarea bolnavului sa elimine.
Infirmiera trebuie sa cunoasca toate caile de eliminare, variatiile
normale in ceea ce frecventa cantitatea eliminarii pe cale renal a sau pe
digestiva, ea trebuie sa ce este "normal" in ceea ce transpiratia, cat menSl:n
"normala". In plus, este important ca ea sa fie capabila sa judece functia de eliminare
caracterele produselor de excretie.
Eliminarea este, in masura ca alimentarea, influentata de emotii. Nevoia de
urina frecvent sau uneori diareea constipatia pot fi asociate tensiunii nervoase. Un
anxios poate resimti nevoia de a urina din ora in ora lara a avea 0 disfunctie de acest
Deoarece urinarea, defecarea menstruatia nu sunt subiecte de acceptat intr-o discutie, ia
cadrul careia se respecta politetea, majoritatea persoanelor nu sunt informate asupra ...
subiecte. Prin urmare bolnavii discuta cu dificultate despre aceste subiecte cu personal"
medical de sex opus.
Intimitatea confortul fizic in timpul defecarii mictionarii trebuie asigurat confonn
varstei traditiei. Vom incuraja bolnavul cat mai mult posibil, sa aiba 0 pozitie fiziologici
buna pentru a favoriza 0 eliminare normala. Extremitatea proximala a patului poate fi
pentru majoritatea pacientilor in timpul folosirii bazinetului, iar picioarele pot fi sprijinite
pozitie flectata.
Scaunele rulante transformate pot fi folosite in locul utilizarii bazinetului in pat,
bineinteles daca bolnavul are voie sa stea in pozitie sa paraseasca patul. Este rna
bine sa-l duci la toaleta intr-un fotoliu rulant. Acum, exista fotolii rulante speciale care pot fi
aduse deasupra toaletei. Acasa, scaune fotolii pot fi transformate pentru a putea fi
utilizate in acest scop.
Chiar pentru bolnavul gray, efortul pe care il face pentru a elimina in pozitie
poate fi mai mare decat eel de a parasi patul pentru a fi intr-un astfel de
fotoliu.
19
In ingrijirea sugarilor, copiilor sau adultilor cu incontinenta, trebuie protejata pielea
pacientului pentru a nu fi iritata, iar imbracamintea lenjeria sa de pat trebuie protejata, de
asemenea. Sunt folosite scutece de unica folosinta sau aleze. Antrenarea copilului pentru a
avea deprinderi de curatenie eficacitatea reeducarii adultului in materie de eliminari, pot
servi drept criterii in evaluarea calitatii ingrijitorilor de baza. Mamele infirmierele care
insista prea mult in privinta curateniei eliminarilor, pot, tara a dori aceasta, leza copilul din
punct de vedere emotional, dar pe de alta parte, neglijarea formarii deprinderii de eliminare
poate fi in detrimentul sanatatii copilului.
La bolnavul care transpira abundent, trebuie avut in vedere ingrijirea tegumentelor
pentru a Ii se asigura confortul, preveni mirosul neplacut pericolul de frison sau
deshidratare. In cazuri de uscaciune excesiva a pielii, infirmiera acorda ingrijirile necesare.
Excretiile organismului au un miros putemic, caracteristic. In cazul in care persoana nu are
posibilitatea de a se izola in timpul defecarii sau de a Ie inlatura imediat, poate sa se simta
prost, dar in masura aceasta poate constitui 0 situatie nepIacuta pentru anturaj.
Infirmiera trebuie sa reduca la minimum aceste inconveniente, dad! nu Ie poate inlatura.
4. Postura.
Ajutarea bolnavului in pastra 0 postura corecta.
o persoana sanatoasa se des cand doare rareori ramane complet inactiva timp
de cateva minute. Pacientii care nu se pot cei sau cei aflati sub influenta
medicamentelor au nevoie de modificarea pozitiei. Prevenirea escarelor la pacientii
imobilizati, prin modificarea frecventa a pozitiei, reprezinta un criteriu pentru calitatea
ingrijirilor acordate pacientilor.
5. Odihna somnul.
Ajutarea bolnavului sa se odihneasca sa doarma.
Somnul reprezinta unul din misterele vietii. Media indivizilor il considera ca ceva
normal pana cand il pierd datorita durerii, nefericirii, sau datorita necesitatii de a ramane treaz.
Ce poate face infirmiera:
Sa-i faca bolnavului ziua cat mai placuta,
Sa-i creasca senzatia de bine,
Sa-l ajute sa constate ca ziua a decurs in bune.
Toate acestea favorizeaza somnul normal. Suprimarea cauzelor iritative ca zgomote,
mirosuri lucruri dezagreabile, ca suprimarea foamei, poate ajuta bolnavul sa aiM un somn
reparator.
6. imbracamintea
Ajutarea bolnavului in alegerea hainelor, la imbracare, dezbracare.
Multe cercetari s-au Iacut in legatura cu imbracamintea. Oamenii de sociologi,
au studiat efectele psihologice, iar fiziologii au studiat caracteristicile care determina ca
imbracamintea sa ne protejeze de frig, umezeala sau caldura.
Ingrijirile de baza inc1ud ajutorul dat pacientului pentru alege imbracamintea care
i se ofera sa il ajute sa 0 foloseasca cat mai bine. Pentru copiii mici, cei lipsiti de ajutor,
incompetenti, infirmiera este cea care alege imbracamintea supravegheaza
intretinerea ei.
20
Infirmierele in practica curenta, trebuie sa invete sa observe
pacientului ca 0 prelungire a personalitatii acestuia. Daca pacientul alege
imbracamintea unele accesorii, acestea exprima individualitatea sa. Hainele care
impuse bolnavului, II pot deprima sau contraria in mare masura. Imbracamintea
influenta sentimentul de demnitate autorespect a bolnavului daca el crede ca aceasta
ameli ora aparenta sa poate dovedi un nivel social de dorit, dar invers, este adevarat
masura. Lipsa de imbracaminte reprezinta 0 pierdere a libertatii pentru multi.
lucru se poate intampla cu bolnavul care este obligat sa poarte ceva ce nu ii face p
Acestea reprezinta mijloace de pedepsire.
In general, nu folosim imbracaminte ziua noaptea. Acest ciclu normal
intrerupt pentru ca bolnavul lenjerie de noapte timp de 24 de ore. Aceasta
contribui la dezorientarea sau regresia adeseori observata pe parcursul bolii.
recomandabil sa se reduca pe orice cale, aceasta modificare intervenita in viata de zi cu
daca vrem ca bolnavul sa pastreze interes vis-a-vis de viata. Aceste cons " ...... "'!_.
despre imbracamintea bolnavului, demonstreaza importanta problemei. Infirmiera poate
in acest sens, 0 anumita libertate de a se imbraca. Aceasta va deduce timpul folosit in
scop chiar va incuraja purtarea imbracamintei care stimuleaza bolnavul pentru a avea
viata activa cat mai mult posibil.
Infirmiera trebuie sa ii vina in ajutor bolnavului pentru a se putea imbraca dezbriica
Sa inveti 0 persoana sa independenta, in aceasta activitate cotidiana de a 5lC
imbraca dezbraca reprezinta 0 secventa din programul de recuperare. La copil aceasta facr
parte din educatia sa.
7. Temperatura corpului.
Ajutarea bolnavului in pastrarea temperaturii intre limitele norma Ie.
Temperatura corpului omenesc este mentinuta intre limitele normale prin climatizari2
ambientului prin portul imbracamintei adecvate. 0 persoana sanatoasa poate parasi 0
incapere foarte incalzita sau rece. Imbolnavirea limiteaza adeseori aceasta libertate. Persoana
bolnava se afla la buna dispozitie a celui ce asigura conditiile mediului inconjurator astfd
poate suferi pe plan psihologic sau fiziologic daca 0 camera este friguroasa, umeda, foarte
inciilzita, sau prezinta curenti de aer.
Ingrijirile de baza trebuie sa includa, cand este posibil, pastrarea unei temperaturi
normale, in camera bolnavului. In orice caz, trebuie sa ne preocupam ca atmosfera sa fie
confortabila. Aceasta este relativ iar bolnavul poate sa W exprime nevoile in acest sens
daca conditiile de mediu pot fi modificate. In cazul copiilor bolnavilor aflati in
incaperi reci sau umede, infirmierele trebuie sa intervina cu capacitatea de a rationa en
deprinderile lor. Alegerea imbracamintei nu poate fi lacuta ignonlnd acest aspect.
8. Igiena corporaHi.
Ajutarea bolnavului in pastrarea igienei corporale protejeze tegnmentele.
Curatenia, ca imbracamintea, poate fi discutata din doua puncte de vedere : din punet
de vedere al valorilor psihologice al valorilor fiziologice. Modul in care se prezinta 0
persoana, reprezinta adesea manifestarea starii sale generale, ca tinuta sa de altfel.
Cand imobilizarea la pat este prescrisa dupa operatie sau ca tratament ill
majoritatea bolilor acute, toaleta (baia) la pat este punctul cheie pentru ingrijirea de baza.
21
Dnele persoane conteaza pe aceasta toaleta la pat, nu numai pentru confortul fizic ce il
asigura, ci pentru atentia de care se bucura din partea infirmierei. Aceasta este 0 ocazie de
conversatie in care bolnavul ii poate spune infirmierei ce il supara.
Fiecare pacient trebuie sa beneficieze atat de conditiile articolele necesare, cat de
asistenta necesara ingrijirii parului, unghiilor, nasului, gurii a dintilor.
Frecventa toaletei generale este stabilita in functie de nevoile somatice de dorintele
bolnavului. Toaleta generala trebuie efectuata atat de frecvent incat sa-i asigure bolnavului 0
curata, sa se previna orice mirosuri dezagreabile sau orice forma de iritare a pielii.
Este de datoria infirmierei de a pastra pacientul intr-o stare de curatenie, indiferent de
talia sa, pozitie, starea sa fizica sau afectiva.
Este evident ca 0 baie prin imersie in cada sau are rezultate mult mai bune decat
cea in pat, efectuata pe segmente. Cei mai multi bolnavi pot beneficia de 0 baie cu apa curenta
in cada sau la in scopul satisfacerii diferitelor categorii de nevoi cu ajutorul
infirmierelor, daca sunt in numar suficient.
9. Evitarea pericolelor.
Ajutarea bolnavului in a evita pericolele din mediul inconjurator a proteja alte
persoane de orice pericol potential din partea pacientului, cum ar fi infectia sau violenta.
o persoana sanatoasa are control liber asupra mediului inconjurator, sau se poate
indeparta sau schimba daca considera ca devine periculos. Boala il poate priva de aceasta
libertate. Ignoranta poate fi, de asemenea, cauza fricii nejustificate atat in caz de boala dar in
caz de sanatate
Cu cat infirmiera mai bine pericolele reale potentiale conform unor traditii
sau credinte, cu atat va fi in masura sa Ie previna sa Ie controleze, iar in caz de nevoie sa dea
bolnavului explicatii care sa ii
In cazul persoanelor cu delir sau psihopate, problema protectiei devine 0 problema
majora. Prevenirea suicidului protejarea bolnavului de a se autodistruge, prevenirea lezarii
celor din jur, reprezinta exemple care scot in evidenta aceasta functie protectoare cu rol
esential in ingrijirea de baza.
Protejarea pacientului de lezare de natura mecanica, cum este caderea, de pericole de
natura fizica, de sub stante chi mice, toxice, de animale insecte periculoase, de microbi
prezenti continuu in mediu inconjurator, face parte din ingrijirile de baza.
Infirmierele sunt cel mai mult timp in preajma bolnavilor. 0 mare parte din
observatiile acestora sunt utilizate de echipa medical a pentru prescrierea masurilor de
protectie, a mijloacelor de constrangere sau supravegherea constanta a bolnavului cu tendinta
de suicid. Cu cat mai mult vor fi acordate ingrijiri de calitate, cu atat va fi nevoie in mai mica
masura de recurgerea la mijloace de contentie, lucru care, de altfel, trebuie evitat la maximum.
Spalarea pe maini a infirmierei, utilizarea a a halatului reprezinta
aspecte ale protectiei pacientului.
10. Comunicarea.
Ajutarea bolnavului in a comunica en alte persoane, exprima sentimente san nevoi.
Asupra persoanelor sanatoase, fiecare emotie are 0 annme expresie fizica 0 anume
modificare in starea fizica, se traduce printr-o reactie emotiva. Bataile accelerate ale inimii,
numarului de respiratii, fetei etc. sunt interpretate ca reactii emotive. Fara
aceste modificari fizice nu resimtim nici 0 excitare de acest fei.
Infirmiera trebuie sa-l incurajeze pe bolnav exprime sentimentele, nevoile.
22
11. Religia.
Ajutarea bolnavului in practicarea religiei sale, conform conceptiei sale a ceea ce este
drept nedrept.
De secole, ingrijirea bolnavilor, ranI diferenta de rasa, credinta sau culoare, face
din codul de etica al profesiunii medicale. Nici un membru al echipei medicale, in
functiilor profesionale, nu incearca sa converteasca bolnavii la propriile credinte religioase.
Respectarea nevoilor de natura spirituala sprijinul oferit pacientului in acest
reprezinta 0 parte a ingrijirilor de baza. Daca practica religioasa este foarte importanta
starea de bine a unei persoane sanatoase, este mai importanta cand aceasta se ImOOmalVeSIC.
Acest concept privind asigurarea practicarii proprii sale religii de catre pacient,
numeroase activitati specifice care nu pot fi enumerate aici. Urmatoarele sunt insa
importante: sa ajuti bolnavul sa aiM un spatiu sa W efectueze practicile religioase, sau sa
facilitezi intrevederea cu un reprezentant al cultelor in sa i se asigure
daca religia i-a impune.
12. Ocupatie, recuperare
Ajutarea bolnavului in mund sau activitati
Este greu de imaginat 0 zi in care nu s-a racut sau implinit nimic, cu exceptia in care
pacientul este in stare comatoasa. Sa faci ceea ce-ti place este mai important atunci cand
bolnav decat atunci cand sanatos.
Recuperarea are ca scop reintoarcerea bolnavului la slujba. Cooperarea cu
fizioterapeutii, ergoterapeutii consilierii privind incadrarea in munca este importanta. Echipa
medicala, de cele mai multe ori trebuie sa inlocuiasca
Infirmiera nu trebuie sa piarda niciodata din vedere importanta de a ajuta un bolnav sa-
pastreze sau independenta tuturor functiilor corporale.
13. Activitati recreative
Ajutarea bolnavului in activitati recreative.
In contrast cu munca, recrearea sau jocul sunt activitati intreprinse pentru placere.
Adesea imbolnavirea nu permite persoanei ocazii de recreare. Un pacient poate fi foqat
petreaca tot timpul in camera. Ziarele cotidiene cele saptamanale ii ajuta sa "tina
pasul" cu ceea ce se intampla in lume. Persoanele care nu pot citi, pot dori sa Ii se citeasca sau
sa asculte muzica.
14.Informatie, educatie
Ajutarea bolnavului sa invete
Responsabilitatea echipei medicale de a da sfaturi in domeniul sanatatii este de
necontestat.
Infirmierele trebuie sa recunoasca sa faca diferenta intre responsabilitatile lor de a
face educatie cele ale asistentei medicale ale medicului. Ele trebuie sa faca cunoscute
asistentei medicale intrebarile pacientului vis-a-vis de diagnostic, prognostic, terapie,
ingrlJIfl.
Medicul prescrie cum sa se ingrijeasca bolnavul, asistenta medicala planul
de ingrijiri pe baza informatiilor culese de la infirmiere.
23
Infirmiera, avfuld elementare de asisten medicaHi poate observa pacientul
In comportamentul lui poate informa asistenta medicala daca acesta face in regimul
prescns.
Scopul infirmierei este de a ajuta pacientul sa traiasca cat se poate mai eficient pana la
restaurarea independentei.
C. EVALUAREA $1 ADAPTAREA PROGRAMULUI ZILNIC iN FUNCTIE
,
DE NEVOI
Un plan scris indica, tuturor celor care acorda ingrijiri pacientului, care este ordinea in
care acestea trebuie acordate. eu to ate acestea, starea pacientului poate determina 0 modificare
temporara sau continua a planului. Daca modificii.rile introduse sunt numeroase trebuie ca
planul sa fie revizuit reracut.
Ingrijirile acordate de infirmiere sunt parte integranta din planul terapeutic stabilit de
medic planul de ingrijiri ale asistentei medicale. In mod ideal sunt luate In considerare
obiceiurile normale ale pacientului, in scopul de a nu-i schimba mai mult decat este necesar
ore Ie de mas a, de somn, eliminare etc.
D. FORMAREA CONTINUA
Formarea profesionala continua este ansamblul activitatilor profesionale care, dincolo de
pregatirea de baza, de formarea initiala, permite fiecarui profesionist sa evolueze sau sa
mentina nivelul solicitat de aptitudini abilitati in domeniul profesional in care activeaza.
Formarea continua constituie un instrument esential de adaptare a infirmierelor la nevoile
specifice ale fiecarui loc de munca.
Rolul formarii continue. Formarea continua este un demers profesional activ care permite
implinirea personala in exercitarea functiilor profesionale. Astfel, formarea continua permite:
- ruperea rutinei;
- analizarea practicii profesionale;
- imbogatirea
- actualizarea
- dezvoltarea de noi competente abilitati.
24
MODUL II. RESPECTAREA
D REPTURILOR PERSOANEI
'"
INGRIJITE
1. RESPECTAREA DREPTURILOR PERSOANEI iNGRIJITE
Obiective:
drepturilor omului,
legislatiei in materie de sanatate.
In conditiile actuale, succesul satisfactia infirmierei pe plan profesional depind de:
I. atitudini fata de:
1. Rolul infirmierei in ingrijirea pacientilor.
2. Drepturile fundamentale ale omului, copilului, batnlnului, persoanel
pacientului.
3. Demnitatea umana.
4. Demnitatea profesionala.
II. Comportamente orientate catre:
1. Demnitate corectitudine profesionala.
2. Sustinerea dernnitatii pacientilor.
3. Respectarea drepturilor pacientilor ingrijiti.
1.1. Drepturile Omului
De-a lungul istoriei umanitatii, a dezvoltiirii relatiilor interumane, a dezvoltiirii societatii
au intervenit modificari, perfectionari, specializari legate de profesiunea de
infirmiera.
De la comuna primitiva pana la momentul actual, viata personala sociala a oamenilor a
suferit profunde schimbari. Cele mai grele perioade sunt considerate sclavagismul, marile
razboaie. In zilele noastre sunt razboaie, ostateci, exploatare mascata sub diferite denumiri.
exploatare a copiilor, trafic de came vie, atat copii, femei cat barbati.
In anul 1948, in urma celui de al-Doilea-Iea Riizboi Mondial, Adunarea Generala a
Natiunilor Unite adopta Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Aceasta declaratie este
adoptata de aproape toate state Ie Lumii.
25
"ToatefiinJele umane se nasc libere # egale in demnitate in drepturi"
Aceasta expresie este chintesenta acestei declaratii.
Declaratia Universala a Drepturilor Omului a avut loc in 1948. Obiectivul ei a fost
este incurajarea respectarii drepturilor omului libertatilor acestuia. Ea promoveaza drepturile
personale, civile, politice, economice, sociale culturale ale omului. Printre drepturile
mentionate in declaratie sunt:
Declaratia UniversaHi a Drepturilor Omului
... libertate egalitate in demnitate in drepturi a oricarei fiinte umane:
... egalitate in drepturi, indiferent de rasa, culoare, sex, limba, opinie politica, origine sociala
nationala, avere, statut politic, juridic, international al tarii sau al teritoriului de
provenienta,
... dreptulla viata, libertate, securitate,
... interzicerea sclaviei, robiei, traficului de sclavi,
... interzicerea torturii, pedepselor, tratamentelor inumane, degradante,
... dreptulla personalitate juridica, indiferent de loc,
... egalitate in fata legii dreptulla protectia legii la protectia impotriva discriminarii,
... dreptul de apella in stante Ie
... interzicerea arestilrii, detinerii, exilarii arbitrare,
... dreptul de a fi ascultat public echitabil de catre un tribunal independent impartial,
... prezumtia de nevinovatie, paua la proba contrarie,
... protectia legii fata de imixtiuni in viata particulara, familie, domiciliu,
corespondenta atingerea reputatiei sau onoarei,
... dreptul de a circula liber de stabili rezidenta,
... dreptul de azil in cazul persecutiei,
... dreptul de cetatenie,
... dreptul egalla inchiderea desfacere casatoriei,
... dreptulla proprietate,
... dreptulla libertatea gandirii, a a religiei,
... dreptulla libertatea de opinie exprimare,
... dreptul la libertatea de intrunire asociere
... dreptulla vot de acces la functiile pub lice,
... dreptul de securitate sociala, la satisfacerea nevoilor economice, sociale,
culturale, indispensabile demnitiltii,
... dreptulla munca, la conditii remuneratii echitabile, la afiliere (sindicat),
... dreptulla odihna, timp liber, concedii platite,
... dreptulla un nivel de viata corespunzator la asigurare,
... dreptulla invatatura ...
... dreptul de a beneficia de cultura, arta,
... dreptulla 0 opinie sociala internationala,
... indatoririle fiecarui individ fata de colectivitatea sa,
... datoria de a respecta litera spirituI
I
Declaratiei".
26
Wi
1.2. Drepturile Copilului
Interesul pentru drepturile copilului a aparut in a doua jumatate a secolului al XlX
dind a luat prima preocupata de aspecte referitoare la DEZVOLTAREA
copilului, care pleda pentru PROTECTIA copilului impotriva neglijarii, exploatarii a
violentei. In Europa, aceasta perioada s-a caracterizat prin deschiderea unui numar
considerabil de institutii publice de ocrotire, institutii separate pentru copii
precum de tribunale pentru minori.
Dupa Primul Riizboi Mondial, ideea drepturilor copilului a captat pentru prima data
atentia lumii. In 1924, Liga Natiunilor a adoptat Declaratia de la Geneva. In 1959,
Natiunilor Unite a adoptat Declaratia drepturilor copilului.
Spre sfaqitul anilor '60, s-a pus accentul pe idee a drepturilor de PARTICIP ARE ale
copilului. Mai multi lideri de opinie au sustinut ca copiii au competentele necesare pentru a
lua decizii in privinta problemelor importante din viata lor ca ar trebui lasati sa participe La
luarea acestor decizii.
Pe 20 noiembrie 1989, s-a adoptat Conventia ONU cu privire la drepturile copilului.
Aceasta a intrat in vigoare in septembrie 1991 a fost ratificata de majoritatea tiirilor din
lume, cu exceptia Statelor Unite ale Americii a Somaliei.
Romania a ratificat Conventia pe 28 septembrie 1990 prin Legea nr.1811990 s-a
inspirat din aceasta atunci cand a elaborat Legea nr. 27212004 privind protectia promovarea
drepturilor copilului.
Care sunt drepturile copilului cum se reflecta in legea 272/2004?
Cop iii trebuie sa beneficieze de drepturile generale ale omului, la care suntem toti
indreptatiti inca din momentul Drepturile omului inseamna sa ii tratezi pe ceilalti
cum ti-ar placea tie sa fii tratat, anume cu demnitate, respect, egalitate dreptate, se
aplica lara deosebire de cetatenie, nationalitate, rasa, etnie, limba, sex, orientare sexuala,
abilitati sau orice alt statut.
Pe de alta parte, copiii difera de adulti. Ei sunt vulnerabili, trebuie sa se joace, sunt in
proces de dezvoltare au nevoie de oarecare autonomie. De aceea, ei au nevoie de drepturi
proprii, cu caracter special.
Drepturile copilului pot fi grupate in trei categorii:
27
1. drepturile de protectie - se refera la protectia impotriva oricarei forme de abuz fizic sau
emotional, precum impotriva oricarei forme de exploatare;
2. drepturile de dezvoltare - se refera la disponibilitatea accesulla toate tipurile de servicii
de baza, precum educatia serviciile de ingrijire medicala
3. drepturile de participare - se refera la dreptul copilului de a fi implicat in deciziile care 11
privesc.
Drepturile copilului - OMS nr.72712003 privind prevenirea intrarii copilului in
dificultate sau in situatie de risc ameliorarea situatiei medicale a copiilor protejati in centrele
de plasament.
Decizia nr.249/2004 privind protectia copiilor in cadrul serviciilor de programare,
Legea nr.272/2004 privind protectia promovarea drepturilor copiluluL
Pe Hinga drepturile de care beneficiaza pacientii majori, in vederea unei mai bune
protejari a intereselor copiilor, legislatia prevede drepturi suplimentare pentru din
urma.
Prin OMS nr.727/2003 prin prevederea intrarii copiilor in dificultate sau in situatie de
risc ameliorarea situatiei medicale a copiilor protejati in centrele de plasament, se prevede 0
procedura specifica menita sa preintfunpine abandonul copilului. Astfel, in conformitate cu
acest act normativ, in conditiile intemarii in matemitate a unei paciente rara acte de identitate
ori in conditiile unui copil de catre 0 mama rara acte de identitate sunt obligatorii
urmatoarele formalitati:
- Sesizarea imediata, telefonic in scris, a formatiunii de evidenta informatizata a populatiei;
- Sesizarea cat mai repede posibil a asistentului social.
Conform art. 13 al Legii nr. 27212004 privind protectia promovarea drepturilor
copilului: "Unitatile sanitare, unitatile de protectie sociala, serviciile de ingrijire de tip
rezidential, entitatile rara personalitate juridica, alte persoane juridice, precum persoane
fizice, care intemeiaza sau primesc in ingrijire femei gravide ori copii care nu poseda acte pe
baza carora sa Ii se poata stab iIi identitatea, sunt obligate sa anunte, in termen de 24 de ore, in
scris, autoritatea administratiei pub lice locale in a carei raza au sediul, dupa caz, domiciliul,
in vederea stabilirii identitatii lor.
Conform art.43 al Legii 27212004 copilul beneficiaza de asistenta medicala gratuita
"Accesul copilului la servicii medicale de recuperare, precum la medicatie adecvata starii
sale in caz de boala este garantat de catre stat".
in general, prelevarea de organe tesuturi umane in scop terapeutic se poate
efectua daca donatorul da consimtamantul in acest sens, art.6 al Legii 211998 interzice
astfel de interventii asupra copilului" Se interzice prelevarea de orange tesuturi umane de la
potentiali donatori minori, precum de la persoane lipsite de discemamant, aflate in viata".
Cazul de exceptie in care este permisa 0 astfel de manopera este indicat in alin.2 al
articol: "Prelevarea de maduva osoasa de la minori se poate face numai cu
consimtamantul fiecaruia dintre titularii autoritatii sau al reprezentantului legal al
minorului. Consimtamantul se exprima in fata tribunalului judetean sau al
Municipiului dupa caz, in a carui raza de activitate domiciliaza minorul, ori in fata
unui magistrat, dupa efectuarea obligatorie a unei anchete de catre autoritatea tutelara
competenta. Refuzul minorului orice prelevare".
28
"i
In vederea protejarii imaginii copilului, pnn
Audiovizualului nr. 24912004 se prevede:
" Este interzisa, in cadrul programelor de al dezbaterilor sau al reportajelor, difuzarea '
imagini, inclusiv de fotografii, care redau:
a) copii decedati ca urmare a infractiunii de omor, a unui accident auto, a unui accident
copii care s-au sinucis;
b) copii decedati in spital;
c) copii in varsta de pana la 14 ani aflati in una din urmatoarele situatii:
- intemati in spital pentru interventii chirurgicale dificile;
- bolnavi de SIDA;
- bolnavi incurabili;
d) copii in varsta de pana la 16 ani, acuzati sau retinuti pentru practicarea prostitutiei;
e) copii in varsta de pana la 16 ani, aflati sub influenta drogurilor sau a bauturilor alcoolice.
Fac exceptie de la prevederile alin. (1) lit c) copiii unor interventii
cu caracter de exceptie sau in premiera reportaje sociale, in conditia eliminarii
elemente care ar putea duce la identificarea copiilor, apelurile umanitare campaniile cu
caritabil" .
Declaratia Drepturilor Copilului
... fiecare copil are dreptul de a trai, de a in siguranta de a fi respectat pentru ly'-J.1U .....
ideile sale ...
... interesul superior al copilului trebuie sa reprezinte intotdeauna prima prioritate
... copilul este orice fiinta umana sub varsta de 18 ani ...
... functionarea serviciilor a responsabile pentru copii sub garantia
statului ...
... dreptul fundamentalla viata, supravietuire, dezvoltare .. '
... dreptulla inregistrare, nume, cetatenie, parintilor.. .
... garantia ca nu va fi separat de piirinti impotriva vointei lor.. .
... dreptulla libera exprimare a opiniilor in problemele care il privesc ...
... protejarea impotriva violentei, vatamare, abuz fizic sau mintal, abandon,
neglijenta, exploatare ...
... protectia statu lui in cazul mediului familial inadecvat sau a absentei acestui
mediu ...
... dreptulla demnitate, autonomie, participare sociala a copilului handicapat... accesul sau
educatie, recuperare, formare, ingrijirea sanatatii, pregatirea pentru munca, recreare ...
... dreptul la masuri speciale pentru ocrotirea sanatatii - reducerea mortalitatii
asistenta medical a, alimentatie nutritiva apa potabila impotriva maladiilor a .. "U ..... Ul
ocrotirea mamelor in perioada pre post natala, sanatate preventiva, asistenta
planificare familiala ...
... dreptul la educatie '" prin invatamant primar obligatoriu gratuit, invatamant .........
profesional, invatamant superior ... in scopul dezvoltarii personalitatii,
aptitudinilor la nivelul potentialului maxim, dezvoltarii respectului pentru drepturile ;;ot
libertatile omului, dezvoltarii respectului fata de parinti, identitatea culturala, limba propne..
29
valori, pregatire pentru asumarea responsabilitatii 'intr-o societate libera, dezvoltarii
respectului fata de mediul natural...
... dreptulla odihna, la timp liber la j oc ...
'" dreptul unui comitet - 10 experti la 4 ani pentru a veri fica respectarea
drepturilor ...
'" dreptulla refacere fizica psihica a copiilor care au fost torturii, abuzului maltratarii
1.3. Drepturile persoanelor ell dizabilitati
Persoanele adulte cu handicap gray cele cu handicap accentuat au 0 indemnizatie
lunara, indiferent de venituri, conform Legii 448/2006.
In plus, persoanele care sunt cu handicap gray pot opta intre asistent personal si
indemnizatia de insotitor. 0 alta noutate se refera la adultul cu handicap gray sau accentuat
care nu dispune de spatiu de locuit, nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri de pana la
nivelul salariului me diu pe economie. Acesta beneficiaza de asistent personal profesionist.
Asistentul personal profesionist este persoana fizica atestata care asigura la domiciliul sau
'ingrijirea protectia adultului cu handicap gray sau accentuat aflat in situatia expusa mai sus.
Deciaratia Drepturilor Handicapatilor
'" incapacitatii de asigura de sine statator necesitatile individuale sociale
normale, datorita reducerii capacitatii fizice sau psihice ...
... dreptul de a beneficia de to ate drepturile, indiferent de rasa, culoare, sex, limb a, religie,
opinii politice, origine sociala nationala, stare sociaHi, stare financiara, ...
'" dreptulla demnitate dreptulla informare asupra "Dec1aratiei" ...
'" drepturi politice ...
... drepturi la masuri care Ie asigura independenta (vezi paragraful de mai sus!)
... dreptul la tratament medical, psihologic, functional, la recuperare medical a sociala, la
reeducare, servicii ...
... dreptul la securitate economica sociala la un nivel de viata decent, la munca salariata
la afiliere sindicaIa ...
... dreptulla considerarea sociala a necesitatilor lor speciale ...
'" dreptul la coabitare cu familia, la locuinta, la participare la activitati sociale '"
... dreptulla asistenta juridica calificata ...
... consultarea organizatiilor, persoanelor handicap ate in chestiunile privind drepturile lor. ..
... informarea persoanelor handicapate, a familiilor, a comunitatii asupra drepturilor prevazute
in "Declaratie" ...
30
... dreptulla tutore a persoanei puse sub curateHi ...
... interzicerea abuzului, a intemarii fortate, a retinerii sau a tratamentului fortat
... dreptulla casatorie ...
... drepturi economice, sociale, culturale privind dezvoltarea completa a personalitatii, m
functie de resursele fiecarui stat ...
... securitate sociala ~ viata indestulatoare ...
... dreptulla instruire adecvata ...
... dreptulla tratament medical ~ psihologic ...
... dreptulla recuperare ~ invatamant ...
... dreptulla activitati necesare pentru integrarea sociala ...
... dreptulla un cadru fizic ~ psihic de viata normal ...
... dreptul la viata in sanul propriei sale familii ...
. .. dreptulla intemarea in institutie daca este necesar ...
1.4. Drepturile pacientilor
Conform art. 3 al Legii nr. 4612003 a drepturilor pacientului "Pacientul are dreptul de J.
fi respectat ca persoana umana, fara nici 0 discriminare". RelaJia cu fiecare pacient trebuie s.i
se bazeze pe acceptare reciproca, respect, caldura ~ intelegere.
In scopul crearii unei relatii satisfacatoare intre prestatorul de servicii ~ pacient trebuie
sa se pomeasca de la ideea ca toate drepturile pacientului reprezinta, in ultima instanta, tet
atatea obligatii in sarcina prestatorului acestora.
Drepturile pacientilor:
Sunt stabilite in Legea fif. 4612003 ~ detaliate in Ordinul Ministerului Sanatatii.
Principalele categorii de drepturi ale pacientului indicate in Legea fif. 4612003:
- Dreptulla ingrijiri medicale (art. 2 ~ Cap. VII);
- Dreptulla inform are ~ caracterul obligatoriu al consimtamantului pacientului
31
(in Cap. II III);
- Drepturi decurgand din dreptul fundamentalla viata (in Cap. V VI);
- Drepturi decurgand din dreptul fundamentalla respectul vietii private
(in Cap. II IV).
Dreptul pacientului la ingrijiri medicale
Ingrijirile medicale, de orice fel ar fi acestea (ingrijiri de sanatate, interventii
chirurgicale sau ingrijiri terminale) se pot efectua doar in conditiile in care exista dotari
tehnice corespunzatoare personal acreditat. Exceptie de la aceasta regula fac urgentele.
Pacientul are dreptul de a beneficia de ingrijiri medicale continue, pana la ameliorarea
starii sanata!ii sale sau pana la vindecare.
Obligatia de ingrijire medicala include obligatia de securitate menita sa garanteze
pacientului integritatea corporala, fizica psihica pe parcursul actului medical.
Dreptul pacientului la informare caracterul obligatoriu al existentei consimtamantului
sau pentru actele medicale.
Dreptulla 0 alta opinie medicala.
Existenta consimtamantului pacientului pentru interventia medicala este obligatorie.
Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca 0 interventie medicala in scris,
raspunderea pentru decizia sa.
Pacientul are dreptul la informatii, educatie servicii necesare dezvoltarii unei vieti
sexuale normale sanatatii reproducerii, rara nici 0 discriminare, iar prin serviciile de
sanatate, are dreptul sa aleaga cele mai sigure metode privind sanatatea reproducerii. Dreptul
femeii de a hotari daca sa aiba sau nu copii este garantat cu exceptia cazului in care sarcina
reprezinta un factor de risc major imediat pentru viata mamei, situatie in care dreptul femeii
la via prevaleaza.
Drepturile pacientului care decurg din dreptulla respectul vietii private.
Conform art.21 al Legii nr. 46/2003: "Toate informatiile privind starea pacientului,
rezultatele investigatiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt
confidentiale chiar dupa decesul acestuia", iar conform art.22 informatiile cu caracter
confidential pot fi furnizate numai in cazul in care pacientul da consimtamantul explicit sau
daca legea 0 cere in mod expres".
Secretul medical este impus intregului personal medico-sanitar. Pe de alta parte,
pacientul are acces la toate datele medicale personale, lara nici 0 restrictie.
1.5. Protectia mamei copilului
Secolul XX a fost marcat de intelegere a faptului ca copilul femeia sunt subiecte
care necesita protectie ocrotire deosebita: copilul ca rezultat al imaturitatii sale fizice
32
psihice, iar femeia, in calitatea el de mama, din considerentul particul
psihofiziologice.
Treptat, problema devine 0 preocupare a comunitatii internationale,
ampla reflectare. Problematica protectiei drepturilor mamei copilului a evoluat de la
reglementari pe plan national spre nivel international - aceasta reprezentand 0
intarziata la abuzurile flagrante persistente asupra copilului femeii.
Protectia maternitatii la locul de mund
Conform prevederilor legale, au urmatoarele drepturi obligatii:
- Salariatele gravide, cele care au nascut recent sau care alapteaza au obligatia de a se
la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care sa ateste starea;
- Salariatele gravide trebuie sa anunte in scris angajatorul asupra starii lor fiziologice
graviditate sa anexeze un document medical eliberat de medicul de familie sau de mt::Ql(::U]
specialist care sa ii ateste aceasta stare;
- Concediul postnatal obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mama
obligatia sa il efectueze dupa in cadrul concediului pentru sarcina lauzie cu
total a de 126 zile, de care beneficiaza salariatele in conditiile legii;
- Salariatele gravide, cele care au nascut recent sau care alapteazii au dreptul la concediu .ie
risc maternal pentru protectia sanatatii securitatii lor a Iatului ori a copilului lor.
conditiile prevazute de lege (art. 9-10) la recomandarea medicului de medic ina muncii;
- Salariatele in cauza au dreptul de la indemnizatia de risc maternal (75% din media venituri1tr
lunare realizate in ultimele 10 luni anterioare datei din certificatul medical, pe baza carora 51!
datoreaza contributia individuala asiguriiri social e) art. 11;
- In baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate indeplini dllICD:
normal a de munca din motive de sanatate, a sa sau a Iatului sau, are dreptul la reducerea Cll D
patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale (art.l3);
- Salariatele care alapteaza au dreptul la doua pauze pentru alaptare de cate 0 ora fiecare sml..
la cererea mamei, la reducerea duratei normale a timpului sau de munca cu 2 ore zilnic (an..
17);
- Salariatele gravide care au nascut recent sau care alapteaza nu pot fi obligate sa
munca de noapte, nu pot mundi in conditii cu caracter insalubru sau greu ile
suportat;
- Conform art. 21 al ordonantei (modificate de Legea nr. 25/2004): Este interzis angajatorului
sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:
a) salariatei gravide care a nascut recent sau care alapteaza din motive care au legaturii directi
cu stare a sa;
b) salariatei care se afla in concediu medical de risc maternal;
c) salariatei care se afla in concediu medical de maternitate;
e) salariatei care se afla in concediu pentru copilului in varsta de pana la 2 ani sau m
cazul copilului handicapat, in varsta de pana la 3 ani;
e) salariatei care se afla in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani
sau in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 18 ani.
33
!@!
De tinut minte !!!
Evolutia societa-tii a adus cu sine 0 legislatie care sa ocroteasca Omul inca
inainte de a se pana la vietii lui;
legislatiei ne ajuta pe noi ca sa nu in aplicarea ei;
Respectarea demnitatii umane a demnitatii profesionale.
1.6. Drepturile persoanelor ell tulburari psihiee
Legea nr.487/2002
Pacientii psihiatrici primesc ajutor ambulatoriu sau sunt intemati intr-un spital
psihiatric (de buna voie sau fortat)
Situatii de urgentii - mijloace de constrangere
o de forta, panza de fixare, cureaua suedeza, izolarea, limitarea libertatii
de medicatie de constrangere
o se cere 0 aplicare precauta
Orice persoana cu tulburari psihice are dreptulla cele mai bune servicii medicale
ingrijiri de sanatate mintala disponibile.
Orice persoana care sufera de tulburari psihice sau care este ingrijiti'i ca atare trebuie
tratata cu omenie in respectul demnitatii umane sa fie aparata impotriva oricarei
forme de exploatare economica, sexuala sau de alta natura, impotriva tratamentelor
vatamatoare degradante.
Nu este admisa nici 0 discriminare bazata pe 0 tulburare psihica.
Orice persoana care sufera de 0 tulburare psihica are dreptul sa exercite to ate drepturile
civile, politice, economice, sociale culturale recunoscute in Dec1aratia Universala a
Drepturilor Omului, precum in alte conventii tratate internationale in materie, la care
Romania a aderat sau este parte, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Orice persoana care sufera de 0 tulburare psihica are dreptul, in masura posibilului, sa
traiasca sa lucreze in mijlocul societatii. Administratia publica locala, prin organismele
competente, asigura integrarea sau reintegrarea in activitati profesionale corespunzatoare
starii de sanatate capacitatii de reinsertie sociala profesionala a persoanelor cu
tulburiiri psihice.
Orice persoana cu tulburare psihica are dreptul sa primeasca ingrijiri comunitare, in
sensu I definit de prezenta lege.
Orice pacient cu tulburiiri psihice are dreptulla:
a) de drept ca persoana;
b) viatii particulara;
c) libertatea de comunicare, in special cu alte persoane din unitatea de
ingrijire, libertatea de a trimite de a primi comunicari particulare rara nici un fel de
cenzura, libertatea de a primi vizite particulare ale unui consilier ori ale unui reprezentant
personal sau legal ori de cate ori este posibil, ale altor vizitatori, libertatea de acces la
serviciile telefonice, precum la ziare, la radio la televiziune;
d) libertatea religioasa sau de convingere.
34
Mediul conditiile de viata In serviciile de sanatate mintala trebuie sa fie pe dit
cat mai apropiate de viata normala a persoanelor de varsta corespunzatoare.
Pentru petrecerea timpului liber orice pacient cu tulburari psihice are dreptulla:
a) mijloace de educatie;
b) posibilitati de a cumpara sau de a primi articolele necesare vietii
zilnice, distractiilor sau comunicarii;
c) mijloace care sa permita pacientului sa se consacre unor ocupatii
adaptate mediului sau social cultural, Incurajari pentru folosirea acestor mijloace
de readaptare profesionala de natura sa Ii reinseqia in societate.
Pacientul nu poate fi obligat sa presteze 0 munca foqata.
Activitatea efectuata de catre un pacient intr-un serviciu de sanatate mintala nu trebuie
permita exploatarea fizica sau psihica a acestuia.
Studiile clinice tratamentele experimentale, psihochirurgia sau alte
susceptibile sa provoace vatamari integritatii pacientului, cu consecinte ireversibile, nu
aplica unei persoane cu tulburari psihice decat cu consimtamantul acesteia, in .
de cauza, cu conditia aprobarii de catre comitetul de etica din cadrul unitatii
psihiatrie, care trebuie sa se declare convins ca pacientul dat cu
consimtamantul, in de cauza, ca acesta raspunde interesului pacientului.
Din momentul admiterii Intr-un serviciu de sanatate mintala fie care pacient trebuie sa
informat de indata ce este posibil, Intr-o forma intr-un limbaj pe care sa poata sa
inteleaga, asupra drepturilor sale, in conformitate cu prevederile legii, iar
inforrnare va fi insotita de explicarea drepturilor a mijloacelor de a Ie exercita.
Daca pacientul nu este capabil sa inteleaga aceste informatii atat timp cat
incapacitate va dura, drepturile sale vor fi aduse la reprezentantului
personal sau legal.
Pacientul care are capacitatea psihica pastrata are dreptul sa desemneze persoana care
fi informata in numele sau, precum persoana care va fi insarcinata sa ii rPT,rp7I.,_
interesele pe langa autoritatile serviciului.
Persoanele care executa pedepse cu inchisoarea sau care sunt detinute in cadrul
urrnariri sau al unei anchete penale despre care s-a stabilit ca au 0 tulburare IJ"'J"'-ll"""1
precum persoanele internate In spitalul de psihiatrie ca urmare a aplicarii JJJU"'u.J. __
medicale de siguranta prevazute de Codul penal primesc asistenta medicala
de sanatate mintala disponibile, conform prevederilor legii.
35
2. FORMELE RAsPUNDERIl INFIRMIEREI
Raspunderea juridica a infirmierei poate imbraca urmatoarele forme:
raspundere disciplinara;
raspundere civila;
raspundere penala.
RA.SPUNDEREA DISCIPLINARA.
Abaterea disciplinara este 0 fapta in legatura cu munca care consta intr-o actiune sau
inactiune cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale,
regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca
aplicabil, ordinele dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.
Pentru abateri disciplinare, de ordin administrativ, infirmierei ii pot fi aplicate sanctiuni
disciplinare prevazute in alin. 1 al art.264 din Codul Muncii (Legea nr. 53/2003/actualizatii)
anume:
avertisment scris;
suspendarea contractului individual de munca pentru 0 perioada ce nu poate 10
zile lucratoare;
retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a
dispus retrogradarea, pe 0 durata ce nu poate 60 de zile lucratoare;
reducerea salariului de baza pe 0 durata de 1-3 luni, cu 5-10%;
desfacerea disciplinara a contractului de munca.
Sanctiunile date in baza Codului muncii sunt dispuse de angajator.
Sub sanctiunea nulitatii absolute, nici 0 masura, nu poate fi dispusa mai inainte de
efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.
Salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicitii de catre angajator sa
realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora locul intrevederii.
Neprezentarea salariatului la convocarea lacuta, lara un motiv obiectiv, da dreptul
angajatorului sa dispuna sanctionarea, lara efectuarea cercetiirii disciplinare prealabile.
Decizia de sanctionare poate fi contestata de salariat la instantele
competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii.
Sanctiunea disciplinara se radiaza de drept in term en de 121uni de la aplicare, daca
salariatului nu i se aplica 0 noua sanctiune disciplinara in acest termen.
Radierea sanctiunilor disciplinare se constata prin decizie a angajatorului emisa in
forma scrisa.
36
REGULAMENTINTERN
- Regulamentul intern cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii:
a) reguli privind protectia, igiena securitatea in munca in cadrul unitatii;
b) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii al inlaturarii oricarei forme de
incalcare a demnitatii;
c) drepturile obligatiile angajatorului ale salariatilor;
d) procedura de solutionare a cererilor sau a reclamatiilor individuale ale salariatilor;
e) reguli concrete privind disciplina muncii in unitate;
f) abaterile disciplinare sanctiunile aplicabile;
g) reguli referitoare la procedura disciplinara;
h) modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice;
i) criteriile procedurile de evaluare profesionala a salariatilor.
- se aduce la salariatilor prin grija angajatorului produce efectele fata de
salariati din momentul acestora.
CONSILIUL ETIC
CONSILIUL ETIC DE LA NIVELUL SPITALELOR PUBLICE este constituit din 5
membri pentru 0 perioada de 3 ani.
Temei legal- ORD.nr.1209/2006
Componenta:
a) un medic cu cel mai mare grad didactic;
b)un reprezentant al consiliului local ori judetean dupa caz, consilierul juridic;
c) directorul de ingrijiri sau, dupa caz, asistenta din sectia cu cel mai mare numar
de paturi;
d) un reprezentant al autoritatii de sanatate publica judetene sau a municipiului

e) un secretar, lara drept de vot.
PREVEDERILE CODULUI PENAL
Uciderea din culpa;
Uciderea din culpa profesionala sau speciala;
Determinarea sau inlesnirea sinuciderii;
Lovirea vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii persoanelor;
Vatamarea corporala din culpa;
Provocarea i1egala a avortului;
Infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati
reglementate de lege (exercitare fara drept a unei profesii).
37
'"
MODUL III. TEHNICI DE INGRIJIRE
A. iNGRIJIRI GENERALE ALE PACIENTILOR
,
1. NOTIUNI DE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI
1.1. ORGANISMUL UMAN CA UNITATE MORFOLOGICA. SI FUNCTIONALA.
Organismul uman, ca orice fiinta vie, exista gratie corelarii fine ~ i perpetue a tuturor
structurilor ~ i proceselor sale, cu scopul realizarii functiilor acestora. El constituie un sistem
ierarhizat, ce dispune de sisteme de autoreglare integrate. e ~ i majoritatea functiilor sunt
indeplinite de structuri specializate, acestea nu actioneaza izolat, ci in stransa dependenta de
celelalte.
Corpul uman este aldituit din urmatoarele parti majore:
Cap = extremitatea superioara a corpului omenesc unde se afla cea mai mare parte a sistemului
nervos central, cei mai importanti analizatori (creierul, principalele organe de simt) ~ i orificiul
bucal.
Gat = parte a corpului care realizeaza legatura dintre cap ~ i trunchi .
Corp (trup, trunchi) = format din cavitatea toracica i cea abdominala, cu viscerele din
interiorul acestora.
Membru = fiecare dintre partile exterioare, articulate ale trupului omului sau animalului, care
au rol important in indeplinirea unor functii de relatie. .
1.2. CONVENTII SI TERMINOLOGIE FOLOSITE IN ANATOMIE
Din punct de vedere atat anatomic cat ~ i functional, organismul uman a fost organizat
in celule, tesuturi, organe, aparate, sisteme.
Diferenta dintre sistem ~ i aparat nu este foarte clara, asupra acestui subiect existand
destule confuzii ~ i controverse. De foarte multe ori ele sunt utilizate ca sinonime.
Celula = cea mai simpla unitate anatomica alcatuita din membrana, citoplasma ~ i nuc1eu.
Tesut = totalitatea celulelor care formeaza un sistem anatomic ~ i care are a c e e ~ i structura ~ i
a c e l e a ~ i functii intr-un organism.
38

