NOTE DE CURS

Catedra de Propedeutica si Materiale

Dentare
Tehnologia
Volumul
1
CORPORATE GRAPHI CS AND COMMUNI CATI ONS
Manuscris original
Copyright Prof. Dr. Ion Patrascu
Catedra de Propedeutica si MaterialeDentare
acultatea de Sto!atologie
U.M.. "Carol Da#ila$% &ucuresti
'dresa( Str. Eforie% Nr. )*+% Sector ,% &ucuresti
Telefon-a.( /0/.,/.11
2
22
Cuprins
Introducere i
C A P I T O L U L 1
o! To Customize T"is Manual 1
A#out t"e $Picture% Icons 1
&ection 'rea(s are )e* 2
A#out Pictures an+ Captions 2
o! To ,enerate a Ta#le o- Contents .
o! To Create an In+ex .
o! To C"ange ea+ers an+ Foo
ters .
o! To &a/e Time in t"e Future 0
o! To Create a Document 0
More Template Tips 0
C A P I T O L U L 2
o! To Customize T"is Manual 1
A#out t"e $Picture% Icons 1
&ection 'rea(s are )e* 2
A#out Pictures an+ Captions 2
o! To ,enerate a Ta#le o- Contents .
o! To Create an In+ex .
o! To C"ange ea+ers an+ Footers .
o! To &a/e Time in t"e Future 0
P1OT232L2 D24TA12 5 ,2421ALITATI
Restaurarile dentare pot 2 reali3ate prin doua !etode(
.
..
Capitol
ul
1
directe 4o5turatii6
indirecte 4unidentare-pluridentare6
Proteza reprezinta piesa mecano5protetica ce
restaureaza 6total sau partial7 un organ 6+intii78
2ste o restaurare protetica in+irecta 6se o#tine in
la#orator78
Clasi-icarea protezelor9
0. proteze +entare:
7. proteze c"irurgicale:
/. aparate orto+ontice8
Protezele +entare
Prote3ele dentare sunt piese !ecano*protetice care
restaurea3a !orfologia unui dinte sau a unei arcade
intrerupte de edentatie partial sau total% resta5ilind prin
aplicarea lor functionalitatea dintelui sau a arcadei respecti#e%
a siste!ului dento*!a.ilar.
Clasifcare
!" Du#a gradul de restaurare$ de re%acere &or%ologica
Proteze dentare fxe( 2.ate pe infrastructura
dentara in principal prin frictiune si secundar prin
ci!entare.
Sunt (
06 unidentare8!icroprote3e*ce refac
!orfologia unui ele!ent dentar.
76 pluridentare* ce refac !orfologia !ai !ultor
ele!ente dentare 40 pana la ) dinti a5senti 6.
Proteze dentare mobilizabile(proteze partiale)
refac partial !orfologia de arcada 4la ni#elul
edentatiilor ( uniter!inale% 5iter!inale%latero*
ter!inale% fronto*ter!inale% !i.te6
Sunt prote3e partiale (
06 'crilice
76 Scheletate
Proteze mobile (totale)*restaurea3a integral
!orfologia si functionalitatea aparatului dento*
!a.ilar 4'DM6 % a siste!ului dento*!a.ilar.
0
00
Protezele c"irurgicale
Protezele chirurgicale inlocuiesc partial sau total organe
afectate din 3ona !a.ilo*faciala 4lo5i% pa#ilion de ureche%
nasul in totalitate% prote3e oculare 6. Se 2.ea3a cu ade3i#i
speciali% pe 5a3a de cianoacrilati de tesuturile restante si
corectea3a !orfologia si functionalitatea 3onei !a.ilo*faciale
le3ate.
In chirurgia oro*!a.ilo*faciala 4OM6 sunt speci2ce aparatele
tip o5turatoare% care refac !orfologia ososa a 3onelor afectate
in special de for!a9iuni !aligne% ele aplicandu*se dupa
re3ectia acestora.
Aparatele orto+ontice
'parate ortodontice*au rol in corectarea ano!aliilor de
po3itie% a incongruentelor% a inghesuirilor dentare.
Sunt(
0. Mo5ile:
7. i.e.
2+entatia
'5senta unui dinte 4sau a !ai !ultora 6 de pe arcada
8edentatie.
Clasifcarea edentatiei
partiala:
a6 redusa 4lipsa 0*) dinti6:
56 intinsa 4pana la 0 dinte pre3ent pe
arcada68edentatie su5totala% restaurata
protetic cu prote3a partiala !o5ili3a5ila.
totala:
*a5senta tuturor dintilor de pe o arcada
4edentatie uni!a.ilara6:
*a5senta tuturor dintilor de pe cele doua
arcade 4edentatie 5i!a.ilara6.
Restaurarile protetice 2.e( se aplica pe dintii stalpi
8infrastructura dentara prin(
;
;;
frictiune ; ci!entare 8#arianta clasica cu ci!enturi
con#entionale 4O<6:
frictiune ;ade3iune 8cu ci!enturi !oderne 4rasinice%
iono!ere8CIS sau ci!enturi policar5o.ilate8PC<6.
Cau'ele le'iunilor dentare
Caria dentara( si!pla-co!plicata:
'5ra3iunea 23iologica 4cu #arsta6 -patologica:
racturile dentare.
Trata!entul cariei si!ple si cariei co!plicate se
reali3ea3a prin restaurari !orfologice directe
4o5turatiile6.
'5ra3iunea si fracturile dentare prin restaurari
!orfologice indirecte.
(e'iunile dentare
cu lipsa de su5stanta 4caria% a5ra3iunea% fracturile%
displa3ia8le3iunea pree.istenta eruptiei: de o5icei
in 3ona de colet6.
fara lipsa de su5stanta 8 ano!alii dentare(
de for!a 4la incisi#ul central superior su5
for!a de tarus6:
de #olu! 4for!a nanica a incisi#ului lateral
superior6:
de po3itie 4caninul superior in #esti5ulo sau
palatopo3itie6
de culoare 4datorita igienei 5ucale defectuoase%
!edica!ente cu sulf% 5is!ut si trata!ent
conser#ati#e si restauratoare defectuoase6.
Ca&#ul #rotetic
Repre3inta totalitatea ele!entelor !orfologice ce #in in
contact cu restaurarea protetica 2.a: aceste ele!ente sunt(
5ontul dentar;tesuturile parodontale:
dintii #ecini ;ariile de contact:
dintii antagonisti ;3onele de contact oclu3al
83onele de "stop oclu3al$:
relatia de oclu3ie.
<
<<
=
==
P1OT232L2 FI>2 U4ID24TA12 ?
D2&C1I212@ CLA&IFICA12 5
Caracteristicile #rote'elor f)e unidentare
restaurea3a !orfofunctionalitatea unui ele!enet dentar:
prote3e de !are preci3ie:
au un #olu! redus ca PP' sau PT si se o5tin dupa
parcurgerea riguroasa a unui =u. tehnologic 4#e3i etapele
tehnologice >?.P.6.
Clasifcarea #rote'elor f)e dentare
!" Du#a *olu&ul tesuturilor dentare restaurate
incrustatii 4restaurari protetice indirecte care refac partial
!orfologia coronara si un #olu! redus de tesut dentar6.
coroane de acoperire (de invelis) > refac un !are #olu!
de tesuturi dentare distruse si in functie de gradul de
acoperire sunt(
coroane de invelis totale 4acopera in totalitate
5onturile6:
ecuatoriale 4acopera 7-/ din #olu!ul coronar6*sunt
indicate pentru ca3urile clinice afectate parodontal: se
o5tin prin turnare din alia@e no5ile si se inchid
!arginal pe un prag situat la 0%,!! de colet:
coroanele de invelis partiale (onlay-uri) acopera o
parte din fetele a.iale 4laterale6 ( coroane A 4C% PM6%
)-, 4M6:
coroane de substitutie: refac in totalitate !orfologia
coroanelor dentare. Se agrega intraradicular prin frictiune
A
Capitol
ul
2
ci!entara cu a@utorul unui pi#ot% continut in dispo3iti#ul
radicular al coroanei.
+" Du#a as#ectul estetic
proteze unidentare fzionomice % care refac integral
23iono!ia dintelui afectat(
coroane poli!erice 4acrilice% diacrilice6:
coroane cera!ice 4integral cera!ice% !etalo*
cera!ice6:
coroane !i.te 4au cea !ai !are re3istenta !ecanica6.
proteze unidentare nefzionomice % care se o5tin din
alia@e no5ile de diferite culori(
o gal5en8aur%
o al5*argintiu8'g*Pd%
o al5*cenusiu8Ni*Cr.
proteze unidentare mixte:
!etalo*poli!erice:
!etalo*cera!ice:
!etalo*co!po3ite.
," Du#a indicatiile clinice
Coroane de su5stitutie
Coroane de acoperire > pentru punti de he!iarcada% punti
totale
pregatiri preprotetice > praguri care #or fa#ori3a
agregarea PPS
pentru protectia dintilor cu hipereste3ie: e.pusi la fracturi:
pentru corectarea !orfologiei coroanelor a5ra3ate si
reechili5rarea oclu3ala:
pentru i!o5ili3area dintilor parodontotici 4tip
inlay8incrustatii si onlay8coroane6:
pentru corectarea ano!aliilor 4de culoare% for!a% nu!ar6.
-" Du#a tehnologie
restaurari 2.e turnate:
poli!eri3are si ter!opoli!eri3are pentru acrilat
foto5aropoli!eri3are 4coroane !etalo*co!po3ite6:
sinteri3area 4arderea% cera!i3area6*pentru restaurarile
cera!ice si !etalo*cera!ice.
B
I4C1U&TATIIL2 M2TALIC2
Defnitie
Incrustatiile sunt prote3e 2.e unidentare de !ica di!ensiune
4cea !ai !ica di!ensiune6 care restaurea3a partial !orfologia
coronara.
Caracteristici
Piese protetice 4prote3e unidentare 2.e6 de !are preci3ie :
Se o5tin prin parcurgerea stricta a etapelor clinico*tehnice%
din !ateriale speci2ce% scu!pe% tip aur 4inlay gold% inaly
gold SOT6% !ase cera!ice si rasini co!po3ite 4ca#itati
clasa III*pe dintii frontali % ca#itati clasa I >dintii pre!olari%
!olari la persoanele de se. fe!inin6
1C
Capitol
ul
.
Se indica pentru inlocuirea o5turatiilor din a!alga!
4re3istenta !ecanica !ai !are6% preci3ie in restaurarea
!orfologiei 4punct de contact6
Ca ele!ent de agregare pentru puntile de !ica a!plitudine*
necesita dotare si e.perienta clinica % o echipa !edic*
tehnician de e.ceptie.
Indicatiile incrustatiilor
Ca si celelalte tipuri de coroane% pentru restaurarea
!orfologiei coronare distruse sau afectata% !odi2cata
datorita proceselor carioase% trau!atis!elor% a5ra3iunii
inlocuind o5turatiile :
Pentru terapia de i!o5ili3are a dintilor !o5ili din afectiunile
parodontale >su5 for!a de inlay intratisular dar in special
inlay e.tratisular sau pinlay
Ca ele!ent de agregare a puntilor speciale % a puntilor !ici
40% 7 ele!ente6 % tip incrustatie in incrustatie8agregare
la5ila la un capat.
Ca ele!ent proprotetic% pentru agregarea pintenilor
oclu3ali% ai crosetelor turnate 4PPS6:
'ceste indicatii sunt li!itate de caracteristicile !entionate
anterior ( di2cultati clinice in prepararea ca#itatilor : dotare
tehnologica si clinica insu2cienta*lipsa de e.perienta :
pretul uneori prohi5iti# pentru pacienti datorita !aterialelor
speci2ce.
Clasifcarea inscrustatiilor . du#a to#ografe si intinderea
le'iunii
incrustatii intratisulare - inlay * li!itate !arginal de
pereti su2cient de grosi de tesut dur 4s!alt6:
incrustaii extratisulare onlay * acopera / din ) fete
a.iale sau ) din , la dintii cuspidati >pre!olari%
!olari8incrustatii e.tratisulare8coroane partiale*cele !ai
precise tipuri de prote3e 2.e unidentare.
incrustaii intra-extratisulare - pinlay * cand inlay
pre3inta un siste! retenti# tip pi#ot.
11
2tapele clinico5te"nice +e realizare a
incrustatiilor metalice
Pentru o5tinerea incrustatiilor ca in toate tehnologiile prote3elor
dentare tre5uiesc parcurse etape clinico*tehnice speci2ce.
18 2xamenul clinic9
Se e.a!inea3a riguros tipul de le3iuni odontale 4procese
carioase6% fracturi% a5ra3iuni.
Trata!ente odontale si!ple% co!plicate.
Se pune diagnosticul odontal ( le3iuni odontale si!ple sau
co!plicate tratate sau netratate ; solutia protetica 4se
sta5ileste indicatia de trata!ent cu sau fara6.
28 Pregatirea +intilor9
In tehnologia incrustatiilor 4intratisulare% e.tratisulare6 dintii
sunt pregatiti pentru onlayuri-inlayuri*ca#itati intracoronare cu for!e
geo!etrice retenti#e. Se fre3ea3a fetele a.iale ale dintilor ce #or 2
acoperite cu acest tip de incrustatie.Se fre3ea3a cu fre3e dia!antate
pentru onlayurile pe dintii frontali ( incisi#ul central% canin 4/-)6*trei
din fetele a.iale*7 pro.i!ale ; fata orala% si 4)-,6 patru din cinci din
fetele coronare pentru dintii cuspidati 4!olari% pre!olari6.
Prepararea ca/itatilor pentru inla*ul intratisular
Pentru prepararea ca#itatilor intracoronare se aplica principiile
lui &lacB(
Peretii #erticali ai ca#itatilor #or 2 paraleli% su2cient de
grosi si inalti% usor di#ergenti oclu3al sau pro.i!al.
Peretii #erticali for!ea3a cu peretele parapulpar un unghi
drept% 5ine e.pri!at de inlayul !etalic :
Unghiul de intalnire intre pereti si !arginile peretilor
#erticali #or 2 rotun@ite pentru inlayul cera!ic.
Prepararea unghiurilor rotun@ite la inlayul cera!ic contri5uie la
e2cienti3area i!5inarii ade3i#e si e#itarea fracturilor 4stratul su5tire
cera!ic e fragil6.
Inlayul !etalic pre3inta !arginile ascutite% au su2cienta
re3istenta !ecanica si sunt indicate pentru adaptarea !arginala prin
&RUNIS'RE.
12
'danci!ea preparatiei
apro.i!ati# 7 !!.
!ai !are de 7 !! pentru inlayul cera!ic
pentru inlay !etalic #a 2 !ai !ica de 7 !! dar
nu foarte !ult pentru ca tre5uie sa e.iste
retentie.
Preparatia #a 2 plasata in a.ul de trans!itere a fortelor oclu3ale%
iar !arginile ca#itatilor pentru incrustatia !etalica se 5i3otea3a
accentuat( /C*),D. Pentru inlayul cera!ic 5i3otarea #a a#ea #alori !ici
de ,*0CD.
Bizotarea * repre3inta prelucrarea !arginala cu fre3e 2ssure
!etalice sau dia!antate inclinate /C*),D pentru inlayul !etalic si
pana in 0CDla inlayul cera!ic.
Caracteristicile de #re#arare a ca*itatilor
avitatile simple / clasa I% III% E * sunt restaurate cu inlayuri
4intratisulare6 si!ple.
Ca#itatile de clasa I au for!a apro.i!ati# dreptunghiulara situate in
centrul suprafetelor oclu3ale ale pre!olarilor% !olarilor iar !arginile
#or 2 rotun@ite 45i3otate6.
Pentru retentia inlayurilor si!ple se reco!anda o adanci!e
su2cienta 47 !!6 si pereti #erticali*!arginali li!itanti*su2cient de
grosi altfel se fracturea3a.
Ca#itati clasa III*sunt prote3ate de regula cu inlay cera!ic sau de
co!po3it.
Se prepara su5 for!a unei casete triunghiulare cu unghiurile
rotun@ite*pentru inlayul cera!ic sau cel din cera!ica. Peretii #erticali
sunt usor di#ergenti pentru a facilita insertia.
Ca#itati clasa E*se prepara in for!a renifor!a. Se a=a situate pe
fetele #esti5ulare ale pre!olarilor si !olarilor% !ai rar canin.
Ca#itatea este 5i3otata !arginal sau nu. De regula sunt !etalice
la !olari.
avitatile duble (clasa a !!-a) . sunt restaurate cu inlayuri
intratisulare . sunt co!puse dintr*o ca#itate #erticala care dupa
preparare eli!ina de pe fetele pro.i!ale procesul carios. Peretii
#erticali sunt di#ergenti spre oclu3al si !arginal 4distal6. Marginile
sunt 5i3otate. Pe fata oclu3ala a pre!olarilor% !olarilor se a=a
ca#itatea ori3ontala de retentie cu for!a de delta 4in coada de
randinica6.
avitatile triple "#$ (mezio-ocluzo-distale) . sunt
restaurate cu inlayuri triple. Se indica ca ele!ente de agregare pentru
puntile !ici si in i!o5ili3arile de durata ale dintilor !o5ili.Preparatia
1.
cuprinde 7 ca#itati pro.i!ale 4!e3ial si distal6 cu aceleasi
caracteristici de preparare ca la incrustatia du5la si o ca#itate
oclu3ala ce uneste cele 7 ca#itati cu adanci!e de 7 !!. Marginile #or
2 5i3otate ca la inlayul !etalic.
?a inlayul cera!ic !arginile #or 2 usor 5i3otate atat la ni#elul
ca#itatii ori3ontale cat si la ni#elul celor #erticale.
Pentru inlayul cera!ic se indica anterior prepararii de2niti#e a
ca#itatii sa se trate3e plaga dentinara 4liner;o5turatie de 5a3a cu
ci!ent iono!er de sticla6.
Pre#ararea #entru incrustatia e)tratisulara 0onla12
Se fre3ea3a din fetele pro.i!ale 4!e3iala si distala6
apro.i!ati# 0!!% planandu*se aceste fete si 2ind orientate
con#ergent oral sau spre palatinal.
ata orala la onlayuri de pe dintii frontali se reduce C%,*
C%1,!! pana la 0 !!.
o ?a canin in 0-/ inci3ala se fre3ea3a la ),D.
Preparatia este continuata de un sant situat pe fata
pro.i!ala care se #a prelungi cu 0 sant de retentie
retroinci3al unit cu cel pro.i!al de pe fata distala.
o Preparatiile su5 for!a de santuri pro.i!ale au rolul de
retentie.
Onlayul ocupa fata orala si cealalta @u!atate de fata p.
'celeasi principii de preparatie pentru onlayurile indicate
pe dintii cuspidati 4PM% M6 dar santul retenti# e pe fata
oclu3ala cara #a 2 preparata la ni#elul cuspidului palatinal%
reducerea fetelor pro.i!ale si oclu3ala cu C%,*0!! pana
cand fetele pro.i!ale sunt planate.
Santurile pro.i!ale sunt unite de un sant oclu3al retenti#.
Pre#ararea #entru incrustatia intratisulara 0#inla1uri2
'u supli!entar pi#oturi pentru supli!entarea retentiei.
Sunt preparatii la ni#elul cuspi3ilor su5 for!a de santuri sau
ori2cii intracoronare in care intra pi#oturile de retentie.
O#ser/atie clinica9
Onlayurile si inlayurile sunt incrustatii e.tratisulare indicate ca ele!ente
de agregare pentru punti de !ica di!ensiune si pentru i!o5ili3area
dintilor cu grad de !o5ilitate de la 0*/. Se indica pe dinti cu fetele
10
#esti5ulare nor!al colorate sau inde!ne de carie% dinti #olu!inosi si for!a
cilindrica a coroanelor 4PM% M6.
.8 Amprentarea9
'!prentarea se reali3ea3a in ca5inet dupa ce la ni#elul
coroanelor s*au preparat ca#itatile.
'!prentarea repre3inta reproducerea cu !are 2delitate a
ele!entelor ca!pului protetic: reali3andu*se cu !etode si !ateriale
speciale.
Metode de a&#rentare
In tehnologia incrustatiilor se indica ur!atoarele !etode de
a!prentare(
Metoda de a!prentare clasica 4cu tu5 !etalic6:
Metoda de a!prentare cu !ateriale elastice.
18 Meto+a clasica +e amprentare9
Eta#e
0. A&#renta cu tu3 &etalic 0Cu$ Al2" Modern este inlocuita de
inele calcina5ile 4din poliester6. Este o a!prenta unidentara
4unitara6.
Tu5ul !etalic este o porta!prenta unidentara adaptata inti!
pe preparatie iar pentru inregistrare se u!ple cu !aterial de
preparatie tip FERR% STENTS sau elasto!eri de sinte3a
4siliconici% polieterici6. Re3ulta astfel o a!prenta unidentara . In
incrustatiile MOD se @usti2ca a!prenta cu inel.
+" Su#raa&#rentarea
Inregistrea3a celelalte ele!ente ale ca!pului protetic si
anu!e dintii #ecini ;intreaga arcada.
'!prenta se ia pe arcada % este o a!prenta de situatie.
Supraa!prenta inregistrea3a ca!pul protetic. Se efectuea3a cu
!ateriale rigide 4GIPS6*a3i a5andonat.
'3i se reali3ea3a cu elasto!eri de sinte3a 4siliconi chitosi6 >
frec#ent utili3ati.
," A&#rentarea dintilor antagonisti
Se a!prentea3a cu !ateriale elastice alginice 4E?'STIC% HPEEN%
SEPT'?GIN6.
-" Inregistrarea relatiei de oclu'ie se reali'ea'a cu
1;
folie de ceara:
elasto!eri speciali (siliconi speciali sau polieteri:
pasta o.id de 3inc 4<OE6 aplicata pe suport te.til.
O#ser/atie clinica9
'!prenta dintilor antagonisti ;inregistrarea oclu3iei se fac cu aceleasi
!ateriale si !etode cand se a!prentea3a integral arcadele dentare
4a!prente glo5ale sau de arcada (arch i!pression6.
Inregistrarea oclu3iei nu se reali3ea3a cand arcada antagonista este integra
si sunt su2ciente unitati !asticatorii. Modelele se po3itionea3a in PIM
4po3itia de intercuspidare !a.i!a6 !anual.
'!prenta clasica este o !etoda foarte e.acta datorita a!prentei
unitare cu tu5 !etalic sau cu inel. Cea !ai precisa este cea cu
!ateriale ter!oplastice (STENTS% FERR ce reproduc toate detaliile
preparatiei (for!e% unghiuri% santuri% etc. '!prenta cu tu5 este foarte
2dela datorita distri5utiei unifor!e a !aterialului ter!oplastic intr*un
strat foarte su5tire.
Spre deose5ire de !aterialele siliconice % !aterialele rigide
ter!oplastice inregistrea3a cu !a.i!u! de 2delitate detaliile
preparatiei. Siliconii reproduc unghiuri drepte rotun@ite si dau
i!presia de a!prenta perfecta.
28 Meto+a +e amprentare cu materiale elastice
In tehnologia incrustatiilor se indica a!prenta de arcada cu
!ateriale elasto!ere. Elasto!erii cei !ai utili3ati sunt siliconii de
aditie si polieterii.
A&#renta de arcada &ono%a'ica 0cu un singur &aterial2
Materialul se aplica in porta!prenta indi#iduala pre#a3uta
cu siste!e de retentie% ori2cii si stopere interne cu rol in
diri@area !aterialului de a!prenta.
Este cea !ai indicata in tehnologia incrustatiilor.
Elasto!erii de aditie indicati (EI'?EI G.C 4u@i6*culoare
ro3% P'N'SI? P?US 4Fetten5ach6*culoare al5astra si
elasto!erii polieterici >IMPREGUM *pre3inta !odi2cari
#olu!etrice !ini!e 4!ici coe2cienti de contractie6%
re3ultand a!prente de !are preci3ie.
Metoda de a&#rentare in du3lu a&estec 03i%a'ica2
1<
%tape:
Se a!prentea3a intreaga arcada cu !aterial elasto!eric
chitos8a!prenta pri!ara de preci3ie !ica.
'!prenta 2nala de preci3ie se reali3ea3a cu !aterial
elasto!eric siliconic% polieteric sau polisul2dic
4tiocauciucuri68a!prenta de corectare.
O#ser/atie clinica9
Pentru a!prentare corecta se indica prelucrarea a!prentei pri!are ce
consta in sectionarea la!elelor interdentare si practicarea unor santuri de
dega@are pentru siliconul se!i=uid.De ase!enea se sectionea3a si siliconul
patruns su5gingi#al.
'ceste pregatiri se indica pentru a stopa e#entualele defor!ari ale
a!prentei atunci cand aplica! al 7*lea !aterial de a!prentare.
Nepregatirea a!prentei pri!are accentuea3a defor!arile generand
i!preci3ii.
'!prenta in du5lu a!estec 45ifa3ica6 se indica a se reali3a in
linguri standard !etalice% nedefor!a5ile. Se contraindica lingurile din
!aterial plastic.
Alte &etode de a&#rentare cu &ateriale elastice"
Metoda du5lului a!estec cu aplicarea si!ultana a celor 7
!ateriale in lingura si pe 5ont cu seringa.
?a produsele de a!prentare proaspete se pot utili3a procedee de
a!prentare in du5lu a!estec si!ultane de tip J'SK-?'EIS
TECKNIC.
Cand !aterialul de a!prentare are ter!en de #ala5ilitate incert
se indica a!prenta de corectare 4se ia a!prenta pri!ara% se asteapta
pri3a si se face corectarea apoi se ia a!prenta 2nala . ?a J'SK-?'EIS
TECKNIC nu se asteapta pri3a6. Metoda de corectare e cel !ai
frec#ent utili3ata in tehnica.
In practica curenta se a!prentea3a eronat 4in tehnologia
incrustatiilor6nu!ai un cadran de arcada*a!prenta de he!iarcada
4seg!entara6. 'ceasta a!prenta este contraindicata deoarece
generea3a inaltarea de oclu3ie datorita !odelului pe care se lucrea3a
4!odel seg!entar cu cheie diastala de oclu3ie6.
1=
08 Mo+elul +e lucru9
Repre3inta reproducerea in !ari!e naturala a ele!entelor
ca!pului protetic. Se o5tine dupa turnarea a!prentei.
Modelul de lucru se o5tine prin turnarea in a!prenta a unor
!ateriale speciale de !odele.
Materialele de &odele utili'ate in tehnologia #rote'elor f)e
gipsuri dure -superdure :
rasini co!po3ite pe 5a3a de rasini epo.idice 4EPOIIDIE6
!ateriale superioare gipsurilor superdure deoarece
conser#a integritatea preparatiilor 4nu se sparg
!arginile6.
Sunt scu!pe %
putin utili3ate in tehnologia !odelelor de lucru.
ionii !etalici electrodepusi 8 !odel gal#anic : se utili3ea3a
rar% in scop de cercetare : este o !etoda la5orioasa.
Ti#uri de &odele de lucru
"odel de arcada cu bonturi mobilizabile >cel !ai
indicat in tehnologia prote3elor 2.e:
"odel cu bont fx 4!ono5loc6:
"odel de hemiarcada cu cheie distala de ocluzie si
5ont 2. 4!ono5loc6 sau 5ont !o5ili3a5il :
O#ser/atie9
In tehnologia incrustatiilor se contraindica !odele !ono5loc de arcada sau
he!iarcada.
A*anta4e &odelelor cu 3onturi &o3ili'a3ile
Se pune in e#identa 3ona de inchidere !arginala :
Se reali3ea3a relatia de contact cu dintii #ecini :
Se e#ita defor!area !achetelor :
Modela@ul fetelor a.iale poate 2 controlat si 2nisat cu !are
e.actitate:
?a !odelele cu 5onturi detasa5ile se e#ita gra#a@ul ar5itrar.
Tehnica o5tinerii !odelelor enu!erate*#e3i
?.P.Conditionarea a!prentei. Turnarea gipsului.
1A
Modele s#eciale
&' (ara pinuri - tip )*-+,)-
Seg!entele sectionate sunt !entinute prin retentie intr*un
confor!ator din !aterial plastic. i.area se reali3ea3a cu ci!enturi
iono!ere 4are loc o ci!entare-lipire6.
Este un !odel curent utili3at in tehnologia incrustatiilor
cera!ice dar si !etalice.
.' u pinuri tip /%!0%, !1 !!
'rcada se toarna din rasina co!po3ita in care se 2.ea3a
pinuri !etalice. Soclul este su5 for!a arcuata din !aterial
plastic cu ori2cii.In ori2cii se 2.ea3a arcada.
aracteristici
!odel uLor de !ane#rat
tehnica !oderna
arcada% sectionata% poate 2 turnata din gipsuri dure sau din
rasini co!po3ite 4tehnica originala6
ti@ele sunt plasate in ori2ciile soclului% 5onturile nu se pot
deplasa in nici un sens :
este un !odel de !are preci3ie.
2' "odelul virtual
3' "odelul holografc
;8 MAC2TA
Pentru inlay repre3inta etapa tehnologica ce consta in !odelarea
in ceara sau !ateriale rasinice 4rasini co!po3ite sau acrilice6 de piese
cu #olu! si for!a identice cu #iitoarea incrustatie.
Materiale de &acheta
*zuale:
Ceara
Rasinile acrilice si!ple
"ateriale de macheta ideale:
Rasinile co!po3ite
Metode de o3tinere a &achetei
"etoda directa:
1B
Macheta inlay este !odelata de !edic in ca5inet direct
% in ca#itatea preparata. Clasic !odela@ul se reali3a din
ceara: !etoda di2cila re3er#ata specialistilor cu
!anualitate. Genera i!preci3ii datorita contractiei
necontrolate ale cerurilor in cursul !ane#rarii.
Se indica !ai !ult rasini co!po3ite 4procedeul
!odern6.
Materialul utili3at( P'?'EIT G?C 4Ful3er6*!aterial
fotopoli!eri3a5il% ce pre3inta un coe2cient de contractie
!ic% are proprietati superioare cerurilor% ti!pul de pri3a
scurt +C*MC secunde.Se pot prelucra si adapta dupa pri3a.
Sunt transparente si sunt #i3i5ile 3onele de contact 4de
adaptare !arginala6.
Metoda directa cu ceara clasica*a5andonata.
"etoda indirecta:
Macheta se !odelea3a pe !odel de catre tehnician.
'ceasta !etoda este cea !ai indicata si utili3ata datorita
conditiilor o5iecti#e 4pe !odel #i3uali3ea3a situatia reala din
ca#itatea orala : for!a preparatiei% relatii pro.i!ale%
oclu3ale etc6. Materialul u3ual este ceara.
"etoda mixta:
Macheta este !odelata de !edic direct pe dinte in
ca#itatea 5ucala din rasini acrilice si!ple sau rasini
co!po3ite si perfectata adaptarea !arginala prin picurare
cu ceara. Se indica !ai !ult !acheta !i.ta ca !aterial si
procedeu.
O#ser/atie clinica9
Se indica in clinica% in tehnologia incrustatiilor atat in !etoda directa cat si
in celelalte !acheta !i.ta 4din 7 !ateriale ( rasini ; ceara6.
Rasina acrilica si!pla se contracta !arginal% nu a#e! un control al
inchiderii perfecte : inchiderea se reali3ea3a cu ceara speciala de inlay.
