Sunteți pe pagina 1din 26

PROGRAMUL DE ARHITECTURA

Este reprezentat de suma exigenelor privitoare la spaiu, pe care trebuie s le satisfac un obiect de
arhitectur pentru a ndeplini funciile pentru care a fost conceput.
Programul este o structura spaial-fucioal! ce imprim! uei cl!"iri caracteristici ce o #glo$ea%!
#tr-o familie funcionala mai larg!&
'uciuea ma(or! specific definete i domeniul programului.
Metoda de analiz a programelor - abordarea funcional
Dar si : po"erea caracterelor) utilitar *i sim$olic diferite programe de arhitectur.
!onderea :
" caracterului utilitar " programele industriale " elementul utilitar tehnologie preponderent.
" caracterului simbolic: programele de cult i comemorative " componenta simbolic decurge din
dimensiunea spiritual
#mportana deosebita: caracterul simbolic n cadrul programelor administrative " prestigiul
instituiilor,
Utili%atorul are fa! "e cl!"ire cerie "e or"i )$iologic+ material+ te,ologic+ "ar si
emotioal
$rhitectura satisface nivelul cerinelor prin ierarhizarea spaii necesaresi asigurarea legturilor
dintre spatii.
Funcia maferial-ufilifara corespunde cerinelor de ordin material: circulaia, staionarea,
ederea, repausul, somnul, prepararea i consumul hranei, adpostirea, igiena, transportul, depozitarea
etc.
Funcia material -constructiva corespunde cerinelor legate de existena fizic a cadrului
arhitectural " durabilitatea, stabilitatea, rezistena Ia agenii distructivi fizici, chimici sau biologici,
tehnologia execuiei, tehnologia intrepnerii etc.
Funcia non-moteriala expresivacorespund e cerinelor de ordin spiritual al existenei umane i
snt proprii spaiului arhitectural
Ele declaneaz stri emoionale, participarea la viaa civic, viaa spiritual a individului " izolarea,
interiorizarea, comunicarea, nlarea, atracia, respingerea, nelinitea, echilibrul etc.
Funcia non-materiale informaionala corespund cerinelor de ordin spiritual, asigur perceperea,
nsuirea corect, a cadrului arhitectural, se adreseaz raiunii " orientarea, dirijarea, identificarea,
selectarea, confirmarea, gradarea etc.
Educatie %crese si gradinite&
'lasificare:
a& social %mediul rural sau mediul urban&
b& specificului de varsta" (") ani cresa
" )"* ani gradinita
d&durata de functionare% anuala, leaganele de copii, si sezoniera +,*,,,-. luni
durata sederii copilului in unitate/
f&criteriul capacitatii "dupa numarul de copii
"cresele 0 -(( paturi
"gradinitele 0)(( locuri
"1upa numarul de grupe"- gr . gr ) gr + gr"-. gr
"dupa capacitatea unei grupe".(".. copii, .2 copii,.2 )( copii
g&criteriul compozitiei in plan
" sistemul inchis spre exterior
3istemul deschis spre exterior"rectangular, cruciform ,avion ,potcoava ,circular ,morisca, figure, cu
arii deschise.
3istemul deschis interior exterior"pieptene"shah, tipul central, tipul solar radial,tipul ciorchine,
4ipul atrim p5ramidal pleaca de la idea de defensive fata de mediul exterior devenit tot mai ofensiv
cu scopul de a prote6a copilul de marile a glomeratii urbane.
"curte interioara 7 loc de 6oaca
4ipul rectangular 8 adaptabilitate mare la sit:3patiu central polifunctional, - sau mai multe eta6e
4ipul cruciform"presupune dezvoltare tentaculara a spatiilor pentru grupe.$xele de interes
favorizeaza o leg functional continua intre zona central si exterior
4ipul avion" grupare decalata,!entru capacitate maimari de 9 grupe
4ipul potcoava" curte de 6oaca.'onditii bunde de supraveghere. :avorabila in zone cu vanturi dominante
puternice
4ipul circular alveolar"spatiu central circular in 6urul caruia se articuleaza spatiile grupelor
"avanta6e economice" pierdere mica de caldura , amplasare usoara
4ipul morisca 8are la baa forma de miscare a soarelui
3patiile graviteaza in 6urul unui spatiu central
:iecare grupa se deschide catre un orizont natural diferit
4ipul figure" hexagon:!ermite articularea in 6urul unui miez central marind posibilitaile de contacte directe
lae spatiilor /!artiu cu circulatii interioare minime cu posibilitati de supravechere usoare
4ipul saxon cu arii deschise" articuleaza grupele in 6urul unui spatiu polivalent central
"grupele sunt folosite doar pt activitati ce necesita izolare
4ipul pieptene"shah"propune insiruirea alternate a grupelor dealungul unei curculatii adiacenta spatiului
pol5valent
"contipirea cu natura , curti de 6oaca separate pt fiecare grupa
"aria construita foarte mare
4ipul central cu curte interioara si spatii multi functionale" in 6urul unei curti interioare cu grupele
"spatiul polivalente si anexele fiind rezolvate in lobi
4ipul solar radial cu curte interioara"compozitie de tip inel
"legatura cu natura pe doua directii
4ipul ciorchine cu patio si cu spatiu multi"functional comun"in 6urul unui patio folosit ca sera
"spatiul unificator patio" grupe7 spatiu multifunctional
;biective ale institutiilor de educatie"ocrotirea
"dezvoltarea armonioasa fizica ,psihica si intelectuala
"educarea si formarea
"instruirea intuitive
3chema functional cuprinde"grupele
"<ona de primire a copiilor%la cresa spatiu de depoz carucioare&
"izolare si grupuri sanitare
"accses propriu
"administratie
"educatoare
"preparare hrana
"spalatorii
=a nivelul fluxurilor
"relatia filtru 8grupa cu deviatia spre camera de izolare pt suspectii de boala
"separarea fluxurilor cel al copiilor de personalul nedidactic
CLADIRI PT I-.ATAMA-TUL PREU-I.ER/ITAR
>coala" mi6loc de transmitere organizat a informaiilor, la nivelul timpului respectiv.
'opiii sunt dotai cu capacitatea deosebit de a acumula ntr"o scurt perioad de timp mari cantiti
de informaie.
particulariti care rezult din posibilitile fizice, psihice i intelectuale de acumulare i manifestare
specifice v?rstei. 'el mai eficace mi6loc de educaie pentru aceast grup de v?rst este 6ocul.
3pecificul acestor cldiri este dat de :
ca"rul social: " mediu rural" mediu urban
01rsta copiilor: " (") ani 8 crea
" )"* ani " grdinia
orarul "e fucioare: " program de zi " +"* ore" program prelungit " -("-. ore "
program sptm?nal " --2 ore
capacitatea : " nr de copii n grup " .( copii 8 crea%sugari& " nr. de grupe: " -, ., ),+@ grupe.
$t?t pentru cree c?t i pentru grdinie sc,ema fucioal! de baz cuprinde urmtoarele %oe:
zona de primire a copiilor, inclusiv subzona de control medical/
zona slilor pentru copii, inclusiv spaiile pentru personalul educativ/
zona administrativ " gospodreasc, cuprinz?nd spaiile pentru prepararea hranei, spltoriei,
depozitrii.
1etaliind cea mai important zon, respectiv a spaiilor aferente educaiei copiilor, trebuie reinute
urmtoarele :
spaiile pentru copii au dublu rol : educaie i odihn/
sunt nsoite de spaii pentru: " vestiare, grupuri sanitare, material didactic/
sunt adeseori deschise spre spaii exterioare proprii/
au n vecintate spaiile pentru personalul educativ/
n cazul grdinielor sunt nsoite de spaii pentru activiti comune.
1in punct de vedere al compo%iiei plaimetrice cldirile pentru nvm?ntul precolar prezint o
gam de forme foarte variat: liniar, tentacular, moric, cruciform, potcoav, cu curte interioar, .a.
Orietarea slilor pentru grupe trebuie s fie spre zonele nsorite n timpul programului, respectiv: est,
sud"est, sud. 3pre celelalte puncte cardinale vor fi orientate spaiile pentru prepararea hranei i spltorie.
I0atamat scolar
#ntr"o ncercare sumar de a trece n revist c?teva criterii de clasificare a spaiilor destinate
nvm?ntului colar, se disting :
criteriul 01rstei) " coli primare, clasele #"#A/coli secundare, clasele A"A###/coli
profesionale/licee, clasele #B"B## %teoretice sau specializate&/scoli postliceale
criteriul speciali%!rii)" nivel primar
" nivel secundar: %gimnazii, scoli profesionale&
criteriul st!rii "e s!!tate: " elevi sanatosi " elevi handicapai %fizic,psihic, etc.&
criteriul orgai%!rii plaimetrice:
coli pavilionare: " dispersat/omogen " coli semipavilionare: " tentaculare " coli compacte: " monobloc
curent:
plan central flexibil
criteriul orgai%!rii spaial 2 0olumetrice:
" pe parter
" pe .") niveluri: " compacte
" cu spaii comune ce comunic pe .") niveluri.
:unctiuni specifice
terenul scolii
cladirea scolii:
functiunea de baza: clase, laboratoare, cabinete, ateliere
functiuni auxiliare: biblioteca, sala de sport
spatii ale conducerii si corpului didactic: cancelarie, cabinete profesori, secretariat, directiune.
functiuni sociale si culturale: spatiu polivalent, cantina, cabinet medical/ sport, vestiare si anexe.
circulatii, administratie, anexe
/c,ema fuctioala geerala
$- zona de primire, polivalenta %aula, poarta&
$. zona unitatilor functionale de baza %sali de clasa, sala de sport&
C- zona functiunilor de deservire directa %conducere, administratie, biblioteca&
C. zona functiunilor de deservire indirecta %cantina, bucatarie, depozite&
' zona functiunilor de intretinere %depozite, ateliere&
Exigente:
=uminarea naturala influenteaza hotarator procesele educationale. Ea trebuie realizata asigurand o
suprafata vitrata de -) din suprafata pardoselii. E necesara obtinerea unei luminari cat mai uniforme pe
suprafata de lucru.