Organ = parte din corpul unei fiinte vii care una sau mai multe functii vitale
utile vietii.
Aparat anatomic = ansamblu de sisteme anatomice.
Sistem = ansamblu de elemente (organe, aparate, etc.) dependente intre ele anatomic
functional.
1.3. ORGANIZAREA GENERALA A ORGANISMULUI UMAN
Principalele sisteme anatomice sunt:
- SISTEMUL OSOS e format din totalitatea oaselor legate prin articulatii. Principala
functie este sustinerea protectia corpului. Este componenta pasiva a sistemului locomotor.
- SISTEMUL MUSCULAR cuprinde scheletici, inimii,
Este principalul sistem efector al organismului. Reprezinta componenta activa a .
locomotor.
- SISTEMUL NERVOS cuprinde totalitatea organelor nervoase formate din neuroni
nevroglii. El receptioneaza, transmite integreaza informatiile primite din mediul extern san
intern, realizand coordonarea integrarea organismului in mediul de viata.
- SISTEMUL RESPIRATOR e reprezentat de plamani de caile respiratorii. Realizeaza
schimbul de gaze dintre organism mediu.
- SISTEMUL CIRCULATOR SANGUIN cuprinde inima vasele de sange. Este un sisten:
de transport al nutrimentelor, al gaze lor respiratorii al nefolositori sau toxici.
- SISTEMUL URINAR e format din rinichi cai urinare are rol esential in mentinerea
homeostazei organismului.
- SISTEMUL ENDOCRIN e format din to ate glandele endocrine. Coordoneaza
controleaza dezvoltarea organismului interactioneaza cu sistemul nervos
adapffind integrand organismul in mediul de viata.
- SISTEMUL DIGESTIVe format din tubul digestiv din glandele anexe. Are rol in
digestia absorbtia nutrimentelor in eliminarea reziduurilor neasimilabile.
- SISTEMUL REPRODUCATOR e format din gonade structuri anexe asociate functieide
reproducere. Prin producerea gametilor a hormonilor sexuali, asigura perpetuarea speciei.
- SISTEMUL CIRCULATOR LIMFATIC trimite in sange lichidul intestinal in exces
apara organismul de boli.
POZITIA ANATOMICA NORMALA
Prin pozitie anatomidi normaHi (PAN) se intelege pozitia care se ia in considerare atunci
cand se descriu elementele anatomice relatiile dintre ele. Este aleasa prin conventie
internationala are 0 deosebita importanta fiind indispensabila pentru studiul anatomiei in
cazul ingrijirilor, pentru confortul pacientului evolutia favorabila a bolii acestuia.
La om PAN este:
ortostatism = subiectul sta in picioare
clinostatism = subiectul sta culcat cu fata in sus, privirea inainte .
39
Aparatullocomotor:
Locomotia fiintei umane este asigurata de catre aparatullocomotor format din sistemul
/ scheletul osos, sistemul muscular, sistemul articular.
1.3.1. SISTEMUL OSOS
Scheletul uman este alciituit din 206 oase cu diferente mici de la un individ la altu!.
Scheletul uman are nevoie de mai multi ani pentru dezvoltare completa, aceasta fiind
atinsa in jurul varstei de 20 ani.
Scheletul uman este format din oase lungi, oase scurte oase late.
Oasele lungi intra in componenta membrelor.
Oasele late intra in componenta capului, bazinului, stemului.
Oasele scurte intra in componenta coloanei vertebrale, a mainilor a picioarelor.
In maduva a oaselor late se formeaza hematiile, fenomen numit hematopoeza.
Scheletul uman se imparte in:
scheletul capului;
scheletul gdtului;
scheletul trunchiului;
scheletul centurii brahiale /scapulare;
scheletul centurii pelvine;
scheletul membrelor.
1. Scheletul capului
Este format din:
a. cutia craniana care creierul centrii vitali
b. faciesul format din: mandibula, maxilar, 2 oase palatine, osul zigomatic, 2 oase
lacrimale, 2 oase nazale, osul vomer.
2. Scheletul gatului
Este format din portiunea cervicala a coloanei vertebrale.
3. Scheletul trunchiului
Este format din scheletul cutiei toracice (a) coloana vertebrala (b)
a. Scheletul cutiei toracice
40
Este format din 12 perechi de coaste care In fata sunt fixate pe stem, iar In spate pe
portiunea toracala (dorsala) a coloanei vertebrale formand 0 cavitate In forma de dopot in carr
se adapostesc plamanii, inima, vasele mari de sange. Marginea inferioara a cutiei toracice
delimitata de diafragm.
b. Scheletul coloanei vertebrale
In anatomia umana coloana vertebrala sau spinarii" este 0 coloana formata din 33-31
de vertebre (7 cervicale, 12 toracale, 5 lombare, 5 sacrate, 4-5 coccigiene) discuri
intervertebrale. Ultimele vertebre, cele sacrate coccigiene, participa la formarea bazinului.
Rolul coloanei vertebrale.
Coloana vertebralii sau spinarii":
sustine greutatea corpului de la craniu pana la pelvis,
drept punct de ancorare pentru mai multi
formeaza canalul vertebral structura de protectie pentru maduva spinarii
Pozitia vertical a este cea mai naturala pentru spinarii.
Forma naturala a coloanei vertebrale, vazuta din lateral, este cea a literei "S".
4. Scheletul centurii brahiale / scapulare
Este format din omoplat clavicula ajuta la fixarea membrului superior de trunchi.
5. Centura pelvina / pelviana
Este formata din oasele bazinului : ilion, ischion, pube/pubis ajuta la fixarea membrului
inferior de trunchi.
6. Scheletul membrelor
1. Membrul superior ( in numar de doua), este format din:
osul humerus (brat),
radius cubitus / ulna (antebrat),
carpiene, metacarpiene (palma)
falange (degete). Palma degetele formeaza mana.
1. Membrul inferior ( in numar de doua) este format din:
femur (coapsa),
tibia peroneul / fibula (gamba),
tarsiene, metatarsiene (planta),
falange (degetele). Planta degetele formeaza piciorul.
41
SISTEMUL ARTICULAR
Articulatie = formatiune anatomica formata din extremitatile a doua sau mai multe oase din
alte structuri specifice care permit mobilizarea oaselor 'intre ele.
Articulatiile se clasifica in functie de gradul mobilitatii lor in :
articulatii fixe, exemplu - articulatiile oaselor cutiei craniene.
articulatii semi mobile, exemplu - articulatiile coloanei vertebrale.
articulatii mobile, exemplu - articulatiile membrelor.
Tendoanele sunt benzi fibroase care de os ofera osului capacitate a de a
participa la
Ligamentele sunt benzi dense, flexibile foarte puternice care tesuturi de oase sau
oase intre ele. Ele permit limitarea, facilitarea sau stabilitatea unei articulatii.
ROLUL SISTEMULUI OSOS
protejeaza tesuturi organe interne (ex. coloana vertebrala protejeaza maduva
spinarii),
stabilizeaza sustine corpul,
furnizeaza 0 suprafata de fixare pentru tendoane, ligamente,
participa la
produc celule (hematii) in maduva osoasa a oaselor late, depoziteaza saruri
minerale.
1.3.2. SISTEMUL MUSCULAR
Sistemul muscular reprezinta totalitatea corpului uman cu ajutorul caruia se
realizeazii locomotia (mersul, pozitia, etc.), vorbirea alte functii vitale (bataile cordului,
respiratia). Impreuna cu oasele de care sunt ata;;ate, cu ligamentele tendoanele formeaza
aparatullocomotor.
Rolul sistemului muscular
impreuna cu oasele, ligamentele tendoanele, efectueaza / actiuni.
Termenii cei mai comuni care descriu actiunea sunt :
flexia = prin care, la nivelul unei articulatii, un segment se suprapune peste
un altul,
extensia = inversa flexiei.
Principalele grupe de sunt :
capului, ai fetei ai gatului,
42
-
centurii brahiale ai membrelor superioare,
trunchiului,
centurii pelvine ai membrelor inferioare.
1.3.3. SISTEMUL NERVOS
Sistemul nervos controleaza activitatea scheletici, a cardiac
pe cei ai viscerelor. Face posibile perceptia, receptia, integrarea informatii1or din
mediul extern faciliteazaadaptarea organismului la schimbarile din mediul extern..
Toate partile sistemului nervos functioneaza intr-o conexiune stnlnsa intre ele.
Organizarea anatomidi a sistemului nervos
Sistemul nervos poate fi divizat in doua parti:
sistemul nervos central (SNC)
sistemul nervos periferic (SNP)
Sistemul Nervos Central este reprezentat de
creier
maduva spinarii
este localizat in cutia craniana respectiv, in coloana vertebraHi. EI controleaza toate
functiile organismului uman.
Creierul este format din:
2 emisfere cerebrale, partea cea mai voluminoasa a SNC
trunchiul cerebral
cerebelul.
1.3.4. ANALIZATORII
Analizatorul vizual;
Analizatorul acustic/auditiv vestibular;
Analizatorul cutanat;
43
Analizatoruloifactiv;
Analizatorul gustativ;
1.3.5. AP ARATUL CARDIOVASCULAR
Aparatul Cardiovascular este aparatul care cuprinde ca componente inima vasele
de sange, artere vene.
Inima, considerata ca un organ nobil de aproape toate culturile, nu este sediul
sentimentelor. Cunoscuta sub numele de pompa cardiaca, are 0 greutate de 250 - 350 grame
la un adult, forma unui con cu varful indreptat injos, iar baza corespunde marilor vase (venele
cave, artera pulmonara, aorta). Varful sau, denumit apex, se sprijina pe diafragm este
orientat spre stanga.
Inima este un organ muscular ai carui pereti au trei straturi: miocardul
inimii), in interior de endocard, iar la exterior de 0 membrana seroasa, epicardul.
Pompa cardiaca are patru camere: atriul drept atriul stang cu peretii subtiri (camerele de
primire ) in care patrunde sangele mai sarac in oxigen, dupa ce a circulat prin organism
ventriculul drept ventriculul stang cu peretii mai care constituie pompa efectiva.
1.3.6. APARATUL RESPIRATOR
Aparatul respirator se compune din: caile aeriene plamani.
1. Caile aeriene sunt: fosele nazale, faringele, laringele, traheea bronhiile.
2. Plamanii. Plamanii sunt organe pereche in cavitatea toracica. Ei alcatuiesc
organele respiratorii propriu-zise in care au loc schimburile de gaze dintre organism aerul
atmosferic. Cei 2 plamani sunt inegali ca marime in sensul ca plamanul drept este mai mare
este strabatut pe fata extema de 2 care 11 impart in 3 lobi.
Plamanul stang este strabatut de un care ilimparte In 2 lobi.
Respiratia este un act spontan, complex, al carei ritm amplitudine pot fi modificate de
diferite elemente exterioare (boala, alcool, somnifere, etc.). Omul are 12-18 de respiratii pe
minut, inspirul expirul durand in total aproape 5 secunde.
Ritmul respiratiei este programat de centrii situati in bulbul rahidian.
44
-
1.3.7. APARATUL / SISTEMUL DIGESTIV
Partile principale sunt:
cavitatea bucala,
faringele,
esofagul,
stomacul,
intestinele (subfire gros)
glandele anexe ale tubului digestiv: glandele salivare, ficatul pancreasul.
Ficatul, cea mai mare glanda (l,5 - 2 kg),
- este situat in partea dreapta superioara a abdomenului, sub diafragm;
- pe fata superioara a ficatului se observa lobul drept lobul stang;
- produce zilnic aproximativ 1 litru de bila care alimenteaza in permanenta vezicula biliara.
1.3.8. APARATUL / SISTEMUL EXCRETOR / URINAR
Organizare anatomidi
Aparatul excretor sau sistemul urinar este unul din sistemele esentiale ale organismului care
produce, stocheazii $i eliminii organismului prin urina.
EI este alcatuit din doi rinichi, doua canale numite uretere, vezica urinara, uretra.
Funcfionarea aparatului excretor
o mare parte din sangele pompat de catre inima in circulatia sanguina ajunge in rinichi, este
filtrat de nefolositori organismului retrimis in circulatie.
filtrati sunt eliminati sub forma de urinii.
Urina produsa in rinichi este eliminata prin doua uretere in vezica urinara apoi prin uretra
exterior prin actul numit micfiune.
Sistemul de reproducere este reprezentat de organele de reproducere sau organele
sexuale. Pentru ca ele difera de la barbat la femeie yom vorbi despre organele de reproducere
feminine sau aparatul genital feminin organele de reproducere masculine sau organul
masculin.
1.3.9. SISTEMUL ENDOCRIN
Reprezinta totalitatea glandelor care secreta hormoni care coordoneaza activitatea
organismului.
EI este format din urmatoarele glande:
45
Glanda tiroida este in regiunea anterolaterala a gatului. Ea are forma literei "B"
consta din 2 lobi laterali (stang drept) uniti intre ei prin istm (0 poqiune de tesut glandular).
Glanda tiroida secreta trei hormoni: triiodotironina (T3), tiroxina (T4) tireocalcitonina.
Glandele paratiroide sunt situate pe fata posterioara a tiroidei secreta parathormonul.
Pancreasul endocrin este reprezentat de Insulele lui Langerhans care sunt 0 aglomerare de
celule aflate in pancreas. Ele masoara presiunea sangelui, produc insulina 0 elibereaza in
sange.
Glandele suprarenale, in numar de doua, Glandele corticosuprarenale Glandele
medulosuprarenale, sunt situate la polii superiori ai celor doi rinichi.
2. PROCESE BIOLOGICE DE DEZVOLTARE SIIMBATRANIRE
Dezvoltarea omului este un proces care dureaza toata viata cuprinde modificari
fizice, comportamentale, cognitive emotionale. In primele etape ale vietii, de la sugar la
cop iI, de la copilla adolescent de la adolescent la adult, persoana trece prin modificari
semnificative.
Procesele cre$terii $i dezvoltiirii se in mod dinamic din momentul
concept
iei
pana la maturitate imprimand particularitati pregnante prin care copilul se
de adult. Organismul uman in aceasta perioada de via este supus unor continue
modificari de ordin morfofunctional, psihointelectual, care permit impaqirea copilariei in mai
multe perioade:
a). Prima copilarie (0-3 ani):
- perioada neonatala 0-1 luna;
- perioada sugar 1-12Iuni;
- perioada copil mic 1-3 ani.
b). A doua copilarie (3-6 ani) = perioada
c). A treia copilarie (6-16 ani) =
- perioada mic:
- Fete - 6-10/11 ani;
- Baieti - 6-11/13 ani;
_ perioada prepubertara -11-13/14 ani (cu puseu de in Talie
Greutate);
- perioada pubertadi (maturizare sexuala):
- Fete - 13-15 ani
- Baieti - 14-16 ani
d). Adolescenta propriu zisa (adolescenta juvenila) - 16-17/18 ani;
e). Tineretea -17-18 ani - 22-23 ani
Se considera ca prepubertatea, pubertatea, adolescenta tineretea formeaza varsta de tranzitie
intre copilaria propriu-zisa maturitate.
46
Varsta adulta tanara
Intre 20 40 de ani sanatatea fizica atinge maximul, pentru ca apoi sa se degradeze lent.
Abilitatile intelectuale capata noi dimensiuni sunt valorificate mai ales in viata
Varsta de mijloc
Cautarea sensului propriei vieti devine central a intre 40 65 de ani. Se deterioreaza ..,u.. ....... _
fizica au loc modificari honnonale. Abilitatile de rezolvare a problemelor practice sunt
optime, fiind recunoscute de unii ca intelepciune.
Varsta adulta tarzie / varsta a treia.
Dupa 65 de ani majoritatea persoanelor sunt inca sanatoase active, insa sanatatea se
degradeaza in timp. Persoana in varsta este confruntata eu 0 etapa de viata noua deci cu c
noua experienta, de aici greutatea sa de a se adapta la propriile transfonnari, la noul statu:
rol in familie sau societate.
Batranetea este etapa finala din viata fiintelor, caracterizata prin diminuarea treptata a
functiilor fiziologice.
o elasificare curenta a persoanelor in varsta distinge:
- intre 65 - 75 ani, perioada de varstnic;
- intre 75 - 85 (90) de ani, perioada de batran;
- peste 85 (90) de ani, marea batranete sau perioada de longeviv.
In afara de aceasta elasificare cronologica, se 0 elasificare medicala:
"imbatranirea fiziologica", annonioasa, in care varsta cronologica se identifica cu
biologica;
"imbatranirea nefiziologica", care poate fi:
- prematura, cand incepe de timpuriu, sau
- aecelerata, cand ritmul de imbatranire se accelereaza la un moment dat (dupa
pensionare, dupa decesuri in familie, dupa intemari etc.). Imbatranirea nefiziologica este 0
imbatranire patologica, dar aceasta nu inseamna ca batranetea este 0 boaK
o alta elasificare a persoanelor de varsta treia este:
- batranii tineri (65 - 75 de ani) care in principiu prezinta cele mai mici afectari ale
functiilor perfonnantelor;
- batranii medii (75 - 85 de ani);
- batranii batrani, cu varsta de peste 85 de ani.
Vazand aceste clasificari, dar ca statistica, este elar ca incidenta bolilor
dizabilitatilor dramatic la batranii medii mai ales, la batranii batrani.
Preocuparea pentru starea de sanatate problemele psihosociale ale varstnicului,
revenea pana nu demult medicului, care el era pregatit in mare parte pentru medic ina
general a vizand adultul. Astazi 0 echipa pluridisciplinara trebuie sa vina in intampinarea
cererilor persoanelor de varsta a treia, ea fiind necesar sa cuprinda medicul, asistenta medicaji
psihologul, asistentul social, ingrijitorul.
47
3. ALIMENTATIA NOTIVNI DE NUTRITIE METABOLISM.
REGIMURI ALIMENTARE.
ALIMENTATIA P ACIENTVL VI
Orice organism viu este un sistem energetic. Asemenea motorului de automobil care,
pentru a functiona, are nevoie de carburanti, lubrifianti apa, organismul omului, pentru a
functiona, are nevoie de sursa de energie (care este asigurata de alimente), de sub stante de
protectie (asigurate de vitamine, saruri minerale, fier, iod, acizi nesaturati, etc.), de apa.
Daca motorul nu poate functiona decat in limita carburantului disponibil, nici omul nu poate
munci decat in masura in care dispune de energia fumizata de hrana absorb ita.
Omul energia de care are nevoie sub forma de alimente.
surselor consumului de energie in organismul omului, a principiilor
alimentare a fenomenelor fiziologice care influenteaza alimentatia (temperatura ambianta,
clima, poluarea, stare a psihica, stare a de sanatate, sexul, varsta, religia, etc.) prezinta 0 mare
insemnatate pentru alegerea solutiilor celor mai pertinente in alegerea alimentelor.
La copil aportul energetic variaza cu varsta depinde in mod egal de viteza de
a copilului de activitatea fizica a acestuia. Variatia aportului in timpul se datoreaza
formarii de tesuturi ale organismului.
La adult necesarul energetic este in functie de activitate.
La persoanele in varsta nevoia de energie este influentata de diminuarea fortei masei
musculare reducerea activitatilor fizice.
3.1. FACTORII NVTRITIVI
Sunt reprezentati de componentele esentiale din alimente rara de care viata nu ar fi posibila.
Glucidele (hidratii de carbon) constituie elementele principale ale alimentatiei vegetariene.
Constituentul de bam este glucoza. Ele se gasesc in: zahar, amidon care se afla in to ate
vegetalele in produsele care provin din ele: cereale, raina, paine, paste alimentare, celuloza.
celuloza este un hidrat de carbon, ea nu are valoare nutritiva, constituind 0 substanta
balast.
Lipidele (grasimile) sunt sub stante organice produse atat in regnul animal cat in cel vegetal.
Valoare energetica a lipidelor este de doua ori mai mare decat a proteinelor a glucidelor.
Bila este aceea care transforma grasimile insolubile in grasimi solubile prin descompunerea
acizilor conditie indispensabila a trecerii lor in sange.
Proteinele sunt, din punct de vedere chimic, macromoleculari naturali. Ele contin pe
langa carbon, hidrogen, oxigen, azot, sulf, potasiu halogeni. Denumirea de proteine vine din
48
limba greaca, proteias insemnand primar. Alaturi de glucide j)i lipide, ele fumizeaza pn,"rIO_
pentru organism, dar ajuta j)i la refacerea tesuturilor lovite. Proteinele au deci un rol plastic
important. Pe langa acestea, ele intra in structura tuturor celulelor, j)i ajuta la crej)terea j)i
refacerea acestora. Unii hormoni contin proteine, acestea avand rol in reglarea activitatii
organismului. Participa la formarea anticorpilor, ajutand la debarasarea de toxine j)i mllcm.
Formarea unor enzime j)ifermenfi necesita prezenta proteinelor j)i, nu in ultimul rand, ele
participa la formarea dioxidului de carbon, a apei, prin aportul energetic rezultat din <>rr!'p .... _'
lor.
Prin alimentatie, in organism sunt introduse proteine ce provin din 2 surse: veaOl'n/ijl
animala. Cele de origine animala (came, lapte, oua), care sunt indispensabile intr-o aulu .........
rationala, prezinta avantajul ca sunt bogate in proteine, dar, dezavantajul cii sunt scumpe, SIC
realizeaza cu un con sum mare de prod use vegetale j)i sunt deficitare din punct de vedere
cantitativ. Cele de origine vegetala (cereale, seminte oleaginoase j)i leguminoase), sunt cdc
mai ieftine, deci disponibile in cantitatea cea mai mare pentru populatia globului.
Unele proteine vegetale pot inlocui cu succes proteinele animale, de exemplu proteinele din
carne pot fi inlocuite de soia. Semintele de plante oleaginoase dau, de asemenea, procente
ridicate de proteine: floarea-soarelui, arahide, etc.
Apa.
Omul are nevoie nu numai de energie sub forma de alimente, ci j)i de lichide pentru a
mentine bilantul hidric la nivelul normal. Consumul mediu de apa este evaluat la 2-2,5 llzi.
Apa continuta in alimente sau absorbita sub forma de bautura este eliminata in mod perman::m
prin rinichi j)i glandele sudoripare. Ceea ce corpul elimina nu este niciodata apa pura, ci
intotdeauna un lichid incarcat cu dej)euri (uree, clorura de sodiu j)i diverj)i alti metaboliti). h.
cazul unei munci fizice dificile, prestata pe vreme uscata j)i calda, cantitatea de transpiratie
eliminata poate atinge chiar 10-15 1 in 24 ore. Pe aceasta cale, organismul combate de fapt
supraincalzirea. Pentru evaporare se consuma 0 cantitate de cal dura de 600 calorii pentru 1
litru de sudoare. Daca aceasta caldura ar fi toata fumizata de corpul omenesc, temperatura 10e
ar cobori cu aproximativ 10
D
C.
Cu to ate ca hrana contine 0 importanta cantitate de lichid (de exemplu, camea
painea 43%, fructele 85%; cartofii 78%; pastele rainoase 14%) aceasta nu este suficienta
trebuie completata, in functie de necesitatile individuale, cu 0,5-1 litru de lichid j)i chiar cu
1,5-2 litri in anotimpul cald cand pierderile de apa prin transpiratie sunt mai ridicate. Bi'illfnTlIl ..
digestibile, cum sunt ceaiul, cafeaua sau supa, sunt indicate in acest scop.
Saruri minerale, oligoelemente
Sarurile minerale sunt foarte necesare omului, deoarece intra in compozitia celulelor,
sangelui j)i a limfei, ele participand la procesul de metabolism. In compozitia organismului
uman intra saruri minerale de calciu, fosfor, potasiu, sulf, sodiu, magneziu, fier j)i cantitati
neinsemnate de iod, brom, cupru, aluminiu, mangan, etc.
Oligoelementele sunt constituenti ponderabili minori, descoperiti prin cercetari
modeme alaturi de constituentii majori care, pana atunci, erau considerati singurele elemente
necesare formarii j)i echilibrului organismelor vegetale j)i animale.
Multa vreme s-a crezut ca materia vie este compusa exclusiv din douasprezece
elemente, zise "plastice": azot, calciu, carbon, clor, hidrogen, magneziu, oxigen, fosfor,
potasiu, siliciu, sodiu j)i sulf. Acestea alcatuiesc 99,9% din masa corpului.
Ulterior, analize mai perfectioniste au distins, alaturi de acestea, inca vreo douiizeci
49
care, in ciuda cantitatii reduse (circa doua miimi) sunt indispensabile vietii. Este yorba de
anumiti metaloizi - arsenic, bor, brom, fluor, iod - sau metale - aluminiu, cobalt
(0,000004%), cupm (0,0004%), cositor, fier, molibden, magneziu, nichel, plumb, titan, zinc-
care 0 vreme au fost socotite "impuritati".
Vitaminele.
Vitaminele sunt substantele indispensabile vietii, ele regland metabolismul. Ele sunt
constituite din organici sintetizati in cea mai mare parte de catre plante. Lipsa lor din
alimentatia omului include lipsa de energie duce la anumite tulburari sau imbolnaviri.
Reguli privind modul in care ne alimentam sanatos care ar trebui respectate:
- se mamlnca incet, avand timp suficient pentm consumarea alimentelor, Tara stres, Tara
intreruperi (ridicare de la masa pentru rezolvarea unor probleme), Intr-o atmosfera de calm

- cu 15-20 de minute inainte de masa principala se poate consuma 0 salata sau un mic aperitiv,
pentru a se senzatia de foame, marind satietatea;
- se mananca pe saturate, dar nu mai mult, chiar dadi mancarea este foarte buna si gustoasa;
- se mananca la ore fixe;
- nu se "sare" peste mese nici nu se mas a cu 0 felie de paine cu unt;
- se mesteca mult bine, hrana trebuind Iaramitata inainte de a se inghiti, pentm a
munca stomacului;
- nu se beau lichide in timpul meselor, deoarece digestia este mai dificiIa, producandu-se mai
mult acid in stomac;
- dupa ora 17 nu se consuma mese bogate in proteine, greu de digerat, iar cu 2
ore inainte de culcare nu se mananca nimic;
- se recomanda impaqirea celor 3 mese principale in cantitati mai mici, in 5-6 mese pe zi;
- se mananca numai cand apare senzatia de foame, fiind interzisa consumarea alimentelor de
plictiseala sau pentm omorarea timpului;
- nu se mananca cu lacomie, iar poqiile de mancare sa fie moderate;
- este indicata tinerea postului 0 zi pe saptamana, pentm eliminarea toxinelor si odihnirea
organelor. Pe durata postului se beau multe lichide, apa plata, sucuri naturale din fructe,
ceaiuri, cam 2-3 litri pe toata ziua;
- seara, inainte de culcare se poate bea 0 cana cu lapte cald, eventual indulcit cu miere de
albine, sau 0 cana cu ceai din plante medicinale (tei,
Un regim alimentar rational cere ca substantele nutritive sa fie alcatuite dintr-o lista variata de
alimente, iar rationalizarea regimului alimentar presupune 0 justa repartizare pe mese a
hranei zilnice.
Regimuri alimentare
Numim regim alimentar = folosirea alimentelor in conforrnitate cu anumite reguli impuse de
conditiile de sanatate sau de boala unei persoane.
Cele mai cunoscute regimuri alimentare utilizate in unitatile sanitare sunt:
50
,
Regimul hidric
Indicalii:
- postoperatorii,
Alimente permise:
supe limpezi de legume, ceaiuri indulcite cu zaharina sau ne indulcite, zeama de orez..
supe diluate ~ i degresate din came, apa fiarta ~ i racita.
Regimul hidro-zaharat
Indicalii:
- perioada de debut a hepatitei epidemice: insuficienta renala acuta, insuficienla
acuta, colecistita acuta, in perioada afebrila a bolilor infectioase.
Alimente permise:
sucuri de fructe indulcite, ceaiuri indulcite, zeama de compot, zeama de orez.
se administreaza in cantitati mici ~ i repetate.
Regimul semilichid
Indicatii:
- colecistita subacuta, perioada icterica a hepatitei epidemice, ciroza hepatica, varice
esofagiene, dupa primele zile ale infarctului miocardic acut.
Alimente permise:
supe de rainoase, supe de legume, piureuri de legume, fructe coapte, rainoase, sufleur::
de branza de vaci;
mese mici cantitativ ~ i mai frecvente.
Regimul lactat
Indicatii:
- in primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, in primele zile dupa
hemoragia digestiva superioara.
Alimente permise:
- 1000-2000 mllapte, eventual imbogalit cu f r i ~ c a sau smantana.
Regimul lacto - fiiinos vegetarian
Indicatii:
- dupa puseul acut al ulcerului in remisiune, dupa operalii pe stomac.
Alimente permise:
- bninza de vaci, oua moi, c a ~ lapte, piureuri de legume, smantana, f r i ~ c a rainoase.
Regimul hepatic
Indicalii :
- hepatita cronica agresiva, ciroza hepatica decompensata, neoplasm hepatic.
Alimente permise:
branza de vaci, c a ~ urda, iaurt, came slaba fiarta, paine alba prajita, legume, rainoase,
fructe coapte, biscuili, supe de rainoase, unt 19 glzi, ulei 20-30 glzi.
Regimul renal
Indicalii :
51
- glomerulonefrita acuta difuza, insuficienta renala.
Alimente permise:
salata de cruditati cu untdelemn, compot, supe de legume rainoase, pri'ijituri cu mere,
branza de vaci, urda, de ou, paine rara sare.
Regimul cardio-vascular
Indicatii:
_ cardiopatii decompensate, hipertensiune arterial a, infarct miocardic acut in a doua
saptamana de boala.
Alimente perrnise:
lapte, iaurt, branzeturi, came slaM fiarta, salata de sfecia, fructe crude sau coapte,
compot, aluat de tarta, dulceata, unt 10 g/zi ulei 30 g/zi.
Regimul diabetic
Indicatii
- diabetul zaharat.
Alimente perrnise:
in functie de toleranta la glucide, regimul va cuprinde alimente cantarite in mod
obligatoriu alimente necantarite.
Alimentele cantarite: paine, lapte, cartofi, rainoase, legume uscate, fructe.
Alimentele necantarite: came, mezeluri, oua, supe de came, sosuri lara raina,
ulei.
Regimul hipocaloric
Indicatii:
- obezitate, hipertensiune arteriala.
Alimente perrnise:
240 cal .- 300 g branza de vaci;
- 400 cal .- lapte, branza de vaci, came alba, legume, mere;
3.2. ALIMENT AREA ACTIV A P ASIV A
OBIECTIVELE PROCEDURII:
Asigurarea necesiti'itilor calorice calitative in functie de varsta starea organismului;
Favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice prevenirea
cronicizarii unor imbolnaviri.
PREGA. TIREA MA TERIALELOR
Vesel a tacamuri;
Cana simpla sau cana speciala cu cioc;
Tava, carucior pentru alimente;
Alimente conform regimului recomandat;
52
$ervetele de masa;
2 prosoape pentru protectia lenjeriei de corp pat.
PREGA TIREA PACIENTULUI
Asistenta medicalii trebuie sa va dea informatii despre:
Afectiune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese;
Posibilitatile de mobilizare, dad pacientul este imobilizat, daca are indicatie de repaus;
Posibilitatea de folosi membrele superioare nivelul de autonomie (se poate
alimenta singur-activ, sau este alimentat de alta persoana - pasiv);
Efectuarea unor examene care impun un anum it regim sau restrictii alimentare inainte
sau dupa acestea;
Administrarea unor medicamente inainte, in timpul mesei sau dupa masa;
PREGA TIREA FIZICA:
Respectati recomandarile cu privire la mobilizarea pacientului, asigurati pacientul de
ajutorul dumneavoastra;
Ajutati pacientul sa se spele pe maini;
pacientul intr-o pozitie confortabila, conform recomandarilor asistentului
medical in raport cu stare a sa generala :
o $ezand la masa in salon sau in pat;
o pentru pacientul care se poate ridica putin;
o In decubit lateral stang daca pacientul este dreptaci, cu capul ridicat.
EFECTUAREA PROCEDURII / TEHNICII:
Verificati dad sunt indeplinite conditiile pentru servirea mesei:
o salonul este aerisit;
o au fost indepartate urinarele;
o nu se fac tratamente;
o nu se face curat in salon;
Identificati pacientul regimul alimentar recomandat;
Ajutati pacientul spele mainile;
Pregatiti alimentele pe 0 tava acordand atentie aspectului estetic;
Imbracati un halat curat
a)Alimentarea activii
Servirea mesei la pat in pozitie sau
pacientul in pozitie confortabila;
Protejati lenjeria pacientului cu ajutorul unui pro sop daca este cazul;
tava cu alimente in fata pacientului sau adaptati 0 masuta speciala;
Ajutati pacientul sa taie alimentele daca este necesar;
Observati daca pacientul consuma toate alimentele.
Alimentarea activa la pat in pozitie de decubit lateral:
pacientul in decubit laterallasand liber bratul dominant (de obicei drept);
Ridicati capul pacientului protejati patul pacientului cu un pro sop curat;
sub barbia pacientului un pro sop curat;
Puneti tava cu alimente pe marginea patului, pe un taburet sau pe noptiera incat
pacientul sa vada ce mananca;
53
Taiati alimentele in bucati mici;
Ajutati pacientul sa bea lichide prin suctiune sau cu ajutorul unei cani speciale.
b) Alimentarea pasivii
pacientul in pozitie (daca are membrele superioare afectate) sau
(daca este imobilizat, adinamic, epuizat, in stare grava);
Protejati lenjeria de pat de corp folosind prosoape curate;
Plasati tava cu alimente pe noptiera, pe un taburet sau pe 0 miisuta adaptabila la pat;
in partea dreapta a pacientului (de regula) pe un scaun;
Verificati temperatura alimentelor;
Ridicati cu 0 mana capul bolnavului administrati supa cu lingura pe jumatate pi ina;
Asigurati-va ca pacientul a inghitit inainte de a administra 0 noua cantitate;
Rezervati-va suficient timp pentru a putea face mici pauze daca este nevoie;
Taiati alimentele in bucati mici tara sa Ie atingeti cu mana;
Incurajati pacientul sa consume alimentele purmnd 0 discutie agreabila;
Folositi lingurita sau 0 pipeta daca pacientul este in stare foarte grava sau are tulburari
de deglutitie;
Observati permanent faciesul pacientului.
lNGRIJIREA PACIENTULUI DUPA ALIMENTARE:
pacientul in pozitie comoda daca nu poate singur;
Refaceti patul, indepartati eventualele firmituri sau schimbati lenjeria daca este
necesar;
Verificati daca prezinta cumva senzatie de greata;
Ajutati pacientul faca toaleta cavitatii bucale.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNcA
Indepartati vasele murdare resturile alimentare;
Aerisiti incaperea.
4. EREDITATEA
De fiecare data cand spunem "seamana cu mama" sau "are ochii mamei" ne referim de
fapt la ereditate sau, in limbaj la genetica - studiul genelor.
Cea mai buna definitie a genelor este probabil cea in care gene Ie sunt descrise ca fiind
coduri biochimice. Genele sunt entitati foarte mici. Oamenii de ca ele sunt purtate
de cromozomi - structuri mici, cat un firicel, observabile cu ajutorul microscopului.
Toate aceste structuri impreuna realizeaza amprenta chimica completa a unei persoane.
54
Perechi identice
Fiecare om are 46 de cromozomi, aranjati in 23 de perechi, unul din fiecare pereche
provenind din sperma tatalui, celalalt din ovulul mamei.
Cromozomii unei perechi arata foarte asemanator, dar nu sunt identici . Femeile au 23
de perechi identice in timp ce la barbati exista 0 pereche - cromozomul sexual - care nu este
identic. La femei exista 2 cromozomi mari, in forma de X, in vreme ce la biirbati exista unul
Y, avand forma unui cariig. Aceasta mica diferenta in structura celulara este 'cheia'
solutionarii dilemei daca, copilul care se va n3{>te va fi baiat sau fatii. Modul in care se dispun
cromozomii pentru a forma perechi, este de cea mai mare importanta. Fiecare pereche contine
gene similare.
Genele care se comporta astfel pot sa apara in doua forme diferite, una dominanta,
cealalta recesiva. De obicei, gene Ie dominante au tendinta de a se face evidente in constructia
fizica a unui individ, chiar daca sunt prezente de la un singur parinte. E nevoie de 0 pereche de
gene recesive - cate una de la fiecare parinte - pentru ca trasatura pe care 0 poactii sa
fie evidentii in cursul vietii.
nnni singnr factor
Geneticienii au determinat un numar mare de gene recesive dominante.
In termeni practici, asta nu inseamna ca poti prezice cu sigurantii dad copilul va
parul buclat. Modul de comportare a gene lor este unul aleator, gena dominanta
responsabila pentru aparitia parului cret avand sensibil mai mari de a transfera aceastii
trasatura. Principiul de functionare ne poate ajuta insa - sa intelegem ca nu ne putem la
un copil cu par drept (daca ne-am dori ceva) atunci cand unul dintre parinti are parul cre!,
iar celalalt nu.
Aceasta forma de ereditate, numita a unui singur factor, este relativ simpla
ne poate oferi informatii generale asupra sanatatii aspectului general al viitorului copil.
Spre norocul nostru, majoritatea trasaturilor normale sunt date de catre genele dominante.
Factornl X
Cromozomii X Y determina sexul unei persoane. Cromozomul X mai contine insa
alte gene care nu au nimic in comun cu caracteristicile sexuale ale individului. Aceste gene
sunt cunoscute ca fiind gene legate de sex deoarece sunt de individ in timp
cu cromozomul sexual.
o astfel de gena este cea care ne permite sa distingem corect culorile. 0 anumita gena
care se doar in cromozomul X este cea care ne face sa distingem culorile sau
verde. Vederea policromatica este 0 trasatura dominanta, iar daltonismul e recesiva. Daca un
barb at are inscrisa aceasta gena in codul sau genetic, pe singurul sau cromozom X, el este cu
siguranta daltonist. Daca 0 femeie gena daltonismului, efectele ei sunt suprimate
de caracterul dominant al celuilalt cromozom X, asta daca nu e foarte ghinionista ar avea
nenorocul de a genele anormale de la ambii parinti.
55
5. NOTIUNI DE EDUCATIE SEXUALA SI PLANNING FAMILIAL
Educatia sexuaUi este un proces de achizitionare a informatiilor !?i de formare de
atitudini, crezuri !?i valori in legatunl cu identitatea, relatiile !?i intimitatea, proces ce dureaza
intreaga viata. Acest proces cuprinde dezvoltarea sexuala, relatiile interpersonale, afectiunea,
intimitatea, aspectul trupului, rolul sexului, reproducerea.
Educatia sexuala are scopul de a reduce riscurile unui comportament sexual negativ,
cum ar fi sarcini nedorite sau neplanificate !?i contactarea unor boli cu transmitere sexuala,
inclusiv my. De asemenea, educatia sexuala urmare!?te sa contribuie la experienta pozitiva a
partenerilor in sexualitatea lor, prin imbunatatirea calitatii relatiilor lor !?i abilitatea de a lua
decizii inforrnate asupra vieW lor.
PLANIFICAREA F AMILIALA.
Prin planificare familiaHi se intelege capacitatea persoanei sau cuplului de a anticipa !?i de a
avea numarul dorit de cop ii, la momentul ales !?i la intervale Ie de timp dintre na!?teri pe care Ie
hotiirasc singuri. Acest lucru se poate indeplini prin folosirea metodelor contraceptive !?i prin
tratamentul infertilitatii involuntare.
Serviciile de planificare familiaHi au urmatoarele obiective:
- abilitarea individului / cuplului de a decide daca !?i cand sa aiM copii;
- prevenirea sarcinilor nedorite, avortului !?i abandonului de copii;
- identificarea nevoilor personale in vederea luiirii unei decizii inforrnate privind folosirea unei
anumite metode contraceptive;
- asigurarea utiliziirii corecte a contraceptivului ales;
- prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala (ITS);
- prevenirea!?i depistarea precoce a cancerului de col !?i a cancerului de san;
- pastrarea / ameliorarea calitatii vietii de cuplu.
Beneficiile planificarii familiale
Pentru copii:
- Cop iii doriti sunt mai bine ingrijiti, mai bine alimentati, mai bine educati, mai sanato!?i;
- Scaderea morbiditatii datorate na!?terii premature, greutatii mici la na!?tere !?i sdiderea
mortalitatii infantile cu minimum 20% daca intervalul dintre na!?teri este de minimum 2 ani;
- Scaderea morbiditatii prin infectii respiratorii !?i boli diareice acute datorate malnutritiei;
- Alimentatia naturala protejeaza copiii de diaree !?i alte boli infectioase.
Pentru femei:
- Reducerea avorturilor la cerere !?i avorturilor empirice, deci a morbiditatii !?i mortalitatii
mateme;
- Sciiderea morbiditatii !?i mortalitatii mateme prin spatierea na!?terilor;
- Reducerea problemelor legate de sarcina !?i na!?tere;
56
,
,
!
f
I
I
t
J
- Prevenirea unor boli: sarcina ectopica, cancerul de ovar de endometru, chisturile ovarie::E...
noduli de san, sangerarile menstruale abundente anemia secundara acestora, dismenoreea:
- Prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala;
- Imbunatatirea relatiei de cuplu.
Pentru barbati:
- Prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala;
- Imbunatatirea relatiei de cuplu;
- Randament crescut de munca.
Pentru familie:
- Viata de cuplu armonioasa;
- Oportunitati educationale I profesionale crescute;
- Alegerea momentului potrivit de a avea copii doriti, care vor fi mai bine ingrijiti.
Pentru comunitate:
- Prevenirea fenomenul de abandon al copiilor in matemitati spitale - cu folosirea
respectivilor bani in alte scopuri comunitare I bugetare;
- Reducerea de copii nedoriti, cu reducerea nevoii de institutionalizare;
- Pastrarea unei bune stari de sanatate permite oamenilor sa foloseasca potentialul
profesional.
Pentru personalul medical:
- Copiii doriti sunt mai bine ingrijiti in familie, deci necesita mai rar asistenta medicala;
- Serviciile preventive oferite vor duce la economie de timp, prin reducerea morbiditatii
imbunatatirea starii de sanatate a populatiei asistate.
Comportament sexual responsabil
Pentru a putea adopta un astfel de comportament, 0 persoana are nevoie:
- De informatii de baza despre: anatomie, fiziologie genital a, reproducere, sarcina;
- Sa ca exista mijloace de control al fertilitatii evitarea sarcinii nedorite;
- Sa de unde poate sa obtina informatii despre sanatatea reproducerii planificare
familiala;
- Sa ca avortul poate duce la complicatii grave foarte grave;
- Sa de unde poate sa obtina mijloace de protectie impotriva avortului;
- Sa sa foloseasca metode contraceptive;
- Sa unde sa apeleze in situatii in care are probleme;
- Sa ca exista boli grave foarte grave care evolueaza lara semne, care se pot transmite pc
cale sexual a;
- Sa cum se transmit cum nu se transmit infectiile cu transmitere sexual a SIDA
- Sa ca exista mijloace de protectie impotriva infectiilor cu transmitere sexual a I SIDA
cum sa Ie foloseasca;
- Sa ca este bine sa controleze starea de sanatate din timp in timp, chiar daca nu 0
deranjeaza nimic;
- Sa ce inseamna responsabilitatea sa W asume responsabilitati;
- Sa sa aplice ceea ce pentru rezolva problemele legate de sexualitate.
57
6. NOTIUNI DE PRIM AJUTOR
Motto: "Dadi nu poti ajuta un accidentat sa traiascii, macar nu-l ajuta sa moara"
NOTIUNI iNTALNITE:
Situatie de urgenta - Un eveniment care creeazii 0 primejdie, afectilld un individ sau 0
comunitate, necesitii 0 actiune imediata.
Prim ajutor - Prevenirea, pregatirea pentru oferirea unui raspuns initial la situatiile de
urgentii din domeniul siinatiitii.
Persoana care acorda prim ajutor (SALVATOR) - 0 persoana care este instruita in primul
ajutor care poate folosi acele teoretice practice pentru a proteja salva vieti.
Plaga - Rana - Deteriorare accidentala sau intentionata a corpului, rezultata din expunerea la
energie termica, mecanica, electrica, radioactiva sau chimica, sau datoratii absentei unor
elemente esentiale, cum ar fi caldura sau oxigenul.
Protejare - Masurile luate pentru a preveni riscurile expunerii intr-o situatie de urgentii
(semnalizarea locului unui accident rutier, controlul riscului expunerii la sange alte fluide
corporale, etc.).
Suport psihologic - Asistenta acordatii persoanelor aflate intr-o situalie de criza emotionala,
indiferent dad! aceasta este urmare a unei accidentari fizice, a unei boli sau a stresului.
Asistenta reasigurarea victimei oblinerea cooperiirii/colaboriirii acesteia la
miisurile ce urmeazii a fi luate de catre un trecator, 0 persoana care acorda prim ajutor
serviciul de urgentii.
Siguranfa - 0 situatie in care pericolele pentru viata sau sanatatea victimei, persoane care
acorda prim ajutor sau a trecatorilor sunt minimizate, controlate sau absente.
Hemoragiile - sunt scurgeri ale sangelui in afara vaselor sanguine.
Cum sa facem fata unei situatii de urgenta
1. pASTRA TI-vA CALMUL.
Pastrandu-va calmul in timp ce ajutati victima, 0 Yeti ajuta sa fie calma sa coopereze.
Daca victima devine starea sa se poate agrava.
2. PLANIFICATI RAPID CE TREBUIE sA FACETI
Inviilati procedurile de bazii repetati-Ie periodic pentru a putea face fatii oricand este
necesar.
3. TRIMITETI DUP A AJUTOR PROFESIONIST
Sosirea rapida a ajutorului poate salva 0 viatii. Retineti folositi numiirul de urgentii 112
cum sa comunicati la telefon.
Cine telefoneazii? (numele, numarul de telefon, adresa)
Ce s-a intamplat? (accident auto, explozie, incendiu)
Unde?
Cate victime?
4. iNCURAJATI VICTlMA
Anuntati victima cii personalul calificat este pe drum incercati sa 0 faceti sa se simta cat
mai bine cu putintii.
Aratilldu-i ca va pasa, inspirati incredere.
58

I
!
I
1
I
I
!
SUPORTUL VITAL DE BAZA LA ADULT
Suportul vital de baza (SVB) reprezinta menlinerea libertalii cailor aeriene, suportul
circulaliei lara ajutorul vreunui echipament cu exceplia dispozitivelor de proteclie.
Algoritmul Suportului
Vital de Bazii
EVALUEAZA
STAREADE

""
STRICADUpA
AJUTOR
DESCHIDE
CAlLE AERIENE
ABSENTA
VENTILATIILOR
NORMALE
..
ALERTEAZA 112
30 COMPRESII
TORACICE
2 VENTILATII
30 COMPRESII
1. Se asigurii securitatea salvatorului, victimei $i a persoanelor din jur.
Odata ce are loc 0 urgenla, trebuie sa va asigurali ca locul accidentului este
pentru toata lumea.
59
Persoanele pe care trebuie sa Ie aveti in vedere sunt:
dumneavoastra,
privitorii,
victimalele.
Asigurati-va timp pentru a face 0 evaluare primara a locului accidentului identificati
obiectele care pot fi periculoase.
Pericolele pot consta in:
substante chimice,
electricitate,
apa curgatoare,
foe, fum, gaz,
materiale inflamabile,
traficul rutier,
materiale metalice ascutite,
suprafete alunecoase,
structuri instabile.
Nu interveniti in situatiile periculoase. Lasati personalul de urgenta, care este instruit,
pregatit, are echipament adecvat fiecarei situatii, sa intervina.
Punandu-va viata in pericol puteti deveni 0 victima, ca sa soseasca
echipele specializate.
In unele situatii puteti inlatura pericolele sau puteti scoate victimalele din zona
periculoasa.
Exemple:
- curatarea zonei de cioburile provenite de la un accident auto,
- oprirea electricitatii de la panoul de curent,
- scoaterea cheilor din contact.
Trebuie sa evitati sa mutati 0 victima, cu exceptia cazurilor in care zona poate deveni
periculoasa pentru aceasta.
2. Se evalueaza starea de a victimei: se scutura de umeri se intreaba cu
voce tare: "s-a intamplat ceva?"; (jig.i)
Figura 1: Evaluarea starii de
60
3.1. Daca victim a raspunde verbal sau prin
se lasa in pozitia in care a fost gasita (cu conditia sa fie in siguranta), este evaluata
victimei dad este necesar, se solicita ajutor;
se trimite 0 persoana dupa ajutor sau, dad salvatorul este singur, lasa victima
chiar el dupa ajutor;
salvatorul reevalueaza periodic victima.
Figura 2: Solicitare ajutor
3.2. Daca victima nu raspunde:
salvatorul trebuie sa solicite ajutor; (fig.2)
victima va fi in decubit dorsal;
se des chid caile aeriene plasand 0 mana pe frunte cu blandete, se impinge capul sift
spate, pastrand policele indexullibere pentru eventuala pensare a nasului (dad va fi necesari
ventilarea) ;
cu varfurile degetelor celeilalte mmni plasate sub menton se ridica barbia victimei pentru 1 I
deschide caile aeriene. (fig.3)
61
Figura 3: Deschiderea ciiilor aeriene
4. Menlinand ciiile aeriene deschise, salvatorul incearcii sii stabileascii, timp de maxim 10
secunde, dacii victima respirii normal (se exclud ventilatorii inejiciente, "gasp" -
urile) : (fig.4)
Figura 4: Evaluarea respirapei
privind peretelui toracic anterior;
ascultand zgomotele respiratorii de la nivelul diilor aeriene superioare;
simtind fluxul de aer pe obraz.
In primele minute dupa oprirea cordului victima mai poate respira slab sau poate avea
gasp _ uri rare, zgomotoase. Nu trebuie confundate cu respirat
ia
normala. Incercarea de a
determina existent
a
unor respiratii normale privind, ascultand simt
ind
fluxul de aer, trebuie
sa dureze cel mult 10 secunde. Daca salvatorul nu este sigur ca victima respira normal, trebuie
sa actioneze ca cum ea nu ar respira normal.
5.1. Dacii victima respirii normal:
se pune in pozitie de sigurant
a
;
salvatorul va trimite pe cineva dupa ajutor, iar, daca este singur, va lasa victima se va
duce dupa ajutor;
se reevalueaza respiratia.
5.2. Dacii victima nu respirii normal:
salvatorul va trimite pe cineva dupa ajutor, iar dadi este singur, va lasa victima se va
duce dupa ajutor. La intoarcere va incepe compresiile toracice;
salvatorul ingenuncheaza langa victima;
se plaseaza podul palmei pe centrul toracelui victimei;
podul palmei ce1eilalte maini se plaseaza peste mana care se afla pe torace se
intrepatrund degetele mainilor, evitand astfel compresia pe coaste. (fig. 5). Pozit
ia
mainilor
trebuie sa fie astfel incat sa nu exercite presiune pe regiunea epigastridi sau pe apendicele
xifoid;
salvatorul se va pozitiona vertical deasupra toracelui victimei cu coate1e intinse, va
efectua compresia cu 4-5 cm a sternului (fig. 6);
62

I
,
.
1
t
i
dupa fiecare compresie, toracele trebuie sa revina la normal fara a pierde contactul
mainilor cu stemul; compresiile ~ decompresiile se continua cu 0 frecventa de 100/minut
(ceva mai putin de 2 compresii/sec);
compresiile ~ decompresiile trebuie sa fie egale ca intervale de timp.
Figura 5: Pozilia mliinilor
Figura 6: Pozi/ia corectii in compresiile toracice
6.1. Combinarea compresiilor toracice cu ventilaliile:
dupa 30 de compresii se redeschid caile aeriene pnn impingerea capului ~ ridicarea
mandibulei;
se penseaza partile moi ale nasului folosind policele ~ indexul mainii de pe frunte (fig. 7);
63
Figura 7: Pensarea nasului Figura 8: Ventila{ie gurii La gurii
se des chide putin cavitatea bucaHi a victimei, mentinand insa barbia ridicata;
salvatorul in spira normal, pune buzele in jurul gurii victimei asigurand 0 bun a
expira constant in gura victimei; in timpul expirului salvatorul va privi ridicarea
peretelui toracic anterior va urmari mentinerea ridicata a acestuia timp de 1 secunda, ca
intr-o respiratie normala; aceasta reprezinm 0 ventilatie eficienta (fig. 8);
se mentine capul in hiperextensie barbia ridicata, se indeparteaza gura de victima se
revenirea toracelui la pozitia initiala, pe masura ce aerul iese din plamani;
salvatorul in spira din nou expira inca 0 data in gura victimei, astfel incat sa obtina doua
ventilatii eficiente. Dupa aceasta, se repozitioneaza rapid mainile in pozitie corecta pe
toracele victimei pentru a executa inca 30 de compresii toracice;
se continua efectuarea compresiilor toracice a ventilatiilor intr-un raport de 30:2;
intreruperea compresiilor ventilatiilor pentru reevaluarea victimei este indicata doar dad
aceasta incepe sa respire normal, altfel, resuscitarea nu trebuie intrerupta.
6.2. Resuscitarea doar eu eompresii toraciee - poate fi efectuata, dupa cum urmeaza:
daca salvatorul nu poate sau nu sa administreze ventilatii gura-Ia-gura,
atunci va efectua doar compresii toracice;
in acest caz, compresiile toracice trebuie efectuate continuu, cu 0 frecventa de
100/minut;
resuscitarea va fi oprita pentru reevaluare doar dad victima incepe sa respire
normal; altfel resuscitarea nu trebuie intrerupta.
7. Resuscitarea va fi eontinuata pana dnd:
- un ajutor calificat care preia resuscitarea,
- victima incepe sa respire normal,
- salvatorul este epuizat fizic.
64

6.1. Prim ajutor in caz de inee
o resuscitare eficienta efectuata in timp uti! poate salva de la moarte victima unui inec.
Insa, subliniaza medicii, daca salvatorul nu are notiuni minime de prim-ajutor, el poate face
victimei mai mult rau dedit bine. -
Primul ajutor trebuie sa inceapa cu scoaterea victimei din apa alarmarea unui serviciu medical dr:
urgenta - 112.
Este importanta imobilizarea victimei prin mentinerea capului a gatului in fel incat sa nu se
poata agrava eventualele leziuni la nivelul coloanei cervicale. Atiita vreme cat nu se
mecanismul prin care s-a produs Inecul, salvatorul trebuie sa aiba un comportament preventiv.
Paua la sosirea echipajului medical, cel care acorda primul ajutor trebuie sa aiba grija in permanerqi.
de pozitia capului a gatului. La scoaterea din apa, capul gatul trebuie tinute pe mana
salvatorului.
Victima va fi pe spate, iar daca nu prezinta semnele vitale, se incepe resuscitarea. Ea incepc
cu efectuarea unei inspectii rapide a cailor aeriene superioare prin" deschiderea gurii, inspectarea
cavitatii bucale a faringelui. Alimentele, varsatura, protezele dentare sau orice alt corp strain care
obstructioneaza caile respiratorii trebuie indepartate manual.
Urmatorul pas este evaluarea respiratiei. eel care acorda primul ajutor constata daca exista
ale toracelui - semn al respiraliei -, iar cu urechea ill dreptul nasului gurii simte jetul de aer "
aude respiraliei.
Daca victima nu prezinta aceste semne, se Incepe respiralia gura la gura.
In cazul in care apa este rece, nu trebuie uitata proteqia Impotriva hipotermiei. Victima va fi
acoperita cu paturi pentru a fi incalzita.
6.2. Primul ajutor in arsuri
Pentru arsuri minore, limitate la 0 zona care nu 5-8 cm diametru, actionati in
felul urmator :
Arsura se Se tine suprafata arsa sub jet de apa rece timp de cel putin 5 minute
sau paua dind cedeaza durerea. Racorirea ranii reduce infiamatia inlaturaud caldura
provocatoare de leziuni. "
Se acopera arsura cu un bandaj de tifon steril. Nu se vata (sau alt material pufos)
care poate irita pielea. Bandajarea tine aerul departe de pielea arsa, reduce durerea
protejeaza pielea.
Nu se aplica grasimi sau creme.
! Atentle
Nu se gheata. Punand gheata direct pe 0 arsura se poate provoca 0
degeratura, agravand rana.
Nu spargeti flictenele.
Pentru arsurile majore, formati 112. Pana ajutorul de urgenta, luati
urmatoarele masuri :
Nu scoateti hainele arse. verificati ca victima sa nu mai fie in contact J
eu materiale care se top esc, sau sa fie expusii la fum ori eiilduril I
65
- Nu introduceti arsuri mari, severe in apa rece. Acest lucru poate provoca un

Verificati existenta semnelor vitale (respiratie, tuse sau Daca nu exista
nici un fel de respiratie sau alt semn de circulatie, incepeti resuscitarea
cardiopulmonara.
Acoperip zona arsurii. Folositi un bandaj dicoros, umed, steril, 0 panza umeda
curatii sau prosoape umede.
6.3. Primul ajutor in cazul fracturilor, entorselor, luxatiilor
in eazul fracturilor de craniu, accidentatul va fi culcat pe spate cu capul ridicat,
pe care se apliea 0 punga de gheata pentru eombaterea inflamatiei.
in fracturile fetei, primul ajutor constii in oprirea hemoragiei, ingrijirea riguroasa a
plagii in fraeturile deschise, reducerea fragmentelor deplasate fixarea lor printr-un
plasture adeziv, asepsia riguroasa a nasului, gurii gatului.
In fraeturile eoloanei vertebrale, aceidentatul este imediat culcat pe spate pe un plan
dur rezistent scandura, targa) perfect plane, cu paturi, haine,
echipament etc. Imobilitatea absoluta este obligatorie, evitandu-se
trunehiului.
In fraeturile toracelui, cel afectat este cuIcat pe spate sau pe partea eu fraetura
pasmmdu-se un repaus cat mai complet.
Fractnrile bazinului produe mari neajunsuri. Accidentatul se culca pe spate ramane
Se aplica comprese reci, punga eu gheata pe regiunea prevezicala.
La nivelului membrului superior, in fracturile antebratului mainii membrul se
sprijina in eu cotul indoit Degetele mana se fixeaza pe 0 atela de carton sau
scandurica, antebratul se fixeazii pe 0 seandura sau atela din sarma. Atelele pentru
antebrat trebuie sa ajunga pana la mijlocul bratului; bratul antebratul se fixeaza de