Metoda !i.ta de !achetare are indicatie de electie in tehnologia de
o5tinere a reconstituirilor corono*radiculare 4R.C.R.*uri6..
Princi#ii de &odela4 #entru ceara
Picurarea treptata a cerii incal3ite in ca#itati i3olate cu
#ehicul gras 4spray*uri siliconice6.
2C
Se contraindica racirea 5rusca cu @et de apa sau fularea
energica a cerii deoarece poate duce la defor!ari%
contractii la racire.
Dupa !odela@ se contraindica racirea 5rusca a !achetelor
din ceara.
Pre3enta apei in ca#itati incetineste rit!ul poli!eri3arii% se
utili3ea3a lacuri siliconice i3olante (?USTRO?.
Machetele !odelate 2nal se detensionea3a prin racire lenta
in recipient 4!etoda directa6 sau pe !odel 4!etoda
indirecta6 ti!p de ,*0C ore.
Nu se reali3ea3a racirea prin introducerea in apa
8detensionarea ter!ica a !achetei
Ti4area &achetelor . &etoda directa
Pentru indepartarea din ca#itati si transport sunt ti@ate in
!od diferit functie de tipul #iitoarei incrustatii.
!ncrustatii simple - se aplica ti@e unice.
!ncrustatii duble * ti@e du5le cu 5rate inegale.
!ncrustatii triple * ti@e du5le cu 5rate egale.
Transportul se reali3ea3a in recipiente curate ( =acoane de
sticla sau !aterial plastic cu #ata sau postiren pe fundul lor%
nu in recipiente cu apa 4au loc contractii si defor!ari6.
Ti@ele du5le din !etoda directa nu sunt utili3ate ca suport
pentru !acheta canalului principal de curgere a
!aterialului.
In practica incrustatiile sunt ti@ate unic in 3ona cea !ai
groasa a inlay*lui.
<8 TIPA1UL
Este etapa tehnologica indispensa5ila in tehnologia prote3elor
2.e.
Tiparul se o5tine prin aplicarea !aselor de a!5alat 4!ateriale
refractare6 pe suprafata !achetelor cu #i5rare !anuala sau !ecanica.
Tiparul se o5tine prin parcurgerea !ai !ultor etape.
Eta#e de o3tinere a ti#arului
21
Pregatirea !achetei pentru a!5alare :
'!5alarea propriu*3isa :
E#acuarea !achetei din a!5ala@.
Dupa cele trei etape re3ulta tiparul repre3entata de o ca#itate cu
#olu! si for!a identice cu cele a !achetei % situata in interiorul
!aterialului refractar utili3at pentru a!5alare. Scopul o5tinerii
tiparului il repre3inta introducerea in stare =uida a alia@ului necesar
o5tinerii incrustatiilor.
Pregatirea mac"etei pentru am#alare
Macheta dupa !odela@ul 2nal se pregateste pentru a!5ala@. Se
2nisea3a cu a@utorul unei 5ulete i!5i5ata in sol#ent organic. De
ase!enea se detensionea3a prin racirea lenta pe !odel ti!p de ,*
0Core.
Eta#e
!" Macheta canalului #rinci#al de turnare
Se aplica o ti@a !etalica cu dia!etrul de 0%,*7 !!. Ti@a
poate 2 din ceara la aceleasi di!ensiuni sau din !aterial
plastic.Ti@a !etalica e cali5rata prin picurarea cerii.
Po3itia( #erticala.
?ungi!ea (/C!!.
Ti@area cea !ai indicata ( din ceara cali5rata si !aterial
plastic deoarece sunt li#rate prefa5ricat4contin !acheta
re3er#orului de !etal =uid;ist!ul6
+" Macheta re'er*orului de &etal 5uid 0s%era de contractie$
3ila de contractie2
Se situea3a la 7%,*/!! de suprafata oclu3ala.
Repre3inta re3er#orul de unde se a5soar5e !etalul in tipar.
Dia!etrul( /%,*)%,!!.
or!a( sferica 4#olu! !a.i! pentru di!ensiuni !ini!e6.
," Macheta ist&ului
Ti@a se ingroasa intre !acheta re3er#orului de alia@ =uid si
suprafata oclu3ala.
Dia!etrul 7*7%, !! pentru a !ari calea de acces a
!etalului spre tipar.
-" 6i)area &achetei #e ca#acul con%or&atorului
Macheta se transfera de pe !odel pe capac si se
po3itionea3a cu !acheta re3er#orului de !etal in centrul
ter!ic al tiparului.
O#ser/atie
22
Macheta sa nu 2e plasata e.centric. Ea tre5uie sa 2e la N confor!atorului
cu !acheta re3er#orului de !etal in centru.
7" Detensionarea
Detensionarea consta in racirea lenta pe capacul
confor!atorului dupa 2.area !achetei pe acesta.
8" Macheta canalului de e*acuare a ga'elor din
ti#ar
Se reali3ea3a din ceara tre2lata cu dia!etrul de 0 !! sau
2r de nylon. Ceara sau nylonul se aplica in portiunile
e.terioare ale !achetei si se lipesc pe #ersantele conului.
9" Degresarea
Macheta 2.ata pe conul capacului e degresata cu sol#enti
organici tip (acetona% clorofor!% toluen% alcool.
Se face acest lucru pentru a indeparta ur!ele de grasi!e
re3ultate din contactele digitale din ti!pul !odela@ului.
Am#alarea 9
Este o su5etapa tehnica necesara o5tinerii tiparului ce consta in
aplicarea !aterialului refractar pe !acheta pregatita pentru
a!5alare.
Materiale si a#arate
Materiale de a&3alare . &ase de a&3alat
pe 5a3a de sulfati 4Ferr% Cristo5alite6
pe 5a3a de fosfati ( Ther!o#est%4Ferr6%'uroplus 4&ego6.
Instru&entar
Do3atoare:
&ol de cauciuc:
Spatule :
Eacuu! !ala.or :
Masa #i5ratoare:
Confor!ator cilindric 4!etalic% !aterial plastic6 si capac
pre#a3ut cu ori2cii concentrice de di!ensiuni diferite in
care se aplica confor!atoare cilindrice. Capacul are un con
in ori2ciul caruia se 2.ea3a !acheta. Prin asa!5larea
confor!atorului pe capac re3ulta o incinta in care se poate
aplica !asa de a!5alat preparata.
Mase de a&3alat
2.
Se li#rea3a in siste! pul5ere;lichid4apa distilata6
Cele !ai indicate !ase de a!5alat sunt cele pe 5a3a de
fosfati deoarece se e#ita conta!inarea alia@ului =uid. Nu
re3ulta produsi sulfurosi ca la cele pe 5a3a de sulfati.
Eta#ele a&3alarii
&' $ozarea 1 prepararea materialului re4ractar
Prepararea !anuala in 5ol sau in #acuu! !ala.or4cea !ai
indicata !etoda6.
Cantitati do3ate(0CC gra!e pul5ere cu ), c!
/
apa distilata.
Se aplica in recipient sau #asul #acuu! si se prepara. Re3ulta
o pasta se!i=uida aplica5ila in confor!ator prin pensulare.
Metoda !anuala deter!ina aparitia inclu3iunilor de aer%
re3ulta tipare poroase si re3istenta la soc !ica.
Se indica !etoda electro!ecanica cu !ala.or #acuu!ate.
.' )plicarea masei de ambalat
Se reali3ea3a cu pensula si #i5rare !ecanica sau direct in
confor!ator pana la u!plere cu #i5rare !ecanica.
/. Priza masei de ambalat are loc in 25-35 minute'
O#ser/atie clinica9
Inainte de a aplica !asa de a!5alat confor!atorul este captusit cu a35est
sau hartie pentru a5sor5tia apei% fa#ori3area dilatarii totale a !asei de
a!5alat si e#acuarea uLoarO a a!5ala@ului din confor!ator.
Metode de a&3alare
intr*un ti!p cu 0 !aterial:
in 7 ti!pi ( in ti!pul 0 se o5tine un nucleu prin aplicarea cu
pensula; #i5rare !anuala a !asei de a!5alat% grosi!e de ,
!!.Pri3a nucleului (, !inute.I3olare in apa.In ti!pul 7 se
aplica !asa de a!5alat in confor!ator pana la
u!plere.Este !etoda de a!5alare cea !ai e.acta in
tehnologia coroanelor 2.e.
in 7 ti!pi cu 7 !ateriale ( unul speci2c (!asa de a!5alat si
7 nespeci2ce ( nisip ;gips. Se contraindica in tehnologia
incrustatiilor.
2liminarea mac"etei +in tipar
Macheta este eli!inata in etapele de conditionare ter!ica ale
tiparului 4preincal3ire% incal3ire6.
20
Rolul acestei etape este de a eli!ina !acheta prin topire% ardere
si de a pregati tiparul pentru etapa de topire*turnare a alia@ului.
Preincal'irea
Preincal3irea repre3inta o su5etapa de incal3ire a a!5ala@ului in
regi! lent. in cuptoare speciale% de la te!peratura !ediului a!5iant
la 7CCDC% ti!p de 0 ora.
Tehnica(
a!5ala@ul dupa pri3a se introduce in cuptoare de
preincal3ire cu palnia in @os. Cuptorul este pre#a3ut cu hota
de e#acuare a ga3elor de ardere si cu o ta#ita de colectare a
re3iduurilor.
In procesul e!piric% preincal3irea se reali3a prin aplicarea
a!5ala@ului deasupra unei =acari a 5ecului &unsen sau a
araga3ului.
Se e.trage in pri!a fa3a ti@a !etalica.
In etapa a*7*a a!5ala@ul este introdus in cuptorul de
incal3it. 'cest procedeu se contraindica pentru turnaturile
de preci3ie din alia@e no5ile.
Scopul preincal3irii(
de a eli!ina partial prin topire !acheta din ceara sau
arderea !achetei din rasini acrilice si!ple%
de a eli!ina partial apa din peretii a!5ala@ului%
de a produce dilatarea ter!ica a peretilor #iitorului tipar
su5 actiunea agentului ter!ic diri@at.
Se contraindica introducerea a!5ala@ului in cuptoare cu
te!peraturi crescute si incal3irea accelerata% 5rusca% deoarece se
e.pune a!5ala@ul la !icro2suri si chiar spargeri in !o!entul topirii*
turnarii alia@ului.
Incal'irea a&3ala4ului
Se practica in regi! ter!ic lent. Te!peratura este ridicata de la
7CC*1,CDC strict% ti!p de 0 ora in cuptoare speciale cu
progra!8cuptoare de calcinare.
In etapa de incal3ire se desa#arsesc feno!ele 23ice initiate in
etapa de preincal3ire (
eli!inarea totala a re3iduurilor 4ceara;rasini6 :
eli!inarea apei din peretii a!5ala@ului :
aducerea tiparului la #alorile !a.i!e ale dilatarii 4dilatare
higroscopica;dilatare de pri3a;dilatare 2nala6. Coe2cientul
2;
de dilatare co!pensea3a coe2cientul de contractie al
alia@ului no5il. Ealoare de 0%7C*0%/,P pentru alia@ele no5ile.
Si incal3irea se reali3ea3a lent si la te!peratura strict indicata
pentru alia@ele no5ile. Nu se depaseste 1,CDC deoarece !asele de
a!5alat pentru alia@ele no5ile sunt pe 5a3a de sulfati de calciu si su5
actiunea te!peraturii !ai !ari de 1,CDC se poate desco!pune liantul
lor in produsi sulfurosi ( anhidrida sulfuroasa usor co!5ina5ila cu
!etalul =uid 4in stare topita6. Sulful conta!inea3a !etalul re3ultand
turnaturi poroase% cu inclu3iuni% neo!ogene% care nu !ai pot 2
o!ogeni3ate.
Cele !ai indicate !ase de a!5alat pentru turnarea alia@elor
no5ile sunt cele pe 5a3a de fosfati ce nu pre3inta riscul de
conta!inare a !etalului =uid.
Dupa etapa de incal3ire 4conditionare ter!ica 2nala6 se o5tine
tiparul propriu*3is8ca#itate cu for!a si #olu! identice cu ale
!achetei situata in interiorul !aterialului refractar 4a !asei de
a!5alat6. In aceasta ca#itate se #a introduce fortat 4su5 actiunea
fortei centrifuge6 !etalul =uid.
=8 Topirea Di turnarea
Etape tehnologice in care dupa alegerea !aterialului speci2c si
supunerea lui la regi!ul ter!ic de topire% de#ine =uid si este introdus
in tipar 4in conditii tehnice de !a.i!a siguranta6*
neconta!inare;protectie.
Su3eta#e
alegerea alia@ului:
alegerea sursei de topire:
alegerea aparatului de turnat:
deter!inarea inter#alului de topire.
Alegerea aliaEului
Pentru turnarea inlayului !etalic% alia@ele ideale sunt pe 5a3a de
aur si platina in co!po3itie8alia@ no5il clasa I pentru incrustatii(
IN?'H GO?D 4alia@ soft6.
Pentru incrustatii se !ai pot utili3a alia@e cu continut !ai !ic de
+CP aur8fac parte din clasa III*P'?IDOR 4alia@e 'u*Pd : ,CPaur si 7C*
/CPpaladiu6 care se indica in tehnologia incrustatiilor dupa
conditionarea ter!ica 4trata!ent de in!uiere a alia@ului6. De
necesitate incrustatiile pot 2 turnate pentru puntile speciale agregate*
incrustatie in incrustatie*din alia@e 'g*Pd 8P'?I'G.
2<
Cantitatea de alia@ necesara se deter!ina in functie de tipul
incrustatiei(
Pentru incrustatia si!pla de 0%, g for!a 2nita se indica / g
de alia@.
Pentru incrustatia du5la de 7%7*7%, g se indica ,g.
Pentru incrustatia MOD de / g se indica + g alia@ no5il.
Cantitatea supli!entara nu se pierde ci ra!ane su5 for!a de con
si ti@a la5oratorului.
&ursa +e topire
Pentru topirea alia@elor in general se utili3ea3a ca surse caldura
dega@ata de(
(lacara produsa de a!estecul o.igenului cu ga3e
naturale (ga3 !etan% propan% 5utan% hidrogen% acetilena.
'!estecul cu 5utan% propan% ga3 !etan de3#olta o
te!peratura intre 0,CC*7CCCDC su2cienta pentru topirea
!etalelor no5ile.
'!estecul o.igenului cu hidrogenul 4=acara o.ihidrica6
sau a o.igenului cu acetilena 4=acara o.iacetilenica6
de3#olta te!peraturi prea !ari pentru !etalele no5ile % deci
indicate pentru !aterialele neno5ile 4Cr*Ni% Cr*Co% Ti6%
alia@e inalt fu3i5ile.
Caldura dega@ata de a!estecul ga3elor este cea !ai
utili3ata.
urentii electrici su5 for!a re3istentelor si a 5o5inelor de
inductie8curenti de inalta frec#enta% !edie si @oasa
frec#enta.
Este o sursa de topire rapida% neconta!inanta cu
te!peraturi ridicate (7CCC*/CCCD si progra!a5ile la
aparatele de turnat electronice.
6aserul * sursa energetica focali3ata foarte e2cienta%
de3#olta te!peraturi !ari% neconta!inante: putin utili3ata
in tehnica de la5orator:
0potul (7etul) plasmatic * sursa de topire cu utili3are
industriala: in tehnica dentara utili3ata restrans: !ai
e2cient ca laserul.
Cea !ai frec#ent utili3ata susa de topire este repre3entata de
=acara produsa de a!estecul o.igenului cu ga3ul !etan * =acara
o.iga3. '!estecul se produce in ca!era de a!estec a pistolului de
2=
topit de unde ga3ul este eli!inat printr*un ori2ciu 4du3a6 si prin
aprindere for!ea3a o =acara cu / 3one(
<ona rece:
<ona o.ido*reducatoare neconta!inanta% cea !ai e2cace:
<ona o.idanta ine2cienta% neindicata in topire.
O#ser/atie9
Sursa de topire o.iga3 se contraindica pentru topirea alia@elor no5ile
datorita efectului de conta!inare a alia@ului =uid.
'lia@ul topit in stare =uida necesita introducerea rapida in
interiorul tiparului. Introducerea se reali3ea3a cu a@utorul fortei
centrifuge #eticale sau ori3ontale.
Aparatele +e tunat
Cel !ai curent procedeu de introducere a alia@ului il repre3inta
forta centrifuga ori3ontala de3#oltata de aparate speciale(
si!ple tip ROT'I MEC'NIC acti#at prin tractionare cu
chinga : nu are o forta centrifuga foarte !are :
se!iauto!ate (ROTOQET% DENT'? 'RM% SCK?ODER
4Frupp6 : forta centrifuga este !ult !ai !are si i!plicit
forta de i!pingere a alia@ului in tipar :
centrifuge electronice co!plet auto!ate tip( TIM ,CC
DENT'? 'RM :&EGO*N'UTI?US:C'STOM'T 4Frupp6:
forta centrifuga su2cient de !are pentru introducerea
alia@ului in tipar
In practica curenta% topirea alia@elor se reali3ea3a cu =acara
o.iga3 iar turnarea acestora cu centrifuge si!ple 4Rota. !ecanic6 ce
e.ista in la5oratoarele !odest dotate sau centrifuge se!iauto!ate Rn
cele !ai 5ine dotate. In acest procedeu% insa% alia@ul poate 2
conta!inat in etapele de topire iar forta de catapultare este #aria5ila%
deseori insu2cienta.
Datorita posi5ilitatii de conta!inare a tunaturii% !etoda se
contraindica in turnarea alia@elor no5ile% deoarece protectia chi!ica a
alia@ului topit cu 5ora. s*a do#edit a 2 insu2cienta. De aceea% !etoda e
turnare indicata pentru alia@ele no5ile este cea care utili3ea3a aparate
de turnat auto!ate de tip Casto!at.
?a aparatele de turnare progra!a5ile% alia@ul este topit in
creu3ete cera!ice care sunt plasate in contact cu palnia tiparului
unde prin centrifugare #a patrunde prin catapultare alia@ul =uid.
2A
In tehnologia prote3elor de !are preci3ie procedeul de topire cel
!ai indicat este cel cu curenti de @oasa% !edie sau inalta frec#enta%
acestea 2ind surse rapide de topire% neconta!inante% cu actiune
indirecta.
'lia@ul in stare =uida este prote@at de un =u. de ga3 no5il 4argon%
Bripton6.
Ga3ul no5il 4tip argon6 nu se co!5ina cu alia@ul% for!ea3a o perdea de
protectie antio.idanta% re3ultand turnaturi de calitate.
Procedeul de topire*turnare cel !ai indicat in tehnologia
incrustatiilor este !etoda Kaereus*Ful3er 4curenti de @oasa frec#enta%
in creu3ete speciale din gra2t sectionate #ertical care dupa
=uidi2carea alia@ului se deschid si alia@ul cade in palnia tiparului de
unde este aspirat in interior prin presiunea negati#a creata anterior6.
'paratul de turnat Kaereus >Ful3er cu curenti de @oasa frec#enta
facilitea3a introducerea alia@ului in tipar prin #acuu!. 'cest procedeu
este cel !ai sigur si !ai neconta!inant deoarece(
nu se antrenea3a particule din creu3et in tipar% !aterialul
=uid 2ind aspirat.
topirea se face cu protectie de ga3 no5il.
Pentru alia@ele no5ile 5a3a aur% topirea se reali3ea3a in creu3ete
cera!ice 4aparate se!iauto!ate;auto!ate6.
'paratul Ful3er are in dotare si creu3ete gra2tice pentru
turnarea alia@elor 'g*Pd sau 5a3a paladiu.
Inter/alul +e topire al aliaEului
In etapa de topire*turnare se #or respecta inter#alele de topire
indicate de fa5ricant.
alia7e nobile conventionale: M,C*00,CDC
alia7e baza aur pentru metalo-ceramica: 00,C*07,CDC
alia7e nenobile: Ni*Cr (07,C*0/,CDC : Co*Cr*M5 (0/,C*
0),CDC%
alia7e baza titan: 0+CC*01CCDC 40+,C*01,CDC6
?i!ita superioara a inter#alului de topire repre3inta te!peratura
la care alia@ul de#ine =uid si turna5il. O eroare in acest inter#al #a
duce la aparitia defectelor de turnare.
Dintre alia@ele enu!erate cele !ai greu de turnat 4datorita
randa!entului si te!peraturii6 sunt alia@ele neno5ile si dintre ele cele
!ai di2cile alia@ele pe 5a3a de titan.
2B
A8 Dezam#alarea Di prelucrarea
Su3eta#e
racire tipar si tratare ter!ica a turnaturii:
de3a!5alare propriu*3isa:
sa5larea:
de3o.idarea:
prelucrare si lustruire.
1acirea tiparului si tratarea termica a turnaturii
Tiparul este lasat ti!p de , !inute pentru a se raci si a@unge la
apro.i!ati# SCCDC dupa care este introdus 5rusc in apa rece. Prin
acest procedeu are loc calirea% recoacerea turnaturii% cu rol in
reo!ogeni3area structurii cristaline a alia@ului.
Dezam#alarea propriu5zisa
Tiparul este spart su5 actiunea fortei unui ciocan si frag!entele
de !asa de a!5alat sunt indepartate cu spatula de pe turnatura:
turnatura este acoperita de frag!ente de !asa de a!5alat si o.i3i.
&a#larea
Turnatura este sa5lata prin aplicarea unui @et de particule su5
presiune pe suprafata turnaturii pentru o5tinerea unei suprafete !ate%
curate% netede.
Particule curent utili'ate
particule de cuart nisip 2n
particule de corindon 4o.id de alu!iniu6
particule de alu!ina 4di!ensiuni !icronice6.
Cu aceste trei tipuri de particule se sa5lea3a turnaturi din
alia@e neno5ile.
Particule poli!erice PMM' 4po!etil !etacrilatul6 * pentru
sa5lare turnaturi din alia@ no5il
Dezoxi+area
Turnatura dupa sa5lare este de3o.idata prin introducerea sa in
solutii acide din epru5ete.
Solutii acide #entru de'o)idare
Pentru alia@e 5a3a aur >acid clorhidric 0C*0,P :
.C
Pentru alia@e 'g*Pd*solutii acid sulfuric 0C*0,P.
Piesa protetica este introdusa in aceste solutii plasate in
epru5ete pana cand solutia a@unge la punctul de 2er5ere. Re3ulta
piese protetice curate ce pot 2 in continuare prelucrate.
Prelucrarea@ lustruirea
Piesa turnata se prelucrea3a cu instru!ent a5ra3i# se reali3ea3a
in la5orator. Cu a@utorul fre3elor se sectionea3a ti@a pana la 7*/!! de
suprafata oclu3ala iar restul este utili3at pentru !ane#rare pe !odel
in ca#itatea 5ucala.
Incrustatia% inainte de lustruire% este tri!isa in ca5inet pentru
e.a!enul intraoral. Se ur!areste adaptarea !arginala% reali3area
punctelor de contact !arginal% adaptarea oclu3ala% relatia de oclu3ie.
Re#enita in la5orator% incrustatia !etalica este lustruita cu gu!e
4polipant6% pasta de lustruit (o.id de cro! #erde.
?ustrul 2nal se reali3ea3a cu 2lt3uri% pufuri% re3ultand suprafete
netede% tip oglinda 4nu!ai cea e.terna se prelucrea3a nu si fata
interna care tre5uie sa asigure frictiunea6.
B8 Fixarea incrustatiei
Repre3inta etapa clinica ce consta in aplicarea incrustatiei in
ca#itati dupa inserarea de ci!ent in ca#itati si aplicarea unui strat
su5tire si pe incrustatie.
Materiale de ci&entare #entru incrustatiile &etalice
ci!enturi fosfat de 3inc 4O<6 8 2.are prin retentie*
ci!entare: sunt di3ol#a5ile !arginal :
ci!enturi iono!ere de sticla 4C.I.S.682.are prin frictiune*
lipire: ci!enturi !oderne : adera chi!ic de peretii ca#itatii
intracoronare: datorita ade3iunii chi!ice sunt !ai insolu5ile
in !ediu u!ed% deter!ina o i!5inare !arginala de 5una
calitate.
De-ecte +e turnare
Pot 2 o5ser#ate !acroscopic sau !icroscopic prin studii
!etalogra2ce.
Clasifcarea de%ectelor de turnare
.1
negati#e
totale:
partiale 4!icroca#itati% pori6:
po3iti#e
sferice * perlate:
acifor!e * la!elare:
#olu!etrice
supradi!ensionarea:
su5di!ensionarea.
De-ecte +e turnare negati/e9
De%ecte de turnare totale
Se caracteri3ea3a prin a5senta piesei protetice in tipar dupa
topirea*turnarea alia@ului 4T e.presia curenta ( nu a iesit la turnat U6
auze:
Incal3irea insu2cienta a alia@ului in creu3et sau in palnia
tiparului si necurgerea lui pe canalul principal 4ra!ane
!aterial in palnie% #ascos6 :
'lia@ul este topit ( se scurge din palnia tiparului sau creu3et
dar se declansea3a tardi# centrifugarea 4cand alia@ul e
aproape solidi2cat*a5senta turnaturii in tipar6.
De%ecte de turnare #artiale . #oro'itatile
Sunt cele !ai frec#ente defecte de turnare intalnite in tehnologia
prote3elor 2.e.
auze:
Cantitatea de alia@ insu2cienta :
Inter#al de topire neadec#at clasei de alia@ din care se
toarna incrustatia :
orta centrifuga ca durata si intensitatea insu2cienta.
Pre3enta unor su5di!ensionari pe traiectul
!etalului8gatuiri% o5stacole care uneori pot antrena
frag!ente de !asa de a!5alat in alia@ul =uid :
'5senta canalelor de e#acuare a ga3ului din tipar :
Poro3itatile situate la ni#elul suprafetei oclu3ale sau a peretilor
a.iali necesita returnarea uneori a prote3ei 2.e 4turnatura e
declarata re5ut6.
.2
De%ecte de turnare #artiale / &icroca*itatile
Sunt o5ser#ate !acroscopic. Curent sunt situate la 5a3a ti@ei
canalului principal de curgere. Cand sunt situate super2cial pe con
spre ti@a se eli!ina prin prelucrare.
auze:
Sunt dependente de etapele de pregatire a !achetei pentru
a!5alare si topire >turnare.
auze ce tin de pregatirea machetei:
Su5di!ensionarea !achetei re3er#orului de !etal =uid
duce la !icrostructura poroasa :
Su5di!ensionarea canalului principal :
Su5di!ensionarea !achetei ist!ului ca grosi!e si plasarea
!achetei re3er#orului de !etal =uid la o distanta prea !are
de suprafata oclu3ala.
Plasarea e.centrica a !achetei re3er#orului de alia@ =uid in
confor!ator.
auze ce tin de topire-turnare:
Topirea si supraincal3irea alia@ului 8!etoda clasica 4cu
=acara o.iga36 : cea !ai generatoare de defecte de turnare :
orta de i!pingere a alia@ului topit in tipar insu2cienta.
De-ecte +e turnare poziti/e
De%ecte de turnare #erlate sau s%erice
'par frec#ent in tehnologia prote3elor 2.e :
auze:
Se datorea3a in principal erorilor din etapele de pregatire a
!achetei si a!5alare a !achetei(
o Degresarea incorecta sau a5senta degresarii este
principala cau3a a aparitiei !icrospatiilor dintre !asa
de a!5alat si !acheta pe care #a patrunde !etalul
=uid. Datorita ur!elor de grasi!e de pe !acheta% la
suprafata !achetei re3ulta o tensiune super2ciala
negati#a : !asa de a!5alat nu adera de !acheta. In
spatiile create dintre !acheta si !asa de a!5alat
patrunde !etalul =uid.
o '5senta #i5rarii !ecanice in !o!entul aplicarii !asei
de a!5alat si utili3area doar a #i5rarii !anuale duce la
..
aparitia !icrospatiilor in care #a patrunde alia@ul =uid
ce ia for!a sferica.
Defectele de turnare po3iti#e sferice cand nu sunt insotite de
poro3itati se pot plana 4prelucra6 re3ultand suprafete 5ine turnate.
De%ecte de turnare aci%or&e . la&elare
auze:
Erori !ari in etapa de conditionare ter!ica a a!5ala@ului
4preincal3ire% incal3ire6(
Introducerea a!5ala@ului la cuptor la o te!peratura
neindicata de fa5ricant :
Preincal3ire -incal3ire intr*un rit! accelerat :
In a!5ele situatii de conditionare ter!ica apa se e#apora fortat
cu tendinta la 2surare si chiar spargere a tiparului in etapa de turnare
a alia@ului. Cand tiparul nu se sparge% in !icro2surile re3ultate
datorita preincal3irii-incal3irii accelerate patrunde alia@ul =uid
re3ultand defecte la!elare% acifor!e : ele sunt prelucra5ile% se reduc
cu fre3e speciale si piesa turnata este corecta.
De-ecte /olumetrice
Su#radi&ensionarea
auze:
Neconcordanta intre coe2cientul de dilatare al !asei de
a!5alat !ult !ai !are si cel de contractie al alia@ului !ult
!ai !ic%
Macheta nu e detensionata 4cea o5tinuta prin !etoda
directa6. ularea cerii in ca#itate acu!ulea3a tensiune%
!acheta se dilata re3ultand defecte de turnare cu
supradi!ensionare ce se caracteri3ea3a prin i!posi5ilitatea
insertiei si adaptarii incrustatiei pe !odel.
Su3di&ensionarea
Se caracteri3ea3a prin insertia le@era 4fara frictiune6 a
incrustatiei in ca#itate.
auze:
Utili3area unor !ase de a!5alat care nu se dilata su2cient
de !ult 4eroare de alegere a !asei de a!5alat6 :
.0
Conditionarea ter!ica a !achetei prin introducerea in apa
in etapa de detensionare duce la contractii !ari
nedetensiona5ile :
Utili3area de #ehicul gras sau lacuri dentare pentru i3olarea
ca#itatii intraoral sau pe !odel conduc la o5tinerea unor
!achete su5di!ensionate.
Procedeele tehnologice clasice de !achetare% inclusi# pregatire%
a!5alare% topire*turnare 4turnarea directa in palnia tiparului6
generea3a cele !ai !ulte defecte de turnare in do!eniul prote3elor
2.e.
Indicatii( tehnologia !oderna.
Inlayul se !ai poate o5tine in afara de !etale si din(
!ase co!po3ite 4indicatii li!itate pe dintii frontali% se.ul
fe!inin6:
!ase cera!ice.
Cele !ai u3uale si cele !ai indicate !ateriale sunt alia@ele
!etalice si !asele cera!ice.
.;
Capitol
ul
0
I4C1U&TATIIL2 42M2TALIC2
*se utili3ea3a !ateriale 23iono!ice% de tipul R.'.S. % R.D.C.% !ase
cera!ice.
R.'. S. >a5andonate% datorita de3a#anta@elor :
R.D.C.*in special pentru 3ona frontala:
Masele cera!ice*le preceda tehnologic pe cele !etalice% carora
le sunt superioare.
Incrustatia +iacrilica compozita
A*anta4ele restaurarilor directe
adaptarea !arginala superioara:
aria de contact pro.i!al:
suprafata oclu3ala !odelata corect anatofor!:
prelucrarea si lustruirea% i!5inarea ade3i#a sunt net
superioare.