;rientarea claselor se face preferential catre 3"E %lumina de dimineata nu genereaza temperaturi mari
sisi coincide cu perioada din zi optima pentru procesele educationale&
3colile pavilionare
au functiuni rezolvate in corpuri independente legate intre ele prin portice deschise
au avanta6ul unei bune adaptari la teren
au dezavanta6e: relatii functionale greu de acceptat in zonele cu clima aspra, ocuparea unei suprafete
mari de teren.
au ) mari variante:
4ipul omogen centralizat 8 ansambluri dispuse organizat, cu legaturi acoperite si deschise
4ipul despersat %explodat& 8 ansambluri dispuse liber, la distante mari, legate cu portice
deschise
4ipul campus scolar 8 compus din mai multe scoli sau din elementele functionale ale
aceleiasi scoli, dispuse fara legaturi intre ele
3colile semipavilionare
au volume articulate cu legaturi inchise, completate cu volume noi
avanta6e: adaptabilitateamare fata de amplasament, , adaptabilitatea fata de cerinte functionale
complexe, posibilitatea incalzirii tuturor circulatiilor %acoperite si inchise&
dezavanta6e: suprafata mare a cladirilor si a terenului ocupat
exista + variante de partiuri semipavilionare:
3colile monobloc
au la baza partiul compact 8 Dtotul intr"o cladireE
avanta6e: volume echilibrate si rationale/ raportul favorabil intre suprafetele utile si circulatii,
circulatii scurte, economie in utilizarea terenului
dezavanta6e: dificultatea armonizarii volumelor mari, dificultati in obtinerea unei luminari naturale
bune
CLADIRI PE-TRU /PORT
!racticarea exercitiului fizic era una din preocuparile preferate a oamenilor inca din antichitate, cu scopul
mnetinerii unui tonus fizic performant.
3& /ALI DE /PORT
1estinate desfasurarii competitiilor sportive si antrenamentelor, indifferent de conditii meteorologice,
sau de luminare naturala.
#si au inceputurile in hambarele destinate 6ocului cu mingea.
Clasificare)
- Competitioal) " sali de atreamet+ sunt destinate pregatirii extracompetitionale 8dimensiuni mici
pt ca le lipseste sectorul greadenelor/
" sali pt. competitie 8 spectatori F spatiile anexa
" /peciali%are) " specializate: " sporturi de echipa %handbal, volei, baschet&
" sporturi individuale %tenis, box, scrima, 6udo&
" omnisport au dimns ft mari, rezultate din similitudinea desfasurarii unor discipline
sportive. :ie de o flexibilitate funtionala mare.
-Comple4itate fuctioala) " 3ali de gimastica scolare, studentesti cu dotari pe langa unitatile de
invamant
3ali de sport pt antrenamnete, ce sunt dotari auxiliare pe langa marile stadioane, asigura pregatirea
extracompetitionala /
3ali de sport pt competitii" sectorul publicului e larg dezvoltat, asigura desfasurarea competiilor.
Amplasamet) " zona urbana, zona de agrement, complex sportiv
" retea de transport auto pietonala
" suprafata mare
- /c,ema "e $a%a) " -. zona sportivilor: acces, vestiare F gr.san., cab. medical antrenori, oficiali, presa,
alimentatie, administratie, depozitari, are trasee cat mai scurte si cat mai clare catre aria de 6oc.
" .. terenul de 6oc poate avea o mare flexibilitate prin eliberarea primului inel de gradene,
obtinand spatii mai ample in functie de tipul de 6oc
<ona gradenelor se afla in interiorul saliii de sport asigura conditii de vizionare impuse de gradul de
confort. 'onfigurarea tribunei trebuie sa asigure vizibilitate optima, posibilitati de evacuare rapida si
eficienta. #ar in alte cazuri de manifestari decat cele sportive , precum intruniri" gradenele se extend si pe
supratafa de 6oc prin amplasarea scaunelor aflate in depozitul din apropiere.
" ). zona spectatorilor: preia spectatorii veniti/ contine: acces, bilete, garderoba, gr.san.,
alim
" +. <ona tehnica: c.term., c.ventilatie, post trafo,
- /ala "e sport) " dimensiuni teren: in plan F inaltime %ex. .(B+( ..x++&
" dispunerea gradenelor
" vizibilitatea: dim. gradene, -2cm peste spectatorul din fata
" acustica
" iluminatul
" ventilatia
- fle4i$ilitatea) " GHE tipuri de discipline sportive
" utilizarea intensiva pentru antrenamente
" gradene mobile
/tructura
=uminarea naturala poate favoriza sau defavoriza functionarea fireasca a salii. 3e poate rezolva in
mai multe variante: zenital ce obtine o intensitate luminoasa uniforma a terenului de 6oc, zenital cu bandouri
varianta redusa a celei anterioare, lumina laterala prin bandpuri e varianta cea mai utilizata dar intensitatea
luminoasa este neuniforma si neplacu orientate catre teren, luminarea laterala cu vitra6e longitudinale, sau de
capat serealiz prin supraf mari vitrate ce produc intensitate luminoasa mare si apar reflexii masiv ela nivelul
terenului producan orbirea sportivilor.
- Dispuerea gra"eelor)
:orma salii este determinate de modul de dispunere a gradenelor in raport cu suprafata de 6oc, de
capacitatea lor. mod aran6are porneste de la ocuparea unei singure laturi si a6unge pana la ocuparea
intregului perimetru
Iradenele popt avea si sisteme mobile care pot configure diferit spatial interior : grad. Escamontabile
ce sunt extreme de usor de amplasat, deplasat.
5& 6A7IO-E DE I-OT
'onstructie destinata desfasurarii competitiior sportive si antrenamnetelor din familia natatie.
- /peciali%are fuctioala) " bazine de antrenament
" bazine pt. competitie 8 spectatori F spatiile anexa %2( m& dotate cu bazine olipmpice .-J2(m
sau .2J2(m /
" bazine pt. agreement "lispite de sectorul publiclui, cu bazine de inot de forme si dimensiuni oarecare/
"bazine mixte: antrenament F public/
"Cazine tratament intalnite in bazele de tratament
Mo"ul "e reali%are 8i aer li$er, cunoscute si sub numele de stranduri, cu bazine in aer liber iar restul
dotarilor realizare pavilionar, avand character sezonier
"Piscie acoperite, cu elemente functionale doar in interiorul unei cladiri/
-Piscie mi4te care au piscine si in aer liber si in interiorul incintei/
Co"itii speciale) " sportivi: fluxuri obligatorii spre bazin prin zona de igiena/
Istalatii speciale) " filtrare, tratare, incalzire apa
8& PATI-OARE
Co"itii speciale) " sportivi: dim. vestiare, circulatii
Tereul "e (oc: " dim. )( x *(m, suprafata: min. 2cm gheata, mantinela
Istalatii speciale) " statia de racire, instalatia de transport agent frigorific,
" rolba si instalatia de evacuare
" ventilatie, F descetare

9& /TADIOA-E
#n conceptia actuala stadioanele nu sunt doar locuri de desfasurarea a activitatilor sportive si si institutii
de spectacole sportive
- Competitioal) " stadioane de antrenament
" stadioane de competitie " spectatori
" /peciali%are) " specializate: fotbal, rugb5, atletism
" omnisport
- Capacitate) " 2(((, 9(((, -2(((, .2(((, K.2.(((
" (,+"(,9 mpspectator
Coceptia ar,itecturala) calitatea insertiei in sit, confort sporit, asigurarea unei securitati adecvate. 4rebuie
sa se tina cont de alegerea sitului si a vecinitatilor sale arhitecturale si naturale, raportul cu orasul/
$legerea sitului conditoonata de nevoia de suprafata pt stadion, anexe si parca6e, calitatea solului,
vanturile dominante, posibilitatile de acces existente.
$spectul architectural al unui stadion nu poate fi lasat la voia intamplarii, avand un volum mare, sin
u ar convinge alegerea unei arhitecturi agresive. E convenabila alegerea unei solutii intregrate in sit pentru
mena6area vecinatatilor. 'ele mai interesante alegeri au fost cele de tip crater.
" Amplasamet) " zona urbana periurbana, zona de agrement
" retea de transport auto pietonala
" suprafata mare
" impactul sonor
- /c,ema "e $a%a)
#n schema functionala a unui stadion in general zonele importante sunt dispuse concentric fata de aria de
6oc :zona gradenelor, circulatia interioara aflata de regula sub gradene, circulatia exterioara si limita
exterioara a incintei
- " zona -: terenul, spectatorii: gradene, spatii: alim., gr.san. etc.
" zona .: spatii sportivi, antrenori, arbitri, presa, administratie
- Orietarea) " iluminat diurn: -2gradevest fata de directia H"3
" iluminat nocturn
- Dispuerea gra"eelor)
!oate avea loc in mai multe variante in fuctie de dispunerea pe laturi, si in functie de dimensiunea
stadionului: in cazul stadioanelor mici sunt dispuse pe o singura latura lunga, pe ., in cazul celor mi6locii
sunt dispuse im forma de L, iar la cele mari perimetral.
- Aizibilitatea: " -2cm peste privitorul din fata limita terenului dinspre spectator
1ispunerea spectatorilor in 6urul terenului, pt vizibilitate optima se face in forma cuadrangulara, ce
presupune ca pachetele de gradene sa fie in forma de arc de cerc
- 'irculatii: trebuie sa asigure orientare usoara si rapida a spectatorului pt identificarea locului sau/
acces facil catre iesiri si alte zone: grup sanitar5, alimentatie .
variante" perimetrale
" in constructie: " pe gradene alei unde circulatia se realizeaza integral pe suprafata gradene
" prin vomitorii :metoda de strapungere a circulatiei/ conduce spectatorul mai aporape de locul sau.
- /tructura) " -. Melatia cu terenul
" .. 3tructura : beton, beton F metal
Ae4e futioale)
Clocul vestiarelor e obligatoriu pt toate tipurile de stadioane, si contine spatii destinate echiparii si
dezechipariisportivilor si arbitrilor. Mezolvete pe sexe. $mplasat sub tribune, cu trasee scurte. Mezolvate tip
nucleu, conducand si catre spatiile de igiena sau de masa6. Hu trebuie sa interfereze cu fluxul de circulatie a
publicului , sau de cel al de apovizioanere cu materiale.
Clocul oficialilor este zona destinata spectatorilor importanti dindomeniii diverse:politica,
presa,cultural. $sigura spatii anexe catre tribuna oficiala si contine zone de primire, alimentatie, saloane
intalnirilor cu sportivii.acest bloc se rezolva in functie de importanta si marimea stadionului.
Clocul presei este obligatoriu pt toate stadioanele in care se desfasoara competitiii oficiale. 4rebuie
sa ofere spatii pt toate tipurile de sisteme mass media.
3patiile tehnice , sau spatiile inchise se amplaseaza sub gradene din motive de economie.