In fraeturile membrului inferior, primul ajutor 0 buna contentie a
fragmentelor, pana la spital. In fraeturile coapsei, membrul inferior se imobilizeaza in
atele ce merg pe partea inferioara, pana in regiunea superioara a coapsei. In fracturile
gambei sau gleznei rara deplasarea segmentelor, este suficient un pansament
compresiv repaus.
In eazul entorselor se aplidi manevra RGCR:
- (R) Repaus: intretine sangerarea, motiv pentru care persoana accidentatii trebuie sa
stea
- (G) Gheatii: se aplicii 0 punga cu gheata in jurul ariei lezate. Temperatura scazuta determina
eonstrictia vaselor sangvine astfel se reduce sangerarea in interiorul artieulatiei, iar durerea
seade;
- (C) Compresia: se bandajeazii ferm (dar nu prea strans) loeullezat folosind un bandaj elastic.
66
-
Acesta reduce sangerarea in articulatie;
- (R) Ridicarea: piciorul, articulatia lezata, se intr-o pozitie ridicata, astfel incat sangele
curge invers gravitational circulatia scade.
In luxatii, primul ajutor consta in reducerea imobilizarea regiunii lezate. Pentru luxatii
minore se aplica manevre RGCR, daca exista dub ii, leziunea trebuie tratata ca 0 luxatie.
r;:va
I::I
(,
De reJinut:
De cele mai multe ori, pentru persoanele lara pregatire medicala este greu de
diferentiat entorsa de luxatie sau fractura. De aceea in fata unei victime, care se pHinge
de dureri la nivelul scheletllilli sall articulatiei, intotdeauna se va pune in repaus absoillt
zona dureroasa. Acest Illcrll se realizeaza prin imobilizarea provizorie a regiunii.
6.4. Primul ajutor in cazul hemoragiilor
In epistaxis (hemoragia din nas), bolnavul se pe un scaun, fotoliu, cu capul
ridicat pe spate se face 0 compresie cu degetul pe aripa nazala respectiva;
concomitent, se introduce un tampon de vata imbibat intr-o solutie de apa oxigenat1l,
solutie slaba de otet etc.; se pot aplica comprese reci pe ceara, frunte, fata, nas;
Oprirea hemoragiilor se hemostaza se poate face prin diferite mijloace:
mecanice, fizice, chimice biologice;
La plagile cu hemoragii mici (venoase sau capilare) este suficient un pansament
compresiv; sangerarea din plagile extremitatilor se poate opri prin simpla ridicare a
bratului sau piciorului ranit, prin flexarea sa maxima din articulatie, cand vasele se
comprima hemoragia se
Hemoragia arteriala se prin comprimarea vasului de planul osos subiacent;
In cazul plagilor vaste cu lezarea vaselor mari ale extremitatilor, metoda cea mai
eficace de hemostaza este aplicarea garourilor (din cauciuc sau panza) sau a celor
improvizate din batiste, sfori, curele, etc.;
Garoul, odata cu oprirea sangerarii, produce oprirea circulatiei sangelui in poqiunea de
membru situata dedesubtul lui. Din aceasta cauza mentinerea sa mai mult de 2 ore
poate duce la complicatii deosebit de grave. Totdeauna la montarea unui garou trebuie
un bilet, care bolnavul, pe care se noteaza obligatoriu urmatoarele
date: nume, prenume, ora exacta a aplicarii garoului. Dupa fiecare 20-30 minute se
putin garoul pentru a permite irigarea segmentului de membru subiacent.
Ridicarea garoului se face doar in conditii de spital sau de personal competent.
Hemostaza artificiala se realizeaza cel mai simplu printr-o compresie aplicata pe vasul
sanguin lezat, tinand cont de sensul curgerii sangelui, astfel incat sa se opreasci
sangerarea.
67
7. PERSOANA BOLNA V A
Bofnavuf trebuie privit ca un om care sufera, spera $i are dreptuf sau fa sanatate # fa via/a.
Datoria eelor din jurul sau este sa il ajute fie in sensul sale depline, dadl
aeest lueru este eu putinta fie in sensul ameliorarii siinatatii sale. bolnavul ineurabil are
dreptul la alinarea suferintelor fizice la sa sufleteasca. Aflate in contact direct cu
persoanele bolnave, infrrmierelor Ie revine un rol deosebit amt in comunicarea cu aceste
persoane, cat ill acordarea ingrijirilor elementare a masurilor de urgenta. Pentru
indeplinirea efectiva a acestui rol, pregatirea lor profesionala trebuie sa raspunda unor
obiective:
1. Sa aiba capacitatea de a semnele de boala de a depista particularitatile
specifice anumitor boli.
2. Sa aiba capacitatea de a efectua observatii asupra bolnavului de a informa corect medicul
sau asistenta medicallL
3. Sa aiba ahilitatea de a aplica tehnicile de prim ajutor masurile elementare de interventii
(diferenpat ill funepe de boli).
4. Sa aibii ahilitatea de a aplica tehnicile de ingrijire adecvate diferitelor maladii a tehnicilor
variate de alimentatie.
" Putoea sufletului omenesc este un medicament pe care nimic nu fl intrece "
Succesul profesional presupune aptitudini despre :
1. Starea de sanIDate starea de boala;
2. Semnele diferitelor boli;
3. Ingrijirea acordata pacientului:
a). patul pacientului;
b). imbr3carea dezbriicarea pacientului;
c). mobilizarea schimbarea pozitiei pacientului;
d). pozitiile pacientului;
e). illgrijirile acordate ill cazuri particulare;
f). efectuarea toaletei pacientului.
4. Acordarea primului ajutor transportul aceidentatilor;
5. Alimentarea pacientului regimurile alimentare;
6. Psihologia persoanei bolnave.
Comportamente manifestate prin :
Acordarea efectiva a illgrijirilor necesare;
Comunicare efectiva actiune.
68
Ghe. Marinescu
In mod firesc, orice persoana bolnava are nevoie de ingrijire adecvata, dar in
timp ea are nevoie de blandete, omenie, siguranta, sustinere morala pentru pastra
optimismul increderea in propria sa vindecare.
STAREA DE SA.NA.TATE SI STAREA DE BOALA.
Starea de sanatate
Potrivit definitiei OMS, starea de sanatate este caracterizata printr-o buna stare fizica,
psihica sociala. Toate structurile organismului se integreaza intr-un echilibru functional,
datorita caruia se mentin constantele lui fiziologice atat in conditii de metabolism bazal, cat
in conditiile metabolice de efort. Cat timp acest echilibru functional se mentine, se considera
ca organismul se afla in conditii de sanatate, conditii care ii permit realizarea oricarei
activitati.
Definitie: Sanatatea individului este rezultatul unui echilibru relativ constant intre
functionarea normala a organismului sau adaptarea acestui organism la mediul exterior.
Starea de boala
- cand rezervele de adaptare functionala au fost se instaleaza manifestari de
dezadaptare;
- cand actiunea agentilor agresivi persista se instaleaza starea de boala care se manifestil prin
semnele de localizare proprii fiecarui organ sau sistem.
Definitie: Boala individului este rezultatul "ruperii" echilibrului care functionarea
intema normala a organismului adaptarea sa la mediul exterior. Dezechilibrul
poate avea cauze endogene sau exogene.
Semne de boala
Pentru aprecierea starii persoanei bolnave este necesara supravegherea permanenta sau
periodica a principalelor organe, sisteme, aparate. Aceasta supraveghere se efectueaza
urmarind anumiti "parametri":
1. Stare generala: facies, tonus, apatie, durere ...
2. Tegumente: cianoza, eruptii, pete, coloratii, plagi, leziuni, prurit. ..
3. Osteo - articular: pozitie ...
4. Aparat digestiv: mucoasa bucala, apetit, anorexie, scaun, varsaturi, deglutitie ...
5. Aparat respirator: tuse, rinoree, expectoratie, frecventa, miros, ritm ...
6. Cardio-vascular: dispnee, decubit, edeme, palpitatii, ...
7. Uro-genital: diureza, mictiuni, hemie .....
8. Organe de simt: tumefactii, aspectul ochilor, auzul, vilzul .. .
9. Sistem nervos: ritmul somn-veghe, convulsiile .. .
10. Temperatura
Supravegherea constanta a functiilor vitale vegetative ale persoanei bolnave are 0
importanta deosebita. Ca atare, supravegherea trebuie sa fie constanta pentru a inregistra orice
semn prevestitor al unei posibile inrautatiri a starii bolnavului.
69
Semne de boaHi
Aparatul respirator
oboseaHi, cefalee, tuse, dispnee, cianoza, stare subfebrila.
Astm: senzatia de lipsa de aer, dificultati in expulzarea aerului, tuse seaca, expectoratie
albicioasa.
Pneumonii: catar nazal faringian, cefalee, indispozitie, frison brusc, temperatura ridicata,
puIs accelerat, limb a incarcata, tahipnee, tuse.
TBC: astenic, pierdere in greutate, inapetenta, tuse, insomnii.
Aparatul cardio-vascular
Infarct: durere precordial a intensa, H.T.A., stare febrila, tahicardie, dispnee, tulburari de ritm.
Hipertensiune: cefalee occipitala, ameteli, vajaituri in urechi.
Insuficientii circulatorie: apatie, indiferenta, somnolenta, privire pierduta, tegumente palide,
gura uscata, extremitati reci, puIs slab.
Aparatul digestiv
Gastrite: arsuri, dureri localizate in epigastru, amar in gura, salivatie abundenta, cefalee,
inapetenta, anemie, slab ire in greutate.
Ulcer: arsuri, durere dupa mese sau noaptea ( localizata in epigastru ), "foame dureroasa",
varsaturi.
Enterocolitii: dureri in zona ombilicului, balonari, gaze, cefalee, transpiratie, ameteli, anemie,
altemarea diareii eu constipatia.
Ficatul si ciile biliare
Colecistite: jeru1 in hipocondrul drept de aproximativ 4 ore dupa masa, colici, stari subfebrile,
greata, varsaturi, cefalee.
Icter: culoarea galbena a tegumentelor mucoaselor, prurit generalizat, urina
scaunul decolorat, constipatie.
Ciroza: HfA, balonari, eructatii, hemoragii prin venele esofagiene hemoroidale, anemie.
Rinichii
Litiaza: dureri lorn bare, usturimi la urinat, urinare frecventa, hematurie.
Glomerulonefrita: cefalee, jena lombara, edem al pleoapelor, urina tulburari vizuale,
bradicardii, HfA, hematurie.
Insuficienta renaJa: greata, varsaturi, diaree, astenie, tulburari de vedere, contracturi.
Boli de nntritie
Diabet: poliuria, polidipsia, apetit exagerat permanent, slabire in greutate, eczeme, prurit,
Nevralgii
Obezitate: depunerea grasimii pe fata, ceara, umeri, gat, abdomen, fese.
Bolile reumatismale
Artroze: dureri articulare, limitarea articulare.
Spondiloze: dureri la nivelul coloanei vertebrale sau la nivelul membrelor a coastelor,
contractura muscu.larii, pozitii vicioase ale coloanei.
70
I
I
!
i
Obiectivul final al ingrijirii persoanei bolnave este vindecarea sa ~ i alinarea
suferintelor sale. In cadrul acestui proces ( uneori atat de complex ~ i de dificil ) infirmiera ~ i
asuma 0 multitudine de roluri de 0 importanta deosebita: efectuarea toaletei pacientului,
asigurarea alimentarii active sau pasive, imbracarea i dezbracarea, formarea un or deprinderi
19lemce, asigurarea unui mediu confortabil prin aranjarea salonului, a patului, accesoriilor
sale.
Ea trebuie sa se implice in pregatirea pacientilor pentru vizita medicala: curatenia,
ordinea, aerisirea salonului, asigurarea prezentei pacientilor imbracati corespunzator,
dezbracarea, a ~ e z a r e a sprijinirea, imbracarea bolnavu1ui, etc.
8. INGRIJIRI PALIATIVE
Ingrijirile paliative sunt 0 abordare care amelioreaza calitatea vietii pacientilor ~ i a
familiilor lor care trebuie sa faca fata problemelor pe care Ie ridica 0 boala evolutiva. Aceasta
abordare se refera la prevenirea ~ i alinarea suferintelor, gratie unei identificari precoce, unei
evaluari riguroase ~ i unui tratament eficace al durerii ~ i al oricarei alte probleme, fizice,
psihosociale ~ i spirituale.
Ingrijirile paliative:
- Aduc 0 alinare a durerii ~ i a altor simptome;
- Respecta viata ~ i considera moartea ca un proces natural;
- Nu urmaresc nici grabirea nici intlrzierea mortii;
- Integreaza aspecte1e psihologice ~ i spiritua1e ingrijirii;
- Propun un sistem de sustinere care ajuta pacientii sa duca 0 viata cat mai activa po sibil pana
1a moarte;
- Utilizeaza 0 abordare in echipa pentru a raspunde nevoilor pacientilor i familii10r lor,
inclusiv in perioada de doliu daca se impune;
- Amelioreaza ca1itatea vietii ~ i pot avea, de asemenea, 0 influenta pozitiva asupra evolutiei
bolii;
- Se aplica precoce in evolutia bolii, in conjunctie cu alte tratamente care privesc prelungirea
vietii ca de exemplu chimioterapia sau radioterapia inc1uzand explorarile necesare pentru a
intelege mai bine ~ i pentru a aborda mai adaptat complicatiile.
Ingrijirea pacientului in faza terminal a v-a fi studiata in capitolul Ingrijiri speciale.
71
9. NOTIUNI PRIVIND INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOLl
INFECTOCONTAGIOASE TRASMISIBILE
Ingrijirea pacientilor cu boli infecto-contagioase trebuie sa se adapteze la
particularitatile speciale ale acestor boli.
Astfel:
bolile infecto-contagioase acute evolueaza cu 0 stare febrila, care epuizeaza
astenizeaza organismul, reducand fortele lui de aparare;
evoluand relativ rapid, boala trece in scurt timp prin diferitele ei faze,
fiecare necesitand ingrijiri specifice;
din cauza reducerii capacitatii de aparare, organismul acestor pacienti prezinta
o receptivitate crescuta fata de alte infectii;
bolnavul contagios reprezinta 0 sursa de infectie pentru anturajul lui,
personalul de ingrij ire restul pacientilor.
Particularitatile bolilor infecto-contagioase determina sarcinile infirmierei in
ingrijirea acestei categorii de bolnavi.
Asigurarea condiJiilor optime de spitalizare # de fngrijire.
Pacientii trebuie spitalizati in saloane mici cu 1, 2 maximum 4 paturi, in
conditii de perfecta curatenie, cuprinzand numai mobilierul strict necesar. Saloanele
trebuie sa fie luminoase bine ventilate.
Perioada de spitalizare a acestor pacienti este de multe ori prelungita. Pacientii aflati
ill se simt bine, insa continua sa elimine germeni. Ei nu pot parasi
spitalul parra la sterilizare, in aceasta perioada, multi pacienti pierd caimul vor sa
pIece acasa..
bolnavilor !ji recunoa!jterea precoce a complicaJiilor.
Bolile infecto-contagioase pot afecta diferite organe sau aparate, inc1usiv sistemul
nervos central. MeningiteIe, encefaliteIe, precum manifestarife nervoase din cursul
bolilor febrile, fazele cu debut nervos ale hepatitei epidemice ale altor boli infectioase,
precum starile de excitatie psihomotorie in perioada de debut a starilor comatoase,
supun bolnavii la acte necontrolate, din care motiv ei necesita 0 supraveghere
permanenta.. Se va avea grija ca pe langa pacienti sa ramana in permanenta 0
persoana..
SU{r.lveghere atenta 0 necesita bolnavii cu convulsii, contractii, cei cu tulburari
circulatorii respiratorii, precum cei in stari de
AdaptlUl!tI sllTcinilor de fngrijire a pacientului la Jaza evolutivii fn care se giise!jte
boala.
Bolile infeqioase au 0 evolutie cic1ica cu faze bine stabilite. Parcurgerea acestor
faze se face destul de rapid in unele boli. Gradul de infectiozitate, gravitate a starii
pacientului, precum posibilitatile de aparitie a complicatiilor sunt diferite in cursul
evolutiei holilol'. Astfel, ill perioada prodromala gradullor de infectiozitate este de obicei
mare, simptomele nu sunt deocamdata de loc al arm ante, ingrijirea boinavului in
aceasta faza trebuie sa aiba in vedere in primul rand prevenirea infectiilor
72
conservarea fortei de aparare a organismului in vederea fazei
urmatoare a bolii. In perioada de stare, accentul trebuie pus pe ridicarea capacitatii de
aparare a organismului sprijinirea acestuia in lupta contra germenilor patogeni,
asigurand pacientului maximum de confort. In perioada de convalescent
a
, gradul de
infectiozitate scade de obicei, in schimb ajung pe primul plan precoce
prevenirea complicatiilor. Infirmiera trebuie adapteze activitatea in diferitele faze
ale bolii in vederea prevenirii complicatiilor sau a infectiilor
Prevenirea diseminiirii infectiei mobilizarea fortelor de apiirare ale organismului.
Capacitatea de aparare a organismului fiind diminuata, el este expus la diferite
infectii secundare. Alaturi de asigurarea conditiilor de igiena ale mediului
este necesar asigurarea igienei corporale a bolnavului. Lenjeria de corp trebuie sa fie
totdeauna curata, schimband-o daca este nevoie chiar de mai multe ori pe zi. Daca
bolnavul prezinta leziuni cutanate, ca: stafilococii, vezicule de varicela, etc. lenjeria
trebuie sa fie sterila, pentru a preveni suprainfectia acestor leziuni.
Alimentat
ia
rationala, atat sub raport cantitativ, cat calitativ contribuie la
mentinerea capacitatii de aparare a organismului. Necesitatile calorice ale organismului
trebuie neaparat acoperite, luand in considerare plusul reclamat de starea febrila.
Alimentatia trebuie sa cuprinda to ate principiile alimentare sa fie bogata in vitamine,
continand 0 cantitate mai redusa de proteine in cursul perioadei febrile, care trebuie
recuperata in convalescenta.
B. INGRIJIRI ALE PACIENTILOR
.
1. SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT LENJERIEI PERSONALE
1.1. SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT NEOCUPAT - fara pacient
73
OBIECTlVUL PROCEDURII:
Asigurarea conditiilor de igiena de confort.
PREGATlREA MATERIALELOR:
Carucior pentru lenjerie;
de unica folosinta;
Cearceaf de pat;
Cearceaf de paturaJplic;
Fata de perna;
Patura;
Aleza., (material impermeabil);
Doua scaune cu speteaza.
EFECTUAREA PROCEDURII (participa doua persoane):
Verificati materialele alese;
Transportati materialele in salon;
Indepartati noptiera de langa pat;
cele doua scaune cu spatar, spate in spate langa patul pacientului, lateral, in
partea dreapta spre capul patului;
Puneti sacul pentru lenjeria murdara in partea opusa a patului, la picioare;
materialele pregatite pe cele doua scaune astfel: patura cearceaful de patura
pliate in armonica; aleza rulate din doua paqi egale pana la mijloc;
de pat rulat la fel; fata de perna.
Indepartati lenjeria murdara introduceti-o in sacul special pregatit;
SpaIati-va pe maini, linbracati
Puneti cearceaful de pat peste saltea la mij loc;
Intindeti cu 0 mana 0 parte a cearceafului spre cap, iar cu cealalta spre picioare (partea
opusa);
Introduceti cearceaful adanc sub saltea la capetele patului cu mana de langa pat
prindeti partea libera a cearceafului la 0 distanta de coIl egala cu lungimea marginilor
care atama ridicati-o in sus langa (pat) saltea;
Introduceti sub saltea partea din triunghiul format care 0 apoi lasati in jos
partea ridicata introduceti sub saltea restul triunghiului impreuna cu partea lateraIa a
cearceafului realiz3nd un plic;
Procedati la fel pentru celelalte colturi;
aleza la mijlocul patului derulati-Ie ca pe cearceaful de pat;
74
Introduceti aleza adanc sub saltea pe partile laterale ale patului;
Intindeti cearceaful plic In lungimea patului peste el patura;
Introduceti patura In cearceaf fixati colturile;
Fixati cearceaful piitura la picioarele patului introducandu-Ie sub saltea;
Efectuati pliul de confort (cu 0 mana deasupra patului iar cu cealalta dedesubt, trageti
spre picioare formati aceasta cuta);
Aranjati colturile de la capatul distal al patului sub forma de plic;
Introduceti patura cearceaful pe partile laterale ale patului;
Puneti la capul patului perna
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA.:
noptiera la locul ei de langa pat;
Puneti cele doua scaune la loc;
Scoateti sacul cu rufe murdare din salon;
Aerisiti salonul;
Indepartati
Spalati-va pe maini.
1.2. SCHIMBAREA LENJERIEI PATULUI OCUPAT DE PACIENTUL
IMOBILIZAT - cu pacientul in pozitie in decubit-
OBIECTIVELE PROCEDURII:
Asigurarea conditiilor de igiena confort;
Evitarea complicatiilor la pacientul imobilizat.
PREGA.TIREA MATERIALELOR:
Carucior pentru lenjerie;
Cearceaf plic;
Cearceaf de pat;
Fata de perna;
Aleza, (material impermeabil);
0 patura moale;
Doua scaune cu spatar;
de unica folosinta;
Sac pentru rufe murdare.
PREGA.TIREA PACIENTULUI:
a) Psihica
Informati pacientul asigurati-l de inofensivitatea procedurii;
Explicati pacientului modul de a procedurii contributia sa la realizarea
acesteia.
b) Fizicii
Schimbati lenjeria dupa efectuarea toaletei;
75
Folositi metoda de schimbare in functie de pozitia in care poate fi pacientul de
limitele sale de mobilizare.
EFECTUAREA PROCEDURII (participa doua persoane)
1. La pacientul care se poate ridica in pozitie (se schimbarea in latime):
Aduceti materialele in salon;
Indepartati noptiera de langa pat;
cele doua scaune spate in spate;
Pregatiti materialele astfel:
o Rulati cearceaful de pat pe dimensiunea mica (in latime) pe
spiitarele scaunelor; daca pacientul necesitil aleza rulati-le impreuna
cu cearceaful;
o Indepartati patura liisati pacientul acoperit cu cearceaful sau inlocuiti cu 0
patura moale;
o Introduceti patura in cearceaful plic impachetati in armonica in trei la inceput
pe liitime apoi inca 0 datil reducand cele doua dimensiuni (lungime, latime) la
o treime, pe scaun;
o Fatii de perna;
Spiilati mainile imbracati
Degajati cearceaful murdar de sub saltea;
Acoperip pacientul ridicati-l in pozitie
Rugati persoana care va ajuta sa sprijine pacientul;
Indepartati perna rulati cearceaful murdar pana aproape de pacient;
Pozitionati echidistant cearceaful curat la capatul patului pe suprafata acestuia pentru
a putea fi fixat sub saltea - derulati cearceaful curat parra aproape de cel murdar;
Schimbati rata de perna perna pe pat;
Culcati pacientul in decubit dorsal rugati-l daca poate sa se ridice putin pentru a
continua scbimbarea;
Introduceti mana dinspre capul pacientului sub regiunea fesiera ridicati in
timp cu ajutorul;
Cu cealaIta mana rulati spre picioarele pacientului lenjeria murdarii intindeti
cearceaful curat;
Ridicati in mod picioarele continuati rularea respectiv derularea;
Introduceti cearceaful murdar in sac;
Intindeti bine cearceaful de pat, eventual aleza fixati sub saltea.
2. La pacientol care DO. se poate ridica (se schimbarea in lungime):
Rulati cearceaful de pat intr-o singura directie, pe dimensiunea mare (lungime);
materialele pe scaune ca in cazul precedent;
Spiilati mainile imbracati
Scoatep cearceaful murdar de sub saltea;
Intoarceti pacientul in decubit lateral sprijinindu-l sub axila, sub umeri la nivelul
genunchilor;
Tragep perna spre marginea patului sub capul acestuia;
Rugati persoana care va ajutii sa sprijine pacientul;
76
Rulati cearceaful murdar pana langa pacient derulati cearceaful curat avand grija
fie bine pozitionat pentru a putea fi fixat la capete pe laturi;
Aduceti pacientul In decubit dorsal apoi in decubit lateral pe partea opusa sprij'
capul pe antebrat;
Trageti perna sub capul pacientului;
Continuati rularea cearceafului murdar derularea celui curat;
Introduceti cearceaful murdar in sac;
Aduceti pacientul in decubit dorsal;
Intindeti bine cearceaful curat fixati la capete pe margini executand coltul;
Schimbati fata de perna.
Schimbarea cearceafului plic in ambele situatii:
cearceaful cu patura deasupra pacientului astfel incat marginea libera dedesubt
sa fie sub bfubia bolnavului, iar cea de deasupra sa fie orientata spre picioareie
pacientului;
de 0 parte a patului, iar ajutorul de cealalta;
Prindeti cu mana dinspre capul pacientului coItul liber al cearceafului curat, iar cu
cealalta pe eel al cearceafului murdar;
Cu 0 rapida, sincronizata, intindeti cearceaful curat impreuna cu patura
invelitoarea indepartati-l pe eel murdar. Introduceti cearceaful murdar in sac;
Verificati daca cearceaful de pat lenjeria de corp sunt bine intinse;
Efectuati pliul de confort la picioarele pacientului eventual fixati-l sub saltea, sa nu
alunece.
pacientul in pozilie comoda sau in cea recomandata de afectiunea starea sa.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA:
Indepartati invelitoarea acoperiti pacientul cu patura;
Indepartati sacul cu rufe murdare;
noptiera la locul ei, de asemenea cele doua scaune;
Indepartali spalati-va mainile.
1.3. SCHIMBAREA ALEZEI
OBIECTIV:
Asigurarea conditiilor de igiena, de confort siguran1ii;
77
PREGATIREA MATERIALELOR:
Aleza curatii;
Sac pentru lenjerie murdara;
Alcool;
Talc;
de unicii folosinta.
PREGATIREA PACIENTULUI
Psihica:
Explicati scopul procedurii, efectele acesteia.
Fizidi:
pacientul in pozitia potrivitii in functie de starea sa.
EFECTUAREA PROCEDURII
a) Schimbarea alezei la pacientul care se poate ajuta:
Rulati aleza curatii in latime;
Ridicati patura in triunghi de 0 parte;
Rulati aleza murdara;
Intindeti cearceaful materialul impermeabil;
Derulati aleza curatii fixand-o sub saltea;
Treceti de partea opusii a patului;
Cereti pacientului ridice trunchiul in arc dacii poate sau sustineti regiunea lombarii
a pacientului ell mana dinspre cap;
Tragqi aleza murdarii introducand-o in sacul de rufe murdare;
Derulap rapid restul alezei curate fixati-o sub saltea de partea cealaltii a patului;
Rearanjati patul punand totul in ordine.
b) Schimbarea. alezei Ia pacientul care nu se poate ajuta:
Procedati ca in cazul schimbiirii cearceafului de pat in lungime;
ControJati starea regiunii sacrale, se maseazii cu alcool se pudreazii cu talc.
c) Schimbarea.alezei impreunii cu materialul impermeabil:
Procedati ca in cazul schimbiirii lenjeriei de pat cu pacientul in decubit lateral;
Preg3titi aleza rulandu-Ie impreunii in liitime;
Introd.uceti lenjeria murdarii in sacul special;
Efectuati pliul de confort la picioarele pacientului (acesta dii lejeritate
paeientu1ui fiirii sa se dezveleascii);
Introd.uceti piitura cearceaful de jur imprejurul patului;
pacientul in pozitie comoda.
REORGA.l\TJZAIlEA LOClJLUI DE MUNCA
Colectati J.ageria murdara in
ooptiera scaunele la locullor;
Scoateti sacul m lenjerie murdarii din salon;
Aerisiti saIonul;
Indep3rtati
Spiilaji-va pe miini
78
f
1
I,
1.4. SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP IN CAZUL PACIENTULUI
IMOBILIZAT (I)
Schimbarea pijamalei
OBIECTIVELE PROCEDURII:
Mentinerea starii de igiena si confort;
Prevenirea escarelor de decubit;
demnitatii pacientului;
Pastrarea identitatii.
PREGATlREA MATERIALELOR:
Pijama incalzita;
Cuvertura;
Pudra de talc;
Sac pentru lenjeria murdara;
de unica folosinta.
PREGATlREA PACIENTULUI
a) Psihica:
Informati pacientul explicati-i necesitatea procedurii;
Explicati pacientului cum poate participa la procedura.
b) Fizica:
Asigurati respectati intimitatea;
Intrebati pacientul daca are nevoie de plosca sau urinar inainte de procedura.
EFECTUAREA PROCEDURII:
lenjeria curata pe un scaun in apropierea patului;
Obtineti informatii de la asistentul medical despre posibilitatile de mobilizare a
pacientului;
Apreciati resursele fizice ale pacientului explicati-i procedura;
Pliati patura la picioarele pacientului;
Inveliti pacientul cu un pled incaIzit;
Spalati-va mainile, imbracati de cauciuc.
a) Dezbracarea imbracarea bluzei la pacientul care se poate ridica in pozitie
Descheiati nasturii pijamalei;
Ridicati pacientul in pozitie
Rulati pijamaua de la spate spre ceara treceti-o peste cap rugand pacientul sa flecteze
capul;
Rulati fiecare maneca imbracati pe rand bratele;
Scoateti mainile in afara manecilor;
Ridicati bluza pe spatele bolnavului imbracati umerii;
Frictionati spatele pacientului;
79
Ineheiati nasturii.
b) Dezbracarea 'imbracarea bluzei la pacientul care nu se poate ridica:
Deseheiati nasturii;
Intoareeti paeientul in deeubit lateral dezbraeati bratul eliberat;
Intoareeti paeientul in deeubit lateral invers dezbraeati eelalalt brat indepfutand
bluza;
Mentineti paeientul in deeubit lateral;
Rulati maneca imbraeati bratul liber;
fntoarceti eu blndete paeientul in deeubit lateral invers imbracati eelalalt brat
intinzand bluza pe spate;
Aduceti paeientul in deeubit dorsal;
fneheiati nasturii.
c) Indepartarea 'imbracarea pantalonilor:
Ridie<qi regiunea lombosaerata a paeientului trageti eu grija pantalonii spre pieioare;
paeientul pe pat;
Ridicati membrele inferioare eontinuati dezbraearea;
Puneti pantalonii murdari in sac;
Observati aspectul membrelor inferioare;
Rugati persoana care va ajuta sa ridiee membrele inferioare ale paeientului;
Imbriicati pe rand fieeare membru trageti pantalonii pana aproape de
Cobor3ti pe pat membrele inferioare;
Ridicati regiunea fesiera trageti in sus pantalonii;
Veri:ficati dacii ceareeaful e bine intins;
lncheiati nasturii.
INGRIJIREAPACIENTULUI DurA EFECTUAREA PROCEDURII:
pacientul in pozitie eomoda;
Observa\i faciesul;
Refaceti patul inveliti paeientul eu patura;
Veri:ficati daca pacientul se simte bine.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
indepartati sacul eu lenjerie murdara;
indepartati mvelitoarea;
indepartati spalati-va mainile.
1.5.. SCIDMBAREA LENJERIEI DE CORP IN CAZUL
BOLNAVULUI IMOBILIZAT (II)
- Schimbarea ri ... de noapte -
OBIECTIVELE PROCEDURII:
Mentffierea. st3rii de igiena eonfort;
80
Prevenirea escarelor de decubit;
demnitatii pacientului;
Pastrarea identitatii.
PREGATIREA MATERIALELOR:
de noapte incalzita;
Cuvertura;
Pudra de talc;
Sac pentru lenjeria murdanl;
de unica folosinta.
PREGATIREA P ACIENTULUI
a) Psihica:
Informati pacienta explicati-i necesitatea procedurii;
Explicati pacientei cum poate participa la procedura.
b) Fizica:
Asigurati respectati intimitatea;
Intrebati pacientul daca are nevoie de plosca sau urinar inainte de procedura.
EFECTUAREA PROCEDURII
lenjeria curata pe un scaun in apropierea patului;
Obtineti informatii de la asistenta medical a despre posibilitatile de mobilizare a
pacientului;
Apreciati resursele fizice ale pacientei;
Explicati procedura;
Pliati patura la picioarele pacientei;
Inveliti pacienta cu 0 cuvertura incalzita;
Spalati mainile.
1. La pacienta care se poate ridica in pozitie
a) Dezbracarea
Ridicati pacientei trageti in sus
Ridicati apoi pacienta in pozitie daca este posibil;
Rulati pana la ceara treceti peste cap;
Scoateti manecile prin coborarea bratelor;
Introduceti murdara in sacul de rufe;
Observati punctele de sprijin;
Pudrati cu talc.
b) Imbracarea
Rulati curata de la poale catre guler;
Rulati pe rand fiecare maneca imbracati bratele;
Treceti curata calda deasupra capului lasand-o sa alunece pana langa

Ridicati intindeti bine
Incheiati nasturii;
Intindeti fixati bine cearceaful de pat.
81
2. La pacienta care nn se poate ridica schimbarea (se face de catre doua persoane):
a) Dezbracarea
Ridicati introducand mainile sub regiunea fesiera trageti cat mai mult
spre regiunea lombara;
Intoarceti pacienta cu blandete in decubit lateral strangeti pana la axila;
Readuceti pacienta in decubit dorsal, apoi decubit lateral de partea opusa strangeti

Readuceti pacienta in decubit dorsal, ridicati umerii trageti peste cap;
Dezbrae<qi bratele;
Introduceti murdara in sac;
b) Imbracarea
Rulap. de la poale spre guler;
Rulap. pe rand fiecare maneca imbracati bratele;
Ridie<qi capul umerii pacientei treceti peste cap;
lntoarceti cu blandete pacienta in decubit lateral intindeti
Readuceti pacienta in decubit dorsal apoi decubit lateral de partea opusa procedati
la feI;
pacienta in decubit dorsal, ridicati intindeti bine incheiati nasturii;
lntindeti fixati bine cearceaful de pat. .
INGRIJIREA PACIENTEI DupA EFECTUAREA PROCEDURII:
pacienta in pozitie comoda (sau recomandata de asistentul medical)
Observap. faciesul pacientei;
lntrebati pacienta daca este obosita sau daea are dureri.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNcA
lndepartati invelitoarea acoperiti paeienta eu patura;
lndep3rtati sacul cu lenjeria murdara;
lndepartati spalati-va mainile.
! Atentie: - daca pacienta este folositi 0 bluza de pijama care sa nu ajunga sub
regiunea fesiera a acesteia;
- dupa schimbarea lenjeriei de corp aplicati pe pat aleza
2. TOALETA PACIENTULUI. IGIENA CORPORALA
VESTlMENTARA
2.1. IGIENA P ACIENTILOR
Activitatea infirmierei consta in:
Prelucrnrea igienicii a pacientului la intemare ( imbaierea prin taierea unghiilor, la
nevoie deparatizare)
82
I
Insotirea pacientului la salonul repartizat (dupa consultare, triere).
Asigurarea cu lenjerie curata pentm fiecare pacient nou internat schimbarea
ori de cate ori este nevoie sau eel putin 0 data la 3 zile.
La pacientii care prezinta incontinenta de urina sau fecale, la cei care au
supuratii, precum la copii mici, salteaua se acopera cu 0 sau 0 husa de
care se va spala se va cu solutie dezinfectanta zilnic, precum ori de cate
este nevoie.
Asigurarea in timpul internarii a toaletei zilnice a bolnavilor imbaierea acestora
putin 0 data pe saptil.mana si ori de cate ori este nevoie. Imbaierea obligatorie in
dinaintea operatiei a pacientilor ce se supun interventiilor chimrgicale (
urgentele).
Asigurarea pentm fiecare pacient a lenjeriei curate de pat schimbarea acesteia
maximum 3 zile ori de cate ori este nevoie.
2.2.TOALETA PACIENTULUI IMOBILIZAT.
BAIA PARTIALA. LA PAT
OBIECTIVELE PROCEDURII:
Mentinerea pielii in stare de curatenie;
Prevenirea aparitiei leziunilor cutanate;
Asigurarea starii de igiena confort a pacientului prin spalarea intregului corp
regiuni, descoperind progresiv numai partea care se va spala.
PRECA.TlREA MATERIALELOR:
Paravan;
Sort de unica folosinta;
Masa mobila pentm materiale, acoperita cu un camp;
Trei prosoape de culori diferite;
de baie de culori diferite (fata, trunchi membre, organe genitale);
de unica folosinta;
Sapun neutru sapuniera;
Perii de unghii;
Foarfece pentru unghii I pila de unghii;
Perie de dinti I pasta de dinti;
Pahar pentru spalat pe dinti;
Pahar cu solutie antiseptica pentru gargara;
Ligheanlbazin cu apa calda I termometru de baie;
Plosca (bazinet), galeata pentm apa murdara;
aleza;
Cuvertura de flanela lun cearceaf;
Alcool mentolat;
Pudril de talc;
83
Deodorant;
Pijamale lenjerie de pat curate;
Sac pentru lenjeria murdara.
PREGATIREA PACIENTULUI
a) Psihica:
Informap explicati pacientului procedura;
Stabiliti de comun acord cu pacientul ora efectuarii toaletei timmd seama de orarul
mesei, investigatiilor, tratamentului;
b) Fizica:
Apreciati starea pacientului pentru a evita 0 toaleta prea lunga, obositoare;
Dacl starea pacientului ii permite incurajati-l sa se spele singur, asigunmdu-i
independenta ajutandu-l doar la nevoie;
Asigurnti intimitatea pacientului;
fntrebati pacientul daea are nevoie de urinar sau plosca.
EFECTUAREAPROCEDUIDI
Asigurnti-va cii temperatura din salon este peste 20
D
e;
Asigurati-va cii geamurile sunt inehise pe tot timpul proeedurii;
pmavanul in jurul patului;
Umplqi bazinul 213 eu apa ealda (37DC-38
D
C), eontrolnd temperatura apei cu
tennometrul de baie;
pacientul in pozitie decubit dorsal;
De:zbricati acoperiti eu eeareeaf flanela;
Descoperiti progresiv numai partea care se va spala;
Puneti in rata boInavului un pro sop pentru a proteja invelitoarea.
! RESPECTATI ORDINEA iN CARE SE EFECTUEAZA TOALETA
FATASIGAT
SpaJati-vi. miinile;
Imbdicati pima de baie, umeziti-o, spaIati oehii de la comisura intema la
cea edemi; folositi paqi separate din pentru fieeare oehi;
Stergeti imrdjat cu primul prosop;
Spalati fumk::a de la mijloe spre tample;
Spalati m. mipri eiI'culare regiunea periorala perinazala;
Insistati Ia. orechi in 3Ilturile pavilionului regiunea retroaurieulara;
Spalati cu I &Ii sapun, limpeziti de eateva ori eu apa imediat;
Spalati IbII, limpeziti;
Uscati prill tmJpooare eu prosopul;
Schimt.(i ..
P ARTEA AN'1T..RIOARA A TORACELUI
Spalati en miJciri ferme, insistati la axile;
L:impe2iti P uscati foarte bine, folositi deodorant, daea paeientul
84
Insistati la femei, la pliurile submamare;
Observati respiratia paeientului eventuale iritatii ale pielii sau alte modifieari;
Aeoperiti toraeele.
MEMBRELE SUPERIOARE
Mutati aleza intindeti-Ie sub intreg membrul superIor, deasupra
invelitorii;
SpaIati prin lungi blande. Ineepeti de la artieulatia pumnului spre umar,
stimuland astfel eireulatia venoasa;
Limpeziti eu apa imediat eu al doilea prosop;
Daea este posibil mana paeientului in bazinul eu apa ealda, pentru a taia mai
unghiile sau pentru a Ie eurata. Spalati mana paeientului eu sapun insistand in
spatiile interdigitale. Limpeziti eu apa useati foarte bine.
Spalati eelalalt membru superior dupa prineipiu.
ABDOMENUL
Dezveliti abdomenul paeientului;
Insistati la nivelul pliurilor inghinale, unde datorita transpiratiei lipsei de igiena a
unor persoane pot aparea foarte iritatii ale pie Iii;
Insistati la nivelul ombilieului, proeedati astfel:
a) indepartati depozitul de murdarie eu ajutorul unui tampon de vata imbibat in benzina
montat pe un porttampon;
b) spalati ombilieul eu apa sapun
c) uscati foarte bine ungeti regiunea eu vaselina
Acoperiti pacientul cu cearceaful flanela.
PARTEA POSTERIOARA. A TORACELUI SI REGIUNEA SACRATA
pacientul in pozitie de deeubit lateral, fiind sustinut de 0 alta infirmiera;
Mutati aleza intindeti-Ie sub trunchiul paeientului;
Spalati, limpezi useati regiunea;
Observati proeminentele osoase verificati starea pielii in punetele de sprijin. La
indicatie masati spatele pacientului cu alcool mentolat;
Aplieati pudra de talc intr-un strat foarte subtire;
Aeoperiti spatele pacientului;
Spalati regiunea anala dinspre fata spre spate, astfel indit sa evitati contaminarea
regiunii perineale. Limpeziti uscati foarte bine regiunea;
Observati atent starea pielii in zone Ie predispuse aparitiei esearelor.
MEMBRELE INFERIOARE
Inloeuiti apa, de baie prosopul eu altele curate;
Intindeti aleza sub jumatatea inferioara a paeientului;
Readueeti pacientul in deeubit dorsal;
Insistati la nivelul genunehiului, plicii poplitee, in regiunea tendonului lui Ahile a
caleaneului;
85
Spalati eu apa supun prin blande dinspre glezna spre pentru a stimula
circulatia venoasa; ! ATENTIE, NU SE MASEAZA.
Dupa fiecare sapunire limpeziti bine cu apa uscati cu prosopul;
Observati atent stare a pielii 'in zonele predispuse aparitie escarelor;
Spalati picioarele prin introducerea lor intr-un bazin cu apa, pe pat. Protejati
patul eu aceasta metoda curatirea taierea unghiilor!
Pudrati mtr-un strat foarte subtire plicile naturale;
Taiati unghiile;
Acoperiti pacientul cu cearceaful flanela.
ORGANELE GEl\1JTALE SI REGIUNEA PERIANALA.
Incheie toaleta la pat a pacientului. Daca starea generaHi a pacientului ii permite, acesta
se poate spala singur;
lnlocuiti apa, de baia prosopul cu altele curate;
Imlricati de unica folosinla;
boInavul in pozilie ginecologiea;
Izolati patnl cu aleza pe care Ie introduceli sub regiunea sacram;
Introdnceti plosca sub pacient;
hnlricati de baie peste de cauciuc;
Spalati regiunea genitala dinspre anterior spre posterior. Folosili sapun neutru
(:neirimnt pentm piele mucoase);
Limpeziti cu apa curata foarte atent pentru indepartarea sapunului (se poate face eu
ajutoruI unui jet de apa turnat dintr-o cana);
Puteti iDlosi tampoane 0 pensa porttampon, avand grija sa curatati toate pliurile sa
scbimbali des tampoanele pentru a nu transporta germeni dinspre regiunea anala spre
rea gmitaIi;
lncJepinap bazinetul de sub pacient foarte bine organele genitale regiunea
dinjm"iJIosind al treilea prosop.
! iN 1DII'fJL PllOCEDURI/ EXAM/NATI TEGUMENTELE $/ OBSERVATI
EVENTUALEJIODIFIcAiu (RO$EATAI /RITAT/E)
INGRIJIRUPACIENTULUI DUP A. EFECTUAREA PROCEDURII:
La incficaPe" fiiclionati eu alcool mentolat, in special regiunile predispuse la eseare,
penn a:tivaea circulatiei sanguine;
Schimhal(i de corp pat intindeti bine patura pentru a nu jena pacientul;
Acopaiti....,a:ntu.l asigurati-va ea este intr-o pozilie de confort fizic psihic;
fimctiile vitale;
Dacii 1* .. ,11 .. 1 este purtiitor de sonde asigurali-va ca sunt permeabile bine

REORGANIZAIlEAux:uLUI DE MUNCA.
Str.iogeti folosite lenjeria murdar in recipiente speciale (saci);
Curap.p II..., iaIde in vederea dezinfeeliei depozitarii;
86
Indepartati manuj>ile j>i spalati-va mainile.
! TOALETA OCHILOR, NASULUI, SI A CAVITATII BUCALE LA PACIENTUL
INCON$TIENT SE V-A FACE CONFORM INDICA TIlL OR $1 SUB SUPRAVEGHEREA
ASISTENTULUI MEDICAL.
IGIENA CAVIT.AIII BVCALE
OBIECTIVELE PROCEDURII:
Indepartarea plikii bacteriene;
Reducerea posibilitatilor de infect
ie
;
Indepartarea gustului j>i mirosului neplacut al cavitatii bucale;
Sa promoveze confortul pacientului.
- La pacientul o n ~ t i e n t -
PREG.ATIREA MATERIALELOR:
Peri uta personala;
Pasta de dinti cu fluor;
Pahar cu apa;
Tavita renala (recipient) pentru apa folosita;
Ata dentara;
Servetele de hartie, pro sop, mUj>ama;
Apa de gura, daca e solicitata;
Tava pentru materiale.
PREG.ATIREA P ACIENTVL VI
a) Psihica:
Informati pacientul j>i explicati necesitatea mentinerii igienei cavitat
ii
bucale;
Apreciati resursele fizice ale pacientului pentru a stabili modul de participare a
acestuia, capacitatea de autonomie;
b) Fizica:
Aj>ezati pacientul 'in pozitia adecvata:
a) Sezand j>i puneti un pro sop in jurul gatului, daca stare a permite
b) Decubit lateral cu capul Uj>or ridicat j>i sprijinit pe 0 perna protejata cu prosop
EFECTUAREA PROCEDVRII
Ad'uce ti materialele pregatite langa pacient;
Ajutat
i
pacientul sa se aj>eze 'in pozitie adecvata starii sale;
Serviti pacientului periuta cu pasta j>i paharul cu apa;
Sustinet
i
tavit
a
renala sub barbia pacientului sau in aproprierea fetei acestuia aj>ezata pe
perna acoperita cu mUj>ama j>i prosop;
Sratuit
i
pacientul sa perie dintii timp de 2-3 minute de sus 'in jos, pe ambele fete pentru
indepartarea depozitelor sau resturilor de alimente;
87
Invita{i pacimtul eHiteasdi gura eu muWi apa la eu apa de gura dad


OBIECTIVUL PROCEDURII:
Mentinerea igienei protezei a eavitatii orale.

Paharmat;
Periuta;
Pasta de dinti;
de unicii folosinta.
EFECTUAREA PROCEDURII
Rugati pacimtnl seoata proteza, sa 0 eurete noaptea sa 0 puna intr-un
pahar Poplin netransparent;
Asigurati iotimitatea aeestuia daea se jeneaza seoata proteza in prezenta altor
persoane;
In cazul paciellt.hU
Imbracati de uniea folosinta;
Prindeti pmteza en 0 bucata de tifon indepartati-o eu blandete;
Spalati pmteza en pastil periuta;
Pastnqi protem intr-un pahar special, mat;
Reda:ti pacimtu1ui proteza cand recapata starea de - clatiti proteza inainte
de ao reda..
INGRIJIREA UNGmILOR
OBIECTIVELE PROCEDURII:
Se face in cadrul ball pe regiuni sau separat, dupa caz, pentru:
Indepartarea depozitului subunghial;
Obtinerea unei aparente ingrijite a paeientului.
PREGATIREA MATERIALELOR:
Apa sapun, bazin (lighean);
Periuta de unghii;
Forfecuta pila de unghii;
Pro sop, alezii;
de unica folosinta.
88
PREGA.TIREA PACIENTVLVI
a)Psihidi
Informati paeientul asupra neeesitatii proeedurii;
b) Fizica
pacientul in pozitie de decubit dorsal cat mai comod;
EFECTVAREA PROCEDVRII:
Spalati-va mainile imbracati
Introduceti mana!piciorul paeientului in bazinul cu apa ealda sapun pentru eca. 5
minute;
apoi mana! piciorul pe un prosop, timp in care introduceti in bazin cealalta
mana, respectiv pieior;
Taiati eu mare atentie unghiile, la nivelul degetului, apoi piliti-Ie; fragmenteie taiate
strangeti-Ie pe 0 bueata de panza (aleza) sau un prosop.
! EVITATI LEZAREA TESUTURILOR ADJACENTE. RISC DE INFECTII -
PANARITIU.
REORGANIZAREA LOCVLVI DE MVNCA.:
Strangeti apoi materialul folosit;
Indepartati-va spalati-va mainile.
INGRIJIREA PA.RVLVI
1. INGRIJIREA ZILNICA. A PA.RVLVI PRIN PIEPTA.NARE
OBIECTIVELE PROCEDVRII:
Mentinerea igienei parului a starii de bine a pacientului;
Mentinerea unui aspect fizie placut pastrarea demnitatii.
PREGA.TIREA MATERIALELOR:
Pieptene perie personale;
Clame, panglici;
Un pro sop sau 0 aleza.
PREGA.TIREA PACIENTVLVI:
a) Psihiea:
Explicati paeientului/paeientei necesitatea mentinerii igienei parului
Evaluati resursele pacientului/pacientei pentru a stab iii daca poate pieptana
singurlsingura parul sau are nevoie de ajutor
b) Fizica:
paeientul/pacienta intr-o pozitie comoda (in care-i pennite starea generala -
sau decubit lateral)
Acoperiti umerii sau perna eu un prosop, 0 bucata de panza, in funetie de pozitia
pacientului/pacientei.
89
EFECTUAREA PROCEDURII:
Serviti paeientullpaeienta cu materialele necesare ajutati-l sa se pieptene singur;
paeientullpaeienta Intr-o pozitie confortabila;
Acoperiti umerii sau perna pacientului/pacientei cu un prosop sau aleza;
1mbnkati daea pacientul prezinta leziuni la nivelul scalpului;
Pieptiinati periati parul scurt, pe rand pe fiecare parte;
lmpletiti parullung avand grija sa nu jeneze pacientullpacienta dnd sta In decubit;
Observap eventualele leziuni ale scalpului cat aspectul parului.
INGRIJIREA PACIENTULUI DUP A EFECTUAREA PROCEDURII:
pacientulm pozitie confortabila (daca este cazul)

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA.:
materialele folosite eventualele fire de piir cazute.
2. INGRIJIREA P ARULUI PRIN SpALARE
OBIECTIVELE PROCEDURII:
Me;ntinerea igienei parului a stiirii de bine a pacientului;
indepawea excesului de sebum.
PREGATIREA MATERIALELOR:
Ligheao;
GaIead. pentru colectarea apei folosite;
Vas co Bpi termometru de baie;

Mupma aleza;
Prosoape;
UsciIo de par,
PeIic; piIpin;
Pamv.;
ManoP de tmid folosintii
PREGA.'I1KI:A PAClENTULUI:
a) Psihica:
InfOUlllllli '-""tlul/pacienta stabiliti de comun acord ora spalarii;
Evaluali ICU_5de pacientuluilpacientei pentru a putea aprecia contributia acestuia.
b) Fizica:
AsigtnIi. puiIM in fimetie de starea generalii, la indicatia asistentului medical:
1) .. pcscaun en spatele sau cu fata spre lavoar (sau In picioare aplecat deasupra
lavoamlai)
2) ;;Oil" pc .... scaun eu spatar alaturi de care se al 2-lea scaun pe care se pune
ligheaunl;
90
3) decubit dorsal cu toracele ridicat cu salteaua Indoita sub torace lasand
somiera libera spre capatul patului;
4) decubit dorsal, orientat oblic, cu capul spre marginea patului.
EFECTUAREA PROCEDURII:
Asigurati-va ca temperatura din salon este de peste 20
D
C, geamurile sunt inchise;
Asigurati intimitatea izoland patul cu un paravan;
Spalati mainile imbracati
Procedati in continuare in functie de pozitia aleasa starea pacientului.
Cu pacientulin pozitie
pacientul pe un scaun sau in fata lavoamlui.
Cu pacientulin pozitie de decubit:
Rulati salteaua acoperiti cu aleza pe care se sprijina spatele capul
pacientului / pacientei;
ligheanul pe partea de somiera ramasa libera introduceti capatul liber al
facut suI in galeata pentm a permite scurgerea apei;
pacientullpacienta oblic pe pat cu capul spre margine. Introduceti sub capul
umerii pacientului/pacientei i aleza. Aezati galeata pentm colectarea apei
murdare in vecinatatea patului introduceti capatul liber al muamalei facut suI in
galeata;
Sustineti cu 0 mana (daca este cazul) capul pacientului, iar cu cealaltii umeziti l
pami. Apelati la ajutoml altei persoane (daca este necesar);
Masati pielea capului cu varful degetelor i spalati de 2-3 ori;
Limpeziti cu multa apa;
Acoperiti paml cu un prosop cald i bine;
INGRIJIREA PACIENTULUI DupA EFECTUAREA PROCEDURII:
Ajutati pacientullpacienta sa se in pat;
Evitati curentii de aer;
Acoperiti capul pacientului/pacientei dacii este necesar sau solicita.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA:
Indepartati apa murdara materialele folosite
Curatati i dezinfectati materialele folosite, la locul de pastrare;
Indepartati manuile spalati mainile.
3. POZITIA PACIENTULUI iN PAT
Datorita starii sale sau terapiei, pacientulln pat poate sa se afle intr-o pozitie activa,
pasiva sau fortata.
Pozitia activa - este cea a pacientilor aflati in stare buna, care sunt mobili i nu au nevoie de
ajutor pentm a se mica.
91
Pozipa piiISiG - ale pozitia pacientilor aflati in stare grava, lipsiti de forta fizica, care au
nevoie de ajaIorpmlm orice
Pozipafwpli-alcdeterminata de boala sau tratament.
3.1. POZITII IN DECUBIT
Se ..... pia decubit atitudinea unui corp intins pe un plan orizontal, atitudine care
poate fi in :
Decubit f "w- ',..
- IRA F ' ale pe spate fara perna, cu membrele inferioare intinse picioarele
0-4- F" -wn drept.
Decubit ..
- aJ __ dooi peme sub cap.
Decubit' 7 ...
paci;"'''alcallcalpe 0 parte, cu 0 perna sub cap;
par .. "." II: spijin3 pe umar brat. Membrul inferior care vine in contact cu suprafata
pablluialcialias. iar ceHilalt indoit. Decubitullateral trebuie schimbat in mod regulat,
:regjaw:a .... Liana fiind expusa cu la escare.
92
Decubit ventral
pacientul este culcat pe abdomen fara perna, cu capul intors intr-o parte, bratele fiind
intinse de-a lungul corpului sau flectate, la stanga la dreapta capului, cu
partea palmara pe suprafata patului. Aceasta pozitie este recomandata pentru toti
pacientii asigurand permeabilitatea cailor aeriene superioare, impiedicand
caderea limbii, iar in cazul varsaturilor da posibilitatea eliminarii acestora la exterior.
Pozilia
este acea pozitie in care bolnavul este mentinut in patul sau, prin realizarea unui
unghi de 45 0 cu ajutorul somierei articulate, sau in paturile cu somiera rigida cu
ajutorul rezematorului de spate al pernelor.
pentru ca pacientul sa se mentina fara efort in aceasta pozitie, ambele sunt in
semiflexie pe coapse, sub genunchi se plaseaza un suI, cu precautie, pentru a nu
favoriza staza venoasa.
pentru cardiaci se pune sub fiecare antebrat cate 0 pernita care sa realizeze un plan
inc1inat, astfel incat milinile sa fie mai ridicate decat coatele, pentru a circulatia
venoasa.
Pozilia
se realizeaza sprijinindu-se spatele bolnavului cu doua perne. Ca pozitia
respiratia, circulatia, ambele fiind interzise bolnavilor cu tulburari de
deglutitie, in cursul anesteziei generale.
93
Pozipa en galllhrle atinlate
este speci:fici bolnavilor cu insuficienta cardiaca, se realizeaza la marginea patului
din pozitia
sub picioarele bolnavului se un taburet.
Pozipa ill fotolin
bolnavul esIe confortabilin fotoliu bine acoperit. Va fi imbracat comod
pentm a facilita circulatia.
3.2. POZITII iNCLINATE
Pozipa ...... ('IIi ''''burg )
3(* "pwi(iem capul coborat se obtine prin ridicarea extrernitatii distale a patului.
pv-.- "'::113 in anernii acute grave, hemoragii ale membrelor inferioare ale
\A .... -ale pentrn a favoriza eliminarea secretiilor din caile respiratorii
SIIi"""":
Poziti=- ..... _ P' _0 obticii
- co ClplllIIIIi -. se obtine prin ridicarea extrernitatii proximale a patului.
Pozitia gn. t I
. L
_ se Ii t ';;;pd. pal san pe masa de examinare, culcand bolnava pe spate, cu genunchii
i-nAf4I( f. Gllllp5ele flexate pe abdomen.
Poziti=- ", I ..
Sf: +. " ... M4 .. 1 in genunchi, fiind indepartati, pieptul atinge planul
- ,-- _I
mtr-o parte.
94
4. MOBILIZAREA PACIENTULUI
OBIECTIVELE PROCEDURII:
Prevenirea complicatiilor;
Stimularea tonusului fizic psihic.
PREGA.TIREA MATERIALELOR:
Cadru mobil;
Agatatori;
Baston;
Girje.
PREGA.TIREA PACIENTULUI
a) Psihica:
Anuntati pacientul descrieti care se vor face;
Evaluati resursele fizice ale pacientului.
b) Fizica:
Ajutati pacientul sa se imbrace corespunzator.
EFECTUAREA PROCEDURII:
Consultati echipa medicala ( medicul, medical) privind tipul de mobilizare
durata.
1. Mobilizarea pasiva:
Faceti de flexie rotatie ale capului;
Continuati sa faceti exercitii ale membrelor superioare inferioare prin de
flexie, extensie, abductie, adductie, supinatie pronatie - mobilizati articulatiile
cu bh'indete;
Comunicati cu pacientul pentru a afla daca are dureri observati faciesul';
Masati membrele in sensul circulatiei de intoarcere.
2. Ridicarea in pozitie
a) In pat
95
Ajutali pasiv pacientul sa se ridiee sprijiniti-l eu peme sau folositi rezematorul
mobil;
MonUIli "awtprn patului 0 agatatoare mobila stimulati paeientul sa se ridiee,
sprijinilldu-l m perne daea este neeesar.
b) La mm:giuca pmdui:
Exeadac:a de ciitre 0 singura persoana:
o JIdmduceti 0 mana sub regiunea omoplati1or, iar eealalta sub regiunea poplitee;
o o.:a este caml rugati paeientul sa se prinda de gatul dumneavoastra;
o Ratiti picioarele pacientului intr-un unghi de 90 lasati-Ie sa atame la
_gint!a patului;
o 0IIsa:vati faciesul pacientului.
&n,,-ca de ciitre 2 persoane:
o ApJIIi-va spre capul pacientului introduceti mainile sub omoplati;
o lbIpjIti ajutorul sa introduca mainile sub regiunea poplitee;
o S'iat:moizati ridicati spatele pacientului rotind picioarele cu 90
la margine a patului;
o M.eti pacientul in aceasta pozitie - la inceput cateva minute, apoi
.... timpul;
o "w'>Ali pacientul pe pat, executand in sens invers.
c) 1M - a-Mini in fototiu
Ap:aCi .-in.,,1 Ja marginea patului;
oti:DIi..-:in h1i papucii;
AP""'f .... , m rezematoarea laterala lipita de marginea patului;
pacientului introduceti mainile sub axile, rugandu-l sa tina capul
iDIIDIsill-opme;
IlIr:i-tiJjE. de 0 parte de alta a pacientului;
Pti-'lilia:a:cpacientul pe sub axila ridicati-l in picioare;
RaIiIi,. i "wi m spatele spre fotoliu cu grija in fotoliu;
Au+, ,.:ica
i
,"1 cu un pled daca situatia 0 cere (temperatura, mai scazuta In
iDPips);
R. P .... indlll in pat executand in sens invers.
d) Ridican:a,. - 2 hri in pozitie ortostatica
R'
r
.,. "", ... -, aile de aducere a pacientului in pozitie cat mai aproape de
IIWU- Illil I -
Ai" ,ii.opme a pacientului sprijiniti-l de sub axile;
Ridinitiii:jj.,. din picioare;
OI&:as";::", -. pacientului mentineti-l in ortostatism cateva minute;
cIacii se simte bine;
'pepatdacaacuzaameteli;
R p'(i ill .... ,1 pe pat executand in ordine inversa.
e) Efectuan::ap .,,.
iutn:I.ti... ..mraUi (medicul, asistentul medical) daca pacientul se poate deplasa;
96
Ridicati pacientul mai intai in pozitie cat mai aproape de marginea patului
apoi in ortostatism;
Sprijiniti pacientul de brat apoi ajutati-l sa fad primii prin salon;
distanta de deplasare in functie de recomandarea medicala;
Oferiti pacientului un cadru mobil daca starea general a ii permite sa se deplaseze
singur;
Supravegheati pacientul in timpul deplasiirii;
Incurajati pacientul sa se ridice sa se deplaseze pe masura ce starea general a permite..
INGRUIREA PACIENTULUI DUPA EFECTUAREA PROCEDURII:
Observati starea pacientului;
pacientul in pozitie comoda;
Intindeti lenjeria pentru a preveni aparitia escarelor.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA:
materialele folosite la locurile de depozitare;
Spalati mainile.
5. TRANSPORTUL SI INSOTlREA PACIENTILOR
Mijloace de transport
In functie de gravitate a afectiunii, de scopul transportului, de distanta, transportul se face cu:
- brancarda ( targa);
- camcior;
- fotoliu pat rulant;
cu mijloace improvizate in caz de urgenta;
- cu vehicule speciale: autosalviiri, avioane sanitare.
97
Pregatiri:
Transportui cu targa
Pregatirea tfu"gii:
o targa se acopera cu 0 patura cu un cearceaf, la nevoie, se acopera cu
aIeza., perna subtire.
pacientului pe targa:
o pacientul va fi cu privirea in directia mersului ( trebuie sa vada unde
merge)
o Ia urcatul sciirilor, brancardierul din urma va ridica pana la nivel orizontal.
Dacii panta este prea accentuata, se poate duce pacientul la cu capul
inainte.
o de asemenea, daca pacientul trebuie supravegheat tot timpul, este mai bine ca
ace:sta sa fie dus cu capul inainte, pentru ca, stand fata in fata cu brancardierul,
sa poata fi supravegheat.
o in principiu, paeientul va fi prins de partea sanatoasa.

o t.ga este tinuta de cele doua extremitati de catre doi brancardieri, doar de cate
on singur maner astfel mcat targa sa amrne de-a lungul marginii patului;
o ap::I3lea pacientului pe targa necesitii trei persoane: acestea se vor de-a
IImgol patului de partea targii atamate.
o cdc 3 persoane introduc mainile, cu palma degetele intinse, sub pacient,
asdCI.:
o pima.: sustine capul toracele, sprijinind ceafa pacientului pe antebrat;
o .doua: sprijina pacientul in regiunea lombara sub
o .1R:ia:: sustine membrele inferioare;
o ..... comanda ridica deodata pacientul.
o cIupi CIC acesta a fost ridicat, face un pas inapoi.
o I ..... dierii ridicii cealalta margine a tiirgii, aducand-o in pozitie orizontala
sahpw:ient
o SIC ap:azj. pacientul pe targa, se acopera.
Dt:st:a:cata SIC tiIce dupa metoda, dar cu inverse.
Pozitia .... 4 n - pe arga in functie de afectiune (pozitie comunicata de echipa
medicali):
in decubit"'"
... ir "4" CIl tIaumatisme abdominale: eu genunehi fleetati;
., .. "4ii CtlI1enp, suspeetii de fractura a coloanei vertebrale sau a bazinului: se
- b ....... r..p rigidii;
b - - -= IIlCD1brelor inferioare: sub membrullezat, se 0 perna;
Ie'- --= mrmbrelor superioare: membrul superior lezat se peste toraeele
1_ - S , -, ew:ntu.al se fixeazii eu 0
AX- '.' in stare de cu hemoragie: eu membrele inferioare ridieate.
+
IB GIl tnunatisrne cram ene, rara semne de mentinuti eu
aj ....... paMtrw,
98
leziuni ale gatului: capul va fi flectat, astfel incat regmnea mentoniera
toracele;
in poziJie
accidentatii toraco - pulmonar;
pacientii cu insuficienta cardiorespiratorie;
accidentatii cu leziuni abdominale - ( pozitia Fowler), cu genunchii flectati.
in decubit lateral:
- pacientii in stare de coma.
in decubit ventral:
pacientii cu leziuni ale fetei ( craniofaciale ): sub fruntea lor se
improvizat din cearceafuri, sau antebratul flectat al traumatizatului;
cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere.
in decubit semiventral:
pacientii iar in caz de tulburari de deglutitie sau hipersecretie salivara,
pozitia Trendelenburg, pentru a preveni acumularea aspirarea secretiilor.
in poziJie Trendelenburg, cu inclinarea maxima de 10-15 grade:
accidentatii in stare de
- in colaps periferic, pentru a asigura un aport mai mare de sange in organele vitale.
in poziJia Trendelenburg inversat, cu inclinare de maximum 10-15 grade
- aceidentatii eu fracturi ale bazei craniului.
6. PREVENlREA ESCARELOR
Escarele de decubit sunt rani la nivelul pielii, a tesutului invecinat datorita comprima.-i
con stante indelungate intre un plan osos un plan dur (suprafata patului sau a fotoliilor). Er
iau de obicei la bolnavii gray, imobilizati de mult timp la pat, in pozip!
Tesuturile supuse comprimarii, sunt insuficient irigate de aceea se produce moartea celulela:
lezarea pielii formarea de ulceratii care de cele mai multe ori se suprainfecteaza.
Aparitia escarelor de decubit este favorizata de factori:
locali - umezeala ( incontinenta urinara fecale, transpiratii abundente),
bolnavului in pozitie, cute ale lenjeriei de pat de corp, cusaturile, u ... ,,, .......
firimituri, obiecte uitate in pat, caldura excesiva a patului umed;
generali - tulburari trofice, unele afectiuni ale maduvei spinarii, tulburari
circulatie edeme, intoxicatii, cancerul, varsta inaintata, etc.
99
Escarele de decubit apar ill primul rand in regiunile unde proeminentele osoase sunt
aeoperite direct de piele, ca: regiunea sac rata, seapulara, oeeipitala, la nivelul ealeaielor, al
erestelor iliace, a proeminentelor trohanterelor, pe suprafetele laterale ale genunehilor, preeum
pe maleole la bolnavii in deeubit lateral. Compresiunea produsa de unele aparate gipsate,
paturile prea grele, san obiectele uitate In patul persoanei aflate in ingrijire eu sensibilitate
redusa, pot produce escare de deeubit in alte regiuni ale eorpului.
FACTORH IMPUCATI iN APARITIA ESCARELOR:
Pierden2 srasiIJiIiDtii a voluntare.
Pierderea impiediea pacientul sa primeasea avertismente in legatura eu expunerea
la presiune preIungiti. Paeientul nu este numai ineapabil sa simta diseonfortul, ei din eauza
imobilitatii este iocapabil sehimbe pozitia.
Pierdell2 UJMIiIIIiIIli vasomotor.
Tulburiirile cin:ubImrii produe 0 seadere a rezistentei tisulare la presiune. Presiunea impliea
isehemie, de Kr:r.a escareIe apar eu
EFECTIJL POSTlJ1ULOR
Esc:a:de ..,. in special la nivelul proeminentelor osoase care sunt supuse la presiune,
in poziIic de decubit dorsal sau
Cdc IIIIIIi zone sunt: saerul, trohanterele, tuberozimtile isehiatiee,
gt2d.dwii. fiboIele, maleolele, eaIeaiele, si metatarsienele 5. Oeeiputul coatele sunt
de ... , .... ws implicate la paeientii eu leziuni eervieale.
Dadi ... inll.d are aplieat un dispozitiv de imobilizare, esearele pot de asemenea sa se
de.zwJIIc Ia DiYelul coastelor, apofizelor spinoase spinel or iliaee anterioare si
posiEiic-e..
Esc..de pot de asemenea sa apara eu sub alte dispozitive de imobilizare ea:
ortI2Jc _ corsete aplicate pe segmentele paralizate.
PATOLOGlK
PrB.I ......
o Sc wfaizeaza prin tulburari tranzitorii ale eireulatiei evidentiate prin eritem
Ii alan.. Dacii presiunea este Indepartata, inflamatia dispare In 48 h.
AldaiiIIa .......
o Sc prin aparitia leziunilor la nivelul straturilor superfieiale ale
ottanat. Apare staza vaseulara, eritemul eongestia nu dispar la
c::aac::iIae:a presiunii digitale. Leziunile pielii sau dezvoltarea unor flietene sunt
W'IIIIII: de necroza superfieiala ulceratii.
- Alb .......
o Sc c:aacteri.zeaza prin neeroza profunda adeseori intinsa eu distrugerea
pweuIui subcutanat, a faseiilor, oaselor. Daea infeetia se extinde
IaJlid:d osuJui, va aparea periostita osteomielita, avand ea urmare distruetia
ad:iaIIIIi formarea de osifieari eetopiee.
100
o Netratate, aceste leziuni majore duc In generalla septicemie deces.
PREVENlREA ESCARELOR
"Unde nu existii presiune, acolo nu vor apiirea escare"
Escarele de decubit pot fi prevenite printr-o supraveghere a persoane
asistate, imobilizate la pat.
Patul trebuie Tacut foarte atent, cu cearceaful, aleza bine Intinse, lenjeria
corp bine aranjata, Tara cute. Se va controla sa nu ramana obiecte straine cat de mici in
asistatului, iar aparatele gipsate vor fi verificate zilnic. Suprafetele predispuse la escare vor Ii,
pe colaci de cauciuc, pe inele sau pe peme elastice. colacii, pemele elasticc"
precum celelalte obiecte de cauciuc utilizate la Ingrijire, vor fi imbracate, evitand contaCIJlil
lor direct cu pie lea pacientului.
Pentru captarea scaunului a urinei la pacientii imobilizati la pat, este bine a se utiliza
bazinete pneumatice. scoaterea bazinetului de sub pacient trebuie Tacute CIII
blandete, Intrucat sau dezlipirea brutala a bazinetului de pe pielea afectalli
poate sa contribuie la dezepitelizarea suprafetelor cutanate. Pacientul trebuie tinut pe
numai timpul strict necesar, Intarzierea scoaterii de sub el, nu este permisa, mai bine 5E
va dupa un interval de timp, in care circulatia pe suprafetele cutanate interesate 5E

La intervale stabilite de timp, se va schimba pozitia pacientului in pat, pe rand iii
decubit dorsal, decubit lateral stang, decubit ventral, decubit lateral drept.
Tegumentele pacientului imobilizat la pat trebuie intretinute uscate curate. Dupa ne'C3I!C'
mictiune sau defecare va fi spalat, uscat pudrat cu talc. Pentru evitarea aparitiei leziunilor"
nivelul pielii, lenjeria uda se va schimba frecvent, suprafete1e cutanate vor fi aerisite zilnic .if:
mai multe ori pudrate din nou cu talc.
Suprafetele expuse escarelor vor fi spaIate zilnic cu apa sapun cu foarte mare blandete
apoi frictionate pentru activarea circulatiei locale.
Daca Insa escara s-a format, aceasta se va trata ca plagile infectate de alta natura va f.
ingrijita numai de catre asistenta medicaIa. Ingrijirea escarelor necesita indepartarea secretiilm-
purulente, dezinfectarea suprafetelor supurate, medicatie locala epitelizanta sau, in cazul
ulceratii mai profunde cu mortificarea tesuturilor, tratamentul se face prin metode chirurgicale..
De cele mai multe ori, cu toate masurile riguroase de ingrijire, uneori, aparitia escarelor de
decubit nu poate fi prevenita, dar, formarea lor in majoritatea cazurilor este urmare a unci
ingrijiri insuficiente.
Prevenirea escarelor consta prin urmare in eliberarea de sub presiune a proeminentelor osoase
in asociere cu corecta pozitionare a pacientului.
ALTERNAREA POZITIEI P ACIENTULUI
Pacientul este intors la fiecare 3 ore, atat In timpul zilei cat noaptea, folosind
pozitiile de decubit dorsal decubit lateral.
101
De asemenea aHituri de prevenirea efectelor presiunii prelungite, alternarea pozi!iei
regulatii previne staza urinara.
Cele mai susceptibile arii, acolo unde proeminentele osoase sunt superficiale, trebuie
sa fie eliberate de sub presiune prin aranjarea pernelor.
La fiecare intoarcere zonele de eleqie sunt inspectate, pielea este verificata toate
cutele cearceafurilor sunt indreptate. Orice semn de presiune locala, chiar minor, este
un avertisment important.
care nu diminua la presiune, punctele septice, contuziile, tumefac!iile,
indur3rile. expriroa pericolul apari!iei unor escare. Orice presiune trebuie indepartata
de pe wnele implicate, paoa dind acestea sunt vindecate.
De exemplu. daca la nivelul sacrului exista semne de se va folosi pozitia de
decubit lateral paoa la disparitia semnelor. Pacientul poate fi pe paturi cu saltele
segmentate din cauciuc spongios.
Spatiile dintre segmente sunt modificate in functie de statura pacientului astfel incat
proeminente1e osoase sa nu fie supuse la presiune.
Pozitia de decubit ventral este in mod special indicata atunci dind escarele sunt
prezente in regiunile trohanterice, pe ischioane sau sacru. In aceasta pozi!ie trebuie sa
ne asiguriim ea degetele de la picioare, genunchii, crestele iliace zona genitala nu
sunt supuse la presiune.
Diversele tipuri de paturi folosite vor fi adaptate in func!ie de nevoile fiecarui pacient.
INGRIJIREA TEGUMENTELOR
Este important ca tegumentele sa fie mentinute curate uscate. Pielea intacta va fi
men!inuta curata utilizfmd apa sapunul.
Nu se vor folosi aplica!ii locale de alcool metilic, etc.
CeluIele epiteliale descuamate care au tendinta sa se depoziteze la nivelul palmelor
tlilpilO VOT fi indeplirtate prin cu prosopul, apoi aceste zone se vor unge cu
lanolina..
7. COLECTAREA PRODUSELOR FIZIOLOGICE PATOLOGICE
7.1. CAPTAREA URINII
102
OBIECTIVELE PROCEDURII
Golirea vezicii urinare la pacientul imobilizat;
Masurarea cantitatii de urina eliminata;
Observarea aspectului urinii;
Obtinerea unei mostre de urina pentru examinare;
PREGATlREA MATERIALELOR
Paravan;
Plosca sau urinar;
Hartie igienidi;
Materiale pentru toaleta .Iocala (daca este cazul);
aleza pentru protectia patului;
Materiale pentru spalarea mainilor pacientului;
de unica folosinta.
7.2. CAPTAREA MATERIILOR FECALE
OBIECTlVELE PROCEDURII
Asigurarea intimitatii pacientului imobilizat in vederea eliminarii asistate a materiilor
fecale.
PREGATlREA MATERIALELOR:
Paravan;
Bazinet (plosca);
Materiale pentru efectuarea toaletei;
Hartie igienica;
Materiale pentru spalarea mainilor pacientului;
aleza;
de unica folosinta.
PREGATlREA PACIENTULUI
a) Psihica:
Incurajati pacientul invinga jena sa solicite servirea atunci cand are
nevoie;
Asigurati pacientul ca i se va respecta pudoarea intimitatea;
Stabiliti cu pacientul un orar (de ex. dimineata seara).
b) Fizica:
pacientul intr-o pozitie adecvata;
Evaluati resursele pacientului pentru a stab iIi cum poate participa.
103
EFECTUAREA PROCEDURII:
Spruati-va maini1e;
Imbriicati de unid
Ridieap parura protejati patul cu aleza
Dezbriicap paeientul de la brftu in jos;
lneaIziti bazinetul metalic prin clatire cu apa calda, uscati-l prin cu hfutie
igieniea;
Asigu:rat:i confortul psihic prin ridicarea capatului cefalic al patului dad starea
pacientului 0 permite;
sub bazinul pacientului/clientului;
Rugati pacientul sa se ridice sprijinindu-se pe coate plante;
Introduceti 0 mana pe sub rnijlocul pacientului pentru a-I
Introduceti ploscalbazinetul sub pacient cu cealalta mana asigurati-va ca este bine