De'a*anta4e
ti!p de lucru !ai !are:
!ateriale si aparate !ai costisitoare :
prVt de cost superior.
Indicatii
pentru inlocuirea o5turatiilor #echi din a!alga! %acrilat%
care pre3inta !odi2cari coloristice :
pentru restaurarea ca#itatilor care au un ist! dupa preparare
cu 0-/ !ai !ic fata de distanta #esti5ulo*orala
intercuspidiana.
R"D"C" #entru incrustatii
!ateriale hi5ride co!po3ite% cu co!ponenta preponderent
anorganica 4SCP6.
HERCU(ITE 0:err2;
SIGNUM 0Haereus :ult'er2;
<RI(IANT 0Coltene2;
.<
special pentru dintii laterali( ARTG(ASS 0Fult3er6%
CEROMERI 4Targis*Eectris2$ <E((G(ASS * polisticla.
2tapele clinico5te"nice
!2Pre#ararea ca*itatilor
pereti usor di#ergenti 40C*7CD6:
se 5i3otea3a 2n !arginal:
for!ele de caseta cu unghiuri rotun@ite:
li!itele ca#itatii oclu3ale nu se #or plasa in 3onele de
contact oclu3i# :
adanci!ea ca#itatii 8!ini! 0%,!! :
pro.i!al% !arginile se e.tind #esti5ulo*oral% pentru
i!5inarea ade3i#a e2cienta.
+2A&#rentarea
cu !ateriale elasto!erice :
5ifa3ica sau !onofa3ica:
cu siliconi de poliaditie sau polieteri.
/6 Modelul se toarna din gipsuri e.tradure 4arcada6 si dure 4soclul6:
)6 Modelarea este directa% cu rasina co!po3ita% care se aplica pas
cu pas in ca#itate ce a fost conditionata in preala5il cu lac
separator (
se aplica stratul 5a3al ;!asa cer#icala % grosi!ea W0!! :
in cuptor se fotopoli!eri3ea3a pentru / !inute :
se aplica straturi succesi#e de dentina 4 culoarea do!inanta
a inlay*ului6 :
fotopoli!eri3are / !inute pentru 2ecare strat :
in 2nal se aplica un strat de transparent total% care per!ite
#i3uali3area integrala a culorii inlay*ului :
se adauga un alt strat transparent usor opac% !ai intens in
3onele pro.i!ale 4pentru culoarea estetica6 :
stratul 2nal este s!alt :
dupa fotopoli!eri3area 2nala se aplica pe !odel si se
lustruieste
,6 E)a&enul intaoral presiuni !oderate% se constata e#entualele
retusuri !arginale : se conditionea3a ca#itatea si incrustatia%
care se 2.ea3a prin i!5inare ade3i#a !arginala
+6 Conditionare trata!ent ca#itate ;inlay ( gra#a@ acid al ca#itatii
4acid fosforic /1P6% /C*+Csecunde : spalare% uscare% aplicare de
ade3i#i 45ondinguri6.
.=
O#ser/atie 9
Modelul de lucru cel !ai indicat este !odelul de arcada fara pinuri
!etalice (TR'H*SHSTEM si 'CCU*TR'CF.
Incrustatia ceramica
Tehnologic a precedat inlayul !etalic. Initial se o5tinea prin
arderea sticlei pe folii de platina 4secolul III (0S/16.
Incrustatia cera!ica cunoste o larga aplica5ilitate dupa
ela5orarea !aselor cera!ice !oderne% utili3are gra#a@ acid du5lu%
ela5orarea 5ondingurilor8agentilor de legatura 4cuplare6% ade3i#ilor si
a ci!enturilor rasinice cu du5la poli!eri3are (DU'? CURE.
Toate aceste progrese au facilitat o5tinerea unor i!5inari
ade3i#e 4incrustatie*pereti ca#itari6 foarte e2ciente. Pana la ela5orarea
de!inerali3antilor% 5ondingurilor si ci!enturilor rasinice% incrustatiile
cera!ice erau 2.ate cu ci!enturi con#entionale 4ci!ent fosfat de
3inc6 di3ol#a5ile. Nu se o5tinea o legare chi!ica incrustatie*ca#itate.
Indicatii
restaurarea ca#itatii deter!inata de procesele carioase
restaurarea dintilor fracturati 4unghiuri% cuspi3i6
restaurarea dintilor depulpati
Contraindicatii
in parafunctii:
oclu3ii adanci nefa#ora5ile:
la fu!atori.
A*anta4e
estetica deose5ita.
tehnica conser#ati#a 4nu distruge tesuturile6.
Caracteristici clinice
Prepararea cavitatilor este identica cu cea pentru inalyul
!etalic dar cu ur!atoarele diferentieri (
Peretii #erticali di#ergenti ,*SD:
.A
Unghiurile de intalnire pereti #erticali*perete parapulpar
rotun@ite :
&i3otare lineara neaccentuata% re3ultand suprafate de
contact !a.i!e intre incrustatie si !arginile ca#itatii%
fa#ori3and legarea chi!ica :
'danci!ea prag !ini! 0 !! :
'danci!ea oclu3ala !ai !ult de 7 !! :
?a prepararea ca#itatii nu se aplica principiul e.tensiei si
retentiei 4ca#itatile de retentie ori3ontale sunt preparate
ase!anator rectilinii6 :
)mprentarea:
identica cu cele utili3ate la inlayul !etalic !ai putin !etoda
clasica 4cu inel6 :
cea !ai indicata ( !etoda de a!prentare !onofa3ica cu
elasto!er de sinte3a aplicat in porta!prenta indi#iduala
4#e3i inalyul !etalic6 :
"achetarea1 ambalarea * ase!anatoare ca tehnica si pentru
incrustatia cera!ica 4la !etodele de o5tinere prin topire*turnare*
in@ectare6.
O#ser/atie9
Procedeele su5stracti#e C'D-C'M nu necesita a!prenta cu !etodele
enu!erate la inlayul !etalic. Metoda C'D-C'M utili3ea3a a!prenta optica
reali3ata de ca!era #ideo introrala. I!aginea este prelucrata de calculator.
Meto+e +e o#tinere a incrustatiilor ceramice9
06 prin turnare 4tehnica DICOR6 :
76 prin presare>in@ectare 4EMPRESS >SHSTEM6*I#oclar:
/6 !odelare directa 4EIT' IN CER'M6:
)6 !etode su5stracti#e
re3are co!puteri3ata C'D*C'M * co!puter asisted design*
co!puter asisted !anufacturing > CEREC SHSTEM
re3are si!pla prin copiere CE??'H SHSTEM > MicBronia.
!2 Metoda turnarii
preparare ca#itate:
a!prenta:
!odel de lucru:
.B
!acheta :
tipar :
topire>turnare #itrocera!ica 4la t 80/1CDC6% re3ultand un
!ie3 #itrocera!ic% care #a 2 rea!5alat si cera!i3at 4tratat
ter!ic6 )*+ ore% de la te!peratura de +1CDC pana la 0C,CDC%
re3ultand !ie3ul cristalin #itrocera!ic% pe care se #or aplica
!ase cera!ice de placat% nuantandu*se coloristic.
aracteristici :
ti!p de lucru lung
procedeu depasit
re3ultate nu totdeauna foarte 5une.
+2 Tehnica #resarii.in4ectarii
a!prentare
!odel
!acheta
tipar% din !ase de a!5alat speciale : in el se introduc
lingouri cera!ice plasti2ate% la te!peratura de S,CDC% ti!p
de MC !inute% dupa care se in@ectea3a la 00CCDC.
aracteristici :
preci3ie
e.actitate
siguranta.
,2 Siste&ul =ITA in CERAM
Se caracteri3ea3a prin !odelarea directa a inlay*ului din
cera!ica alu!inoasa sau 3irconica% sinteri3ata pe !odelul din gips
special 4poros6 in 7 etape(
0. se aplica cera!ica pe !odelul i3olat 4conditionat6 si se face
arderea !ie3ului la 07CCDC ti!p de 7 ore % re3ultand !ie3ul
poros :
7. !ie3ul este cera!i3at ti!p de )*+ ore la aceeasi
te!peratura % dupa care % in partea 2nala se face arderea de
in2ltrare% re3ultand un !ie3 cera!ic opti!% care se
nuantea3a coloristic.
'rderea directa pe !odele ter!ore3istente este procedeul cel
!ai sigur% cel !ai raspandit si cel !ai econo!ic pentru ele!entele
integral cera!ice.
-a2 Cera&ica %re'ata / siste&ul CAD>CAM
nu necesita a!prenta:
0C
nu necesita !odel% !acheta% tipar:
a!prenta se reali3ea3a cu ca!era intraorala:
!acheta este procesata #irtual:
fre3area este asistata de calculator:
din lingouri cera!ice 4CEREC*Eita: Cerec*Dicor6.
-32 Siste&ul su3stracti* CE(A?
fre3are prin copiere:
neasistat de calculator.
Desi% initial% succesul clinic al incrustatiilor integral cera!ice a
esuat% datorita ade3iunii sca3ute a acestora la !aterialele de
ci!entare% dupa 0MMC% utili3area clinica a acestor siste!e cunoaste un
progres datorita(
posi5ilitatii de utili3are a tehnicii gra#a@ului du5lu
4de!inerali3area s!altului6
aparitiei ci!enturilor cu du5la poli!eri3are
5ondinguri 4IE% E6 aplica5ili pe dentina si s!alt
se o5tin i!5inari ade3i#e superioare% cu o estetica
deose5ita.
Fatetele ceramice
atele cera!ice se indica pentru restaurarea esteticii !odi2cate
a discro!iilor% a ano!aliilor dentare.
A*anta4e
!etoda !ini! in#a3i#a :
per!ite !odi2carea for!ei% po3itiei% aspectului% culorii :
fa#ori3ea3a trans!iterea lu!inii :
!etoda si!pla% dura5ila :
da reactii tisulare !ini!e.
De'a*anta4e
reduceri de tesuturi dure in s!alt:
nu se pot face recti2cari:
o cera!ica feldspatica dupa ardere nu poate 2 retusata
01
nu se o5tin re3ultatele scontate intotdeauna 4 la dintii cu
discro!ie a#ansata6 :
o rata de esec W ,P
2.area nu este totdeauna e2cienta :
!anipulare di2cila :
Indicatii
ano!alii de culoare si for!a :
distro2i % displa3ii% ero3iuni :
fracturi de unghiuri :
!alpo3itie.
Contraindicatii
dinti de#itali :
oclu3ie !ai !are :
parafunctii :
!orfologie coronara nefa#ora5ila :
igiena dentara precara :
s!alt insu2cient .
2tape clinico5te"nice
!" Pre#ararea %etei *esti3ulare
slefuirea reductionala a s!altului:
adanci!e C%/*C%S!!:
!argine cer#icala e#identa 4prag rotun@it% plasare
supragingi#al6:
!argini pro.i!ale ter!inate inaintea punctului de contact:
!arginea inci3ala usor scurtata.
+" A&#rentarea;
," Model de arcada sectionat 0Tra1.S1ste&2;
-" Metode de o5tinere ca la IN?'H*ul CER'MIC 4cel !ai frec#ent
EIT' in CER'M6:
" I&3inarea ade'i*a cu ci&enturi rasinice
0Duracr1l@@@@@@@@@@2"
02
DI&PO3ITIV2L2 CO1O4O5
1ADICULA12 6D8C8187
Sunt prote3e unidentare 2.e ce restaurea3a !orfologia coronara
partial sau total distrusa. Se 2.ea3a prin frictiune>ci!entare in
lo@etele intraradiculare 4intracanalare6 preparate pe 7-/ din lungi!ea
radacinilor.
0.
Capitol
ul
;
Co&#onentele D"C"R"
Seg!entul radicular ( stift% pi#ot :
Seg!entul coronar su5 for!a de 5ont arti2cial !etalic
su5di!ensionat% cu o for!a c#asiase!anatoare coroanei.
N.&. a se face diferentierea de coroana de su5stitutie.
Indicatii D"C"R"
In restaurarea dintilor fracturati accidental :
Restaurarea dintilor cu procese carioase profunde in scop
protetic:
In restaurarea dintilor cu o5turatii !etalice sau 23iono!ice
4in scop protetic6:
In restaurarea dintilor de#itali fracturati acoperiti sau nu cu
coroane:
Modi2cari de po3itie ale dintilor *D.C.R.*uri cu a. !odi2cat
sau angulate:
'lternati#a coroanelor de su5stitutie ca solutie !ai
5iologica conser#ati#a decat coroana de su5stitutie.
Contraindicatii D"C"R"0cand se indica coroana de su3stitutie2
Dinti su5di!ensionati cu dia!etrul cer#ico*oclu3ale !ic :
In a5ra3iuni e.agerate :
In distructii !asi#e corono*radiculare cu 2suri radiculare:
?a pacientii sensi5ili alergici la alia@e.
2tapele clinico5te"nice
!" Pre#ararea dintelui
Pentru D.C.R.% dintele este tratat conser#ati# foarte 5ine
4o5turatie de canal corecta pana la ape.6.
Consecuti# e.a!enului radiologic se #a cateteri3a canalul
radicular care dupa sectionarea coroanei pana la ni#elul tesutului
sanatos #a 2 pregatit pe 7-/ din lungi!ea sa.
Preparatia intraradiculara ( are for!a cilindro*conica fara
praguri pe 7-/ din lungi!ea radacinii. Nu se fre3ea3a e.cesi#
preparatia radiculara : este !ai 5ine a se reali3a preparatia !ai lunga
00
si su5tire decat scurta si groasa6. D.C.R.cele !ai e2ciente sunt cele cu
pi#ot lung si su5tire.
+" A&#rentarea
&' "etoda indirecta:
Metoda rigid elastica8STENTS;!aterial siliconic
aplicat pe canal :
Metoda cu !aterial siliconic in du5lu a!estec cu sau
fara ti@a de suport pentru !aterialul siliconic:
.' "etoda directa:
Pentru R.C.R. !etoda directa se poate reali3a din(
ceara%
rasini acrilice si!ple 4R.'.S.6:
rasini co!po3ite :
rasini;ceara.
In !etoda directa % !edicul reali3ea3a !acheta care #a 2
tri!isa in la5oratorul de tehnica % tehnicianul o a!5alea3a si apoi
o toarna. Cel !ai curent procedeu este cu R.'.S.
'#anta@e(
Dupa pri3a !acheta poate 2 prelucrata in for!a si
#olu!ul dorite de clinician :
In 2nal se poate perfecta adaptarea !arginala cu ceara
de inaly 4inlay Xa.6 :
Cel !ai indicat !aterial 4Tehnica ;a#anta@e6 rasinile
co!po3ite.
Dupa a!prentare% etapele sunt ase!anatoare cu cele pre3entate
la incrustatia !etalica(
," Modelul se toarna dintr*un gips dur 4!odel !ono5loc sau
seg!entar cu 5ont !o5ili3a5il6:
-" Macheta
"etoda directa:
conditionarea !odelului , !inute :
alegerea ti@ei :
se !odelea3a dispo3iti#ul intraradicular si seg!entul
coronar:
intraradicular ceara este !odelata prin plasti2eri
succesi#e si ulterior fulata:
se introduce in ceara ti@a incal3ita% se raceste si apoi
se indepartea3a !acheta pi#otului din canal:
0;
se !odelea3a 5ontul arti2cial% cu for!a !orfologica
su5di!ensionata :
!acheta o5tinuta se 2nisea3a% iar pe ti@a !etalica se
aplica !achetele secundare.
"etoda indirect-directa:
!acheta se !odelea3a pe !odel in ca5inet:
este perfectata adaptarea !arginala si oclu3ala de catre
!edic% in ca#itatea pacientului:
!etoda utili3ata in tehnologia R.'.S. si R.D.C.:
se indica ca !aterialele sa 2e acoperite 2lifor! cu un strat
su5tire de ceara.
7" A&3alare
8" Turnare
9" De'a&3alare
A" Prelucrare
Materiale utili'ate #entru o3tinerea R"C"R".urilor
Pentru turnare R.C.R. se indica(
'lia@e 'g-Pd 4P'?I'G% P'?IDOR6:
Sunt sta5ile 23ico*chi!ic:
Prelucrare usoara:
Pret de cost ridicat.
'lia@e constituente (Ni*Cr SOT
Sunt !ai ieftine :
Sunt sta5ile 23ico*chi!ic :
Se prelucrea3a greu.
'lia@e 5a3a cupru tip G'UDENT si 'rgint su5 for!a de
!one3i.
Sunt !ateriale cu o rata !are de coro3iune% produc
!etalo3a.
Sunt cele !ai folosite.
Pi#oturi( R.D.C.% cera!ice 4'l% <r6 utili3ate in tehnologia integral
cera!ica.
A*anta4e D"C"R"
Sunt recuperati dinti #itali-de#itali fracturati :
Prin agregare intraradiculara pe 7-/ se creste re3istenta
!ecanica la rupere a ele!entelor dentare de#enind apt
pentru noi prote3ari :
0<
Cu a@utorul D.C.R.se pot !odi2ca for!e si po3itii ale
ele!entelor dentare 4#e3i D.C.R. angulate6 :
D.C.R*urile per!it preparatii !ai so2sticate pentru toate
tipurile de coroane 4pragri #esti5ulare% pro.i!ale%
circulare6% casete 4su2cient de adanci6.
Este o solutie !ai 5iologica decat coroana de su5stitutie si
poate 2 acoperit cu o #arietate !ai !are de coroane.
0=
CO1OA42L2 D2 I4V2LI& M2TALIC2
Coronale de in#elis sunt prote3e unidentare 2.e ce acopera
partial sau total preparatia dentara 45ontul dentar6.
Clasifcare
Dupa suprafata de acoperire% coronele de in#elis !etalice se
clasi2ca(
coroane totale 4acopera in totalitate preparatia dentara%
acopera intotdeauna suprafetele a.iale6
coroane ecuatoriale ce acopera circa 7-/ pana la coletul
anato!ic: acopera suprafata oclu3ala si fetele a.iale.
coroane partiale 4incrustatii e.tracoronare tip onlayuri6%
repre3entate de coroana A 4/ din ) fete sunt acoperite (
canin% incisi# central% rar incisi#ii laterali6 si coroana )-,
4pre!olari% !olari6.
Indicatii
&' !n scop bioproflactic:
pentru pre#enirea fracturilor coronare pe dintii cu o5turatii
#olu!inoase 4a!alga!% rasini co!po3ite6:
pre#enirea ero3iunilor cer#icale ce pot apare datorita
agregarii prote3elor partiale prin crosete:
pre#enirea hipersensi5ilitatii cer#icale si a cariilor de colet:
pre#enirea afectarilor parodontale in a5senta 3onelor de
contact 4cand spatiul e pana la 7!! se aplica o singura
0A
Capitol
ul
<
coroana de acoperire si cand spatiul este !ai !are de 7!!
se indica acoperirea cu 7 coroane !etalice si restaurarea
3onelor de contact pro.i!ale.
pre#enirea iritarii% in=a!atiei% sangerarii locale 4a5senta
3onelor de contact pro.i!o*pro.i!ale fa#ori3ea3a tasarea
ali!entelor pe papilele interdentare6.
.' !n scop mor4o4unctional:
Pentru restaurarea !orfologiei oclu3ale atenuata% distrusa
prin (
atritie 4tocire datorita frecarii a 7 suprafete de s!alt6 *
5ru.is!:
a5ra3iune 4frecare cu ali!ente e.ogene6:
Pentru corectarea ni#elului planului de oclu3ie in disfunctii
!andi5ulare 4oclu3ii 5locate in propulsii %antero*
lateralitate6. Planul se aduce in nor!ofunctie.
Pentru restaurarea dintilor posteriori 4pre!olari-!olari6 din
3ona de spri@in% pentru conser#area di!ensiunii #erticale de
oclu3ie 4D.E.O.6:
Cea !ai i!portanta indicatie din punct de #edere
!orfofunctional este pentru echili5rarea oclu3ala a ca3ului clinic
4etapa clinico*tehnica foarte di2cila% dar indispensa5ila6:
2' !n scop protetic:
pentru agregarea puntilor dentare
ca ele!ent proprotetic de ancorare a prote3elor !o5ili3a5ile
4P.P.S.6
ca ele!ent de i!o5ili3are a dintilor potential !o5ili din
afectiunile parodontale * scop protetic parodonto*pro2lactic.
CO1OA4A TU14ATA
2tapele clinico5te"nice9
O5tinerea coroanelor !etalice de in#elis necesita parcurgerea
unor etape clinico*tehnice(
0B
18 Prepararea +intelui9
Ele!entul dentar 4odonto*parodontal6 este pregatit cu o for!a
speci2ca *5ont dentar.
&ontul dentar repre3inta for!a su5di!ensionata a ele!entului
dentar 4ase!anator !orfologic6% re3ultat in ur!a prepararii fetelor
a.iale si a suprafetei oclu3ale. El pre3inta dia!etrul !a.i! la colet% in
2nal a#and o for!a cilindro*conica.
Etape(
!" Pre#ararea su#ra%etei oclu'ale
Se reduce din suprafata oclu3ala prin fre3are cu fre3e
dia!antate% 2ssure %o grosi!e de C%,*0!! tesut dentar 4s!alt6
ur!arind !orfologia suprafetei oclu3ale.
Se contraindica reducerea plana 4e.ista riscul sa ne
apropie! foarte !ult de coanele pulpare cu deschiderea
ca!erei pulpare6.
Prepararea !orfofunctionala oclu3ala fa#ori3ea3a
!odela@ul !achetei.
+" Pre#ararea %etelor a)iale
Se reduc con#e.itatile planandu*se aceste fete si dandu*le
o inclinatie spre a.ul central de / pana la ,D.
Reducerea se reali3ea3a cu fre3e dia!antate cilindro*
conice cu di!ensiuni !edii*lungi ase!anatoare de talia
coronara astfel incat in 2nal sa re3ulte o for!a cilindro*conica.
Inclinatia peretilor a.iali si for!a cilindro*conica
fa#ori3ea3a insertia coroanei !etalice.
Prepararea ideala a peretilor a.iali este cea cilindrica%
dar insera! cu !are di2cultate cand sunt !ai !ult coroane.
," Pre#aratia cer*icala
Se reali3ea3a in / #ariante.
Curent preparatia cer#icala este plasata prin li!ita
ter!inala subgingival% C%,*C%1,!! pana la 0!!%
desi este o preparatie generatoare de iritatii locale.
Preparatia su5gingi#ala se indica pentru pre#enirea
o cariilor de colet%
o hipereste3ii%
o aspectul inestetic
o preparatiile #echi su5gingi#ale.
o Daca este !ai !ult de 0!! genera! in=a!atii prin
deran@area siste!ului epitelial.
Caracteristic( Preparatia su5gingi#ala curent e
reali3ata fara o li!ita decela5ila% in !uchie de cutit sau
;C
in 5i3ou 4Fnife ridge6 pe care reali3a! o inchidere
apro.i!ati#a. Ideal% ar 2 ca li!ita ter!inala plasata
su5gingi#ala sa 2e decela5ila.
Preparatia la nivelul marginii gingivale. &ontul
se preparara pana aproape de li!ita cer#icala. Este
o preparatie nonin#a3i#a 4negeneratoare de iritatii6.
Se indica la tineri.
Preparatia supragingivala' Prepararea
supraecuatoriala se reali3ea3a pe traseul ecuatorului
anato!ic. &ontul pre3inta un prag a.ial la ni#elul
coletului anato!ic. Pe aceasta li!ita su5 for!a de
prag % coroana se inchide foarte precis. Preparatia e
decela5ila si se poate o5ser#a clinic calitatea
inchiderii !arginale. Pentru acest tip de preparatie
se indica utili3area nu!ai a alia@elor no5ile. Se o5tin
turnaturi de !are preci3ie ca pot 2 adaptate pe
preparatie
O#ser/atie clinica9
'ceasta preparatie este curent indicata 4in scop parodontopro2lactic% la
pacientii parodontopati si cu anu!ite inalti!i ale dintilor afectati
4dia!etrul cer#ico*oclu3al !ai !are % retractie gingi#ala curenta% dupa
inter#entia chirurgicala de stopare6.
Se contraindica alia@e neno5ile 4su5stituente6 Ni*Cr% 5a3a cupru deoarece
sunt generatoare de !etalo3a 45oala nein=a!toarie ce accentuea3a rapid
feno!ele parodontale locale% re3or5tie% !o5ilitate6.
28 Amprentarea
'!prentarea repre3inta reproducerea ele!entelor ca!pului
protetic cu !ateriale speci2ce aplicate in porta!prente diferite(
standard% indi#iduala% speciale4Fetten5ach6.
Metode de a&#rentare
&' )mprente de arcada:
'!prenta de arcada 5ifa3ica 8de corectare*cea !ai des
utili3ata in practica.
In pri!ul ti!p se ia a!prenta pri!ara 4chitul nu
reproduce toate detaliile ca!pului protetic6.
In ti!pul 7 se ia a!prenta de preci3ie 4se e#ita
i!preci3iile datorate produselor e.pirate6.
'!prenta de arcada intr*un singur ti!p 4!onofa3ica6
;1
Elasto!erii se aplica in porta!prenta indi#iduala.
'!prenta clasica cu inel si !aterial siliconic in
porta!prenta standard rar utili3ata.
'!prenta du5lului a!estec cu 7 procedee(
aplicarea elasto!erului =uid pe 5ont cu seringa si a
siliconului chitos in porta!prenta cu care se
a!prentea3a ca!pul protetic:
aplicarea a!5elor !ateriale 4a a!5ilor elasto!eri(
chitos;=uid6 in porta!prente cu aplicare i!ediata pe
ca!pul protetic conditionat 4S'NDJICK TECKNIC6
O#ser/atie9
'!prenta du5lului a!estec necesita produse elasto!erice de calitate.
.' )mprente segmentare (de hemiarcada):
'!prenta rigid*elastica 4STENTS;elasto!er6
Este neindicata in tehnologia prote3elor de inalta
preci3ie.
Pentru coroanele !etalice poate 2 utili3ata pentru
coroane solo 4este de o !are i!preci3ie6.
Generea3a inaltari de oclu3ie.
'!prenta cu lingura Fetten5ach(
Se aplica !aterial siliconic in du5lu a!estec.
'!prenta e de he!iarcada in oclu3ie.
Neindicata in tehnologia prote3elor 2.e de preci3ie.
I!preci3ia se datorea3a grosi!ii elasto!erului ce
deter!ina distorsiuni in !asa elasto!erului si
i!preci3ii in o5tinerea !odelului de lucru.
'!prentele% dupa pri3a !aterialului se e.a!inea3a cu foarte
!are atentie pentru a constata e#entualele erori de a!prentare.
'!prentele cu !ateriale elasto!erice nu reproduc toate detaliile
preparatiei 4unghiurile drepte se reproduc rotun@ite6.
Erori de a!prentare(
strat neunifor! de !aterial:
Desprinderi :
Microglo5ule in !aterialul elasto!eric :
<one trase la ni#elul ca#itatii% 5onturi:
;2
Incorecta inregistrare a conturului cer#ical si a ter!inatiei
cer#icale.
Toate aceste erori i!pun rea!prentarea.
Amprentele uni+entare cu inel sau tu# metalic9
Sunt cele !ai e.acte a!prente ale preparatiilor coronare% in
special cele inel ;!aterial ter!oplastic STENTS :
Reproduc praguri% casete% li!ita su5gingi#ala cu !are
e.actitate.
Redau si erorile de preparatie.
'u indicatia de electie in a!prentari pentru coroana de
su5stitutie si coroane !i.te 4!etalo*co!po3it% !etalo*
cera!ice6 pentru a reproduce preparatiile cu prag 4infundat
su5gingi#al% pro.i!o*pro.i!al6.
Grosi!ea !aterialului de a!prenta este unifor!a in
a!prenta deter!inand preci3ia.
Conditionarea locala a ca&#ului #rotetic
Conditionarea ca!pului protetic pentru a!prentare consta in(
he!osta3a:
dilatarea santului gingi#al:
spalare-uscare:
aplicare rapida a !aterialului siliconic Pentru a!prentarea
3onei su5gingi#ale preparate se indica indepartarea
tesuturilor parodontale adiacente de 5ont.
Procedee de dilatare a santului gingi*al
mecano-chimic: snur sau 2r te.til i!5i5at cu su5stante
#asoconstrictoare 4adrenalina 0*7P% efedrina ,P% saruri de
alu!iniu tip alaun% saruri de 2er (sulfat feros6 si cu rol
he!ostatic local. Se contraindica utili3area clorurii de 3inc
neconditionata 4nediluata6.'re efect caustic local. Dupa ,*0C
!inute are loc o indepartare a parodontiului !arginal cu
e.punerea 3onei su5gingi#ale.
"ecanic: EIP'NSI? > su5stanta se aplica cu seringa in
sulcusul su5gingi#al pentru a o5tine o dilatare fara 2r.
hirurgical: contraindicata.
Conditionarea locala este o5ligatorie% pentru o5tinerea unei
a!prente de foarte 5una calitate.
;.
.8 Turnarea mo+elului
Modelul reproduce la scara naturala 40-06 ele!entele
!orfologice ale ca!pului protetic ( 5ont % dinti #ecini% dinti
antagonisti% relatia de oclu3ie. Modelul se poate o5tine din !ateriale
si prin tehnici diferite. Curent arcada se toarna 40 ti!p6 din gipsuri
clasa III 4dure6 tip MO?D'NO% si clasa IE 4gipsuri superdure6.
Ti#uri de &odele
"odele segmentare:
curent se toarna !odel de he!iarcada cu 5ont
2.8!odel !ono5loc :
!odel de he!iarcada cu 5ont !o5il :
Se o5tin consecuti# turnarii a!prentelor de
he!iarcada 4seg!entare6 pre#a3ute cu chei distale de
oclu3ie.
In tehnologia coroanelor turnate solo se reco!anda
!odelul seg!entar cu 5ont !o5il :
"odele de arcada:
cu 5ont 2.8!ono5loc 4in tehnologia prote3elor 2.e
a!ple8punti totale% punti de he!iarcada6
!odel de arcada cu 5ont !o5il cu pinuri 4ti@e6 !etalice*
in !od curent% si fara pinuri tip 'CCU*TR'CF.
Eta#ele turnarii &odelului de he&iarcada cu 3onturi &o3ile
conditonare a!prenta : igieni3are% de3infectie cu
hipoclorit de sodiu sau glutaraldehida% aplicare la!ele6
turnare gips superdur in a!prenta 4UQIROCF6 :
plasarea ti@elor in po3itia #erticala si solidari3area
in sens trans#ersal sau ori3ontal a ti@elor:
pri3a gipsului superdur:
turnare soclu cu prelungire distala 4din gips dur
co!pati5il cu cel superdur6:
pri3a gipsului pentru soclu 47C*/C!inute6 :
turnarea antagonistilor din gips dur cu prelungire
distala pentru a !odele cheia de oclu3ie:
pri3a:
de!ularea a!prentei:
o5tinerea 5onturilor !o5ile prin sectionare cu
pan3a de 2erastrau:
;0
presiune pe ti@e sau la!ele.