CLADIRI PE-TRU /A-ATATE
3istemul organizatoric teritorial din Mom?nia cuprinde trei trepte de ierarhizare, respectiv
complexitate: dispensarul, policlinica, spitalul.
3& DI/PE-/ARUL asigur primul contact al bolnavului cu sistemul sanitar. rolul de a descoperi
bolile in fazele incipiente i a prent?mpina apariia i dezvoltarea bolilor contagioase. $sigur servicii
pentru: medicin general, stomatologie, pediatrie, obstretic i ginecologie.Este distribuit teritorial astfel:
5& POLICLI-ICA are personal specializat i dotarea necesar pentru punerea diagnosticului i
efectuarea tratamentelor pentru toate specialitile medicale. 4ipuri :
- policliica teritorial! servete pacienii %aduli i copii& dintr"un teritoriu i coordoneaz activitatea
dispensarelor din subordine/
- policliica "e itrepri"ere servete comuniti profesionale %studeneasc, militar, cile ferate, etc&.
#n localitile mici policlinica poate fi cuplata cu spitalul general folosind n comun baza de
diagnostic i tratament. #n localitile mari, policlinicile snt funcioneaz independent.
3erviciile specifice policlinicii sunt:
- ser0iciul "e cosultaii, organizat pe specialiti " n cabinete medicale specializate/
" ser0iciul "e cotrol perio"ic ai populaiei:
" ser0iciul "e "iagostic *i tratamet 8 laboratoare, explorri funcionale, balneo" fizio" Ninetoterapie,
farmacie/
"ser0icii au4iliare a"miistrati0e 8 primire, informaii, fiiere, birouri.
3erviciile de mai sus sunt grupate n dou zone: serviciul de consultaie i serviciul de diagnostic i
tratament.
$ccesul se face separat pentru aduli i pentru copii fiecare av?nd fiier propriu..
Lnitatea specific policlinicii este ca$ietul "e cosultaii. <ona destinat consultaiilor trebuie s
cuprind: cabinetele, spaii de ateptare, gr. sanitare. 1istribuia cabinetelor poate fi: cu simplu tract, cu
dublu tract, cu dublu tract i alveole pentru spaiile de ateptare. :unciile cabinetului de consultaii sunt:
examinarea bolnavului, nregistrarea datelor bolnavului, dezbrcarea i mbrcarea bolnavului. 4ipuri de
organizare ale cabinetelor:
cabinet de consultaii i cabin de dezbrcare ntre zona de ateptare i cabinet/
cabinet de consultaii servit de dou ncperi dispuse de o parte i alta, pentru asistente i cabinele de
dezbrcare.
!entru o parte din specialitile medicale tratamentul se poate face direct in cabinetul de consultaie,
pentru altele %interne, ginecologie, chirurgie, etc.& sunt prevzute cabinete specializate pentru tratament.
Ca$ietele petru tratamete c,irurgicale destinate micilor intervenii+ separate pe sexe, sunt nsotite
de un oficiu medical i spatiu pentru odihna bolnavilor.
Ln caz aparte l reprezint %oa "e imagistic! %radiologice, tomografie, .a.& unde exist riscul de
iradiere at?t pentru pacient dar mai ales pentru personal. 3ervicul de radiologie se compune din doua
sectoare: radiodiagnosticul si radioterapia.'ele mai recomandate amplasamente, pentru acest servicu, sunt
demisolul sau subsolul cladirii. 'abinetele cu aparatura pentru investigaie sunt insoite de camere de
control i comand, $cest grup de spaii sunt prevzute cu izolatii speciale pentru a o separa de restul
cldirii i a impiedica iradierea accidental a restului pacientilor si personalului medical. Mezultatele
examinrii %film radiologic sau imagine digital& sunt prelucrate si inaintate medicului specialist pentru
diagnosticare. #n cadrul unei unitati radiologice exista + grupe spatial"functionale:
"3ali de examene si anexe%3ali examinare, boxe dezbracare, bucatarie bariu, spatiu de comanda
aparatura, odihna bolnavi si grup sanitar&
"3patii tehnice %pt prelucrarea filmelor"laborator developare, depozit, sala de citire si diagnostic,
radiografii&/
"3patii asteptare bolnavi
"3patii comune %birourile medicilor, secretariat, incaperi asistente, depozite&/
3. /PITALUL este unitatea pentru bolnavi internai in vederea aplicrii tratamentului adecvat.
a& spitalul geeral organizat pe secii specializate, trebuie s aib:
- dotare complet i personalul necesar pentru toate specialitile medicale /
- policlinica care servete activitii spitalului, bolnavii ambulatori din teritoriu i coordoneaz activitatea
dispensarelor de circumscripie din teritoriul servit.
1urata medie de spitalizare este de pn la -( zile cu tendina de a scdea.
$& spitalul geeral "e urge! este destinat cazurilor de boal acut i accidentelor are o dotare
pentru toate specialitile. 3e caracterizeaz prin operativitatea actului medical, avnd n vederea starea acut
a bolnavilor tratai. 1up depirea acestui stadiu bolnavii externai sau transferai ctre alte spitale .
c. spitalul petru specialit!i uicat este profilat pe o specialitate sau o familie de specialiti
medicale %obstretic i ginecologie, de copii, boli contagioase, dermafo"venerice, cardiologie, ftiziologie,
chirurgie, oncologie, psihiatrie, boli profesionale, etc.& asigur?nd asisten medical de maxim
specializare.
"& spitalul "e ree"ucare motorie *i fucioal! este o unitate recuperatorie, cu durat medie de
spitalizare i o dotare specific domeniului. 3ervete teritorii foarte mari.
f& spitalul petru $ola0i croici %sanatoriile& asigur o durat i elibereaz locuri n spitalele cu
costuri de spitalizare ridicate.
g& spitalul-c!mi petru $1tr#ie este o unitate de interes mai muit social dect medical. !rezene
lui poate reduce folosirea de ctre aceast categorie de pacieni a spitalelor generaie.
8&3 AMPLA/AREA /PITALELOR
2 conform studiilor de organizare a reelei sanitare, la nivel naional i regional:
2 conform studiilor de sistematizare la nivelul localitii/
Co"iii: " vecinatati: parcuri, rauri
" distante fa de : industrii, surse de nocivitati
" circulatii fluente spre centrul de greutate al teritoriulu
" terenuri plane, max -(O
" conditii de racordare la retelele edilitare
8&5 PRI-CIPII GE-ERALE DE RE7OL.ARE
#n cadrul spitalelor sunt 2 mari sectoare functionale, interconectate de fluxuri specializate:
!oliclinica
3pitalizare
3ervicii tehnico"medicale : pentru diagnostic si tratament
3ervicii auxiliare administrative
3ervicii tehnico 8 gospodaresti
Co"itii speciale "e orgai%are a flu4urilor 2 circulaiilor # ca"rul spitalelor)
fluxuril tehnologice :
" material medical: " material de unic folosint: primire depozitare, distribuie, utilizare, evacuare
deeuri, incinerare, neutralizare
" instrumentar: utilizare, sterilizare, reutilizare/
" medicamente,
" alimentele: primire, depozitare, preparare, portionare, servirea bolnavilor/
" echipament textile 8 spltrii: primire materiale murdare, nmuiere, presplare, splare, uscare,
clcare, predare material curate/
" in instalaii : " fluide %ap cal, ap rece, abur, gaz, ox5gen,etc&/ "
energie electric/
.. fluxuri de circulatie:
" circulaia bolnavilor:
" n cadrul spaiilor de spitalizare:
" nregistrare, control medical,dezbr care, internare , igienizare, schimbare haine,
spitalizare, externare/
" salon, sala de mese, .a./
" ntre spaiile de spitalizare i cabinetele de investigaie din policlinic/
" circulaia personalului medical/
" circulaia vizitatorilor/
" circulaia personalului administrative/
" circulaia personalului de intretinere, etc.
;rganizarea spitalelor are la baza unitatea de ingri6ire %grupare de camera pentru bolnavi cu nr fix de paturi&.
3chema functionala a unei unitati de ingri6ire contine ) sectoare importante: zona stationarului cu camerele
de spitalizare, zona de diagnostic si tratament, zona serviciilor.
8&8 /tatioarul 2 spitali%area $ola0ilor
'onformatia spaiilor de spitalizare: bar,Ptronson rezolvat pe ) tracturi, in care cel median este
ocupat de anexeQ punct %regtangular, cilindric, stelat,&Psaloanele sunt dispuse perimetral in 6urul anexelorQ si
forme compuse variate: =,R, S, etc.
3chema de organizare a unei sectii de spitalizare poate avea
<ona bolnavilor cuprinde: saloanele, grupurile sanitare, sala de mese, eventual camera de zi % pentru
bolnavii care se pot deplasa
3aloanele bolnavilor pot fi organizate : simplu tract, dublu tract, triplu tract.
Humrul de bolnavi ntr"un salon: -%reserve&,. 8 + persoane % n spitalele vechi i mai multe&.
3taionarul trebuie s aib grupuri sanitare necesare igienei bolnavilor. $cestea pot fi amplasate astfel: "
n vecintatea intrrii n salon, adiacent coridorului, ventilate artificial/
" ntre camera/
" spre exterior, luminate i ventilate natural.
'amerele de spiatlizare %salonul& difera in functie de varsta bolnavilor %adulti"copii& si de tipul bolilor
%contagiosi"necontagiosi&
Mobilierul camerelor de spitalizare: piesa de mobilier caracteristica pentru camerele de spitalizare este
ansamblul pat"noptiera completat de cateva prize.
.. <ona personalului medical cuprinde:
" dispecerat , cabinet medical , camera asistente, cabinet tratamente, camera infirmiere/
" oficiul de nivel% n funcie de forma de organizare a servirii mesei&
" spatii specializate pentru depozitare 8 pe tipuri de material: medicale, igien, etc.
:iecare tip de spital specializat are scheme de funcionare adaptate specializrii .
Cloc operator are acces controlat, circulaii si fluxuri obligatorii:
circuitul bolnavilor: spaiul de pregatire a bolnavului %eventual preanestezie&, sala de chirurgie, sala de
trezire post operatorie i odihn, evacuat spre: terapie intensiv sau camera de spitalizare/
circuitul medicilor: mbrcare, splare, anestezie 8 intervenie, splare, odihn/
fluxul instrumentarului: pstrat n zona steril, utilizat n cadrul interveniei chirurgicale, evacuate pe
circuitul murdar spre sterilizare, sterilizare i retur prin zona steril/
fluxul deeurilor: materii organice rezultate di intervenie, materiale i instrumentar de unic folosin,
colectate separate i evacuate prin zona circuitelo murdare spre incinerare.