Solicitati ajutorul unei alte persoane pentru ridicarea pacientului daca starea nu-i
permite sa participe;
Asigura!i-va ea la de sex masculin penisul este orientat in bazinet;
Acoperili pacientul pana terrnina actul defecarii
Uisati pacientul singur, dar nu va indepartati foarte mult, astfel indit sa va poata
clind tl'Smim;
Oferip pacientului hartie igienica dupa defecare, dad starea acestuia 0 permite;
indqatati bazinetullplosca, acoperind-o cu un material impermeabil;
EfertJJati Janevoie toaleta regiunii perianale pe alt bazinet special pregatit;
Oferit:i apil. sipun prosop pacientului pentru spalarea millnilor dad a folosit hfutie
igimici.
INGRIJ]IlI'A. PACIENTULUI
indqa,..
CobcriIi apiitnl cefalic al patului pana la 0 pozitie comoda pentru pacient;
VerifiaI:i bjeria de pat de corp sa nu fie umeda sau cutata;
p-:in
dnJ
sa imbrace pantalonul de pij ama;
... ,.hd in pozitie comoda.
REORGANI7A.III'A. LOCL"LUI DE MUNCA.
indqalil!i .-avanul aerisiti salonul;
DaIIaialele utilizate . -va ca plosca a fost golita curatata.
104
7.3. CAPTAREA SPUTEI
OBIECTIVELE PROCEDURII
Prevenirea raspandirii infectiei;
Observarea aspectului;
Obtinerea unor mostre pentru examene de laborator.
PREGA.TlREA MATERIALELOR
Pahar conic gradat, scuipatoare sau cutie Petri sterila;
Solutie dezinfectanta (pentru inactivarea germenilor);
Servetele de hartie.
PREGA.TlREA PACIENTULUI
a) Psihica:
Explicati pacientului importanta colectarii sputei pentru prevenirea raspandirii infectici i .
protectiei mediului;
pacientul sa nu inghita sputa.
b) Fizica:
Tapotati toracele rugati pacientul sa pentru a se desprinde mai
secretiile.
EFECTUAREA PROCEDURII:
Identificati pacientul care expectoreaza;
Spalati mainile imbracati de unica folosinta;
Dati pacientului scuipatoarea sau cutia Petri in care ati pus solutie dezinfectanta cu
exceptia situatiilor in care se recoltarea pentru examene de laborator;
Instruiti pacientul sa elimine sputa numai in colectorul primit sa nu arunce pe jos, si
nu scuipe in batista, sa acopere vasul de fiecare data;
Schimbati scuipatoarea/ cutia Petri de eel putin 2 'ori pe zi sau d,e cate ori este nevoie.
INGRIJIREA P ACIENTULUI
Ajutati pacientul imobilizat c1ateasca gura cu apa pentru a indeparta senzatia de
greata oferiti-i de hiirtie pentru a se
Sfiituiti pacientul sa stea intr-o pozitie care sa faciliteze 0 mai buna respiratie
eliberarea cailor respiratorii.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA.
Indepartati continutul scuipatorii dupa ce medicul sau asistentul medical a observat
aspectul, culoarea, cantitatea;
Respectati cu strictete precautiunile universale pentru prevenirea transmiterii
infectiilor;
Dupa golire colectoarele se decontamineaza curata;
Pastrati scuipatorile in locuri izolate.
105
7.4. CAPTAREA VARSATURILOR
OBIECTlVELE PROCEDURII:
o Evitarea rnurdaririi lenjeriei;
o Evitarea aspirarii continutului gastric in diile respiratorii.
PREGATIREA MATERIALELOR:
2 tavite renale curate, uscate;

Aleza;
Pahar eu apa;
Servetele de hfutie, prosop.
PREGATIREA PACIENTULUI
a) Psihiea:
Ineurajati pacientul sa respire adanc pentru a reduce putin senzatia de vorna;
Asigurati pacientul ca sunteti langa el.
b) Fizica:
Ridicati pacientul in pozitie daca starea permite sau in decubit cu
capul intors intr-o parte cu un pro sop sau 0 aleza sub cap.
EFECTUAREA PROCEDURII:
Indepartati proteza dentara daca exista;
Suspneti cu 0 mana fruntea pacientului iar cu cealalta tavita renala sub biirbie sau langa
f$ pacientului in functie de pozilie.
INGRIJIREA PACIENTULUI DupA EFECTUAREA PROCEDURII:
Oferiti pacientului un pahar cu apa c1ateasca gura colectati intr-o tavita renala
curata;
Stergeti gura pacientului cu un sau oferiti-i daca stare a permite;
Ajutati-l sa se intr-o pozitie cornoda;
Supravegheap atent pacientul in decubit sa aspire continutul stornacal daca
varsatura se repeUi.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
Indepartati tavita renaia din salon;
eu acordul asistentei medieale goliti, spalati dezinfectati tavita (daca nu este nevoie
sa piistrati conp.nutul);
Spalati mainile.
106
8. INGRIJIREA PACIENTULUI IN FAZA TERMINALA
Pentru a indeplini cu succes rolul complex care ii revine, in raport cu persoanele ingrijite,
infirmiera trebuie sa dispuna de complexe calitati specifice.
Set de cuno$tinJe necesare:
a) despre nevoile fundamentale umane:
a. respiratia, alimentatia, eliminarea, echilibrul, mediul igienic,
vestimentatia igienica confortabila, imbracatul dezbracatul, igiena
corporala mentala, confortul fizic psihic, odihna, comunicarea, afectiunea,
siguranta, relatiile familiale, de prietenie, apartenenta la grupuri; misiunea
infirmierei este de a oferi sprijinul necesar pentru satisfacerea nevoilor pe care
persoana ingrijitii nu Ie poate indeplini singura;
b) particularitatilor individuale ale persoanei ingrij ite:
a. fie care persoana ingrijitii are trasaturi nevoi generale dar, in timp,
reprezinta 0 individualitate cu trasaturi nevoi specifice; misiunea infirmierei
este de a efectiv persoana ingrijita pentru a-i putea acorda 0 ingrijire
diferentiata conform propriei sale demnitati;
c) notiuni de anatomie, fiziologie, psihologie;
d) tehnicilor, metodelor de ingrijire;
e) propriei persoane:
a. infirmiera trebuie cunoasca deprinderile, calitatile, propriile puteri
slabiciuni profesionale pentru a putea indeplini cu succes activitatea
profesionala;
ASISTENTA STARII TERMINALE
Moartea este 0 traire personala: fiecare om trebuie urmeze propriul drum catre
moarte. Moartea trebuie privita, din punct de vedere biologic, ca un fenomen natural care pune
capat in mod obligatoriu existentei biologice a individului. In caz de moarte, inceteaza
functiile vitale: la nivelul organelor, sistemelor, aparatelor organismului uman.
Atitudinea fata de moarte este 0 problema care este legata de cultura, traditia, educatia
fiecarui popor. Atitudinea fata de persoana care se afla pe pragul dintre viata moarte, este 0
sarcina grea, 0 problema care tine de respectarea demnitatii umane.
Ingrijirile acordate in faza terminala trebuie sa respecte cel putin trei principii
obligatorii:
1) lupta impotriva durerii fizice
2) acordarea ingrijirilor necesare
3) asigurarea confortului a suportului moral.
Asistenta, ingrijirea persoanei in faza terminal a impune deprinderi, atitudini,
comportamente specifice.
107
Activitatea infirmierei
Sarcina cea mai grea a infirmierei este ingrijirea persoanei in faza terminala. In aceasta
faza, infirmiera este lips ita de bucuria de a-I vedea pe cel ingrijit ca s-a vindecat. Ingrijirea
devine cu atat mai grea cu cat agonia persoanei este prelungita. Persoana aflatii in faza
terminala trebuie ingrijit la fel ca oricare bolnav vindecabil, chiar daca infirmiera ca
eforturile pe care Ie face se risipesc prin pierderea vieW celui ingrijit. In acest caz infirmiera
are nevoie de 0 foqa morala deosebitii, de intelegerea faptului ca ea poate fi alinare la
capataiul muribundului pana in ultimele dipe ale vieW lui.
Moartea persoanei ingrijite poate surveni in mod brusc sau lent. In cazul persoanelor
varstnice, trecerea in nefiintii este un proces mai indelungat, poate fi de cateva ore pana la
cateva zile, cu parcurgerea starii de agonie.
In starea de agonie se deterioreaza functiile vitale ale organismului: se
circulatia sangelui, respiratia devine greoaie, activitatea sistemului nervos central se
diminueaza. Bolnavul este palid, are culoare pamantie, nasul devine ascutit, extremitatile,
fruntea, urechile devin reci, pozitia in pat devine pasiva. Caderea mandibulei lasa gura
intredeschisa persoana respira prin acest orificiu. Acest lucru determina uscaciunea limbii
a buzelor. obrajilor a buzelor pierd tonicitatea astfel se poate observa umflarea
retragerea obrajilor buzelor in timpul inspiratiei expiratiei. Ochii devin adanciti
in orbitii, inconjurati de cearcane, pleoapele sunt semideschise. Persoana aflata in starea de
agonie nu mai inghite nimic. Pulsul este slab neregulat, respiratia este neregulata cu
pierderea completii a ritmului respirator sau cu aparitia horcaiturilor atunci cand saliva
secretatii, care nu mai poate fi inghitita nu se scurge din gura este aspirata in laringe sau
trahee. Rolu! infirmierei este de a sta la patul bolnavului pentru a-i aceste dipe, pentru a-
i prin tamponiiri saliva sau pentru a umezi limba buzele cand sunt uscate,
pentru a pune picaturi in ochi in vederea prevenirii uscarii sclerelor.
Compoctamentul bolnavului in agonie este diferit de la 0 persoana la alta.
Unii sunt speriati, tulburati, de frica de moarte, altii W
,
.. De multe ori pacientul in faza terminala, nu da semne de aude intelege
ce se in jurullui. In nici un caz infirmiera nu trebuie sa-l piiraseasca pe motiv ca nu
mai poate face nimic. Ea are datoria de a sta langa persoana asistatii pana in ultima clipa.
Pacientul care nu da semne de nu trebuie tulburat prin discutii sau atitudini
ioase, mai ales, nu trebuie discutatii starea lui.
.
. " .
. 'Obiectivele ingrijirii in faza terminaHi.
1) Evitarea schimbiirii conduitei echipei de ingrijire.
Schimbarea compoctamentului infirmierei poate sugera pacientului ca totul s-a
nu mai este nimic de Iacut. Aceastii schimbare poate consta in: piirilsirea bolnavului, in
izolarea sa, in riirirea vizitelor a ingrijirilor acordate, in discutii legate de starea bolnavului.
Toate acestea trebuie evitate.
2) MenJinerea unei ambianle adecvate
Pentru evitarea sentimentului de izolare, este bine ca pacientul sa fie mentinut in
mediul ambiant Pentru acesta este foarte importantii temperatura camerei, pentru
pacientii se ridica temperatura camerei, iar pentru cei febrili se scade.
Cand intervine stare a terminala, este bine ca pacientul sa se afle in camera sa astfel
se elimina sentimentul de izolare, acesta se simte in sigurantii. Astfel, trebuie evitatii mutarea
108
persoanei ingrijite in incaperi speciale, necunoscute pentru a nu determina sentimentul de
izolare spaima de moarte.
3) Asigurarea permanenfei umane.
Este un obiectiv esential al ingrijirii in faza terminala. Este bine ca persoanele care
ingrijesc pacientii in faza terminal a sa fie in preajma lui mai mult timp, sa evite contactul
scurt, formal. Trebuie asigurata 0 prezenta permanenta a rudelor, a celor apropiati. Facilitarea
contactului cu rude Ie, cu cei dragi, cu influenta benefica asupra psihicului persoanei in faza
terminal a, dandu-i sentimentul ca nu este paras it, izolat de cei dragi. De aceea, 0 institutie de
ingrijire trebuie sa asigure familiei un program flexibil de vizitare, intelegere amabilitate din
partea personalului, membri familiei sa fie integrati in echipa de ingrijire in interesul persoanei
asistate.
Cand moartea este iminenta, familia trebuie avertizatii. cu tact delicatete, oferindu-i
cu rabdare toate amanuntele. Daca membri familiei nu au putut fi de fata in momentul
decesului, Ii se vor descrie ultimele c1ipe de viata ale persoanei.
4) Somnul inseamna refacere. In masura in care ritmul somnului este perturb at, trebuie sa se
asigure pacientului perioade de recuperare a somnului.
5) inliiturarea suferinfelor jizice fji psihice.
Controlul durerii este unul din obiectivele majore ale ingrijirii in faza terminala.
Durerile influenteaza mult starea bolnavului: influenteaza sornnul, hranirea, mobilitatea,
posibilitatea de a face conversatie. In starea de agonie, infirmiera care stji langa muribund
poate observa daca acesta geme, daca mimeaza durere, astfel anuntand asistenta medical a de
prezenta durerii suferintei pacientului.
Suferinta sujleteasca poate fi uneori mai mare decat durerile fizice. Pentru alinarea
bolnavului este necesar sa se creeze in jurul lui 0 atmosfera buna, de prietenie intelegere.
Este important de ca pacientul ia fazii terminala aude simte tot ce este in jurul lui, chiar
dacii in aparentii se observa 0 lipsii de participare. Trebuie vorbit cu el in in prezenta
lui sa nu se Se recomanda sa fie atins cat mai des pentru a-i arata ca cei dragi sunt
alaturi de el.
6) AlimentaJia !ji hidratarea pacientului.
Apetitul pacientului aflat in faza terminal a scade foarte tare. Lipsa apetitului este greu
suportatii. de membrii familiei. In aceastii. problema trebuie satisracute dorintele pacientului. In
nici un caz acesta nu trebuie foqat sa bea sa manance. in functie de starea de
a pacientului, este bine sa i se ofere poqii mici dese.
De asemenea, se va avea in vedere hidratarea corectii.. Multe stii.ri terminale sunt
agravate de 0 hidratare insuficienta.
7) ingrijirea cavitiifii bucale.
In perioada terminala cavitatea bucala se modifica, gura trebuie ferita de uscaciune,
trebuie eliminate periodic resturile alimentare, mucozitatile. Ingrijirea cavitatii bucale se va
face conform indicatiilor echipei medicale.
8) ingrijirile zilnice.
Acestea se refera la asigurarea confortului general al persoanei ingrijite. 0 persoana in
perioada terminal a este imobilizata total rara putea satisface nevoile fundamentale.
Infirmiera trebuie sa acorde 0 grija deosebita mobilizarii periodice a pozitiei bolnavului pentru
a evita aparitia escarelor de decubit care ar suferintele. In cazul aparitiei leziunilor de
decubit, de obicei, infirmiera este cea care constata de prima data ea trebuie sa sesizeze
asistenta medicala pentru a lua masurile necesare de ingrijire.
109
9) Respectarea nevoilor dorinle/or person ale ale bolnavului.
Sprijinul moral are 0 pondere esentiaHi in faza terminaHi. Respectarea dorintelor
pacientului este 0 datorie morala. Infirmiera trebuie sa-i asculte ultimele dorinte, sa-l
incurajeze pe pacient sa Ie exprime sa determine anturajulla realizarea lor.
10) MenJinerea comuniciirii.
Acest obiectiv trebuie mentinut pe tot parcursul ingrijirii persoanei in perioada
terminala. Prin comunicare se poate mult suferintele unui pacient. Daca acesta
prezenta unui preot este resimtita ca impacare Daca pacientul nu vrea sau dad
prezenta preotului ii sugereazii implacabil, atunci se renunta.
Comunicarea prin cuvinte nu este intotdeauna realizabila. Pacientul uneori
greu, pronun!ii cuvinte putine, de aceea este necesar ca infirmiera sa sa asculte, sa
inteleaga, sa intrebe, chiar sa ghiceasca intrebarile dorintele acestuia. Un gest simplu, 0
strangere de mana, 0 mangaiere pe frunte devine un act de comunicare, 0 terapie morala
eficace.
11) DecesuL
a) Decesul in spital, institu/ie de ingrijire.
Pana in ultimul moment infirmiera se va ingriji de pozitia pacientului in pat, sa fie
comod, sa nu alunece, sa nu-i cada capul inapoi sau intr-o parte. Daca are 0 secretie salivara
prea abundentii ii va intoarce capul intr-o parte. Daca infirmiera va constata ca se apropie
anuntii asistenta medicala medicul care trebuie sa fie ei prezenti in momentul
decesului. Decesul este constatat dupa semnele de probabilitate ale mortii: oprirea pulsului,
respiratiei, paliditate cadaverica, relaxarea completa a musculaturii, disparitia reflexului
pupilar.
Semnele sigure ale mortii (rigiditatea, petele cadaverice), se instaleaza mai tarziu de
aceea decedatul va trebui sa ramana in pat inca 2 ore inainte de a-I transporta.
a) Decesul la domiciliu.
Este dorinta celor mai multi pacienti de petrece ultimele clipe ale vietii acasa, in
mijlocul farniliei i cunoscutilor.
11) ingrijirile post-decesului.
in cazul decesului unui pacient la spital, persoanele prezente vor fi invitate sa
piiraseasca incaperea. Dupa instalarea rigiditatii cadaverice ingrijirile decedatului se
efectueazii cu multii greutate, de aceea mortul trebuie pregatit imediat. Infirmiera va imbraca
peste uniforma ei un halat de protectie i de cauciuc. Inlatura din pat lenjeria,
accesoriile i echipamentele auxiliare. Cadavrul va ramane culcat pe un cearceaf i 0
Decedatul trebuie dezbracat complet, se scot bijuteriile, hainele i lenjeria se indeparteaza din
pat. Ochii vor fi cu tampoane umede, maxilarul inferior se leaga cu 0 faa de tifon
uscat imprejurul capului, membrele se intind. Regiunile murdarite de sange, secretii,
medicamente, trebuie spalate. Se indeparteaza pansamentele iar infirmiera trebuie sa aiba grija
sa nu atinga plagile operatorii sau traumatice, care trebuiesc conservate in vederea necropsiei.
Apoi cadavrul se in:fii.oara in cearceaful pastrat sub el ramane pana ce va fi transportat.
Lucrurile ramase de la persoana decedata se inventariaza in prezenta unei alte persoane i se
predau rudelor pe baza unui proces verbal, semnat de predare i preluare.
Transportul cadavrului trebuie Iacut in cu discretie i cu tot respectul cuvenit
celor morti. Apoi patul va fi spalat dezinfectat. Accesoriile patului vor fi bine aerisite, iar
lenjeria va fi spalata separat.
110
C. iNGRIJIRI SPECIFICE ALE PACIENTILOR
,
1. INGRIJIRI SPECIFICE ALE P ACIENTILOR DIN SECTIILE DE
PEDIATRIE
1.1 .Generalitati
CopiUiria este perioada din viata de la pana la pubertate , cand au loc 0 serie de
modificari ale organismului, determinate de procese de dezvoltare intense. Aceste
procese nu intereseaza toate organele sistemele in mod egal intr-o anum Wi perioada data.
Copilaria se imparte in:
Prima copilarie : - perioada neonatala precoce (primele 6 zile de viata);
- perioada de nou-nascut (primele 28 de zile de viatii);
- perioada de sugar ( corespunde perioadei cuprinse intre primele 28
de zile de viata pana la 1 an);
- perioada de copil mic sau (de la 1 an la 2 Y2 ani);
Copilaria a doua : - sau varsta (de la 2 Y2 ani parra la 6-7 ani);
Copilaria a treia : - varsta de mic (pana la 11-13 ani);
- pubertatea (intre 11-14 ani la fete 13-16 ani la baieti).
In sectiile Spitalelor de Copii din Romania sunt ingrijiti copii adolescenti pana la
varsta de 18 ani (sau pana la terminarea studiilor).
1.2. Atitudinea infirmierei fata de copii
Ingrijirea copilului sanatos, dar mai ales a celui bolnav, cere anumite calitati din partea
infirmierelor care lucreaza pe sectiile de pediatrie :
dragoste fata de cop ii,
rabdare,
perseverenta ,
intelegere,
echilibru sufietesc,
devotament.
Prima impresie a copilului despre mediul spitalicesc este foarte important sa fie cat mai
placuta. Este, sarcina infirmierei sa ajute la restabilirea echilibrului tulburat al
copilului, printr-o atitudine senina echilibrata, trezind in ei sentimentul de siguranta
incredere. Infirmiera se va interesa de modul de viata al copilului, de alimentele preferate, de
regimul de viata de obiceiurile lui, incercand astfel sa-l cunoasca mai bine in masura
posibilului, sa-i creeze in spital un regim asemanator celui de acasa.
Daca copilul este intemat cu insotitor, acomodarea lui se va face mai
111
Infinniera trebuie sa aiba foarte multa rabdare cu copiii, mai ales daca acej>tia sunt
nelinij>titi j>i agitati. Copiii, insa, se obij>nuiesc foarte repede cu noullor mediu. De aceea, cand
incep sa se simta mai bine, vor sa se joace, fac dezordine in salon, se dau jos din pat, etc.
Infinniera trebuie sa aiba rabdare j>i intelegere fata de acej>ti copii j>i, in masura in care timpul
ii pennite, sa Ie asigure 0 ocupatie, sa Ie povesteasca, sa initieze anumite jocuri cu ei.
Bruscarea sau pedepsirea copiilor este interzisa j>i incompatibila cu infinniera dintr-o sectie de
pediatrie.
Nu numai copiii mai mari, dar j>i sugarii au nevoie de 0 atentie deosebita. Faptul ca un
sugar incepe sa se joace, este un prim semn de evolutie favorabila a bolii.
In ceea ce privej>te jucariile din spital, trebuie mentionat ca:
numarul acestora va fi limitat la minim;
vor fi admise doar acelea care respecta nonnele de igiena j>i siguranta;
trebuie sa fie uj>or de dezinfectat;
nu vor fi admise caqi , reviste, caiete, dedit daca mama accepta distrugerea lor la
externare.
Dezinfectia jucariilor revine infinnierei.
1.3. Tehnica de Imbracare a copiIului
Imbracfunintea j>i tehnica de imbracare a copilului variaza in functie de varsta,
patologie, anotimp. Lenjeria de corp, ca de altfel intreaga imbracaminte a copilului, ar trebui
sa aiM 0 croiala simpla, comoda, de imbracat dezbracat, care sa nu-i limiteze mij>carile.
sugarului trebuie executata repede j>i corect pentru a nu expune sugarulla
oboseala sau raceala. Pentru operativitate se vor pregati din timp unnatoarele materiale
necesare:
paturica de molton sau polar,
scutec de unica folosinta,
maieu cu capse mtre coapse sau pe abdomen ( body),
pantaloni sau salopeta intreaga,
produse de toaleta paqiala,
recipient pentru dej>euri separat pentru lenjeria murdara.
Tehnica
sugarul este aj>ezat pe mas a de in decubit dorsal, peste scutecul desIacut
pregatit, astfel meat partea superioara a scutecului sa uj>or zona lombara;
partea anterioara a scutecului se trece printre coapsele sugarului, se intinde parra pe
abdomen;
se lipesc aripioarele anterioare ale scutecului, cu banda adeziva prevazuta pe partea din
spate a seuteeului, peste abdomen;
atentie la manmea scutecului !
se imbraca body-ul: intfri capul , apoi pe rand, cate 0 mana, apoi se trage peste
corp se eapseaza;
dupa tehnica se imbraca bluza j>i apoi pantalonii sau salopeta;
imbracarea se strang manecile se introduc primele trei degete de
la mana stanga a infinnierei in maneca se prinde mana eopilului, iar cu
112
mana dreapta se trage peste brat.
Dezbriicarea sugarului se va face in ordinea inversa imbracarii, cu mentiunea ca.:
hainele murdare dezbracate de pe sugar vor fi puse direct in sacul de lenjerie murdara,
scutecul de unica folosinta va fi aruncat in recipientul destinat colectarii acestora, (daca
nu contine sange, puroi, etc. - caz in care va fi aruncat la periculoase);
inainte de imbracarea sugarului se va face toaleta partiaUi a acestuia.
! De retinut: Atenpe la marimea scutecelor, bluzelor, pantalonilor ,
caciulilor/bonete, etc.: daca sunt prea mici - incomodeaza , daca sunt prea mari - nu tin
cald nu sunt comode.
1.4. Toaleta sugarului a copilului mic
Toaleta sugarului
Ingrijirea tegumentelor se face prin baia zilnica.
Baia generala a sugarului se face dupa 2-3 zile de la dderea bontului ombilical, dupa
epitelizarea plagii.
1 De retinut:
>- baia generala se face zilnic la ora;
>- temperatura camerei sa fie de 24 C;
>- temperatura apei sa fie de 37 C;
>- in lipsa termometrului de apa, temperatura apei se va veri fica cu plica cotului;
>- tegumentele iritate nu se vor pudra (se formeaza grunji care favorizeaza aparitia
escarelor);
>- sugarii mari cop iii mici vor fi in in cada pentru baia generala;
>- copiii de varsta se vor spala singuri, dar sub supravegherea infirmierei.
Materiale necesare:
cada pentru sugari curata dezinfectata;
sapun neutru sau pentru copii;
de baie;
cearceaf de baie sau prosop mare;
lenjerie scutece curate;
perie pentru par;
foarfeca dezinfectata pentru taierea unghiilor;
sac pentru lenjeria murdara,
sau sac pentru scutecele de unica folosinta murdare,
comprese, tampoane, ulei de corp, crema pentru copii.
Baia partiala:
se pe masa de sau pe pat 0 0 flanela curata;
se ligheanul cu apa calda la 37 C alaturi de pat sau masa de
113
se copilul evitandu-se zone Ie care trebuie protejate ( plaga ombilicala,
plagile chirurgicale, etc.);
se curata sapunul cu de baie;
se sugarul in cearceaful de baie sau intr-un prosop incalzit se prin
tamponare;
separat se spala fata sugarului;
plicile vor fi bine apoi unse cu ulei special pentru copii, cu ajutorul unui
tampon sau a unei comprese;
se va imbnlca sugarul dupa tehnica cunoscuta.
Baia generala:
Baia generala se face in cada fixa (mica, existenta in salon, adaptata nevoilor
sugarului). Langa cada, pe masa de se pregatesc materialele necesare (vezi baia
partiala). Pe fundul ciizii se un scutec de panza pentru a impiedica alunecarea sugarului.
infrrmiera imbraca de baie;
cu mana stanga tine copilul de urniirul bratul stang astfel incat spatele ceafa
copilului se vor sprijini de antebratul infmnierei;
cu mana dreaptii prinde copilul de ambele glezne, sau 11 sprijina de regiunea fesiera;
! introducerea sugarului in apa se face incet cu multii blandete;
se lasa , apoi, libere membrele inferioare ale copilului;
cu mana imbracatii in de baie se intai capul, apoi gatul, toracele
anterior, membrele superioare cele inferioare;
se intoarce copilul, sprijinindu-l de fata anterioara a toracelui a barbiei pe antebratul
stang, sustinandu-i cu mana stanga umiirul drept axila;
se spatele, regiunea fesiera la zona organelor genitale;
se indepfuteazii ultimele resturi de sapun se scoate cu grija copilul din cada,
pe cearceaful / prosopul de baie pregatit;
se copilul prin tamponare;
se imbracii copilul dupa tehnica cunoscutii se in pat, in pozitie de siguranta
de confort
1.5. Alimentapa artificiala a sugarului a copilului mic
Definitii:
Alimentafia naturala se face exclusiv cu lapte de mama direct de la san sau indirect cu
lapte de mama muls sau obtinut prin aspiratie. Alaptarea este 0 alimentatie fiziologica, cel mai
bine toleratii de sugari.
Laptele de mama este:
steril;
un aliment specific pentru copil;
corespunde perfect nevoilor de ale sugarului;
un aliment viu prin fermentii sai;
contine proteine, glucide, griisimi in proportii echilibrate, corespunzator nevoilor
114
nutritionale ale sugarului;
contine anticorpi imunizati.
! De retinut (despre alaptare):
alaptarea este eel mai simplu, sigur ieftin mod de alimentatie;
alaptarea este 0 alimentatie fiziologica,
alaptarea are importanta deosebita in dezvoltarea relatiilor afective dintre mama
sugar.
Ablactarea este inlocuirea treptata a laptelui de mama cu alte alimente necesare
sugarului mai mare.
inlarcarea este suprimarea totala a laptelui de mama din alimentatia sugarului.
Alimentatia mixta este 0 combinatie intre alimentatia natural a cea artificiala, la
varsta la care sugarul ar trebui sa fie hranit exclusiv la san.
Alimentatia artijicialii este modul de alimentatie a sugarului sanatos, in primele 3-4
luni de viata cu diferite preparate de lapte, in lipsa laptelui matern, din diferite cauze.
Diversijicarea alimentatiei este introducerea altor alimente, in afara de lapte, in
alimentatia sugarului dupa varsta de 4-5 luni.
In spital, medicul curant al sugarului va face indicatia de alimentatie, iar asistenta
dieteticiana este cea care va pregati biberonul. De la biberonerie pana pe sectie , infirmiera va
transporta biberoanele cu multa atentie cu respectarea stricta a tuturor masurilor de igiena
de prevenire a infectiilor.
Tehnica alimentatiei artificiale:
Cu biberonul :ji tetina:
Preparatele de lapte se pot administra sugarului cu lingurita sau cu biberonul tetina.
Biberonul este 0 sticla gradata, de obicei de 250 ml, din plastic sau sticla de bUna calitate,
rezistenta la fierbere sau alta metoda de sterilizare, transparenta, cu peretii netezi, cu gura
larga (sa poata fi spalata cu peri a), de diferite forme modele. La biberon se adapteaza 0
tetina, care are forma unui mamelon de cauciuc, gaurit in varf pentru ca sugarul sa poata suge
continutul. Tetina trebuie, de asemenea, sa fie rezistenta la fierbere sau alta metoda de
sterilizare.
Pentru alimentatia artificiala cu tetina biberonul, infirmiera va:
tine sugarul in brate, intr-o pozitie oblica, la 45;
capul sugarului pe antebratul ei stang;
va in jurul gatului un sau 0 bavetica;
va verifica temperatura laptelui turnand cateva picaturi pe antebratul ei;
masa trebuie sa dureze aproximativ 10-15 minute;
se introduce cu blandete tetina in gura sugarului se va ridica fundul sticlei astfel
incat laptele sa acopere continuu tot interiorul tetinei (sa nu patrunda aer in tetina; aer
care poate fi inghitit de sugar - aerofagie);
dupa terminarea suptului (golirea biberonului), copilul se va tine vertical pana ce
elimina excesul de aer inghitit;
va copilul in pat, pe partea stanga pentru 15-20 minute apoi pe partea dreapta,
intotdeauna se noteaza cantitatea de aliment consumat se aduce la
115
asistentei de salon
Dupa terminarea suptului eopilului in pat, infirmiera va :
goli biberonul de eontinutul ramas, 11 va spala eu apa reee, apoi eu apa ealda eu
peria, 11 va eu gura in jos pentru a se seurge inainte de a fi pus Ia sterilizat;
tetina se va spala eu apa reee, apoi eu apa ealda se va pune la sterilizat.
Cu lingurita :
sugarul mie se tine in brate ea in timpul alimentatiei artifieiale eu tetina biberonul,
cu capul rezemat pe antebratul stang al infirmierei;
ill mana se tine vasul gradat cu lapte;
ill mana dreapta se va tine Iingurita;
illjurul gatului copilului se va pune 0 bavetica
se verifiea temperatura laptelui ( picatura pe dosul mainii);
se umple lingurita doar pe jumatate; .
se introduce laptele in gura eopilului,
se repem actiunea pana la terminarea alimentatiei;
dupa terminarea alimentatiei ( golirea vasului gradat ), copilul se va tine vertical pana
ce elimina excesul de aer inghitit;
va copilul in pat, pe partea stanga pentru 15-20 minute apoi pe partea dreapta;
intotdeauna se noteaza cantitatea de aliment consumat se aduce la
asistentei de salon.
! De repnut (despre alimentatia artificiala):
temperatura laptelui sau a oricarui alt aliment trebuie verificata;
dad sugarul este prea lacom suge prea repede trebuie :[acute pauze in timpul
aIimentarii;
favoriza.rea eruetatiilor reducerea regurgitatiilor,
gaura tetinei sa fie adaptata alimentului consistentei acestuia din biberon.
2. INGRIJIRI SPECIFICE ALE P ACIENTELOR DIN SECTIILE DE
OBSTETRICA-GINECOLOGIE
2.1. iNGRIJIRI SPECIFICE ALE PACIENTELOR DIN SECTIILE DE OBSTETRIC.A
Definitie
Obstetrica este 0 ramura a medicinii care se ocupa cu ingrijirea femeii in timpul sarcinii,
in perioada de recuperare dupa
Obiectivele ingrijirii:
1. calitatii ingrijirilor prenatale postnatale pentru:
- a se reduce riseul matem;
116
- a se asigura un travaliu fiziologic pentru mama rat;
- a se asigura sanatatea nou-nascutului a mamei;
- pastrarea sanatatii integritlitii aparatului de reproducere al femeii.
2. Prevenirea infectiilor puerperale;
3. Pastrarea capacitatii de procreere a mamei;
4. dezvoltarea unui copil sanatos atat fizic cat psihic.
AIaturi de medic asistenta medicala, infirmiera are un rol important in atingerea
acestor obiective deoarece, prin atributiunile sale, intra in contact direct cu femeia gravida, cu
parturienta sau cu lauza.
Infirmiera W activitatea in sectia de obstetrica-ginecologie contribuind, la
indicatia medicului specialist sau a asistentei medicale, la ameliorarea stlirii de sanatate a
femeii gravide care prezinta riscuri. De asemenea, are 0 serie de indatoriri in ceea ce
ingrijirea gravidei in timpul travaliului, dar mai ales in perioada de lauzie. Pentru a se putea
achita de sarcinile care ii revin, este necesar ca orice infirmiera care lucreaza in serviciul de
obstetrica-ginecologie sa posede un mic bagaj de de specialitate.
In momentul in care apar probleme in timpul dezvoltarii sarcinii, femeia gravida va fi
intemata in spital, fiind consideratli gravida cu risc obstetrical sau gravida care are 0 sarcina cu
fiSC.
Sarcina cu risc este acea sarcina in care gravida prezintli 0 afectiune care fie a fost
prezenta inainte de aparitia sarcinii, fie a aparut in timpul sarcinii.
Sarcina lauzia nu sunt stari patologice in mod normal. Ele devin patologice in
momentul in care apar perturbari in evolutie, aceste perturbari manifestandu-se cel mai
frecvent prin hemoragie dureri, dar prin alte simptome cum sunt varsaturile prea frecvente
sau tensiunea arteriala crescutli.
2.2. INGRIJIRI SPECIFICE ALE PACIENTELOR DIN SECTIILE DE
GINECOLOGIE
Definitie
Ginecologia este 0 disciplina medicala care se ocupa cu studiul bolilor aparatului
reproducator feminin.
Obiective
1. imbunatatirea starii de sanatate refacerea autonomiei pacientei ingrijite;
117
2. asigurarea unui mediu de viata climat adecvat din punct de vedere fizic, psihic
afectiv;
3. pastrarea, in masura in care se poate, a capacitatii de procreere a femeii;
4. reintegrarea cat mai rapida in societate a pacientei cu afectiuni ginecologice.
La fel ca obstetrica, ginecologia este 0 specialitate de urgenta, impunand 0 buna
intelegere a notiunilor specifice acestei discipline pentru ca intreg personalul
medical sa poata adopta 0 conduita adecvata.
Afectiunile ginecologice, oricat de banale ar parea, trebuie tratate din timp corect
pentru ca pot avea efecte majore asupra starii de fertilitate, se pot agrava de asemenea, pot
ramane urman pentru tot restul vietii.
o atentie deosebita trebuie acordata de catre infirmiera pacientelor cu boli ginecologice
care necesita 0 interventie chirurgieala, cum ar fi cele pentru fibrom uterin, chist ovarian,
prolaps genital, cancerul de corp sau col uterin, cancerul ovarian, sarcina extrauterina.
Cea mai radicala interventie ehirurgicala ginecologiea este reprezentata de histerectomia
totala eu indepartarea trompe lor ovarelor, a tuturor strueturilor ee sustin uterul, precum a
ganglionilor limfatici. Multe femei eonsidera ca nemaiavand uter, trompe uterine si ovare, nu
mai sunt femei ell adevarat. Pentru ele, aeeasta interventie chirurgieala echivaleaza eu
amputarea unei maini sau a unui picior.
Rolul infirmierei in sec!iile de obstetriea - ginecologie se refera la atributiunile sale in
eeea ce aIimentatia, mobilizarea, asigurarea igienei transportul bolnavelor, avand ea
scop final reluarea activitatii de zi eu zi independentei de catre paeienta.
118
ATRIBUTIILE INFIRMIEREI IN SECTIILE DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE
ELEMENTE DE COMPETENTA CRITERII DE REALIZARE OBSERVATII
1. Lucrul in echipa - colaborarea cu membrii echipei este Informarea echipei asupra oricarei
pe1'manenta tine seama de inte1'esul modificari a situatiei pacientelor ingrijite
persoanei ingrijite; se face cu promptitudine.
.
- raspunsulla solicitarile colegilorl Membrii echipei multidisciplinare pot fi:
ierarhic este dat cu promptitudine, in situatii - medic;
specifice; - asistent medical,
I
- comunica1'ea pe teme profesionale se face - psiholog
eficient in cadrul echipei; - medic neonatolog;
- participa la stabilirea obiectivelo1' echipei; - de sectie;
- respecta recomandarile asistentei. - asistenta
2. Comunicarea cu pacienta - identificarea evaluarea abilitatilor de Niciodata, indiferent de varsta
comunicare a bolnavei; pacientei/gravidei/lauzei, infirmiera nu i
- limbajul utilizat va fi in concordanta cu se va adresa pe numele mic. Indiferent de
abilitatile de comunicare ale pacientei/lauzei; mediul social din care provine, de nivelul
- limbajul folosit in comunicarea cu persoana de educatie pe care 11 are femeia internata,
ingrijita va fi adecvat dezvoltarii fizice, intregul colectiv medical inc1usiv
sociale educationale ale acesteia; infirmiera i se va ad1'esa acesteia pe un ton
- comunicarea se realizeaza int1'-o maniera politicos calm.
civilizata, politicoasa, cu evitarea
conflictelor.
3. Asigura1'ea unui mediu de viata - supravegherea atenta a pacientelor; Lauzele, datorita modificarilo1' hormonale
optim a unui c1imat adecvat din - comunicarea cu pe1'soanele pe care fizice prin care trec dupa au un
punct de vedere fizic, psihic afectiv infirmiera Ie are in grija; psihic extrem de labil, ceea ce impune 0
- acordarea ajutorului la activitatile atentie speciala din partea intregii echipe
zilnic de catre paciente; medicale, inc1usiv a infirmierei.
- asigura1'ea confortului fizic.
4. Asigurarea igienei spatiului de viata a) salonul .Ji dependintele: Tinand cont de faptul ca se incurajeaza
a persoanelor ingrijite - acestea vor fi igienizate permanent, cazarea in saloane a nou-nascutilor
folosindu-se materiale de igienizare impreuna cu mamele, este necesara
specifice: detergenti, sub stante dezinfectante; respectarea cu strictete a normelor de
- respectarea circuitelor functionale pentru igiena. Lauzele, la randullor, vor fi
prevenirea infectiilor nozocomiale; educate in acest sens de catre asistenta
- indepartarea reziduurilor sau a resturilor medicala infirmiera.
menajere ori de cate ori este necesar;
- depozitarea reziduurilor a resturilor
menajere in locuri special amenajate.
b) obiectele pacientelor:
- obiectele vesela pacientelor vor fi
curatate dezinfectate conform normelor
I
specifice;
- curatarea si dezinfectarea acestora se va
face ori de cate ori este nevoie; I
5. Acordarea de ingrijiri de igiena - la internare, pacienta va fi imbaiata, i se vor Pacientelor imobilizate Ii se va efectua
personala taia unghiile daca este cazul, iar la nevoie va zilnic toaleta organelor genitale externe
fi deparazitata; sau ori de cate ori este nevoie. Aceasta se
- dupa igienizare, pacienta va fi imbracata cu va face cu apa calda si sapun cu pH neutru
de noapte, halat, papuci de interior sau cu alte solutii antiseptice indicate de
va fi condusa in sectia in care a fost medic sau asistenta medicala.
repartizata; Daca femeia internata W poate satisface
- toaleta zilnica va fi asigurata pe toata singura nevoia de a fi curata, infirmiera ii
perioada internarii; va arata tehnica efectuarii corecte a
- infirmiera va supraveghea ca efectuarea baii toaletei vulvo-perineale.
totale sau partiale sa se faca cel putin 0 data
pe saptamana sau ori de cate ori este nevoie;
- infirmiera va ajuta pacienta, gravida sau
lauza la imbracare sau dezbracare.
6. Menlinerea igienei lenjeriei - lenjeria de pat se schimba periodic sau ori Dupa lauza prezinta scurgeri
pacientelor intern ate de cate ori este necesar; sangvinolente mai abundente de aceea
120
- in cazul pacientelor imobilizate, schimbarea se VOl' schimba lenjeria de pat rufele ori
lenjeriei se efectueaza cu indemfmare pentru de dl.te ori se pateaza.
asigurarea confortului pacientei;
- accesoriile patului VOl' fi adaptate la
necesitatile imediate ale bolnavei imobilizate.
7. Transportullenjeriei - lenjeria murdara a pacientei se colecteaza in
saci sau contain ere speciale;
- depozitarea acestora se va face in spatii
special destinate, conform regulamentului de
ordine interioara;
- circuitul de transport allenjeriei murdare va
fi respectat cu rigurozitate;
- lenjeria murdara va fi transportata
respectandu-se normele igienico-sanitare in
vlgoare;
- rufele curate se distribuie in functie de
nevoi conform regulamentului intern al
spitalului;
- rufele lenjeria curata vor fi pastrate in
spatii special amenajate care respecta
normele igienico-sanitare.
8. Ajutorul acordat pacientelor/lauzelor - infirmiera pacientele mobilizabile este incurajata mobilizarea precoce
la satisfacerea nevoilor fiziologice la toaleta atunci cand este nevoie; postoperatoriu, inainte de inceperea
- ajuta pacienta imobilizata satisfaca exercitiilor de mobilizare, pacienta va fi
nevoile fiziologice, folosind bazinetul sau ajutata sa urineze in bazinet, in cazul in
olita. care nu are montata 0 sonda vezicala.
9. Alimentatia hidratarea femeii - infirmiera transporta alimentele respectand Pacienta, cu 0 zi inainte de interventia
intern ate in serviciile de obstetrica- cu rigurozitate normele de igiena; chirurgicala, de la pranz va consuma
ginecologie - va distribui pacientelor alimentele in functie numai lichide.
de dieta indicata fiecarei paciente in parte; Postoperator, 'in primele zile, se
- la distribuirea alimentelor, infirmiera va adminnistreaza pacientelor un regim
purta echipament de protectie compus din: hidric.
_ .. ___ ___ ....._ .. __
hal at, boneta, masca de bumbac; Din regimul alimentar allauzelor se
- va informa pacientele despre orarul meselor exclud: fasolea, ceapa, usturoiul, varza,
mediu; bauturile acidulate.
- pacienta care are nevoie de ajutor, va fi In obezitate hipertensiune arteriala se
1ntr-o pozitie comoda pentru a putea indica un regim hipocaloric hiposodat.
fi alimcntata hidrataUi;
- masa va fi aranjata tinand cont de criterii
estetice de particularitatile fiecarei
paciente;
- in alimentatia pacientelor se va tine cont de
indicatiile dar de obiceiurile
traditiile alimentare ale femeii;
- hidratarea pacientelor se va face prin
administrarea periodica a lichidelor.
10. Transportul pacientelor - mobilizarea bolnavelor sau a lauzelor va fi Pacientele vor fi transportate cu
efectuata la indicatia medicului, asistentei caruciorul, In timp ce cele vor
medicale sau utilizand corect fi transportate cu targa.
accesoriile specifice;
- asigurarea securitatii pacientei pe Intreaga
perioada a acordarii de ajutor la transportul
acesteia;
- infirmiera ajuta la transportul pacientelor,
dintr-un salon In altul sau dintr-o sectie In
alta;
- infirmiera va Insoti pacientele/gravidelel
lauzele in vederea efectwlrii unor consulturi
de specialitate sau investigatii;
- infirmiera asigura pozitionarea pacientei In
timpul transportului utilizarea mijlocului
de transport indicate de echipa medicala;
- ajuta la transportul pacientelor decedate.
122
3. INGRIJIRI SPECIFICE ALE P ACIENTILOR DIN SECTIILE DE
PSIHIATRIE
Obiective generate:
principalelor notiuni teoretice cu privire la sanatatea mintala;
Dezvoltarea abilitiitilor de a 0 tulburare psihica;
Dezvoltarea abilitatii de abordare a pacientului cu tulburari mintale;
Dezvoltarea capacitatilor de identificare a principalelor nevoi ale acestui tip de pacient;
legislatiei in materie, precum a drepturilor bolnavului psihic.
Tulburarile psihice sunt 0 importanta sursa de dizabilitiiti. Cinci din primele 10 pozitii ale
ierarhiei bolilor in functie de capacitatea de a genera dizabilitati sunt ocupate de tulburari psihice.
Prevalenta pe viata a acestor boli este de aproximativ 33%, ceea ce inseamna ca unul din trei
oameni va avea, la un moment dat pe parcursul vietii, 0 tulburare psihica diagnosticabila prin
criterii international acceptate. Exista suficienti factori care au favorizat in ultimul deceniu
acestor valori in raport cu media europeana:
deteriorarea generala a starii de sanatate a populatiei;
expansiunea abuzului a dependentei de substante psihoactive;
ratei suicidului;
suprasaturarea cu factori de stres a societatii (declin economic,
scaderea nivelului de trai),
frecventei comportamentelor agresive violente.
Ingrijirile de sanatate mintala in Romania se concentreaza in prezent in spitalele de psihiatrie.
In opinia publica persistii imaginea negativa a bolii psihice, a suferinzilor de aceste boli, a
spatiilor de ingrijire chiar a celor care ingrijesc pacienti.
Prin natura sa particulara, boala mintala se de restul patologiei. Afectarea
personalitatii de catre procesul de imbolnavire duce la 0 schimbare de diferite forme grade de
profunzime a naturii umane. Aceste particularitati ne obliga sa insistam asupra analizei bolii
mintale, pentru a putea intelege natura persoanei bolnavului psihic. Orice boala mintala este 0
suferinta care intereseaza in diferite grade intreaga personalitate a individului, luand forme clinice
dintre cele mai diferite. Bolnavul psihic este persoana care prezintii modificari psihice de diferite
feluri in diferite grade. Aceste modificari pot fi :
neadaptare la realitate;
stare de oboseala, cu performante intelectuale scazute;
variatii emotionale;
tulburari de
tulburari de gandire;
dificultati de activitate;
tulburari de comportament;
tulburari de identitate;
tulburari de perceptie (iluzii, halucinatii).
123
3.1. INGRIJIREA PACIENTULUI DEPRESIV
Depresia este una din cele mai frecvente mai grave tulburari psihice in patologia
psihiatrica. Amploarea ei este relevanta: 15-20% din cadrul populatiei prezinta de obicei 0 data
sau de mai multe ori pe parcursul existentei stari depresive care, nediagnosticate netratate la
timp eficient, pot deveni fatale pentm multi pacienti. 0 serie de simptome se pot observa in
dispozitia, gandirea, comportamentul fiziologia persoanei depresive:
o dispozitie depresiva;
o scadere marcata a interesului sau placerii pentru orice sau pentru cea mai mare parte a
activitatilor;
o scadere sau semnificativa in greutate prin scaderea sau apetitului
alimentar;
o perturbarea somnului prin insomnie sau hipersomnie;
o sau lentoare psiho - motorie;
o oboseala sau pierderea energiei;
o sentimente de inutilitate sau vinovatie excesiva sau inadecvata;
o capacitate scazutii de concentrare, indecizie;
o ganduri legate de moarte, tentativa suicidala sau un plan specific de suicid,
o halucin$ - voci deraimatoare sau mirosuri gusturi dezagreabile.
Depresia diminueaza intotdeauna dorinta de a trai favorizeaza aparitia dorintei - mai
mult sau mai putin evidente - de a muri.
! FaptuI cii ftecare depresiv este posibil sa prezinte idei suicidale sau sa comitii un act suicidal,
trebuie refinut ca fiind 0 regula.
Pentru depresivi ideile de suicid sunt doar simptome ale depresiei. In cadrul acestui grup
de pacienti se produc cele mai frecvente cazuri de sinucidere in conditii de spitalizare.
Riscul de sinucidere este cu atat mai mare cu cat depresivii sunt izolati social afectiv
cu cat au In antecedentele familiale sau personale sinucideri, respectiv tentative de suicid.
Ideatia comportamentul suicidal reprezinta unele dintre cauzele frecvente ale pacientilor care
apeleaza la serviciile de urgente psihiatrice ca atare, din primele momente ale intemarii, ei
trebuie sa beneficieze de cele mai adecvate masuri antisuicidale in mod deosebit, cei cu un
suport social redus si acompaniat de consum de toxice. Suicidul poate fi definit ca un act voluntar
realizat sub imperiul dorintei de a muri, iar tentativa, unui suicid.
In perioade dificile ale existentei, in special in adolescenta, ori cu ocazia unor evenimente
de viatll stresante, greu de acceptat imbolnaviri grave) preocuparile suicidale
se intiilnesc frecvent.
! Orice idee sau tentativa de suicid este un apel pentru ajutor autentic, care trebuie recunoscut
ca atare de ciitre anturaj terapeuJi.
In profilaxia suicidului, in spitalele de psihiatrie, atitudinea binevoitoare a personalului
ingrijitor, a medieului, psihologului, asistentilor infirmierelor joaca un rol foarte important.
Actele suicidale comise In conditii de spitalizare intr-o unitate de asistenta psihiatrica sunt
asociate cu lipsa personalului deficiente de organizare. In to ate cazurile studiate este yorba de
pacienti eu tulbur3ri psihice preponderent de tip depresiv, discordant, delirant. actului
parcurge 0 stadializare, pe parcursul direia se poate interveni eficient.
La baza supravegherii bolnavului trebuie sa stea 0 relatie de stima incredere reciproca
intre el personalul medical ingrijitor, pentru ca 0 simpla supraveghere risca sa fie interpretata
de pacient ca 0 forma de spionaj neincredere, ceea ce duce la 0 stare de anxietate.
Principalele atributii ale unei infirmiere in cazul unui pacient depresiv sunt:
124
o Supraveghere permanenta cu atentie bunavointa;
o Retragerea tuturor obiectelor periculoase (brici, lame de ras, instrumente ascutite, taioase
sau contondente, curele, cordoane) care se pot afla asupra pacientului;
o Asigurarea unei prezente injurul pacientului;
o Incurajarea pacientului sa participe la diferitele activitati din cadrul sectiei
meloterapie );
o Responsabilizarea pacientului prin indeplinirea unor activitati din sectie (udatul florilor,
mentinerea curateniei in propriul salon).
De tinnt minte !!!
Ingrijirile interventiile intregului personal dintr-o sectie de psihiatrie sunt axate pe
valorizarea persoanei, stimei de sine combaterea izolarii sociale a pacientului. Cu
toate acestea, supravegherea pacientului depresiv trebuie efectuam in orice moment din zi din
noapte.
3.2. INGRIJIREA PACIENTULUI CU SCmZOFRENIE
Schizofrenia reprezinta un grup de tulburari mentale, cu debut la adolescent sau adultul
tanM, in care realitatea este interpretata in mod anormal. Schizofrenia se caracterizeaza prin
halucinatii, delir, comportament gandire dezorganizam.
Persoanele cu schizofrenie se izoleaza de ceilalti oameni de activitatile din jurul lor,
retragandu-se intr-o lume interioara marcata de psihoza. Boala este cronica, necesita tratament pe
toata durata vietii.
Simptomele schizofreniei pot fi ameliorate, permitiind pacientului sa aiM 0 calitate a
vietii buna. Exista mai multe tipuri de schizofrenie, astfel ca semnele simptomele variaza. In
general, aceste simptome includ:
o credinte care nu se bazeaza pe realitate (delir), cum ar fi credinta pacientului ca cineva
impotriva lui;
o halucinatii auditive sau vizuale (pacientul aude vede lucruri care nu exista); mai
frecvente sunt halucinatiile auditive;
o vorbire incoerenta;
o neglijarea igienei personale;
o manifestari agresive;
o comportament catatonic;
o senzatie persistenm ca este urmarit,
o izolare sociala;
o neindemanare, necoordonate.
Una dintre cele mai importante manifesmri in cazul unui pacient cu schizofrenie (dar care nu
se doar la este agitatia psihomotorie. Pentru prevenirea lovirii sau vammarii
pacientului sau a celorlalti pacienti se metoda de contentionare.
! Prin contenJionare se fnJelege restricJionarea libertiiJii de a unei persoane prin
folosirea unor mijloace adecvate pentru a preveni liberii a unuia dintre braJe, a
ambelor braJe, a unei gambe sau a ambelor gambe sau pentru a-I imobiliza total pe padent,
prin mijloace specijice protejate, care nu produc viitiimiiri corporale.
Contentionarea poate fi utilizata doar atunci cand este necesara apararea pacientului de
propriile actiuni care l-ar putea rani pe el sau pe ceilalti. Se doar la indicatia medicului,.
iar pentru aplicarea acestei masuri de imobilizare trebuie depuse toate eforturile pentru evitarea
125
durerii. Pe toata durata contentionarii (maxim 4 ore) pacientul trebuie sa fie monitorizat pentru a
observa daca nevoile sale fizice, de confort siguranta sunt indeplinite.
Principalele atributii ale unei infirmiere in cazul unui pacient agitat sunt:
o Anuntarea de urgenta a asistentelor din sectie supravegherea acestuia paua la luarea
deciziei de catre medic a contentionarii;
o Participarea la imobilizarea pacientului in de forta (cu ajutorul indrumarea
asistentelor din sectie);
o Supravegherea pacientului contentionat hidratarea acestuia in caz de nevoie;
o Decontentionarea pacientului dupa cel mult 4 ore alimentarea acestuia;
o Ajutarea asistentelor care monitorizeaza functiile vitale.
De tinut minte I!!
- Pacientul cu potential agresiv trebuie supravegheat pentru a preveni orice forma de violenta,
indreptata spre sine sau spre ceilalti, in orice moment din zi din noapte;
- Niciodata nu se abordeaza un pacient agresiv de catre 0 singura persoana (pentru imobilizare
sunt necesare minim 3 persoane);
- Pacientul imobilizat trebuie supravegheat pentru evitarea accidentelor din timpul imobilizarii
(strangulare cu de foqa, sufocare cu lenjeria de pat).
3.3. iNGRIJIREA P ACIENTUL UI CU DEPENDENT.A ALCOOLIC.A
Alcoolismul reprezinta 0 problema extrem de importanta in zilele noastre. Aproximativ 3
adulti din 10 consuma aleool au probleme din aceasta cauza. Orice persoana care nu este
capabila controleze apetitul excesiv pentru aIcool este posibil sa sufere de aleoolism sau de
dependentii de alcool. Desigur, nu orice consum de bauturi aleoolice al unui adult poate fi
etichetat ea fiind perieulos. Conform unor cercetari recente, limita dintre consumul inofensiv
cel daunator sanatiitii este de 40 de grame aleool pur pe zi pentru barbati (aproximativ 0,1 I de
tiirie, 0,4 I de yin san 1 1 de bere) jumatate din aceasta cantitate pentru femei.
Abuznl de alcool, inseamna dobandirea unor obiceiuri nesanatoase chiar
periculoase in legifnri en consumul de alcool, in sensul unui consum exagerat sau
inadecvat. Dependenta de alcool are un impact social nepHicut, de multe ori intalnirea cu alte
persoane din anturaj poate deveni neplacutii datorita acestui obicei. In unele cazuri poate avea
implieatii legale, eum este de exemplu sub influenta alcoolului. Daea consumul excesiv de
aleool nu este tratat corespunz.iitor, de cele mai multe ori acesta duce la alcoolism cronic. Putem
spune ca 0 persoana sufera de alcoolism atunci cand aceasta nu poate sa renunte la consumul de
aleool chiar dacii acest lucru. Aleoolismul are 0 componenta emotionala putemica, in
sensul ca In a.ceastii afeqiune existii 0 dependenta fizica dar psihica legatii de consumul de
aleool. Alcoolismul este caracterizat printr-o dorinta exacerbata de a consuma aleool, care poate
fi extrem de putemicii care poate avea un impact negativ asupra vietii in general. In timp, sunt
necesare cantitati tot mai mari de aleool pentru a satisface aceste pofte (pentru ca acesta faea
efectul). Persoanele care suferii de aleoolism, pot prezenta iritabilitate, transpiratii, tremuraturi
sau alte simptome (de sevraj), In momentul in care incearea sa renunte la eonsumul de aleool.
Semne ale dependentei Ia alcool:
o dorinta nest:apfulltii de a consuma alcool;
126
o aparitia simptomelor de sevraj la intreruperea consumului de alcool (greata, tremuraturi,
transpiratii, anxietate);
o necesitatea consumului unor cantitati tot mai mari de alcool pentru a obtine efectele
"placute" ale acestuia;
o in ciuda tuturor semnelor negative, se continua consumul excesiv de alcool nu se
gravitatea acestui fapt;
o prezenta semnelor fizice de dependenta,
o tendinta de a ascunde faptul ca exista 0 dependenta de alcool (fie ca persoana in cauzi'i
consuma alcool pe ascuns, fie nu ca bea in cantitati excesive).
Prineipalele atributii ale unei infirmiere in eazul unui paeient dependent sunt:
o alimenteaza hidrateaza pacientii care nu se pot alimenta singuri, conform indicatiilor
asistentei medicale;
o ajuta la efectuarea toaletei pacientilor cu igiena precara;
o stimularea activitatilor din timpul zilei, cu respectarea orelor de odihna.
De tinut minte !!!
Pacientii cu dependenta cronica alcoolidi trebuie hidratati supravegheati in mod
corespunzator pentru a preveni aparitia deshidratarii, a caderilor soldate cu traumatisme cranio -
cerebrale, pneumoniei.
3.4. INGRIJIREA P ACIENTULUI CU DEMENTA ALZHEIMER
Toate persoanele 'incep sa uite diverse lucruri pe masura ce inainteaza 'in varsta. Multe
persoane in varsta au 0 pierdere de memorie care nu Ie afecteaza viata de zi cu zi. Dar 0
pierdere a memoriei care se poate fi un semn de instalare a dementei.
Dementa este 0 pierdere a aptitudinilor mentale care afecteazii viata cotidiana a persoanei
in cauza. Ea poate provoca probleme ale memoriei ale gandirii capacitatii de abstractizare.
De regula dementa se cu timpul. Durata accentuarii simptomelor difera de la 0
persoana la alta. Probabilitatea de aparitie a dementei odata cu 'inaintarea in varsta. Acest
lucru nu inseamna ca toti oamenii fac dementa. Pe masura ce dementa avanseaza, apare declinul
memoriei, gandirii, rationamentului a capacitatii de a face de a duce la indeplinire planuri. In
functie de tipul de dementa, comportamentul persoanei poate scapa de sub control, pacientul
poate deveni agitat sau depresiv.
Simptomele de dementa variaza in funetie de eauza ei de loealizarea zonei
eerebrale afeetate. Pierderea memoriei este de obicei simptomul cel mai precoce cel mai
de remarcat. AIte simptome ale dementei sunt:
o dificultate in rememorarea evenimentelor recente in orientarea temporala (ziua in care
ne aflam);
o persoanelor a locurilor familiare;
o dificultate in gasirea cuvintelor adecvate in exprimarea gandurilor sau in denumirea
obiectelor;
o dificultate in efectuarea calculelor matematice, chiar a celor simple;
o depresia este frecventa, pot aparea de asemenea agitatia agresivitatea;
o neglijarea auto-ingrijirii cum ar fi toaleta sau alimentarea.
127
Principalele atributii ale unei infirmiere in eazul unui pacient eu dementa sunt:
o alimenteaza sau ajuta pacientii care nu se pot alimenta singuri;
o efectueaza ~ i are grija de igiena individual a a bolnavilor nedeplasabili, ajuta bolnavii
deplasabili la efectuarea toaletei zilnice;
o incurajeaza pacientul sa mearga la toaleta la ore regulate, cum ar fi la fiecare 2 ore (in caz
de incontinenta urinara se pot folosi scutece pentru adulti);
o incurajeaza pacientul sa faca plimbari in curte alaturi de ceila1ti bolnavi (pentru
prevenirea somnului din timpul zilei);
o ingrijirea pacientului pentru prevenirea aparitiei escarelor de decubit (rani la nivelul pielii
~ i a tesutului invecinat, apar mai ales la persoanele care stau mult timp la pat);
o ajuta la deplasarea pacientilor la diferitele investigatii ~ i consulturi pe care Ie efectueaza.
De tinut minte !!!
Pacientul cu dementi trebuie observat, incurajat ~ i ajutat la activitatile curente din sectie -
alimentatie, toaleta i tratament.
Existenta sau aparitia unei tulburari psihiatrice poate influenta total sau partial
functionarea unui om, in ~ a masura incat acesta nu va putea de unul singur sa se adapteze la
cerintele unei vieti armonioase in societate. In aceasta situatie, omul respectiv este indrumat spre
ingrijire psihiatricii temporara sau permanenta. Cadrul medical se va axa in activitatea sa asupra
consecintelor starii de boala avclnd ca scop restabilirea functionarii normale a pacientului. Pentru
a realiza aceasta, pacientul va fi ajutat s a ~ i regaseasca modul de functionare normal, ceea ce
inseamna cii unii pacienti vor deveni capabili sa se ingrijeasca singuri. Suportul medical ramane
insa permanent, in caml pacientilor cronici.
128
MODUL IV. ACORDAREA
,... '"
INGRIJIRILOR DE IGIENA PENTRU
,...
PERSOANELE INGRIJITE
,... ,...
INGRIJIREA SPATIULUI IN CARE SE
'" ,... '"
AFLA PERSOANA INGRIJITA
1. NOTIUNI DE EPIDEMIOLOGIE
,
Epidemiologia - este medicaHi care se ocupa cu identificarea factorilor de
agresiune pentm sanatate, cu stabilirea mijloacelor metodelor de neutralizare a actiunii 1m:
asupra grupelor populalionale cu risc crescut.
Sfera de activitate a epidemiologiei cuprinde supraveghere control atat a imbolnaviril<I
datorate bolilor transmisibile cat si a celor netransmibile.
Principalul scop al epidemiologiei este prevenirea combaterea imbolnavirilor, ill
vederea asigurarii condiliilor necesare menlinerii starii de sanatate
Prin activitatea pe care 0 in unitatea sanitara infirmiera alaturi de ceilalli
membrii ai echipei medicale trebuie sa contribuie la punerea in aplicare a metodele specifice de
prevenire si control al bolilor transmisibile.
1.1. EPIDEMIOLOGIA BOLILOR TRANSMISIBILE
OBIECTNE:
1. Inlelegerea mecanismelor de transmitere a infectiilor.
2. Identificarea factorilor de agresiune pentru sanatate.
129
Pentru producerea unei boli infectioase sunt necesare 0 serie de factori epidemiologici
considerati principali (microorganismuI, macroorganismul, mediul exterior) ;;i 0 serie de factori
secundari (climatici, social i) .
Intregul proces de nlspandire a bolilor infeqioase este reprezentat printr-un lant de
fenomene in care se pot distinge trei verigi principale :
sursa de infectie sau izvorul infectios
calea de transmitere
masa receptiva
SURSADE
INFECTIE
CALEA DE TRANSMITERE I
r-L--------'->
Izvornl infectios sau sursa de infectie este un organism (uman sau animal) care are
capacitatea sa g3z.duiasca, sa asigure supravietuirea, multiplicarea ;;i diseminarea (rasparrdirea)
unui agent patogen, prin intermediul cailor de transmitere sau direct, spre organismul receptiv,
prezenmnd sau nu semene clinice de boaUi.
Sursa de agenti patogeni este reprezentata de :
a). ornul bolnav, convalescent, purtatorul sanatos de germeni.
MASA
RECEPTIVA
b). animalele ~ pasarile ca izvor de infectie, care sunt fie bolnave, fie purtatoare de
diferiti agenti patogeni. Ele reprezinta in anumite conditii, izvoare de infectie pentru om. Bolile
astfel produse se numesc zoonoze.
Calle de tnmsmitere. Dupa eliminarea agentului patogen de catre sursa generatoare,
agentul patogen parcurge un drum mai lung sau mai scurt parra intalne;;te organismul receptiv
pentru a-I cootarnIna san infecta.
caile de transmitere sunt foarte variate. Propagarea infectiilor de la sursa de infectie se
poate face pe mai mu1te cai:
1. Calea aeriui: reprezinta modalitatea de raspandire a unui numar mare de boli (20% din
bolile infectioase). Transmit:erea se face prin: vorbire, tuse, cantat ;;i stranut. Astfel sunt expulzate
in aer piciituri de salivi mucus contaminat.
2. Cab digestiri.: de la sursa de infectie, germenii se rasparrdesc in mediul inconjurator
prin materiile fecaIe. urina san alte produse patologice purnnd contamina alimentele, apa.
3. Cab sexmaIi: Ieplezinta calea de transmitere a unor boli transmisibile prin contact sexual
(HIV, Hepatita B7lkpatita C, Sifilis, etc.)
4. Calea tra.Simu.ai2: destul de frecventa in practica bolilor infectioase, leziunile
tegumentelo,3I"SUriIc; :reprezintii po$ de intrare a unor germeni patogeni.
5. Alte cii de traasBIitere : parenterala (prin instrumente medicale nesterile), prin alaptare.
130
Modul de transmitere a agentilor patogeni este: direct indirect.
- transmiterea directa - agentii patogeni cu rezistenta sdizuta in mediul extern se transmit de la
sursa de infectie la organismul receptiv prin contact direct. Transmiterea directa a unei infec!ii
presupune: inhalarea, contactul fizic, sarutul, contactul sexual, transferul transplacentar, cat
utilizarea batistei contaminate sau a prosopului, a unor instrumente medico-chirurgicale infectate
recent.
- transmiterea indirecta se face prin intermediul aerului, apei, solului, alimentelor, produselor
biologice, diferitelor materiale obiecte, prin intermediul vectorilor.
Prin poarta de intrare - se intelege locul prin care microorganismul ajuns la macroorganism pe
una din caile de mai sus aratate, patrunde in interiorul acestuia incepe sa se multiplice, dand
infectiei.
Orice macroorganism poate prezenta 3 poTti de intrare principale si anume: mucoasa
respiratorie, mucoasa digestiva, tegumentele.
Factorul : imunitate - receptivitate
Receptivitatea reprezinta acea stare a organismului care nu-i confera acestuia posibilitati de
a invinge 0 agresiune microbiana, parazitara sau fungica, astfel boala.
Rezistenta fata de infectii are 2 componente :
- rezistenta generala nespecifica, dependenta de integritatea barierelor cutanate mucoase,
- rezistenta specifica (imunitate umorala si celulara) care este de doua feluri :
a). imunitatea natural a (realizatii rara interventia omului): dobanditii
b). imunitatea artificiala - obtinuta dupa administrarea de vaccinuri, alte produse
imunologice.
Toti factori epidemiologici principali depind de unii factori favorizanti, reprezentati
de varsta, sex, rasa, zone geografice, etc.
2. INFECTIILE NOSOCOMIALE
OBIECTIVE:
1. Intelegea definitiei "Infectiei Nozocomiale"
2. Intelegerea importantei acordate "Infectiilor Nozocomiale"
3. Intelegerea procesului de raspandire a "Infectiilor Nozocomiale".
4. factorilor favorizanti pentru producerea "Infectiilor Nozocomiale".
Infectia nosocomiaHi (IN) este infeqia dobiindita in unitati sanitare, care se refera Ia
orice boala infectioasa ce poate fi recunoscutii clinic microbiologic pentru care exista
dovada epidemiologica a contractarii in timpul spitalizarii/actului medical sau manevrelor
medicale, care afecteaza fie bolnavul - datorita ingrijirilor medicale primite, fie personalul sanitar
- datoritii activitatii sale este Iegata prin incubatie de perioada asistarii medicale in unitatea
respectiva, indiferent daca simptomele bolii apar sau nu apar pe perioada spitalizarii.
131
Sursa de infectie:
pacientul
insotitorii
vizitatorii,
personal de ingrij ire.
Persoanele "sursa" pot fi persoane bolnave sau " purtatori
Caile de transmitere: aerul, tegumentele, alimentele, material moale, obiectele, aparatura
instrumentarul medical precum vectorii.
Aerul reprezinta una din cele mai importante cai de transmitere a germenilor pentru
infectiile pentru ca el se contamineaza foarte de la sursele de infectie, care
elimina germenii prin diverse produse patologice (secretii din caile respiratorii, puroi, urina,
materii fecale, sange etc.), pentru ca aerul este un element vital pe care omul il
permanent.
Tegumentele in special mana contaminatii - reprezinta 0 cale frecvent intalnita in
transmiterea infectiilor nozocomiale pentru ca se poate oricand contamina: direct de la sursa sau
indirect prin manipularea unor obiecte sau produse patologice, pentru ca prin intermediul ei se
ia frecvent contact cu alte persoane, cu elemente din mediul exterior cu propriul organism.
Prin intermediul acestei cai, germenii pot ajunge de la sursa la organismele receptive, mai
ales in timpul ingrijirii medicale. De asemenea se pot produce autoinfectii de la obiectele
contaminate din jur.
Alimentele . Contaminarea alimentelor cu germeni poate fi:
- primara (de la alimente deja contaminate: lapte, oua, came, etc.)
- secundara :
o la nivelul blocului alimentar (manipularea, prepararea, depozitarea distribuirea
alimentelor in conditii neigienice);
o in timpul transportului;
o in timpul distribuirii alimentelor pe sectie.
Insamantarea recipientelor alimentelor cu germeni de catre sursa de infectie se realizeaza atat
prin intermediul mainilor contaminate cat prin proiectarea de picaturi Flugge incarcate cu
germeni de catre personalul blocului alimentar dar mai ales de catre personalul de ingrijire care
distribuie alimente bolnavilor dupa efectuarea curateniei sau schimbatul lenjeriei tara respectarea
regulilor de igiena.
o de la personalul bolnav sau purtator de germeni care manipuleaza recipientele cu
alimente.
Contaminarea alimentelor 0 mai poate realiza bolnavul prin nerespectarea
regulilor igienice de alimentare in cursul spitalizarii.
Lenjeria de pat ( saltele, peme, paturi) si lenjeria de corp, contribuie la raspandirea
microorganismelor la persoanele receptive (bolnavi personal) sau in mediul inconjurator cand
nu este colectata , schimbata, spalata dezinfectata in mod corespunzator, cand se agita
manipuleaza frecvent, nejustificat brutal in spatii inchise, unde prezenta germenilor este
periculoasa (saloane, culoare, spalatorie). Lenjeria corect prelucrata poate sa se contamineze
inainte de folosire prin: manipulare, transport neigienic in recipiente necorespunzatoare,
nedezinfectate, prin depozitare in spatii necorespunzatoare, prin deficiente in circuitul rufelor
murdare curate ( datorita manipularii transportului in recipiente). Prin aceste
manop ere lenjeria devine 0 cale de transmitere a infectiilor nozocomiale. Alte cai
periculoase de diseminare, sunt reprezentate de saltele, peme, paturi, etc. care nu se dezinfecteaza
corespunzator.
132
Instrumentarul si aparatura medico-chirurgicaIa necesara in cursu I spitalizarii
diagnostic si terapie, dupa utilizare sunt putemic contaminate cu germeni variati
necesWind 0 decontaminare riguroasa prin operatiuni de dezinfectie sterilizare.
Instrumentarul materialele sanitare de unica folosinta dupa utilizare se colecteaza
recipienti speciali. Printr-o colectare si depozitare defectuoasa a instrumentarului a HUH"',cL, ... _.
contaminate utilizate in cursu I actului medical, se realizeaza 0 diseminare 0 cOlrltamlrull!C
mas iva a mediului (aer, pavimente, pereti, suprafete, instrumente, ustensile si materiale).
Riscul contaminarii este considerabil sporit in cazul persoanelor care prezinta 0
sciizutii a organismului: nou-nascutii, biitranii, persoanele cu deficiente congenitale.
Factorii favorizanti in aparitia infectiilor nozocomiale
Constructii necorespunzatoare:
o lipsa de separare functional a a diverselor sectii si servicii;
o circuitul necorespunzator al bolnavului de la primire pana la salon
spital la diverse laboratoare, dupa intemare;
o circuitul personalului sanitar, auxiliar, al insotitorilor al vizitatorilor;
o absenta unor spatii ( izolatoare) pentru izolarea bolnavilor depistati
spitalizarii cu anumite afectiuni contagioase;
o saloane mari cu multe paturi;
Circuitul deficitar allenjeriei curate si murdare;
Functionalitatea necorespunzatoare a blocului alimentar de circuite);
Circuitul necorespunzator a alimentelor de la blocurile alimentare spre sectii.
Functionarea necorespunzatoare a instalatiilor tehnico-sanitare, de incalzire
ventilatie;
Modul de spitalizare: supraaglomerarea cu paturi a saloanelor si instalarea lor
pe culoare sau in alte spatii necorespunzatoare, saloanele supradimensionate;
Spitalizarea indelungata;
Lipsa sau neglijarea masurilor de igiena intrainstitutionala (de curatenie,
sterilizare, de ingrijire igienica a bolnavilor de igiena personala a salariatilor
persoanelor din unitate);
Insuficienta numerica a personalului medico-sanitar de ingrijire raportat la numarul
bolnavi mai ales in cursul noptii, sau deficiente in pregatirea, instruirea in <1l'lrnT',r<ll"_
profesionala a cadrelor medicale de ingrijire, prin ignorarea,
regulilor de prevenire a infectiilor
Lipsa de supraveghere epidemiologica, de permanenta la timp a surselor
infectie, a circulatiei germenilor recunoscuti ca agentii
supraadaugate, a cazurilor sporadice mai ales a infectiilor subclinice .....
care evolueaza la nivelul unitiitii;
Nivelul educativ sanitar comportamental igienic sciizut al unor bolnavi intemati,
personalului, elevilor practicanti studentilor stagiari, al insotitorilor al
unitatii respective;
Alti factori favorizanti pentru aparitia infectiilor nosocomiale
133
ltru