Eta#ele turnarii &odelului de arcada #rin tehnica PINDEB
consta din turnarea !odelului in ti!pul 0 din gips dur :
pri3a gipsului 7C !inute :
de!ularea a!prentei cu prelucrarea plana la poli3or a
!odelului arcadei :
fre3area lacasurilor pentru 2.area pinurilor prin ci!entare
in dreptul 2ecarui 5ont : controlul fre3a@ului cu 0 spot
lu!inos :
!odelul de arcada cu pinuri 2.ate se introduce in
a!prenta :
se toarna soclul 4pri3a gips dur6 :
o5tinerea 5ontului !o5il prin sectionarea pro.i!o*
pro.i!ala si presiune #erticala pe ti@a :
PINDEI este un procedeu tehnologic !odern reco!andat in
tehnologia de preci3ie a coroanelor !etalice de in#elis.
08 Mac"eta coroanei turnate9
Reproduce in #olu! si for!a #iitoarea coroana turnata. Se o5tine
prin !ai !ulte !etode si prin procedee diferite pentru coroana
turnata cu grosi!e totala 4nediri@ata6 fata de cea cu grosi!e diri@ata.
Coroana turnata cu grosime totala
Caracteristici
etele interne ale coroanei #in in contact inti! cu 5ontul 4pe
toata suprafata6 :
Peretii laterali 4a.iali6 au grosi!i neunifor!e% #aria5ile C%,*
0!! 4oclu3al la ni#elul cuspi3ilor acti#i 0%,!!6 :
Grad !are de frictiune datorita contactului inti! cu 5ontul :
Trans!it diferentele de te!peratura din !ediul oral
5onturilor dentare 4!ai ales celor #itale6 : 5ontul nu e
su2cient de i3olat 4stratul ci!entului )C 6 :
Indepartarea de pe 5ont 4a5latia6 se face cu di2cultate%
chiar dupa taierea a 7 pereti 4la ni#el oclu3al se fracturea3a
fre3ele% se sparg discurile6 :
Necesita !ai !ult alia@% deci prVt de cost !ai !are :
;;
Indicatia de electie ( ca ele!ent de agregare a puntilor%
aplicandu*se de regula pe dintii posteriori 4cu deose5ire
!olarii cu dia!etre cre#ico*inci3ale !ici6.
Indicatii
ele!ent de agregare a puntilor% aplicandu*se de regula pe
dintii posteriori.
Siste&e de &achetare
0. +ehnica prin picurare' Ceara este aplicata pe 5ontul
i3olat. Se depune ceara in li!itele di!ensiunii coroanei
dintelui de restaurat. Ulterior% se continua !odela@ul fetelor
laterale si al suprafetei oclu3ale ase!anator tehnicilor
descrise.
7. +ehnica racirii gradate" Intr*un pri! ti!p% 5ontul i3olat
este introdus in ceara topita. Pe 5ont se depune un strat
su5tire de ceara 4C%/C*C%)C!!6% solidi2cata in ur!a
contactului cu 5ontul rece. 'cest pri! strat de ceara% ce
acopera fetele laterale si suprafata oclu3ala a 5ontului este
asa nu!ita T capa din ceara U. Peste capa% prin picurare% se
adauga ceara pentru con#e.itatile fetelor laterale si
!orfologia fetei oclu3ale. Prin !odelare 4sculptare cu
spatula6 se da for!a 2nala a !achetei. Macheta este
!odelata in functie de dintii #ecini 4sunt refacute punctele
de contact6% de dintii antagonisti 4un angrena@
corespun3ator6 si de oclu3ia inregistrata.
/. +ehnica cu capa )$)P+)'Discurile din !aterial plastic cu
grosi!e de C%0,*C%7C !!% prinse in pense speciale sunt
plasti2ate la =acara.Cand discul este plasti2at se aplica pe
un silicon #ascos depus intr*o chiu#eta. &ontul este introdus
peste discul plasti2at in !asa de silicon. In acest fel
plasticul este presat asupra 5ontului luand for!a acestuia.
Surplusul ce depaseste 3ona de colet se taie cu foarfeca%
capa din plastic se adaptea3a cer#ical pe 5ont% prin picurare
de ceara in aceasta 3ona. &ontul cu capa din plastic este
aplicat pe !odel% se continua !odelarea !achetei
picurandu*se ceara pe fetele laterale pentru con#e.itati si
pe suprafata oclu3ala pentru cuspi3i. Prin sculptare% ceara
picurata in e.ces este indepartata% incat in 2nal sa re3ulte o
!acheta care reda cu 2delitate !orfologia fetelor laterale si
suprafata oclu3ala a dintelui ce se restaurea3a.
'#anta@e(
;<
ergono!ica:
e.acta:
se o5tin !achete cu pereti unifor!i:
!etoda rapida% cea !ai indicata in tehnologia
coroanei turnate cu grosi!e totala.
). +ehnica aditiei de ceara Putin utili3ata% !etoda
la5orioasa% necesita instru!entar speci2c% !etoda foarte
e.acta. Este o !etoda contrara principiilor de !odelare prin
sculptarea cerii% folosite in tehnicile descrise. Pusa in
circuitul tehnic de Tho!as si Payne necesita aparatura
co!ple.a 4articulator adapta5il% arc facial6. Modelarea
propriu*3isa cuprinde !ai !ulte etape ( se dispun #arfurile
cuspidiene pe suprafata oclu3ala a 5onturilor preparate%
sunt unite% prin creste !arginale de ceara% se insera
crestele triunghiulare si cele o5lice% se sta5ilesc santurile si
crestele secundare. In 2nal sunt inserate fosetele. Metoda
necesita o cunoastere e.acta a !orfologiei oclu3ale pentru
i!5inarea criteriilor !orfologice% geo!etrice si functionale.
Confor! acestei !etode% !acheta #a a#ea o suprafata
oclu3ala cuspidata% ideal redata anato!ic 4santuri% fose%
#ersante% con#e.itati6.
Indicatii( Trata!ente protetice co!ple.e% in oclu3iile cu
point centric% conceptul gnatologic de reechili5rare
oclu3ala.
Coroana turnata cu grosime +iriEata
Caracteristici
Peretii laterali au grosi!e unifor!a C%/C*C%),!! :
Peretii laterali sunt situati la distanta de 5ont :
Coroana pre3inta contact partial% cer#ical si oclu3al% cu
5ontul :
In spatiul diri@at se aplica ci!entul pentru 2.are coroana
4rol ter!oi3olant6 :
Trans!ite #ariatiile ter!ice !ai putin :
Cantitate de alia@ !ai !ica ca la coroana cu grosi!e totala :
Indepartare de pe 5ont 4a5latia6 !ai usoara :
;=
Indicatii
coroane solo pe dintii posteriori4 !olari6 :
ca ele!ent de agregare datorita relatiei de contact cu
5ontul : acest tip de coroane sunt !ai fa#ora5ile pe 5onturi
pe care se aplica piese protetice a!ple 4punti de
he!iarcada-totale6.
Machetarea
0. $in machete pre4abricate * !etoda rapida% ergono!ica :
?uate din cutiile in care sunt #andute% adaptate pe 5ontul
cer#ical si oclu3al: Este o !etoda in care nu pute! #i3uali3a
!ari!ea spatiului dintre 5ont si peretii !achetei %
generatoare de i!preci3ii. In practica nu e curent utili3ata.
7. u 4olie din ceara calibrata - !etoda curenta : se
#i3uali3ea3a su5etapele cu e.actitate:
/. "etoda cu model duplicat:
Mai intai se !odelea3a !acheta preli!inara% 2.a%
su5di!ensionata pe 5ontul !o5il. In 3ona
cer#icala (li!ite 7*/!! de colet : peretii
e.terni (grosi!e C%0,!! : oclu3al in contact. Re3ulta
in acest fel !acheta preli!inara. Etapa a*7*
a(duplicarea !achetei preli!inare. &ontul si !acheta
se introduc in !aterial siliconic aplicat in confor!ator%
re3ultand a!prenta duplicat. Turnare !odel duplicat
4din !ase de a!5alat speci2ce din care se #a o5tine
tiparul pentru coroana respecti#a% fosfatice6:
Modelare !acheta de2niti#a( Se !odelea3a pe 5ontul
duplicat in contact inti! cu acesta pana la for!a 2nala
a acesteia% re3ultand o !acheta 2.a% nedefor!ata care
#a 2 a!5alata i!preuna cu !odelul% facand parte din
#iitorul tipar. Procedeu tehnologic foarte e.act% indicat
de regula in tehnologia clasica de o5tinere a
coroanelor si puntilor 4din ele!ente unite6 turnate din
alia@e inalt fu3i5ile 4Ni*Cr% Co*Cr6 care pre3inta
coe2cienti !ai !ari de contractie. Siste!ul de
!achetare cu !odel duplicat actual!ente are utili3are
restransa.
). "etoda aditiva: Consta din !odelare cuspid cu cuspid
4dupa aplicarea conurilor pentru 2ecare lo56 % prin picurare
pana la reali3area contactului static cu fosa antagonista. Se
indica in trata!ente protetice co!ple.e 4reechili5rari
;A
oclu3ale in #arianta gnatologica 8oclu3iile cu POINT
CENTRIC8po3itia !andi5ulei fata de craniu 8cu po3itia de
intercuspidare !a.i!a : putine glisari. Tehnica de !odelare
prin aditie de ceara necesita !odele de arcada !ontate in
articulatoare se!iadapta5ile dupa inregistrari preala5ile
4pantograf ;arc facial6% trusa speciala de !odela@;tehnician
e.peri!entat.
E)a&inarea &achetei
Dupa prelucrare% 2nisare% !acheta e.a!inata cu atentie% tre5uie
sa pre3inte(
Puncte de contact cu #ecinii:
Un relief oclu3al cu toate ele!entele !orfologice >fosete %
#ersante corect !odelate:
Pe fetele a.iale > santuri de descarcare% con#e.itati:
Modela@ul de ansa!5lu sa se inscrie in cur5ura #esti5ulara a
arcadei.
O#ser/atie
Modela@ul anatofor!% functional are e2cienta !asticatorie% rol
parodontopro2lactic.
Prepararea clinica a dintelui prin reducere !orfofunctionala fa#ori3ea3a
redarea !orfologiei anato!o*functionale.
;8 O#tinerea tiparului9
Tiparul repre3inta o ca#itate cu #olu! si for!a identice cu ale
!achetei% situata in interiorul unui !aterial refractar speci2c4!asa de
a!5alat6.
Eta#e de o3tinere * identice cu cele pre3entate la incrustatia
!etalica(
Pregatire !acheta pentru a!5alare 4!odela@ 2nal%
detensionare% ti@are% degresare6 :
'!5alarea cu !aterial refractar 4!ase de a!5alat
speci2ce6 :
E#acuare !acheta din a!5ala@ prin conditionare
ter!ica8o5tinere tipar:
;B
Pregatirea mac"etei pentru am#alare
Siste&ul de ti4are
0. Siste!ul clasic 4#e3i inlayul !etalic6
7. Siste!ul !odern:
0istemul clasic de ti7are consta in aplicarea unei ti@e cu
lungi!ea de /C!!% grosi!ea de 0*0%,*7!!% pentru turnarea alia@elor
no5ile ;accesorii ce se aplica pe ti@a principala.
Cand se toarna coroane de acoperire !ultiple sau coroane ca
ele!ente de agregare a puntilor se indica metoda moderna de
ti7are 4!etoda-siste!ul &EGO*KER'EUS6.
'ceasta !etoda consta din aplicarea pe cuspi3ii inacti#i a
canalelor secundare% cu dia!etrul #aria5il pentru neno5ile 7%,!! cu
o inalti!e de pana la /!! unite de un canal inter!ediar cu dia!etrul
#aria5il ase!anator de alia@. Din canalul inter!ediar e!erg
con#ergent 7 canale principale.
Di&ensiuni ale ti4elor
Pentru alia@ele no5ile utili3ate in tehnologia !etalo*cera!ica si
neno5ile su5stituente 4Ni*Cr% Co*Cr6 se indica un siste! de ti@are !ai
gros% cu di!ensiuni !ari ( /%,!! canal secundar : ,!! canal
inter!ediar :,!! canalele principale :
'lia@ele no5ile si neno5ile pentru tehnologia !etalo*cera!ica%
!etalo*co!po3ita in stare topita sunt !ai #ascoase % curg !ai greu in
tipar.Utili3and acest procedeu se toarna !ai e.act% cu coe2cient de
contractie co!pensa5il fara inclu3iuni ga3oase in turnatura.Canalul
inter!ediar8re3er#orul de !etal =uid% situat in centrul ter!ic al
tiparului care se raceste cel !ai tar3iu. 're un rol esential in scaderea
contractilor.Ti@ele se plasea3a in unghi drept sau !ai !are de MCDC
pentru a e#ita tur5ionarile alia@ului =uid in !o!entul turnarii. Se
utili3ea3a ti@e cali5rate 4#arianta !oderna6 sau necali5rate 4!etalice (
agrafa% fre3a sau ceara >#arianta clasica6
Cu cat alia@ul este !ai di2cil de turnat cu atat se iau !asuri
supli!entare de contracarare erori.
Pentru alia@e neno5ile 45a3a cupru6% !acheta re3er#orului de
!etal si dia!etrul ti@elor #or 2 !ai !ari % de ,*S!! deoarece alia@ul
are conducti#itate ter!ica foarte !are 4se raceste relati# repede6.
?a ni#elul re3er#orului de !etal a#e! ne#oie de o cantitate !ai
!are de !aterial =uid.
Se fortea3a alia@ul sa intre in tipar prin catapultare.
<C
Plasarea ti@elor se reali3ea3a pe cuspi3ii inacti#i sau pe fetele
pro.i!ale pentru a se e#ita o5tinerea de poro3itati la ni#elul cuspi3ilor
acti#i. Plasarea in unghi !ai !are de MCD% co!5ate tur5ionarea
alia@ului.
Se #a plasa !acheta re3er#orului de !etal =uid in centrul ter!ic
al tiparului.
Machetele propriu*3ise*plasate e.centric.
Dupa ti@area !achetei ur!ea3a aplicarea pe conul
confor!atorului a !achetei cu plasare in centrul confor!atorului a
!achetei re3er#orului de !etal =uid.
Am#alarea9
'!5alarea se poate reali3a prin trei !etode(
Modern(
intr*un ti!p
in 7 ti!pi 4nucleu ;!asa de a!5alat de acelasi tip6 *
procedeul cel !ai indicat.
Clasic * din 7 !ateriale 40 speci2c;0 nespeci2c6 *
contraindicat
Ti!pi(
Se #or respecta do3ele indicate :0CCg pul#is ;),*,Cc!/ apa
distilata
Se #a prepara electro!ecanic la #acuu!!ala.or 4se o5tine
o !asa de a!5alat fara inclu3iuni de aer6% re3ultand tipare
cu pereti cu grosi!ea corespun3atoare :
'plicarea !asei de a!5alat se #a reali3a cu #i5rare
electro!ecanica 4pe !asuta #i5ratorie6 : intr*un ti!p pana
la u!plerea confor!atorului sau in 7 ti!pi (#i5rare
!i.ta (!anuala;!ecanica
O#ser/atie practica
Se aleg !ase de a!5alat speci2ce : cele !ai indicate cele pe 5a3a de
fosfati. Pot 2 utili3ate si cele pe 5a3a de sulfat de calciu% dar nu!ai pentru
alia@ele no5ile% deoarece pre3inta coe2cientul de dilatare 0%7,*0%)CP care
co!pensea3a coe2cientul de contractie al alia@ului : sunt conta!inante
pentru alia@ daca nu se respecta reginul ter!ic.
Pot 2 utili3ate !ase fosfatice pentru alia@e inalt fu3i5ile Ni*Cr% Co*
Cr;no5ile.
<1
Nu au efect conta!inat asupra alia@ului =uid si au coe2centul de dilatare ce
co!pensea3a coe2centul de contractie al alia@elor Ni*Cr -Co*-Cr !oderne.
Pentru turnarea titanului se folosesc !ase speciale pe 5a3a de alu!ina%
o.id de siliciu si !agne3iu-3irconiu4Tita#est6.
2liminarea mac"etei9
Macheta se eli!ina din a!5ala@ prin conditionare ter!ica% in
su5etapele ter!ice de preincal3ire*incal3ire. Incal3irea are loc in
regi!ul ter!ic% in inter#alele de te!peratura si durata indicate de
fa5ricant.
Se contraindica nerespectarea para!etrilor indicati.
Preincal'irea
Pentru alia@e no5ile (C*7CCDC lent 4#e3i inlay6.
Pentru alia@e neno5ile ( C*)CCDC. ti!p de 0 ora.
eno!ene produse( eli!inarea partiala prin topire a !achetei
din ceara sau eli!inarea prin ardere a !achetei din rasini acrilice
si!ple.
Incal'irea
Pentru alia@e no5ile 7CC*1,CDC strict in rit! lent: depasirea
#alorii e.pune a!5ala@ul la desco!punerea liantului sulfat de calciu%
re3ultand produsi sulfurosi 4anhidride6 care #ot conta!ina alia@ul =uid.
Pentru alia@e neno5ile ()CC*0CCCDC% cu !entinerea !ai lunga la
aceasta te!peratura 4de la /C!inute la 0 ora6 % functie de clasa de
alia@ din care turna! coroana.
Consecuti# conditionarii ter!ice % prin eli!inarea totala a
!achetei si pregatirea !asei de a!5alat% re3ulta tiparul.
<8 Topirea@ turnarea9
In practica% alia@ele alese cantitati# si pe grupe de alia@ pentru
turnare sunt topite cu (
0. 5acara o)iga' 4o.igen;ga3 !etan6 direct 4in palnia
tiparului6 % procedeu tehnic depasit si contraindicat: =acara
prin aportul de car5on are efect conta!inat asupra alia@ului
=uid.
7. 5acara o)iga' indirect in !icroincinte tip creu3et cera!ic
acoperit cu nitriti de siliciu pentru ca alia@ul sa se !entina
<2
!ai !ult in stare =uida. Topirea se face cu protectie chi!ica
4aplicare de 5ora.6. Introducerea alia@ului se reali3ea3a cu
centrifuge se!iauto!ate ROTOQET-SCK?ODER.
/. curentilor de 4oasa$ &edie$ inalta %rec*enta% eli5erati de
5o5iele de inductie ale aparatelor de topit*turnat.
Repre3inta sursa cea !ai indicata pentru alia@ele
no5ile-neno5ile. Topirea se reali3ea3a indirect in incinte
cera!ice. Se contraindica folosirea creu3etelor gra2tice
pentru turnarea alia@elor no5ile deoarece conta!inea3a
alia@ul in stare =uida. 'lia@ul =uid este prote@at de un =u. de
ga3 no5il. Introducerea alia@ului se reali3ea3a prin
centrifugare auto!ata.
Earianta ideala de topire*turnare*procedeul Keraeus* cel
!ai putin conta!inant% cel !ai indicat pentru alia@ele
no5ile% cera!ica% structura P.P.S.
Pentru o3tinerea unei turnaturi de calitate se indica
siste!ul de ti@are !odern &ego*Keraeus :
a!5alare in 7 ti!pi :
preparare !asa de a!5alat la #acuu! !ala.or cu #i5rare
!ecanica:
aplicarea !achetei re3er#orului de !etal in centrul ter!ic
al tiparului 4la 0C!! de !arginea superioara a
confor!atorului6 :
topire*turnare 4!etoda cu centrifuga auto!ata cu curenti de
inalta frec#enta si !ediu de protectie6
Re3ulta turnaturi de !are preci3ie% fara defecte de turnare.
=8 Dezam#alare@ prelucrare9
Este o etapa efectuata in la5orator.
'poi coroana e tri!isa in ca5inet pentru e.a!enul clinic pe
5ontul real 4relatia de oclu3ie% 3one de contact pro.i!ale;constatare
ni#el con#e.itati6% pre3enta santurilor de descarcare% inscrierea
!odela@ului pe he!iarcada% echili5rare oclu3ala riguroasa.
Prelucrarea 2nala% lustruirea se reali3ea3a cu
polipant-pasta de lustruit*#e3i inlay !etalic. Re3ulta o prote3a
ce poate 2 2.ata prin ci!entare pro#i3orie 4de durata6.
<.
CO1OA4A TU14ATA DI4 DOUA 'UCATI
' fost inlocuita tehnologic de coroana cu grosi!e diri@ata.
O5tinere(
Se reali3ea3a inelul din 5anda de alia@ :
Se reali3ea3a capacul prin picurare :
Ur!ea3a lipirea capacului de inel% re3ultand o coroana
superioara celei stantate% 5ine adaptata cer#ical si oclu3al.
CO1OA4A &TA4TATA
Se o5tine prin a!5utisarea unor cape !etalice din alia@e no5ile
4aur6 si alia@e neno5ile 4Ni*Cr*e > tip Jipla6.
Caracteristici
coroana cu pereti su5tiri:
!odela@ oclu3al apro.i!ati#:
inchidere !arginala de2citara.
A*anta4e %ata de coroana turnata
toleranta in prepararea 5ontului si insertie:
tehnologie putin costisitoare:
ter!oi3olarea cu strat gros de ci!ent.
De'a*anta4e
riscul perforarii oclu3ale:
adaptare cer#icala apro.i!ati#a:
a5senta con#e.itatilor:
i!posi5ilitatea turnarii Jiplei datorita coe2cientului !are
de contractie 4nu e.istau !ase de a!5alat speci2ce in anul
0M)C6.
'!5ele coroane au #aloare istorica.
Sporadic este utili3at procesul stantarii: el se !entine in
tehnologia !etalo*cera!ica pentru o5tinerea capei din alia@ no5il 4aur%
'u*Pt6% in tehnologia coroanelor 23iono!ice cera!ice.
D2F2CT2 D2 TU14A12
I" (i#sa #iesei #rotetice
<0
a6 totala 4a5senta turnaturii din tipar% cu o5tinerea siste!elor de
ti@are6 :
56 partiala 4a5senta unei !argini% perforarea coroanelor6.
A" (i#sa totala
alia@ insu2cient topit in palnia tiparului 4procedeul
clasic6 :
alia@ul este topit dar este declansata tardi# centrifugarea
4creste #asco3itatea pre!atura a turnaturii6
<" (i#sa #artiala(
cantitate insu2cienta de alia@:
topirea insu2cienta % prin nerespectarea inter#alului de
topire al alia@ului :
incal3irea tiparului la o te!peratura inferioara%
neconcordanta :
a5senta !achetei de e#acuare a ga3elor :
e.istenta unor 3one inguste% su5di!ensionari ale tiparului
% ce de#in o5stacole in curgerea alia@elor in tipar :
forta de centrifugare si ti!pul insu2ciente.
II" De%ecte de turnare #o'iti*e (
!" S%ere
incorecta degresare a !achetei :
a5senta #i5rarii !ecanice : cea !anuala generea3a
!icrospatii in care patrunde alia@ul =uid : aceste defecte de
turnare daca sunt fara poro3itati pot 2 corectate.
+" Aci%or&e$ la&elare
conditionarea ter!ica a a!5ala@ului refractar
defectuoasa:
e#aporarea apei accelerata:
a!5ala@ul preincal3it 5rusc este e.pus la !icro2suri%
unde patrunde !etalul =uid:
alia@ul catapultat in 3onele de !ini!e re3istenta in
!o!entul topirii*turnarii:
III" De%ecte de turnare negati*e
<;
Microca*itatile$ #orii
su5di!ensionarea canalului principal% a !achetei
re3er#orului de alia@ =uid si plasarea re3er#orului
e.centric :
supraincal3irea alia@ului :
forta de i!pingere si topirea insu2ciente :
a5senta !ediului de protectie.
I=" De%ecte de turnare *olu&etrice
!" Su#radi&esionarea
restaurarea 2.a nu se insera pe 5ont (
datorita detensionarii incorecte a !achetei :
neconcordanta coe2cientului de dilatare al !asei de
a!5alat% !ai !are decat coe2cientul de contractie al
alia@ului la racire.
+" Su3di&esionarea
restaurarea se insera le@er :
coroanele nu se insera pe 5ont deoarece (
s*a racit repetat !acheta in etapa de !odelare: s*a
contractat !acheta si a re3ultat o incrustatie !ai !ica:
i3olare e.cesi#a cu #ehicul gras a ca#itatilor:
!asa de a!5alat nespeci2ca.
E#aluarea corecta a cantitatii de alia@ se reali3ea3a prin
cantarirea pe 5alanta a !achetei cu siste!ul de ti@are Ydensitatera
alia@ului 8 cantitatea de alia@ 4Keraeus6.
<<
CO1OA42L2 D2 I4V2LI& 42M2TALIC2
Sunt coroane care se o5tin din !ateriale 23iono!ice ca(
Rasini acrilice :
Rasini 4!ase 6co!po3ite :
Mase cera!ice.
De electie% coroanele 23iono!ice acrilice 4poli!erice6% cera!ice%
co!po3ite sunt indicate pe dintii frontali pentru restaurarea functiei
estetice.
Coroana acrilica este indicata preponderent pe dintii frontali.
're un caracter pro#i3oriu pentru unele scoli. Este pe cale de a 2
inlocuita de tehnologiile >!aterialele !oderne 4rasini diacrilice 8
co!po3ite% polisticle% cero!eri6*!ateriale !oderne% superioare
rasinilor poli!erice.
<=
Capitol
ul
=
CO1OA4A D2 I4V2LI& AC1ILICA 6FAC)2T
AC1ILIC7
Indicatii
Distructii coronare partiale-totale ale dintilor frontali :
?e3iuni carioase si!ple profunde situate pe fetele a.iale
4pro.i!ale6
Trau!atis!e insotite de fracturi :
Discro!ii 4!odi2cari de culoare6 de diferite etiologii (
endogene 4trata!ente intracanalare eronate6 :
e.ogene > aport e.cesi# de factori !odi2catori de
culoare (alcool% tutun% #in rosu.
Corectare ano!alii 4for!a% culoare% po3itie*D.C.R.;@acBet
acrilic6
QacBetul are un caracter pro#i3oriu datorita aparitiei !aterialelor
!oderne.
Contraindicatii
Pe dintii frontali care pre3inta fatete de a5ra3iune 4sau
pacienti cu parafunctii (scrasnitul dintilor% 5ru.is!6 :
Oclu3ii adanci acoperite (coroana este e.pusa 4fata orala6
datorita contactului fer! a5ra3iunii intense cu e.punere la
fracturare.In parafunctii se indica onlayurile e.tratisulare%
!ai re3istente% cu un !odul de elasticitate fa#ora5il. Nu
rasini acrilice.
?a ca3urile clinice pentru care se adopta alte solutii 4fatete
din !asa co!po3ita% !ase cera!ice% coroane !etalo*
cera!ice6 :
Pe dintii laterali 4PM% M6 de necesitate se pot aplica la
ni#elul PM pro#i3oriu : tre5uiesc schi!5ate se!estrial 4la +
luni6si e.a!inarea relatiei oclu3ale 4a stopului oclu3al6 : pe
fondul a5ra3iunii se pierde stopul 3onei de contact. Este
inlocuita cu o coroana !i.ta cu stop fer! !etalic sau cu o
coroana cera!ica.
Pacientii tineri cu ca!ere pulpare !ari ale dintilor frontali%
unde nu se pot reali3a preparatii cu prag.QacBetul acrilic
necesita o preparatie ne5iologica% cu sacri2ciu de !aterial
dentar.
<A
2tape clinico5te"nice9
18 Prepararea9
Ele!entul dentar se prepara su5 for!a unui 5ont cilindro*conic
neretenti#. Prepararea se reali3ea3a sec#ential prin reducerea
4fre3area-slefuirea6 fetelor a.iale;!arginea inci3o*oclu3ala.
Reducerea e !ai accentuata prin fre3are pe fetele #i3i5ile 4fata
#esti5ulara;!arginea inci3ala*suprafata oclu3ala6 pentru a crea un
spatiu necesar o5tinerii unui re3ultat estetic 5un.
=esti3ular
Se reduce 0*0%,!! pe dintii #itali si 0%,*7!! pe dintii
de#itali sau reconstituiti cu D.C.R.. Preparatia se poate efectua in
sens sagital !ai !ult adanca.
Cer*ical
lasic: preparatia se reali3a cu prag cer#ical
a.ial-circular-circu!ferential cu lati!ea de 0*0%, !! #esti5ular
si dupa taiere plasat su5gingi#al% continuat pro.i!al la ni#elul
insertiei gingi#ale% iar oral situat la 0*0%,!! de insertia
gingi#ala.Re3ulta un 5ont ce ofera !a.i! de spatiu pentru un
re3ultat estetic 5un.
'ceasta preparatie pre3inta riscuri pe dintii cu dia!etre
!ici% se di!inuea3a retentia e.punand coroana la deci!entari.
8arianta .:
Ter!inatia cer#icala 4prag6 > se taie #esti5ular cu plasare
su5gingi#ala si continuare pe fata pro.i!ala.
Este o preparatie !ai putin pretentioasa si cu retentie !ult
!ai !are decat #arianta clasica.
8arianta 2:
Este o preparatie tangentiala% fara o li!ita decela5ila.
Preparatia este in 5i3ou% !uchie de cutit 4Bnife edge6 pe care nu
se poate inchide foarte e.act !arginea coroanei. Inchiderea 5una
la coroanele 23iono!ice tre5uie efectuata pe prag 4cu adanci!e
su2cient de !are6
Se contraindica in general la coroana 23iono!ica preparatia
tangentiala% cu deose5ire la @acBet acrilic.Neinchiderea coroanei
are efect iritati# local.
Inci'al
Reducerea se reali3ea3a pana la 0%,*7!! % pentru a o5tine
un efect estetic foarte 5un.
<B
Pre#ararea 3ontului #entru &ateriale &oderne rasini diacrilice
0co&#o'ite2$ #olisticle$ cero&eri
Necesita un 5ont cilindro*conic% neretenti# cu ter!inatie
cer#icala su5 for!a unui prag se!irotund CK'MREIN cu
reducere oral C%S!!% fetele a.iale 0*7!!% inci3al 0%,!!.
Este o preparatie a!prenta5ila relati# usor. Confera
estetica% proprietati !ecanice% tehnologie !oderna%
tripoli!eri3are 4caldura% presiune% fascicul lu!inos6.
28 Amprenta9
Etapa clinica * inregistrarea ele!entelor ca!pului protetic%
indeose5i a 5ontului.
Metode de a&#rentare
'!prenta seg!entara4de he!iarcada6 cu cele doaua
#ariante(
rigid*elastica 4Stents;elasto!eri6:
in du5lu a!estec siliconic4Fetten5ach6:
Sunt !etode de a!prentare !ult utili3ate dar nu cele !ai
indicate.
'!prenta de arcada (
de corectare :
!etoda du5lului a!estec :
'!prenta clasica cu inel de cupru si supraa!prenta de
!aterial siliconic. Rar utili3ata.
Conditionarea
'!prentarea nu se efectuea3a fara conditionarea locala
4pregatirea sulcusului gingi#al6 : etalarea% indepartarea parodontiului
gingi#al prin !i@loace !ecano*chi!ice% chirurgicale si prin fre3a@
intern gingi#al.
Scopul conditionarii este repre3entat de etalarea 4e#identierea6
li!itei ter!inale a preparatiei cer#icale.
"ecano-chimic se reco!anda 2r te.til sau inele din 5u!5ac
i!5i5ate cu solutie #asoconstrictoare% he!ostatice (efedrina%
adrenalina 0*7P% alaun% sulfat feros% alaun;aditi#8EIP'NSI?.
O#ser/atie clinica9
=C
Se contraindica strict solutia de clorura de 3inc cu concentratie !ai !are
de 0CP.