'omponente ale blocului operator:
3ala de operatii "elementul essential al blocului operator. Hr"ul lor se calculeaza in functie de
specifiucl sectiei chirurgicale, de numarul de op eratii care se pot executa in medie intr"o sala si de rula6ul
bolnavilor. :orma patrata, rotunda, ovala. 3patiul cel mai curat din acest program.
'amera de pregatire pacient %de preanestezie&
'amera de trezire
'amera pt aparatura electronic de urmarire a functiilor vitale.
4erapie intensiva
"pozitionat la acelasi nivel cu blocul operator
"are legaturi directe cu C; si cu nodul principal al circulatiei vertical
"se rezolva cu doau zone distinct %septic si aseptica&
"accesul se face prin filtre atat pt bolnavi cat si pentru personalul medical
"trebuie sa satisfaca doua conditii: izolarea fiecarui bolnav fata de ceilalti si supravegherea permanenta a
bolnavilor de catre o asistenta competent.
"se organizeaza in nuclee %care pot fi deschise sau inchise&
Cloc de nasteri se intalneste in sectiile de obstetrica. $re urm functiuni:
"camera de travaliu %viitoarele mame asteapta momentul nasterii&
"sala de nastere %pt nasteri fiziologice&
"sala de operatie %pentru nasterile patologicechirurgicale&
3erviciul de primire si internare
"asigura primul contact al bolnavului cu spitalul
"schema functional presupune fluxuri separate pentru pacienti la internare si externare.
"elementele functionale principale: fisierul, zona de examinare, filtrul de internare
3erviciul de urgenta
"asigura primirea si acordarea primului a6utor bolnavilor sositi fara palnificare
"amplasarea se face la parter %pt transboradre rapida din ambulanta&
"schema functional articuleaza de"a lungul unei circulatii doua categorii de spatii: sector destinat asistentei
medicale de urgenta%bloc operator septic, spatiu de reanimare, laborator, deposit de aparatura& si un sector de
anexe %camera de garda si diverse depozite&
).+.7oa ser0iciilor au4iliare
" farmacie
" bucatarie
" spalatorie
" prosectura,
" capela, servicii funerare
" crematoriu
8&;& 7oa te,ico- eergetica
- post trafo
- post reglare- masurare ga%
- cetrala termica < puct termic
- cetrala< e 0etilatie
- statie $utelii o4ige
TEATRU
Elementele fundamentale si obligatorii ale spatiului teatral sunt destinate 8 spectacolului si
spectatorului "K relatia dintre ele va fi determinanta pentru caracterul unei constructii teatrale si in
sens mai larg pentru intregul program al cladirilor destinate spectacolelor.
<one importante: " zona destinata publicului 8zona de primire a publicului %hol, casa de bilete,
garderoba, foaiere, bufet, etc.&
" zona destinata pregatirii 8 prezentarii spectacolului 8 zona deservirii directe %scena cu anexe,
depozite& ""zona deservirii indirecte%vestiare, ateliere de productie, administratie,
depozite&
" mai exista o zona destinata functiunilor de intretinere si alimentare energetica.
" aceasta zonificare se regaseste la toate cladirile pentru spectacole , in cele mai diverse rezolvari/
aceasta configuratie devenita clasica se regaseste si in schema functionala a unui teatru dramatic.
" sala de spectacole este locul in 6urul caruia se articuleaza principalele spatii ale teatrului, si tot aici
este limita care separa destul de net %cazul variantei italiene& spatiile destinate publicului de spatiile anexe
unde se pregateste si produce spectacolul.
" in cazul variantei elisabetane, aceasta schema functionala este utilizabila prin aducerea unor
amendamente de detaliu la nivelul salii de spectacole. !entru varianta arena situatia este alta datorita
configuratiei diferite a relatiei spectator 8 spectacol.
Itrarea si reparti%area pu$licului
" zona de receptie este dezvoltata in 6urul salii de spectacole avand rolul de primire si repartizare al
publicului inainte de inceperea spectacolului, pe timpul pauzelor, si dupa terminarea spectacolului "K se
constituie ca zona de trecere catre foaiere si se dimensioneaza avand in vedere ca sosirea spectatorilor se
face esalonat cu -2")( minute inainte de ridicarea cortinei iar plecarea se face aproape simultan dupa
terminarea specatcolului.
'omponente principale:
" holul 8 spatiu cu rol de primire nemi6locita, aici se gasesc casele de bilete, amplasate in asa fel incat
sa nu stan6eneasca fluxul principal al publicului/ nu este exclusa nici situatia cand din hol se poate accede
direct in sala de spectacole si la cabinele tehnice% regie, sunet, lumini& din spatele salii.
" garderoba 8 loc de pastrare a vestimentatiei de exterior si a obiectelor spectatorilor pe durata
spectacolului "K poate fi inglobat in spatiul vestibulului sau intr"o incapere separata adiacenta si trebuie
gandit astfel incat sa se evite inghesuiala
Ae4ele salii "e spectacole
" foaierele si culoarele 8 trebuie puse in valoare in cadrul compozitiei generale "K pot fi rezolvate intr"
unul sau mai multe spatii, pe unul sau mai multe niveluri/ in cazul adoptarii solutiei cu culoare se recomanda
ca suprafata lor sa nu depaseasca +(O din suprafata foaierului.
" bufetul 8 poate fi rezolvat ca o te6ghea in cazul teatrelor mici, in incaperi separate sau alveole ale
foaierului in cazul teatrelor mari
" fumoarul 8 incaperea sau grupul de incaperi destinat fumatorilor 8 este amplasat in imediata
vecinatate a foaierului si bufetului cu care comunica printr"un spatiu tampon.
" grupurile sanitare 8 se amplaseaza in general la fiecare nivel, simetric fata de axul salii de spectacol
pentru a oferi un acces facil din toate punctele ei/ accesul la ele se face prin foaiere si trebuie rezolvat atent
in sensul asigurarii unui acces discret.
" sala de spectacole 8 unitatea de baza a programului si modul in care se rezolva impune si solutia
cadrului spatial"functional anvelopant %foaiere, circulatii, etc.&
" capacitatea ei este determinata de necesitatile din teritoriu, de forma in plan si de tipul de organizare
spatiala ales: " salile "e tip italia au capacitati uzuale de *((, T(( de locuri si maximale%cu lo6e si
balcoane& de -.(( locuri %distanta scena"ultimul rand U.+m& "K sunt intalnite si capacitati mai mari care
functioneaza cu sisteme de difuzoare si panouri video pentru aducerea spectacolului mai aproape de public
" salile "e tip elisa$eta si area permit orice capacitate in
limita distantei maximale de .+m, capacitatile optime fiind intre +(( si *(( de spectatori.
" forma in plan variaza , acoperind aproape intreaga gama a figurilor geometrice/ forma este o
problema delicata care trebuie sa tina cont de urmatorii factori determinanti: capacitatea urmarita, tipul de
spectacol cel mai des prezentat, tipul de sala dorit, nivelul de flexibilitate dorit, performantele acustice
dorite, etc.
"foma rotunda 8 au avanta6ul unor adancimi mari pe axa longitudinala a salii exact in zona cu cea mai
buna vizibilitate, dar au lipsuri de ordin acustic
"forma semirotunda 8 inspirate din amfiteatrele grecesti/ mai rar intalnite datorita defectelor generate
de: vizibilitatea redusa pentru locurile laterale, de focarele sonore multiple ce apar datorita concavitatii
peretilor de fund si de portalul foarte mare.
" forma potcoava cu variantele ovale sau eliptice 8 utilizate mai ales pentru spectacolele de opera,
opereta si balet/ dezavanta6e ma6ore: acustica foarte greu de controlat, vizibilitate limitata pentru lo6ele si
balcoanele laterale si flexibilitatea inexistenta.
"forma trapezoidala %cu variante in sector de cerc&" bine prientate catre scena, permit o buna
receptionare a spectacolului, cu vizibilitate optima asigurata aproape pentru toate locurile/ acestori sali li se
reproseaza faptul ca ofera solutii spatiale monotone"K dificultatea obtinerii unei ambiante satisfacatoare.
"forma rectangulara" are ca avanta6 principal comuniunea aproape totala intre spectacol si spectatori,
rezultat al flexibilitatii aproape nelimitate si a capacitatilor reduse care implica distante mici intre actor si
spectator.
" forma circulara 8 pentru asigurarea unui grad ridicat de flexibilitate se recurge la un sistem de
gradene modulat pe sectoare de cerc care prin pliere si depozitare pe contur, ofera numeroase formule de
ocupare a spatiului.
" una din problemele specifice programului pentru spectacole este asigurarea vizibilitatii optime pentru
cat mai multe %ideal pentru toate& punctele unei sali de spectacole
" locurile spectatorilor intr"o sala de spectacole sunt organizate pe pachete de fotolii, amplasate la
parter, in lo6e sau la balcoane astfel incat sa ofere conditii de vizibilitate optime si siguranata in utilizare/
pentru a elimina posibilitatile de blocare a circulatiilor care sunt si cai de evacuare trebuie sa corelam traseul
circulatiilor cu usile de acces in sala de spectacole.
/cea si ae4ele ei
" zona destinata pregatirii si producerii spectacolului
" principalele ) niveluri de dotare ale scenei sunt:
"nivelul cerintelor de baza %case de cultura& 8 niveld e dotare minimal in care scena nu are buzunare
si turn pentru manevrarea decorurilor si fosa pentru orchestra/ pentru manipilarea decorurilor are mici spatii
laterale/ sala de spectacole are pasarele pentru bateriile de reflectoare.
"nivelul cerintelor medii %drama si liric& 8 scena este dotata cu un buzunar lateral, turn pentru
manevrarea decorurilor, scena rotativa, fosa orchestrei in fata protalului scenei si pasarele pentru bateriile de
reflectoare.
"nivelul cerintelor complete" sala are ) buzunare,subsol, turn, fosa,...
"totalitatea mecanismelor, utila6elor si aparaturii de scena poarta numele de mecano"scena si
are urmatoarele principale elemente:
"scena 8 suprafata de 6oc propriu"zisa
"podiumul scenei cu trape 8 suprafata de 6oc care prin intermediul trapelor actionate de sistemele
hidraulice din subsolul scenei permit realizarea unei geometrii convenabile pentru pardoseala scenei
"subsolul scenei 8 destinat utila6elor hidraulice
"turnul scenei 8 pentru manevrarea decorurilor
"buzunarul de fund 8 in spatele scenei"K spatiu de manevra
"buzunare laterale
"fosa orchestrei
"scena turnata 8 un panou d eforma circulara inglobat in pardoseala pe care se monteaza diverse
elemente scenografice
" sisteme uzuale de schimbare rapida a decorurilor: scena culisanta, rabatabila, oscilanta, turnata si
turnata inelara
" in spatele scenei vizibile un teatru mai contine:
"spatiile destinate persona6ului artistic "K destinate actorilor, regizorilor si pregatirii lor pentru
spectacol, cabine, 3ali de repetitie, de lectura, biblioteca, sala de gimnastica, frizerie"coafura, club"bufet,
etc...