, in
Ilor
are
, in
pul

me
:tie,

de
rtea
rea,
rde
ilor

" al
ilor
Acceptarea terapiei cu antibiotice ca metoda de prevenire a infectiilor nozocomiale;
Terapia parenterala excesiva;
Terapia cu sub stante imunosupresive, corticoizi radiatii - scade rezistenta general a a
organismului la infectii, favorizeaza aparitia suprainfectiilor in sectiile de oncologie,
endocrinologie, dermatologie, medicina intema;
Tehnicile medicale modeme de investigatie tratament, traumatizante, executate cu
aparatura instrumentar complicat, tehnicitatea ridicata, alaturi de alti factori,
conditioneaza favorizeaza aparitia infectiilor in sectiile de chirurgie,
traumatologie, urologie, cardiologie, neuro-chirurgie, mai ales in sectiile de terapie
intensiva.
3. PROFaAXIA COMBATEREA INFECTIILOR NOSOCOMIALE
"Contraclluea unei infeeJii intraspitaliee$ti este, probabil, eel mai mare rau
pe CIUt! un pacient poate sa-l sufere, $i este de datoria igienei de spital sa
elimine ac&
( R. O. Wdiams)
OBJECTIVE:
1. factorului principal asupra caruia trebuie sa actionam in vederea prevenirii
infeqilO nozocomiale.
2. principalelor IDasuri de prevenire a infectiilor nozocomiale;
134
Potentialul epidemiologic al
,--
spitalului (izvorul de infectie)
Bolnav Purtiitor
J-
l l
In perioada In perioada In Purtatori de Cronic: De lunga
de incubatie de debut perioada germeni- Cunoscutl duratii
de stare
convalescenti necunoscut

Bolnavi Personal Elevi si
intemati medico- Vizitatori studenti in Insotitori
sanitar practica
Profilaxia infectiilor include complexul de masuri care sa u'-'I,.V.-' ...
asupra factorilor determinanti favorizanti ai procesului epidemiologic, in scopul de a reduce
minimum riscul de aparitie raspandire a acestora.
Principalele mas uri de profilaxie se adreseaza cailor de
transmitere, prin neutralizarea factorilor care pot favoriza
diseminarea germenilor.
Schematic, principalele masuri de profilaxie sunt:
asigurarea unor circuite functionale corespunzatoare in cadrul
functional al spitalului;
complexul de masuri: curatenia, dezinfectia sterilizarea au ca scop
germenilor din mediul extern deci neutralizarea cailor de transmitere;
gestionarea corecta a provenite din activitatea medicala;
respectarea precautiunilor universale;
crearea unor deprinderi corespunzatoare de igiena individuala colectiva.
Principalele circuite functionale intr-un spital:
circuitul bolnavului;
circuitul personalului medico-sanitar, a studentilor elevilor in practica;
circuitul regimul vizitatorilor;
circuitul instrumentarului a diferitelor materiale utilizate in practica medicala;
circuitul alimentelor;
135
circuitullenjeriei;
circuitul menajere;
circuitul periculoase;
circuitul probelor de laborator;
circuitul probe lor in laborator;
circuitul spaUitoriei;
circuitul statiei centrale de sterilizare;.
circuitul blocului operator;
etc.
3.1. CURA.TENIA
Curatenia este 0 etapa preliminara obligatorie, pennanenta sistemica in cadrul oricarei
activitiiti sau proceduri de indepfutare a murdariei (materie organic a anorganidi) de pe
suprafete (inc1usiv tegumente) sau obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale, utilizandu-se
agenti fizici chimici, care se efectueaza in unitatile sanitare de orice tip, astfel incal
activitatea medicala sa se in conditii optime de securitate.
Ctiratenia este cea mai raspandita metoda de decontaminare utilizata in unitatile sanitare
prin care se indeparteaza microorganismele de pe suprafete, obiecte sau tegumente odata cu
indepartarea prafului substantelor organice.
Aplicarea rationala a metodelor de curatenie a suprafetelor incaperilor, obiectelor si
echipamentelor poate realiza 0 decontaminare de 95-98 %, foarte apropiatii de cea obtinutii
printr -0 dezinfectie eficace. Curatenia are avantajul ca actioneaza asupra tuturor
microorganismelor.
Curatenia reprezintii rezultatul aplicarii corecte a unui program de curatare.
Suprafetele obiectele pe care se evidentiaza macro - sau microscopic materii organice ori
anorganice se definesc ca suprafete obiecte murdare.
Cura1area se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere produse de curatat.
Unnanrea controlul programului de curatare revine personalului unitiitii sanitare, care,
confonn legislapei in vigoare, este responsabil cu supravegherea controlul infectiilor
nozocomiale din unitate.
Programul de curiitare dezinfectie este parte integrantii a planului propriu al unitatii
sanitare de supraveghere control ale infectiilor nozocomiale.
3.1.2. METODE GENERALE DE EFECTUARE A cuRATENIEI
SP ALAREA, ASPlRAREA, PERIEREA
Prin spiiJare sunt indepartate, concomitent cu procedurile mecanice, pulberile substantele
organice. SpaIarea se realizeaza prin folosirea de apa calda sub stante tensioactive. La apa calda
se adauga sapUll sau detergenti anionici, produse etichetate avizate/autorizate de Ministerul
Sanatatii ca detergent dezinfectant sau produs pentru curatare decontaminare.
136
Conditii de eficacitate:
asoeierea spaHirii eu metode meeaniee: agitare, periere, freeare;
respeetarea timpilor de inmuiere de spalare (in funetie de puterea de spalare a apei, de
mijloacele mecanice utilizate de obiectul supus spalarii);
spalarea trebuie urmata de clatire abundenta.
Spalarea poate fi simpla (ex.: in igiena individual a, spalarea mainilor, curatenia
a mobilierului) sau asociata cu un ciclu de dezinfectie prin cal dura umeda (ex.: utilizand
de spalat pentru lenjerie, vese1a, sau cu program inclus de spalare dezinfectie, etc.) si S1C
completeaza cu 0 dezinfectie chimica.
Prin umedii a suprafetelor (ex.: lambriuri, mobilier) se realizeaza indepartarea
microorganisme1or. Se practica pentru intretinerea curateniei in intervalele dintre spalari.
Conditii de eficacitate: utilizarea de lavete curate; umezirea lor cu solutii
proaspete de produse etichetate avizate/autorizate de Ministerul Sanatatii ca detergelJl,.
detergent dezinfectant; schimbarea frecventa a lavetelor a apei de La sfar!?itul
operatiunii se efectueaza decontaminarea lavetelor utilizate.
Aspirarea. Curatenia prin aspirare este recomandabila numai cu aspiratoare cu proces
umed, a earor constructie permite euratarea dezinfectia lor mentinerea uscata dupa utilizare.
Metode combinate. Pentru curatenia pavimentelor a mochetelor (este recomandata
limitarea utilizarii lor in spatiile unitatilor sanitare) pot fi utilizate aparate care realizeaza
aspirarea umeda.
Alte metode de curiiJenie. In anumite cazuri se pot utiliza maturatul sau periatul umed,
metode care au eficacitate redusa. Nu se recomanda maturatul uscat, sau scuturatul, in incaperi"
locuri circulate sau aglomerate.
! Curatenia dezinfectia in indiperi trebuie intotdeauna asociate cu aerisirea.
Curatenia se practica in mod ca metoda de deeontaminare profilactica; in
infeqioase cu transmitere aeriana (ex.: rubeola, rujeola, varicela etc.) aerisirea este
metoda de decontaminare necesara in focar.
! Curatenia nu dezinfectia.
REGULI FUNDAMENTALE IN UTILIZAREA PRODUSELOR FOLOSITE IN
cuRATENIE




Folosirea doar a produselor avizate/autorizate de Ministerul Sanatatii pentru utilizare in
sectorul sanitar.
Respectarea tuturor recomandarilor producatorului.
Respectarea regulilor de proteqie a muncii (purtarea ochelarilor de protectie.
echipamentelor impermeabile, etc.).
Etichetarea inchiderea ermetica a recipientelor. Eticheta trebuie sa contina: numele
produsului, familia careia ii apartine, termenul de valabilitate, dilutia de lucru, data la care s-
a Iacut dilutia, perioada de utilizare a produsului diluat mentinut in conditii adecvate (cu
specificare pentru ceea ce insearnna "eonditii adecvate").
137





NU este perrnis amestecul produselor! Exista riscul un or reactii chirnice periculoase pentru
cel care Ie manipuleaza, precum riscul de inactivare incompatibilitate.
NU este perrnisa utilizarea ambalajelor alimentare pentru produsele de intretinere a
curateniei!
Distribuirea produselor la locul de utilizare (pe sectii / compartimente) in ambalajul
original.
Asigurarea rotatiei stocurilor, pentru inscrierea in termenele de valabilitate.
NU este perrnisa aruncarea ambalajelor goale, dedit dupa ce au fost curatate sau /
neutralizate.
3.2. DEZINFECTIA
Dezinfectia este procedura de distrugere a rnicroorganismelor patogene sau nepatogene de pe
suprafete (inc1usiv tegumente), utilizandu-se agenti fizici chirnici.
Dezinfectia reprezinta procesul prin care sunt distruse cele mai multe sau toate
rnicroorganismele patogene (distrugere in proportie de 99,99 % ) de pe obiectele din mediul
inert, ell exceppa sporilor bacterieni.
Dezinfectia este 0 procedura preventiva, nu "curativa"
Dezinfectam flira sa cu precizie care sunt rnicroorganismele care sunt prezente pe
dispozitive suprafete; ceea ce putem estima este numai riscul specific de contarninare mai
rnic sau mai mare.
A. DezinJec!ia prin mijloace fizice
Dezinfectia prin caldura uscata sau flambarea este utilizata exc1usiv in laboratorul de
rnicrobiologie.
Dezinfectia prin caldura umeda se utilizeaza numai in cazul spallirii automatizate a
lenjeriei a veselei, cu conditia atingerii unei temperaturi de peste 90C;
Dezinfectia cu raze ultraviolete este indicata in dezinfectia suprafetelor netede a aerului
in boxe de laborator, sali de operatii, alte spatii inchise, pentru completarea masurilor de
curatare dezinfectie chirnica.
B: DezinJec!ia prin mijloace chimice
Dezinfectia prin rnijloace chimice se realizeaza prin utilizarea produselor biocide.
Dezinfectia prin mijloace chimice reprezinta metoda principal a de prevenire a infectii10r
in unitatile sanitare. Dezinfectantul chirnic, in functie de compozitie concentratie, poate sa
138
inhibe microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic, virustatic) sau sa aiba 0 <1PTn ... _,
letala asupra microorganismelor (bactericid, fungicid, virucid, sporicid).
In functie de tipul microorganismelor distruse, de timpul de contact necesar
concentratia utilizata, nivelurile de dezinfectie sunt:
sterilizare chimica;
dezinfectie de nivel inalt;
dezinfectie de nivel intermediar;
dezinfectie de nivel scazut.
Sterilizarea chimidi realizeaza distrugerea tuturor microorganismelor in
vegetativa a unui numar mare de spori bacterieni, in cazul instrumentarului
termosensibil.
Pentru dezinfectia de niveI 'inalt, intermediar seitzut este obligatorie
concentratiilor a timpului de contact specifice fiecarui nivel de dezinfectie, care sunt pre:clzall:
in autorizaliaiinregistrarea produsului.
Dezinfectia se realizeaza cu produse sub stante chimice autorizatelinregistrate, COIltOl!:a
prevederilor legale in vigoare.
In funclie de suportul pe care dorim sa-l tratam (de suprafata pe care se aplica), in
dezinfectiei yom folosi unul din urmatoarele tipuri de produse:
Produse pentru dezinfectia mainilor tegumentelor - antiseptice;
Produse pentru dezinfectia dispozitivelor medicale prin imersie;
Produse pentru dezinfectia suprafetelor;
Produse pentru dezinfectia aerului;
Produse pentru dezinfectia lenjeriei.

,..
La prepararea 5; utilizarea so/utWor dez;n(ectante sunt necesare:
exacta a concentratiei de lucru infunctie de suportul supus dezinfectiei;
folosirea de recipiente curate;
utilizarea solutiilor de lucru in cadrul perioadei de stabilitate eficacitate, conform
unei corecte practici medicale, pentru a se evita contaminarea degradarea
inactivarea lor;
controlul chimic bacteriologic, prin sondaj al produselor solutiilor de:z:mte(:taIm:1
in curs de utilizare;
utilizarea dezinfectantelor se face respectandu-se normele de protectie a muncii, care
sa previna accidentele intoxicatiile;
personalul care utilizeaza in mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire Ia
noile proceduri sau la noile produse dezinfectante;
in fie care incapere in care se efectueaza operatiuni de curatare dezinfectie trebuie
existe in mod obligatoriu un grafic zilnic orar, in care personalul responsabil va
inregistra tipul operatiunii, ora de efectuare semnatura. Aceste persoane trebuie
cunoasca in orice moment denumirea dezinfectantului utilizat, data prepararii solutio
de lucru timpul de actiune, precum concentratia de lucru.
139
e
de
II
form
, sau
!ante
care
:e la
It! sa
l va
e sa
ltiei

;,
[g;> Criteriile de uti/hare si pastrare corecta a produselor dezin{ectante:
produsul dezinfectant se utilizeaza numai 'in scopul indicat pnn
autorizatielinregistrare;
se respecta intocmai indicatiile de utilizare de pe eticheta produsului;
se respecta 'intocmai concentratia timpul de contact indicate in
autorizatielinregistrare;
se tine cont de incompatibilitatile produsului;
niciodata nu se amesteca produse diferite;
in general, produsele dezinfectante nu se utilizeaza ca atare, necesita dilutii; este de
preferat ca solutia respectiva sa se faca in cantitatea strict necesara sa se utilizeze
imediat, dar nu mai mult de 48 de ore de la preparare; daca nu este deja mcuta, solutia
de lucru ar trebui sa fie proaspat preparata;
solutiile se prepara utilizandu-se un sistem de dozare gradat;
se noteazi1 pe flacon data prepadirii solutiilor respective;
se respecta durata de utilizare a solutiilor. In functie de produs, aceasta poate varia de
la cateva ore la cateva saptamani;
in cazul in care eticheta produsului s-a pierdut, produsul respectiv nu se mai
intotdeauna manipularea se face purtandu-se echipament de protectie;
se pilstreazi1 numai in flacoanele originale, pentru a se evita contaminarea lor pentru
a nu se pierde informatiile de pe eticheta produsului;
flacoanele trebuie pastrate la adapost de lumina departe de surse de caldurao
Metodele de aplicare a dezinfecfanteIor ehimice in funelie de suportuI eare urmeaza
sa fie tratat sunt:
'.N'_-___ ___ ___ . "
.. _______ _____ .-------------------------.----.--J
de tratat
,1 ;2 :3
,._- ------------'---
'Suprafete :
iFolosirea dezinfecfantelor pentrn suprafete, cu respectarea concentratiilor de utilizare a timpului!
:de contact, conform recomandilrilor J
!Pavimente (momie, i
!linoleum, lemn etc.) Ipoate fi de nivel scazut, mediu sau inalt cal
,in cazul prezentei produselor biologice) !
___________ '--______ . ___ ".,, ______ ..;.. ____ . ___ . _________ . ____________________ .----i
iPereti (faianta, tapet
luleiati etc.),
Ktocilrie)
lavabil, ,-
ferestre;- Pulverizare*)
!Se insista asupra curatarii paqilor j
isuperioare ale pervazurilor a altorj
!suprafete orizontale, precum aIel
!colturilor, urmata de dezinfectie (ce poate!
lfi de nivel scazut, mediu sau 'inalt ca, del
iexemplu, in cazul prezentei produselorl
ibiologice) I
_.-.c-.--... --... ------.--- ----.-- --- ---.. -------- ..-..-------4
lMobilier, inclusiv paturi iCuratare riguroasa dezinfeqie de nivell
'noptiere (din lemn, metal,- Pulverizare*) :scazut sau mediu a suprafetelor orizontale!
plastic) :(partea superioara a dulapurilor, a rafturil0f!
L_. __________ --'--_______________ ... ____ ._. ____ Ietc_o_) _______________ . ____________ . ____ . __________________ . __________ "" ____J
140
.. .... -... ---...... --..... - ... ..-.-... --.-".-., .. - ...... --" ... -.. -......... _ ............. _ .. , .. ,.._--_ .......... " . " ......... _ ...... _ .. -..... .. ------
'Mese de operatie, mese: Stergere :- Curatare riguroasa
instrumentar, suprafete pentru Pulverizare*) ,suprafetelor orizontale
'pregatirea tratamentului, L Dezinfectie de nivel inalt,
'suprafete pentru depozitarea ' de nivel inalt ca, de exempIll,
itemporara a produselor produselor biologice provenite de
'patologice recoltate, lampi
!scialitice, mese de
;mese de lucru in laborator
i(pot intra in categoria
,semicritice)
... e din cauclUC sau Stergere
colac din cauciuc etc, Imersie
targi tergere Curatare, dezinfectie de nivel mediu
functie de prezenta
de la pacienti, intai se
de nivel inalt, apoi se curi}ta
sanitare, recipiente de colectare, materiale de curatare
olosirea dezinfectantelor pentru suprafete, cu respectarea concentratiilor de utilizare a tl'l1llJ"*I
ide contact, conform recomandarilor
baite pentru copii, dezinfectie de nivel mediu
bazine de spalare
Imersie
automate
, Dupa golire se 1 vol.
idezinfectant nivel mediu pentru
curatare, apoi dezinfectie
uscate in locuri
--"' .. _ ... _._._ ... -.-.... ---_._- .... ... --..... ----..
!Grupuri sanitare (WC, bazine,
iscaune WC, pisoare), gratare
,din lemn sau plastic pentru
:Curatare, dezinfectie de nivel mediu
ibai
.. ..-....... " .. - .. -.----- ...... ---'--.-.-.-.-.-.--.... ... -------o
un produsi Sifoane de pardoseala, sifoane
Ide scurgere
.. ---
pentru
pentru colectarea
menajere, pubele
erie echipament de protectie
de nivel'
Curatare
In cazul in care se folosesc la
intai dezinfectie de nivel
scazut, apoi curatare
dezinfectie de nivel scazut
losirea dezinfectantelor pentru lenjerie, cu respectarea concentratiilor de utilizare a timpului
conform recomandarilor
in 4 litri de e pot folosi de spalat automate
cu excremente, la 1 kg de de dezinfectie inc1us;
141

icare provine de la bolnavi!

:predezinfectie initiala dezinfectie finala.j
.._ ........... _ ............ " .. ' ... . ... .1
Alte categorii !Spalare la automate cu ciclu termid
I ide dezinfectie sau fierbere
. -.

!cauciuc plastic I imediu sau inalt !
..................... -.... -.... -....- ....... -...... -.-..- .................... -- .............................................. --....... ...-................ ,
!Folosirea dezinfectantelor recomandate pentru uz in bucatarii, oficii alimentare, dezinfectia veselei,l
,recipientelor, tacamurilor, ustensilelor, cu respectarea concentratiilor de utilizare a timpului del
!contact, conform recomandarilor I

iustensile de consum, I idezmfectle se utIllzeazaun produs blOCldl
iechipamente I icare se incadreaza in tipul de produs 4. I
iSuprafete
jillese) i- Pulverizare*) ,dezinfectie se utilizeaza un produs biocidl
. ________ . ____ . ___ .. _1. __ ....... _._. __ . ____ .... __ ...... __ ._ ....... _ ... __ .... .. ... _ ........... .1
IInstrumentar, echipamente i
iFolosirea dezinfectantelor pentru instrumentar, cu respectarea concentratiilor de utilizare al
itimpului de contact, conform recomandarilor.
iNu se utilizeaza detergentii casnici, anionici pentru curatarea instrumentarului, echipamentelor. I
iLa curatare se utilizeaza numai detergenti special destinati, inclusiv detergenti enzimatici urmati del
!dezinfectanti de nivel inalt. 1
'Daca se utilizeaza dezinfectanti de nivel inalt cu efect de curatare nu se mai folosesc detergentiii
ienzimatici, curatarea dezinfectia avnd loc simultan complet. I
f ... ----.--..-.-- -.. ""---_0--_--- __ _- ......._ .. ---.......-_ ... -_ ..... _ ... _____ . -._ ..---...-.--...----..._1
iProcesarea suporturilor!Imersie i- Dezinfectie cel putin de nivel mediu
i(instrumentar, echipamente) I 'curatare, urmata de sterilizare prin cal dura I
icritice j- Dezinfectie cel putin de nivel mediu,!
icuratare, urmata de sterilizare chimicai
!(pentru instrumentarul care nu suportaj
i !sterilizarea prin cal dura) !
,------ ..--.-c-----------.. .-.- ...--. .. --.-...... -'-------..---------..-.-.-........ _____ ._ ........ _ .. __ ._ ............ _ ........... __ ..... __.._ .. .1
jProcesarea suporturilorl- Imersie IDezinfectie de nivel mediu, curatare saul
i(suprafete, instrumentar,l- Stergere pentru ldezinfectie de nivel mediu, urmatii del
lechipamente) semicritice ;suprafete Isterilizare chimica (pentru instrumentarull
i I Icare nu suporta sterilizarea prin cal dura) I
0-----------------,----.-. ... - ... -._._._._. ___ ..._,._._ .. _ ...._. ___ ._. _____ ..._ .... ______ . ___ .... _ ...... ___ .1
,Termometre (orale, rectale) 1- Imersie 1- Dezinfectie de nivel mediu, curatare .
. !- Stergere i- Solutii dezinfectante preparate zilnic i
1- A nu se amesteca in timpul procesarii I
.---... -------.-----.--.----- .. -.-----.-.L-.--.. ...... -.-. ___ ... ltermometrele orale cu cele rectale '
IIncubatoare, izolete, de nivel!
.. ___ ._._ .. ______ ...._.___.: .. _ ... __ ................ 0. ___ ._ .. __ ....._ .. ___ ._ ... __ ._ ... __._ . __ ._ . __ ...._ .._._ ......... _.. ..J
ICazarmament :
jFolosirea dezinfectantelor special destinate, de nivel mediu, iar pentru obiectele care provin de lal
de __
142
,----'"-" . _"'- -,--,.- ............ " " ... ,. ,,, , _ -. __ .. ,, . ',, ..... -. - '>'>-- ' "" .......... ,.
.." ....... ... __ ,., , ,'., ... " ... __
huse pentru saltele,
paturi, hal ate din
spatii in functie de:
temperatura
Imbracaminte umiditate relativa
,,-,<u"' .. n< speciala
.... - ... --.... - ..... ' ... ' ....... -,;. .. ..
alte spatii de cazare
timpul de expunere
In cazuri speciale (eliminatori de
Inchise
olosirea dezinfectantelor special destinate dezinfectiei aerului, de nivel inalt, lipsite de
interzice utilizarea aldehidelor de orice natura.
!Sali de ... In functie de:
saloane, cabinete ,1,'
timpul de expunere
;,.,"',., ............. , ... ".,.,.,.. ,',.. ,"""', ..,,., ............., ..., .. ,"',., .. , ......,',.,. c--",-",-., .. - .. ............ , ... ,., .., .."""."., .., ...... -----
aporizarel Aerosolizare' electronica de respiratie
sau scoasa din spatiul in cme
dezinfectia .
............ , ............... - .. "-.. --., ... , .. " .. ,, .. ' ......... -, ... ' ... ' .... L ....... , ........................ - .......... ,.-........ , ...... .' ............ ,.-.... - ..... -, .. --'-.. ---.. , ... --...... ,.---........ --- "'_'_''' __ ''''_' ___ "''"''1
!Diverse
'Folosirea dezinfectantelor pentru suprafete, cu respectarea concentratiilor de utilizare a
producatorului
.Jucarii din plastic, cauciuc sau: Spalare
:lemn Stergere
dezinfectie
Jucarii din material textil Pulverizare*) clatire
,--_._.-... _ ..... _ ... -. .... _._ ... _. __ . __ .,--' ,-- ...: .... _ ... -._-----_ .. ,._ .... -'. .......... ,. ------+-----_:"'--,-
Telefoane ;Curatare dezinfectie
!mediu
de nivel
ulverizare*)
tergere
dezinfectie de nivel mediu
cazul In care dezinfectantul se aplica prin pulverizare se va utiliza cantitatea specificati.
gistrare pentru a fi utilizata pentru un m
2
sau un m
3
la timpii recomandati.
Dezinfectia curenta si/sau terminala, efectuata numai cu dezinfectanti de nivel Inalt, esie
obligatorie in:
a) sectiile de spitalizare a cazurilor de boli transmisibile;
b) situatia evolutiei unor focare de infectii nozocomiale;
c) situatiile de risc epidemiologic (evidentierea cu ajutorul laboratorului a circulatiei
microorganisme1or patogene);
d) sectiile cu risc Inalt: sectii unde sunt asistati pacienti imunodeprimati, neonatologic;
prematuri, seclii unde se practica grefe/transplant (de mfiduva, cardiace, renale etc.), seclii de
oncologie onco-hematologie;
143
e) blocul operator, blocul de
f) sectiile de reanimare, terapie intensiva;
g) serviciile de urgenta, ambulanta, locul unde se triaza lenjeria;
h) orice alta situatie de rise epidemiologic identificata.
3.3. ASEPSIA SI ANTISEPSIA
Asepsia antisepsia fac parte din grupa metodelor prin care realizam dezinfectia.
Notiunea de dezinfectie se refera la totalitatea mijloacelor fizice, chimice, biologice
farmacologice care urmaresc indepartarea, inactivarea sau distrugerea germenilor patogeni din
mediu.
ASEPSIA ( a=rara; sepsis=putrefactie ) reprezinta un ansamblu de masuri prin care
Impiedicam contactul germenilor cu plaga operatorie. Prin faptul ca ea previne contaminarea
plagilor, este 0 metoda profilactica, chirurgicala.
Ca actiune profilactica, de prevenire a contaminarii plagilor cu germeni patogeni, asepsia
0 serie de metode incepand de la spaIarea mainilor chirurgului protejarea lor cu
sterile, la dezinfectia campului operator sterilizarea tuturor instrumentelor, campurilor
materialelor folosite intr-o interventie chirurgicala terminand cu aplicarea pansamentului
steril. Pentru realizarea acestora ea utilizeaza 0 serie de mijloace fizice si chimice.
Mijloacele rIZice sunt reprezentate de procedeele mecanice de spalare a mainilor
tegumentelor, de cal dura uscata umeda de radiatii.
Mijloacele chimice utilizeaza sub stante de tipul formolului sau etilenoxidului.
ANTISEPSIA - este 0 metoda chirurgicala curativa prin care se distrugerea
microbilor prezenti intr-o plaga.
Antisepsia utilizeaza 0 serie de mijloace chimice denumite in general antiseptice sau
dezinfectante. Se sa se denumeasca ANTISEPTIC substanta cu actiune bactericida
sau bacteriostatica ce se aplica pe tesuturile vii iar DEZINFECTANT substanta folosita pentru
distrugerea germenilor de pe diverse obiecte, din produse septice sau din mediul extern.
Actiunea substantelor antiseptice se exercita indiferent de activitatea bacteriana de
natura mediului inconjurator, se datoreaza distrugerii membrane lor celulare.
Un bun antiseptic trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
sa fie solubil in orice propoqii in apa sau solutii organice;
sa fie stabil in solutii diluate in timp;
sa fie bactericid nu numai bacteriostatic;
sa nu fie iritant nici toxic pentru tesuturi;
sa aiba un spectru bacterian intins;
sa actioneze rapid, in cateva minute;
conserve activitatea microbiana chiar In prezenta lichidelor organice (sange,
albumina);
pastreze calitatile cand sunt in diferiti excipienti.
Clasificare :
antiseptice slabe: sapunul simplu;
antiseptice de suprafata : alcoolul, tinctura de iod;
antiseptice care degaja clor : hipocloritul de Na, cloramina;
sub stante care degaja oxigen in stare nascanda : apa oxigenata, acidul boric;
144
derivati ai metalelor grele : fenoseptul, nitratul de Ag.;
coloranti organici azoici : rivanolul, permanganatul de potasiu;
fenolii derivatii sai;
detergenti.
Ce trebuie sa despre 0 substanta dezinfectanta sau despre l1li
antiseptic?
- termenul de valabilitate - perioada de timp in care un produs dezinfectant este eficient, dill
punct de vedere al concentratiei substantei active eficacWitii antimicrobiene.
! A TENTIE: pot exista doua termene de valabilitate, unul se refera la valabilitatea produsului
altul se refera la termenul de valabilitate al produsului din momentul in care s-a desigilat
ambalajul original. In eel de-al doilea caz trebuie etichetat recipientul cu data deschiderii
( desigilarii).
- destinatia - pentru suprafete, instrumentar, lenjerie, maini, aer.
- timpul de contact ( timpul de actiune) - perioada de timp in care produsul dezinfectant este ill
contact direct cu suprafata sau obiectul care trebuie dezinfectat. Perioada de timp in care produsol
antiseptic este in contact direct cu tesuturile vii.
! A TENTIE : nici un produs dezinfectant nu aetioneaza instantaneu: toate produsele necesita 0
perioada de timp pentru a aetiona asupra microorganismelor.
- concentra/iile de utilizare - se prepara in functie de destinatia solutiei dezinfectante in funqic
de timpul de contact.
- modul de piistrare !Ii depozitare - se face conform instructiunilor producatorului.
- gradul de periculozitate: ,,0" - oxidant, "F" - inflamabil, "F+" - putemic inflamabil"
"C" - eorosiv, "Xn" - nociv, "Xi" - iritant.
3.4. cuRA TENIA SI DEZINFECTIA IN UNITATILE SANITARE
Materialele produsele pentro curatenie
Materialele de intretinere a curateniei trebuie utilizate la maximum de eficienti
respectand regulile de igiena pentru ca operatiunile de curatenie dezinfectie atingj
scopul, acela de a elimina microorganismele. Se reeomanda ca alegerea materialului de
intretinere a curateniei sa se faca pe baza unui studiu la fata loeului.
Materiale:
maturi, perii, teuri, mopuri - eu ajutorul lor se realizeaza indepartarea prafului a gunoiului de
pe pavimente;
caruciorul pentru curatenie - permite aranjarea transportul tuturor materialelor produselor
de intretinere necesare curateniei zilnice. Se manevreaza este ergonomic, igienic pentru
manipulator. Utilizarea sa permite realizarea unei bune spalari.
145
aspirator - se recomanda numai aspiratoare cu proces umed a caror constructie permite
curatarea dezinfectia lor.
de menaj, de unica folosinta.
Produse de intretinere pentru curatenie si dezinfectie
Intretinerea spatiilor din unitatile sanitare are drept scop realizarea curateniei vizuale,
esteticii spatiilor, intretinerea acestora, dar a dezinfectiei.
! Actiunile de curatenie trebuie sa realizeze mentinerea continua in stare curata a suprafetelor.
Aceste operatii fizico-chimice se efectueaza cu ajutorul detergentilor a
dezinfectanlilor. Pentru intretinerea zilnica a curateniei se recomanda utilizarea de detergenti
detergenti - dezinfectanti. Rezultatele operatiilor de curatenie dezinfectie depind de
produsului folosit de respectarea conditiilor de utilizare ale acestuia.
SpALAREA
Sunt necesare doua galeti: una pentru curatat care sa contina amestec de apa calda cu
detergent una cu apa simpla pentru a spala stoarce mopul cat mai frecvent;
Spalarea incepe de la geam catre mopul se manevreaza in forma literei S;
Se introduce mopul in galeata cu apa detergent, se spala pavimentul pe 0 parte din
suprafatcl apoi se introduce mopul in galeata cu apa simpla se apoi se stoarce. Se
repeta procedeul pana se termina intreaga suprafata.
CLATlREA
Se arunca apa folosita la spalare, se spala bine galetile apoi se c1atesc;
Se pune apa simpla in galeti si se c1ateste suprafata in acelasi mod ca la spaIare;
Se lasa sa se usuce;
Se spala c1atesc galetile.
DEZINFECTIA
Vom folosi produse dezinfectante pentru suprafete;
Se prepara solulia de dezinfectant in concentratia recomandata de producator;
Se aplica pe suprafata apoi se introduce mopul in galeata cu apa simpIa se
apoi se stoarce. Se rep eta procedeul pana se termina intreaga suprafatcl.
Se verifica aspectul estetic al salonului, se inchide geamul, se sal uta bolnavul.
ATENTIE!
Trebuie sa existe galeti separate pentru saloane (apa se schimba la fiecare salon), pentru
grupuri sanitare se folosesc alte galeli de culoare diferita sau marcate diferit, pentru holuri
sunt alte galeti, de asemenea mopuri separate pentru saloane, grupuri sanitare, holuri;
Dupa terminarea curateniei dezinfectiei, toate galetile mop-uri Ie folosite sunt spalate
dezinfectate, uscate pastrate in locuri special amenajate;
146
Pentru pereti, geamuri, calorifere, mobilier - se respecta etape: spalarea cu apa
calda detergent, cIatire, dezinfectie. Se pastreaza reguli ca la pavimente.
ATENTIE!
se folosesc lavete separate, de culori diferite la mobilierul din saloane, la chiuvetele din
saloane, altele pentru grupurile sanitare;
personalul care efectueaza curatenia dezinfectia este obligat sa poarte de unica
folosinta nesterile sau de menaj la efectuarea curateniei dezinfectiei, care vor fi
schimbate dupa fie care manevra;
este obligatorie spalarea dezinfectia mainilor dupa scoaterea
Reguli de lntretinere a ustensilelor de cuditenie:
zilnic, dupa fiecare operatiune de curatenie la zilei de lucru ustensilele utilizate
vor fi spalate, curatate, dezinfectate (decontaminate) uscate;
personalul care executa operatiunile de curatenie decontaminare a materialelor de
curatenie va purta de menaj sau de latex nesterile;
decontaminarea (curatarea dezinfectia) materialelor de curatenie se efectueaza la
operatiunii de curatenie pe sectie.
Depozitarea produselor si a ustensilelor folosite la efectuarea curatarii se face
respectandu-se urmatoarele:
a) in unitatea sanitara, la nivel central, trebuie sa existe spatii special destinate depoziilirii
produselor ustensilelor aflate in stoc, folosite in procesul de efectuare a curatarii;
b) spatiile trebuie sa asigure mentinerea calitatii initiale a produselor pana la utilizare;
c) spatiile de depozitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- pavimentul peretii trebuie sa fie impermeabili de curatat;
- zona de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine a materialelor de curatare
accesul la acestea;
- trebuie sa existe aerisire natural a;
- trebuie sa existe iluminat corespunzator;
- gradul de umiditate sa fie optim pastrarii calitatii produselor;
d) in fie care sectie sau compartiment trebuie sa existe incaperi special destinate
depozitarii produselor ustensilelor utilizate pentru efectuarea curatarii, aflate in rulaj, pentru
pregatirea activitatii propriu-zise;
e) incaperile de depozitare de pe sectii, respectiv compartimente, trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
- pavimentul peretii trebuie sa fie impermeabili de curatat;
- trebuie sa existe aerisire naturala;
- trebuie sa existe iluminat corespunzator;
f) locul de organizare a activitatii, sursa de apa suprafata zonei de depozitare trebuie
sa permita aranjarea in ordine a materialelor de intretinere;
g) trebuie sa existe chiuveta cu apa potabila rece calda, dotata pentru igiena
personalului care efectueaza curatarea, conform prevederilor legislatiei in vigoare;
h) trebuie sa existe chiuveta sau bazin cu apa potabila, pentru dezinfectia spalarea
ustensilelor folosite la efectuarea curatarii; dezinfectia, spalarea uscarea materialului moale
folosit la curatare se pot face utilizandu-se de spalat cu uscator sau de spalat
uscatoare;
i) trebuie sa existe suport uscator pentru de menaj, mop-urile, periile alte
ustensile;
147
j) trebuie sa existe pubela saci colectori de unica folosinta pentru conform
legislatiei in vigoare.
3.4.1. TEHNICA EFECTUARII CURA.TENIEIIN SALOANE
se bate la salonului, se deschide se sal uta pacientul/pacientii, se
pacientii, se deschide geamul pentru a se aerisi;
caruciorul pentru curatenie se lasa afara pe coridor;
se face ordine in salon: se aranjeaza halatele, ziarele, revistele;
se de praf mobilierul cu 0 laveta imbibata in solutie de detergent - dezinfectant :
corpul de iluminat, tabliile patului, blatul mesei pe care se mancarea, noptiera, masa de
scris scaunele;
laveta se dupa fiecarui element de mobilier;
se de praf celelalte suprafete orizontale;
daca este cazul, se peretii, geamurile,
cu 0 laveta imbibata in solutie de detergent - dezinfectant se intrerupatorul electric
c1antele de la
se curata grupul sanitar: oglinda, suportul pentru pro sop, chiuveta, suportul pentru hartia
igieniea vasul de toaleta eu aecesoriile;
se umed pavimentul se strang din interiorul salonului, se
de gunoi se curata, se pune in un sac (de unica folosinta de culoare neagra) destinat pentru
reziduurile menajere. provenite din salon se strang in spatiul special destinat colectarii
din sectie.
se spala dezinfecteaza pavimentul;
se verifica aspeetul estetie al salonului, se inchide fereastra, se saluta pacientul/pacientii.

ATENTIE!
Spalarea se realizeaza prin folosirea de apa calda detergent. Apa calda Ia 35 - 45 grade
Care 0 putere de spalare superioara apei reci deoarece are 0 putere mai mare de
emuisionare dizolvare. Apa peste 55 grade Care dezavantajul coagularii proteinelor pe
care Ie face aderente de suportul tratat.
In zonele in care pacientii primesc ingrijiri medicaIe, pe suprafetele contaminate cu sange
sau aite fluide biologice, se toarna dezinfectantul adecvat pentru a inmuia distruge
eventualii agenti patogeni, se Iasa un timp de contact, apoi se cura!a dezinfecteaza.
148
INTRETINEREA CUM TENIEI SI DEZINFECTIA SALOANELOR
Pacientii plasati intr-un mediu curat dezinfectat zilnic pot sa primeasca servicii de
sanatate in conditii de asepsie corecta. Atunci cand sunt intemati in spital, saloanele la
care sunt repartizati trebuie sa Ie ofere garantia unui mediu curat din punct de vedere vizual
bacteriologic.
Intretinerea zilnica.




in realizarea curateniei trebuiesc luate in considerare : ingrijirile curente, interventiile
medicale gradul de contaminare a salonului. Se recomanda ca operatiunile de curatenie
sa se inceapa din saloanele mai putin contaminate.
in fiecare salon se incepe curatarea obiectelor mai putin murdare se term ina cu
obiectele mai murdare de vasul de toaleta).
in nici 0 sectie NU se admite existenta ghivecelor cu flori. Vase cu flori taiate NU se
admit in sectiile cu risc mare (sectii de N.N, reanimare, hematologie, dializa).
in sectiile in care sunt admise vase cu flori taiate, apa din vas se schimba zilnic.
INTRETINEREA CUM TENIEI SI DEZINFECTIA SALOANELOR DUPA.
EXTERNAREA PACIENTILOR
in timpul efectuarii curateniei mobilierul ramane in salon;
se strange lenjeria murdara se pune in sac impermeabilizat;
se strang se evacueaza din de gunoi, din we, acesta se curata
se dezinfecteaza;
dezinfectia terminal a (ciclica) se efectueaza in cazul evolutiei focarelor de infectii
nozocomiale dupa ce s-a declarat focarul inchis s-au extemat toti pacientii pentru care s-a
aplicat procedura de izolare functional a ( izolare pentru infectii cutanate, digestive, respiratorii
sau transmise prin singe ).
!! Dezinfectia terminala se efectueaza prin pulverizare sau vaporizare cu produse
dezinfectante, respectandu-se instructiunile producatorului privind concentratia timpul
de contact.
se curata se dezinfecteaza toate obiectele din salon: patul, salteaua, mesele, noptierele.
se curata se dezinfecteaza obiectele sanitare din grupul sanitar salonului. Daca
este necesar se detartreaza obiectele sanitare, se spala pavimentul se dezinfecteaza.
persoana care a efectuat curatenia dezinfectia se spala pe maini apoi pune lenjerie
curata pe pat.
149
3.4.2. TEHNICA EFECTUA.RII CURA.TENIEI SI DEZINFECTIE IN BLOCUL
OPERATOR
Inaintea inceperii programului operator
Dimineata, cu 30 minute inainte de inceperea programului intrarea personalului in tura se
......".u"'.;u,u. umeda a prafului cu lavete inmuiate in detergent - dezinfectant pe : lampa
.,..a1.1"',U. - fata interioara, fata exterioara articulatie, suprafete orizontale (masa de operatie,
de instrumentar, alte mese scaune). Se pun sacii de plastic in recipientele de Se
pavimentul cu detergent, se dezinfecteaza. In paralel se procedeaza la
dezinfectia: mesei de anestezie, aparatului pentru respiratie asistata, defibrilatorului,
i video, monitoarelor, etc. Se asigura componentele sterile pentru aparatura de anestezie:
sonde endotraheale, de oxigen etc.;
lntre interventiile chirurgicale:
o se colecteaza evacueaza
o se curata recipientele de colectare a se inlocuiesc sacii de plastic;
o se evacueaza lenjeria murdara, borcanele de aspiratie instrumentele folosite;
o se curata dezinfecteaza to ate suprafetele orizontale: articulatia lampii scialitice,
masa de operatie cu toate aceesoriile ei, alte aparate utilizate;
o se spala dezinfeeteaza pavimentul;
o trebuie sa existe materiale de euratenie ( galeti, mopuri, lavete ) separate pentru
salile de operatie, pentru spalatoare, pentru holuri;
o in paralel se proeedeaza la umeda a: mesei de anestezie, aparatului
pentru respiratie asistata, defibrilatorului, aparatelor video, monitoarelor etc;
o se inlocuiese componentele aparaturii de anestezie: tubulatura, sondele
endotraheale, de oxigen, etc. cu altele sterile.
La programului
o se evacueaza instrumentarul folosit, se colecteaza evacueaza se
evaeueaza lenjeria murdara, se eurata recipientele de coleetare a se
inlocuiesc sacii;
o se eurata dezinfecteaza tot mobilierul aparatura din sala se pe
masura ce sunt gata in mijloeul salii: mesele pentru instrumentar, stativul pentru
perfuzie, articulatia lampii seialitiee, masa de operatie eu aceesoriile ei, scarita,
reflectoarele de la lampile UV, alt mobilier aparate utilizate;
o instalatia de aspiratie: se evacueaza aparatele de aspiratie, se curata
dezinfeeteaza tubulatura de aspiratie prin imersare , inclusiv barbotoarele, se
clatesc din abundenta cu apa sterila se usuca, apoi se sterilizeaza in funetie de
material prin imersare in solutie de sterilizare la reee, la oxid de etilena sau la
autoclav (stic1a);
o eu lavete imbibate in detergent - dezinfectant se refleetoarele de la lampile de
UV gaurile de aerisire;
o apoi se suprafetele verticale;
150
o unneaza pavimentul: se incepe de la marginile salii, se spala plintele pavimentul
de sub mobilier, se curata rotile mobilierului se mobilierul, se continua
spalatul, clatitul dezinfectatul pavimentului pana la din sala;
o in paralel se procedeaza la umeda a mesei de anestezie, aparatului de
anestezie ( care se curata dezinfecteaza prin demontare curatare minutioasa
unnata de sterilizarea recomandata de producator).
o dezinfectia suprafete10r netede a aerului cu raze ultraviolete se efectueaza pentru
completarea masurilor de curatenie dezinfectie chimica.
CURATENIA SI DEZINFECTIA ZILNICA. iN FILTRU, SALA DE SPA.LARE
CHIRURGICALA. SI ECHIP ARE STERILA., iNCAPEREA DE SP A.LARE A
INSTRUMENTARULUI
se colecteaza se evacueaza lenjeria murdara;
la locul de spalat pe maini, daca periile sunt reciclabile se colecteaza, se spala, se
dezinfecteaza se sterilizeaza;
se curata dezinfecteaza chiuvetele accesoriile, mai ales bateriile astfel: se curata
faianta, se curata chiuveta incepand cu partea de dedesubt, margine, baterie, interiorul cuvelor,
gurile de scurgere, apoi se dezinfecteaza;
se pune sapun, lichid antiseptic in suport;
daca este nevoie se detartreaza;
se spala dezinfecteaza sub mobilier, recipientele pentru colectarea a
lenjeriei;
se spala dezinfecteaza pavimentul;
cuRATENIA SI DEZINFECTIA ZILNICA. iN INCAPERILE DE PREGATIRE
PRE OPERA TORIE A BOLNA VILOR
se colecteaza evacueaza lenjeria murdara;
se curata dezinfecteaza mas a de anestezie, mobilierul, partea exterioara a dulapurilor de
medicamente instrumente:
se spala, se dezinfecteaza pavimentul.
cuRATENIA SI DEZINFECTIA ZILNICA. IN SPATULE DE CIRCULATIE IN
BLOCUL OPERATOR (CORIDOARE)
Curatenia se efectueaza prin umeda de cate ori este nevoie obligatoriu in
fiecare zi dupa curatenia dezinfectia incaperilor din blocul operator prin spalarea pavimentului
cu apa calda detergent, clatire dezinfectie.
Personalul care efectueaza curatenia trebuie sa poarte sa se spele sa se
dezinfecteze pe maini inainte dupa scoaterea de cate ori este nevoie.
Materialele de curatenie( galeti, mopuri, lavete, etc.) se spala dezinfecteaza la
programului se pastreaza uscate in camere speciale (boxe pentru materiale de curatenie).
151
II. CURATENIA SI DEZINFECTIA SAPTAMANALA SAU DUPA 0 INTERVENTIE
SEPTICA (dezinfectie terminaHi)
saptamanal, in ziua de repaus a salilor de operatii se efectueaza curatenia dezinfectia
ciclica.
se colecteaza se evacueaza lenjeria murdara, se umed, se spala
dezinfecteaza gurile de ventilatie;
se curata dezinfecteaza reflectoarele aparatelor de UV;
se tavanul peretii cu 0 laveta imbibata in detergent-dezinfectant;
geamurile se curata dezinfecteaza;
dulapurile pentru medicamente instrumente se curata dezinfecteaza in interiorul
acestora de catre asistentele medicale responsabile;
lampa scialitica se curata dezinfecteaza;
masa de operatie accesoriile ei se demonteaza, se spala, se se dezinfecteaza;
mesele de instrumentar, stativele, scarita, recipientele pentru colectarea a
lenjeriei murdare se curata dezinfecteaza;
instalatia de aspiratie: se evacueaza borcanele de aspiratie, se curata dezinfecteaza
tubulatura de aspiratie prin imersie, la fel barbotoarele apoi se sterilizeaza in functie de
material se remonteaza;
aparatura de anestezie: aparatul de anestezie se curata dezinfecteaza prin demontare
curatare minutioasa apoi se sterilizeaza;
dulapurile sertarele in care se tin materialele se curata dezinfecteaza;
personalul care efectueaza curatenia trebuie sa poarte sa se spele dezinfecteze
pe maini inainte dupa scoaterea de cate ori este nevoie.
materialele de curatenie ( galeti, mopuri, lavete, etc.) se spala dezinfecteaza la
programului se pastreaza uscate in camere speciale (boxa pentru materialele de curatenie ).