Solutiile cu concentratie !ai !are au efect caustic local.
Procedeul chirurgical: cu 5isturiul electric* se sectionea3a fata
interna a peretelui gingi#al ;toaleta 4indepartare detritus6%
he!osta3a;a!prentare rapida . Este cea !ai e2cienta !odalitate de
largire a santului gingi#al. Sectionarea fara interesarea insertiei
epiteliale.
(reza7ul cu fre3e dia!antate a peretelui intern gingi#al fara
le3area insertiei cu he!osta3a si apoi a!prentare in sedinta.
.8 Mo+elul9
Reproducere in !ari!e naturala a ele!entelor ca!pului protetic
la scara 0-0.
In practica% in tehnologia coroanelor poli!erice !odelul
!ono5loc 4seg!entar6 cu 5ont 2. este cel !ai frec#ent utili3at desi
contraindicat. Cel !ai indicat este !odelul de lucru cu 5ont !o5il
sectionat pro.i!o*pro.i!al.
Materiale% tehnica de lucru*#e3i ?.P.ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
08 Mac"eta9
Macheta se o5tine prin / tehnici (
0. Tehnica racirii gradate si picurare:
7. Tehnica picurarii:
/. Tehnica plasti2erii.
Tehnicile*#e3i ?.P.
Se sectionea3a un 5aton de ceara corespun3ator ca!pului
protetic. Se plasti2a3a foarte 5ine pana in profun3i!ea 5ontului. Se
aplica ceara plastica pe 5ontul i3olat.
Se sectionea3a intr*un #olu! apro.i!ati# ur!and !odela@ul prin
sectionare*sculptare.
Cel !ai frec#ent utili3ata este tehnica picurarii.
Eta#e &achetare
o Conditionarea 5ontului (i3olare in apa saponata ,*0C !inute%
aplicare DIE SP'CER 4lac6 >crea3a distanta pentru 2l!ul
=1
ci!entului si ne a@uta la indepartarea !achetei de pe 5ontul
dentar.
Picurare ceara in e.ces pe 5ontul dentar :
Racire lenta fara introducere in apa:
Modela@ul pri!ar prin sectionare;!odela@ul anatofor!
functional 4de detaliu( creste% con#e.itati% cingulu!% 3one de
stop6:
Modela@ul 2nal cu 2nisarea;aplicarea de ghips dur in
interiorul !achetei su5 for!a de 5ont. Degresare !acheta.
Modela@ul 2nal si degresarea fac parte din etapa de pregatire a
!achetei pentru a!5alare.
;8 Am#alarea9
Metode de a&3alare
Pentru a!5alare sunt necesare !ateriale speciale in tehnologia
coroanei acrilice(
gipsuri dure tip Moldano:
a!estecul de gips dur cu gips nor!al.
In scop didactic si din ratiuni econo!ice se utili3ea3a nu!ai gips
nor!al. Masa de a!5alat se aplica intr*un confor!ator * chiu#eta sau
cu#eta. Confor!atorul este for!at din 7 inele si 7 capace. In
confor!ator se aplica cu #i5rare pasta se!i=uida de gips. unctie de
po3itia !achetei in !aterialul de a!5alat e.ista 7 !etode (
0. !etoda ori3ontala*fata orala a !achetei este plasata in @os :
7. !etoda #erticala*!arginea inci3ala plasata in @os% !acheta
patrun3and pana la ni#el cer#ical.
Tehnica a!5alarii;a#anta@e;de3a#anta@e*#e3i
?.P.[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[
O#ser/atie te"nica9
Cea !ai indicata in tehnologia coroanei acrilice*!etoda ori3ontala
deoarece se poate controla dispunerea rasinii in tipar si nuanta culoarea
re3ultand in 2nal o coroana cu #aloare estetica superioara co!parati# cu
!etoda #erticala 4!ai indicata pentru coronale pro#i3orii cand se o5tin
coroane unifor!e ca si culoare6.
=2
<8 Polimerizarea coroanei acrilice9
Coroana acrilica se o5tine prin poli!eri3area rasinii acrilice
introduse in tipar% in !ai !ulte su5etape tehnice.
Con+itionare tiparului9
'nterior poli!eri3arii si dupa eli!inarea !achetei din tipar 4apa
2arta;detergenti8topire6% tiparul se raceste pana la )C*),DC si apoi
se conditionea3a prin i3olare cu lacuri alginice( PECTI<O?% I<ODENT
in 7*/ straturi sau lacuri siliconice .
Clasic se utili3au (a!idon% clorura de calciu contraindicate
actual!ente.
Rolul conditionarii
Separa rasina de !asa de a!5alat :
Inhi5a co!5inarea rasinii -!asa de a!5alat :
a#ori3ea3a enucleerea coroanei din a!5ala@.
Dozare@ preparare rasina9
Rasina acrilica se do3ea3a in proportiile indicate de fa5ricant 0-0%
7-0.Se aplica pul5erea intr*un godeu cera!ic si se prepara prin
spatulare% re3ultand o pasta #ascoasa ce trece prin !ai !ulte stadii
23ico*chi!ice pana la cel fa#ora5il introducerii in tipar(pasta plastica
neaderenta % !odela5ila.
'plicare in tipar( din profun3i!e catre e.terior% !ai intai
culoarea de 5a3a% apoi culoarea pentru colet si inci3al.
Modelarea e.terioara se face cu un celofan u!ed;presare capac
chiu#eta.
Se controlea3a dispunerea culorii in tipar . Cand culoarea nu e
cea dorita se sectionea3a in 5i3ou cer#ical si inci3al si se prepara din
nou.
In situatia in care culoarea e con#ena5ila% partile chiu#etei sunt
asa!5late si chiu#eta este introdusa intr*o presa hidraulica la o
presiune de 7 at!osfere% ti!p de 0, !inute.
Dupa acest ti!p se transfera in pri!ul dispo3iti#
rotund-dreptunghiular 8RING% care !entine partile chiu#etei in
aceeasi po3itie pe durata ter!opoli!eri3arii.
O#ser/atii te"nice9
=.
In practica se face un procedeu e!piric de !odelare. Se aplica
pul5erea;!ono!erul in tipar direct% re3ultand culori unifor!e% terne.
'legerea culorii se face prin a!estecul a 7 nuante de 5a3a confor!
sche!ei SPO' i!partite la 7. Pentru o5tinerea coroanei acrilice se
utili3ea3a rasinile 2r!ei SPO' in 0, nuante tip SUPERPONT.. 'lte
rasini (&IODENT 4I#oclar6% P'?'EIT 4Ful3er6.
Pentru pacientii tineri se indica culori !ai deschise 7*7/.
Polimerizarea propriu5zisa9
Rasinile poli!erice clasice se poli!eri3ea3a su5 actiunea caldurii
u!ede. Poli!eri3area are loc confor! cur5ei ter!ice care de5utea3a
cu cresterea lenta a te!peraturii de la te!peratura !ediului a!5iant
pana la +CDC% in ti!p de /C !inute. Se !entine la +CDC ti!p de +C
!inute. Se ridica in ur!atoarele /C !inute% la te!peratura de 0CCDC
si se !entine ti!p de /C !inute.Ur!ea3a racirea lenta % ti!p de )*S
ore.
Ti!pul poli!eri3arii se desfasoara pe parcursul a 7%, ore.
Se reco!anda cresterea lenta a te!peraturii pentru a nu se
#olatili3a !ono!erul si pentru a se consu!a lent in ti!pul reactiei cu
o5tinerea unor structuri fara poro3itati 4cu !ono!er re3idual !ini!%
structuri foarte co!pacte6.
=8 Dezam#alarea@ prelucrarea
o Se reali3ea3a prin sectionarea cu 2erastrau a gipsului%
indepartarea de pe coroanaZZZZZZ si enucleerea
coroanei din !asa de a!5alat.
o Se prelucrea3a cu fre3e speciale de acrilat plusurile.
o Se nete3este cu fre3e ;pietre !ai !ici.
o Se adaptea3a din aproape in aproape pe 5ontul
!odelului : se reali3ea3a o adaptare e.acta cer#icala% o
adaptare pro.i!o*pro.i!ala;echili5rare oclu3ala .
o Se lustruieste cu a@utorul periilor;pasta a5ra3i#a
4feldspat;apa6
In 2nal re3ulta suprafete nete de prelucrare. ?uciul piesei
protetice se o5tine prin prelucrarea cu pufuri din 5u!5ac.
O#ser/atie9
=0
Mare rigoare la 3ona de inchidere !arginala 4!arginea coroanei sa nu
pre3inte fran@uri pentru a nu a#ea efect iritati# asupra parodontiului6.
ALT2 M2TOD2 D2 O'TI4212 A CO1OA42I
FAC)2T POLIM21IC2
I8 Din materiale mo+erne9
Rasini diacrilice co!po3ite:
Polisticle( 'RT G?'SS% &E??E G?'SS:
Cero!eri.
'cestea sunt !ateriale pentru tehnologia !oderna a coroanei
23iono!ice poli!erice.
Caracteristici clinico5te"nice pentru te"nologia mo+erna9
!"Pre#aratia dintelui
in li!itele preparatiei con#entionale :
se indica preparatia cu prag tip CK'NREIN :
se contraindica preparatia tangentiala :
se reduce din ele!entul dentar C%S !! cer#ical% 0*7!!
fetele a.iale% 0%,!! inci3al.
+" Metode de a&#rentare identice.
De regula a!prenta de arcada% cu pregatirea preala5ila a
ca!pului protetic.
," Modelul de lucru identic.
Se reco!anda !odelul de arcada cu 5onturi !o5ile o5ligatoriu
4tehnologia !oderna6.
-" Siste&e de &achetare in tehnologia !oderna se eli!ina etapa
de !achetare% a!5alare% tipar deoarece rasinile diacrilice co!po3ite%
polisticlele si cero!erii se aplica strat cu strat% direct pe 5ontul
conditionat.
O3tinerea coroanelor #rin #rocedee tehnologice &oderne
otopoli!eri3are (polisticle;cero!eri :
ototer!o5aropoli!eri3are 4tripla poli!eri3are6 pentru
rasini diacrilice co!po3ite.In ur!a poli!eri3arii
=;
!aterialului re3ulta structuri co!pacte cu proprietati
!ecanice superioare si calitati estetice adec#ate.
7" Prelucrarea
Prelucrarea se reali3ea3a cu instru!ente rotati#e 4a5ra3i#e6
speci2ce tehnologiei ( fre3e e.tradure% fre3e dia!antate% polipanturi
cu paste speciale pentru lustrul 2nal 4aici se deose5esc de !asele
cera!ice6.
A*anta4e ale 4acCetului acrilic din #oli&eri s#eciali
4!ultifunctionali cu proprietati estetice% !ecanice%
5iologice !ult i!5unatatite6 (
preparatia 5ontului % a!prentarea% !odelul 8in #arianta
con#entionala 4preparatia !ult !ai conser#ati#a6 :
re3ultate 2nale estetice superioare :
adaptare !arginala -pro.i!ala !ult !ai e.acte :
pretul de cost !ai !ic co!parati# cu tehnologia integral
crea!ica de o5tinere a @acBeturilor 23iono!ice.
eli!ina su5etape tehnologice ( !achetare% a!5alare%
introducerea !achetei in tipar% poli!eri3area in #ase 4toate
i!preci3iile generate de ele6. Tehnologia anticipea3a
tehnologia !etalo*cera!ica.
Se pot 2.a ade3i# 4ci!entari ade3i#e6 dupa conditionare fete
interne 4o5tinerea unor suprafete aspre prin fre3are sau
sa5lare6.
De'a*anta4e
pretul de cost al !aterialului ;tehnologia !ai scu!pe decat
la @acBetul acrilic 4nu e accesi5il orice la5orator6 :
nu sunt e#aluari clinice !ai lungi de 0C ani pentru a e#alua
e.act sta5ilitatea stopurilor centrice 4re3istenta la
a5ra3iune6 : in 3ona laterala ne feri! de a aplica pentru a nu
pertur5a functional 3ona respecti#a :
ter!o5aropoli!eri3area se reali3ea3a pentru rasinile
diacrilice co!po3ite la te!peraturi !ai !ari de 0CCDC si in
inter#alele de ti!p !ai scurte 1*/C !inute :
!asele co!po3ite si polisticlele 4!ateriale hi5ride in
general6 se li#rea3a su5 for!a de pasta% culori diferite si su5
for!a de !asa opac% !asa pentru dentina% !ase pentru
inci3al% !ase corectoare;=acoane cu lichide pentru
=<
conditionat 4aderenta intre aceste !ase6 sau co!pacti3area
suprafetelor laterale !odelate.
II8 Din -atete pre-a#ricate9
ateta selectata 4for!a% nuanta coloristica se adaptea3a pe 5ont
si este de2niti#ata !acheta partiala pentru fetele pro.i!ala si orala6.
Se a!5alea3a % re3ulta tiparul% se poli!eri3ea3a% se o5tine o coroana
acrilica cu proprietati superioare fata de #arianta clasica 4tehnologia
clasica e pe cale de a 2 a5andonata datorita aparitiei !aterialelor
!oderne6.
III8 Din acrilate #aropolimeriza#ile9
4tip&IODENT F;&% EIT' F;& \M/6
Sunt acrilate ce se aplica direct pe 5ont% strat cu strat pana la
for!a 2nala a coroanei 4cu nuantari coloristice6.
Se poate poli!eri3a in(
Pirocon#ectoare 4su5 actiunea caldurii uscate (&IOM'T6 :
Miniautocla#e 4tip IEOM'T% &IOO?6% la te!peratura de
07CC% ti!p de /C !inute.
Re3ulta coroane rapid e.ecutate% cu caracter pro#i3oriu
4suprafete co!pacte% lucioase6.
IV8 Din coroane pre-a#ricate9
'cestea pot 2 din(
'cetat de celulo3a:
Rasini policar5onat :
Rasini sintetice.
Se adaptea3a cer#ical pe 5ont% se captusesc cu R.'.S.% se
prelucrea3a !arginal% se lustruiesc si se ci!entea3a pro#i3oriu.Sunt
indicate pe 5onturi #itale% i!planturi.
V8 Din rasina compozita autopolimeriza#ila 4tehnica SCUT'N6.
Etape(
'nterior pregatirii dintilor ca 5onturi dentare se
a!prentea3a dintii cu !ateriale alginice sau elasto!eri
siliconici.
Preparare dinti:
Easelini3area preparatiilor 4oleu! de #aselina6:
'plicare rasina li#rata su5 for!a de pasta in a!prenta ; pe
preparatii:
==
Pri3a rasinii care e autopoli!eri3a5ila:
De3insertia din a!prenta a coroanei:
Prelucrare:
?ustruire:
Ci!entare pro#i3orie.
'ceste coroane 4!ai ales din rasini si!ple6 au caracter
pro#i3oriu. Se contraindica pe dintii laterali.
Coroanele @acBet clasice se o5tin in orice la5orator cu dotare
!ini!a: Coroanele @acBet !oderne se o5tin in la5oratoare dotate
tehnologic.
CO1OA4A D2 I4V2LI& I4T2,1AL
C21AMICA 6FAC)2TUL C21AMIC7
Este coroana de in#elis cu grad de estetica cel !ai ridicat dintre
toate coroanele de in#elis.
Se apropie% se identi2ca cu aceste coroane cera!ice nuanta
coloristica cu a dintilor naturali.
Se o5tin prin !ai !ulte procedee (
0. Clasic(
ardere 4sinteri3are6 !ase cera!ice pe cape !etalice
din platina sau aur platinat :
7. Modern (
prin aplicare directa pe 5ont:ZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
turnare*presare%
fre3area unor lingouri.
=A
Capitol
ul
A
Indicatii
QacBetul cera!ic are indicatii aproape identice cu ale @acBetului
acrilic. Preponderent se indica pentru restaurari 23iono!ice ale
dintilor frontali. Se contraindica pe dintii laterali cuspidati 4PM-M6
*nu!ai de necesitate. Se indica in c#asitotalitate la se.ul fe!inin.
Indicatii*#e3i coroana acrilica(
le3iuni carioase profunde:
discro!ii cro!atice e.o-endogene:
ano!alii >dinti ectopici% de for!a% de culoare:
pe dintii cu indice de carie !ic.
Contraindicatii
?a pacientii tineri 4ca!era pulpara !are6 % nu se poate
reali3a preparatia.
Pe dintii laterali:
Pe dintii nanici 4su5de3#oltati6% nu se poate reali3a pragul
cer#ical:
In parafunctii 45ru.is!% dinti cu fatete de a5ra3iune6:
In oclu3ii adanci acoperite % la5iodonte 4cap la cap6:
?a pacientii cu indice de carie crescut 4se!n de distructie
coronara rapida6.
A*anta4e
Estetica * restaurare 23iono!ica e.celenta:
&ioco!pati5ilitate 4integrare tisulara6:
Preparatia !ai conser#ati#a fata de @acBet acrilic pe fata
#esti5ulara si coroana !i.ta : pe fetele pro.i!ale si orala
reducerile prin fre3are sunt chiar !ai !ari.
De'a*anta4e
Re3istenta !ecanica la torsiune sca3uta 4atentie la
adaptare6:
Sunt fragile 4se contraindica in 3ona laterala6 :
Preparatia este pretentioasa (nu!ai coroane cu prag a.ial
4circu!ferential6.
=B
2tape clinico5te"nice
18 Preparatia +intelui9
Dintele se prepara su5 for!a de 5ont cu for!a cilindro*conica %
neretenti#a% prin reducerea unifor!a 0 !! pe toate fetele a.iale si
0%,*7!! inci3al 4oclu3al6. Unghiul de intalnire intre peretii a.iali si
prag este de MCD% cu rotun@irea 3onelor de intalnire.
Se contraindica preparatiile in unghiuri ascutite sau o5tu3e
4unghiul ascutit generea3a tensiuni6.
Preparatia pentru @acBetul cera!ic*KE'EH CK'MREIN.
Reducerea !ai accentuata la ni#el inci3al. In rest reducerea este
unifor!a.
28 Amprentarea9
Metode de a!prentare pentru tehnologia integral cera!ica( se
indica a!prenta de arcada e.clusi#(
'!prenta de arcada !onofa3ica cu !aterial aplicat in
porta!prenta indi#iduala este cea !ai indicata:
'!prenta de arcada 5ifa3ica (
de corectare :
in du5lu a!estec 4#e3i inlay6.
'!prenta cu inel 4tu5 !etalic6 si supraa!prenta cu !aterial
elasto!eric : !ai rar utili3ata % dar indicata.
Metoda de a!prentare cu hidrocoloi3i re#ersi5ili si !etoda
co!5inati#a T hidrocoli3i re#ersi5ili*ire#ersi5ili U4!etoda
hidroalginica (K.R.;K.I.R68scoala a!ericana.
.8 Mo+elul9
In tehnologia coroanelor integral cera!ice se indica nu!ai
!odelul de arcada cu 5ont !o5ili3a5il si in foarte rare situatii !odelul
de he!iarcada 4in 3ona frontala6 nu!ai cu 5ont !o5ili3a5il.
Materiale utili'ate
Gipsuri superdure ; dure co!pati5ile : cele !ai folosite :
Rasini co!po3ite pentru co!pletare : cele !ai indicate % dar
nu au utili3are larga :
AC
Modelul gal#anic8cupru electrodepus;gips dur sau rasina
de co!pletare : tehnologie la5orioasa% rar utili3ata nu!ai in
cera!ica.
08 Mac"eta G o#tinerea coroanei9
In tehnologia coroanelor integral cera!ice !achetarea se indica
pentru procedele tehnologice !oderne 4turnare% presare6( DICOR
SHSTEM% EMPRESS 4I#oclar6*4plasti2at*turnat*presat6.
In tehnica clasica nu e ne#oie de !acheta. In tehnica clasica se
adaptea3a pe 5ont o folie de C%7 !! de platina sau aur platinat
o5tinandu*se dupa pirosirea foliei o capa inti! adaptata si i!5inata
pro.i!al prin faltuire. Pe aceasta capa usor e.tinsa cer#ical cu 7*/!!
se aplica strat cu strat !asa cera!ica care #a 2 sinteri3ata 4arsa strat
cu strat6.
E.ista si un procedeu !odern de o5tinere a coroanei integral
cer!ice( procedeul EIT' IN CER'M. Nu necesita siste! de !achetare
pentru ca % coroana se o5tine prin aplicare directa a !asei cera!ice
pe !odelul duplicat.
Eta#e tehnologice ale #rocedeului =ITA IN CERAM
'!prentare:
Model de lucru:
Conditionare 5ont 4DIE SP'CER6:
'!prenta duplicat 8duplicare:
Modelul duplicat din !asa de a!5alat ter!ore3istenta(
SUPERK'RD:
'rdere succesi#a a cera!icii speciale 4alu!inocera!ica6 in
7 etape pentru o5tinerea !ie3ului cera!ic pe care se aplica
!asele cera!ice con#entionale.Este procedeul cel !ai
raspandit% !ai sigur.
Eta#ele de lucru
In tehnica EIT' IN CER'M coroana se o5tine in 7 etape(
se aplica alu!inocera!ica pe 5ontul ter!ore3istent cu
pensula si se arde la 00CCDC ti!p de 7 ore% re3ultand o
capa poroasa. ardere de in2ltrare8se aplica pe capa
o5tinuta in pri!a ardere alu!inocera!ica cu particule de
sticla 4alu!ina 1C*1,P6 si se arde 4cera!i3ea3a6 ti!p de )
ore% la aceeasi te!peratura% re3ultand o capa re3istenta
!ecanic8!ie3 alu!ino*cera!ic.
A1
pe acest !ie3 se aplica !ase cera!ice de placat pentru
nuantare coloristica. 'rderea are loc la te!peraturi !ai
!ici de 0CCCDC 4 MMC*M,CDC6.
Dupa arderea 2nala 4gla3urare6% coroana se indepartea3a de pe
5ontul din !asa de a!5alat prin pul#eri3area acestuia cu agenti de
sa5lare si coroana este adaptata pe !odelul de lucru. Dupa
conditionare este ci!entata ade3i# 4ci!enturi rasinice iono!ere6.
Procedeele DICOR-EMPRESS au fost descrise la inlay*ul cera!ic.
Eta#e de lucru ale tehnologiei clasice
Pe capa a!5utisata pe 5ont se aplica strat cu strat cera!ica
prepara5ila tip EIT' 4cera!ica feldspatica6 * co!ponenta de 5a3a +C*
SCP.
Cera!ica prepara5ila contine ur!atoarele co!ponente(
4eldspat +C*SCP * co!ponenta care o!ogeni3ea3a in fa3a
de topire a!estecul% iar dupa ardere confera transluciditate.
Din punct de #edere chi!ic 8trisilicat de alu!iniu*calciu*
sodiu.
co!ponenta refractara( cuartul > 0C*0,P * dilata !asa
cera!ica in !o!entul arderii% iar dupa ardere confera luciul
caracteristic.
caolinul C*,P 8 argila cu o culoare al5*laptoasa care
in=uentea3a =uorescenta !aselor cera!ice.
'lte ele!ente co!ponente(
aditi#ii * 4ondantii 4car5onati de potasiu% calciu% sodiu%
5ora.6 cu rol de a creste !asa produsului si a scadea
te!peratura de ardere.
pigmentii su5 for!a o.i3ilor !etalici ce confera !aselor
cera!ice sta5ilitate cro!atica.
Pentru su5stratul !etalic( o.i3i de 2.are 4in tehnologia !etalo*
cera!ica6. In !asele cera!ice se adauga !iniprocente de o.i3i
!etalici precu!( aur% argint% 2er% cro!% co5alt% nichel% titan% indiu%
staniu.
Pentru alia@e neno5ile( o.i3ii cei !ai utili3ati (cro!% nichel%
titan 4generati de co!ponenta !etalica si adaugati in !asa
cera!ica6.
Pentru alia@e no5ile( aur% argint % staniu% indiu 4!etale usor
fu3i5ile6 care !igrea3a ter!oelectronic in 3ona de
interdifu3iune. Si !asele cera!ice contin aceeasi o.i3i
pentru a facilita legarea chi!ica intre cele 7 co!ponente.
A2
Portelanul decorati# 4caolinic6 spre deose5ire de portelanul
dentar e un portelan caolinic 4caolin ,C*1CP6 care ii confera o cluoare
al5*laptoasa% cuart 7C*7,P% feldspat 7,*/CP.
Masele cera&ice &oderne
'lu!inocera!ica:
Eitrocera!ica:
Cera!ica !agne3ica:
Cera!ica 3irconica.
Toate sunt !ase cera!ice o.idice 4pe 5a3a de o.i3i ai !etalelor
grele6. Contin in plus su5stante =uorescente care cresc gradul de
translucenta 4o.i3i ai !etalelor grele din pa!anturi rare*lantanide6.
'cesti o.i3i cresc translucenta.
Cera!ica prepara5ila contine si o co!ponenta lichidiana
repre3entata de apa distilata si alcool% la care se adauga lianti
hidrosolu5ili 4glicerina% de.tro3a6% cu rol de a !ari ade3iunea
cera!icii de suportul !etalic.
Sinteri'area &aselor cera&ice 0tehnologia clasica2
0. Capa din platina% anterior arderii !aselor
cera!ice se dega3ei2ca 4 se conditionea3a prin incal3ire la
07CC*0/CCDC6 ti!p de 0C !inute re3ultand o capa apta de a
pri!i !asa cera!ica opac.
7. Pe capa se aplica !asa opaca in grosi!e de
C%/!! pe toata suprafata care are rolul de a ecrana
e#entualele !odi2cari coloristice ale 5ontului sau
reconstituirilor si de a fa#ori3a aderenta !asei dentina*
s!alt.
/. 'rderea*se reali3ea3a in #id la MCCDC ti!p de , !inute cu
preardere preala5ila in gura cuptorului.
). 'rderea dentinei si a s!altului >pe capa acoperita cu opac
se aplica in e.ces !asa de dentina ;s!alt 47C*/CP6cu
#i5rare si a5sor5tie a apei distilate 4sugati#a hartie 2ltru6.
,. Modela@ su!ar : se aplica coroana in gura cuptorului pentru
preardere 4in pre3enta o.igenului6 % ur!ata de ardere in #id
la MCCDC ti!p de ) !inute. Racire lenta.
+. Dupa aceasta ardere ur!ea3a arderile de corectare.
1. Coroana dupa a*7*a ardere se prelucrea3a in li!ite nor!ale
!orfologice si ur!ea3a apoi arderea de corectare.
S. Se aplica !ase de corectare pentru nuantare : 2suri% pete si
se ard la M,CDC% ti!p de ) !inute% in #id.
A.
M. Daca este ca3ul se face si a*7*a ardere de corectare% nu!ai 7
!inute% in pre3enta o.igenului 4aceeasi te!peratura6.
). 'rdere pentru gla3ura la 1CCDC% ti!p de 7 !inute% in
pre3enta o.igenului.
0C. Se e.trage capa de platina sau 'ur*Pt si se controlea3a
pe !odelul de lucru adaptarea.
;8 Prelucrarea9
Tehnica generea3a i!preci3ii de adaptare. Tehnicianul si
clinicianul #or controla !inutios adaptarea.
<8 Fixarea9
Coroana este 2.ata prin ci!entare% tehnologia !oderna 42.area
ade3i#a6 dupa conditionarea preala5ila a fetei interioare.
Conditionarea se reali3ea3a cu acid =uorhidric /,P% cu rolul de a
re3ulta o suprafata asperi3ata ce fa#ori3ea3a i!5inarea ade3i#a.
CO1OA4A MI>TA
Coroana !i.ta este o prote3a unidentara 2.a alcatuita din 7
co!ponente(
Metalica*care acopera in totalitate 5ontul:
i3iono!ica >care plachea3a partial-total coroana !etalica
A0
Capitol
ul
B
Coroana !i.ta i!5ina a#anta@ele coroanelor de in#elis !etalice
4proprietati !ecanice 6 cu a#anta@ele coroanelor de in#elis 23iono!ice
4proprietati estetice6.
Sunt indicate curent in tehnologia prote3elor 2.e deoarece sunt !ai
conser#ati#e decat coroanele de su5stitutie si constituie un ele!ent
de agregare !e3ial !ai 23iono!ic decat coroanele de in#elis !etalice.
Indicatii
Indicatiile coroanei !i.te sunt c#asisi!ilare cu cele ale
coroanelor de in#elis 23iono!ice si !etalice.
$in punct de vedere conservativ-restaurator:
in restaurarea !orfologiei dintilor afectati de procese
carioase #olu!inoase % trau!atis!e% a5ra3iune:
in restaurarea dintilor fracturati 4prin D.C.R.*uri6:
in corectarea ano!aliilor de for!a% #olu!% culoare:
ca ele!ente dentare si indicatii atat pe dintii frontali cat si
pe dintii laterali 4!orfologie adec#ata% ca ele!ente de
agregare punti speciale% ca3uri clinice speciale*estetica
deose5ita6.
$in punct de vedere protetic:
ca ele!ent de agregare pentru punti !i.te partiale 4de
he!iarcada6% punti totale:
ca le!ent de agregare 4curent6 al prote3elor partiale
scheletate:
ca ele!ent de i!o5ili3are a dintilor !o5ili recupera5ili 4in
parodontopatii6:
in echili5rarile oclu3ale 4curent6.
Contraindicatii
pe dintii su5di!ensionati in sens cer#ico*oclu3al 4nu e.ista
spatiu pentru cele 7 co!ponente ;retentie preacara6:
la tinerii pana in 7C ani deoarece pre3inta ca!ere pulpare
#olu!inoase. Nu se pot face preparatiile indicate 4preparatii
cu prag6:
la adultii care nu accepta sacri2ciul 5iologic 4depulpari in
scop protetic6.
A*anta4e
coroane !ult !ai conser#ati#e decat coroanele de
su5stitutie :
A;
efect 23iono!ic satisfacator si superior celor !etalice :
pot 2 recuperati dintii !ono*pluriradiculari !ai
conser#ati# (D.C.R.;coroana !i.ta.
De'a*anta4e
Preparatie ne5iologica deoarece necesita depulpari
;reduceri !ai crescute de tesut dentar 4fetele #esti5ulare6
fata de coroanele de in#elis !etalice si 23iono!ice
4cera!ice de regula*cu ele co!para!6 :
grad de retentie inferior altor coroane de in#elis datorita
for!ei 5ontului 4a#e! o reducere !ai !are de tesut
dentar6 :
'par dehiscente 4separatii6;in2ltratii la ni#elul interfetei
!etalo*poli!er cu !odi2cari coloristice.
O#ser/atie clinica
Placarea tuturor fetelor inclusi# oclu3al 4in special R.'.S.6 generea3a
disfunctii oclu3ale datorita a5ra3iunii care duce la pierderea stopului
oclu3al.Chiar si co!po3itul pre3inta de2ciente si se a5ra3ea3a in ti!p.
Deci% se contraindica placarea cu rasini la ni#el oclu3al..
Clasifcare
Coroanele !i.te se clasi2ca(
$upa aspectul estetic:
coroane partial 23iono!ice8nu!ai fata #esti5ulara este
placata cu co!ponenta 23iono!ica 4!etalo*acrilicele%
!etalo*diacrilicele8co!po3ite6 :
coroane !i.te total 23iono!ice 8co!ponenta 23iono!ica
acopera in totalitate fetele a.iale ra!anand nu!ai o
colereta !etalica C%,!! #esti5ular :7*/!! pro.i!o*oral.