"spatiile destinate productiei 8 ateliere de decoruri, pictura, monta6, croitorie, cizmarie, peruci, etc...
"spatiile de depozitare 8 pastrare decoruri, materiale, aparatura, recuzita, mobilier, costume,etc..
" o atentie mare se va acorda la proiectare spatiilor de productie si depozitare datorita tehnologiilor de
realizare si gabaritelor foarte mari pe car ele pot avea mai ales decorurile de fundal/ reclama o legatura
directa si fluenta cu spatiul culise"scena
" personalul legat direct de activitatea scenei este impartit in:
"personalul artistic 8 actori, figuranti, regizori, scenografi, etc.
" personalul tehnic 8 echipa tehnica a spectacolului"produc costume, recuzita, decoruri si manevreaza
toate instalatiile scenei/ relatia cu scena este scurta si directa
!"#E$AT%&RAFU
3alile de spectacole destinate proiectiei filmelor cinematografice alcatuiesc impreuna cu spatiile lor anexe
familia cinematografelor. 3pectacolul este unul indirect si se realizeaza prin transmiterea %proiectia&
mesa6ului artistic %imagine si sunet& de pe suportul" pelicula cu a6utorul unor instalatii specializate.
3e pot clasifica astfel:
'riteriul tipului de cladire:
'inema realizate in cladiri independente
'inema inglobate in alte cladiri 8 realizate la parterul constructiilor din zonele central ale
oraselor sau cele inglobate #n cladiri cu functiuni complexe %centre culturale, mediateci,
complexe comerciale etc.&
'riteriul tipului de spatiu:
'inema in spatii inchise 8 carac prin realizarea salii de proiectie in spatii inchise si un
program de functionare continuu
#n spatii deschise " Vcinema drive"innV%cu vizionarea din automobile&
#ndiferent de marimea si felul cinematografului, in toate constructiile destinate acestui scop se regasesc
cateva elem functional" spatial obligatorii pt definirea programului arh. $stfel, sc,ema fuctioala
geerala =pag 39>? releva existenta zonei de primire a publicului, a zonei functiunii d e baza% sala de
spectacol&, a zonei functiunilor de deservire directa %cabina de proiectie, ecranul si instalatiile de sonorizare&,
a zonei de deservire indirect %sp adm si anexe&si a zonei functiunilor de alimentare energetica si intretinere,
indispensabile acestui program.
!t cinematografele rezolvate pe un sg nivel sunt cateva principii de baza in rezolvarea circulatiei
publicului :asigurarea unor fluxuri separate pt accesul si evacuarea publicului/ posibilitati de evacuare
rapida, daca se poate direct in exterior, a publicului din sala de spectacole pt cazurile de calamitati %incendii
si cutremure&.
'inematografele pe . niveluri pot fi rezolvate in . variante: cu sala de proiectie sub nivelul de primire a
publicului sau deasupra. 8aceleasi principii de rezolvare a circulatiei publicului ca mai sus.
7oa "e primire a pu$licului pp, in aceasta varianta, o zona de acces dispusa central si . zone de evacuare
a publicului rezolvate simetric. 'ele . garderobe sunt amplasate intre fluxuri permitand utilizarea lor cu
dublu serviciu.%pag -+-&
/ala "e proiectie ="e spectacol? este unitatea functionala de baza a programului, ale carei forma si
dimensiuni sunt determinate de formatul ecranului pe care se proiecteaza imaginea, care la randul sau
depinde de formatul peliculei utilizate #n realizarea filmului.
:orma salilor de proiectie este data de raportul existent intre dimensiunile sale pt a asigura o vizibilitate
buna si o acustica satisfacatoare.
:ormele uzuale sunt cele dreptunghiulare si trapezoidale. :orma este influentata si de conditiile de
vizibilitate in sensul ca lungimea salii este data de limita de vedere %max 2(m&.
$lte forme pt sala de spectacol s"au obtinut mai ales in incercarea de a realiza o proiectie circulara care sa
acopere un unghi de )*(. Ln asemenea ex este V'ircaramaV din Cruxelles, unde s"a realizat o sala circular cu
un ecran circular.
Ln sistem de proiectie semisferic este cel denumit V!anramaV, care consta in proiectia in interiorul unei
semisfere a unei imagini corespunzand campului vizual al spectatorului. 'inematograful !anrama din !aris
contine o sala pt .2( spectatori %cu o cupola cu diametrul de -, m&.
Ln procedeu asemanator sta la baza modului de functionare a unui plaetarium,care este un sistem de
simulare a boltii ceresti. !roiectia se face pe o semisfera unde imaginile sunt proiectate in s5stem 8 spoturi
independente" de un complex aparat de proiectie.
1ispunerea pachetelor de scaune%fotolii& in sala de cinematograf se face dupa aceleasi principii ca in cazul
salilor de teatru, tinandu"se cont de distantele minime pana la ecran si limitele de palpaire a imaginii care
variaza in functie de tipul ecranului cu care este echipata sala. $mplasarea fotoliilor se poate face in .
moduri: axat %fiecare in spatele celuluilalt& sau decalat %axate la al doilea rand&.4inand cont ca pardoseala are
o inclinatie de --( inspre ecran, amplasarea decalata a fotoliilor ofera conditii de vizibilitate mai bune.
Ae4ele salii "e proiectie sunt spatiile destinate instalatiilor de imagine"sunet,cu alte cuvinte este locul
unde prin intermediul aparaturii speciale are loc transferul mesa6ului artistic de pe suportul pelicula pe ecran.
Elementul functional principal al acestei zone este cabina de proiectie. Ea este amplasata in spatele salii.
$xa de proiectie trebui sa faca un unghi de ,( de grade cu planul vertical al ecranului. 'abina de proiectie
este izolata fonic de sala si comunica cu ea prin intermediul unor perechi de geamuri%fonoizolante&.
Ln tip foarte special sunt cinematografele in aer liber drive"in.Ele sunt creatia civilizatie automobilistice
potrivit careia totul se face din masina si sunt destinate vizionarii filmelor din automobil. 'apacitatile
normale se incadreaza intre +2( si 2(( automobile.% Exemple: cinematografele gemeneE4Win 4heatresE,
cinemateca GEsplanada din CerlinE,drive in"ul din 'edar" Aalle5,Mome .&
!"R!UR"E alcatuiesc o familie de programe destinate manifestarilor in care omul evolueaza alaturi de
animale in cadrul unor spectaole.
'riteriile care pot define acest program din punct de vedere architectural sunt:
criteriul tipului de cladire:
circurile stationare%fixe& sunt cele care functioneaza in constructii definitive.
circurile mobile%transportabile&7 constructii demontabile bazate pe subansambluri usor de
transportat.
criteriul duratei de functionare:
circuri cu program continuu
circuri cu program sezonier
criteriul numarului de arene%mane6uri&
circuri cu un singur mane6%existent unui spatiu unic de spectacol&
circuri cu mai multe mena6uri
3chema functionala a unui circ stationar presupune existent a a doua zone functionale ma6ore:
"zona salii de spectacole si spatiile de productie.
3ectorul destinat publicului contine elemente asemanatoare celor intalnite la teatre si la cinematografe,
diferente notabile sunt la sala si la mane6%scena&
3ala de spectaole este de forma circulara cu dispunerea spectatorilor in amfiteatru in 6urul mane6ului.
$ccesul publicului se face de regula prin vomitorii iar distributia pe circulatii orizontale.
Mane6ul ocupa centrul salii de spactacole si este locul unde se desfasoara spactacolul.
3ectorul anexelor are ca elemente importante :
"spatiile artistilor7sunt cabine destinate personalului artistic, foarte asemanator cu cel din teatru. 4ot in
acesta zona sunt rezolvate sali pentru repetii si depozite pentru decoruri si recuzita.
"spatiile pentru prepararea hranei animalelor7se rezolva separat pentru carnivore si ierbivore
"spatii pentru cazarea animalelor7vor fi separate in gra6duri pentru ierbivore mari si mici , avand cel putin
+ iesiri, si mena6eria%boxe& destinata animalelor carnivore,ce va fi amplasata in apropirea accesului spre
scena.
CL@DIRI DE/TI-ATE TURI/MULUI
3e cltorete din cele mai vechi timpuri.
. mari categorii:
- cltoriile ca parte a unor activiti umane %comer, afaceri, etc.& /
- cltoriile de plcere, nevoia de a cunoate sau de a se odihni.
Hoiunea de turism cuprinde:
" un aspect economic i
" un aspect calitativ %confort, distracie, tratament,etc.&.
1uratei de deplasare turismul poate fi:
de lung durat % circuite lungi, vacane, tratamente&/
de scurt durat WeeN end"uri, afaceri, manifestri tiinifice, culturale, sportive&.
Humrului de turiti poate fi : individual sau colectiv.
3a ofere posibiliti de opiune" diferite categorii de turiti difereniate prin: interese, gusturi, nivel
intelectual, v?rst, sex i posibiliti materiale.
$ctivitatea de turism se desfoar n urmtoarele tipuri de zone:
- litorale i montane/
- balneare cu ape minerale i termale/
- localitilor.
:iecare din zonele enumerate ofer anumite condiii specifice care vor genera activiti specifice .
Xn cadrul activitii de turism se pot identifica trei funcii primare:
! transportul'
! ca(area
! pro)ramul oferit = sau ales?&
'uciile "e $a%! ale cl!"irilor petru turism
4rebuie asigurate spaii necesare urmtoarelor funcii:
- odi*na+
- i)iena+
- alimentaia+
- petrecerea timpului liber&
!entru satisfacerea corect a acestor funcii trebuie ndeplinite trei condiii de baz:
" a? (onare funcional clar+ care s asigure dou posibiliti: de comunicare i de funcionare
independent/
- $? separaie clar a fluxurilor necesare desfurrii activitii n ansamblu i n cadrul fiecrei zone
funcionale n parte/
- c? asi)urarea calitii serviciilor&
/CHEMA 'U-CAIO-AL@ DE 6A7@.