ATENTIE!
in conformitate cu legislatia sanitara in vigoare, ESTE OBLIGATORIU , respectarea unui
interval MINIM 30 MINUTE intre interventiile chirurgicale, timp in care sala de operatii /
sala de / sala de cezariene, se curata, dezinfecteaza se pentru
urmatoarea interventie chirurgicala.
La programului operator se va face curatenie DEZINFECTIE TERMINALA.
3.4.3. TEHNICI DE CURATENIE SI DEZINFECTIE A S.ALn DE
TRATAMENT
I. CURATENIA SI DEZINFECTIA ZILNICA
in fiecare sala de tratament se incepe cu curatarea obiectelor mai putin murdare se
continua cu obiectele murdare de
152
NU se admite existenta ghivecelor cu flori vaselor cu flori taiate;
se deschide geamul pentru a se aerisi;
se colecteaza se evacueaza lenjeria murdara;
se curata dezinfecteaza ori de cate ori este nevoie: mesele pentru tratament, mesele de
depozitare temporara a analizelor recoltate de la pacienti, mesele cu instrumentar steril, biroul de
scris, corpul de iluminat, scaunele, reflectoarele de la lampile de UV, stativul pentru perfuzie.
dulapurile pentru medicamente si instrumentar alte suprafete verticale;
se curata dezinfecteaza ori de cate ori este nevoie mesele chirurgicale sau ginecologire
cu accesoriile lor, scarita, reflectorul;
intretinerea instalatiei de aspiratie: se evacueaza borcanele de aspiratie, se curata se
dezinfecteaza tubulatura de aspiratie barbotoarele prin imersie intr-o solutie de dezinfectant, se
sterilizeaza in functie de material prin imersie in solutie de sterilizare la rece, se clatesc abundent
cu apa sterila se usuca, sau se sterilizeaza la oxid de etilena sau la autoclav se mentin pana la
utilizare in cutii metalice sterile. Se monteaza borcanele de aspiratie curatate dezinfectate;
se asigura tubulatura de oxigen sterile;
laveta se dupa fiecarui element de mobilier;
se continua cu prafului de pe restul suprafetelor orizontale: pervazul, partea
superioara a dulapurilor;
daca se impune se peretii, geamurile,
se curata dezinfecteaza recipientele pentru decontaminarea instrumentarului;
chiuveta pentru spalarea mainilor: se curata dezinfecteaza oglinda, suportul de prosop.
sapuniera, etajera, bateria, cuva sifonul chiuvetei, daca este cazul se aplica detartrant;
se pune sapun, produs antiseptic, prosop hartie;
se evacueaza periculoase se recipientele de colectare, se
de gunoi se curata, se inlocuiesc sacii sau recipientii pentru
se spala se dezinfecteaza pavimentul;
se verifica aspectul estetic al salii se inchide fereastra.
II. CURATENIA SI DEZINFECTIA SAPTAMANALA SAU DupA 0 INTERVENTIE
SEPTICA ( dezinfectia terminala)
saptamanal se efectueaza curatenia dezinfectia ciclica;
se efectueaza ca cea zilnica, in plus se curati! dezinfecteaza gurile de ventilatie.
peretii, plafonul, geamurile,
! Personalul care efectueaza curatenia trebuie sa poarte sa se spele dezinfecteze
pe maini inainte dupa scoaterea de cate ori este nevoie.
Materialele de curatenie ( galeti, mopuri, lavete, etc.) se spala dezinfecteaza la
procedurii se pastreaza uscate in boxa de curatenie.

ATENTIE!
NU este permis amestecul produselor folosite la curatenie, al substantelor
dezinfectante sau al antisepticelor! Exista riscul unor reactii chimice periculoase
pentru cel care Ie manipuleaza, precum riscul de inactivare incompatibilitate.
153




NV este permisa utilizarea ambalajelor alimentare pentru produsele de
intretinere a curateniei, pentru dezinfectante 1jii pentru antiseptice.
NVeste permisa aruncarea ambalajelor goale de Ia produsele de curatenie, de
dezinfectie sau de Ia antiseptice decat dupa ce au fost curatate ~ /sau
neutralizate.
NV este permisa utilizarea de recipiente goale de Ia produse dezinfectante
pentru produsele antiseptice.
Flacoanele cu dezinfectante sau antiseptice vor fi etichetate astfeI: denumirea
produsului, concentratia, data dind a fost preparat, termen de valabilitate.
3.4.4. CIRCVITVL LENJERIEI
Materialele textile ~ mai ales lenjeria pot constitui un factor important in raspandirea
infectiilor nozocomiale atunci cand sunt in cantitati insuficiente, cand nu sunt schimbate la timp
sau cand nu Ii se asigura un circuit corespunzator.
Pentru a evita riscurile de rasp and ire a germenilor patogeni prin textile, masurile se vor
concentra pe:
colectarea lenjeriei murdare,
transportullenjeriei murdare,
dezinfectia ~ spalarea corespunzatoare,
transportul,
depozitarea corecta a lenjeriei curate,
~ evitarea contaminarii.
La nivelul sectiei lenjeria murdara se schimba ori de cate ori este nevoie ~ niciodata mai
tarziu de 3 zile de la intemare sau schimbarea anterioara. Se colecteaza la locul de producere ( in
salon) in saci / containere curate special destinati. Lenjeria cu un grad excesiv de umiditate ~
lenjeria contaminata se colecteaza in saci impermeabilizati sau container de material plastic.
Ambalarea lenjeriei murdare se face, in functie de gradul de risc, in:
ambalaj dublu pentru lenjeria contaminata;
ambalaj simplu pentru lenjeria necontaminata.
Pentru identificarea rapida a categoriilor de lenjerie, codul de culori folosit este:
alb pentru ambalajul exterior allenjeriei necontaminate ( sac sau container alb);
galben-portocaliu pentru ambalajul exterior al lenjeriei contaminate. Se poate aplica
eventual ~ pictograma "pericol biologic" ( sac sau container galben-portocaliu)
Depozitarea temporara la nivelul sectiei se face pentru un timp cat mai scurt (maxim 24 ore)
in spatii special destinate lenjeriei murdare ( boxa depozitare lenjerie murdara), de unde se
transporta pe un circuit stabilit pana la spalatorie cu ajutorul carucioarelor sau a toboganelor.
Circuitullenjeriei murdare nu are voie sa se intersecteze cu circuitullenjeriei curate.
Personalul care asigura transportul lenjeriei murdare v-a purta alte halate pentru aceasta
activitate fata de cele pe care la utilizeaza pe sectie. Dupa predarea lenjeriei murdare personalul
v-a dezinfecta caruciorul utilizat pentru transport, ~ va schimba echipamentul ~ W v-a spala ~
dezinfecta mainile.
154
Lenjeria contaminata cat lenjeria provenita de la pacientii va fi separat colectata
transportata la spalatorie, unde va fi supusa dezinfectiei chimice inainte de spalare.
Spalatoriile sectiilor sau unitatilor de boli transmisibile vor fi complet separate fata de
spalatoriile celorlalte sectii sau unitati sanitare. Dezinfectia chimica a acestei lenjerii se face fie
prin submerjare in solutia de dezinfectant, fie prin folosirea unor de spalat automate Cll
program de dezinfectie inclus.
Spalatoriile se organizeaza pe doua compartimente: curat murdar izolate intre ele, rara
contactullenjeriei curate cu cea murdara.
Lenjeria contaminata cu produse patologice va fi spalata in de spalat
amplasarea de spalat trebuie sa excluda venirea in contact a rufelor spalate cu cele
murdare.
Dupa terminarea activitiitilor zilnice ale spalatoriei se face curatenia pardoselilor a
peretilor urmata de dezinfectie curenta / sau terminala cu dezinfectant de nivel inalt pentru
camera de primire / triere a rufelor murdare.
Calcarea lenjeriei supuse dezinfectiei termice sau chimice este obligatorie, lenjeria se
poate calca la calandru sau manual.
Lenjeria curata se depoziteaza la nivelul spalatoriei in sectiile de spitalizare in spatii
separate, curate, ferite de praf de umezeala, de posibilitiiti de contaminare prin insecte sau
rozatoare.
Transportul lenjeriei curate in sectii se face in saci curati, altii decat cei cu care se
transportii lenjeria murdara.
Pentru materialele textile utilizate in spital: saltele, peme, paturi care nu intra in fluxul
rurariei, deci nu se prelucreaza termic ceea ce duce la acumularea la inciircaturii
microbiene, dezinfectia se face prin pulverizare sau vaporizare in camere speciale, spatii
sau saloane odata cu dezinfectia terminala aplicata in aceste spatii.
Pentru a putea asigura schimbarea la timp atunci cand este necesar la nivelul unitatilor
sanitare trebuie sa existe un depozit tampon cu lenjerie, paturi, saltele peme.
155
3.5. STERILIZAREA
este opera!iunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele,
cele aflate in stare vegetativa, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei
fiind starea de sterilitate.
Prin procesul de sterilizare sunt distruse complet toate formele microbiene vii, inclusiv
bacterieni.
Sterilizarea se realizeaza prin procese fizice sau chimice.
agenti sterilizati utilizati sunt:
vapori supraincalzi!i sub presiune ( autoclav );
mediul de aer supraincalzit, caldura uscata ( pupinel );
aburi la temperatura scazuta ~ formaldehida;
vapori de oxid de etilen;
plasma.
Obiectele care sunt sterilizate trebuie sa ramana sterile pana cand casoletalcutial pachetul
deschis pentru utilizare. Daca pana la utilizare pachetul a fost udat se deterioreaza con!inutul
mai este considerat steril. Men!inerea sterilita!ii depinde de men!inerea integrita!ii
_",u,,",uLui cu care a fost impachetat.
3.6. DEZINSECTIA
156
Dezinsectia reprezinta un complex de masuri menite sa previna dezvoltarea artropodeloc
toto data sa asigure distrugerea sau indepartarea acelora care intervin in procesul epidemiologic
al unor boli infectioase, care tulbura munca sau odihna omului. Dintre mentionam:
tantarii, paduchii de corp de cap, puricii, gandacii de bucatarie,
Actiunea de dezinsectie se executa de catre un personal bine instruit care trebuie si
cunoasca:
tehnica dezinsectiei;
substantele pe care Ie utilizeaza;
bioecologia artropodelor asupra carora se actioneaza;
masurile de protectie personal a;
masurile de protectie fata de persoanele obiectele supuse dezinsectiei.
DezinsecJia poate fi:
a) dezinsectia profilacticii (preventivii): care are ca scop impiedicarea dezvoltarii
artropodelor, prin crearea de conditii nefavorabile existentei inmultirii lor cat impiedicarea
contaminarii lor cu germeni patogeni. Aceasta se poate realiza prin masuri permanente, vizand:
- igiena personala;
- igiena locuintei;
- igiena alimentelor;
- salubrizarea gospodariilor;
- asanarea terenurilor
- aplicarea de site la geamuri.
b)" dezinsectia de combatere: cuprinde un ansamblu de masuri care au ca scop distrugerea
artropodelor in toate stadiile lor de dezvoltare. Aceasta se realizeaza prin:
metode fIzice:
o - indepactare mecanica prin scuturare, peri ere, pieptanare, tundere, imbaiere,
aspirarea prafului;
o capturarea cu site s-au benzi lipicioase;
o caIcatul cu fierul incins;
o distrugerea cu dildura uscata (flambarea);
o distrugerea prin actiunea frigului.
metode chimice: utilizeaza sub stante chi mice care indeparteaza vectorii substante
toxice cu actiune distrugatoare asupra diferitelor stadii de dezvoltare a vectorilor.
3.7. DERATIZAREA
Deratizarea reprezinta un complex de metode mijloace cu scopul distrugerii rozatoarelor.
Distrugerea rozatoarelor se poate face prin :
Masuri profIlactice:
o perfecta a cladirilor;
o 'indepartarea de pe peretii exteriori ai cladirilor a plantelor agatatoare;
o curatenia zilnica a incaperilor a spatiilor anexe;
o indepartarea resturilor de hrana neconsumata de animale, etc.
157
Masuri de combatere:
o prin mijloace mecanice (capcane);
o prin mijloace chimice (momeli toxice).
4. PRECAUTIUNI UNIVERSALE (P.U.)
principilor de baza in aplicarea precautiunilor universale;
masurilor ce trebuie luate pentru prevenirea contaminarii cu microorganisme
ce se transmit prin sange.
Precautiunile universale reprezinta un ansamblu de activitati proceduri menite sa
in unitatile sanitare, contaminarea cu microorganisme care se transmit prin sange alte
ale corpului.
llJ. .... plI de baza In aplicarea precautiunilor universale:
Considera toti pacientii potentiali infectati;
Considera ca sangele, alte fluide biologice tesuturile sunt contaminate cu HIV,
VHB, VHC sau alte microorganisme;
Considera ca acele alte instrumente folosite in practica medicala sunt contaminate
dupa utilizare.
tiunile universale sunt masuri fundamentale standard care se refera la:
Masurile aplicate de personalul medico sanitar in practica medicala:
o Spalarea mainilor;
o Utilizarea echipamentului de protectie adecvat complet.
Masurile care se aplica pacientilor:
158
o Echipamentele articolele de 'ingrijire a pacientilor;
o Transportul pacientilor;
o Ustensilele pentru alimentatia pacientului.
Igiena mediului
4.1. SP A.LATUL MAINILOR
Spalarea mainilor - procedura prin care se elimina murdaria se reduce flora
microbiana, tranzitorie prin actiune mecanica, utilizand apa sapun.
Spaiarea maiRiior se face cat mai atent dupa contactul cu:
fiecare pacient;
cu sange sau alte flu ide biologice;
echipamente, aparatura contaminata cu sange;
dupa indepartarea
la intrarea in serviciu la plecare;
la intrarea la din salon;
inainte dupa examinarea fieciirui bolnav;
inainte dupa aplicarea unui tratament;
inainte dupa efectuarea de investigatii;
dupa scoaterea
dupa scoaterea
inaintea de distribuirea alimentelor a medicamentelor;
dupa folosirea batistei;
dupa folosirea toaletei;
dupa trecerea mainii prin par;
dupa activitati administrative,
CEA MAl IMPORTANTA. MAl SIMPLA. PROCEDURA
PENTRU PREVENlREA INFECrllLOR NOSOCOMIALE ESTE
SP .ALAREA MAINILOR.
Dezinfectia mainilor
se face dupa spalare uscare prealabila - cu cantitatea de antiseptic necesari,.
recomandata de producator;
timpul de contact:30 secunde - 1 minut;
numai in cazul de contaminare masiva cu germeni patogeni se recomanda timpi de .
contact mai mari cu substanta antiseptica;
scopul:distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele a unui procm: ..
cat mai mare din flora rezidenta.
159
IGIENA MAINILOR
160
4.2. PURTAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE
Definitia- echipamentului de protectie - barienl intre personalul medico - sanitar
infectie.
Echipamentul de protectie:
: Suplimentar spalarii mainilor, purtarea joaca un rol important in reducerea
riscului de transmitere a microorganismelor.
Purtarea se face la rrianipularea instrumentarului contaminat, la transportul /JILIUU:st:U ..
biologice , in contact cu plagi, escare, alte leziuni cutanate.
pot fi in functie de scopul folosirii de uz unic, de uz unic - sterile,
menaj, din cauciuc), reutilizabile.



Reguli de buna utilizare pentru de unica
utilizare:
1. Respectarea stricta a indicatiilor.
2. Alegerea adaptate fiecarei utilizari.
3. Schimbarea se face:
- intre 2 pacienti;
- intre 2 ingrijiri;
- in caz de intrerupere a activitatii;
- in caz de rupere.
4. Niciodata :
- nu se vor spaJa ( de unica folosinta) dupa utilizare;
- nu se v-a purta pereche de mai muIte ori;
5. Dupa indepartarea se spala mainile .
Halatele: sunt necesare in timpul tuturor activitatilor din unitatile sanitare.
$orJurile, bluzele impermeabile: se folosesc d.nd se anticipeaza producerea de stropi, picaturi,
jeturi cu produse biologice.
protejeaza tegumentele, mucoasele bucale, nazale ale personalului medical.
Protectoarele faciale; ochelarii, ecranele protectoare, etc.
Boneta;
Cizmele de cauciuc.
161
5. ACCIDENTE PRIN EXPUNERE LA SANGE (AES)
OBIECTIVE:
1. accidentelor prin expunere la sange;
2. principalilor agenti patogeni care se transmit prin sange;
3. masurilor care trebuie luate in caz de accident prin expunere la sange.
Definitie: - orice expunere accidentala la sange, la un lichid biologic contaminat cu sange sau la
un fluid care poate sa contina agenti patogeni transmisibili prin sange, care presupune :
- lezarea tegumentelor ( intepatura, taietura ), sau
- proiectarea pe mucoase sau pe tegumente lezate.
Sange (aici) - Sange integral, plasma, ser, componente din sangele uman.
Principalii agenti patogeni transmisibili prin sange sunt:
Virusul imunodeficientei umane - HIV
Virusul hepatitei B - VHB
Virusul hepatitei C - VHC
Factorii de gravitate pentru accidentele prin expunere la sange (AES)
1. Legat de accident:
inoculare profunda;
cantitatea de sange inoculata ( calibrul, marimea acului, etc.)
timpul intre producerea accidentului posibilitatea aplicarii unor masuri preventive.
2. Legat de pacientul sursa:
stadiul evolutiv clinic;
nivelul viremiei;
existenta terapiei specifice eficienta acesteia.'
3. Legat de persoana expusa:
utilizarea
receptivitate / imunitate specifica a persoanei;
aplicarea adecvata a profilaxiei post-expunere;
Manevre frecvente de accidente prin expunere la sange (AES) pentru
infirmiere: " manipularea recipientelor pentru
162
trebuie sa facem in caz de accidente prin expunere la sange (AES)?
I. Intreruperea activWitii;
II. Asigurarea ingrijirilor personale de urgenta:
In caz de expunere cutanata: Se spala imediat locul cu apa ~ i sapun ~ i apoi se c l t e ~ t e
dupa care se utilizeaza un antiseptic, timp de contact - minim 5 minute.
In caz de expunere percutana: Se spala imediat locul cu apa ~ i sapun ~ i apoi se c l t e ~ t e
dupa care se utilizeaza un antiseptic, timp de contact - minim 5 min.
Este interzisa sangerarea deoarece poate crea microleziuni care pot accelera difuziunea
virusului.
In caz de expunere a mucoaselor: Spalare abundenta timp de 5 minute cu ser fiziologic
sau apa in cazul absentei acesteia.
III. Persoana accidentata anunta imediat cadrul medical superior sau responsabilul SPCIN din
sectia respectiva. In cazul in care accidentul a survenit intr-un cabinet medical individual, dupa
aplicarea masurilor de urgenta, persoana se prezinta imediat la cel mai apropiat spital. ~ i intr-un
caz ~ i in celalalt persoana accidentata este supusa unui chestionar dupa care se instituie profilaxia
conform protocoalelor incheiate.
Se estimeaza cit un tratament profilactic pentru infectie HIV initiat cu 0 inrnrziere de 48
ore, este inutil
163
6. GESTIONAREA PROVENITE DIN UNITATILE
,
SANITARE
Gestionarea rezultate din activitiitile medicale = reprezinta modului
in care se colecteaza, se ambaleaza, se depoziteaza temporar, se transporta se elimina aceste

! 0 atentie deosebita se acorda deseurilor periculoase pentru a preveni contaminarea
mediului si afectarea starii de sanatate a populatiei.
rezultate din activitati medic ale - sunt to ate periculoase sau nepericuloase,
care se produc in unitatile sanitare;
1. deseurile nepericuloase - a caror compozitie este asemanatoare cu cea a
menajere care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana pentru mediu;
2. deseurile periculoase - rezultate din activitati medicale, care constituie. un risc
real pentru sanatatea umana pentru mediu care sunt generate in unitatea sanitara in cursul
activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor recuperare medicala,
inclusiv de cercetare medicala producere, testare, depozitare distributie a medicamentelor
produselor biologice;
3. deseurile anatomo-patologice de parti anatomice - care includ tesuturile
organele, partile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii din alte proceduri
medicale. in aceasta categorie se includ animalele de laborator utilizate in activitatea de
diagnostic, cercetare experimentare;
4. deseurile infectioase - lichide solide care contin sau sunt contaminate cu sange
ori cu alte fluide biologice, precum materialele care contin sau au venit in contact cu virusuri,
bacterii, paraziti toxinele microorganismelor;
5. deseurile chimice si farmaceutice - substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care
pot fi toxice, corosive ori inflamabile, medicamentele expirate si reziduurile de sub stante
chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;
6. deseurile intepatoare-taietoare - care pot produce Ieziuni mecanice prin intepare
sau taiere; .
7. deseurile radioactive - solide, Ii chide gazoase rezultate din activitatile nucleare
medicale, de diagnostic tratament, care contin materiale radioactive;
Clasificarea pe categorii a rezultate din activitatea medicala, se face pe criterii
practice, dupa cum urmeaza:
1. deseurile nepericuloase sunt asimilabile celor menajere, rezultate din' activitatea
serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare a
oficiilor de distribuire a hranei. Aceste se colecteaza se indeparteaza la fel ca
menaJere.

asimilabile celor menajere fnceteaza sa mai fie nepericuloase ciind sunt
amestecate cu 0 cantitate oarecare de de$euri periculoase.
2. deseurile periculoase se clasifica in:
a) deseuri anatomo-patologice parti anatomice, care cuprinde parti anatomice, material
biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie obstetrica pIacente), parti anatomice
164
rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate in urma activiHitilor de
cercetare experimentare. Toate aceste se considera infectioase conform Precautiunilor
universale;
b) deseurile infectioase sunt care contin sau au venit in contact cu sangele ori cu alte
fluide biologice, pre cum cu virus uri , bacterii, paraziti toxinele microorganismelor, de
exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipiente care au continut
sange sau alte lichide biologice, camp uri operatorii, sonde alte materiale de unica
folosinta, comprese, pansamente alte materiale contaminate, membrane de dializa, pungi de
material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.;
c) deseurile intepiitoare-tiiietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac.
branule, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator ori alta sticlarie sparta
sau nu, care au venit in contact cu material infectios. Aceste se considera infectioase
conform Precautiunilor Universale;
d) deseurile chimice si farmaceutice sunt care includ serurile vaccinurile co
termen de valabilitate medicamentele expirate, reziduurile de sub stante chimioterapice.,
reactivii si substantele folosite in laboratoare. Substantele de curatenie si dezinfectie deteriorate ca
, """"
urmare a depozitarii lor necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate vor fi
considerate chimice.
AMBALAREA
Ambalajul in care se face colectarea care vine in contact direct cu periculoase
rezultate din activitatea medicala este de unica folosinta se elimina 0 data cu continutul.
Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza din unitatile sanitare sunt:
a) galben - pentru periculoase (infectioase, taietoare-intepatoare, chimice
farmaceutice );
b) negru - pentru nepericuloase asimilabile celor menajere).
Pentru deseurile infectioase si taietoare intepatoare se foloseste pictograma
"Pericol biologic"
Pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului:
"Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.
165
F O<1ll"te intl amabil Foru-te toxic
Ccroziv Periculos pentru mediu
Pentru infectioase care nu sunt Hlietoare-intepatoare se folosesc cutii din carton
prevazute in interior cu saci din polietilena sau saci din polietilena galbeni ori marcati cu galben.
Atat cutiile prevazute in interior cu saci din polietilena, cat sacii sunt marcati cu pictograma
"Peri col biologic".
Sacii trebuie sa fie confectionati din polietilena de inalta densitate pentru a avea rezistenta
mecanica mare; termosuturile trebuie sa fie continue, rezistente sa nu permita scurgeri de lichid.
Sacul trebuie sa se poata inchide sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de
cantitatea de produse in intervalul dintre doua indepartari succesive ale
Sacul se introduce in pubele prevazute cu capac pedala sau in portsac. Inaltimea sacului
trebuie sa inaltimea pubelei, astfel incat sacul sa se rasfranga peste marginea
superioara a acesteia, iar surplusul trebuie sa permita inchiderea sacului in vederea transportului
sigur.
de umplere a sacului nu va trei patrimi din volumul sau.
de culoare galbena se folosesc pentru colectarea infectioase.
166
Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din material rezistent la actiuni
mecanice. Cutiile trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special care sa permitii
introducerea sa impiedice scoaterea acestora dupa umplere, fiind prev<lzute in acest
scop cu un sistem de inchidere definitiva. Capacul cutiei are orificii pentm acelor de
seringa a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confectioneaza aceste cutii trebuie sa
permita incinerarea cu riscuri minime pentm mediu. Cutiile trebuie prevazute cu un maner
rezistent pentm a fi transportabile la locul de depozitare intermediara ulterior, la locul de
eliminare finala.
! Cutiile au culoarea galbena sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic".
! nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza in saci din polietilena
de culoare neagra, inscriptionati nepericuloase". In lipsa acestora se pot folosi
saci din polietilena transparenti incolori.
De exemplu: ambalaje pentm materialele sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit in contact
cu sangele sau alte lichide biologice, resturi alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile
de boli infeqioase), hartie, bonete de unica folosinta, ghips necontaminat cu lichide
biologice, saci alte ambalaje din material plastic, recipientele de sticla care nu au venit in
contact cu sangele sau cu alte lichide biologice.
! chi mice farmaceutice se colecteaza in recipiente speciale, cu marcaj
adecvat pericolului ("Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.). Ele se indeparteaza conform
prevederilor legale privind chimice periculoase.
Pe ambalajele care contin periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de
identificare a sectiei sau laboratomlui care a produs (denumirea sectiei sau laboratomlui
data). In cazul in care nu exista etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip
marcher rezistent la apa, direct pe sacul gol sau pe cutie.
167
Al doilea ambaIaj in care se depun sacii cutiile pentru periculoase este
reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi, aflate in spatiul de depozitare temporadL
Containerele pentru infectioase intepiHoare-taietoare au marcaj galben, sunt
inscriptionate medicale" poarta pictograma "Pericol biologic".
Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile mecanice, lavabile
rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante. Containerul trebuie sa fie prevazut cu un
sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat
sistemului de golire in incinerator. Dimensiunea containerelor se alege astfel incat sa se asigure
preluarea intregii cantitati de produse in intervalul dintre doua indepartari succesive. In
aceste containere nu se depun periculoase neambalate (vrac) nici asimilabile
celor menajere.
Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor
respecta normele de igiena in vigoare.
! Pentru periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa 72
de ore, din care 48 de ore In incinta unitatii 24 de ore pentru transport eliminare
finala.
DEPOZITAREA TEMPORARA. A
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe In fiecare unitate sanitara. Amenajarea
spatiului pentru depozitarea temporara trebuie prevazut in proiectul initial al unitatii, in cazul
noilor construqii. Unitatile sanitare care nu au fost prevazute in proiect cu spa!ii pentru depozitare
temporara Ie vor construi sau Ie vor amenaja ulterior.
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiM doua compartimente:
a) un compartiment pentru periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa
permita numai accesul persoanelor autorizate;
b) un compartiment pentru asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor
de igiena in vigoare privind mediul de viata al populatiei.
Conditiile spatiului de depozitare pentru periculoase trebuie sa permita depozitarea
temporara a cantitatii de periculoase acumulate in intervalul dintre doua indepartari
168
succesive ale acestora. Spatiul de depozitare temporara a periculoase este 0 zona CD
potential septic trebuie separat functional de restul constructiei asigurat prin sisteme de
inchidere.
Incaperea trebuie prevazuta cu sifon de pardoseala pentru evacuarea in reteaua de canalizare a
apelor uzate rezultate in urma curatarii dezinfectiei. Spatiul de depozitare trebuie prevazut co
ventilatie corespunzatoare pentru asigurarea temperaturilor scazute care sa nu permiti
descompunerea materialului organic din compozitia periculoase. Trebuie asigurati
dezinsect
ia
deratizarea spatiului de depozitare in scopul prevenirii aparitiei vectorilor (insecte,
rozatoare ).
Transportul periculoase pana la locul de eliminare finala se face cu respectarea stricta a.
normelor de igiena securitate in scopul protejarii personalului populatiei generale.
Transportul periculoase in incinta unitatii sanitare se face pe un circuit separat de cel aI
pacientilor vizitatorilor.
Vehiculul care transporta periculoase trebuie conceput, amenajat special avizat sanita .
de Ministerul Sanatatii.
ELIMINAREA FINAL.\.
Metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea rapida completa a factorilor cu potential
nociv pentru mediu pentru starea de sanatate a populatiei. Metodele folosite pentru eliminarea
finala a rezultate din activitatea medicala sunt:
incinerarea - incineratoarele trebuie sa respecte normele standardele in vigoare privind
emisiile de gaze in atmosfera pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din
procesul de incinerare;
depozitarea in depozitul de - la nivelul unitatii sanitare periculoase pot
fi supuse tratamentelor de neutralizare, cum ar fi: autoc1avarea, dezinfectia chimica,
dezinfectia cu microunde, incapsularea, iradierea, inainte de a fi eliminate final poo
169
depozitare in depozitul de
asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale se includ in ciclul
de eliminare a municipale. Exceptie fac resturile alimentare provenite din
spitalele de boli contagioase, care necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile
de salubritate.
170
MODUL V. COMUNICAREA
"" "
INTERACTIVA LUCRUL IN ECHIPA
""
MULTIDISCIPLINARA
INTRODUCERE
Eficienta ingrijirilor medicale acordate pacientilor depinde foarte mult de munca,
comunicarea in echipa. S-a constatat ca dincolo de eficienta, apar freevent probleme legate de
comunicare, de organizarea activitatii, de calitatea relatiilor interpersonale, de satisfactia in
munca sau de retribuire.
Toate acestea necesita 0 interventie care sa vizeze analiza ameliorarea climatului
socioprofesional, concretizata prin realizarea unui manual de instruire a personalului auxiliar
sanitar.
Obiectivul central al materialului il reprezinta dezvoltarea deprinderilor de comunicarel
relationare atat in cadrul echipei medicale, cat in relatia infirmiera - pacient.
Obiectivele generale stabilite sunt urmatoarele:
Dezvoltarea abilitatilor de comunicare ascultare activa.
importantei stimei de sine in realizarea comunicarii.
Sensibilizarea fata de importanta deprinderilor de comunicare de relationare.
ID;1portanta tematicii tratate:
Deoarece, in urma studiilor efectuate in cadrul institutiilor sanitare, problemele majore
sunt relevate de afectarea climatului socioprofesional in mod particular de: probleme legate de
comunicare, de organizare a activitatii, de gradul in care slujba solicita pregatirea profesionala
experienta, importanta practica a acestui manual, va rezida tocmai in abordarea problemelor mai
sus mentionate, precum in modalitati de ameliorarel solutionare a acestora.
Rolul si pozitia infirmierei in cadrul unitatii sanitare
Munca infirmierei in clinica presupune obligatoriu patologiei
psihopatologiei pacientilor cu care lucreaza.
Spitalul este locul unde toate valentele infirmierelor pot fi valorificate pe deplin unde
aportul rolullor sunt de neinlocuit.
Daca infirmiera nu are rolul de a recomanda aplica tratamente, in schimb are obligatia
sa semnaleze to ate problemele cu care se confrunta in cadrul activitatii sale.
171
Activitatea medicala este continua, intensa, cu permanenta solicitare fizica nervoasa.
Daca fiecare bolnav este un mic univers, multi sunt veritabile drame. Acest lucru trebuie Inteles
trait. In general atitudinea infirmierei trebuie sa fie degajata, natural a, lara familiaritate deplasata.
Totodata infirmiera trebuie sa posede 0 serie de calitati psihologice: tact, stiipanire, devotament
fata de bolnav, fata de suferintele lui,
Secretul profesional, constituie 0 alta obligatie fundamental a a infirmierei. Respectarea
secretului profesional este 0 datorie morala, 0 obligatie, chiar daca bolnavul nu a cerut-o.
Perfectionarea profesionala face parte integranta din viata particulara a oricarui cadru
sanitar.
Materialul de fata doar sa sublinieze aspecte din activitatea profesionala a
infirmierelor modul de abordare al acestora, pumnd fi consideratii un indrumar pentru noile
angajate pe astfel de posturi de munca
1. PRINCIPIILE COMUNICARII
La terminarea acestui capitol infirmiera va fi capabila sa:
o Identifice notiunile generale despre comunicare.
o Elaboreze sa exemplifice schema comunicarii.
o Fie sensibilizata fata de importanta deprinderilor de comunicare de relationare.
Definitia comunicarii:
Comunicarea este procesul prin care are loc schimbul de informatii intre indivizi, prin
utilizarea unui sistem comun de simboluri, semne sau comportamente.
Comunicarea reprezintii cea mai importantii aptitudine sociala, care se manifestii prin trei
forme: scris - citit, vorbit - ascultat, gesturi - vedere (interpretat).
Comunicarea este forma concreta prin care se coordonarea unui grup uman
intr-o organizatie.
Comunicarea se ca un transfer de informatii de la un emitent (expeditor) la un
receptor (primitor), in conditiile intelegerii corecte de catre receptor a continutului mesajului.
{Fig. 1)
Numeroase cercetiiri au dovedit faptul ca deprinderile sociale (de comunicare de
relationare) insuficient dezvoltate, sunt asociate cu performante profesionale reduse, probleme
emotionale dar comportamentale, precum cu dificultatile de adaptare sociala.
Dezvoltarea acestor deprinderi sociale reprezinta un factor de protectie fata de
fCO,mtJOrtannelltete de risc fata de situatiile de criza, totodatii joaca un rol important in
starilor de afectivitate negative a consecintelor negative ale acestora.
rol important trebuie acordat decalogului comuniciirii. Acesta contine 0 serie de
Nu poti sa nu comunici. Comunicarea este inevitabila. Orice comunica ceva.
A comunica presupune de sine stima de sine. Comunicam In fiecare moment
in functie de trecutul experientele noastre.
172








A comunica presupune nevoilor celuilalt. Comunicarea se in
registrul afectiv al unei relatii umane.
A comunica presupune a sa asculti. Natura ne-a inzestrat cu doua urechi 0 singura
gura, dar adesea Ie folosim invers.
A comunica presupune a intelege mesajele. Comunicarea se bazeaza atat pe informatii in
forma digitaIa ( direct) , cat analogica (plastic, simbolic).
A comunica presupune a da feedback-uri. Comunicarea presupune acordarea unui
raspuns verbal! nonverbal, mesajului primit.
A comunica presupune a intelege procesualitatea unei relatii. Natura relatiei influenteaza
continutul mesajului transmis.
A comunica presupune a sa iti exprimi sentimentele. Inteligenta emotionala devine tot
mai importanta pentru succes.
A comunica presupune a accepta conflictele. Comunicarea implica procese de acomodare
ajustare a comportamentelor.
A comunica presupune asumarea rezolvarii conflictelor. Comunicarea relatia cu celalalt
poate trece la un nivel superior prin rezolvarea constructiva a conflictelor.
Procesul de comunicare:
Feedback
decodificare
informatie informatie
Figura 1. Procesul de comunicare
Cand comunidim ne aflam simultan in ipostaza de emitator receptor al mesajelor. In
comunicarea interactiva, receptarea unor mesaje are loc in timp in care se emit altele. In
plus, fiecare dintre interlocutori receptioneaza propriile mesaje, in sensul ca ia act de
sau gesturile sale, se la raspuns, se aude vorbind, se in oglinda, etc.
De asemenea, in timp ce fiecare interlocutor reactiile celuilalt
incercand sa descifreze mesajele sale non-verbale, in care cauta aprobarea, simpatia sau
intelegerea.
Actiunea de codificare este complementara simultana cu cea de decodificare. In timp ce
vorbim descifram reactiile pe care mesajul nostru Ie provoaca interlocutorului. Finalitatea
procesului de comunicare exista in masura in care mesajul codificat de emitator este decodificat
173
acceptat de receptor. Necesitatea comunicarii in limba acordarea pe frecventa
este necesara pentru a putea codifica! decodifica mesajul care circula intre ei. A vorbi 0 limba pe
care interlocutorul nu 0 intelege insearnna doar a emite cuvinte.
Competenta de comunicare este reprezentata de aptitudinea de a comunica eficient. Competenta
de asemenea, evaluarea influentelor contextului asupra continutului formei
comunicarii. De exemplu : intr-un anumit context, cu un anum it interlocutor un argument
convinge iar altul nu, un gest ne place iar altul displace, sau un anum it limbaj poate fi adecvat iar
altul impropriu.
Comunicarea este un proces complex, care presupune: reciprocitate, existenta unui scop,
folosirea simbolurilor pentru transmiterea ideilor, ireversibilitate. Procesul se poate la
diferite niveluri. Acestea pot fi analizate cu ajutorul ferestrei lui Iohari (vezi fig.2.). Conform
acestui model, informatia despre un individ se imparte in patru zone, in functie de gradul de
pe care il au ceilalti despre el. Aceste patru zone interactioneaza pot modi fica
dimensiunile in procesul comunicarii
Cunoscuta de
ceilalti
Necunoscuta
de ceilalti
Cunoscuta individului Necunoscuta individului
hisi
ZoJIIdeSC
7J,na
o
arba
--
-
,-Zona ascunsa
Fig.2. Fereastra lui Johari
Zona deschisa contine informatiile cu interlocutorul. Oamenii sunt
de continutul acestei zone sunt sa-l faca cunoscut celorlalti.
Zona ascunsa este cea a sentimentelor, reactiilor impulsurilor de existenta carora
oamenii sunt foarte dar se tern sa Ie exteriorizeze, intrucat Ie considera in dezacord cu
normele sociale sau cu propriile norme morale. Este insa 0 deschisa, cunoscutii celorlalte
persoane.
Zona oarba contine sentimente trasaturi pe care indivizii nu vor sa recunoasca in mod
sincer ca Ie apaqin, dar ele sunt evidente pentru ceilalti. Ea permite receptionarea unor mesaje
care nu se sa fie comunicate.
Zona necunoscuta contine date despre individ total necunoscute lui sau celorlalti:
sentimente putemic reprimate, reactii care apar numai in situatii extreme, atitudini total
necunoscute etc. comunicarea are loc la nivel emotional influenteaza, in mod de
cele mai multe ori, comportamentul interlocutorului.
174
Potrivit acestui model, intre douii persoane care comunicii oral se pot realiza patru niveluri de
interac/iune:
Comunicare deschisa: comunicarea este optima; datele care apartin zonelor deschise ale
interlocutorilor sunt puse la dispozitia acestora.
Comunicare neintentionata: are loc in momentul in care unul dintre interlocutori
receptioneaza mesajul pe care celaIalt nu sa-l comunice.
Comunicare intentionata: are loc atunci cfuld se dezvaluie ceva ce in mod se tine
intr-ascuns.
Comunicare prin "molipsire": este 0 comunicare de profunzime. Se bazeaza pe elemente
emotionale.
!!!!!!!!!!!!!!!!!! De finut minte:
Nu poti sa nu comunici. Comunicarea este inevitabila. Orice comunica ceva.
A comunica presupune de sine stima de sine. Comunicam in fiecare moment in
functie de trecutul experientele noastre.
A comunica presupune nevoilor celuilalt. Comunicarea se in registrul
afectiv al unei relatii umane.
A comunica presupune a sa asculti. Natura ne-a inzestrat cu doua urechi 0 singura gura, dar
adesea Ie folosim invers.
A comunica presupune a da feedback-uri. Comunicarea presupune acordarea unui raspuns
verbaV nonverbal, mesajului prim it.
2. ASCULTAREA ACTIVA
La terminarea acestui capitol infirmiera va fi capabila sa:
o rolul ascultarii active in comunicare.
o Sa dezvolte abilitatile de ascultare activa.
o Sa aplice ascultarea activa.
Ascultarea activa este un proces de receptionare a informatiilor pe trei canale:
Evaluarea elementelor non verbale:
o rapida - pacientul poate fi preluat de pe sectie insotit pana la serviciul
radiologie de catre infirmiera. Adesea pacientii cu boala coronariana merg foarte
repede cu toate ca rapide Ie pot crizele de angina pectorala.
o ticurile grimasele - datorate acumularii tensiunii in diferite zone musculare. Cele
mai frecvente zone musculare reactive sunt gura umerii.
o rapida a ochilor cu tendinta de a evita privirea celui din fata - pacientul
da impresia ca este foarte preocupat de ceea ce se afla in cabinet sau foarte
des.
o automate ale mainilor picioarelor - adesea pacientul se joaca cu un
obiect pe care il are la indemana ( inel, pix), ia pozitia picior peste picior are
automate ale acestora (bate din picior).
175
o 0 vorbire rapida - rara intreruperi cu posibilitatea slaba a interlocutorului de a
interveni in discutie. In conditiile in care pacientul poate fi oprit din discurs,
schimbarea subiectului nu este 0 problema pentru el.
o pozitia mainilor, bratelor.
Observarea limbajului para verbal:
o tonul vocii
o pauzele In discurs
o tiparele verbale ( negativismul, generalizarile pripite, utilizarea conjunctiei "dar").
Mesajul verbal:
o ideile principale
o contradictiile argumentative
o organizarea mesajului
o rezumarea mesajului.
Rolul ascultarii active 'in comunicare:
Nu se poate vorbi de 0 planificare a comuniciirii rara existenta unei ascultari empatice.
Multi oameni asculta nu pentru a intelege, ci pentru a da replica.
A asculta inseamna a percepe, a intelege, a simti, a intui. Exista mai multe niveluri ale
ascultarii.
Niveluri ale ascultarii:
a. ignorarea interlocutorului.
b. mimarea ascultiirii.
c. ascultarea pasiva .
d. ascultarea atenta.
e. ascultarea activa.
Comunicarea cu pacientii
- Experienta de bolnav: Boala cuprinde 0 arie foarte larga de experiente, de la a nu te simti bine,
la a avea simptom specifice unei boli, a primi un diagnostic tratament, a suporta consecintele
bolii.
- Ce inseamna sa fii bolnav? A fi bolnav poate presupune: simptom, disfunctii durere;
proceduri de diagnosticare; proceduri de tratament; mediul spitalicesc personalul medical;
interventie chirurgicala; reducerea autonomiei; pregatirea pentru un viitor incert.
- Comportamentul de bolnav: se refera la: interpretarea simptomelor; asumarea
rolului de bolnav; consultarea medicului acceptarea tratamentului; recuperarea din starea de
boala.
- Raspunsul emotionalla boala: - Starea de disconfort, de boala, diagnosticul, confruntarea cu
tratamentul, cu un mediu strain, cu 0 evolutie incerta, cu suspendarea, cel putin temporara, a
planurilor de viitor, 0 gama larga de emotii negative: anxietate, furie, depresie,
insingurare, neajutorare, lipsa de speranta.
Cum sa ascultam activ un pacient? Dezvoltarea abilitatii de ascultare activa.
Adoptati 0 atitudine deschisa - Nu judecati Inainte valoarea a ceea ce pacientul spune.
176
Ascultati opiniile pacientului lara a pomi de la idei preconcepute.
Nu intrerupeti.
Puneti-va in papucii celuilalt - fiti empatica.
Intelegeti aprobati opiniile pacientului.
Reflectati diteva secunde inainte de-a formula raspunsul.
Puneti intrebari:
pentru a-I convinge de interesul Dvs.
pentru clarificare.
Sumarizati ceea ce a spus pacientul.
aratati interes privind ( dar nu in mod suparator, insistent) pacientul.
zambiti aprobati din cand in cand pentru a incuraja pacientul sa continue conversatia.
rezistati tentatiei de a va gandi la altceva, concentrati-va asupra discutiei.
respectati pacientul: respectati momentele de de gandire dintre propozitiile sau frazele
pacientului.
Fiti de limbajul nonverbal propriu al celuilalt:
limbajul nonverbal transmite mesaje aditionale sau discordante despre intentia Dvs. de a asculta
despre reactiile la ceea ce pacientul spune, precum despre ceea ce pacientul cu
adevarat, dincolo de ceea ce spune 'in cuvinte.
Daca nu sunteti de acord, nu deveniti prea implicata emotional.
Fiti bine dispusa ( ceea ce nu inseamna sa radeti ci doar sa fiti antrenanta in discutie).
Evitati cu orice pret confruntarea.
Sub nici 0 forma nu dati lectii pacientului!!!
Referitor la cererea unor informatii legate de stare a de sanatate informati asistenta medicala de
interesul pacientului, nu dati sfaturi, sugestii de tratament!! !
I I I I I I I I I I I I I IDe Jinut minte:
Cea mai mare parte a zilei, chiar daca lucram sau nu, este petrecuta in procesul de comunicare,
cel mai mare procent al timpului de comunicare este ascultarea.
Ascultarea activa este una din abilitatile de baza ce confera suportul unei bune comunicari intre
interlocutori.
Prin ascultarea activa se comunica respect pentru ceea ce sau simte interlocutorul se
transmite mesajul nonverbal ca este inteles.
Dintre factorii care sustin acest proces amintim: comunicarea nonverbala contactul vizual cu
interlocutorul, ascultarea non evaluativa, evitarea centrarii numai pe mesaj.
3. iNTREBARILE iN COMUNICARE
La terminarea acestui capitol infirmiera va fi capabila sa:
o Comunice utilizeze eficient'intrebaTile
o Sa clasifice tipurile de intrebari
o Urmareasca feedback-ul obtinut din partea interlocutorului.
177
Comunicarea utilizarea eficienta a intrebarilor:
Cea mai mare parte a zilei este petrecuta in procesul de comunicare. In orice proces de
comunicare este [oarte important sa fim atenti la:
Cum comunicam
Ce comunicam