Prin retragerea gingiei colereta !etalica de#ine #i3i5ila.
$upa componenta fzionomica (materialul de placat):
coroane !etalo*poli!erice (
!etalo*acrilica 4clasica6:
!etalo*diacrilica 4co!po3ita6:
coroane !etalo*cera!ice.
$upa tehnologia de obtinere a componentei fzionomice:
ter!opoli!eri3are clasica( rasini acrilice:
ter!opoli!eri3are uscata( cu #apori de caldura
4pirocon#ectoare6:
A<
ter!opoli!eri3are su5 #apori de presiune *
5aropoli!eri3are 4!odern6:
fotopoli!eri3are( rasini co!po3ite 4R.D.C.6:
foto5aropoli!eri3are( rasini co!po3ite:
fototer!o5aropoli!eri3are in #id( cea !ai indicata pentru
co!ponentele 23iono!ice din rasini co!po3ite:
prin sinteri3are 4ardere6( !ase cera!ice in cuptoare
speciale:
din rasini co!po3ite( in cuptoare cu !icrounde 4MICRO
&'SE SHSTEM6.
Co&#onenta &etalica se #oate o3tine #rin
turnare 4procedeu de#enit clasic6:
sinteri3are:
gal#ani3are:
a!5utisare:
gal#ani3are.
Ulti!ele trei sunt procedee !oderne de o5tinere a co!ponentei
!etalice 4de regula pentru coroana !etalo*cera!ica6
Prin a!5utisare se o5tin cape din alia@ no5il. Pe aceasta
co!ponenta se arde !asa cera!ica.
O#ser/atie9
Tehnica a!5utisarii co!ponentei !etalice 4clasica6 este a5andonata dar ea
este utili3ata in tehnologiile !oderne de o5tinere a coroanelor !i.te
!etalo*cera!ice.
Din coroanele !i.te enu!erate cea !ai indicata este coroana
!i.ta !etalo*cera!ica datorita sta5ilitatii coloristice in ti!p%
5ioco!pati5ilitatii;proprietatilor !ecanice 4ca3uri clinice speciale
care tre5uie sa fac fata pretului de cost% re3ol#ari protetice speciale%
in conditii de dotare adec#ate6.
2tapele clinico5te"nice9
18 Pregatirea campului protetic 4etapa clinica6
In ur!a slefuirii se o5tine un 5ont cu o for!a cilindro*conica %
neretenti#a.
Reduceri inegale% !ai accentuat se fac la ni#el #esti5ular si
inci3al-oclu3al.
A=
Reducerile la ni#elul fetei #esti5ulare ( cate 0%,*7!! si
inci3al(0%,*7!! 8coroana !i.ta !etalo*poli!erica. 'ceste reduceri se
indica pentru a crea un spatiu necesar celor 7 co!ponente.
etele a.iale si cea orala se deretenti#i3ea3a !ai putin (C%/*
C%,!! cand sunt acoperite cu !etal in #arianta clasica si pana la 0*
0%7!! si cu o conici3are spre a. in #arianta !oderna cu co!ponenta
23iono!ica e.tinsa 4!etalo*co!po3ita% !etalo*cera!ica6.
Reducerile cele !ai a!ple sunt in #arianta clasica 4!etalo*
co!po3ita 67!!.
Preparatia 5ontului se indica cu li!ita cer#icala decela5ila 8PR'G.
Pre#aratia cer*icala
Pentru coroana !i.ta !etalo*acilica 4reducere a!pla in sens
sagital6. Oral se deretenti#i3ea3a prin slefuire !orfofunctionala.
E.ista ) !odalitati de preparare a li!itei cer#icale(
preparatia tangentiala in !uchie de cutit T Fnife Edge U :
ce nu are li!ita. Se contraindica in tehnologia coroanelor
!i.te : este cel !ai !ult utili3ata in practica 4este si!pla de
preparat% co!oda% deretenti#i3ea3a rapid% da rapid
a!prenta6. 're efect iritati# local. Pre3inta inchiderea
dento*protetica apro.i!ati#a% generea3a in ti!p iatrogenii%
sangerari% !o5ilitate% retractii etc.
cu prag inclinat: EN CONGE sau CK'NREIN scurt*
4pentru coroana !i.ta !etalo*poli!erica6 sau CK'NREIN
lung 4]dup$6 *4coroana !i.ta !etalo*cera!ica6. Prepararea
CK'NREIN% dupa scoala @apone3a% e fa#ora5ila o5tinerii
unor coroane !etalo*cera!ice 23iono!ice cu o inchidere
!arginala 4dento*protetica 5una6.
prag in unghi drept cu unghi de intalnire% pereti a.iali
rotun@it 8 #e3i @acBetul cera!ic:
prag in unghi drept bizotat la /,D fata de a..
Prepararea cu prag este fa#ora5ila o5tinerii unui strat su2cient
de gros cera!ic * un re3ultat estetic e.celent.
Inchiderea !arginala prin ci!entare este di2cila 4riscanta*se
poate 2sura !asa cera!ica6 daca este in unghi drept. Din acest !oti#
preparatia tre5uie sa se reali3e3e cu prag 5i3otat > se o5ser#a colereta
!etalica si fata de praparatia EN CONGE preparatia este !ai
5iologica% !ai di2cil de facut. Ideal CK'NREIN CIRCUMERENTI'?
pe toate fetele.
AA
28 Amprentarea9
Ele!entul dentar su5 for!a de 5ont se a!prentea3a prin
!etodele de a!prentare pre3entate la corana 23iono!ica ;coroana
de in#eli !etalica .
Se indica preponderent a!prenta de arcada.
Pentru ele!ente solo se utili3ea3a a!prente seg!entare 4de
he!iarcada6 in oclu3ie si !odel seg!entar o5ligatoriu cu 5ont !o5il.
.8 Mo+elul9
Se toarna dupa conditionarea a!prentei cu !ateriale de cea !ai
5una calitate. Curent se indica gipsurile dure4soclu6 si superdure
4arcada6. Modele de arcada cu 5onturi detasa5ile 4!o5ile6 sunt cele
!ai indicate.
O#ser/atie clinica9
Modelele de he!iarcada nu pot 2 echili5rate corect oclu3al.
Pentru o5tinerea !odelelor pot 2 utili3ate si alte !ateriale( rasini
co!po3ite% !etale electrodepuse sau pul#eri3ate. Clasic se utili3a
!odelul duplicat din !ase de a!5alat ter!ore3istente.
08 Mac"eta componentei metalice9
Siste!e de !achetare pentru coroana !i.ta sunt in doua
#ariante.
0. #arianta clasica(
tehnica racirii gradate
tehnica picurarii.
Procedee pe cale de disparitie.
7. #arianta !oderna(
ceara cali5rata ;ele!ente prefa5ricate. Capa din
ceara cali5rata ; capacul 8din ele!ent turnat si
lipit.
discuri ter!oplastice 4prin a!5utisare6:
rasini co!po3ite foto:
tehnica aditiei de ceara.
AB
In tehnologiile !oderne !etalo*co!po3ita si !etalo*cera!ica
sunt necesari pereti cu grosi!i unifor!e% rigi3i% nedefor!a5ili care
ofera spatiu necesar co!ponentei 23iono!ice.
Tehnica de lucru la siste!ul de !achetare >#e3i
?.P.........................
Grosi!ea unifor!a a peretilor pentru ca stratul cera!ic sa se
inscrie in standard !ini! 0%7!! : capa (C%/*C%7,!! pentru un
re3ultat estetic foarte 5un >strat su2cient de gros pentru a per!ite
translucenta lu!inii6.
Macheta co&#onentei &etalice a coroanei &i)te &etalo.
#oli&erice
pre3inta !acroretentii pe fata #esti5ulara 4perle% 5utoni sau
anse ce pot sa transpara prin rasini6 :
peretii pro.i!ali din 0-/ !edie sa 2e di#ergenti spre
#esti5ular. Macroretentii ;retentii;prag cer#ical cu rol in
!entinerea !ecanica a co!ponentei 23iono!ice.
co!ponenta !etalica dupa sa5lare pre3inta si !icroretentii
4!icroca#itati6.
pre3inta inci3al-oclu3al o ra!a de protectie a !aterialului
23iono!ic 4sa nu se desprinda datorita i!pactului oclu3al6 :
nu lasa! co!ponenta 23iono!ica neprote@ata.
Macheta co&#onentei &etalice a coroanei &etalo.co&#o'ita
Pre3inta !icro si !acroretentii( perle !icronice% perle
!acro (C%7*C%)!! >IEOC?'R% RENEERT;prag % ra!a de
protectie.
Co!ponenta !etalica la !etalo*co!po3ite prin
conditionare ( sa5lare% degresare% gra#a@ electrochi!ic%
silani3are este pregatita pentru a fu3iona 23ico*chi!ic
co!poneta diacrilica 4legatura prin punti ce este superioara
fata de !etalo*acrilica care se !entine stric !ecanic6.
Macheta co&#onentei &etalice a coroanei &i)te &etalo.
cera&ice
Pre3inta pereti nete3i fara rugo3itati sau unghiuri ascutite:
Unghiurile de intalnire se rotun@esc 4pereti a.iali *prag6:
Nu pre3inta !argini de protectie inci3ala-oclu3ala sau pereti
pro.i!ali e#a3ati:
Ea 2 !odelata prin procedeele !oderne (ceara cali5rata sau
a!5utisare o5tinandu*se grosi!i unifor!e:
BC
Oclu3al-inci3al se #a crea un spatiu de 0%,*7!! pentru a
fa#ori3a translucenta : se o5tine o 23iono!ie e.celenta.
O#ser/atie te"nica9
Co!ponenta cera!ica se 2.ea3a 23ico*chi!ic.
Capele !etalice dupa sa5lare pre3inta !icroca#itati % !icrodeni#elari care
#or fa#ori3a fu3ionarea !asei cera!ice pe capa (&ONDING TREPTKS
4ca#itati negati#e6
Se pot aplica pe !acheta perle hidrosolu5ile( granule de NaCl si
apoi se spala cu @et de apa re3ultand !icroca#itati ce fa#ori3ea3a
aderenta !asei cera!ice.
Macroretentiile 4retentiile po3iti#e6 pe capele pentru !etalo*
cera!ica generea3a 2suri% desprinderi ale !asei cera!ice .Se
contraindica.
Pentru tehnologia coroanelor !etalo*cera!ice si !etalo*
co!po3ite se folosesc !achete prefa5ricate ;siste!e retenti#e 4perle%
5utoni6 tip IN<OM' 4I#oclar6 si PRO&OND 4Renefert6. De
refacut!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
In siste!ul PRO&OND !acheta pre3inta suprafete conca#e : cu
cat sunt !ai nu!eroase cu atat gradul de fu3iune este !ai crescut (
tehnica SKORE.
Co!ponenta !etalica este conditionata prin aplicarea de 5ondinguri
4agenti de legare% cuplare6 ( IN<OM' P pentru alia@e no5ile si
IN<OM' NP pentru alia@e neno5ile ce au rolul de acreste gradul de
fu3iune de aderenta% creste legatura 23ico*chi!ica a !aselor cera!ice
de co!ponenta !etalica.
A*anta4e
Machete prefa5ricate su5 for!a de grile 4plasa cu ochiuri%
fetele interne plane% fetele e.terne conca#e cu rolul de a
creste u!ectarea intre !asa cera!ica si !etal. :
'cest tip de !achete prefa5ricate se li#rea3a pentru
coroane propriu*3ise dar si pentru inter!ediari pentru a
face econo!ie de !etal no5il intre )C*+CP.
;8 Topirea@ turnarea
Topirea si turnarea co!ponentei !etalice se reli3ea3a identic ca
la coroana de in#elis !etalica 4alia@e% surse%
!etaleZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ6.
B1
<8 Placarea coroanei mixte9
PlacaEul cu rasini acrilice simple9
Co!ponenta !etalica se conditionea3a prin sa5lare%
degresare % lustruire% curatire in 5ai gal#anice
4electrochi!ic6 re3ultand suprafete foarte curate.
Modelare !acheta pentru coroana 23iono!ica(
Se picura ceara in caseta !etalica% se u!ple usor in e.ces si
dupa racire se !odelea3a anatofor! prin sculptare.
'!5alare ori3ontala( ca la coroana acrilica% cu fata
!etalica in @os si !acheta orientata superior.
Dupa eli!inarea !achetei se o5tine tiparul % introducere%
indesare% poli!eri3are acrilat. 'crilatul se prepara ca la
@acBetul acrilic.
Poli!eri3are( aceeasi cur5a ter!ica 4#arianta clasica6.
Dupa ) ore% racire lenta% de3a!5alare% prelucrare cu
instru!entar rotati#-a5ra3i# si lustruire.
Retentia co!ponentei 23iono!ice este pur !ecanica prin
!icroretentii aplicate pe co!ponenta !etalica.
Nu se aplica pe colereta rasina acrilica -co!po3it sau !asa
cera!ica.
Co!ponenta !etalica pre3inta !acroretentii;!icroretentii
la coroana !etalo*co!po3ita.
PlacaEul cu rasini +iacrilice compozite9
Placarea se reali3ea3a cu rasini diacrilice li#rate su5 for!a de
pasta #ascoasa. Rasina co!po3ita se li#rea3a in culori diferite. Sunt
co!5inate in godeuri-seringi cu denu!iri diferite(
!asa opac 4opa^uer6:
!asa pentru dentina:
!asa pentru s!alt:
!asa pentru cer#ical:
!ase pentru corectat 4opac*dentina% opac*s!alt6%
!ase intensi#e:
=acoane cu lichid 4lichid pentru silani3at8SI?'N : lichid
pentru acti#at straturi depuse 8ISOSIT N : lichid pentru
co!pacti3are rasina pentru !odelarea 2nala6.
Etape(
B2
conditionare co!ponenta !etalica (
sa5lare% gra#a@ electrochinic 4!etodologia standard6%
silani3are.
Se adauga conditionari supli!entare ( cera!i3ari%
silicati3ari% !etali3ari% o.idari.
Rolul acestor conditionari este de a for!a un strat o.ihidric
pe co!ponenta !etalica pentru a se lega chi!ic 4punti de
hidrogen6 cu gruparile >COOK disponi5ile ale silanilor in
2nal% re3ultand o legatura 23ico*chi!ica superioara celei
pur !ecanice de la coroana acrilica.
silani3are (
Se aplica prin pensulare 0*7 straturi 2lifor!e de organosilan
pe suprafata anterior conditionata.
aplicare de !ase co!po3ite strat cu strat de la opac pana la
!asa de s!alt.
'plicarea se reali3ea3a cu spatule sau cu pensule.
Rasini co&#o'ite de #lacare
SR ISOSIT N >rasini fototer!opoli!eri3a5ile 4I#oclar6 :
COMP'TIT R 4Jilde Dental6 si SO?IDEI 4Shofu6% a!5ele
fotopoli!eri3a5ile.
SHMPKONH4Espe6*5aro*;#id 4in fa3a 2nala6.
CKROM'SIT 4I#oclar6 >5aroter!opoli!eri3a5ile.
Placarea cu ISOSIT N 0I*oclar2
Trusa contine pe langa !asele co!po3ite enu!erate un silan
nu!it SPECTR'?INF % un lichid pentru acti#area straturilor depuse
SPECTR''CTIE'TOR si un lichid ISOSIT( co!pactare% !odelare 2nala
;inchiderea porilor rasinii.
Spectraacti#atorul si Isositul sunt solutii poli!erice de !ono!eri
de dilutie.
Silanul este un deri#at silicic re3ultat din co!5inare si tetra#alente cu
gruparile >OK % re3ultand organo*silani.
+ehnica de lucru:
0. 'plicare silan% SpectralinB pe co!ponenta !etalica
conditionata.
7. 'plicarea opacului in grosi!e unifor!a(C%/!!.
Rol(
Opaci3are% ecranare a !etalului:
B.
Mareste ade3iunea cu straturile ulterior depuse
4dentina% s!alt6.
/. otopoli!eri3are( in cuptoare SPECTR'M'T ti!p de
, !inute.Re3ulta !asa opac aderenta de co!ponenta
!etalica% strat unifor! fara transparenta !etalului
4ideal6.Cand a#e! transparenta relua! procedeul.
). 'cti#are !asa opac prin aplicare de
SPECTR''CTIE'TOR .
,. 'plicare !asa dentina pe toata suprafata 8culoarea
de 5a3a : se aplica de la colet spre inci3al.
+. Se aplica !asa de s!alt din 0-/ inci3ala 4stratul cel
!ai gros6spre colet 4grosi!e atenuata6;!asa colet in 0-/
cer#icala 4HelloX DarB6.
1. Modelarea 2nala % prin pensulare de =uid ISOSIT%
reultand for!a 2nala a co!ponentei 23iono!ice.
S. Poli!eri3are( in !iniautocla#e
4ter!o5aropoli!eri3are6 la 07CDC% presiune + 5arri% ti!p de
1 !inute.Re3ulta o co!ponenta 23iono!ica cu proprietati
superioare fata de cea acrilica 4!ecanice% estetice%
coloristice6 si in ansa!5lu 5ioco!pati5ilitate.
Co!ponenta co!po3ita se poate aplica pe toata ga!a de alia@e
4'u% Pt pana la Gaudent6. '#anta@ fata de !asele cera!ice. Curent se
aplica pe alia@e 'g*Pd-Ni*Cr soft. Gaudentul si Co*Cr se contraindica.
'lia@ele 'g-Pd sunt producatoare de o.i3i 4o.i3ii de argint !odi2ca
culoarea6.
?a !acheta coroanei co!po3ite se indica reali3area unei du5le
retentii( perle C%7*C%) !icroretentii 4se aplica un ade3i#6 si
!acroretentii.
O#ser/atie te"nologica9
'plicarea !aselor co!po3ite se reali3ea3a succesi# strat cu strat%
ae!anator tehnicii !etalo*cera!ice.
Coroana !i.ta !etalo*co!po3ita prin co!ponenta ei 23iono!ica
este superioara celei acrilice% se o5tine printr*o tehnica superioara%
!ai la5orioasa% necesitand tehnic dotari speciale ( cuptoare%
!ateriale.
O#ser/atie 9
Coroana !etalo*co!po3ita prin para!etrii ei este inferioara coroanei
!etalo*cera!ice.
B0
PlacaEul ceramic9
Masele cera!ice prepara5ile se aplica pe co!ponente !etalice%
anterior conditionate.
Etape(
Conditionarea co&#onentei &etalice
Sa5larea.
Degresare in solutii acide (acid =uorhidric.
Curatire in 5ai ultrasonice.
A#licarea &asei cera&ice cu spatula sau prin pensulare ;#i5rare
4a5sor5tie6.
Arderea &asei cera&ice se reali3ea3a in cuptoare speciale in etape
distincte% totdeauna cu prearderi 4preuscari6.
)rderea (sinterizarea) masei opac'
Se aplica !asa opac in strat unifor! de C%7*C%/!! pe
co!ponenta !etalica prin pensulare % ur!ata de preuscare in
gura cuptorului % apoi ardere la MSCDC% ti!p de + !inute% in
#id.
Cuptoare ( EIT' E'CUM'T% GEMINI% 'USTROM'T% NEH.
'rderea !asei opacare ca rol(
Ecranea3a !etalul:
acilitea3a ade3iunea !aselor cera!ice ulterior
depuse. Cand se constata insulite gri% se reaplica si
se rearde.
)rderea (sinterizarea) masei dentina-smalt
4!ase cera!ice de 5a3a6*5onding porcelain.
Se aplica !asa dentinara in stratul cel !ai gros de la
inci3al catre colet% usor in e.ces 7C*/CP% peste !asa
aceasta se aplica !asa de s!alt in 0-/ inci3ala;!edie.
Se practica un !odela@ su!ar schitat.
'plicarea !aselor( cu #i5rare;a5sor5tia u!iditatii
4hartie 2ltru% sugati#a6.
'rderea de5utea3a cu preuscarea ti!p de , !inute%
ur!ata de introducerea in cuptor la MSCDC% in #id. Se
!entine la acesta te!peratura 7*/ !inute% ur!ata de racire
lenta% re3ultand un #olu! !ai !ic al !asei cera!ice 4pana
la /CP6.
Co!ponenta 23iono!ica se prelucrea3a cu fre3e
dia!antate 2ssure% cu fre3e e.trahard din tungsten. Se
o5tine for!a caracteristica. Se adaptea3a cer#ical% pro.i!al%
inci3al pe !odel. Se tri!ite in ca5inet pentru e.a!enul oral.
Pot sa apara erori( 2surari% desprinderi% aspect !at% #itros
B;
4supraardere6. Toate erorile se corectea3a in 7 etape de
ardere cu !ase speciale de corectat ; !ase intensi#e pana
la nuantari. Dupa e.a!enul intraoral la care se constata
corectitudinea adaptarii% coroana este degresata din nou in
solutii de acid =uorhidric si apoi ur!ea3a a*/*a ardere %cea
2nala% 4gla3urarea6 la M,CDC% 7*/ !inute% in pre3enta
o.igenului.
9lazurarea se o5tine prin 7 procedee(
'plicare !asa pentru gla3urare 4strat 2lifor!6:
'utogla3urare cand corespunde coroana%
re3ultand coroane !i.te cu un grad de 23iono!ie%
5ioco!pati5ilitate% re3istenta !ecanica
superioara celor pre3ente 4!etalo*poli!erice6 dar
inferioare ca estetica celor integral cera!ice.
O#ser/atie te"nica
' nu accepta @onctiunea cera!ica*!etal in 3ona de contact.
=8 Cimentare G Fixare9
Coroanele !etalo*acrilice se 2.ea3a prin frictiune*ci!entare cu
ci!enturi con#entionale O< 4fosfat de 3inc6
Coroanele !etalo*co!po3ite se 2.ea3a cu a@utorul ci!enturilor
policar5o.uilat-polielectrolitice% ci!enturile iono!ere de sticla sau
chiar O<.
Coroanele !etalo*cera!ice se indica a 2 2.ate cu ci!enturi
iono!ere sau ci!enturi pe 5a3a de rasini diacrilice 82.are ade3i#a
4 ci!enturile reactionea3a chi!ic cu tesuturile dentare6.
B<
Capitolul
1C
CO1OA4A D2 &U'&TITUTI2
Prote3a 2.a% unidentara ce se agrega intraradicular pe
preparatia dentara printr*un stift 4pi#ot68dispo3iti# radicular.
Refac !orfologia coronara afectata in scop protetic.
Restaurea3a #olu!ul cel !ai !are de tesuturi dure distruse.
Nu sunt prote3e conser#ati#e 4co!parati# cu coroanele !i.te6.
Parti co&#onente . 7 dispo3iti#e(
$ispozitivul coronar 85ont !etalic 4arti2cial6:
$ispozitivul radicular cu accesorii(
Placuta * are o grosi!e C%/*C%)!! ce acopera
suprafata 5ontului !orfologic caracteristica 4in 7
#ersante datorita preparatiei6
Inelul * este circular a.ial% inalti!e 0*0%, !!% plasat
su5gingi#al C%,!!.
Pi#otul-stiftul * are o lungi!e 7-/ din lungi!ea
radacinii% cu o for!a cilindro*conica. Ideal ar 2 ca sa
ai5a for!a cilindrica 4frictiune !a.i!a6% dia!etrul 0-/
din dia!etrul radacinii% pentru a se conser#a su2cient
de grosi peretii.
Placuta si inelul au rolul de a pre#eni efectul de pana al pi#otului
in ca3 de torsionari si de a pre#eni aparitia cariilor secundare. Inelul
i!preuna cu placuta constituie capacul.
Clasifcare
Din punct de #edere estetic% coroanele de su5stitutie se clasi2ca(
oroane de substitutie fzionomice( 5ont si coroana
acrilica -diacrilica-cera!ica. Earianta 5ont arti2cial si acrilat
din ce in ce !ai rar utili3ata datorita proprietatilor
inferioare ale rasinilor acrilice si!ple. Mai indicate
4utili3ate6 sunt rasinile diacrilice co!po3ite si !asele
cera!ice.
oroane de substitutie mixte( caseta-se!icaseta. Se o5tin
prin 7 procedee(
ele!ente separate 4dispo3iti#ul coronar si cel radicular
se lipesc6. Este !etoda clasica % din ce in ce !ai putin
utili3ata.
B=
ele!ente unite 4!ono5loc6.
Solutia dispo3iti# radicular ;5ont arti2cial cu coroana solo pe el
este solutia !oderna. Coroana de su5stitutie !i.ta este indicata pe
incisi#ul central% canin cand sunt i!plicati in functiile de ghida@.
Coroana #a a#ea fata orala !etalica. Materialul poli!eric nu re3ista%
cel cera!ic re3ista chiar a5ra3and dintii antagonisti.
Indicatii
Restaurarea !orfologiei coronare afectata de carii% procese
carioase% ano!alii de #olu!% o5turatii !ari% trau!atis!e%
a5ra3iuni.
Indi#idual pe dintii !onoradiculari ;pre!olari. Se
contraindica pe !olari 4de necesitate6.
Corectarea ano!aliilor de po3itie% for!a% culoare.'no!aliile
de po3itie se pot !odi2ca prin dispo3iti#e angulate%
corectandu*se ano!alia.
Protetic ca ele!ent de agregare pentru punti frontale%
laterale% fronto*laterale 2ind indicat ca ele!ent !e3ial de
agregare.Protetic ofera gradul de frictiune cel !ai !are dar
risc de fracturare.
Contraindicatii
Pe dintii ce pot 2 reconstituiti si acoperiti cu coroane !i.te
4!ai conser#ati#e6.
Nu se toarna din alia@e Co*Cr 4foarte greu de prelucrat si
indepartat prin taiere6 sau din alia@e 5a3a cupru 4Gaudent6.
Clasa 5ron3uri se toarna relati# precis dar generea3a
discro!ii la ni#elul fatetelor 4li3ereu #er3ui pe fond de o.i3i
!etalici6.
Cand dotarile tehnice sunt !odeste.
2tapele clinico5te"nice9
18 2xamenul clinic9
Sta5ilirea dupa e.a!enul clinic atent a diagnosticului protetic
4fractura% a5ra3iunea6% anali3a RI 4e.ista sau nu trata!entul
conser#ati#% calitatea o5turatiei de canal% starea parodontala
BA
periapicala*osteita%periapicala% pre3enta sau nu a parodontopatiilor
cronice6
28 Prepararea +intelui9
Sectionarea coroanei pana in 0-/ cer#icala la 0*7 !! de insertia
gingi#ala% prepararea 5ontului in 7 planuri*#esti5ular inclinat la ),D si
unul ori3ontal 4oral8palatinal6 la 0*0%, !! de !arginea gingi#ala%
re3ultand preparatia in 7 planuri a 5ontului coronar.Eersantul
#esti5ular dupa adaptarea inelului !etalic se plasea3a 4infunda6
su5gingi#al C%, !! pentru un re3ultat estetic superior.Prepararea
radiculara ( canalul radicular este cateteri3at cu un ac Ferr% dupa care
se largeste cu fre3e de canal tip &eutelrocB pe o lungi!e de 7-/ si o
largi!e de 0-/ % re3ultand o lo@eta intraradiculara in care #a patrunde
pi#otul 4stiftul intraradicular6 pentru agregarea coroanei.&ontul
sectionat inainte de prepararea su5gingi#ala% se prepara su5gingi#al
cu peretii a.iali con#ergenti cu fre3e dia!antate pentru a patrunde
su5gingi#al% corect inelul pericer#ial.
.8 Amprentarea9
Pentru reali3area coroanei de su5stitutie pot 2 utili3ate trei
!etode de a!prentare(
'!prenta de 3ona frontala 4he!iarcada6 sau seg!entara cu
sau fara stift !etalic:
'!prenta de arcada 4de corectare6 sau in du5lu a!estec cu
stift !etalic sau !ase plastice: Seaplica stiftul in canal:
a!prenta cu silicon chitos% se scoate stiftul din lacas% se
plasea3a !aterialul siliconic =uid pe canal% stift ; !aterial
siliconic chitos.
'!prenta de arcada > in 7 ti!pi* 4de corectare6 ; a!prenta
unidentara cu inel > cea !ai indicata-cea !ai co!plicata. Se
indica pentru coroane solo% nu pentru constructii a!ple% in
care coroana de su5stitutie este ca ele!ent de agregare(
In ti!pul 0 se reali3ea3a intraradicular un stift sau con
acrilic.
In ti!pul 7 se a!prentea3a cu STENTS 8porta!prenta
in care se 2.ea3a stiftul:
In ti!pul / se introduce !aterialul siliconic cu acul
?entullo si se aplica siliconul in porta!prenta% ea se #a
BB
insera pe preparatie% in oclu3ie re3ultand a!prenta
seg!entara.
Pri!ele 7 !etode necesita conditionarea locala a santului
gingi#al cu a@utorul unui 2r te.til : are loc largirea santului gingi#al.
Preparatia intraradiculara #a 2 i3olata pentru a o5tine o
a!prenta e.acta a preparatiei corono*radiculare.
0 Mo+elul9
Modelul se #a reali3a din(
gipsuri superdure*arcada si 5ontul !o5il% si din gips dur
pentru soclu: !odelul seg!entar se #a reali3a cu 5onturi
!o5ili3a5ile.
Rasinile co!po3ite #or 2 folosite rar:
Modelul de arcada gal#anic*rar.
;8 Mac"eta9
Macheta se poate realiya prin tehnica directa sau indirecta din(
Ceara:
Rasini co!po3ite >ideal* !ult !ai ergono!ice% costisitoare:
Rasini acrilice si!ple:
Macheta din ceara > tehnica picurarii >#e3i ?.P. #a ra3ulta o
!acheta foarte
e.acta.[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[
<8 Tiparul9
'celeasi su5etape ca si la coroanele de acoperire !etalice:
Din !ase de a!5alat speci2ce alia@elor din care turna! sulfat*
no5ile: fosfati*cele !ai indicate. Metodele de a!5alare( intr*un ti!p si
in 7 ti!pi cu aceeasi !asa de a!5alat.
=8 Topirea5turnarea9
Etape descrise la inlay*ul !etalic.
Cele !ai indicate surse electrice ( curentii de inalta fre#enta si
curentii de @oasa frec#enta atat pentru alia@ele no5ile ; neno5ile% in
creu3ete cera!ice 4de regula6 si la inter#alele de topire indicate.
1CC
Materiale
'lia@e no5ile(
aur platinat ( S//Po aur ;07P platina >alia@ foarte
re3istent
5a3a paladiu:
'lia@e se!ino5ile ( 'rgint*Paladiu >Palliag:
De necesitate pot 2 turnate din Cr*Ni SOT in #arianta
!etalo*co!po3it% !etalo*cera!ica.
O#ser/atie te"nica
Se contraindica turnarea coroanelor de su5stitutie din alia@e Co*Cr sau
alia@e 5a3a cupru.
A8 Prelucrare@ -inisare9
Identica cu cea de la coroanele !i.te% sa5lare: dispo3iti#ul este
adaptat de tehnician pe !odel:
Coroana de su5stitutie se tri!ite in ca5inet pentru e.a!enul
intraoral. : are loc adaptarea cer#icala % inelul prea gros% lat : se
sectionea3a cu fre3ele astfel incat in 5i3ou % inelul sa patrunda
su5gingi#al fara a ische!ia gingia. Placuta !ai !are de 0 !! este
su5tiata de clinician : #esti5ular placuta tre5uie sa per!ita aplicarea
co!ponentei 23iono!ice.