- %oa ca%!rii turi*tilor, cu urmtoarele subzone:
zona de primire, cuprinz?nd: holul, ateptarea, recepia, birourile, grupuri sanitare, mi6loacele de acces
spre zona de cazare, spaiile pentru serviciile specifice zonei de recepie/
zona de cazare propriu"zis, cuprinz?nd: camerele de odihn camerele de zi n cazul apartamentelor,
spaiile pentru serviciile de eta6/
- %oa alimetaiei, cu urmtoarele sub zone:
" zona de servire a consumatorilor, cuprinz?nd diferite uniti de profil
% bar, restaurant, salon de mic de6un, cofetrie, etc.&/
- zona de preparare /
- %oa petru petrecerea timpului *i acti0it!i complemetare:
- sli de 6ocuri, sli de club, 6ocuri,
- sli de sport , bazine de not,
" sli de conferine, banchete, .a.
- %oa ser0iciilor geerale i"irecte: depozite %pe categorii de materiale&, spltorii, ateliere de
ntreinere, gara6e, surse de energie electric i termic etc.
3chema funcional detaliat evideniaz:
- flu4ul turi*tilor: " intrare " hol recepie " acces cazare alimentaie zon activiti pentru timpul
liber i activiti complementare/
- flu4ul $aga(elor: " intrare secundar 8 recepie 8 cazare i retur/
- flu4urile persoalului:
" personalul recepiei
" personalul de serviciu: " intrare secundar 8 vestiare 8 zona de activitate specific %cazare,
alimentaie, servicii tehnice.&
- flu4urile materialelor necesare diverselor zone funcionale:
" fluxul len6eriei,
" fluxul alimentelor,
- fluxul mobilierului, dotrilor i utila6elor, etc.
- flu4ul utili%atorilor e4teri)
" fluxul consumatorilor n zona de alimentaie: hol"garderob"grupuri sanitare %independente de
cele ale zonei de recepie&,
" fluxul participanilor la diverse manifestri %conferine, banchete, etc.&
- fluxul independent al zonei de sport, bazin, saun, etc.
TIPURI DE U-ITATI DE/TI-ATE CA7ARII
'onform "ormelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistica , n Momania
cldirile destinate cazrii se clasific astfel :
-. hoteluri de 2,+,),.,- stele/
.. hoteluri 8 apartament de 2,+,),. stele/
). moteluri de ),.,- stele/
+. hoteluri pentru tineret de ),.,- stele/
2. vile de 2,+,),.,- stele/
*. bungalouri de ),.,- stele/
T. cabane turistice, de v?ntoare, de pescuit de ),.,- stele/
9. sate de vacan de ),. stele/
,. campinguri de +, ),.,- stele/
-(. spaii de cazare organizate n gospodriile populaiei de ),.,- stele/
--. popasuri turistice de .,- stele
-.. pensiuni turistice urbane de 2,+,),.,- stele/
-). pensiuni turistice rurale de 2,+,),.,- flori %margarete&/
-+. apartamente sau camere de nchiriat n locuine familiale ori cldiri cu alt destinaie/
-2. structuri de cazare pe nave fluvial i maritime de 2,+,),.,- stele.
Criteriile "e clasificare impun pentru fiecare tip de unitate i categorie:
" numrul minim de camere, suprafeele camerelor, bilor, mobilarea, echiparea i dotarea cu instalaii,
" dotarea cu len6erie, consumabile necesare igienei .a./
" numrul i tipurile de spaii necesare diverselor servicii aferente recepiei i cazrii, inclusiv mobilarea ,
echiparea i instalaiile/
" numrul i tipurile de uniti de alimentaie /
" numrul i tipurile de uniti destinate sportului i agrementului /
" numrul de locuri de garare i parcare /
" servicii minime oferite turitilor.
Tipurile uit!ilor "e alimetaie petru turism, n funcie de gama preparatelor servite sunt:
-. restaurant clasic/
-.. restaurant specializat: pescresc, v?ntoresc, rotiserie, zahana, dietetic, lacto"vegetarian, familial"
pensiune/
-.) restaurant cu specific : naional i local % cram, han, ur,colib&
-.+ cu program artistic /
-.2 berrie, braserie, grdin de var,
.. barde zi, bar de noapte, cafe"bar, disco"bar, bufet"bar /
). fast food: restaurant cu autoserevire, bufet expres, pizzerie, snacN" bar /
+. cofetarie /
2. patiserie, plcintarie, simigerie.
'riteriile de clasificare
capacitaii de cazare hotelurile se pot clasifica astfel :
- mici 8 sub -2( locuri /
- capacitate medie : -2("+(( locuri /
- capacitate mare : mai mare de +(( locuri.
-. Megim de nlime :
" hoteluri de inaltime mic : -". niveluri /
" inlime medie :+"2 niveluri /
" nlime mare : 9"-( niveluri /
" Xnlime foarte mare : mai mare de -( niveluri.
.. 'onformaia general:
..- :orma n plan :
" pavilionar i semipavilionar/
" monobloc /
" liniar /
" forme variate: ptrat, dreptunghi, cerc, stea, L, R, S,
" cu curte interioar /
... 'onformaia spaial:
" forme compacte simple, pentru spaiile de cazare : paralelipipede, cilindri, etc., i forme variabile, ieind
din planul eta6ului curent, pentru spaiile cu alte funciuni dec?t cazare /
" conglomerat de forme simple: paralelipipede, cilindri, etc.,
" forme simple, cu retrageri succesive ale eta6ului curent /
" forme simple sau complexe cu atriu interior.

+. 3istem constructiv: cadre, perei structurali, mixte /
2. Materialele utilizate pentru sistemul constructiv: lemn, zidrie, beton, metal.
/paii petru ca%are
-. unitatea de cazare, cu :
- camera propriu zis, vestibul, spaii de depozitare, baia i variantele de mobilare /
- apartamentul : camera de zi, dormitorul, vestibul, spaii de depozitare, baia i variantele de mobilare
i dotare a acestora /
.. spaiile de serviciul pe eta6:
- spaii de odihn i igien pentru cameriste /
- spaii pentru depozitare: rufe curate, rufe murdare, echipamentul si materialele pentru curaenie /
- spaii pentru serviciul n camer /
- sisteme de evacuarea gunoiului mena6er/
). circulaiile verticale :
" scri principale, scri de serviciu, scri de evacuare /
" ascensoare pentru : turiti, baga6e, serviciu.
Istalaii *i ec,ipamete
-. alimentarea cu ap cald i ap rece, pentru igien i alimentaie, rezerv de ap pentru incendiu/
.. alimentarea cu energie electric, prin intermediul unui post de transformare, pentru : iluminat general,
prize, iluminat de siguran, cureni slabi, curent trifazat .a./
). generator de energie electric /
+. alimentarea cu energie termic, central sau punct termic alimentat din reteaua de termoficare urban,
pentru : nclzire central, nclzirea aerului din ventilaie, abur tehnologic pentru bucatarii i
spltorii /
2. alimentare cu gaz a centralei termice, buctriilor i spltoriilor /
*. centrale de ventilaie cu circuite pentru introducerea aerului curat %rece sau cald& i evacuarea aerului
viciat, pentru fiecare tip de spaii cu activitate i condiii specifice : cazare, holuri publice, sali de
alimentaie public, spaii de preparare, piscine, etc.
CL@DIRI PE-TRU MU7EE
Muzeul este o iniitutie permanent, far scop lucrativ in serviciul societii ,i dezvoltrii sale,
deschisa publicului i care face cercetare privind urmele materiale ale omului si vecintilor sale,
achiziionindu!le, consemnndu!le, prezentndu!le i expunndu!le la sfriful studiilo, pentru educare i
delectare.
Clasificarea
a& criteriul naturii ,i caracterului exponatului-
a.l. muzee de arta plastic, a.#. muzee de art aplicat %decorativ&, a.$. muzee ale tiinei a.+. muzee
pentru : construcii, industriale, transporturi, agricultur, comer, a.2. muzee cu caracter social: etnografie, art
popular etc. a.%. muzee istorice. a.T. muzee comemorative, a.9., muzee mixte:, asociaz diverse tipuri de
exponate.
$& criteriul alctuirii traseului vi(itatorilor! trei tipuri principale de organizare ale spaiilor de expunere:
linear, circular i labirint.
b.-, tipul muzeului linear " operele snt expuse respectnd o schem de circulaie obligatorie " ngrdete
libertatea n alegerea traseului de ctre vizitator i este cazul celor mai multe muzee clasice/
b... tip muzeului circular " articuleaz spaiiie de expunere n 6urul unui nucleu central destinat de cele
mai multe ori primirii vizitatorilor. grade limitate de libertate n alegerea traseului de vizitare. Muzeele
neoclasice din secolul B#B adopt acesta regul arficufndu"i spaiiie de expunere n 6urul unei curi sau
rotonde centrale.
b.). tipul muzeului labirint, " maxima fluiditate spaial, nici o constrngere traseului ales de vizitator.
:lexibilitatea " rezult din multiplele variante de sectorizare ale expunerii .
c. criteriul relaiei spaiale cu situl " dou tipuri fundamentai opuse: tipul deschis, %extravertit& si tipul nchis
%introvertit&:
c.- muzeul de tip deschis 8 continuitate spatial intre spaiul interior i cel exterior. !rezena planurilor
vitrate #nvit mediul s ptrund in interior. 1eschiderea instituiei culturale spre comunitatea ncon6urtoare.
c... muzeul de tip nchis " =imba6ul arhitectural utilizat apelez la planuri blindate genernd o arhitectura
opac.
.c*ema functionala a unui mu(eu
doua component:zona destinata publicului si zona anexelor.
<ona publica asigura spatiile de primire ale vizitatorilor %acces ,informatii,garderoba,3ali conferinte & si spatiile
de expunere%expo permanenta si expo temporara&.
<ona anexelor cuprinde : depozite, aadministratia,3ali de restaurare,3ali pt muzeografi,etc.
Lnitatea functionala de baza a unui muzeu este spatiul expo,care este reprezentat de expozitia permanenta care
este organizata pe perioade mai lungi de 2"-( ani si expo temporara care asigura dinamica muzeului
,participand la viata culturala a societatii.
&olul spatiilor de expunere : s prote6eze exponatele contra distrugerilor, furtului, incendiilor, umiditii,
uscciunii, prafului, razelor solare directe i s prezinte obiectele expuse ntr"o lumin optim.