Limbajul nostru sa fie adaptat nivelului socio-cultural al interlocutorului.
Feedback-ul (raspunsuI) obtinut de la interlocutor.
Clasificarea tipurilor de intrebari:
intrebiiri deschise
- sunt intrebarile care dau ocazia pacientului sa dea un raspuns in mai multe cuvinte. (ex. Cand
ati fost ultima data la medic? ).
- Utilizate pentru: - obtinerea mai detaliata de informatii despre istoricul pacientului
- releva ce crede pacientul ca este important pentru el.
Avantaje: - of era pacientului sa vorbeasca despre el
- of era mai multe detalii informatii despre pacient.
Dezavantaje: - in cazul in care pacientului ii place sa vorbeasca mult, acest tip de intrebari il
incurajeaza sa vorbeasca din ce in ce mai mult.( ex. de cand va bolnav de ... ?)
intrebiiri inchise - sunt intrebari care determina pacientul sa raspunda prin DA sau NU, sau prin
alte raspunsuri limitate.
- Utilizate pentru:- obtinerea I confirmarea unor fapte specifice.
Avantaje: - of era raspunsuri clare directe.
Dezavantaje: - daca sunt utilizate prea des anamneza va deveni un interogatoriu
- daca se folosesc prea multe intrebari inchise, Yeti obtine doar informatii sumare
despre problema pacientului ( ex. ati mai fost internat in clinica noastra?).
Contra intrebiirile - a raspunde unei intrebari cu 0 alta intrebare.
Avantaje:- se poate evita raspunsulla 0 intrebare
- se poate amana un raspuns
Dezavantaje: - riscul utilizarii prea des a acestui tip de intrebare este ca atentia pacientului sa fie
deviata de la subiect ( ex. ce Dvs., despre acest subiect?).
intrebiiri alternative - presupun doua posibilitati, iar pacientul poate alege una dintre ele.
Avantaje:- stabilirea unui acord intre cele doua patti de discutie referitor la subiect.
finalizarea rapida a conversatiei.
Dezavantaje:- pacientul poate refuza solutia oferita ( in opinia Dvs., ar fi mai bine sa urmati acest
tratament sau mai bine nu?).
intrebiirile sugestive.
Avantaje: - sugereaza ideil propune solutii
- accelereaza discutia
- arata pacientului ca intelegi despre ce este vorbal ca intelegi ceea ce simtel ca ideile
sale nu sunt judecate.
Dezavantaje:- putem primi un raspuns total negativ la solutiile oferite pacientului ( ex. v-ati
gandit vreodata sa va schimbati stilul de viata?).
178
Rolulfeedback-ului. Urmiirireafeedback-ului obJinut din partea interlocutorului (lor).
Definirea feedback-ului:- "toate mesajele verbale nonverbale pe care 0 persoana Ie transmite
in mod sau ca dispuns la comunicarea altei persoane".
Feedbackul" este necesar pentru a determina masura in care mesajul a fost inteles, crezut
acceptat. "
Clasificarea feedback-ului:
Evaluativ:
pozitiv -incearca sa mentina comunicarea in directia in care se afM deja.
negativ - unei functii corective, care ajuta la eliminarea comportamentelor de
comunicare nepotrivite. ( ex. "Eu vad situatia ... " mai degraba dedit" Este ... ",
deoarece ii ofera celuilalt posibilitatea de a remedia problema lara a fi pus intr-o lumina
proasta pentru lacuta).
Non evaluativ:
de sondare - presupune sa cerem persoanei din fata no astra informatii aditionale pentru
"completarea" problemei.
de intelegere - presupune sa incercam sa distingem adevarata semnificatie a celor spuse
de cealalta parte; se poate face prin parafrazare.
suportiv - presupune ca problema pe care cealalta persoana 0 considera importanta
semnificativa este apreciata de interlocutor ca fiind importanta.
"mesajul - eu" - presupune inlocuirea in mesajele pe care Ie transmitem celorlalti
cuvantul "tu" cu "eu". ( ex. rna deranjezil sunt foarte obosita nu pot vorbi cu tine).
Aceasta trecere de la tu la eu ii permite celuilalt sa se centreze tocmai asupra persoanei
care are 0 problema. In aceste conditii, comportamentul se poate schimba lara sa fie
prejudiciata in vreun fel imagine a de sine a persoanei - lucru care s-ar fi intamplat daca
acesteia i se comportamentul.
Reguli pentru feedback:
Sa fie util: cand se comunica, feedback-ul trebuie sa fie receptionat in mod optim de interlocutor.
Sa fie specific: concret, cuprinzator, clar - trebuie insotit de exemple pentru a demonstra ceea ce
s-a comunicat.
Sa fie constructiv: sa se focalizeze pe ceea ce ar trebuil ar putea fi Iacut pentru ca lucrurile sa
evolueze mai bine in viitor.
Sa faca referinte la fapte, comportamente, nu la persoana! ! !
Sa fie comunicat in timp util: cat mai aproape de momentul producerii evenimentului.
Sa fie solicitat, nu impus.
Rolul feedback-ului este de ada informatii, nu de a-I schimba pe celalalt.
!!!!!!!!!!!!!!! De Jinut minte:
Feedbackul este necesar pentru a determina masura in care mesajul a fost inteles, crezut
acceptat.
Feedback-ul sa fie util, sa faca referinte la fapte, comportamente, nu la persoana!!!
Feedback-ul sa fie comunicat in timp util: cat mai aproape de momentul producerii
evenimentului.
179
Rolul feedback-ului este de ada informatii, nu de a-I schimba pe ceHilalt.
4. BARIERE iN COMUNICARE
La terminarea acestui capitol infirmiera va fi capabila sa:
o Identifice modalitatile ineficiente de comunicare.
Bariere in comunicare
Studiile efectuate 'in domeniul comunicarii ilustreaza faptul ca'intre ceea ce sa spuna
emitiitorul ceea ce retine receptorul este 0 diferentii foarte mare. Pe 0 scala de la 1 la 100,
aceste neconcordante ar putea fi explicate prin diminuarea mesajului 'in functie de limitele
implicate in procesul de comunicare (vezi fig.3.).
100%
Emitator
100% Ce vrea sa comunice
90% Ce se sa spuna
80% Ce sa spuna
70% Ce spune efectiv
Ce
Ce asculta
Ce intelege efectiv
Ce admite
10%
Receptor
60%
50%
40%
30%
Ce retine 20%
Ce va spune 10%
Fig. 3. Procesul de comunicare.
Un aspect important de care trebuie sa se tina seama in procesul comunicarii, se refera la
existenta unor modalitati ineficiente de comunicare, a unor bariere in realizarea unei comunicari
eficiente.
posibilelor bariere 'in comunicare este un prim pas catre inlaturarea lor. Pentru a
reduce efectele negative ale diferitelor bariere la nivel personal, pot fi barierele
formate unele abilitati de comunicare, de ascultare activa.
In continuare sunt prezentate zece moduri de comunicare, care functioneaza ca bariere 'in
procesul comunicativ 'incetinind sau chiar Iacand imposibila comunicarea in cele doua directii:
1. A da ordine, a-i dirija pe ceilalti:
Creeaza impresia interlocutorului ca nevoile problemele sale nu sunt importante, ca tot timpul
trebuie sa corespunda nevoilor celorlalti. (Ex: "Termina cu piansuI, ca un copil!"). Din cauza
acestor moduri de comunicare persoanelor Ie este frica de celaialt, devin suparate, agresive (simt
ea persoana care Ie nu are 'incredere 'in competenta puterea lor de decizie).
2. Avertizarea, amenintarea:
Prin acest stil de comunicare exprimiim faptul ca nu respectiim nevoile pretentiile celuilait.
Acest stil de comunicare are consecinte grave: datorita lui ceiIaiti devin pasivi.
180
Amenintarile nasc frustrare, agresivitate. (Ex: "Dadi nu faceti cum v-am spus, nu va Yeti face
sanatos!")
3. Predici de genul " ar trebui ... ":
Reactia persoanei la acest mod de comunicare este rezistenta apararea propriului punet de
vedere chiar cu orice pret. Cu astfel de predici morale exprimam ca nu avem incredere in
capacitatea de judecata a celuilalt ca ar fi mai bine daca celalalt ar accepta ceea ce n01
consideram ca este corect. ( Ex: " In astfel de situatii trebuie sa-i spui totul tau.").
4. Sfaturi, recomandari:
Sunt mesaje care dovedesc ca nu avem incredere in celalalt, in faptul ea celalalt este capabil sa-
rezolve problemele. Datorita recomandarilor individul care tot timpul sfaturi poate
deveni destul de dependent, incapabil sa gandeasca intr-un mod autonom. ("Numai eu
ceea ce este bine pentru tine."). In general sfaturile creeaza impresia persoanei ca a fost inteleasa
sau ca nu a fost inteleasa deloc. (ex: " Daca m-ar intelege nu ar da astfel de sfaturi").
5. Argumentare logica, instruire, dascalire:
o persoana care se confrunta eu probleme, la "dascalire" deseori raspunde cu sentimente de
inferioritate incapacitate. Argumentarea rationala a unei persoane poate fi inteleasa
interpretata ca un joc intre puteri in care 0 persoana putemica sa-l atraga de partea lui
pe cel slab.
6. Critica, dezaprobare:
Aceste moduri de comunicare nasc sentimente de invinovatire de inferioritate. Datorita
aprecierilor negative oamenii pierd increderea in sine. Indivizii care sunt des judecatilor
negative ajung la concluzia ca nu sunt buni de nimic, sunt inutili.
7. Analiza interpretare:
Afirmatii de genul "Eu de ce", "Eu pot sa te citesc" sunt bariere de comunicare care
impiedica destainuirea celuilalt. Celalalt invata sa nu spuna multe informatii despre el, sa ascunda
sentimentele sale adevarate, deoarece deschiderea totala in fata celuilalt ar putea fi periculoasa.
8. Lauda, aprecierea pozitiva:
Aprecierea pozitiva care nu corespunde deloc imaginii de sine a persoanei reactii adverse
(ex: "Nu este adevarat ca eu lucrez intotdeauna bine"). Aceste aprecieri pot fi interpretate ca 0
incercare de a manipula, de a influenta pe celalalt ( ex: "spune doar ca sa rna stradui mai mult").
9. Simpatie, consolare incurajare:
In aparenta aceste afirmatii pot fi de ajutor pentru 0 persoana, dar in realitate nu sunt atat de
folositoare pe cat par a fi. Daca 0 persoana este incurajata, consolata, atunci dnd are de fapt
probleme serioase, se poate simti neinteleasa. In situatii grele, afirmatiile incurajatoare aduc la
celui care sufera ca ar fi mult mai placut daca nu s-ar simti in continuare cum se
simte. Indivizii inteleg intentiile reale ale acelora care la problemele lor raspund cu consolare,
in general nu cad in capcana.
10. Interogatoriul, informarea, intrebarea:
A pune intrebari atunci cand cealalta persoana are probleme poate insemna indoiala, lipsa de
incredere suspiciuni din partea interlocutorului ( Ex: ai rezolvat situatia cum ti-am explicat
eu?). Interlocutorul poate simti amenintatoare intrebarile mai ales cand nu intelege de ce este
intrebat interogat. Interogatoriul nu ajuta, ci mai degraba impiedica comunicarea deschisa
constructiva.
Barierele in calea comunicarii eficiente pot fi:
- Bariere care tin de mediu:
competitia pentru atentia emitatorului dar a receptorului;
timp insuficient pentru conceperea adecvata sau pentru intelegerea mesajului;
181
nivele multiple in ierarhia organizationala: transmiterea mesajului poate fi distorsionata
atunci cand acesta se transmite din nivel in nivel;
statutul sau puterea detinute in organizatie: comunicarea disfunctionala intre un superior
un subaltern poate determina pe acesta din urma sa nu declare un In Indeplinirea
indatoririlor de serviciu de teama consecintelor;
folosirea unor terminologii specifice/ nefamiliale.
- Bariere personale:
cadrul de referinta al fiecarei persoane (de ex. 0 persoana care a fost invatata sa nu
vorbeasca neintrebata poate fi mai reticenta in exprima opiniile);
credinte, valori, prejudecati (politice, etice, religioase, sexuale, rasiale, de stil de viata);
perceptia selectiva: tendinta de a elimina aprecierile negative a Ie accentua pe cele
pozitive referitor la propria persoana;
Barierele care tin de emitator se refera la:
folosirea necorespunzatoare a tonuluilexpresiei fetei, etc. ;
folosirea unui limbaj necorespunzator: jargonul ambiguitatea; nestapanirea emotiilor;
folosirea unui canal nepotrivit de comunicare;
nesiguranta asupra continutului mesajului.
Bariere de receptie:
stereotipie (perceptie alterata datorita unei opinii preexistente);
ignorarea informatiilor in dezacord cu punctul propriu de vedere;
subiectivism.
Metode de depii$ire a barierelor din calea comuniciirii eficiente:
atat receptorul cat emitatorul sa fie siguri ca mesajul in cauza beneficiaza de toata
atentia;
repetarea mesajului de catre emitator;
reducere a numiirului de nivele ierarhice prin care se comunica mesajul;
transmiterea mesajului intr-un moment in care receptorul nu este distras;
concentrarea asupra problemei, nu asupra unei persoane daca este yorba despre 0
informatie negativa despre receptor;
utilizarea mai multor canale de comunicare;
ascultarea activa;
empatia (capacitatea unei persoane de a intelege a proteja sentimentele, ideile situatia
altei persoane);
!!!!!!!!!!!!! De Jinut minte:
Intre ceea ce sa spuna emitatorul ceea ce retine receptorul este 0 diferenta foarte mare.
posibilelor bariere in comunicare este un prim pas catre inlaturarea lor.
Sunt anumite moduri de comunicare, care functioneaza ca bariere in procesul comunicativ
incetinind sau chiar Iacand imposibila comunicarea in cele doua directii.
Barierele in calea comunicarii eficiente pot fi: bariere care tin de mediu, bariere personale,
bariere ce tin de emitator, bariere de receptie.
182
5. STIMA DE SINE. SENTIMENTUL DE AUTOSUFICIENTA
La tenninarea acestui capitol infinniera va fi capabila sa:
o Identifice conceptul de stima de sine.
o Identifice elementele care concura la fonnarea imaginii de sine.
o Recunoasca importantei stimei de sine in dezvoltarea imaginii de sine.
Identificarea conceptului de stima de sine. Identificarea elementelor care concura la
formarea imaginii de sine.
,
Imaginea de sine este ansamblul ideilor pe care un individ Ie are despre el inclusiv
despre rolul sau ( profesie, clasa sociala), despre trasaturile de caracter corpul sau. Prin urmare,
nu exista 0 singura imagine de sine, ci mai multe. Imaginea de sine se fonneaza prin comparatia
cu alte persoane.
Imaginea de sine se exprima prin trei elemente:
o Infonnatii despre sine ( referitoare la sine la evenimente in care ne-am
implicat).
o Autoprezentarea (componenta comportamentala, de oferire catre cei din jur a unei
imagini pozitive despre noi ..
o Stima de sine.
La formarea imaginii de sine concura 0 serie de elemente:
Identificarea intereselor.
Identificarea prioritatilor.
Infonnatii verbale nonverbale primite de la alte persoane.
Analiza aspiratiilor scopurilor.
Analiza valorilor personale.
Observarea propriilor ganduri, emotii, comportamente.
Un rol foarte important in dezvoltarea stimei de sine il are stabilirea de scopuri realiste.
Exista opt mari categorii ce trebuie investigate pentru a avea 0 imagine asupra nevoilor
dorintelor personale, acestea sunt:
Scopuri materiale
Familia prietenii
Sanatatea
Scopuri educationalel intelectualel profesionale.
Activitati recreative.
Scopuri creative
Scopuri spirituale
Dezvoltarea emotionala psihologica.
Exista 0 serie de obstacole in atingerea scopurilor stabilite, acestea sunt:
insuficiente
Managementul deficitar al timpului
183
Planificare insuficienta
Scopuri nerealiste
Teama de
Teama de succes conform mottoului: " Cu cat urci mai sus cu amt vei didea mai mult."
Stima de sine - sentimentul de autosujicienJii:
Stima de sine increderea in sine nu trebuie confundate cu sentimentul de
Sentimentul de autosuficien se caracterizeazii prin urmatoarele convingeri:
Sunt 0 persoana extraordinara.
Tuturor Ie place sa rna asculte.
Ceilalti /(colegii) au multe de invatat de Ia mine.
Intotdeauna ce am de facut.
Am gusturi perfecte.
111111111111111 De Jinut minte:
Imaginea de sine este ansamblul ideilor pe care un individ Ie are despre el inc1usiv despre
rolul sau ( profesie, c1asa sociala), despre triisaturile de caracter corpul sau.
Nu existii 0 singura imagine de sine, ci mai multe. Imaginea de sine se formeaza prin comparatia
cu alte persoane.
Un rol foarte important in dezvoltarea stimei de sine il are stabilirea de scopuri realiste.
6. LIMBAJUL RESPONSABILITA.TII CA MODALITATE DE
,
AMELIORARE A COMUNICARII. MODALITATI DE ABORDARE
,
A COMUNICARII DEFECTUOASE.
La terminarea acestui capitol infrrmiera va fi capabila sa:
o Inteleaga. utilizeze Iimbajului responsabilitatii.
o Cunoasca modalitati de abordare a comunicarii defectuoase.
o Cunoasca modalitati de abordare a deficitului de comunicare
Limbajul responsabiliHitii ca modalitate de ameliorare a comunidirii.
Limbajul responsabilitatii este acea forma de comunicare prin care iti exprimi propriile opinii
emotii, lara a ataca interlocutorul. Prin aceasta forma de comunicare se incearca evitarea criticii,
a etichetiirii respectiv a moraliziirii interlocutorului, focalizand conversatia asupra
comportamentului nu asupra persoanei.
184
Limbajul responsabilitatii utilizeaza TREI componente:
1. Descrierea comportamentului.
Exemplu: "Cand nu imi riispunzi la telefon ... "
2. Exprimarea propriilor emolii sentimente ca consecinlii a comportamentului
interlocutorului.
Exemplu: "ma sperii ... "
3. Formularea consecinlelor comportamentului asupra propriei persoane.
Exemplu: " pentru ca cred ca ti s-a intamplat ceva rau."
Exprimarea la persoana a doua -TU - (Exemplu: " Iar nu ai dus analizele la laborator, la timp !"),
implica judecarea interlocutorului intrerupe comunicarea datoritii reactiilor defensive pe care Ie
in schimb, mesajele la persoana intai, adica limbajul responsabilitatii, sunt focalizate
pe ceea ce simte persoana care comunica pe comportamentul interlocutorului astfel previn
reactiile defensive in comunicare. Limbajul responsabilitatii asigura un proces de comunicare
mult mai complet datorita schimbului mai mare de informatii. In acest tip de limbaj persoana iti
poate comunica emotiile descrie cu exactitate comportamentul persoanei cu care comunica,
lara a face evaluari sau atacuri la persoana.
Modalitafi de abordare a comunicirii defectuoase.
Relatiile interpersonale joaca un rol determinant in viata fiecaruia. Cine nu are experienta unei
zile stricate din cauza remarcii jignitoare a unui coleg, prieten sau apropiat? Si in acest domeniu
rar se intampla ca timpul sa aranjeze lucrurile. Pastram in noi frustrari, ofense, ranchiune
resentimente, care nu decat 0 mica scanteie pentru a se reaprinde. Cu cat relatia este mai
intima, cu atat ea ne afecteaza mai mult.
Principalele caracteristici ale unei comuniciri defectuoase:
Ataculla persoana: condamnati persoana in loc sa-i criticati actiunile comportamenteie
care va supara
Apararea: percepeti care va sunt Iacute ca un atac la persoana mai curand
va aparati, printr-o respingere global a, sau un contraatac, decat sa cautati sa vedeti daca
sunt cat de putin justificate.
Infailibilitatea: viziunea Dvs. asupra problemei este cea mai buna nu acceptati nici 0
discutie.
Sentimentul nedreptatii: sunteti ferm convins ca aveti dreptate ca sunteti victima
nedreptiitii.
Ermetismul: va disimulati sentimentele reale ( in special cele care va tradeaza
vulnerabilitatea) de teama ca va pun in evidentii siabiciunea ignorati sentimentele reale
ale celuilalt, de teama ca ele sa nu va atinga.
Descentrarea: va pierdeti in acuzatii in secundare, in Ioc sa va dezvaluiti direct
sentimentele profunde.
Deziluzia: "nu Ia nimic sa discutati, oricum persoana cu care aveti conflictul nu
se va schimba niciodata".
Agresivitatea: folositi expresii sau intonatii ale vocii, incisive umilitoare ca, in mod voit
sa va accentuati amaraciunea furia.
185
Retragerea in sine: refuzati dezbaterea, pentru di sunteti convins cii dreptul Dvs. este
evident sau di tratamentul care vi se rezerva este nedemn de Dvs.
!!!!!!!!!!!! De Jinut minte:
Reguli de baza pentru 0 comunicare eficienta:
Criticati comportamentul, atitudinea, NU persoana.
Explicati-va opinia pentru a informa, NU pentru a convinge.
Informati pentru a clarifica, NU pentru a justifica.
Ascultati pentru a intelege, NU pentru a gasi lipsurile.
Evitati sa spuneti "lNTOTDEAUNA" N1C10DATA.".
Alegeti bine locul momentul.
7. COMUNICAREA CU DIFERITE TIPURI DE PERSOANE
La terminarea acestui capitol infirmiera va fi capabila sa:
./ Recunoasca particularitatea diferitelor tip uri de persoane
./ Comunice eficient raportandu-se la fiecare tip in parte.
Valorizarea persoanei ingrijite
Inainte de a fi pacient, orice individ uman adus in situatia de a necesita ingrijiri de ordin medical,
ramane ancorat in conditia de fiinta umana.
Din propria experientii ca ne deosebim unii de altii prin valorile care ne caracterizeaza.
Oricare individ se prezinta intr-un mediu spitalicesc pentru ingrijiri este, prin urmare, un
sistem complex, format in timp, cu eforturi, cu suferintii in plus, cu un element nou care
ameninta, ca un nor intunecat, echilibrul acestui sistem: boala.
Ceea ce ii "spune" 0 boala persoanei bolnave, mesajul tara cuvinte pe care suferinta II
transmite subtil unui pacient este, in cea mai succintii forma, unul de acest gen: "nu
functionezi bine, deci imperfect inferior,
inseamna ca nu valorezi prea mult". Foarte adanc, in interiorul nostru, de multe ori la nivel
acolo unde incep din pacate, uneori cresc ne increderile temerile noastre, boala
sa induca astfel de distorsiuni ale realitiitii, prejudecati denumite "distorsiuni cognitive".
Locul cel mai expus, partea cea mai fragila a sistemului uman, aceea in care influenta
unor astfel de distorsiuni are cel mai puternic impact este psihicul. 1ar in interiorul acestuia
edificiul cel mai "zdruncinat" este cea mai grea mai investita cu importanta achizitie a
fiecarei persoane: setul de valori proprii.
Este de imaginat cat de expus se simte un individ al ciirui set de valori trebuie sa
treaca sa realitatea de a suferi de 0 boala, fie ea curabila, fie incurabilii.
Pentru unii pacienti, ate liisa ajutat este semn de sliibiciune umana in functie de
educatia cultura proprie, de mediul din care provin sau de experienta de viata, ei pot considera
186
acest lucru ca fiind ceea ce ne diminueaza valoarea personala. Acest lucru - intr-o astfel de
perspectiva - devine 0 amenintare a valorii personale, prin urmare pacientul, in fata amenintarii,
va deveni irascibil ori, dupa tipul sau de personalitate, anxios, insistent, panicat, rezistent la
ingrijiri ori chiar violent.
o comunicare verbala pe un ton dur, prea ridicat, 0 atitudine rece,
dispretuitoare, uneori chiar lipsa atentiei acordate persoanei ingrijite, "taie", ca un cutit intr-o
rana proaspata, in interiorul psihic sau sufietesc, deja suferind al pacientului. 0 astfel de
comunicare ii confirma pacientului, de multe ori lara intentia personalului medical, ca este slab,
inferior, devalorizat.
Chiar pentru persoanele cu caracter putemic boala este un tanlm inghetat in care se simt
singuri lara ajutor.
Ca pacientii, personalul medical vine cu vieti complexe, cu dificultati proprii, cu temeri
neajunsuri personale. Ceea ce insa nu se epuizeaza niciodata intr-un sistem atat de complicat,
toto data putemic fragil cum este fiinta umana, este intelegerea: empatia umana, apropierea de
semeni: caldura umana. Acestea nu costa, nu necesita instrumente, aparatura sau timp!!!
Cuvintele rostite cu sinceritate, privind in ochii persoanei ingrijite, pe un ton calm, cu
inflexiuni armonioase, cu seninatate intelegere au 0 proprietate miraculoasa, aceea
de a merge pana in acel tanlm pustiu inghetat in care bolnavul se simte singur amenintat.
De aceea, suplimentar la mesajul real al cuvintelor ce i se adreseaza, pacientul va "auzi":
vorbesc ca unui om -7 daca te consider om inseamna ca te consider important-7 daca
important, inseamna ca valoros-7 valoarea ta se pastreaza chiar daca depinzi de ingrijirile
mele".
De asemenea nici aceasta succesiune de judecati nu va fi auzita, ca atare de
persoana ingrijita, dar acest mesaj, va functiona in interiorul sau in momentul in care resursele
sale fizice diminuate vor antrena automat tulburari, anxietati in echilibrul sau psihic.
ATITUDINI IN COMUNICARE
La primirea pacientului aratati deschidere, respect, politete.
Intrebati pacientul cu ce i1 puteti ajuta aratati-va disponibilitatea.
Incurajati pacientul sa puna intrebari.
Ascultati cu atentie ceea ce pacientul spune.
Incercati sa va puneti in locul pacientului sa raspundeti la ceea ce el simte.
Rugati pacientul sa repete instructiunile sectiei.
Spuneti pacientului ca poate sa va contacteze ori de cate ori are probleme sau ingrijorari.
COMUNICAREA CU DIFERITE TIPURI DE PERSOANE
Persoane in stare de nervozitate:
- acceptarea parerilor
- ajutarea pentru a gasi cauza
- sa nu raspundem la "nervi" prin nervi
Persoane violente:
- identificarea celor cu potential violent
- informarea tuturor membrilor echipei
187
- identificarea cauzelor
- NU de recomanda atingerea
- NU se fac
- se comunica numai cu fata catre pacient
- se va pastra distanta care sa asigure securitatea
- se vor discuta doar lucrurile importante
Persoanele care pHing:
- asiguram respectam intimitatea
- folosim comunicarea prin atingere
- 0 lasam sa planga, iar dupa ce s-a oprit 0 ajutam sa identifice cauza
Persoanele depresive:
- folosim intrebiiri scurte, la obiect
Persoanele care vorbesc alta limba:
- se evita expresiile argotice
- se folosesc fraze scurte
- se poate apela la translator ( dar acesta va interpreta exact ceea ce i se spune)
Persoane in stare grava:
- se utilizeaza intrebiiri scurte
- se evita vorbitulin
Persoane cu probleme auditive:
- se in fata (pentru a fi observatii buzelor)
- se verifica existenta protezei auditive stare a de function are a acesteia
- nu yom mesteca guma nu ne yom acoperii fata in timpul comuniciirii
- se va ridica putin tonul
- se utilizeaza vorbirea teatrala (cu emfaza)
- se repetii doar cuvantul neinte1es
- se discutii cu calm rabdare
- se poate apela la un interpret, dar acesta poate denatura uneori sensul conversatiei
Persoane cu tulburari vizuale:
- prezentarea la intrarea in camera
- se va explica fiecare zgomot din incapere
- i se inainte de a-I atinge
- i se explica fiecare manevra
Persoane cu disfazie afazie:
- se evalueaza timpul, eventual stadiul tulburiirilor
- se folosesc intrebiiri scurte
- i se of era ragaz pentru alege cuvintele
!!!!!!!!!!!! De finut minte:
Oricare individ se prezinta intr-un mediu spitalicesc pentru ingrijiri este, prin urmare, un sistem
complex, format in timp, cu eforturi, cu suferinta in plus, cu un element nou care amenintii, ca
un nor intunecat, echilibrul acestui sistem: boala.
188
Ca pacientii, personalul medical vine cu vieti complexe, cu dificultati proprii, cu temeri
neajunsuri personale. Ceea ce insa nu se epuizeaza niciodata intr-un sistem atat de complicat,
toto data putemic fragil cum este fiinta umana, este intelegerea: empatia umana, apropierea de
semeni: cal dura umana. Acestea nu costa, nu necesita instrumente, aparatura sau timp!!!
Cuvintele rostite cu sinceritate, privind in ochii persoanei ingrijite, pe un ton calm, cu inflexiuni
armonioase, cu seninatate intelegere au 0 proprietate miraculoasa, aceea de a merge
pana in acel taram pustiu inghetat in care bolnavul se simte singur amenintat.
8. COMUNICAREA PROASTE
La terminarea acestui capitol infirmiera va fi capabila sa:
o Detina teoretice practice de abordare a situatiilor critice proaste)
Este cunoscut faptul ca In atribuJiile infirmierei, nu intra comunicarea ve$tilor proaste
pacientilor sau apaqinatorilor acestora. Intra in sarcina medicului de a face aceste demersuri.
Cateva notiuni sunt insa necesare pentru a fi aduse infirmierelor, acestea fiind membre
active in acordarea ingrijirilor pacientilor.
Marea majoritate a oamenilor au capacitatea de a comunica. Ei se inscriu in sfera
normalitatii deoarece in cursul procesului de comunicare sa trimita sa primeasca
informatii intr-o maniera care sa asigure armonia la nivelul sistemului individual (omul catre sine
familial (in cadrul propriei familii) sau social (in relatiile cu alti oameni).
Datorita complexitatii vietii, inca din primele timpuri ale umanitatii, specia umana a
invatat sa dea importanta acelor informatii care erau semnificative in primul rand pentru
supravietuire iar acest model de atribuire a importantei este cel care functioneaza predominant in
sistemul sanitar.
Prin prisma necesitatii unei intelegeri cat mai depline a ceea ce se comunica intre medic,
asistent, infirmier pacient este imperativ sa se cunoasca particularitatile ceea ce este general
valabil intr-un proces de comunicare, iar aspectele care trebuiesc luate in consideratie sunt
multiple sunt obiect de studiu al acelor care se ocupa cu studiul comportamentului
uman. Ele trebuiesc cunoscute invatate de catre persoanele care lucreaza in sistemul sanitar
intrucat 0 comunicare corecta este baza competentei profesionale, ducand chiar la
acesteia. De asemeni, din punct de vedere etic, intr-un mediu cu specific medical, a comunica (
avand despre procesul comunicarii) cu persoane cu nevoi de ingrijire, poate asigura
diminuarea anxietatii acestora poate sustine medicul sau alta categorie medico-sanitara in
sarcina neplacuta chiar dureroasa de a transmite 0 veste cu implicatii grave despre starea de
sanatate, fie pacientului personal, fie familiei acestuia.
Astfel, un prim element despre care putem acumula privind particularitatile
sale in procesul de comunicare este receptorul, in cazul nostru, pacientul. Prin desemnarea unei
persoane Cli nominativul de "pacient", indicam ca acea persoana se afla intr-o anumita conditie,
care sau iese din cadrul normalita!ii biologice sau psihologice. Aceasta persoana se
afla, fata de boala, intr-o pozitie diferita de cea a specialistului medical..
189
In unna investigatiilor tiintifice care au imbinat cunotinte de medicina i de psihiatrie, s-
a constatat ca, in functie de boala contractata, exista asemanari in personalitatea pacientilor
suferinzi de boli din aceeai categorie nosografica, vizibile in comportamentele acestora sau in
atitudinea lor fata de viata, in modullor general de gandire i de rezonanta afectiva.
Astfel, s-au descris profiluri de personalitate considerate specifice pentru bolnavul
astmatic, ulceros, hipertensiv, diabetic, colitic, coronarian, etc.
Pentru 0 succinta exemplificare, putem remarca ulcerosul, descris ca fiind rezultatul unei
bipolaritati incompatibile. El penduleaza intre doua moduri incompatibile de existenta, fiind
caracterizat prin atitudini profunde pasiv - dependente care, dei dorite, sunt rau suportate, de
aceea el compenseaza prin ambitie, spirit competitiv, hiperactivitate i agresivitate. Va respinge i
va ignora orice situatie de dependenta, de aceea va suporta greu sa i se comunice ca boala sa s-a
agravat sau ca necesita 0 interventie chirurgicala importanta i se va manifesta ca 0 persoana gata
de actiune, cu initiativa, pentru a nu simti di-ti pierde autonomia.
A comunica 0 veste neplacuta, chiar grava unui pacient din aceasta categorie nosografica
implica un mod de a imbina responsabilizarea, participarea activa a pacientului la ceea ce
urmeaza sa faca (tratament, operatie, etc.), ceea ce ar satisface tendintele i idealurile active care-i
sunt specifice, introducand concomitent in dialog elemente care sa-l asigure de permanentul
sprijin i de atentia constanta a echipei medicale la evolutia afectiunii de care sufera, aceasta
pentru a contrabalansa i a accede la tendintele native ale ulcerosului, acelea de pasivitate i
dependenta
Un aIt exemplu prezentat succint este cel al bolnavului coronarian al ci'irui studiu asupra
modalitatilor de insertie sociala (tip de existenta familiala i profesionala) i al caracteristicilor
generale comportamentale, descrie tipologic un om analitic, disciplinat, ferm, riguros, exigent cu
sine si cu altii, care dovedete intoleranta la abateri, cu aspiratii sau realiziiri intelectuale inalte.
Aceste persoane au 0 mare nevoie de a fi autoritare, in acelai timp au respect pentru autoritate, i
se angajeaza atat de amplu i de epuizant in activitati deoarece munca Ie servete ca metoda de
aparare impotriva anxietatii. 0 astfel de personalitate va evita anxietatea ce insotete 0 veste
proasta referitoare la evolutia propriei boli minimalizand sau ignorand boala, va refuza repausul
i se va implica mai profund in activitati profesionale, contrar oricarei evidente ca acest lucru ii
face rau, intrucat el ii suporta mult mai greu propria sa anxietate decat senzatiile de alarma
biologica pe care boala Ie imprima fizic, corporal ,organismului sau .
De aceea, cel care are sarcina sa ii comunice 0 veste neplacuta, va trebui sa aiba 0
atitudine calma, constanta, care sa comunice subtil pacientului ca poate sa ii controleze
anxietatea. Fiind 0 persoana cu nevoie de a fi autoritara, coronarianul trebuie informat tara ca cel
care comunica sa intre in competitie pentru autoritate cu el, intrucat coronarianul va manifesta
ostilitate, iritare, va refuza sa coopereze. Insa, tratat cu respect, pe care il apreciaza, i cu atentie,
ceea ce ii diminueaza anxietatea, el va suporta mai bine vetile rele. Bolnavul coronarian are
nevoie, datorita manierei sale exigente de a considera lucrurile, de un timp mai indelungat pentru
a realiza amploarea i gravitatea situatiei, motiv pentru care nu este indicat sa se forteze
momentul in care se va simti pregatit sa infrunte realitatea, i de asemeni moment in care este
indicat sa simta constant calmul i implicarea morala a celui care ii comunica. Calmul, constanta
i atentia cu care i se comunica il pot face sa simta autoritatea celui care ii comunica, lara a simti
nevoia sa i se opuna, sa riposteze, i il vor ajuta sa-i gestioneze anxietatea mare la care este
predispus. La randul sau, va respecta 0 persoana cu 0 astfel de atitudine i va manifesta acest
respect printr-un comportament mult mai adecvat situatiei.
Un aIt element important al procesului de comunicare 11 reprezinta canalul comunicarii.
Pacientul ci'iruia i se comunica 0 veste nepIacuta, grava, are toate simturile in alerta intrucat
informatia care i se transmite este de importanta vitala pentru supravietuirea proprie. Prin urmare
190
va fi extrem de receptiv la specificul auditiv al mesajului care ii este oferit in forma verbaHi,
diutand cu 0 atentie sporita, in inflexiunile vocii celui care ii comunica semne de inconstanta, de
nesiguranta sau, dimpotriva, de siguran, intrudit, in momentele acestea, dind se lupta in
propria sa interioritate cu 0 mare teama, cu angoasa suferintei sau a moqii, este important pentru
el ca persoana care ii comunica vestea sa manifeste siguranta competenta. Pacientul poate
deveni ostil, rezistent, chiar agresiv, daca aceasta este calea prin care poate elibera tensiunea,
atunci dind cel care ii comunica vestea nu se constituie (prin calmul atentia pe care 0 manifesta
fa de pacient) intr-un suport care sa contrabalanseze aceasta tensiune interioara.
Un alt aspect al comunicarii este acela ca exista intotdeauna un mesaj vizual
comunicarii, intrudit pacientul se de functia sa vizuala pentru a cauta semne de
siguranta, competenta atentie care i se of era care il sustin.
Nu rara importanta este acordul absolut necesar intre modalitatile de receptare ale
mesajului. Daca ceea ce vede pacientul ( 0 atitudine neglijenta, rece fata de persoana sa) nu
concorda cu semnele comunicarii receptate auditiv (spre exemplu asigurari verbale ca
exista solutii la problemele sale), comunicarea pierde din autenticitate eficienta, pacientul
devine confuz, neincrezator, datorita stresului emotional negativ aferent unei grave, va
alege sa generalizeze mesajul vizual - acea atitudine de raceala cu care este tratat - va reactiona
corespunzator catastrofei in care se simte antrenat. In acest caz fie va abandona prematur
eforturile de vindecare, fie va fi ostil, agresiv cu personalul medical pe care il percepe ca
tramndu-l rara responsabilitate calitate profesionala, fie se va abandona unei imense anxietati,
exprimand-o necontrolat, in forma primara, prin pipete, lovituri, etc.
o situatie cu totul speciala cu reverberatie dramatica amt asupra receptorului cat
asupra transmitorului este aceea in care este necesar ca familia unui pacient sa fie informata
asupra decesului acestuia.
Pentru cadrul medical care transmite informatia este posibil ca imaginea familiei in
suferinta sa antreneze amintiri personale, nu neaparat legate de doliu, dar in care propria sa
suferinta nu a mai putut fi gestionata rational, iar emotiile personale ii vor imprima un
comportament de evitare, ceea ce nu-i va permite sa ofere familiei indoliate suportul sau afectiv
extrem de important pentru ca aceasta sa indure impactul intr-un mod pe cat posibil mai
traumatizant.
Sustinerea morala, afectiva a apaqinatorilor care primesc vestea decesului intra spitalicesc
a unei persoane in care au investit emotional pro fund, poate la fel sau mai pretioase decat propria
lor existenta, nu se poate face decat oferind informatia eu respect si eu consideratie, expunand eu
eonvingere dar cu sensibilitate coreetitudinea completitudinea manevrelor medicale intr-un
limbaj accesibil. Este important ca persoana care comunica vestea, sa altemeze aceasta expunere
aparent irationala in fata reactiei de durere a apaqinatorilor cu asigurari repetate ca s-a incercat
tot eeea ce era indicat umanitar pentru pacient, intrucat se pleaca de la considerentul
ca familia percepe efortul medical ca pe efortul propriu, cu cat aeesta este mai mare cu atat
mai suporta durerea sentimentele de vina neputin (rara baza reala, dar ca nu au
putut sa se imp lice mai mult sa salveze fiinta iubita.
S-a observat ca persoana afeetata de 0 pierdere personala importanta suporta, intr-un timp
variabil individual, 0 trecere stadiala de la 0 perioada in care s-a simtit adaptata la via, spre ceea
ce a trebuit sa indure dintr-o data, se descriu 4 stadii rara granite precise intre ele :
- negare: este privit ca un raspuns normalla sraramarea brusca a legate
de viata de viitor, iar negarea are rolul de a inloeui anxietatea
- supralicitare confuzie: este descrisa printr-un sentiment profund de neajutorare nefericire.
Confuzia este greu de suportat, persoana chiar pierde momentan dar pro fund contactul cu ceea ce
insearnna in esen a trai, ea ehiar nu sa traiasca astfel, iar supralicitarea sernnifica impactul
de intelesuri multiple ale pierderii care supravietuitoru1.
191
- acceptarea realitatii: este momentulin care se realizeaza ca pierderea nu poate fi stopata, este
momentul in care cel care comunica vestea tragica precum reteaua de suport social
(persoane apropiate familiei) al supravietuitorului, are maximum de eficienta a interventiei.
- reevaluare redresare: este stadiul de acceptare a provocarilor noii realitati supravietuitorii
pot alege sa se reinvesteasca in viata sau pot alege 0 existenta caracterizata prin retragere
izolare sau prin modificarea sffirii cu ajutorul substantelor chimice, alcool, etc.
Cu exceptia celui de-al 4-lea stadiu, la scara mai mica pe considerentul duratei de timp,
primele 3 stadii sunt manifestate in momentul comunicarii tragice, dupa care cele 4 stadii
vor fi reluate. Cu alte cuvinte este firesc ca aceste manifestari sa apara sa se exprime, ele fiind
doar stadii de trecere dar datoria no astra este sa formele lor de manifestare, sa
permitem manifestarea acestora cu respect pentru natura umana sa macar minimum
de posibilitati de interventie pentru sustinerea unei persoane aflata sub impactul acut al pierderii.
Caracteristicile acute ale durerii includ jelire, disperare, letargie, furie, suparare,
comportamente de evitare, toate fiind incercari de a suplini golul, abisul interior pe care 11
provoaca pierderea, in care persoana afectata simte ca este absorb ita, incercari de a umple acest
gol cu ceva. Vinovatia - de asemenea - durerea chinuitoare cu un fel de legatura care
nu se vrea rupta, intre supravietuitor;;i fiinta pierduta.
Comunicarea unor astfel de ve;;ti necesita un grad mare de empatie ;;i cuno;;tinte asupra
principiilor de ajutare a unei persoane aflata in suferinta sa depa;;easca durerea.
Persoana are nevoie sa suplineasca durerea prin evocarea caracteristicilor fiintei pierdute,
este necesar sa fim prezenti ;;i sa ascultam evocarea cu atentie, intrucat astfel ii este mai u;;or sa
depa;;easca sau sa accepte durerea de separare. Are nevoie sa afle ca a fost important ;;i pentru
echipa terapeutica sa faca totul pentru a salva acel pacient chiar daca ;;ansele de supravietuire
erau mari sau mai mici, de aceea este necesar sa se mentioneze in limbaj accesibil ca manevrele
au fost indeplinite in maniera completa.
Are nevoie sa strige pentru a elimina tensiune - este necesar sa raman em calmi
empatici sa-i oferim astfel un alt model posibil de comportament. Este uman ;;i etic sa
intelegem ca, in functie de particularitatile individuale, anumite etape nu pot fi suprimate sau
fortate!!!
Exprimarile subiective de maniera: "trebuie sa te resemnezi, nu ai ce face" sunt de natura
directiva ;;i impun persoanei un mod de a face, care nu ii apaqine, ;;i care ii reaminte;;te ca este
neputincios ;;i singur. EI este deja frustrat de pierderea suferita pe care 0 resimte ca fiindu-i
impusa ;;i nu este psihologic dispus pentru acceptarea unei abordari directive de tipul trebuie sau
nu trebuie. 0 astfel de abordare poate chiar furie prin directionarea tensiunii interioare ;;i
a sentimentului de frustrare ;;i neputinta catre un obiect exterior, nu de putine ori, chiar catre acel
membru al echipei terapeutice care ii anunta pierderea. Doar maniera constanta ;;i echilibrata a
acestuia din urma, (care este con;;tient ca sunt amplificate de refuzul de a accepta 0
atat de cruda realitate ;;i nicidecum reflectarea obiectiva a competentei sale profesionale), doar
prezenta sa suportiva ;;i descrierea competenta, coerenta a manevrelor a circumstantelor
medicale ale decesului, pot transforma durerea ;;i sentimentele neadecvat exprimate ale celui care
prime;;te vestea in ceea ce se petrece cu adevarat acolo: 0 drama umana de mare amploare.
!!!!!!!!!! De Jinut minte:
Pacientul caruia i se comunica 0 veste neplacuta, grava, are to ate simturile in alerta
intrucat informatia care i se transmite este de importanta vitala pentru supravietuirea proprie.
192
Prin urmare va fi extrem de receptiv la specificul auditiv al mesajului care ii este oferit in
forma verbala, cautand cu 0 atentie sporita, in inflexiunile vocii celui care ii comunica semne de
inconstanta, de nesiguranta sau, dimpotriva, de siguranta, intrucat, in momentele acestea, cand se
lupta in propria sa interioritate cu 0 mare teama, cu angoasa suferintei sau a moqii, este important
pentru el ca persoana care ii comunica vestea sa manifeste siguranta competenta.
Pacientul poate deveni ostil, rezistent, chiar agresiv, daca aceasta este calea prin care
poate elibera tensiunea, atunci cand cel care ii comunica vestea nu se constituie (prin calmul
atentia pe care 0 manifesta fata de pacient) intr-un suport care sa contrabalanseze aceasta tensiune
interioara.
Sustinerea morala, afectiva a apaqinatorilor care primesc vestea decesului intra spitalicesc
a unei persoane in care au investit emotional profund, poate la fel sau mai pretioase decat propria
lor existenta, nu se poate face decat oferind informatia cu respect si cu consideratie, expunand cu
convingere dar cu sensibilitate corectitudinea completitudinea manevrelor medicale intr-un
limbaj accesibil.
9. iNGRIJIREA BOLNAVULUI iN FAZA. TERMINALA.
La terminarea acestui capitol infirmiera va fi capabila sa:
o Detina notiunile referitoare la calitatea succesiunea ingrijirilor acordate pacientilor in
faza terminala
Sarcinile de ingrijire ale bolnavului in faza terminala sunt major multiplicate, 0 datil prin
diminuarea pana la disparitia capacitatii de ingrijire proprie a bolnavului apoi prin generarea pe
cale biologica a complicatiilor bolii de baza, in urma carora apare inexorabil exitusul
pacientului.
In incercarea aparent irationala de a prelungi viata unui pacient cu resurse vitale dovedit
epuizate, se confrunta doua categorii de participanti a caror importanta nu poate sa prevaleze una
asupra celeilalte.
In mod evident se descrie nivelul de importanta al echipei medicale. Bolnavul in faza
terminal a solicita prudenta competenta in actul medical ca urgentele medico-
chirurgicale. Pe cand in primul caz manevrele medicale necesita prudenta adecvare la
rezistenta diminuatil a unui organism tarat, devitalizat, in cazul unei urgente medico-chirurgicale,
factorul timp gravitate a leziunilor solicita intr-un alt mod maximum de efort
competenta.
Exista 0 diferenta in ceea ce rezultatul acestor eforturi. Astfel, in cazul unei
urgente medico-chirurgicale, succesul actului medical aduce cu sine 0 satisfactie de ordin moral,
un sentiment de triumf asupra moqii, care de la sine eforturile. In schimb, in cazul
bolnavului in stare terminala, ingrijirea este mai greu sustinuta din interior intrucat
faptului ca la capatul ingrijirilor succesul nu mai este posibil genereaza 0 serie de frustrari, un
sentiment de neputinta, de inutilitate in gandirea personalului implicat in ingrijire.
Etica profesionala ramane - aici in cel mai inalt grad - de data aceasta la baza ingrijirilor
acordate acestei categorii de pacienti.
193
Bolnavul in faza terminaHi este imaginea cea mai reprezentativa a fragilitatii conditiei
urnane, a limitelor medicale sau de alt tip, limite pe care uneori nici vointa nici
competenta unor mari nu Ie pot invinge.
Perenitatea existentei fiintei umane, atat de tragic relevata in faza terminala a unei boli,
evoca fragilitatea propriului destin in personalului medico-sanitar prin aceasta,
sentimentullipsei de control de stabilitate asupra propriei vieti, atat de necesare echilibrului
psihic uman. Cand acest echilibru este amenintat, cand apare anxietatea sentimentul de
frustrare, incep sa se exprime la nivel de cele mai multe ori, diverse
reactii de aparare manifestate vizibil prin:
- comportamente de evitare ( cum ar fi spre exemplu aparenta insensibilitate vis-it-vis de
amenintarea mortii iminente a unui pacient),
- detumarea mascarea anxietatii a sentimentului de furie de neputinta intr-o buna dispozitie
neadecvata,
- uneori comportamente incarcate de ostilitate sau agresivitate.
Acestea sunt diverse modalitati prin care umana se apara de impactul dur al
prezentei mortii la nivel mai pro fund insa general-uman, de teama personala in fata
vietii, a propriei vieti.
De aceea, a momentul in care, epuizand toate posibilitatile de recuperare a
pacientului terminal, este un fapt evident ca pacientului a survenit in final sau ca este
extrem de apropiat, a acest moment este un proces de maturizare la care personalul
medico-sanitar este supus frecvent din nefericire, mai presus de vointa proprie. Munca
ingrijirea unor astfel de pacienti nu aduce doar frustrare, anxietate ci sentimente de zadclmicie
inutilitate. A fi alaturi de astfel de persoane este un fapt de natura sa trezeasca intr-un angajat al
unei institutii medicale 0 cu totul speciala: aceea a propriei valori. Aceasta intrucat
devine ca lupta pentru ceea ce el are mai de pret: pentru viata. chiar daca nu
intotdeauna munca sa este incununata de succes, orice angajat din personalul unei unitati de
ingrijire medical a capata demnitatea de a fi luptat, el in persoana nu altii, demnitatea de a NU fi
cedat 0 via lara a lupta macar.
Supus unor astfel de evenimente prin specificul profesiei sale, putem considera ca
personalul de care vorbim are acces la 0 alta viziune asupra vietii a mortii, de cele mai multe
ori mai profunda mai cuprinzatoare decat alte categorii profesionale.
La celalalt pol al ingrijirii se descrie pacientul in faza terminala. Numarul
ingrijirilor de care acesta are nevoie, pe masura ce boala avanseaza in gravitate se complica,
este direct proportional cu impactul pe care il are, asupra gandurilor
comportamenteior sale, suferinta fizica morala, obligatoriu oricarei maladii, oricarei
afectiuni medicale.
Necesitatea ca pacientul sa fie asistat pentru alimentatie, pentru asigurarea igienei
personale sau pentru asigurarea evacuarilor fiziologice lovesc putemic orice sistem a
valorii competentei personale, indiferent de tipul de personalitate al acestuia. Pacientul se
''vede'' ajuns din conditia de subiect, de individ, de persoana, de fiin umana, in situatia de
obiect va interioriza, va ajunge sa recunoasca sa accepte fata de el ca nu este decat un
obiect tara valoare, inutil. realitatii ca nu poate din aceasta situatie, ca este
"prins" ca trebuie sa traiasca propriul destin intr-o maniera care ii sfideaza ii ignora vointa
alegerile personale, ii erodeaza lent unilateral rezistenta organismului sentimentul natural
al apartenentei la specia umana, dorinta fireasca de supravietuire. Apar inevitabil comportamente
depresive, rezistente refuzuri la ingrijiri absolut necesare, irascibilitate, agresivitate,
comportamente de tip suicidal.
Toate aceste tipuri de manifestari, care cresc nemultumirea chiar
intelegerea personalului de ingrijire, pot ramane la un nivel controlabil, pot fi mult diminuate
194
dadi exista - in universul personal cel spitalicesc al pacientului, ceea ce se reteaua de
suport social. Acesta include persoanele cunoscute, rude, prieteni, familie, orice persoana care are
un grad de importanta - fie el mare, fie mic-in viata pacientului. Aceasta retea de suport social
ramasa permanent in contact cu pacientul este ceea ce demonstreaza pacientului ca, indiferent de
situatia la care este supus, inca apartine conditiei speciei umane, ca existenta sa este
importanti'i, este valoroasa va ramane valoroasa pentru cineva, pentru alte persoane, dupa ce
el nu va mai fi.
Se contureaza in mintea in spiritul pacientului ideea ca propriei vieti nu
inseamna un vid absolut, inevitabil, caci viata sa continua in memoria in spiritul altor existente
umane, mai durabile mai rezistente ca propria sa existenta: aceea a semenilor a familiei sale.
sau se transforma, se metamorfozeaza intr-o permanenti'i continuare a vietii, insa a
accepta un alt mod de existenta decat cel fizic este rezultatul unui proces prin care
pacientul in faza terminal a trebuie sa treaca singur caci, in realitate, oricat de mult am fi sprijiniti
ajutati de alte persoane, nu putem intelege decat prin propria experienta, adica
singuri.
Acesta este motivul pentru care suportul moral al personalului de ingrijire are valoare de
tratament medical la pacientul in faza terminala. Un comportament constant, calm al persoanei
care un astfel de pacient are rolul de a atenua din anxietatea durerea morala a
pacientului, iar tonul cald al exprimarii, zambetul comunicarii cu un astfel de pacient, chiar
in prezenta comportamentului sau dificil, opozant, are rolul sa reasigure pacientul, la fel de lent
dar sigur ca sau(suferinta), ca a ram as inca 0 persoana valoroasa, pentru care meriti'i
sa cauti confort calitate in fiecare clipa de viati'i.
Drepturile persoanelor aflate in faza terminala:
1. Am dreptul sa fiu tratat ca 0 fiinta umana vie pana la moarte.
2. Am dreptul sa mentin speranta oricat de schimbatoare i-ar fi obiectul.
3. Am dreptul sa fiu ingrijit de catre cei care pot mentine sentimentul sperantei oricat de
schimbatoare ar putea fi aceasta.
4. Am dreptul sa-mi exprim sentimentele emotiile despre moartea mea apropiata in stilul meu
personal.
5. Am dreptul sa particip la deciziile care privesc ingrijirea mea.
6. Am dreptul sa rna la ingrijire medical a continua chiar in conditiile in care scopurile
care urmareau vindecarea se transforma in scopuri care privesc asigurarea confortului.
7. Am dreptul sa nu mor singur.
8. Am dreptul sa mi se amelioreze durerea.
9. Am dreptulla raspunsuri oneste la intrebarile puse de mine.
10. Am dreptul sa nu fiu
11. Am dreptulla ajutor pentru a-mi accepta moartea, atat din partea familiei cat pentru familia
mea.
12. Am dreptul sa mor in cu demnitate.
13. Am dreptul sa imi mentin propria individualitate sa nu fiujudecat pentru deciziile mele,
care pot fi contrare credintelor altora.
14. Am dreptul meu sa discut despre experienta mea religioasa sau spirituala, sa Ie imbogatesc,
indiferent de ceea ce ar putea reprezenta acest fapt pentru ceilalti.
15. Am dreptul sa rna la faptul ca sanctitatea corpului omenesc va fi respectata dupa
moarte.
195
!!!!!!!!!!!!!! De Jinut minte:
Etica profesionaUi dimane la baza ingrijirilor acordate acestei categorii de pacienti.
Bolnavulin faza terminaHi este imaginea cea mai reprezentativa a fragilitatii conditiei umane, a
limite lor medicale sau de alt tip, limite pe care uneori nici vointa nici competenta unor
mari nu Ie pot invinge.
realitatii ca nu poate din aceasta situatie, ca este "prins" ca trebuie sa
traiasca propriul destin intr-o maniera care ii sfideaza ii ignora vointa alegerile personale, ii
erodeaza lent unilateral rezistenta organismului sentimentul natural al apartenentei la specia
umana, dorinta fireasca de supravietuire.
Apar inevitabil comportamente depresive, rezistente refuzuri la ingrijiri absolut necesare,
irascibilitate, agresivitate, comportamente de tip suicidal.
10. COMUNICAREA iN ECHIPA
Caracteristica principala a activitatii in multe dintre institutiile sanitare -in special in spitale-este
munca in echipa.
CE ESTE 0 ECIDP.A?
0 echipa are 2 sau mai multi membri
membrii utilizeaza ceea ce sa faca mai bine, aptitudinile pe care Ie au
pe care Ie detin
exista obiective comune ale tuturor membrilor
fiecare membru al echipei unul sau mai multe roluri
echipa are 0 identitate proprie
echipa are cai de comunicare specifice , propriullimbaj, semne etc ..
rezultatele eforturile echipei sunt analizate discutate de toti membrii sai
Buna comunicare in echipa, intelegerea avantajelor, dezavantajelor, regulilor muncii in grup,
ajuta la gasirea unor solutii eficiente pentru problemele ivite.
Echipa este constituita din mai multe persoane care comunica intre ele, frecvent, pe 0 perioada
limitata de timp - membrii echipei medicale sunt intr-o permanenta interdependenta, avand in
vedere specificul activitatii.
Efectele lucrului in echipa :
- modul in care este formata, motivata coordonata echipa, influenteaza performanta realizare
196
a scopului.
Abilitati personale necesare lucrului in echipa practice
asumarea responsabilitatii
indeplinirea angajamentelor
participarea la discutii
ascultarea activa eficienta
transmiterea unui mesaj clar
De multe ori, a sa asculti este mai important decM sa Cu toate acestea, se aplica cel
mai putin in practica.
o echipa sanatoasa .....
are coeziune
are moralitate
are respect pentru ceea ce este diferit
este eficienta
este deschisa
cultiva un climat de autenticitate
Cauze pentru care 0 echipa poate sa nu functioneze:
echipa are un numar prea mare sau prea mic de membri
exista diferite niveluri de autoritate diferentele sunt prea mari
obiectivele membrilor echipei sunt divergente
exista 0 competitie agresiva intre membrii echipei
rolurile in echipa nu sunt echilibrate
COMUNICAREA IN SITUATII DE CONFLICT
Ce este conflictul?
La baza unui conflict sta, indeosebi, 0 comunicare negativa. Realizata intre doua sau mai multe
persoane, aceasta poate include, de exemplu:
obiectii
197