Dupa acest control% in #arianta clasica% se a!prentea3a peste
5ont% pentru o5tinerea casetei ce ulterior era lipita de dispo3iti#ul
radicular : tehnologie a5andonata.
'3i se !odelea3a unit su5 for!a de 5ont arti2cial*!ai rar :
caseta*!ai frec#ent.
1ealizarea componentei -izionomice9
Pentru co!ponenta 23iono!ica se utili3ea3a rasina acrilica
si!pla sau rasini 5aropoli!eri3a5ile 4#e3i coeroana acrilica6 *
&IODENT% SUPERPONT.% cu aplicare succesi#a pe 5ont -in casete..
Re3ulta o coroana relati# 5una din punct de #edere 23iono!ic% cu o
raspandire destul de !are datorita pretului de cost co!parati# cu
coroana de su5stitutie !etalo*co!po3ita.
Mai pot 2 utili3ate rasini co!po3ite( in aceleasi conditii ca la
coroana !i.ta: pentru coroana de su5stitutie total 23iono!ica*5ontul
1C1
se !odelea3a cu praguri( #esti5ular% oral cu !acro si !icroretentii
4conditii identice cu celede la coroana !i.ta6.Coroanele de su5stitutie
!i.te !etalo*co!po3ite se plachea3a cu rasini co!po3ite dupa o
preala5ila conditionare a acestora ( sa5lare% cera!i3are% !etali3are.
Coroane de su5stitutie cu co!ponenta 23iono!ica din cera!ica*
!acheta pentru co!ponenta !etalica*#e3i praguri rotun@ite% fara
retentii% fara !argini ascutite. Unirea este 23ico*chi!ica% placa@ul este
e.tins pe toate fetele a.iale la coroana de su5stitutietotal 23iono!ica
si partial la coroana !i.ta cu fetele orale !etalice.
Coroana de su5stitutie !etalo*co!po3ita este superioara 23iono!ic
coroanei placate cu rasini acrilice si!ple% au o 5ioco!pati5ilitate
superioara si para!etrii !ecanici de legarea co!ponentei 23iono!ice
este superioara : #arianta tehnologica ce intruneste din punct de
#edere al tehnologiei ; pretul de cost >sufragiul unani!.
Procedeele tehnologice clasice de placare cu fatete prefa5ricate
cera!ice 4cra!poane 5utonate scurte% lungi% fatete Steel6 sunt
depasite tehnologic datorita aparitiei tehnologiilor !etalo*cera!ice.
PU4TIL2 D24TA12 5
,2421ALITATI 5
Puntile dentare repre3inta prote3e pluridentare% 2.e% ce se
2.ea3a pe dintii stalpi prin ci!entare. Ele se o5tin prin !etode si din
!ateriale diferite.
Ele&ente co&#onente
1C2
Capitolul
11
%lementele de agregare( prote3ele unidentare care se
2.ea3a pe infrastructura dentara8 dintii stalpi :
orpul de punte( 4dintii inter!ediari6 * restaurea3a dintii
a5senti de pe arcada: corpul de punte in #arianta !oderna *
se !odelea3a unit de ele!entele de agregare si in #arianta
clasica * separat 2ind solidari3at de ele!entele de agregare
prin lipire6.
Indicatii
Restaurarea !orfologiei si functionalitatii arcadelor dentare
edentate partial.
Caracteristicile
Sunt prote3e 2.e: se 2.ea3a prin frictiune*ci!entare pe
dintii stalpi:
'u un #olu! ase!anator sau identic cu cel al dintilor
naturali% cu un !odela@ oclu3al anatofor! functional:
Din punct de #edere 23iologic*trans!it presiunile oclu3ale
dento*parodontal:
&io!ecanic*constructii !ecanice protetice rigide%
nedefor!a5ile cu o re3istenta !ecanica su2cient de !are
care satisfac:
Prin 2.itate% estetica sunt e.tre! de conforta5ile% raportate
la alte tipuri de !icroprote3e.
Conce#erea #untilor dentare
Puntile dentare se concep in functie de(
gradul de disfunctionare al ca3ului clinic si topogra2a
edentatiei(
3ona frontala( 23iono!ia( ele!ente de agregare%
corpuri de punte cat !ai 23iono!ice si reali3ate prin
tehnologii cat !ai !oderne: coroane !etalo*cera!ice%
incrustatii in incrustatii.
3ona laterala( !asticatia ( punti re3istente din punct de
#edere 5io!ecanic: de regula W puntilor !i.te cu
ele!ente de agregare !i.te 4coroana de su5stitutie%
coroane !i.te% coroane de acoperire distal6.
Conditiile clinico*tehnice ( ca5inete si la5oratoare dotate
corespun3ator cu !ateriale. alia@e care sa per!ita o5tinerea
celor !ai adec#ate ele!ente de agregare si corpuri de
punte.
1C.
A*anta4ele trata&entului #rin #unti dentare
Din punct de #edere !asticator% co!parati# cu prote3ele
!o5ili3a5ile-!o5ile% restaurea3a aceasta functie in grad superior MCP%
functie de conditiile locale% dintii stalpi% starea crestei edentate%
nu!arul dintilor% raportul corpului de punte cu creasta edentata.
Datorita pre3entei !orfologiei anatofor!e si functionale sunt
superioare. Datorita spri@i!ului dento*parodontal are loc o trans!itere
23iologica% dento*parodontala a fortelor in a.ul lung al dintilor stalpi la
osul al#eolar. Se restaurea3a seg!ente de arcada edentate ce pre3inta
o !orfologie oclu3ala 4cuspi3i% fosete% puncte de contact6 ce pot prelua
o parte din fortele oclu3ale.
Puntiel dentare asigura un confort prin 2.itate% aspect% #olu! *
confort psihic si integrare rapida in !ediul social.
Din punct de #edere fonetic% !odelarea corecta a corpului de
punte 4in regiunea frontala6 plasarea corpului de punte in 3ona
neutrala% !odelarea fetelor orale cu creste% cingulu! fa#ori3ea3a
restaurarea ti!5rului #ocii. Se pronunta corect dentalele si nu apare
sig!atis!ul de la prote3ele !o5ile. ?ateral punile prin corpul de
punte% tre5uie sa inchida spatiile edentate pentru a reda capacitatea
re3onatoare a ca#itatii 5ucale*ti!5rul #ocii este !odi2cat. Se
contraindica corpurile de punte suspendate in 3ona laterala !a.ilara.
De'a*anta4ele trata&entului #rin #unti dentare
Igiena la ni#elul corpului de punte ( pe fetele de contact cu
!ucoasa crestelor edentate retentionea3a ali!ente : in 3onele de
trecere% orice corp a! concepe se retentionea3a ali!ente;igiena
precara% insu2cienta duce la aparitia halenei fetide . S*au conceput
punti dentare speciale 4de!onta5ile6 > igienice pentru a se reali3a o
curatire si o lustruire a acestor fete ce se corodea3a. Kalena fetida
apare cand corpul de punte este conceput grosolan ( sa% se!isa% ceea
ce duce la aparitia feno!enelor locale;coro3iune.
Estetic% puntile dentare au un ele!ent rigid*co!ponenta !etalica
placata cu o co!ponenta 23iono!ica: co!ponenta !etalica nu
per!ite indi#iduali3area dintilor ca for!a% #olu!% culoare
ase!anatoare dintilor naturali. Transpare !etalul la o indi#iduali3are
pronuntata: #olu!ul este !ai !are cand se asocia3a cu tre!e si
diaste!e: se restaurea3a foarte di2cil diste!ele% tre!ele. Re3ultatul
estetic nu totdeauna este cel ideal: in cele !ai !ulte ca3uri e.ista un
co!pro!is intre principiul 5io!ecanic si cel 5iofunctional. Cu
prote3ele !o5ile% re3ultatul estetic este superior.
1C0
Reali3area puntilor dentare necesita conditii clinico*tehnice
deose5ite de dotare pentru o5tinerea unor re3ultate foarte 5une: in
la5oratoare !odeste se pot reali3a doar punti !etalice% din gaudent%
stantate.
Ele&entele co&#onente
&' orpul de punte
din punct de #edere al !aterialului(
!etalice:
ne!etalice:
!i.te.
din punct de #edere al esteticii(
23iono!ice:
ne23iono!ice*laterale
partial 23iono!ice * cele !ai indicate pentru
restaurarea 23iono!iei ; econo!ie !aterial si
confort% greutatea !ai !ica
Corpul depunte*inlocuieste dintii a5senti de la ni#elul
arcadei edentate 45resei6.
.' %lementele de agregare sunt concepute functie de (
topogra2a edentatiei:
di!ensiunea edentatiei 4nu!arul dintilor% !orfologia
coronara% 3ona in care se a=a. Puntile dentare refac
edentatii reduse de la 0*/ dinti% !a.i!u! ) 4cu conditia ca
dintii li!itanti sa 2e 5ine i!plantati6
Pe dintii #olu!inosi se indica o ga!a !ai #ariata de
coroane.
O#ser/atie clinica
In conditiile in care puntile sunt agregate pe !ai !ulti dinti% ele!entele de
agregare #or 2 cu grosi!e diri@ata pentru a usura insertia lor.
Prin puntile dentare se restaurea3a edentatia partiala redusa.
1C;
2+entatia partiala
Edentatia repre3inta a5senta a unuia sau !ai !ultor ele!ente
dintare.
Cau'ele edentatiei #artiale
E.tractia dentara:
Parodontopatia:
etiologie pasagera accidentala > factorii trau!atici% fracturi%
accidente * a#ulsia de pe arcada a unui ele!ent dentar.
Clasifcarea starii de edentatie
dupa linia crosetelor-(ul:rum line(ummer );
clasa I*o5lica:
clasa II*trans#ersala:
clasa III >unilaterala:
clasa IE * patrulater.
dupa segmentul a4ectat de edentatie((reedman);
Clasa I *edentatia frontala >inci3ia ali!entelor:
Clasa II *edentatia laterala*!asticatia.
dupa topografe (-ennedy1 0<anson1 osta);
clasa I*a5senta dintilor laterali 4pre!olari% !olari6 %
edentatiile 2ind li!itate nu!ai !e3ial 45iter!inala6:
clasa II* a5senta dintilor din 3ona laterala 4pre!olari%
!olari6 4uniter!inala6:
Modi2cari SXanson( Clasa I de#ine clasa II si clasa II
de#ine clasa I. Dar in practica fre#ent e.ista edentatii
5iter!inale si Fennedy a co!5inat criteriul topogra2c cu
cel clinic.
clasa III*3ona laterala >pre!olari% !olari >edentatia
clasa III* 4unilaterala.6:
clasa IE*3ona frontala 4canin*canin6*edentatie fronto*
frontala.
Clasa I; clasa II8!odi2cari ' 8edentatie !i.ta T% *% T:
Clasa III;Clasa IE 8!odi2cari & 8edentatie ? - de
he!iarcada 4unilaterala6.
Clasi2carea Fennedy este usor de !e!orat% citit%
e.tindere larga% utili3ata in prote3area 2.a si in
prote3area cu prote3e !o5ili3a5ile.
1C<
dupa zona topografca (osta):
'5senta dintilor frontali 4incisi#i% canin68edentatie
frontala :
'5senta dintilor laterali 4pre!olari% !olari6 8
edentatie laterala:
'5senta pre!olarilor% !olarilor dintr*un
cadran8edentatie unilaterala:
'5senta dintilor laterali ;frontali8edentatie laterala
e.tinsa:
Edentatie !i.ta 8a5senta dintilor din 3ona laterala%
frontala si ter!inala:
[[[[In citire T M U si in scriere U*T cand edentatia trece
de linia !ediana.
Edentatia su5totala 8edentatia este caracteri3ata prin
pre3enta a !ini! 7 dinti pe arcada.
Citirea edentatiei se reali3ea3a din cadranul drept 0 spre 7 si )
spre /.
Dupa Ene%Costa(citirea edentatiei se reali3ea3a in sensul acelor
de ceasornic0 spre 7 spre / la ). Notarea edentatiei se reali3ea3a cu
!a@uscule. ?inia !ediana cu ]M$ 4in #or5ire6 sau cu ]*] 4in scriere6.
Este o clasi2care usor de retinut si de trans!is pentru notarea
personalului a@utator.
Ca&#ul #rotetic
Dintii li!itanti * dintii stalpi:
Dintii #ecini:
Dintii antagonisti:
Creasta edentata:
Relatia de oclu3ie.
Ca!pul protetic se o5ser#a cel !ai 5ine pe !odelul de studiu pe
care se pune diagnosticul ;solutia protetica% se concepe puntea si
tipul raportului corpului de punte.
Dintii stalpi deli!itea3a !e3ial-distal edentatia 4edentatia
laterala6. Daca deli!itea3a nu!ai !e3ial 8edentatie ter!inala
-uni-5iter!inala.
Dintii stalpi sunt prelucrati prin fre3are-prelucrare% re3ultand un
5ont dentar% su5di!ensionat in toate sensurile 4a.ial;inci3al6. Dintii
stalpi repre3inta suportul pe care se aplica ele!entele de agregare si
care preiau in !od 23iologic presiunile oclu3ale osului al#eolar prin
suportul dento*parodontal..
1C=
Dintii stalpi #or 2 cat !ai paraleli % pentru ca insertia acestei
constructii sa 2e le@era% e.acta % cu frictiune in 3ona cer#icala.
Dintii stalpi % functie de #arsta edentatiei !igrea3a in sens
ori3ontal astfel(
Stalpii !e3iali !igrea3a catre distal 8 distogresiuni % cu
aparitia tre!elor intre dinti:
Stalpii distali !igrea3a catre !e3ial 8 !e3iogresiuni.
Rata de !igrare 80-/ din dia!etrul M*D catre raportul 0-0 :
re3ulta pensarea 4!icsorarea 6 spatiului edentat si crearea
neparalelis!ului cu di2cultati in etapa de pregatire. Dintii antagonisti
repre3inta dintii opusi edentatiei.
Daca edentatia are o #arsta recenta% ei se !entin in po3itia
initiala. In edentatii #echi% dintii antagonisti !igrea3a in cautarea
dintilor a5senti ceea ce i!pune in pri!a etapa aducerea lor in
nor!ooclu3ie prin re!odelari coronare pentru a reali3a a relatie
oclu3ofunctionala intre ele!entele dentare.
Migrarile in sens #ertical ale dintilor antagonisti constau in(
E.tru3ia8dintele erupe din al#eola pana a@unge in contact
cu !ucoasa crestei edentate% creste coroana clinica% cu
aparitia 5loca@elor oclu3ale.
Egresiunea8dintele erupe i!preuna cu precesul al#eolar.
'!5ele !igrari i!pun depulparea dintilor% a!putarea coronara%
aducerea in plan si de5locarea oclu3iei si apoi se trece la trata!entul
protetic de2niti#.
Creasta edentata re3ulta dupa e.tractia dintilor% acoperita de o
!ucoasa 2.a% iar creasta in ansa!5lu pre3inta un grad de re3or5tie.
Re3or5tia #a 2 nor!ala sau !edie in ca3ul e.tractiilor recente% la
pacientii tineri% inter#entii pe parodontiul sanatos. Re3or5tiile
accentuate au loc in ca3ul e.tractiilor la5oriase% la pacientii
parodontopati.
Metode de o3tinere a #untilor dentare
din elemente separate (clasic)( in ti!pul I se o5tin
ele!entele de agregare. In ti!pul II se o5tine corpul de
punte ce se 2.ea3a prin lipire de ele!entele de agregare
4tehnologia !etalo*cera!ica*alia@e no5ile6.
din elemente unite 4tehnologia !oderna6. Tehnologic se
pot o5tine si punti speciale ( de!onta5ile 4igienice6 si
ade3i#e 4Maryland 5rigde6.
Metoda clasica ( #e3i etapele clinico*tehnice descrise la ?.P.
1CA
PU4TIL2 DI4 2L2M24T2 U4IT2
Se reali3ea3a !odelarea unita a ele!entelor de agregare de
corpul de punte.
Etape(
E.a!enul clinic:
Diagnosticul protetic:
Solutia protetica:
Prepararea ca!pului protetic 4dintii antagonisti% dintii
stalpi% creasta edentata6 * ele!entele co!ponente inde!ne
din punct de #edere patologic ce pot prelua sarcinile
4presiunile oclu3ale6 ale unei punti dentare.
'!prentarea:
Modelul de arcada cu 5onturi !o5ili3a5ile:
Machetarea puntii din ele!ente unite:
'!5alarea si o5tinerea tiparului:
Topirea si turnarea:
De3a!5alarea% prelucrarea co!ponentei !etalice:
E.a!anul intraoral al co!ponentei !etalice;echili5rarea
oclu3ala:
Placarea co!ponentei !etalice:
Prelucrarea% lustruirea 2nala:
Ci!entarea puntii dentare pe infrastructura de suport 4dinii
stalpi6.
Caracteristici
etapele clinico*tehnice reduse la @u!atate:
ti!pul de lucru% consu! de !ateriale !ai !ic :
pret de cost !ai !ic:
din punct de #edere al reali3arii unei punti din ele!ente
unite se i!pune o5tinerea unui paralelis! perfect% riguros
al dintilor stalpi.
necesita o echipa !edic >tehnician e.peri!entata
profesional si dotata.
A*anta4e
Se o5tin punti solide% nee.puse defor!arilor% deslipirilor%
fracturilor si coro3iunii.
1CB
Indicatii
Edentatii !ici ; !edii cu supli!entarea procedeelor
tehnologice 4edentatia !i.ta6.
?a !achetare se folosesc ceruri speciale pentru inlay
4corpuri de punte nedefor!a5ile6 sau rasini 4su5 for!a de
!achete prefa5ricate6.
Sa se utili3e3e !odelul duplicat cu !acheta 2.a ce #a
de#eni parte integranta a tiparului..
Difcultati
Se insera in a5senta paralelis!ului cu !icro-!acrotrau!atis!e
ce interesea3a parodontiul dintilor de suport : au loc re3or5tii osoase
cu !o5ili3area dintilor stalpi.
11C
P1I4CIPII P1OT2TIC2 I4 CO4C2P212A
PU4TILO1 D24TA12
In conceperea puntiBlor dentare tre5uiesc respectate
ur!atoarele principii protetice(
&iofunctional:
&io!ecanic:
&iopro2lactic.
'ceste principii au rol in restaurarea functiilor funda!entale ale
siste!ului sto!atognat( !asticatia% 23iono!ia% fonatia.
Principiul #io-unctional9
Este alaturi de celelalte unul din cele !ai i!portante. Ei3ea3a
restaurarea functiei !asticatorii% estetice% fonetice si a oclu3iei.
17 Masticatia
Din piunct de #edere !asticator% principiu #i3ea3a restaurari
protetice cu(
Suprafete oclu3ale identice cu cele ale dintilor a5senti de pe
arcada :
Suprafete !orfologic cuspidate :
Suprafete reali3ate din !ateriale re3istente !ecanic
4!etalice% cera!ice6.
111
Capitolul
12
Se contraindica !odela@ul aplati3at si su5di!ensionarea in sens
#esti5ulo*oral a corpului de punte deoarece #a 2 in=uentata e2cienta
!asticatorie 4functia !asticatorie nu e sta5ilita in para!etrii indicati6.
Din punct de #edere al !odela@ului anatofor! functional se
indica restaurarea de contacte dento*dentare de tip cuspid*fosa
4contact sta5il% functional% e2cient in functia !asticatorie6. Este cel
!ai indicat tip de contact dento*dentar la restaurarile partiale 2.e de
tipul puntilor.
O#ser/atie
Contactele tre5uie sa 2e !ultiple% sta5ile% unifor! reparti3ate.
Cel !ai indicat tip de contact dento*dentar utili3at in restaurarile
protetice 2.e este contactul tripodic % cu o arie de utili3are !ai
redusa la ca3urile clinice cu oclu3ii la5iodonte ( oclu3ii cu point centric
4ca3uri clinice in proportie de 07*0,P6.
Point centric repre3inta coincidenta relatiei centrice cu relatia de
intercuspidare !a.i!a.4R.C.8I.M6 % apare in !o!entul contactului
interdentar de la ni#elul arcadelor% contact ce se sta5ileste intre
#ersantele cuspidului acti# si #ersantele fosetei 4in / puncte6. Cuspidul
nu contactea3a planseul fosei. Este un contact fer!% sta5il. 'cest tip
de contact se poate restaura prin !odela@ aditi# la restaurarile
protetice 2.e 4puntile de he!iarcada% punti totale de regula6% nu!ai la
ca3urile cu oclu3ie la5iodonta care nu per!it restaurarea in #arianta
cu long centric.
Curent oclu3ia cu point centric se indica in trata!entul cu
prote3e totale. ontactul cuspid 4osa >per!ite !iscari sagitale dar
si antero*laterale T Xide centric U% proportinal cu !iscari condil in
ca#itatea glenoida . Este tipul de contact cel !ai indicat in restaurari
protetice 2.e.
ontactul in supra4ata >caracteri3at prin reali3area de puncte
de contact initial si apoi contct total intre #ersantii cuspi3ilor si cei ai
fosetei. Morfologic cuspi3ii initial sunt inalti% fosetele adanci
4!orfologia pri!ara6% ulterior consecuti# functionalitatii in parafunctii
45ru.is!6% cuspi3ii se !icsorea3a prin atritie i!preuna cu fosetele
anulandu*se !orfologia initiala chiar pana la des2intare. Este un
contact trau!atogen% se contraindica a 2 restaurat cu a@utorul
puntilor dentare.
'fectea3a in ansa!5lu oclu3ia.
Contactul tripodic este folosit in !etoda cu articulator si !odela@
aditi# al !achetelor. Este rar utili3at.
112
27 Fonatia
unctia fonatorie este caracteristica speciei ho!oide si ea
tre5uie resta5ilita cu a@utorul constructiei protetice 2.e% ce se
restaurea3a cel !ai rapid cand se reali3ea3a corect lucrarea 2.a.
Caracteristici
Corpul de punte in regiunea frontala #a 2n inscris in
con2guratia de arcada% a#and un traiect arcuat.
Di!ensiunea cer#ico*inci3ala si #esti5ulo*orala #a 2 identica
cu a dintilor naturali :
Modela@ul fetelor a.iale dar in special al celor orale #a 2
identic cu al dintilor naturali 4creste !arginale% cingulu! in
0-/ !edie% con#e.itati% relief conca#*con#e.6:
Se contraindica !odela@ul aplati3at al fetelor orale%
su5di!ensionat in sens #esti5ulo*oral si cer#i.o*inci3al.
Toate aceste caracteristici generea3a tul5urari de fonatie%
sig!atis!% sasait.
.7 Fizionomia
Consta atat la ni#elul corpurilor de punte frontale dar si laterale
in reali3area #olu!ului% for!ei si culorii dintilor arti2ciali identice cu
ale dintilor naturali.
Eolu!ul% for!a se o5tin prin !odela@ indi#iduali3at al
ele!entelor dentare pentru a o5tine ar!onia dento*dentara
caracteristica ca3ului clinic.
Din punct de #edere estetic se #or reali3a punti integral cera!ice
4estetica !are6 % pentru 3ona frontala . Se pot reali3a si din !ateriale
hi5ride 4cero!eri6 ce confera o estetica foarte 5una dar re3istenta lor
este inferioara !aselor cera!ice.
Principiul #iomecanic9
Puntile se concep din punct de #edere 5io!ecanic sa 2e
re3istente 23ico*chi!ic % sa se insere3e pe infrastructura si sa 2e
sta5ile.
11.
18 1ezistenta -izica9
Corpurile de punte din punct de #edere !ecanic se reali3ea3a din
!ateriale re3istente 4!ase cera!ice% alia@e !etalice6 care sa nu se
defor!e3e- a5ra3e3e-fracture3e. Corpurile de punte sunt concepute cu
for!e care pe sectiune au o geo!etrie speciala ( in litera T T U- U? U
considerate a 2 cele !ai re3istente la actiunea fortelor oclu3ale
4pentru puntile !i.te6.
Pentru puntile !i.te 23iono!ice co!ponenta !etalica #a a#ea o
for!a rotunda-patrata% a!5ele #ariante T-? rotund% patrat #or
pre3enta dia!etre !a.i!e in sensul aplicarii fortelor de presiune
oclu3ale. Corpurile de punte sunt ase!anatoare cu o 5ara intre 7
stalpi.
Materialele de placat 4poli!eri% cer!ice6 sa 2e su2cient de
re3istente.
?a ca3urile clinice unde nu pre3inta spatiu su2cient se indica
suprafete !etalice. ?a ca3urile clinice cu spatiu su2cient in toate
sensurile 40%,!!6% !aterialul de placat ideal #a 2 !asa cera!ica.
Se contraindica placarea suprafetelor oclu3ale in 3onele laterale
cu !ateriale de placat putin re3istente ( rasini acrilice% co!po3ite.
E.ceptie #or 2 ca3urile clinice (ppersoane pu5lice care solicita
23ion!ie !a.i!a . Se plachea3a cu !ateriale hi5ride ( cero!eri%
co!po3ite de ulti!a generatie (fotopoli!eri3a5ile in #id.
Se contraindica corpurile de punte integral cera!ice% poli!erice%
din cero!eri deoarece se fracturea3a. Cero!erii se indica in oclu3ii
deschise% in 3ona frontala.
28 Insertia9
Insertia constructiei 2.e este asigurata prin preparatia paralela a
dintilor li!itanti 4pe care se agrega6.
Insertia poate 2 facila cand preparatiile 45onturile6 sunt !ai
conici3ate sau coroanele de acoperire au grosi!e diri@ata. Insertia
!edie si fer!a are loc cand coroanele sunt cu grosi!e nediri@ata si
suprafata de contact este !are.
.8 &ta#ilitatea9
Sta5ilitatea prote3elor pluridentare 2.e este conferita de
frictiunea reali3ata intre fata interna a ele!entelor de agregare si
5ont.
110
Relatia de contact poate 2 totala sau partiala 4nu!ai cer#ical6.
Sta5ilitatea este aug!entata de stratul de ci!ent prin care se 2.ea3a
puntile pe 5onturile dentare.
i.itatea prin frictiune*ci!entare.
[[[[[[[[ Coroane cu grosi!e diri@ata 4in practica6ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
Principiul #iopro-ilactic
Deose5it de i!portant% cu a@utorul caruia concepe! punti ale
caror ele!ente !orfologice nu tre5uie sa ai5a efecte patologice
asupra ca!pului protetic.
Morfologic se concep corpuri de punte care sa poata 2 cat !ai
5ine igieni3ate prin autocuratire-curatire !ecanica 4arti2ciala6.
&iopro2lactic corpurile de punte sunt concepute cu directie%
lati!e% !odela@ oclu3al% raport cu creasta edentata speci2ce
4!odi2cate6 pentru a fa#ori3a in pri!ul rand igiena.
Directia corpului +e punte9
In 3ona frontala directia corpului de punte #a 2 astfel incat sa*l
inscrie in con2guratia arcadei( in arc de cerc-arcuat-se!icerc cu
di!ensiune cer#ico*inci3ala -#esti5ulo*orala ase!anatoare dintilor
naturali. Nu!ai aceste corpuri de punte pot asigura restaurarea
23iono!iei% fonatiei% functionalitate in oclu3ie.
Se contraindica corpurile de punte su5di!ensionate in sens
#ertical% sagital sau !odelate aplati3at deoarece generea3a tul5urari
23iono!ice% de dina!ica functionala si parodontale.
In 3ona laterala directia corpului de punte #a 2 rectilinie 4ideal6
sau usor cur5a.
1aportul corpului +e punte cu creasta e+entata9
Corpurile de punte concepute si !odelate cu o !orfologie
speci2ca principiilor 5iopro2lactice si igieni3arii.
Tipuri de raporturi 4relatia de contact corp de punte*creasta
edentata6(
(a &a)ilar
/ona 4rontala: sa-se!isa.
11;
Corpul de punte in sa se contraindica. Se indica nu!ai in
ca3urile speciale 4creste late si dinti scurti6. Corpul de punte
in se!isa este cel !ai indicat si utili3at in practica.
/ona laterala: corpul de punte tangent liniar la #ersantul
#esti5ular 4dinti inalti asociati cu creste inguste6 sau in
se!isa 4dinti scurti cu creste late6.
(a &andi3ula
/ona 4rontala: raport sa-se!isa-punctifor!.
/ona laterala: tangent liniar la !i@locul crestei 4cu contact
liniar6% punctifor! % suspendat.
Caracteristici !orfologice% indicatii% desene (#e3i
?.P.ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
CO1PU1I D2 PU4T2 MA>ILA12
Concepute si !odelate cu o !orfologie caracteristica in
confor!itate cu principiile 5iopro2lactic% 5io!ecanic% 5iofunctional.
Cu a@utorul lor se refac functiile !asticatorie% 23iono!ia% fonatia%
oclu3ia.
Sunt concepute preponderent din punct de #edere 5iopro2lactic.
?iniile de forta 4principiul proteticii de 5a3a6 in conceperea si
reali3area corpului de punte(
In 3ona frontala corpul de punte #a rea5ilita functia estetica
si oclu3o*functionala.
In 3ona laterala corpul de punte #a rea5ilita functia
!asticatorie si oclu3o*functionala.
11<
Capitolul
1
Functii restaurate +e corpurile +e punte maxilare
6i'iono&ia 4#e3i principiul 5iofunctional6.
Dintii arti2ciali 4inter!ediari6 #or restaura for!a% culoarea%
#olu!ul dintilor naturali pentru a reali3a ar!onia dento*dentara si
ar!onia dento*faciala.Gradul !a.i! de 23iono!ie se o5tine prin
dispunerea ordonata in arc de cerc a dintilor inter!ediari si prin
indi#iduali3area lor.
Indi#iduali3area este di2cil de reali3at la corpurile de punte
!i.te.Se reali3ea3a di2cil tiparele in ca3urile ano!aliilor 4dinti
suprapusi% !alpo3itionati% inghesuiti chiar cu spatiere6.
'tat indi#iduali3area cat si !alpo3itiile depind de co!ponenta
!etalica care transpare in !o!entul indi#iduali3arii si se anulea3a
efectul 23iono!ic.
6onatia 4#e3i principiul 5iofunctional6.
Corpurile de punte !a.ilare #or 2 !odelate anatofor! 4creste
!arginale% cingulu! in 0-/ !edie% con#e.itati% relief de ansa!5lu
conca#*con#e.6.
Se contraindica su5di!ensionarea #esti5ulo*orala sau cer#ico*
inci3ala pentru a pre#eni tul5urari fonetice.
<io#rofla)ia
Corpurile +e punte -rontale maxilare
Corpurile de punte frontale( relatia de contact #a 2 in in se!isa.
Se contraindica relatia de contact in sa 4neigienic% iritatii cronice
locale% in=a!atii6.
Oclu3al% corpurile de punte frontale #or 2 !odelate in contact cu
!arginile inci3ale inferioare.
<onele de contact se #or situa infracingular si pe crestele
!arginale. Se #a restaura panta de ghida@ cu un traseu de !ini! ,
!! din 3ona de contact pana la ni#elul !arginii inci3ale. Se #a reali3a
oclu3ia cu long centric% cu ghida@ anterior.