'patiul expo
$stfel trebuie gandit cum e mai bine pus in valoare exponatul%atat in planul vertical dar si orizontal& dar
un important in amena6area unei 3ali expo o are traseul vizitatorilor,ele determinadu"se rexiproc.:
3patial expo are nevoie de flexibilitate astefel se folosesc panouri demontabile% demontare, deplasare si
remontare& si panouri rabatabile% pliabile, glisante&
calitate buna a expunerii trebuie sa tinem cont de iluminare exponatelor.intensitatea ei trebuie gandita
in functie de exponat, sa se evite contrastele stan6enitoare. 3e poate utiliza atat lumina naturala cat si lumina
artificiala.
=umina naturala "efectului favorabil de culoare ,dar si dezavanta6ele timpului limitat ,nori si efectul
distrugator al razelor directe.
=umina artificiala are avant6ul permanentei sursei ,posibilitati orientare si uniformitate,dar altereaza perceptia
cromatica. 1in aceste cause cele doua surse sunt folosite combinat%atat zenitala cat si artificiala&
Elemente de realizare a luminii natural zenitale:
!plafoane de sticla:larg utilizat in muzeu.asigura luminatul central al salii,se bazeaza pe reflexii .lumina poate
fi controlata prin folosirea unei sticle potrivite %heliomatica,matuita sau colorata&
metalica interioara cu rol de support pentru panourile vertical de expunere.,asigurand o flexibilitate int totala.
!lantenouri ,domuri si piramide :luminare zenitala punctuala,la interior ele difuzeaza cald o lumina
interioara.
!'isteme cu reflectare : dispositive fixe sau mobile,cu scopul de obtine o lumina naturala reflectata.ele sunt
dispuse sub plafoanele de sticla.
()(*+,(
$u(eul &u))en*eim'ne/ 0or1' ar*'fran1 lo0d /ri)*t
+lecand de la preluarea idei -rotondei.,simbolul muzeelor neoclasice ,/right articuleaza spatiul de expunere
0rampa1 in jurul unui nucleu central.
'e obt astfel o uriasa spirala inscrisa in tendinta organica a lui /right ,ce dorea sa opuna o alternative la volumele
geomtriei abstarcte.
2ccesul in muzeu se face prin spatial central iar traseul vizitatorilor presupune urcarea cu ascensorul pana la
capatul superior al rampei ,de unde se coboroarape traseul de tip spirala generat de rampa.'e poate reprosa ca nu
exista alternative de traseu,cat si dificultatea legata de orizontalitatea exponatelor fata de rampa inclinata.
Insa extinderea care se faca ,de tipul unui turn unde se gasesc expozitiile permanente si administratia,rezolva
aceste probleme.
';MEM4
$ctivitatea comercial a aprut din cele mai vechi timpuri, la nceput sub forma schimburilor directe de
mrfuri sub cerul liber" " constituit"o comerul n spaii nchise asociate spaiilor de producie a micilor
meteugari. 3epararea intre spatiul interior si strada este materializat intr"o simpla te6ghea, iar extinderea in
suprafata va determina aparitia a . zone: una a clientelei si cealalta a comerciantului.
$paritia automobilului " originea celor ) formule contemporane de organizare a spatiilor comerciale cu
vanzarea in detaliu: centrele comerciale, supermagazinele, lantul de sucursale.
'actorii "etermiai, generatori ai activitii comerciale sunt:
marfa i cumprtorul. #ntre acetia apare cel de al treilea factor, liantul, care este:
v?nztorul.
:unctiunea esentiala a spatiului de vanzare necesita: aprovizionarea cu marfa, depozitarea si conservarea
marfii, ambalarea si prezentarea marfii, livrarea produselor vandute, gestionarea administrativa si sociala a
magazinului.
'lasificarea marfurilor este esentiala:
-. Gra"ul "e solicitare al m!rfii)
"mrfuri de folosin zilnic %carne, peste, mirodenii, paine, medicamente, tabac, produse pt toaleta etc&
vanzandu"se peste tot
" mrfuri de solicitare ocazional%mobila, confectii, incaltaminte, aparate casnice& in centrul oraselor
principale
- mrfuri de solicitare foarte rar%bi6uterii, parfum, blanuri, delicatese scumpe etc& exclusiv in centrul
orasului.
.&Caracteristicile fi%ice ale marfii:dimensiunea, greutatea, calitatea, fragilitatea si conditiile de
conservare
'riterii de clasificare relevante in plan arhitectural:
"criteriul dimensional:" sp. comeciale mici%buticuri& spec. pe anumite categ. de marfuri
"sp. comerc. mi6locii
" sp. comerc. mari %magazine universale&
"sp. foarte mari %piete, supermagazine, centre comerciale&
" criteriul naturii marfurilor: magazine alimentara, magazine nealimentare, magazine mixte
" criteriul sistemului de vanzare: magazine cu vanzator, magazine cu autoservire, magazine mixte
" criteriul complexitatii schemei functionale% produse alimentare&: magazine cu sp de preparare fara.
3p de vanzare preiau si rolul de depozitare a unei parti din marfa, pt a atrage clientela in expozitia cu
produse si cu rolul de a diminua ariile construite ale zonei de depozitare. fig ++T pag, .+,
!rincipii de organizare si modul in care acestea anga6eaza relatia dintre sp. comerc. si cel stradal:
-" magazinul se retrage de la frontul strazii
." latimea frontului de la strada foarte mic, magazinul se dezvolta in adancime
)" un front la strada de * m" accesul pe mi6loc
+" magazine ce necesita o puternica mediatizare a produselor "separare pe fluxuri a intrarii si
iesirii
2" asocierea accesului in magazin cu accesul la celelalte niveluri ale imobilului" retragerea
acceselor
*" magazinele amplasate pe colt" rezolvarea intrarii chiar pe colt
T" cuplarea accesului la . magazine inguste si invecinate" prin retragerea intrarilor
9" amplasarea oblica a planului exterior al vitrinelor ofera unghiuri de perceptie favorabile celor
care se deplaseaza pe trotuar
," dorim obtinerea unui front de vitrine cat mai mare pe un front stradal ingust" sicanarea intrarii
-(" ofera posibilitatea realizarii unor vitrine consistente pe un front stradal mic
'irculatia primeste rezolvari diferite in functie de sistemul de vanzare adoptat: cu personal vanzator sau cu
autoservire.
Aariante uzuale de mobilare si de circulatie sunt prezentate in fig +2( pag +2.. #n cazul mag. cu personal
vanzator se asigura o mobilare pt parcurgerea unor trasee cu sensuri unice, evitandu"se intersectia fluxurilor
lor cu cele de aprovizionare.
Magazinele mici cu autoservire presupun accesul nemi6locit al publicului la marfa expusa. $sigurarea unei
circulatii clare, sensuri unice, este obligatorie . 3e va tine cont de fluenta traseului intrare"expunere"casa"
iesire si evitarea unghiurilor moarte pt asig. unei supravegheri discrete si eficace.
Mall" se prezinta ca o serie de buticuri in care clientul nefiind limitat la o anumita gama de produse, este
atras sa circule fara a fi presat sa cumpere.
#nteriorul magazinului este rezolvat astfel incat sa atraga clientul pe intinerarii precise printre diversele
raioane. ; suprafata patrata fav. mai mult decat toate celelalte diversitatea
4rebuie sa se asigure pe cat posibil un traseu fara intersectii, pt evitarea riscului de contaminare in cazul
existentei sectoarelor cu prod. alimentare. 'ele mai importante fluxuri:
" fluxul publicului %cu sensuri unice, pe relatia intrare, sala de vanzare, impachetare si iesire&
" fluxul aprovizionarii cu produse alimentare, diferentiat in func. de gradul de perisabilitate al marfurilor
" fluxul aprovizionatii cu prod. nealimentare %important in vederea manipularii unor prod. cu oarecare
toxicitate% detergenti,etc&, sau a unor prod. cu gabarite mari %mobilier, autoturisme etc&
"fluxul de evacuare al ambala6elor %de sens opus cu cele de aprovizionare&
"fluxul de evacuare al deseurilor
"fluxul personalului
Elementele indispensabile pentru organizarea unui mare magazin:
vitrine de expunere continue
suprafata de vanzare aprox. patrata, cu grupuri sanitareF alte instalatii comune
suprafete de depozitare si de birouri amplasate in sectoarele mai putin cautate
trotuarele suficient de largi
mari parcuri de asteptare in vecinatate
cale de acces de serviciu dotata cu rampe de descarcare
situl ideal trebuie sa fie delimitat pe toate laturile de strazi, cu intrari si vitrine pe cel putin )
laturi
sa nu existe restrictii de inaltime a constructiei
existenta unei suprafete de parcare
'entrele comerciale
" grup de magazine in detaliu amena6ate, realizate si organizate dupa o conceptie comerciala unitara
"entitate conceputa, planificata, realizata
"activitate privata de promovare, de antreprenoriat
"amplasamentul in functie de circulatii, context urban
"stil arhitectural care sa produca o ambianta fav cumparaturilor: confort, usurinta, securitate, trafic pietonal
sep de cel carosabil
a. "modele de organizare spatiala functionala a centrelor comerc.
3chema functionala contine un amplu spatiu de primire al publicului ca elem. intermediar intre zonele de
circulatie"parcare si sp. interior%populat cu dotari tip loisir, locuri de 6oaac, sp. verzi&.
"caracterul bipolar al spatiului comercial: sp. de dep. expusa si vanzare
3patiile comerciale dezvolta fluxuri pietonale ma6ore. !t fluidizarea circulatiei sunt dotate cu scari rulante,
cu rampe paralele si cu rampe alternate.
Exemple: Ialeriile =afa5ette, berlin 8arh. Yean Houvel
"participa la definirea imaginii berlineze
" in centrul sau, imobilul este traversat de . conuri pe unde patrunde lumina naturala
"epiderma dubla din sticla putin sumbra, rece, cu marea curbura din coltul lui :ranzozische 3trasse in
contrast cu fatadele din piatra
Cla"iri petru a"miistratie
#maginea traditionala a imobilului de birori,cu structura sa de plansee suprapuse,cu membrana sa
vitrata in spatele careia se afla personalul GinghesuitE este astazi depasita,deoarece aceste cladiri au tendinta
de a evada din matricea unui program architectural pur,prin inglobarea de magazine,restaurante,crese,curti
de sZuash,piscine etc,""complexitatea si varietatea programului architectural.
'chema functionala generala :zone functional 8spatiale,recognoscibile oricare ar fi marimea,gradul de
complexitate sau specializarea ei.<ona functiunii de baza %$."aria dedicata in principal birorurilor& ocupa
centrul compozitiei,marcand importanta si pozitia in ierarhia spatiilor din schema.$ccesele %principal si de
serviciu& se amplaseaza de obicei in zone separate datorita caracterului extrem de official%reprezentativ& al
accesului principal.