critici
Dimpotriva, 0 comunicare pozitiva intre doua persoane sau mai muIte, in care eventualele
probleme sunt abordate rezolvate, duce la crearea unor zone de intelegere comuna.
Fazele aparitiei unui conflict sunt:
DE1CORD
ALIMENTAREA DEZACORDULUI
1
RUPTf
CONFLICT
Cum un conflict?
Putem identifica diferite categorii de semne care tin de :
Comunicare superficiala sau marcata de nervozitate
Discutii in contradictoriu
Intreruperea comunicarii
Relatiile personale:
rezerva
ostilitate
agresivitate
evitarea unor contacte sociale directe
Starea psihidi a unei persoane:
atitudine morocanoasa
suparare
Cum se pot spune cuiva lucruri nepHicute?
Nimanui nu-i place sa i se spuna ca este de dorit schimbe comportamentul.
198
eu to ate acestea, sunt momente, dind lntr-o echipa trebuie sa i se comunice unui membru
lucrurile pe care echipa Ie considera incomode sau inacceptabile. De aceea, sunt necesari
urmatorii p a ~ i
tratarea persoanei In cauza cu respectul cuvenit
purtarea discutiei lntr-un loc unde sa nu fie auzita sau lntrerupta
comunicarea situatiei care perturba functionarea echipei
formularea parerilor ~ i sentimentelor in mod deschis
implicare in rezolvarea conflictului
abordarea unor tehnici care sa sublinieze importanta respectului, a sustinerii ~ l a
colaborarii in echipa
Pe parcursul colaborarii in echipa se pot ivi divergente, neintelegeri intre membrii acesteia, care
impun 0 abordare managerial a a conflictului ~ i chiar folosirea unor tehnici de negociere.
199
MODUL VI. PRINCIPII VALORI
ETICE
1. ELEMENTE DEFINITORII PENTRU ETICA VALORILOR
VIRTUTILOR MORALE
,
Dadi omul W intelege dit mai larg destinul sau in lume, pe intreaga durata a vietii individuale,
dependenta de viata comunitatilor care il integreaza, tara sa-l omogenizeze, atunci putem
presupune ca el de ce pentru ce Nu numai teoretic, ci practic, el are conturata 0
oarecare (moral-politica religioasa) un sistem de valori virtuti cu care
calauzeasca existenta sa zbuciumata amenintata pe aceasta mica singulara planeta cu viata
inteligent-omeneasca din Univers.
Asemenea acte de intelegere stau ca suport toto data sunt influentate de socializarea
continuu-discontinua a personalitatii umane.
A pentru ce inseamna a-ti intelege conditia de om nascut din alti doi oameni -
piirintii, pe care, de obicei, iti sprijini intreaga ta fiintii. Avem in vedere atat parintii biologici, cat
parintii culturali.
2. RELATIILE DINTRE ETICA MORALA
,
Etica este disciplina care este preocupatii de problemele morale ridicate de cercetarea biologica ,
medicaia saugenetica. Ea este etica vietii, disciplina care studiaza normele generale de conduita
alegere morala de comportament corect, un sistem de valori morale.
Etica morala sunt cuvinte cu surse lingvistice diferite. Etica provine din limba greaca
(ethos, care se traduce in prin cuvintele moraY, obicei, caracter),iar morala din limba
latina (mos, moris, care se traduce tot prin obicei, morala). Asemanarile semantice dintre etica
morala se impletesc cu 0 serie de deosebiri analizate de filosofia modema contemporana.
Etica este morala elaborata de filosofi, au spus unii, careia i se mai spune filosofie
morala, cu un pronuntat caracter teoretic. Filosofiile mari din to ate timpurile au propus diferite
sisteme de morala, adica:
a) 0 multime ordonata de scopuri, avnd ca element maximal binele suveran, precum 0
multime de mijloace eu care se pot atinge aceste scopuri;
b) 0 multime de valori, adica, pana la urma 0 serie de coneepte cu care sa se clasifice agentii
actiunile lor: bine, rau, cinstit, just, efieient, prestant, competent
c) 0 multime de prescriptii enuntate in propozitii care contin operatori deontici ca trebuie,
obligatoriu, permis
Ca urmare, etica este 0 conceptuala a moralitatii istorice,a sustinut Hegel.
200
Cele mai raspandite concepte explicative ale atitudinilor situatiilor morale sunt vointa, datoria
obligatia, libertatea responsabilitatea.
Intr-un recent dictionar de filosofie , raporturile eticii cu morala sunt prezentate astfel:
etica se pana la opozitie, fata de morala, tot cum universalul se opune
particularului S-ar mai putea spune, in acest caz, ca, in timp ce morala comanda, etica
recomanda. Consideram insa ca, pe langa opozitia dintre eticii morala trebuie avute in vedere
corelativitatea lor, care poate merge, uneori, pana la identitate.
De la Heraclit ne-au ramas mai multe aforisme despre bine, despre mtelepciunea in viata, serii de
reflectii asupra viatii moqii in general, pre cum ganduri despre contradictiile existentei
umane. Hegel a racut referiri la probleme etice diverse (libertatea responsabilitatea,
tragica, virtuti vicii etc.), in majoritatea scrierilor sale,dar mai ales in Fenomenologia spiritului
Filosofia dreptului.
o directie diferita de aceea amintita mai sus a promovat Socrate. El a abordat de pe
pozitiile credintei in valoarea ideilor generale marile probleme morale:binele,virtutea fericirea.
Binele este adevaratul scop al vietii .El asigura fericirea, anume, nu fericirea dorita de
spiritele vulgare, sub forma de bunuri, bani, bogatie, putere, onoruri, ci fericirea care asigura
sanatatea sufletului. Caci Socrate a repetat constant: ai grija de sufletul tau! Fericirea interioara
sau fericirea-virtute face sufletul mai putemic
Dintre numeroasele virtuti, doua au fost mai des repetate de filosof:stapanirea de sine
dreptatea.
Cu limbajul intram in domeniul comunicarii umane, care ocupa un loc amt de important
pentru omul de astazi,incat constituie 0 a doua natura a sa. Ca urmare, se tot mai
insistent despre 0 etica a comunicarii. In special, a celor implicati profesional, adica a
din cele trei ramuri ale presei - scrisa, vorbita televizata -, precum a celorlalti participanti la
realizarea comunicarii planetare, rapide tot mai variate.
Etica medicaHi cuprindea la inceputurile ei principiile etice care guverneaza activitatile
medicale, fiind una dintre primele etici profesionale cu mare vechime (de exemplu,regulile
babilonienilor din Codul Hammurabi, sec. VIII I.H. sau juramantullui Hypocrate la vechii greci).
Astazi, ea cuprinde toate discutiile asupra problemelor privind asigurarea integritatii fizice
morale a oamenilor atunci dind sunt tratamentelor medicale. Dar lumea medicala este
larga, cu multe valori virtuti. Si nu e de dorit sa fie 0 singura etica medicala, peste tot.
Etica profesionala ar putea fi inteleasa in doua sensuri:
ca reflexie etica aplicata unui domeniu particular de activitate (profesiune);
ca reguli stabilite de un grup profesional pentru garantarea practicilor fiecarui membru al sau,
reunite intr-un cod, inclusiv codul deontologic al profesiunii.
Largirea sensului notiunii de cod a dus la inc1uderea in el a unor norme stabilite de
organizatii exterioare profesiunilor, cum sunt de exemplu, guvemele. Apare astfel problema
relatiei dintre "public" "privat", dintre
Se constata ca 0 data cu abandonarea vechii ideologii universaliste, a fost schematizata
foarte mult educatia moral a in Accentul se pune fie pe formarea unor deprinderi
intelectuale de excelenta, in perspectiva la competitii disciplinare profesionale, fie pe
valorile moralei justitiei, ignorandu-se vechi importante ale moralei solicitudinii, cum
sunt prietenia cooperarea dintre oameni.
Una din carentele morale care s-a acutizat in ultimul deceniu este dispretul tot mai
accentuat pe care il manifesta noile generatii fata de valorile culturale proprii, fata de limba,
obiceiuri, traditii, fata de istoria zbuciumata a romanilor in conditiile expansioniste ale imperiilor
de care a depins sau mai depinde viata no astra (indeosebi megainstitutiile financiar-bancare,
militare, politice). Valorile virtutile morale, normele principiile moralitatii surar mutatii
201
importanteastazi sub influenta mondializarii modelelor de viata de tip occidental, a noilor
sisteme tehnologice de comunicare globala (sateliti geostationari, Internet), a dominatiei pietei
financiare mondiale de catre dolarul american moneda Comunitatii Europene, a rolului
limbii engleze in toate genurile de comunicare, a intensificarii proceselor de migratie a
populatiilor din zonele subdezvoltate ale lumii spre zone Ie cu mare potential de absorbtie a fortei
de munca standarde ridicate de viata social-culturala.
Moralitatea trece, prin procese complexe: pe de 0 parte, in a doua jumatate a
secolului XX valorile virtutile, principiile normele morale occidentale au fost validate in
cadrul unor reforme ale vietii sociale, dar care au lacut mai bogate tiiri popoare cu un
grad de prosperitate ridicat; pe de alta parte, in perioada de timp a crescut saracia
subdezvoltarea, inapoierea spirituala moral a la popoarele care nu au sa copieze modelul
de stat democrat occidental, fiind constnlnse sa rezolve prin agresiuni violente diferendele
comunitare.
Tranzitia lnceputa in 1990, dupa 0 brusca schimbare politica in decembrie 1989, se
. mai greu in plan etico-moral. Filosofii, intelectualii in general, au de lacut fata
unor sarcini complexe: pe de 0 parte, reconsiderarea idealurilor sociale morale din
perioada antebelica, pe de alta parte, racordarea la noile idealuri, principii, valori virtuti morale
generate de democratiile occidentale postbelice, tot mai mult deschise spre globalitate. Mai intai,
o unificare europeana sub forma unei federatii de state democratice de la Atlantic la Gurile
Dunarii, apoi 0 continua extindere a modelului democratic modem pe Glob.
Principiile morale fac salturi mortale, de la individualismul exacerbat, asociat de
rapid, indiferent de mijloace, la colectivismul de odinioara. Aceste tangaje sunt insotite de
escaladari lara precedent ale violentei, grosoliiniei duritatii pe toate palierele societatii, in
cadrul vechilor noilor categorii sociale (de genul ciocoilor lui N. Filimon). Cultul exagerat al
banului lara munca produce grave alienari umane, distorsiuni in raporturile dintre
generatii, dintre parinti cop ii, dintre educatori educati.
3.VALORILE MORALE
Cand vorbim despre natura valorilor morale avem in vedere, de fapt, sursele din care ar
proveni ele. Ori, s-au considerat patru asemenea surse: psihologice, logice, biologice
sociologice
Emotivismul sustine ca judecatile de valoare, in special cele morale, nu sunt altceva decat
expresii ale unor preferinte, atitudini sau sentimente cucaracter moral.
Credem ca este greu de indicat 0 trasatura unicii a valorilor morale. Ele au mai multe
trasaturi:sunt sociale, dar aceasta nu spune prea mult. Putem adauga apoi faptul ca trimit la
sanctiuni sociale, altfel administrate decat cele cu caracter juridic, care sunt institutionalizate prin
legi alte acte normativ-juridice, cu personal calificat de elaborare aplicare a legilor. Toate
acestea nu exista pentru valorile morale.
Daca tinem seama de contributiile diferitelor perspective adoptate in vederea explicarii
valorilor morale putem spune ca:
l.Valorile morale sunt valori personale, deoarece suportullor este persoana umana nu
faptele ei. Cum mentiona Aristotel, vorbim de curaj avem in vedere omul curajos, vorbim de
202
bun sau bine ne referim la omul bun la omul de bine, care intr-un timp loc istoric
determinate.
Opusul persoanelor este lucrul, care nu are valoare moral a, ci economica.
2. Fiind personale, suporturile valorilor morale sunt spirituale. cum in cazul
valorilor artistice nu litera tiparita sau panza vopsita constituie opera de arta valoroasa, ci
mesajele ei culturale, tot valorile morale nu se reduc la actele constatabile prin simturi, ci
evoca semnificatii spiritual-umane. Binele este valoarea morala cel mai des folosita, cu
nenumarate sensuri corel ate cu tot atatea nevoi sociale sau motive (cele cinci tip uri stabilite de
Maslow: organice, de securitate, de apartenenta, de stima de autorealizare).
3.Valorile morale sunt scopuri fundamentale ale vietii oamenilor, in sensu 1
disciplinarii nevoilor biologice imediate ( hrana, adapost etc.) al permanente a
biologicului prin adoptarea un or idei idealuri marete. A trai cu adevarat viata ca om inseamna a
te ridica de la scopuri materiale, imediate, la scopuri cu bataie lunga.
Exprimam rezerve ca ar fi oameni preocupati numai de satisfacerea nevoilor primare: "Faptul ca
fiintele umane au nevoie de hrana adecvata, de adapost imbracaminte in conformitate cu c1ima,
de apa curata salubritate, de grija parinteasca de asistenta medicala, nu este un fapt
controversat". Cand aceste nevoi de baza nu sunt satisracute, oamenii se Imbolnavesc adesea
mor prematur.
4.Problema progresului valorilor morale, amintita in treacat pana aici, are mai multe
variante de rezolvare: una afirmativa, alta negativa numeroase altele intermediare.
4. PRINCIPALELE VALORI MORALE
Drumul prin viata al omului este presarat de nenumarate valori. Printre acestea, valorile
morale au un rol deosebit atat in formarea caracterului a stilului distinctiv al oamenilor unii fata
de altii, cat in coagularea solidarizarea lor in adoptarea unor proiecte comune care Ie
canalizeaza viata.
1. Binele Raul - denota valoare are 0 functie foarte asemanatoare cu aceea a lui bun.
Dar, rareori aceste cuvinte se pot inlocui unul cu celalalt rara ca intelesul comunicarii sa nu se
schimbe.
Bine se coreleaza cu conceptele de "lege" "regula". De aceea, bine are 0 sfera mai
restransa decat bun. Bine inseamna a corespunde intr-un caz dat, pe cand bun se pentru
a face 0 recomandare. Exemplu: X a avut bune intentii, dar ceea ce a racut el nu a fost bine (din
punct de vedere profesional, legal, etc. Adica din punctul de vedere al unor norme stabilite. In
felul acesta se vede legatura dintre valoare norma).
A vorbi despre Bine Rau astiizi inseamna a tine seama de realitatile social-politice ale
unei lumi fluide, care cu greu echilibrul pacea.
2.Dreptatea echitatea
Aceste valori morale au fost cercetate de filosofii c1asici ai antichitatii atat separat, cat
in relatiile lor reciproce, precum in corelatie cu Binele Raul, ca virtuti perfecte ca principii.
Limbajul etic insa nu a preluat termenii cu care au fost desemnate aceste valori, virtuti
(vezi cap. V) principii filosofico-morale, ci corespondentele lor latine. Termenul dreptate
provine din latinescul directus, in linie dreapta, adica in acord cu normele morale, atunci avem
dreptate morala, sau cu normele juridice, atunci vizam dreptatea legala. Termenul echitate are
203
la baza aequitas, egalitate, echilibru caracteristic omului echitabil. Dreptatea ca principiu se
manifesta in gandirea morala prin enunturi ca acestea: fiecaruia dupa merite, fiecaruia
. .
ceea ce 1 se cuvme.
Echitatea este 0 valoare corelativa a dreptatii, anume ea este 0 forma mai concreta a dreptatii
morale, manifesta la nivelul caracterelor umane nu la actiunile de intarire a legalitatii juridice.
Datorita acestei corelatii a dreptatii cu echitatea, se impun doua concepte de responsabilitate:
juridica morala.
3. Datoria obligatia moraHi
Pentru a nu intrerupe firul expunerii urmate pana aici, trecem la prezentarea valorilor morale
imperative (care exprima necesitatea conturata de valorile fundamentale ale Binelui Raului sub
forma lui trebuie sau nu trebuie) numite datorie obligatie morala.
Daca in cuplul anterior, echitatea era notiunea morala prin excelenta iar dreptatea un
concept cu semnificatiemailarga.innoulcupludatoriaesteocategoriemoralaprinexcelenta.pe
cand obligatia este 0 categorie cu semnificatii mai largi. Dar intelesul ambelor notiuni etice
trimite la notiunea de drepturi.
Persoanele sau grupurile umane au datorii obligatii pentru ca ele au anumite drepturi unii
fata de altii. Intr-o exprimare accesibila, dreptul arata ceea ce se poate pretinde de la altcineva, pe
cand datoria indica ceea ce ne poate pretinde altcineva noua. Orice om are, simultan, drepturi
obligatii, deoarece el se afla destul de frecvent in dubla postura, de a cere ceva de la altcineva
de a da ceva altcuiva.
4. Sinceritatea minciuna
Aceste valori virtuti morale se manifesta mai ales in procesele de comunicare umana,
reprezentate mai tehnic prin schema relatiilor dintre emitatori receptori. Daca tinem seama
de autoreflexivitatea acestora, atunci trebuie sa avem in vedere fenomenele de autoamagire,
dintre emitator receptor se estompeaza .
Viitorul valorilor morale
Problema prevederii evolutiilor valorilor morale face parte din activitatea reflexiva a
filosofiei, a filosofiei morale indeosebi. Aceasta problema este strans legata de intrebarea "cum ar
trebui sa traiesc?", deoarece trebuie implicat un poate sa fie, la un timp viitor. Ori, nu se poate
discuta viitorul moral al omului rara a nu tine seama de variatele ale moralei prezente
trecute din evolutia sociala. La aceasta diversitate se adauga numeroasele discriminari
discrepante intre civilizati primitivi, intre tari popoare bazate pe valori morale traditionale,
conservatoare altele care promoveaza sisteme de valori morale mai liberale, deschise
schimbarilor.
5.VIRTUTILE MORALE
,
Capito lui de fata imprejurarile care au permis revenirea la unul din cele mai
vechi filoane ale eticii occidentale: etica virtutii.
204
Dadi etica ne este cat de cat lamurita prin cele prezentate in primul capitol, virtutea este un
concept anuntat in introducere, dar cu referire speciala la virtutile intelectuale la caracter.
Acum va trebui sa-i dam 0 explicatie mai cuprinzatoare, care sa se potriveasca cu cele
mentionate despre valorile morale, fata de care virtutile nu raman niciodata straine.
1.Ce este virtutea?
Virtutea, ca valoarea morala pe care 0 promoveazii, poate fi cercetata atat din punct de
vedere teoretic, cat din punct de vedere practic. Primul punct de vedere constituie teoria
virtufii. eel de al doilea formeazii etica virtutii. In istoria filosofiei vechi, dupa cum am aratat in
primul capitol, ele au fost rareori separate.
Fiind destul de complexa, relatia virtute-viciu prezinta multe aspecte multe feluri de
redare. Unele dintre aceste caracterizari lapidare rezista timpului, cum este faimoasa cale de
mijloc aristotelica: virtutea morala este situarea corespunzatoare fntre doua extreme
A. MacIntyre in lucrarea sa publicata in 1981 propunea urmatoarele definitii ale virtutii:
1. virtutea este calitatea care permite unui individ indeplineasca rolul sau social
apare ea in epopeile lui Homer sau in societiltile eroice, dadi acestea au existat cu adevarat);
2. virtutea este calitatea prin care individul se poate apropia de realizarea scopului
(telos) sau specific uman, fie in forma naturala, fie in forma supranaturala (pentru ilustrare
putem tine seama de ideile lui Aristotel sau de cele din Noul Testament, precum cele ale Sf.
Toma d'Aquino);
3. virtutea e 0 calitate utila pentru a obtine succesul pamantean ceresc (exemplu
listele cu virtuti ale omului politic american deistul B. Franklin);
4. virtutea este dispozitia sau sentimentul care asigura supunerea acordul fata de
regulile relevante (etica normativista contemporana)
Virtutile evolueaza 0 datil cu trecerea omului prin viata, de la leagan la mormant, de la 0
dependenta aproape totala de altii, la 0 autonomie maxima, realizata in complexitatea activitatilor
cultural-istorice in care indivizii sunt angrenati. Iar aceste virtuti nu sunt separate, ci se presupun
mereu in ceea ce niizuim ori facem cotidian.
Urmand 0 ordine ce ni se pare apropiata de evolutia de maturizarea morala a omului
individual colectiv, redam in continuare cateva din cele mai importante virtuti morale
descrise in literatura recentil, care ar fi potrivite pentru ca cineva sa aiba drepturile ce-i confera
calitatea de om. Ele nu sunt numai rezultatul educatiei, ci al acelui tip de societate croita pe
masura omului in slujba sa, nu a unor himerice standarde exprimate de 0 mie de legi sau de alte
programe birocratice
Preluam selectiv din literatura descrierile unor virtuti cu scopul de a Ie intelege defini
aceste noi sensuri, precum de a intrezari caile asumarii lor atat prin memorizare, cat prin
testare efectiva in diverse situatii de viata.
Politetea este prima virtute poate, este originea celorlalte, care au fost de filosofi
in liste, dupa anumite ierarhii mai mult sau mai putin intemeiate. Ea mascheaza atat lucruri bune,
cat lucruri mai rele. De multe ori, politetea este un artificiu estetic.
La cop ii, politetea se formeaza prin disciplina, care de la reguli privind igiena
corporal a, mersul gesticulatia, incheindu-se cu formule de adresare discurs catre congeneri,
catre persoane de sex opus, catre adulti, parinti, educatori, preoti, functionari. Toate se invata prin
practica nemij locita.
Pentru adulti, politetea este insuficientil pentru un comportament normal, dar Ie este
mereu necesara lor. La copii insa ea este absolut necesara pentru ca sa inceapa sa devina
oameni. De aceea, politetea trebuie invatata educata de copil din primele zile de viata. Familia
205
are un rol important In educarea respectului pentru bunele maniere celelalte reguli de viata:
parintii, bunicii, rudele, fratii surorile participa la acest proces, care nu este scutit de tensiuni
de contradictii. Dar, cum astiizi tot mai multi copiii se nasc cresc in institutii, deoarece parintii
ceilalti membri ai familiei sunt ocupati In variate activitiiti, politetea se Invata atat In grupurile
spontane de Intalnire ori de joaca din cadrul acestor institutii, cat In cele organizate pe varste
supravegheate de personal calificat. Cand ajunge la adolescenta, omul reduce politetea la ceea ce
este ea: exterioritate formala artificiala. De aceea, se spune ca este de preferat moral un
adolescent Intarziat decM un copil prea ascultator, caci cel dintai Intelege simte mai multe
lucruri decat cel de al doilea.
Fidelitatea. Din punct de vedere psihologic, fidelitatea este caracteristica memoriei pe care 0
poseda la un moment dat individul sau grupul uman despre originea, normele
valorile care Ie supravietuiesc. Prin urmare, fidelitatea exprima aceasta identitate culturala a
persoanei sau a grupului cu limba, obiceiurile credintele specifice. Prin ea ne asumiim
trecut valorizat pozitiv, pe care Incercam sa-l perpetuam In noile proiecte realiziiri. Valorizat
negativ, trecutul produce sentimente de ura, nemultumire, aversiune, ranchiuna, adica opusele
prieteniei: De mare interes pentru oamenii care traiesc In actualele conditii social-
istorice este fidelitatea in cuplu, caci familia bazata pe casatoria oficializatii tinde sa fie din ce in
ce mai rara.
Prudenta. Cu aceasta virtute abordam una din cele mai vechi liste cu virtuti din gandirea
morala occidentala: prudenta, curajul, cumpatarea dreptatea. Ele au mai fost numite virtu/i
cardinale sau filosofice. Ea constii In acea calitate pe baza careia hotiiram ceea ce este bun sau rau
pentru om, dar nu In sine, ci Intr-o situatie oarecare, astfel sa actionam cum se cuvine. Prin
urmare, am putea spune ca prudenta nu este altceva decat bunul simt corel at cu 0 bunavointa cu
o inteligenta virtuoasa.
Prudenta implica incertitudine, risc, Intamplare, necunoscut. Din acest motiv,
Intelepciunea are nevoie de ea pentru ca sa nu fie 0 Intelepciune nebuneasca.
Daca politetea este 0 formala, prudenta este 0 reala de a trai de a fi fericit, amt In
prezent, cat In viitor. Ea ne asigura ceea ce trebuie sa alegem ceea ce trebuie sa evitam. De
aceea, modemii i-a mai zis precautie.
Odata cu puterii omului prin prudenta nu scade, ci
fiindca avem mai multe responsabilitiiti fata de cei ce nu s-au nascut inca. De asemenea, nu prin
fanatism prin slujirea unor principii abstracte, ci prin mai mult altruism responsabilitate
putem mentine viata pe planeta, 0 data cu ea, societatea. Maxima lui Spinoza - Cauta!, -
Fere$te-te!, poate fi maxima no astra. Caci nici bunele intentii, nici buna nu mai sunt
suficiente
Cumpatarea. 0 putem defmi prin contrast cu dezgustul cu ceea ce duce la acesta. Ori,
aceasta inseamna moderatie in satisfacerea simturilor, gust cultivat, stiipanit.
Cumpatarea te ajuta sa fii independent sa te bucuri de ceea ce ai fizic intelectual. Este
strunirea dorintelor, pana la urma, pentru a nu ajunge la desfranare, la nefericire.
Cumpatarea este 0 virtute pentru to ate timpurile, dar mai ales pentru perioadele de bunastare
materialii.
Curajul. Pentru Intelegerea curajului trebuie sa plecam de la 0 distinctie importantii, aceea
dintre aspectul sau psihologic sau sociologic cel moral, chiar daca, cum am vazut, astazi s-
au afirmat psihologia, respectiv, sociologia morala.
Psihosociologic, curajul este 0 trasatura de caracter, care constii In lipsa sensibilitatii fata
de frica, care, fie ca este prea putin resimtita, fie este bine suportatii, uneori chiar cu placere. De
exemplu, amatorii de misiuni periculoase, de expeditii la poli sau pe iubitorii de
scandal gratuit cu 0 altii banda din cartier, sunt, desigur, In sens psihologic sociologic,
dar nu moral. Si spargatorii de banci piromanii sau cei ce pun bombe in locuri aglomerate au
206
curaj, dar nu ca 0 virtute, ci ca opusul ei, deoarece toate aceste actiuni nu au valoare, ci non-
valoare moral:L
Curajul devine 0 valoare 0 virtute moral a numai atunci cand se pune, macar partial, in
serviciul altuia; cand ca s-a eliberat intr-o masura oarecare de interesul egoist imediat.
Curajul este prezent in orice actiune morala, cum este prezenta prudenta, de altfel. Caci lara
prudenta, celelalte virtuti ar fi oarbe sau iar lara curaj ele ar fi goale
Curajul presupune prezenta fricii totodata infruntarea ei.
In incheiere, reamintim recomandarea lui Aristotel: curajul trebuie lacut cu masura.
Riscurile trebuie proportionate in raport cu scopul propus. Indrazneala nu devine virtute decat
atunci cand intervine prudenta.
Spiritul de dreptate. Nu yom rep eta cele mentionate in legatura cu valorile de dreptate
echitate. Dreptatea a avut va avea un loc esential in listele de valori virtuti morale.
Vom insista sa se retina ca multi filosofi scriitori (unul din ei a fost Dostoievski) au sustinut ca,
daca ar dispare dreptatea de pe pamant, faptul ca oamenii continua sa traiasca nu ar mai avea nici
o valoare
Noi nu yom continua sa analizam dreptatea din punct de vedere juridic, ci ne yom
concentra pe aspectele axiologic-morale ale ei, adica dreptatea ca virtute. Aceasta se
prin notiunile de egalitate echitate, uneori proporfie.
In egalitate, esentiala este nu egalitatea intre obiectele schimbului, care se
egalitatea de fapt, ci egalitatea de drept, care inseamna persoane egal informate libere sa
dec ida in ceea ce propriile interese ca conditiile schimbului. Cerinte greu de realizat.
Ca virtute, dreptatea inseamna ca nimeni nu este mai presus de lege mai presus de
ceilalti oameni. In acest fel, dreptatea se apropie de altruism, de iubire. Numai ca iubirea cere
prea mult de la oameni, se face ca intervine egoismul. Dreptatea este tocmai echilibrul
dintre ele, care echilibru este realizat in societate, adica nu de unul singur.
Generozitatea Este 0 virtute mai subiectiva mai spontana, mai afectiva decat dreptatea,
deoarece capacitatea de a darui altuia ceea ce lui ii incurajare, un sprijin ori
un ajutor.
Daca dreptatea din spirit din ratiune, generozitatea tine de suflet de
temperament. Drepturile omului au fost sunt consemnate in declaratii. Generozitatea nu prin
cuvinte scrise ori rostite se exprima, ci prin actiuni pomite din respect, stima solidaritate cu
semenii aflati in suferinte morale sau lipsuri materiale evidente, lara a cerceta cui se datoreaza
acestea.
Compasiunea este 0 virtute ambigua, fiindca trimite la simpatie, adica la
reciproca de sentimente, care nu tine neaparat de morala. Virtutea aceasta a fost recomandata mai
des de buddhism de filosofia orientala decat de cea occidentala.
0 in prelungirea virtutilor schitate pana aici, dar poate fi privita ca
atare, atunci cand avem in vedere placerea de a primi bucuria de a fi fericit.
este gratuita, lara recompensa. Ea este mai mult datorie decat drept.
alimenteaza generozitatea, este sprijinita de aceasta din urma. Se de
ingratitudine, care trimite la ceea ce e rau.
Umilinta adaugata celorlalte virtuti descrise mai sus Ie face mai discrete. Ea este un semn al
intelegerii limitelor oricarei virtuti, precum a limitelor fiecaruia dintre noi.
Umilinta se poate asocia cu ipocrizia, care este 0 alta masca sub care se ascunde rautatea
omeneasca.
Simplitatea este cea mai deoarece este existenta omeneasca, ne literaturizata,
nefalsificata prin minciuna, prin ipocrizie. Este contrariul duplicitatii, al complexitatii, al
infumurarii. Cu toate acestea, nu este lipsiili de dificultati in a 0 realiza efectiv. Ca virtute
intelectuala s-ar defini prin bun-simt, judecata dreapta, ratiune lucida.
207
Puritatea este 0 virtute, dar este 0 proprietate sau 0 valoare a lucrurilor privite din anumite
unghiuri.
Toleranta, la care ne-am mai referit de cateva ori pana aici, 0 completam acum cu cateva
explicatii suplimentare. Toleranta apare acolo unde avem opinii nu certa.
Toleranta are limite. Astfel, extremele in teoria cum sunt dogmatismul
relativismul, extremele politice, cum sunt totalitarismele de dreapta sau de stanga, extremismul
religios de genu I fundamentalismului sau fanatismului au limite ce trebuie neaparat
printr-o gandire 0 mai echilibrata.
Blandetea ar putea fi prezentata ca 0 virtute specific-feminina, ceea ce ne duce din nou spre
probleme de filosofie a sexului. Oricum, in istorie barbatii au fost raman campionii violentei,
care este opusul blandetii. Violenta femeilor este intamplatoare, iar isteriile unora dintre ele nu
devin la fel de periculoase cum sunt actiunile sangeroase ale barbatilor. Social, blandetea este
corelatul sfuii de pace. Blandetea este 0 pace interioara, obtinuta cu greu, pentru ca mereu
suntem tulburati de forte impulsuri agresive, pana ce sa revenim la seninatate Blandetea
este 0 virtute destul de greu educabila la om.
Buna-credinta reglementeaza raporturile noastre cu adevarul. Psihologic, ea este un fapt, etic
este respect pentru adevar. Buna-credinta se afla in relatii de contradictie cu minciuna, ipocrizia,
duplicitatea, cu toate formele de rea-credinta, dar nu cu eroarea. Omul de buna credinta spune
ceea ce crede, chiar daca se crede ceea ce spune.
Ca fidelitatea curajul, buna credinta nu este 0 virtute suficienta completa. Ea este
insa foarte necesara celorlalte virtuti. Este virtutea oamenilor care merita sa fie crezuti, deoarece
iubesc adevarul repudiaza minciuna.
Simtul umorului se asociaza cu simtul umilintei, luciditatii, generozitatii, blandetii, milei,
deoarece excesul de seriozitate este suspect In spatele seriozitatii pronuntate poate
sa stea 0 iluzie, un fanatism. Spinoza a notat in Tratat politic: Nu-ti bate joc, nu deplange nu
blestema, ci numai intelege! Iar daca nu este nimic de inteles, atunci nu-ti ramane decat sa razi.
cum a lacut-o acel condamnat care, in timp ce era dus la intr-o zi de luni a spus:Iata 0
saptamana care incepe bine!
Aristotel umorul intre seriozitate frivol. Un exemplu de asemenea umor a lasat W. Allen,
care a scris: Nu-mi este frica de moarte, dar a$ vrea sa flu in alta parte cand mi se intampla.
Iubirea este posibila, dar nu poate fi comandata. A-ti iubi aproapele inseamna sa te achiti
de datoriile fata de el. Iubirea este un ideal nu un comandament. Este idealul sfinteniei, iar a
actiona moral inseamna a actiona ca $i cum ai iubi. Etica cere sa faci ceea ce se cere. Comparativ
cu morala, legea, datoria, iubirea este cea mai importanta. Ea ar putea fi descrisa intr-o cronica a
varstelor, de la copilarie la adolescenta tinerete, apoi la maturitate batranete. De la dragostea
materna, la dragostea pentru prieteni, apoi la dragostea pentru oameni in general.
Iubirea de oameni sau agape trimite la blandete, compasiune dreptate. Absenta acestei
forme mai grele de iubire impune virtutile cu ele moral a, lara de care nici un umanist nici un
ateu nu ar putea trai. De aceea, nu numai importanta a educatiei etice in
societatea prezenta viitoare, dar a actiunilor practice de limitare a egoismului, invidiei altor
forme de manifestare a raului.
Noile realitati socio-culturale impun 0 noua etica. Aceasta poate fi etica valorilor
virtutilor morale general-valabile, instituite prin comunicare directa indirecta, prin dialog,
schimburi culturale contacte umane.
208
6. VALORILE MORALE iN
PERSPECTIVA PRACTICII MEDICALE
Analiza dimensiunii morale a actului medical nu se poate intreprinde lara 0 cel
putin in linii generale, a procesului istoric de aparitie evolutie a practicii medicale.
Activitatea medicala implica, mai mult decat alte profesii, cultivarea valorilor morale.
Medicina traditionala promoveaza valorile altruiste, filantropice, caritabile ale actului terapeutic.
Dimensiunea sacra a datoriei trebuie sa existe pentru orice functie a unei institutii medicale. Intre
morala generala morala profesionala exista un raport de la general la particular, insa morala
medicala poseda un grup de etice deosebit de nuantat variat. Pentru valorile etice
medicale se poate giisi un criteriu comun in vitalitate. Viata este cea mai mare valoare pentru
toti din domeniul ingrijirii sanatatii, indiferent de profilul rolului lor social. Cea
mai evidentii manifestare a valorizarii vietii 0 gasim in specialitatile clinice unde raportul
interpersonal cu bolnavul dezvolta tendintele filantropice, altruiste. Dar motivatia umanista 0
gasim in institutiile de cercetare medicina preventiva, unde curiozitatea pasiunea
pentru adevar trebuie sa respecte principiile conservarii vietii. De asemenea, din
domeniul medicinii sociale trebuie sa aiM inclinatia de a organiza conduce ocrotirea sanatatii,
ceea ce se bazeaza pe sentimentul satisfactia de a sluji viata oamenilor.
Pentru specialitatilor clinice sunt strict necesare caritatea, bunatatea, iubirea
aproapelui, pastrarea secretului profesional, pe cand medicina profilactica economia sanitara se
bazeaza pe valori morale de echitate, responsabilitate sociala bine colectiv, realizat prin
intermediul cumpatarii, austeritatii dreptatii. Un act medical il putem numi moral in masura
in care tinde la conservarea vietii prin renuntare la interesele proprii.
De cele mai multe ori, actul medical moral vitalitatea ca un mijloc pentru a
atinge un bine uman individual (vindecarea bolii) sau colectiv (profilaxie, investigatia a
cauzalitatii bolilor). Ca mijloc pentru a implini un scop moral, valoarea vital a in medicina
imbraca doua forme polare: sanatate-boala viatii-moarte.
7. SPECIFICUL ETIC AL ACTULUI MEDICAL
Actul medical a fost ramane 0 activitate deosebit de complexa. Exercitarea lui a cerut
intotdeauna mUltiple calitati, cele de ordin moral, avand importanta majora. Faptul ca se
incredinteaza sanatatea omului, viata lui, implica instituie 0 responsabilitate maxima actului
profesiunii medicale.
Profesiunea medicala a aparut pentru:
1) alinarea suferintei umane
2) refacerea fortei de munca.
Pastrarea, apararea restabilirea capacitatii de munca a dat profesiei medicale 0
important functie sociala cu deosebite semnificatii morale: apararea fiintei umane implica
respectul pentru viata - principiul moral fundamental profesiunii medicale.
209
Aceste doua cerinte, alinarea suferintei umane pastrarea capacitatii de munca,
demonstreaza nu numai ratiunea de a fi a profesiunii medicale, dar dau sensul etic major al
profesiunii.
Specificul etic al profesiunii -marea 'incarcatura morala a profesiunii noastre, a fiecarui act
medical - rezida 'insa 'in "obiectul" profesiunii medicale, care este OMUL, valoarea cea mai de
pret, inestimabila -orice viata este inedita inimitabila.
In toate normele de conduita morala vom gasi pe primul plan aceasta cerinta:
respectul vietii al persoanei umane, in orice circumstanta este datoria primordiala,
fundamentul etic al oricarui act medical.
Capodopera medicinii antice, in ceea ce etica profesionala, dimane
documentul cunoscut sub numele de "Juramantullui Hipocrate". Se pare ca, datorita marii
autoritati profesionale a lui Hipocrate, tot ce a produs bun epoca sa in domeniul teoriei practicii
medicale, al eticii acestei profesiuni nobile, a fost atribuit "parintelui medicinii", lui Hipocrate
din Cos.
Remaniat in forma, aparut sub diferite variante in functie de tiiri , epoci, regimuri politice,
credinte religioase traditii universitare, juramantul a ramas simbolul inaltei responsabilitati
profundului umanism al profesiunii medicale. Pentru frumusetea sa morala, redam noi, in
intregime, acest prim document al eticii profesionale medicale:
"Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Higea $i Panacea $i pe tofi zeii zeifele, pe care fi iau
ca martori, ca voi indeplini acest juramant $i poruncile lui, pe cat ma ajuta forfele rafiunea:
Sa respect pe cel care m-a invafat aceasta arta la ftl ca pe proprii mei parinfi, sa impart
cu el cele ce-mi aparfin $i sa am grija de ella nevoie; sa-i consider pe descendenfii lui ca
frafi sa-i invaf aceasta artii, daca ei 0 doresc, fora obligafii fora a fl platit.
Sa transmit mai departe invafaturile acestei arte fli/or mei, fli/or maestrului meu $i numai
acelor discipoli care au jurat dupa obiceiul medici/or, $i nimanui altuia.
Atat cat ma ajuta forfele rafiunea, prescripfiunile mele sa fie facute numai spre folosul
buna stare a bolnavi/or, sa-i feresc de orice dauna sau violenfa.
Nu voi prescrie niciodata 0 substanfa cu efecte mortale, chiar daca mi se cere, $i nici nu
voi da vreun sfat in aceasta privinfa. Tot nu voi da unei femei un remediu avortiv.
Sacra curatii imi voi pastra arta imi voi conduce viafa.
Nu voi opera piatra din ba$ica, ci voi lasa aceasta operafie celor care fac aceasta
meserie.
in orice casa voi intra, 0 voi face numai spre folosul bunastarea bolnavilor, ma voi fine
departe de orice aCfiune daunatoare $i de contacte intime cu femei sau barbafi, cu oameni
fiberi sau sclavi.
Orice voi vedea sau voi auzi in timpul unui tratament voi pastra in secret, pentru ca aici
tacerea este 0 datorie.
210
Dad! voi respecta acest juramant $i nu fl voi calca, viala $i arta mea sa se bucure de
renume $i respect din partea tuturor oamenilor; daca fl voi trada devenind sperjur, atunci
contrariul. "
In fondul de aur al eticii medicale au intrat multe elemente rationale cuprinse In juramant,
dintre care mentionam:
fata de cei care ne-au initiat in tainele profesiunii datoria morala de a
dezvolta transmite generatiilor urmatoare dobandite,
datoria absoluta de a sluji viata, utilizarea tuturor in folosul
bolnavului,
probitatea profesionala, orientarea activitatii in folosul bolnavului,
spiritul de omenie, curatenia morala,
discretia (atitudine etica cunoscuta mai ales sub forma secretului profesional)
In literatura de specialitate a prime lor decenii ale acestui secol a figurat ca unul dintre cele
mai elevate documente de morala medicala numitul DECALOG AL PERSONALULUI
SANITAR formulat de profesorul spaniol B. Masci. Redam noi 0 parte din continutul
acestor cerinte de conduita profesionala:
"1. Onoreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi: cop iI, tanar sau batran. Cand a ajuns in
mainile tale, este 0 fiinta lara aparare care nu are alta arma de sustinere decat apeland la
la caritatea tao
2. Da stima atentie saracului ca bogatului. In dragostea ta de oameni, saracul se
simte bogat. Respecta nuditatea maladiei, spectacolul mizeriei al suferintei.
3. Respecta nobila ta misiune, incepand cu persoana tao Sa nu 0 profanezi. Poarta-te
demn, cuviincios, cu omenie. Nu specula pe bolnav, caci profesiunea ta nu e ca oricare alta.
Sacrificiul tau, ajutorul tau nu pot fi pretuite ca 0 meserie
4. Oboseala ta sa fie luminata de credinta de dragoste. Atunci cand nu mai poate face
nimic, bunatatea ta, purtarea ta, sa sustina pe bolnav. Invinge greutatile inerente profesiunii tale,
supararea nerabdarea ta; ca cel suferind este dezarmat, lara putere are
nevoie de ajutorul Ingrijirea tao
5. Sa nu niciodata pe bolnav, care e umilit de boala lui, oricare ar fi boala, sa
nu pronunti cuvantul deznadejde. Sa nu distrugi nici unui bolnav iluzia vindecarii, chiar de ar fi
yorba de un muribund. Sunt oameni care au nevoie sa-i pana la ultima lor clipa, pentru a
nu-i lasa sa ghiceasca
6. Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in ceea ce 0 maladie este ceva
srant, care nu poate fi tradat, destainuit altei persoane. Profesiunea ta este un sacerdotiu. Iu nu
trebuie sa faci nici 0 deosebire de clasa sociala, de credinta religioasa. Inaintea ta toti sa fie tratati
deopotriva, caci toti oamenii sunt tratati deopotriva de legile firii ...
7. Sa nu vezi in ingrijirea bolnavilor tai 0 povara, 0 corvoada. Acest sentiment ar ingreuna
exercitiul meseriei tale. Invata sa bolnavii tai sa-i intelegi in felullor de a cere ceva,
211
cand au nevoie de ajutorul tau, cand au nevoie de somn, de odihna, de mancare, etc. Defectele,
pretentiile, toanele bolnavilor sunt datorate suferintei. La fel ai fi tu cand ai fi bolnav.
8. Niciodata, fata de boinav sa nu te arati neincrezator in tratamentului. Mentine-i
speranta, credinta. Fa ca boinavul sa nu se simta singur, izolat. Daca a suferi e greu, a suferi
singur e incomparabil mai greu. Poarta-te astfel, ca bolnavul sa fie sigur ca are in tine un sprijin,
da-i curaj cand 11 vezi trist, amarat, disperat.
9. Nu ajunge numai bunavointa, ci se cere in ingrijirea bolnavilor. Zilnic, se
descopera noi mijloace pentru alinarea suferintelor. Nu te multumi nu te margini numai la
ce le-ai do bandit in Improspateaza-Ie mereu! Invatii mereu!
mereu carti reviste medicale!
10. Nu discuta nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in fata bolnavului. Ii
increderea in medicina, ii distrugi speranta in vindecare." ...
Dimensiunile morale ale actului medical sunt red ate intr-un alt document ce raspunde unor
noi idealuri ale medicinii modeme. Este yorba de adoptarea la sesiunea din 1948 de la Geneva
a Asociatiei medica Ie mondiale a urmatorului text de legamant profesional:
"In clipa in care sunt admis printre membrii profesiunii medicale, imi iau angajamentul solemn
de a-mi consacra viata in serviciul umanitatii.
Voi pastra mei respectul care Ii se cuvin. Imi voi exercita cu
demnitate. Voi considera sanatatea pacientului drept prima mea grija. Voi respecta
secretul celui care mi-l va incredinta. Voi sustine din to ate puterile onoarea nobilele traditii ale
profesiunii medicale.
Colegii mei vor fi frati. Nu voi ingadui ca diverse considerente legate de religie, de natiune, de
rasa, de partid sau de clasa sociala sa se interpuna intre datoria mea pacientul meu. Voi arata un
respect deosebit fata de viata omeneasca inca de la conceptie. Nici sub amenintare nu voi ingiidui
sa se foloseasca mele medicale impotriva legilor umanitatii.
Fac acest legamant solemn, liber, pe cuvant de onoare."
Documentul, ne de "forma" juramantului hipocratic este elaborat mai sobru
reprezinta un progres pe linia imbogatirii permanente cu noi valente morale a profesiunii
medicale.
8. PRINCIPIILE ETICII MEDICALE
Aceasta teorie a devenit foarte populara in SUA in anii 1960-1970, fiind acceptata
de diferite organisme de etica, initial identificand trei principii de baza:
respectul fata de persoana,
. binefacerea
212
justitia.
In perioada (1979) Beauchamp Childress publica "Principii Ie Eticii
biomedicale"- reeditata deja de 5 ori, in care autorii stipuleaza patru principii de baza:
autonomia,
ne daunarea,
binefacerea
justitia (echitatea, dreptatea).
Aceste patru principii aplicarea lor au devenit un "standard", am putea spune 0
"abordare oficiaHi" in bioetica. Aceasta etica medicala invatata de practicieni este directionata
pe utilizarea acestor principii, cadrullegal consecintele aplicarii principiilor de etica.
Principiile etice sunt concepte fundamentale prin prisma carora se poate judeca
comportamentul sau conduita unei persoane sau a unui grup de persoane. Ele ajuta oamenii sa ia
decizii etice pentru ca pot fi folosite ca criterii de masurare a unor actiuni.
Principiile etice stau la baza legilor, care sunt insa limitate la circum stante exacte. Legile
sunt reguli emise de catre autoritatile ce guvemeaza 0 comunitate ele au aplicabilitate pentru ca
autoritatile respective Ie pot impune prin puterea ce 0 detin.
Codul de etica medicala, inainte de a deveni un ghid de valori ce ar da sentimentul
incontestabile in cazul conformarii la ele, constituie 0 permanenta, 0 aspiratie spre sursele de
realizare profesionala sociala, in conditiile medicinii modeme, ultraspecializate tehnicizate,
deontologia devine un fel de numitor comun al celor ce lucreaza in sistemul de sanatate. Cum
libertatea de alegere in slujirea bolnavului a societatii nu poate fi matematic prospectata, a oferi
valorii limita actelor proprii, a ajunge la gasirea celor mai uman-utile solutii in
situatii dramatice de multe ori, la trairea etica a trairii profesionale cu fiecare caz, trebuie sa
constituie tot ceea ce W propune, ca ideal orice morala medicala.
Modelul succint prezentat in continuare este un model simplu accesibil de meditatie
asupra problemelor etice ce apar in ingrijirea sanatatii.
Principiile etice opereaza la un grad mult mai inalt decat legile iau in considerare
conditii specifice. Principiile etice vorbesc mai degraba in "spiritullegii" decat in "litera" ei.
deciziile etice sunt uneori ingreunate de existenta concomitenta a mai multor principii
etice.
Pentru cat mai eficienta a notiunilor legate de problemele etice care pot sa apara
va prezentam cele mai importante principii etice ce stau la baza luarii unor decizii etice. Aceste
principii sunt: autonomia, dreptatea, non maleficienta, beneficiul, confidentialitatea,
sinceritatea, responsabilitatea.
8.1. AUTONOMIA
Autonomia este dreptul unei persoane la autodeterminare, la independenta libertate.
Smith (1985) spunea ca autonomia este "capacitatea unui individ de a prelucra 0 informatie, de a
o intelege, a lua 0 decizie vis a vis de ea de a executa aceasta decizie". Deci, acest principiu
etic implica respectarea dreptului fiecarei persoane de a lua decizii despre ea
213
Principiul autonomiei afinna ca echipa medicala (doctori asistente) trebuie sa respecte
alegerea lacuta de pacient, chiar dad nu este de acord cu ea.
ei pot interveni 'in cazul in care exista suspiciuni vis a vis de natura infonnatiilor pe
care le-a avut pacientul, de capacitatea sa de intelegere a lor, de luarea deciziei 'in mod silit.
In domeniul ocrotirii sanatatii, respectul autonomiei presupune 0 serie de obligatii pe care
membrii echipei de ingrijire Ie au fata de persoana ingrijita.
A. Obtinerea consimtamantului- impune infonnarea, consultarea cererea acordului
pacientilor inainte de a se proceda la anumite investigatii, explorari sau interventii.
B. Confidentialitatea medicala- constituie, pe langa aspectullegal, 0 obligatie morala.
Personalul medical promite explicit implicit pacientilor clientilor ca va pastra secretul
infonnatiilor incredintate. Pastrarea promisiunilor lacute este un mod de a respecta autonomia
individuala, Fara asemenea promisiuni de confidentialitate, e mult mai putin probabil ca pacientii
sa ne cele mai intime sensibile infonnatii de care avem nevoie pentru 0 cat mai
buna ingrijire. De aceea, prin confidentialitate nu facem doar sa ne respectam pacientii ci, in plus,
ne sporim de a-i putea ajuta.
C. Absenta minciunii- cu exceptia situatiilor care 0 impun. Agentii morali- echipa de ingrijire pe
de 0 parte pacientii pe de alta parte - organizeaza viata, relatia, bazandu-se pe ipoteza ca
oamenii nu il vor minti. Autonomia lor este incalcata daca sunt Respectul pentru
autonomia pacientilor ne cere, de aceea, sa nu-i de pilda asupra afectiunii diagnosticate
cu exceptia situatiei in care ei in mod clar se doresc
D. Punctualitatea- 0 aWi forma de respectare a autonomiei care, asemeni unei intalniri, odata
acceptata, devine un fel de promisiune mutual a ce trebuie onorata.
E. 0 buna comunicare cu pacientii cere, in primul rand, 0 buna ascultare (nu numai cu urechile)
in timp, 0 buna exprimare. 0 comunicare buna este necesara pentru a putea fumiza
infonnatii adecvate asupra oricarei interventii prop use pentru a sesiza dad pacientul
aceasta interventie sau nu; pentru a realiza dind pacientii nu doresc aceste infonnatii (prognostic
sumbm) de asemenea, dadi doresc sau nu sa se implice in alegerea unei scheme de tratament
preCIse.
Ne intrebam insa dadi toate persoanele ingrijite fac obiectul principiilor de respectare a
autonomiei. Daca nu, care sunt criteriile de alegere?
Dificultati in a raspunde acestor intrebari apar in contexte pediatrice, in ingrijirea unor
bolnavi psihici sau a celor v3rstnici, cu 0 serie de deficiente mintale. 0 parte dintre pacienti nu
fac obiectul respectului pentm autonomie; de exemplu: nou-nascutii nu sunt agenti autonomi
neavand capacitate de deliberare. Dar copiii de 7 ani adesea pot delibera intr-un anum it grad.
Atunci se pune intrebarea: Cata capacitate de gandire logidi cata deliberare, precum ce alte
atribute se cer cuiva pentm a fi un agent autonom adecvat?
De exemplu, 0 pacienta este diagnosticata cu tumora de san. Medicul sau ii explica ca are
nevoie de operatie, unnata de radioterapie chimioterapie. Pacienta este de acord cu aceasta
conduita terapeutica. Cu 0 zi inaintea operatiei, ea insa se In acord cu principiul
214
autonomiei, echipa medicala nu 0 poate forta pe pacientii sa se supuna tratamentului. Ei insa sunt
datori sa afle daca pacienta a inteles consecintele refuzului ~ i daca aceasta ultima decizie a fost
lacutii in mod liber. Echipa medicala trebuie sa respecte alegerea chiar daca ea nu este ceea ce ei
au recomandat.
8.2. NONMALEFICIENTA (Binefacerea)
Principiul nonmaleficientei afirma ca personalul medical nu trebuie sa vatiimeze in mod
intentionat sau neintentionat alte persoane, ~ i mai mult decat atat sa-i protejeze pe cei care nu se
pot apara singuri datorita varstei, bolii sau a stiirii psihice.
Ori de cate ori incercam sa-i ajutam pe altii, riscam inevitabil sa Ie facem rau; Obligatia
moral a traditionala a lui Hipocrate este de a oferi beneficiul medical pacientilor cu pierderi
minime, aceasta insemnand binefacerea i evitarea daunarii care implica 0 serie de indatoriri ale
personalului medical.
A. 0 inalta pregatire profesionala- obtinuta printr-o educatie continua i valorificarea
experientei practice care ne asigura ca putem fumiza ajutorul pe care afirmam ca suntem capabili
sa-l dam.
B. Folosirea rezultatelor cercetarii medicale si progresului tehnic - lara a se ajunge la ceea ce
sunt numite "boli ale progresului medical" (explorari ~ i investigatii traumatizante ~ i nejustificate,
conduitii terapeutica exagerata i inutilii, etc.).
C. Estimarea cat mai co recta a beneficiilor si riscurilor- postulatullui Hamburger ofera drept
criteriu de evaluare ~ i de acceptare a riscului necesitatea de a ne convinge ca riscul acceptat este
totdeauna inferior riscului evolutiei spontane a bolii, in dorinta de a adera la riscul minor, pentru
a-I indeparta pe cel major ~ i de a face ca riscul actiunii sa fie mai mic decat riscul bolii.
D. Evaluarea beneficiilor si complicatiilor ce pot surveni ca urmare a conduitei terapeutice
propuse - implicarea activa a pacientilor in alegerea uneia dintre schemele de tratament.
E. Asumarea responsabilitatii - pentru asistenta acordata fiecarui caz in vederea obtinerii de
beneficii maxime cu pierderi minime. Este necesar sa se recurga la 0 gradare a responsabilitiitii
dupa urmatoarele situatii:
o situatii de necesitate care determina acceptarea riscului medical in fata riscului
vital al bolii;
o situatia in care riscul este previzibil ~ i care impune acceptarea riscului minor
pentru a indeparta riscul major al bolii;
o situatia in care riscurile sunt greu de evaluat, dar constituie ultimele ~ n s e
terapeutice;
o situatia riscurilor imprevizibile.
Responsabilitatea conjuga astfel pe oricare membru al echipei de ingrijire cu faptele sale,
implica capacitatea de evaluare ~ i de alegere a ceea ce este util bolnavului ~ i societatii, obligandu-
lla plasarea intereselor acestora inaintea intereselor personale.
215
Exemplu.
Doua asistente, prietene, lucreaza de mai mult timp in aceeaoJi tura. Una dintre ele observa ca
atunci cdnd prietena ei administreaza medicalia antalgica puternica (narcotice), pacienlii in
cauza reclama laptul ca durerea nu cedeaza.
Ea ioJi suspecteaza prietena de neadministrarea dozei necesare. Dupa 0 observare mai atenta,
suspiciunea ei se confirma. DeoJi sunt prietene ea se simte nevoita sa respecte principiul
nonmaleficienlei oJi inainteaza asistentei oJefe un raport privitor la colega ei.
8.3. DREPTATEA
Principiul dreptatii cere personalului medical sa trateze fiecare persoana in mod egal, sa
nu fie influentata in procesul de ingrijire de: rasa, sex, stare civila, diagnostic, stare sociala, status
economic, religie etc.
principiu cere celor din conducere sa aplice criterii de performanta pentru
fiecare membru al echipei medicale. Nici un principiu al eticii nu este mai important decat
dreptatea, mai ales acolo unde este nevoie de un bun management, pentru ca nedreptatea
submineaza increderea, creeaza ura, lipsa de respect distruge initiativa intr-un colectiv.
Dreptatea este considerata ca sinonima cu cinstea poate fi descrisa ca obligatia morala de a
actiona pe baza judecarii analiziirii corecte a unor date competitive. In ceea ce etica de
sanatate, obligatiile de dreptate se impart in 3 categorii:
a. Distributia co recti a resurselor materiale reduse (dreptate distributiva) intelegand
prin aceasta:
o necesitatea ca asistenta medical a sa vina in intampinarea celor ce au nevoie de ea,
iar cand acest lucru este imposibil, repartizarea resurselor sa se faca proportional
cu intensitatea nevoii de asistenta medicala;
o importanta de a trata in mod egal pe cei egali (ceea ce sanitari numesc
echitate orizontaIa) a trata in mod egal pe cei inegali, proportional cu
inegalitatile importante din punet de vedere etic;
o 0 problema de etica deosebita 0 constituie distribuirea putinelor resurse ce
prelungesc viata asigura sanatatea in situatii lirnitii, determinand de multe ori
alegeri tragice intre oameni
b. Respeetarea drepturilor omului - sa nu uitam ca boala afeeteaza un OM care are
dreptulla integritatea psihico-fizica morala, dreptul la 0 suferintii dernna, dreptulla
adevar nu in ultimul rand dreptul de a muri demn.
c. Respectarea legilor acceptabile din punet de vedere moral - inseamna ca deciziile
pe care Ie luam se vor supune operatiei de a respecta pozitia institutiei legile tarii careia
ii apaqinem. Nu putem lua decizii in numele unei morale a unei convingeri personale
daca acestea contravin legalitatii:
216
o chiar daca individual consideram aceasta legalitate imorala (ex. chiar daca
dezaprob pacientului daca acesta sufera de 0 boala incurabila infectioasa
sunt obligat sa 0 comunic autoritatilor In drept);
o chiar daca dezaprob modul de viata al unui pacient (marii alcoolici cu leziuni
hepatice) pe motiv ca boala a aparut sau s-a agravat din vina lor nu e rolul nostru
sa-l pedepsim nu constituie 0 baza justii sau moral a pentru orientarea resurselor.
Daca am credinta ca legea este nejustificata din punct de vedere moral, am dreptul
MORAL de a 0 incalca, dar nu am dreptul LEGAL de a 0 face de aceea trebuie sa fiu pregatit
pentru a face fata consecintelor nesupunerii in fata legii (situatii ce apar in unele societiiti
nedemocratice ).
8.4. CONFIDENTIALITATEA
Principiul confidentialitatii cere ca echipa medicala sa nu dezvaluie informatiile obtinute
din relatia ei cu pacientul, altor persoane care nu sunt implicate direct in ingrijirea acestuia.
Exceptiile sunt tacute doar cand pacientul da acordul privind raspandirea informatiilor
confidentiale sau cand legea cere eliberarea anumitor informatii. Informatiile restrictionate inc1ud
date ca: nume, diagnostic, varstii, teste de laborator, proceduri chirurgicale. Principiul de
confidentialitate se ridica din principiulloialitatii al respectului dintre echipa medicala
pacient. Eliberarea, raspandirea informatiilor este asemanata cu furtul, incalcarea proprietatii
personale distrugerea ei. De exemplu, transpunerea informatiilor medicale pe computer
necesitii masuri speciale de confidentialitate.
8.5. SINCERITATEA
Principiul sinceritatii cere personalului medical sa spuna adevarul sa nu duca in eroare
sau sa invete pe cineva in mod intentionat. poate apare cand in mod deliberat se minte
sau se omite 0 parte sau intregul adevar. Oamenii care subscriu teoriei deontologice spun ca
sinceritatea este absolut imperativii, iar minciuna este intotdeauna 0 Cei care subscriu
teoriei teleologice a eticii spun ca minciuna este uneori permisibila dacii un alt principiu al eticii
este mai important decM cel al sinceritiitii.
Principii Ie cele mai des citate ca justificatoare pentru minciuna sunt nonmaleficienta
beneficiul. In acest caz minciuna este numita "minciuna benevola" pentru ca intentioneaza sa
previna raul sa genereze binele.
Exemplu:
Un copil este spitalizat in urma unui accident auto, in care ambii parinti i-au murit. El
intreaba incontinuu despre mama tatal sau. Echipa medicala, dupa mai multe discutii,
decide sa nu-i spuna adevarul pentru ca starea copilului s-ar inrautati. Cand starea lui insa
va fi stabila, ei vor fi datori sa-i spuna adevarul. Deci, beneficiul temporar se ridica in acest
caz deasupra sinceritatii.
217
8.6. PRINCIPIUL RESPONSABILITATII
Acest principiu cere echipei medicale sa fie responsabila pentru actiunile sale sa fie
raspunzatoare de conduita lor profesionala in fata pacientilor. Din acest principiu etic
conceptul "standard de ingrijire", care of era criterii de masurare a ingrijirilor medicale
ca baza in stabilirea neglijentelor din punct de vedere legal.
Principiul etic trece insa de responsabilitatea legala. Asta inseamna ca odatii ce 0 persoana
asuma responsabilitatea sa faca ceva, ea va continua acest lucru chiar daca la un moment dat
apar inconveniente.
Exemplu:
Chiar daca promisiunea lacuta unui pacient de a-i telefona familiei acestuia pentru a i se
aduce 0 carte preferata de acasa nu intra in atributiile legale ale asistentei, asistenta ar
incalca principiul responsabilitatii fata de promisiunea pe care luat-o fata de pacientul
respectiv daca nu ar telefona.
Concluzie: Echipele medicale realizeaza zilnic ca deciziile pot fi uneori foarte dificil de luat. Ele
ajung la etapa dind:
1. au incercat sa adune informatii adecvate, nu au inca toti factorii problemei sau
nu au intelegere deplina a ei, deci nu pot sa ia 0 decizie absolut obiectiva.
2. au la dispozitie cele mai bune informatii, cea mai buna alternativa este
neclara pentru ca fiecare alternativa in parte are avantaje dezavantaje.
Pentru a actiona etic avem nevoie de 0 certitudine practica nu de una speculativa. Ca
membrii ai acestei armate trebuie sa facem dovada unei inalte tinute morale care, cum spunea
1. L. Faure "sa ne ajute ca sa ne ridicam la inaltimea acestei profesiuni arte minunate, sa fim
demni de destinul nostru. deoarece nici nu se poate altfel, noi trebuie sa depindem numai de
no astra, sa ascultam vocea ei anume sa tinem in mainile noastre raspunderea unei
vieti prodigioase, a acestei scantei sublime care, 0 clipa, in noapte dispare pentru
totdeauna. Sa coboram in noi sa urmam lara regrete tara slabiciune aceastii voce
interioara, aceastii voce in timp putemica tiicutii, care urca din strafundurile noastre
comanda datoria no astra" .
218
MIC DICTIONAR DE TERMENI MEDICALI
ABCES - acumulare de puroi intr-un tesut sau organ;
AGENT PATOGEN =germen patogen = microorganism patogen - acel microorganism care
odata patruns in macroorganism poate fenomene morbide ( semne de boala )
ANOREXIE - lipsa poftei de mancare;
ASTENIC - constitutie firava, lipsit de puteri;
ASTENIE - diminuare patologica a capacitatii de efort fizic si psihic;
CEF ALEE - durere de cap difuza sau intensa, continua sau intermitenta;
CIANOZ.A - coloratie albastruie a pie Iii mucoaselor, care apare datorita unei cantitilti
inadecvate de oxigen in sange. Cianoza apare in insuficienta cardiaca, boli pulmonare, atmosfera
saraca in oxigen, malformatii congenitale cardiace;
CONTAMINARE - prezenta agentilor patogeni;
CONVULSIE - contractie brusca, involuntara, violenta prelungita a musculaturii unui segment
corporal sau a intregului corp - spasm;
DECUBIT - atitudine a corpului alungit pe un plan orizontal. Decubitul poate fi dorsal (pe
spate), ventral (pe burta) sau lateral (pe-o parte) drept sau stang;
DEGLUTITIE - proces prin care bolul alimentar format in cavitatea bucala ajunge in stomac;
DISEMINARE - sau raspandirea unui agent patogen in organism sau in mediul
exterior;
DISPNEE - jena respiratorie;
EDEM - acumulare de lichid in tesuturi;
ERUCTATIE - Eliminare zgomotoasa, pe gura, a gazelor continute in stomac. Suptul sugarilor
se incheie normal cu 0 eructatie, cu eliminarea unei mici cantitati de lapte.
ERUPTIE - aparitie, cel mai des brusca a leziunilor cutanate sau ale mucoaselor. 0 eruptie poate
sa fie de origine infectioasa, ca eruptiile febrile contagioase din copilarie (rujeola, scarlatina,
erizipelul, variola zona zoster, etc.);
EXPECTORATIE - actul de a elimina elementele substantele secretate sau excretate de caile
respiratorii. Expectoratia po ate fi mucoasa, purulenta, muco-purulentil, sau hemoragica.
FACIES - expresia sau aspectul fetei;
FLORA MICROBIAN.A TRANZITORIE - microorganisme care in mod normal nu
colonizeaza pielea, dar supravietuiesc 0 scurta perioada de timp pe tegumente.
FLORA REZIDENT.A - microorganisme care in mod normal colonizeaza organismulla
majoritatea persoanelor, nu se pot indeparta prin actiune mecanica.
INFECTIE - interactiunea dintre microoganism macroorganism, adica patrunderea agentului
patogen in tesuturile vii unde se multiplica;
LESIN - pierdere subita trecatoare a lara oprirea inimii a respiratorii;
LEZIUNE - poqiune afectata a tegumentelor sau tesuturilor organice;
MACROORGANISME - acele organisme care se pot vedea cu ochiulliber;
MICROORGANISME - organism de dimensiuni microscopice;
MORBIDITATE - stare de boala;
P ALPITA TIE - reprezinta 0 senzatie de batai ale inimii mult mai rap ide mai putin regulate
decM de obicei. Ele sugereaza existenta unei tulburari de ritm cardiac, dar pot sa insoteasca un
efort mare, 0 emotie sau un bufeu de angoasa;
PATOLOGIC - morbid, anormal;
PIC.ATURI FLUGGE - particule de saliva incarcate cu germeni care sunt expulzate in
exterior in momentul vorbirii, stranutului sau tusei;
219
PLAGA - ruptura tesuturilor provocata de un accident (riinire, arsura) sau de 0 interventie
chirurgicala;
PRURIT - senzatie particulara de iritatie (mancarime) a pielii, ce determina necesitatea
imperioasa de scarpinare;
RINOREE - scurgere de mucozitati nazale;
SPCIN- Serviciul de Prevenirea Controlul Infectiilor Nozocomiale
SPORI BACTERIENI - Organ microscopic al organismelor vegetale, care la inmultire,
la raspandire adesea, pentru supravietuirea in conditii nefavorabile.
TAHICARDIE - accelerare a frecventei batailor inimii peste 90 de pulsatii pe minut. Ritmul
cardiac normal variazii la majoritatea subiectilor de la 60 la 90 pulsatii pe minut, Cli 0 medie de
70 pana la 80;
TONUS - contractie permanentii a
TUMEF ACTIE - umfliitura, modificare localii de forma volum, provocatii de tulburari ale
circulatiei sangelui, secundare de cele mai multe ori unui proces inflamator local;
VECTORI - macro organism care bacterii patogene;
220
BIBLIOGRAFIE
MODUL I
PLANIFICAREA PROPRIEI ACTIVITATI SI PERFECTIONAREA CONTINUA.
1. postului;
2. Virginia Henderson - Principii fundamentale ale Ingrijirii Bolnavului - Consiliul International
al Asistentilor Medicali (lCN);
3. Carol - Tehnica ingrijirii bolnavului - Editura MEDICALA.
MODUL II
RESPECT AREA DREPTURILOR PERSOANEI INGRIJITE
1. Manual pentru infirmiere OAMGMAMR - 2007;
2.0 istorie universala a nursingului - Dr. Mircea Buta, Dr Liliana Buta, Ed Dacia Cluj Napoca;
3. Dec1aratia Universala a Drepturilor Omului;
4. Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 249/2004 - protejarea imaginii copilului;
5. Dec1aratia Drepturilor Persoanelor cu Handicap;
6. Legea nr. 46/2003 - Drepturile Pacientului;
7. Codul Muncii actualizat 2011 ;
8. Ordinul M.S. Nr. 1209/2006 constituirea consiliului etic la nivelul spitalelor publice;
9. Codul Penal;
1O.Legea nr. 272/2004-privind protectia promovarea drepturilor copilului;
11.Legea nr.448/2006-drepturile persoanelor cu handicap.
MODUL III
TEHNICI DE INGRIJIRE
lNGRlJIRI GENERALE:
1. Carol Mozes - Tehnica Ingrijirii bolnavului - Editura MEDICALA
2. Georgeta Balta - Tehnici de ingrijire general a a bolnavilor - Editura Didactica Pedagogica,

3. Udma Florica, Stanciu Maria, Ruxandra Matilda, Gulie Ecaterina, Iancu Elena, Fercala Elena-
Proceduri de nursing - EX PONTO Costanta
lNGRlJIRI SPECIALE:
1. Eleonora Radulescu, Roxana Prisaceanu - Ghid pentru infirmiere - EquiLibre, 'Entreprise
Humanitaire, 1992;
2. Prof. Dr. Alfred Vogel, Prof. Dr. Georg Wondraschke - Ingrijirea bolnavului la domiciliu-
Confederatia Caritas Romania, 1994;
3. Cursuri de Ingrijiri Paliative - Centrul de Studii pentru Medicina Paliativa - - 2005;
4. Dr. Marinela Olaroiu - Compendiu de Ingrijiri paliative la domiciliu - Ed. Viata Medicala
Romaneasca, 2004;
5. Filon, Maria, - Indreptar de pediatrie - pentru cadre medii - Editura Medicala,
6. Filon Maria - Puericultura pediatrie - Editura Didactica Pedagogica,
7. Mihailescu Mihai- Chirurgie pentru cadre medii - Editura Medicala - 1979;
8. Ghid de nursing - editie revizuita-sub redactia Lucretia Titirca - Editura Viata Medicala
Romaneasca ,1997;
221
9. Lucretia Titirca - Tehnici de evaluare ingrijiri acordate de asistentii medicali, Ed."Viata
medicala romaneasca " ,1999;
10. Stamatian, F. - "Obstetrica Ginecologie", Editura Echinox, Cluj 2003 Vol. I, II;
11. Negrut 1., Rusu O. - "Ginecologie obstetrica", Editura didactica pedagogica,
1981, vol. II;
12. http://www.astonsoftware.ro/formulare/fisa-postuluil22 70 .html;
13. http://www.provocatie.ro/infirmiera.pdf;
14. http://www.contabilitateafirmei.ro/fise-de-post/fisadepostinfirmiera.htm.
MODULIV
ACORDAREA iNGRIJIRILOR DE IGIENA PENTRU PERSOANELE iNGRIJITE
iNGRIJIREA SPATIULUI iN CARE SE AFLA PERSOANA iNGRIJITA
1. C. Bocamea, Boli infectioase si epidemiologie, Ed. Info-Team, 1999;
2. Ghid Practic de Management al expunerii accidentale la produse biologice - Ministeml
Sanata!ii - 2004;
3. Ghid de Epidemiologie Practica, Emil Magureanu , Carmen Busuioc - Editura Medicala,
1985;
4. "Prevenirea Infectiilor Nozocomiale - ANTISEPTICE SI DEZINFECTANTE CHIMICE cu
utilizare in unitati sanitare" - M.S.;
5. Ordinul MS. Nr. 916/2006 - privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire si control
al infectiilor nozocomiale in unitatile sanitare;
6. Ordinul MS Nr. 102512000 - pentm aprobarea normelor privind serviciile de spalatorie;
7. Ordinul MS Nr. 219 din 04/0112002 pentm aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea
rezultate din activitatile medicale a Metodologiei de culegere a datelor pentm baza
nationala de date privind rezultate din activitatile medicale, cu modificarile
completarile ulterioare;
8. Ordinul Nr. 261 din 6 febmarie 2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curatarea,
dezinfectia sterilizarea in unitatile sanitare.
MODUL V
COMUNICAREA INTERACTIVA LUCRUL iN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA
1. Baban A., Consiliere Educationala - ghid metodologic pentm orele de dirigentie consiliere,
SC Psinet SRL., Cluj Napoca, 2001;
2. Baban, A., Psihologia Sanata!ii - Suport de curs IDD, Cluj -Napoca, 2004;
3. Constantin A, Conflictul interpersonal- prevenire, rezolvarea diminuarea efectelor, Editura
Polirom, 2004;
4. Cornelius, H. Si Faire ,Shoshana., Stiinta rezolvarii conflictelor, Editura Stiinta Tehnica
S.A., 1996;
5. Marian, M., Perspectivele psihologice asupra sanatatii bolii. Editura Universitatii din
Oradea, 2005;
6. Marinescu, M., Introducere in teoria comunicarii - principii, modele, aplicatii. Editura
Tritonic, 2003;
7. Miu, N., Stiintele Comportamentului - manual pentm studentii ciclurilor I, II III de
medicina, Ed MedicaIa Universitara "Iuliu Hateganu" Cluj-Napoca, 2004;
8. Panisoara, I., Comunicarea Eficienta - Editura Polirom 2004;
9. Perreti, A., Tehnici de comunicare - Editura Polirom 2001;
222
10. Skolka Eniko, Aspecte ale asistentei bolnavului aflat in stadiul terminal - Casa Cartii de
Stiinta, Cluj - Napoca, 2004;
11. Plozza -Luban B, Boli psihosomatice in practica medicala - Editura Medicala,
2000.
MODUL VI
PRINCIPII SI V ALORI ETICE
1. Tanase Sarbu, Etica - valori si virtuti morale, 2005;
2. Etica profesionala bazele comunicarii. Ciclu de prelegeri. V.T.M 2008;
3. luramantullui Hipocrate;
4. http://www.med.ugal.ro/Aspecte etice in practica medicaIa. Bioetica, implicatii morale ale
medicinii, cercetarii. Lucrare - Mihaela Ploae Cluj Napoca;
5. http://www.scribd.com/Etica-medicala-final.Etica medicala -Ivan Puiu.
223