<ona de primire " acces comun pentru clienti si salariati,o garderoba pentru public, un foaier 8
asteptare acoperind adesea si dimensiunea expozitionala si cateva spatii de protocol articulate in vecinatea
unei unitati de alimentatie publica.
$ria centrala,este ocupata de functiunile de baza ale programului,exprimate in spatiile pentru birouri. #n
plan schematic,putem remarca o anumita specializare a lor,ce decurge din accesibiliatea sau inaccesibilitatea
lor. Exista birouri care nu sunt deschise accesului public din ratiuni de ergonomia muncii sau din ratiuni de
confidentialitate.$ceasta situatie este evident mai ales in cazul firmelor cu activitate deschisa marelui
public% de ex: societati de asigurare,firme de televiziune prin cablu etc.&
<ona functiunilor de deservire directa alcatuita din biblioteca"arhiva,spatiile de multiplicare si prelucare a
datelor,participa nemi6locit la procesul tehnologic al manipularii informatiilor si deci se gasesc in imediata
apropiere a birourilor.=a schemele mai reduse aceste functiuni se desfasoara chiar in aria biroruilor.
:unctiunile de deservire indirecta le gasim raspandite in schema functionala,in sensul ca spatiile de utilizare
personala%vestiare,grupuri sanitare,incaperile pentru odihna"recreeere& se dispun la fiecare nivel in imediata
vecinatate a birourilor,iar spatiile de utilizare colectiva%restaurantul ,depozitile& se amplaseaza concentrat ,la
pozitia cea mai convenabila din punct de vedere functional %demisoluri,partere&
$stazi se cunosc patru siteme principale de organizare a spatiului de lucru:celular,grupat,sistemul marilor
birouri si sistemul mixt:
Cirourile cu un post de lucru sunt spatii cu suprafete mici%T", mp& dotate cu minimul de mobilier specific
birou"scaun"dulap.!entru posturile de lucru obisnuite formula de rezolvare standard este cu birouri
individuale autonome,complet separate intre ele si echipate in diverse formule care sa ofere o luminare
naturala generoasa.#n sectoarele de relatii cu publicul apar birouri de tip ghiseu care presupun o formula de
anga6are a spatiului la te6gheaua comuna si o separarea partial cu panouri ce asigura flexibilitatea necesara.
Ln caz mai aparte il reprezinta biroul individual pentru organele de conducere .Este un birou cu character
reprezentativ si este destinat GsefilorE :ormula functional"spatiala cea mai folosita este bicamerala,in care
accesul este controlat de prima incapere%secretariatul&,care are rol de filtru si zona de asteptare.=a nivelurile
ierahice mai inalte birourile sunt dotate cu grupuri sanitare proprii,camera de odihna si accese directe catre
sala de consiliu.
Cirourile cu . posturi de lucru alcatuiesc a doua famiie de organizare a distributiei posturilor de lucru din
sistemul cellular si sunt elemente complementare pentru familia birourilor individuale.3unt destinate acelor
activitati care presupun lucrul in echipe de cate . persoane, sau acelor activitati in care ergonomia muncii
exclude capacitati mai mari.3e poate remarca ca dispunerea zonei de depozitare %dulapurile& se face in
zonele mai putin accesibile luminii naturale. Modul ei de rezolvare poate favoriza o mobilare optima,in
sensul obtinerii unei suprafete libere omogene pentru amplasarea birourilor si calculatoarelor.
3istemul grupat reprezinta o incercare de imbunatatire a sistemului anterior prin comasarea si 6uxtapunerea
unora din spatiile de lucru.Cirourile astfel realizate ofera capacitate mai mari in aceeasi suprafata utile si
asigura intre + si -2 posturi de lucru in variant traditional.1in pacate spatiul de lucru astfel obtinut prezinta
dezavanta6ul unei repetitii obositoare si monotone a mobilarii.
3istemul necesita o zonare foarte stricta a posturilor de lucru,a circulatiei si spatiului de depozitare
depersonalizand adesea spatiul de munca.;fera conditii de lucru nesatisfacatoare datorita lipsei de protectie
sonora si vizuala.'u toate acestea sistemul poate fi considerat acceptabil in ipoteza unor capacitati mai
reduse %+"* posturi&, situatie in care se diminueaza defectele lui sau in cazurile de reconversie
functional.!entru dimensionarea acestui tip de biroruri se poate lua in calcul ..9("..(( mppersonae.
1efectele acestui s5stem corroborate cu suprafetele relative mari ocupate au impus o noua viziune asupra
spatiului postului de lucru,reflecta intr"un nou tip de birou" biroul grupat alveolat ca partiu flexibilE.E$cesta
s"a putut materializa in conditiile unor spatii cu o structura de rezisteta mai rara, care permitea un grad mai
mare de libertate.
!rin eliminarea elementelor rigide si greoaie de separatie %ziduri& nefavorabile flexibilatii si inlocuirea lor cu
elemente usoare %panouri& sau elemente de mobilier %dulapuri& s"a realizat o compartimentare extreme de
mobila %flexibila& in timp si spatiu.
'omasarea si 6uxtapunerea unor functiuni compatibile %asteptareFsecretariatFcirculatii& a condus la
comprimarea suprafetelor ocupate ,marind senzatia de libertate datorita fluiditatii spatiale obtinute.
Lneori s"a recurs si la eliminarea usilor, obtinandu"se nise si alveole astfel dispuse incat sa ofere si asemenea
abordare a revolutionat birotica impunand un nou tip de mobilier ,mai mobil, mai ergonomic.
3epararea posturilor de lucru poate fi realizata cu elemnte despartitoare usoare de diverse inaltimi,alese in
functie de gradul de izolare urmarit intre posturile de lucru si de atributele dezirabile ale spatiului
configurat.!utem realize compartimentarea in trei impoteze de separare:
3epararea minimala"asigura o continuitate spatiala mare realizata cu panouri de inaltime mica %-.+m&
care permit izolarea vizuala pentru pozitia sezand/
separarea partial"permite o continuitate spatiala moderata ,cu panouri de inaltime mi6locie%-.9 m& ce
realizeaza izolarea vizuala pentru pozitia in picioare/
separarea totala"presupune existenta unor panouri pe toata inaltimea nivelului si asigura izolarea
vizuala maxima %exceptie fac panourilor cu campuri vitrate&/dulapuri etc. care daca sunt echipate cu
picioare pe rotile ofera mobilitatea necesara pentru asigurarea flexibilitatii.:ormula clasica este cea
sandvici unde intre . straturi de gips"carton se monteaza un strat fonoizolant din saltele de vata
minerala,toate fixate pe un schelet din profile GLE.
3istemul marilor birouri este rezultatul entuziasmului generat de utilizarea biroului grupat alveolat cu
partiu flexibil. $ici spatiul de lucru ocupa de obicei aproape intreaga arie construita a eta6ului,asigurand
capacitatile foarte mari.Hucleul de deservire putin accesibile luminii naturale. !rincipala calitate a
marilor birouri decurge din flexibilitatea deosebita a spatiilor de lucru.3istemul acesta este asociat cel
mai adesea cu peretele 'ortina datorita suprafetelor de lucru mari ce reclama suprafata vitrata
adecvata.1e aici decurge defectul ma6or al acestui s5stem si anume,faptul ca nu ofera o luminare
naturala uniforma,situatie ce trebuie compensate prin iluminatul artificiall.Este foarte efficient in cazul
cladirilor mari%zgarie norii&, oferind solutii acceptabile si in cazul celorlalte tipuri.
3istemul mixt incearca sa puna in valoare calitatile sistemelor precedente diminuand sau eliminand
defectele lor.#n mod usual este folosit intr"o configuratie ce imbina sistemul cellular cu cel grupat.$vand
un character h5brid,are marele avanta6 de a se putea adapta celor mai diverse situatii impuse de
reconversia cladirilor.$tunci cand nevoile de organizare o cer se poate introduce in schema si un birou
foarte mare ca re va conferi schemei si dimensiunea flexibilitatii.
Aarianta bara:
.a varianta cu spatiile de lucru dispuse longitudinal si simetric,avand tractul central ocupat de circulatii si
servicii/ zona birorurilor este bine luminata natural/ este un tip de plan adaptabil la toate sistemele prin
flexibilitatea limitata%longitudinal& a tracturilor de biroruri/
b.rezolvata pe . tracturi principale aceasta varianta plaseaza circulatiile verticale si serviciile in zona
mediana a unuia din tracturile mai sus amintite/ in acest fel se obtin zone cu birouri de dimensiuni
mi6locii lasand celalat tract liber si flexibil/
c.amplasarea nucleului utilitar la unul din capetele barei elibereaza mare parte din suprafata nivelului
pentru zone de birouri ce poate primi si birouri de tip cellular organizate prin amplasarea de panouri
usoare/
d. gruparea circulatiilor si a serviciilor la un capat al barei permite obtinerea unei suprafete libere mari
luminate natural pe ) laturi/spatiul de lucru astfel obtinut este ideal pentru Gbiroul peisa6E/
e. cand zona anexelor se rezolva intr"un volum independent,articulate de volumul birourilor obtinem un
alt partiu tipic pentru marile birouri/genul acesta de solutii necesita structuri cu deschideri foarte mari
pentru eliberarea suprafetei birourilor de puncte fixe/
fig)9T pag .-*
Aarianta punct:
este formula planimetria clasica cu nucleul central ocupat de circulatii si servicii/ spatiul de lucru se
dezvolta concentric cu o circulatie orizontala foarte scurta/birourile sunt foarte bine luminate natural/
varianta formulei anterioare in care zona circulatiilor si serviciilor este amplasata central"asimetric
separand spatiul nivelului in . zone:birouri mici pentru conducere si birou panoramic pentru restul
salariatilor/circulatia orizontala este deschisa catre toate directiile oferind parcursuri scurte
amplasarea nucelului de circulatii si servicii intr"o pozitie asimetrica pe perimetrul planului este o
ipoteza cu calitati reale decurse din flexiblitatea aproape nelimitata a birourilor si din posibilitatile
avanta6oase de luminare naturala a suprafetei de lucru.
Mezolvarea separata in . volume articulate ofera o solutie uzuala astazi care asigura o arie mare
pentru zona birourilor/are avanta6e incontestabile rezultate din foarte buna luminare naturala a
suprafetei de lucru la dimensiuni de plan rezonabile si din flexibilitatea asigurata/