Restaurarea oclu3iei in 3ona frontala este cel !ai i!portant
para!etru functional.
Cor#urile de #unte %rontale #ot f
total 23iono!ice%
11=
!i.te 23iono!ice%
!i.te ( casete ;fatete.
A8 Corpuri +e punte total -izionomice8
Indicatii
edentatii reduse (0*7 dinti.
Materiale
rasini poli!erice
R.'.S.
Rasini diacrilice
Polisticle
Cero!eri.
Mase cera!ice.
Sunt !ateriale care restaurea3a unele in grad !a.i! estetica
4!asele cera!ice si !aterialele hi5ride(polisticle% cero!eri6 :in grad
satisfacator R.'.S.*4restaurari pro#i3orii % din ce in ce !ai putin
untili3ate datorita a5ra3iunii usoare% se perforea3a% in + luni isi
!odi2ca culoarea% au o rata de i!5atranire crescuta6.
Polisticlele -cero!erii ( #e3i coroana !i.ta.
Corpurile de punte integral cera!ice se o5tin prin tehnica(
EIT' IN CER'M%
EMPRESS SISTEM.
'8Corpurile +e punte mixte -izionomice
Materiale
!etalopoli!erice%
!etalocera!ice%
!etaloco!po3ite.
orpuri de punte metalo-polimerice ( metalo-acrilice)
Parti co!ponente( o co!ponenta !etalica su5 for!a de
5ara si!pla-cu 5onturi ;co!ponenta acrilica 8copuri de punte
!etalo*acrilice clasice.
Tehnologic sunt din ce in ce !ai putin utili3ate datorita
re3ultatelor precare generate de co!ponenta acrilica.
orpuri de punte metalo-compozite:
Sunt alcatuite din co!ponenta !etalica !odelata su5 for!a
de 5ara cu 5onturi su5di!ensionate in toate sensurile 40%,*7!!6
11A
si pre#a3ute cu praguri ;retentii 4!acro si !icroretentii6.
Co!ponenta rasinica 4rasina standard% polisticlele% cero!erii6
dau re3ultate estetice% 5io!ecanice % 5ioco!pati5ilitate.
orpuri de punte metalo-ceramice:
Co!ponenta !etalica este !odelata su5 for!a de ele!ente
dentare su5di!ensionate 4fara retentii6 cu prXguri cu unghiuri
rotun@ite ;placa@ 23iono!ic cera!ic cu re3ultatele cele !ai 5une.
Randasu >pagina 0MC*77C*#e3i etapele clinico*tehnice >puntile
clasice.[[[[[[[[[[[[[[[[[[[
Cor#urile de #unte &etalo.acrilice
Se pot reali3a in #arianta clasica% co!ponenta !etalica este
inglo5ata in !aterialul de placat. Clasic co!ponenta !etalica se
reali3a su5 for!a de 5ara;retentii sau 5ara cu 5onturi. '*7*a #arianta
este !ai estetica. &arele erau turnate si lipite la co!ponenta
23iono!ica. Tehnologia este depasita.
+ehnica moderna:
Co!ponenta !etalica se reali3ea3a unita de co!ponenta de
agregare su5 for!a de ele!ente dentare 45onturi pre#a3ute cu
prag oral #esti5ular;retentii6. Modelarea ele!entelor este
su5di!ensionat 0%,*7!! pentru a reali3a spatiul necesar
placarii.
Placa@ul co!ponentei !etalice poate 2 efectuat cu R.'.S. 4se
contraindica6 datorita proprietatilor !ecanice si a disfunctiilor
oclu3ale.Pot 2 placate cu rasini co!po3ite sau ideal cu !ase
cera!ice. Pentru placarea cu !ase cera!ice co!ponenta
!etalica nu pre3inta retentii.
Pragurile se intalnesc cu fetele a.iale in unghiuri rotun@ite.
Dintii inter!ediari de !odelea3a su5 for!a de !asi#%
su5di!ensionati !uco3al 0%,!!% oclu3al 7!!.
Pe suprafata conditionata 4degresata% sa5lata6 se #a aplica
!atXerialul cera!ic. Re3ultatele estetice sunt e.celente.
Cor#uri &etalo.co&#o'ite
Placa@ul cu rasini co!po3ite 4ca3uri clinice speciale6 este
superior estetic placa@elor acrilice% inferior celor cera!ice% iar
5io!ecanic ;oclu3al nu conser#a stopul oclu3al% in ti!p se a5ra3ea3a.
Co!ponenta 23iono!ica din R.'.S.este inferioara din punct de
#edere 5io!ecanic% estetic si se contraindica in practica.
Corpurile de punte frontale !i.te 4real6 *4caseta
!etalica;fateta6 sunt satisfacatoare estetic si igienic% foarte 5une din
punct de #edere 5io!ecanic% oclu3o*functional. Co!puse dintr*o
11B
co!ponenta !etalica #i3i5ila pe fetele pro.i!ale ;orale 4sunt #i3i5ile
!arginile de protectie 6 ; o co!ponenta 23iono!ica pe fata
#esti5ulara ;0-/fetei pro.i!ale. Metalul poate transpare in 0-/
inci3ala !odi2cand culoarea in ti!p.
Co!ponenta 23iono!ica este poli!erica 4acrilica% co!po3ite6
este retentionata de !icro*si !acroretentii ;silan.
Co!ponenta cera!ica 4corpuri de punte !etalocera!ice clasice6
nu necesita siste!e retenti#e% fu3ionarea se reali3a 23ico*chi!ic.
Indicatiile cor#urilor de #unte &i)te
oclu3iile adanci:
oclu3iile cu spatiu !ic interarcadic% dinti su5di!ensionati
care nu per!it preparari con#entionale pentru coroane
!i.te total 23iono!ice:
pentru ca3urile clinice ce nu doresc restaurari 23iono!ice
!a.ilare:
dotare clinico*tehnica !odesta.
Materiale
Co!ponenta !etalica a acestor corpuri de punte se poate turna
din toata ga!a de alia@e ( 5a3a aur pana la Cr% Ni% Ti % 5a3a cupru
4Gaudent6* in #arianta !etalo*poli!erica.
Co!ponenta !etalica pentru !etalo*cera!ica se toarna din
alia@e no5ile.
Caracteristicile cor#urilor de #unte %rontale
cele !ai indicate corpuri de punte frontale sunt cele
!etalocera!ice cu e.tensia placa@ului cera!ic pe fetele
orale si pro.i!ale :
corpurile de punte !etalo*acrilice % !etalo*co!po3ite sunt
indicate in oclu3iile adanci acoperite sau nu% cu spatii !ici
interarcadice si cu dinti su5di!ensionati care nu per!it
pregatiri speci2ce pentru cele !i.te 23iono!ice :
corpurile de punte !etalo*cera!ice cu fatete prefa5ricate%
cu fatete Steel% cu cra!poane scurte% lungi% 5utonate%
su55utonate sunt depasite tehnic.
12C
Corpurile +e punte laterale maxilare9
Restaurea3a dinti din 3ona laterala confor! principiilor
proteticii ( 5iofunctional% 5io!ecanic% 5iopro2lactic. Restaurea3a
functia !asticatorie.
6i'iono&ic
corpul de punte lateral restaurea3a 23iono!ia fetei
#esti5ulare 4PM% M6:
spatiul este i!partit de la !e3ial catre distal 4ar!onie
dento*dentara6:
culoarea co!ponentei 23iono!ice 8dintii naturali :
#olu!-for!a 8dintii naturali.
Oclu'al
Se reali3ea3a contacte cuspid*fosa% sta5ile% unifor!
reparti3ate pe intreaga arcada.
Restaurea3a ghida@ul antero*lateral 4canin6 sau de grup.
unctia restaurata contri5uie la functionalitatea 'DM.
<io#roflactic
Raportul cu creasta #a 2 tangential la #ersantul #esti5ular%
cu unghiuri largi de autocuratire si curatire !ecanica :
Raportul cu ccreasta edentata #a 2 se!isa % rar in conditii
speciale de dinti su5di!ensionati% creasta lata.
Ti#uri de cor#uri de #unte laterale
corpuri de punte !i.te 23iono!ice 4!etalo*acrilice% !etalo*
co!po3ite% indicate in ca3uri clinice speciale6 :
corpuri de punte !i.te (!etalo*poli!erice% !etalo*cera!ice.
Cele !etalo*poli!erice sunt cele !ai indicate si utili3ate.4o
co!ponenta su5 for!a de caseta si o co!ponenta
23iono!ica*placa@ acrilic -co!po3it6.
Conditii tehnice
Corpurile de punte !i.te !etalo*poli!erice sunt fa#ora5ile
echili5rarii oclu3ale% indi#iduali3area stopurilor oclu3ale centrice.Sunt
indicate frec#ent in practica curenta.
Tehnica de o5tinere a acestor corpuri de punte !i.te 23iono!ice%
!i.te reale*#e3i corpuri de punte frontale.
121
A*anta4ul su#ra%etelor &etalice
Nu se a5ra3ea3a 3ona de stop% nu se a5ra3ea3a ca la
!aterialele 23iono!ice poli!erice:
Masele cera!ice isi !odi2ca discret for!a 4cuspi3ii6 dupa
ulti!a ardere % di2cultati in echili5rarile oclu3ale.
Corpurile de punte !i.te caseta ;fateta sunt superioare
5io!ecanic si oclu3al :
Corpurile de punte !i.te 23iono!ice sunt superioare
estetic.
Corpuri de punte !etalice se indica in ca3uri speciale% dinti
su5di!ensionati cu spatiu !ic% creasta lata edentata%
oclu3ii la5iodonte% atat !andi5ulare cat si !a.ilare.
Materiale
Pentru co!ponenta !etalica( identice cu cele frontale( 5a3a aur%
5a3a cupru% cu indicatia de !etale no5ile pentru tehnologia cera!ica.
Alte cor#uri de #unte in 'ona laterala &a)ilara
Corpul de punte cu 5ara si 5onturi ;coroane acrilice:
Corpul de punte cu 5ara si 5onturi ; dinti tu5i cera!ici:
Corpul de punte caseta ; fatetele cera!ice prefa5ricate.
Toate cele trei corpuri de punte sunt depasite tehnologioc% prin
aparitia tehnologiilor !oderne.
CO1PU1I D2 PU4T2 LA MA4DI'ULA
122
Capitolul
1
Concepute in #i3iunea principiilor protetice cunoscute.In 3ona
laterala cele !ai frec#ente si indicate sunt cele !i.te% care
restaurea3a satisfacator functia 23iono!ica in #arianta !etalo*
poli!erica si foarte 5ine functia !asticatorie % oclu3ala.
Morfologia este adaptata principiului pro2lactic.Este o
!orfologie speci2ca% !odi2cata.
Corpuri +e punte -rontale man+i#ulare9
6i'iono&ia
Din punct de #edere 23iono!ic dintii nu sunt atat de e.pusi ca
dintii frontali !a.ilari. Sunt #i3i5ile fata #esti5ulara % cu 0-/ inci3ala.
?a ca3urile speciale 4rictus al !uschilor or5iculari6 poate 2
e.pusa in totalitate fata #esti5ulara a frontalilor !andi5ulari.
ata #esti5ulara se restaurea3a cel !ai 5ine cu !ase cera!ice
aplicate pe co!ponenta !etalica sau pe !ie3uri cera!ice.
Corpurile de punte !etalo*poli!erice 4cu caseta ;fateta6 estetic
sunt inferioare atat #i3i5ilitatii !arginilor inci3ale% scutului de
protectie cu rol de conser#are a stopului centric. Se contraindica
!argini inci3ale din R.'.S sau co!po3ite. Se a5ra3ea3a re3ultand
disfunctie a ghida@ului anterior si efect discro!ic. Tot estetic se indica
indi#iduali3area #olu!ului si for!ei identice cu a dintilor naturali.
<io#rofla)ia
Se concep corpuri de punte in functie de !orfologia crestei
edentate(
In se!isa >creasta nor!ala ca #olu! :
Tangent punctifor!*creasta re3or5ita.
Cele !ai indicate sunt cele in se!isa.
Raportul tangent punctifor! este rar utili3at datorita
de3a#anta@elor 423iono!ic*efect inestetic : igienic*retentionea3a
ali!entele6. Se #or !odela unghiuri deschise% largi : igiena totusi nu
este satisfacatoare.
O#ser/atie clinica9
Se contraindica in regiunea frontala inferioara corpul de punte in sa.
Oclu'al
12.
Corpurile de punte #or restaura aceasta functie% deoarece au rol
esential in ghida@ul anterior. Marginea inci3ala inferioara se reali3ea3a
pri!a% deoarece este ele!entul dina!ic . Se reali3ea3a prin contact cu
3onele !a.ilare infero*cingulare.
Materiale
Marginile inci3ale se restaurea3a !etalic sau cera!ic. Cel !ai
indicat din punct de #edere estetic este cel cera!ic. Cel !ai re3istent
este ra!a !etalica.
Conce#erea cor#urilor de #unte laterale &andi3ulare
Sunt concepute ase!anator corpurilor de punte laterale
!a.ilare.Se parcurg etapele principiilor protetice.
Masticator% corpurile de punte !andi5ulare laterale #or 2
concepute cu suprafete cuspidate% reali3ate cu contacte tip cuspid*
fosa.
Materialele utili3ate pentru suprafetele oclu3ale #or 2 !ateriale
foarte re3istente !ecanic 4alia@ele !etalice% !asele cera!ice6. Se
contraindica suprafete oclu3ale din rasini acrilice si!ple 4poli!erice6.
E.ceptional se pot reali3a aceste suprafete din rasini co!po3ite% dar
din punct de #edere clinic nu sunt sen3ationale.
&iopro2lactic% sunt concepute in functie de ele!entele
!orfologice locale% cu !ai !ulte tipuri de raporturi a#and in #edere ca
aceasta !orfologie sa nu afecte3e local !orfologia ca!pului protetic.
Corpurile #or tre5ui sa ai5a o relatie de contact care sa nu genere3e
local iritatii% in=a!atii printr*o relatie de contact trau!atic 4sa6% fara
nise de protectie pentru papile.
Corpuri +e punte laterale man+i#ulare9
Ra#orturi ale cor#ului de #unte cu creasta edentata
+angential liniar* suprafata oclu3ala !etalica% fata
linguala !odela@ con#e. si con#ergent catre !i@locul crestei.
Din ratiuni econo!ice pentru alia@% pentru confort se #a
reali3a o caseta cu o fateta din R.'.S. 4rasini
co!po3ite6.ata #esti5ulara este 23iono!ica% !odela@
con#ergent spre #arful crestei% are o for!a con#e.a cu
unghiuri largi pentru autocuratire si curatire arti2ciala.
120
Raportul tangent puncti4orm( nu!ai punctifor! la ni#elul
crestei : se crea3a spatii triunghiulare intre dintii
inter!ediari si ele!entele de agregare fa#ora3and
curatirea.In realitate si acest corp de punte pre3inta
de3a#anta@ul !a@or% in sensul ca retentionea3a
ali!ente. Este!ai putin utili3at.
Corpul de punte ideal% pentru 3ona laterala !andi5ulara
este suspendat 4fara contact cu creasta edentata6% cu un
spatiu intre el si creasta de /*) !! : !odelat con#er..Este
ideal% igienic% putin utili3at in practica deoarece nu intalni!
conditii !orfologice ( dinti inalti8S*0C!!% creste re3or5ite%
pacienti sanatosi sa accepte.
6i'iono&ia
Nu este predo!inanta :
Se indi#iduali3ea3a for!a% culoarea% #olu!ul :
Se contraindica placa@e oclu3ale cu R.'.S..
?a pre!olari sunt #i3i5ile 0-/ oclu3ala a fetei #esti5ulare ; fata
oclu3ala.
Materiale
Materialulu ideal este repre3entat de !asele cera!ice.
Corpurile de punte !i.te 4!etalo*acrilice% !etalo*co!po3ite6 nu
satisfac din punct de #edere 23iono!ic4este #i3i5il !etalul6% dar
satifac 5io!ecanic si 5iofunctional 4!aasticator6.
Oclu'al
Corpurile de punte #or restaura stopurile centrice cu !odela@
anatofor!. Eor restaura functia de ghida@ pentru a per!ite deplasarea
!andi5ulei in sens sagital fara contacte trau!atice% interferente.
Restaurarea oclu3o*functionala este cea !ai i!portanta.
Corpurile de punte laterale #or restaura stopurile centrice
4gradul I6care tre5uie sa 2e unifor! reparti3ate pe unitatea de
!asticatie si pe intreaga arcada.
Corpurile de punte #or restaura functia de ghida@ antero*lateral(
ghida@ antero*lateral 4incisi#ii laterali;canini6:
ghida@ antero*lateral canin*cuspid function.% in care este
i!plicat nu!ai caninul*cel !ai indicat si cel !ai intalnit
ghida@ de grup. Este reali3at cand functia canina este
pertur5ata 4i!plantare de2ciatara a caninului% a5senta
caninului6.
12;
unctia oclu3ala restaurata cu puntile laterale !andi5ulare
tre5uie sa eli5ere3e !andi5ula in !iscarile functionale de contacte
pre!ature 4!andi5ula condusa in centric6 si interferente 4in !iscari
e.centrice !andi5ula nu tre5uie sa interfere3e in !iscarile laterale6.
Ti#uri de cor#uri de #unte &andi3ulare
Cele !ai indicate si frec#ente corpuri de punte(
Corpul de punte !etalo*acrilic * caseta cu fateta 4acrilica6 *
in regiunea frontala si laterala.
Corpul de punte !etalo*co!po3it > satisface !ult !ai 5ine
din punct de #edere 23iono!ic% al 5ioco!pati5ilitatii decat
corpul de punte !etalo*poli!eric 4cel !ai frec#ent in
practica din ratiuni !ateriale6:
Corpul de punte !etalo*cera!ic(
In #arianta clasica cu fateta cera!ica*a5andonat.
In #arianta !oderna 4cu placare6: cera!ica este
e.tinsa pe toate fetele si confera o 23iono!ie si
proprietati 5io!ecanice e.celente.
Corpul de punte cu cupe !etalice si rasini acrilice si!ple%
corpul de punte su5 for!a de 5ara cu 5onturi ; dinti tu5i
cera!ici sunt contraindicate si a5andonate tehnologic.
Pri!ele generau disfunctii oclu3ale datorita a5ra3iunii
acrilatului% prin !odi2cari ale contactului cuspid*fosa.
12<
Capitolul
1
DIFICULTATI I4 P1OI2CTA12A &I
MOD2LA12A CO1PU1ILO1 D2 PU4T2
Dintii au o anu!ita po3itie pe arcada% cu spatii intre ei 4diaste!e%
tre!e6% pot 2 !alpo3itionati% suprapusi% rotati in a.% in #esti5ulopo3itie
sau oropo3itie 4ano!alii de po3itie6. 'no!aliile de po3itie pot 2 cu
spatiere sau cu inghesuire.
In aceste situatii este foarte di2cil de indi#iduali3at% de redat
!orfologia corpului de punte ase!anator cu dintii naturali. Din ratiuni
estetice% 23iono!ice% proteticianul incearca sa redea% sa refaca tiparul
23iono!ic al ca3ului clinic% lucru di2cil datorita infrastructurii
!etalice ce ne i!piedica .
Dupa e.tractie spatiul edentat este !ai !are sau !ai !ic.
?a pacientii tineri in edentatii #echi% se !odi2ca po3itia dintilor
li!itanti : nu ra!ane acelasi spatiu.
Modi2carile pot 2 in sens #ertical sau ori3ontal 4a!5ele frec#ente
in terapia protetica6.
Modifcari ori'ontale
Prin !igrare dintilor #ecini edentatii% spatiul #a 2 !ai !ic% dintii
arti2ciali% corpul de punte #a 2 su5di!ensionat : nu au aceeasi
indi#iduali3are cu a dintilor naturali.
In spatiile edentate !ai !ari% corpurile de punte #or 2 !odelate
!ai !ari. In a!5ele situatii nu se reproduce tiparul 23iono!ic al
ca3ului clinic.
'rti2ciile tehnice pentru a !asca aceste de2ciente(
in spatiu !ai !are corpul de punte are suprafetele con#e.e:
in spatiu !ai !ic% corpuul de punte #a 2 !odelat cu
suprafete plane% confor! principiului ca aceeasi di!ensiune
dar !odelata diferit pare !ai !are sau !ai !ica datorita
unghiului de incidenta a lu!inii pe suprafata !odelata.
Modifcari *erticale
'par dupa e.tractii la5orioase% dupa trau!atis!e cu pierderi
i!portante de tesuturi oasoase si i!plicit !odi2cari ale crestei
al#eolare. In aceste situatii clinice% de ase!enea% pentru echipa !edic*
tehnician ete greu de restaurat 23iono!ia in 3ona frontala.
Daca dintii sunt su5di!ensionati cer#ico*inci3al se inter#ine pe
dintii li!itanti si se ceea3a spatiu% la ni#elul crestei edentate prin
plastie de creasta.
12=
Dupa accidente% trau!atis!e% e.tractii re3ulta un spatiu !are in
3ona frontala : se indica reali3area unor pelote acrilice% cera!ice cu o
culoare ase!anatoare !ucoasei gingi#ale pentru a se corecta
defectul.
Pelotele se atasea3a puntilor !etalo*acrilice% !etalo*co!po3ite
4ideal !etalo*cera!ic6. Tot ca solutie ideala !ai 5une ca prote3e 2.e
sunt puntile !o5ili3a5ile telescopate asupra carora se pot inter#eni
4igieni3are% reparatii6.
Daca dintii li!itanti pre3inta retractii gingi#ale 4coroana clinica
!ai !are6 si spatiul la ni#elul edentat este supradi!ensionat in sens
#ertical% dintii inter!ediari sunt !odelati cu colete false4 de
!odelea3a dintii cu colet nor!al6 : de la ni#elul coletului anato!ic
pana la retractie se !odelea3a pentru a co!pensa de2citul de
su5stanta6.
Modifcarile in 'ona laterala 'ona laterala
Modi2carile in sens ori3ontal sunt pre3ente datorita !igrarii
dintilor restanti 4!e3iogresiuni% distogresiuni6 : nu ridica pro5le!e.
In spatiul respecti# se proiectea3a dintii dinspre !e3ial spre
distal. Modela@ul se reali3ea3a in detri!entul ele!entului distal
4principiul 23iono!ic nu este i!portant6.
In sens #ertical spatiul !icsorat o5liga clinicianul si tehnicianul
sa !odi2ce raportul corpului de punte cu creasta edentata.
?a !a.ilar nu se !ai reali3ea3a tangent liniar la #ersantul
#esti5ular: de regula se face in se!isa.
In 3ona laterala !andi5ulara nu se !ai pot reali3a corpurile de
punte suspendat sau tangent l :iniar. De regula se!isa.
Cand spatiul cer#ico*oclu3al este !ic 4) !!6 % corpul de punte #a
2 total !etalic.
Corectarea cor#ului de #unte in ano&alii cu s#atiere$ cu
inghesuire"
In practica se o5tin prote3ari false% #i3i5ile. : dintii sunt !odelati
!ai #olu!inosi.
In !alpo3itii cu spatiere nu pot 2 redate suprafetele. Se indica
aplicarea puntilor pro#i3orii 4punti test6% o5tinerea acceptiunii
pacientului si con#ingerea clinicianului. Redarea intoc!ai a spatiilor
prin reali3area de corpuri de punte la distanta e.act ca in situatia
clinica initiala.
Corpul de punte si ele!ntele de agregare sunt uniteprin
conectori !etalici plasati oral% in contact le@er cu !ucoasa. 'ceasta
!odi2care tehnica reda cel !ai 5ine tiparul 23iono!ic al ca3ului
12A
clinic : nu este o prote3are 5rutala : solutia tehnica este di2cila. Se pot
fractura conectorii% pot retentiona ali!ente.
Solutia tehnica cele !ai indicate (punti !i.te !etalo*cera!ice%
!etalo*co!po3ite cu acesti conectori cat !ai ales puntile ade3i#e.
In 3ona laterala e.istenta tre!elor nu este necasara a 2 corectata
special.Se aplica principiul !entionat la !odi2carile ori3ontale%4se
!odelea3a ele!entele dinspre !e3ial cu #olu! si for!a ase!anatoare
dintilor naturali in detri!entul dintelui distal ce poate 2 !odelat ca un
pre!aolar6.
Indi#iduali3area corpului de punte este e.tre! de di2cila si din
punct de #edere al proiectarii corpului de punte% in practica% a#e!
di2cultati reale. Co!ponenta !etalica nu ne per!ite indi#iduali3area
si !odelarea cu un #olu! si o for!a ase!anatoare dintilor naturali.
Dintii naturali nu pre3inta punct de contact in 0-/ oclu3ala.
'ceeasi nisa interdentara nu se poate reda intoc!ai pe corpul de
punte : se schitea3a doar. Grosi!ea in sens E*O a !aterialului de
placat;transparenta !aterialului sunt factori negati#i in
indi#iduali3area dintilor naturali.
Arti-icii te"nice9
Se indica aplicarea de !ase cera!ice intense pro.i!o*pro.i!al pentru
indi#iduali3area #olu!ului ; o separatie a dintilor% creand sen3atia de
#olu! 5ine conturat.
Cea !ai 5una indi#iduali3are se o5tine cu puntile !i.te !etalo*
cera!ice% !etalo*co!po3ite% puntile integral cera!ice40 dinte6%
puntile din cero!eri 4Targis*Eectris6. 'ceasta !etoda nu !ai!pune
pro5le!e ca pentru puntile !etalo*acrilice.
12B
Capitolul
1
PU4TI &P2CIAL2
Din cadrul puntilor speciale fac parte(
Puntea totala:
Puntea cu e.tensie:
Puntile !o5ili3a5ile si de!onta5ile:
Puntile pe i!plante:
Puntea ade3i#a 4colanta6*Maryland.
Sunt punti rar utili3ate% greu de reali3at% indicate in situatii
clinico*tehnice speciale.
Sunt indicate cand se contraindica puntile 2.e.
Sunt constructii ce necesita un grad crescut de cali2care al echipei
!edic*tehnician.
Puntea totala
Este una din puntile speciale ce se reali3ea3a in conditii locale si
generale. Contine cel putin / corpuri de punte si care restaurea3a
for!a de edentatie !i.ta e.tinsa pe intreaga arcada de regula
edentatia ?% * % ?.
Clinic se indica cand pe arcada sunt !ini! ) dinti% 5ine
i!plantati% fara afectiuni parodontale % corect tratati si situati in
planuri diferite. Clasic cei 7 canini ;cei 7 !olari.
Conditiile generale( starea de sanatate% ho!eosta3ia ca3ului
clinic 5una% capacitatea pacientului de a re3ista la trata!ent%
posi5ilitatile 2nanciare% dotarea tehnologica corespun3atoare.
Din punct de #edere al !etodelor protetice (
Metoda clasica cu oclu3or 4articulator si!plu6 >din ele!ente
separate:
Metoda !oderna cu articulator !ediu sau se!iadapta5il
4din ele!ente unite6.
Caracteristici
&' "etoda clasica:
Este o !etoda !ai la5orioasa% nu!ar etape du5lu dar !ult
!ai precisa si indicata pentru incepatori% cand paralelis!ul
dintilor stalpi nu este asigurat% nu este reali3at corect.
1.C
Sunt 7 etape !ari(se o5tin ele!entele de agregare >de la
a!prentare pana la aplicarea lor pe 5onturi Coroanele tre5uie sa
2e 5ine adaptate% e.act pe preparatie% adaptate si echili5rate
oclu3al% dupa care se a!prentea3a coroanele in aceasta po3itei
pe ca!pul protetic cu ur!atoarele !ateriale ( clasic*
gips8a5andonat : !ateriale elastice sau !ateriale in du5lu
a!estec >?a#is TechnicB-Jash TechnicB sau !ateriale
alginice.Re3ulta o a!prenta de arcada% !odel de lucru ce #a
contine in po3itia din ca#itatea 5ucala ele!entele de agregare
In etapa a*7*a! se !odelea3a corpul de punte4caseta cu
fateta6 pe acest !odel% se pregateste pentru a!5alare% !achetele
se ti@ea3a siste! &ego Kaereus% se a!5alea3a% se toarna. Re3ulta
corpul de punte ce se adaptea3a intre ele!entele de agregare si
se lipesc cu ?OT 4alia@ cu co!po3itie ase!anatoare cu alia@ul din
care se toarna punte.
Se e.a!inea3a intraoral co!ponenta !etalica 4puntea sa se
insere usor6 ( a.ul de insertie% relatia corpului de punte cu
creasta edentata% relatia de oclu3ie*se indi#iduali3ea3a contactele
cuspid*fosa% traseele de ghida@ in e.cursiile !andi5ulei din
centric.
Co!ponenta !etalica se tri!ite in la5orator si ur!ea3a
o5tinerea co!ponentei 23iono!ice% re3ultand astfel o piesa de
!are e.actitate.
.' "etoda moderna:
Macheta corpului de punte se !odelea3a unit de cea a
ele!entelor de agregare . se reco!anda ideal ca ea sa 2e
!odelata pe !odelul duplicat% ce confera siguranta si preci3ie in
!odela@% !acheta este 2.a pe !odel% !odelul duplicat #a face
parte integranta din #iitorul tipar
Macheta poate 2 !odelata si pe !odelul de lucru 4gipsuri
superdure6% dar la aplicarea !asei de a!5alat pe suprafata orala
e.ista riscul defor!arii la indepartarea de pe !odel. Masele de
a!5alat fosfatice au o reactie e.oter!a% puntile dentare
5asculea3a pe ca!pul protetic.
Caracteristici(
Ti!p de lucru redus la @u!atate :
Consu! de !ateriale :
Daca se utili3ea3a !odelul duplicat se #ot o5tine re3ultate
e.celente. 'paratele de turnat care se folosesc la turnare
4CI6 sunt !ult !ai e.acte .Co!ponenta 23iono!ica este
1.1
ase!anatoare cu cea utili3ata pentru puntea din ele!ente
separate.
Puntea din ele!ente unite se poate o5tine si cu a@utorul
oclu3orului% dar re3ultatele sunt !ediocre : echili5rarea oclu3ala ia
foarte !ult ti!p% nu este o !etoda de preci3ie 4este una de rutina6.
Di2cultatea o5tinerii acestei punti consta in inregistrarea corecta
% 23iologica a relatiei de oclu3ie intre cele 7 arcade.
Se indica prepararea dintilor seriata% cu prote3area i!ediata
4coroane pro#i3orii6 si adaptarea lor in oclu3ie. 'ceste coroane
pro#i3orii se #or utili3a in etapa de inregistrare a oclu3iei cu sa5loane
de oclu3ie sau cu placa de oclu3ie pentru a e#ita inaltarile frec#ente%
inducerea disfunctiei oclu3ale 4in ti!p aceasta oclu3ie disfunctionala
duce la eli!inarea dintilor stalpi6.
Puntea cu extensie
Un capat al corpului de punte nu pre3inta punct de spri@in
4T puntea in consola U6.
E.ista doua posi5ilitati de e.tensie(
Puntea cu extensie meziala*corpul de punte este plasat
!e3ial fata de ele!etele de agregare. Este indicata frec#ent
in edentatii !a.ilare de incisi# lateral si pre!olarul 0.
Puntea cu extensie distala: corpul de punte este plasat
distal fata de ele!entele de agregare.Este indicata frec#ent
in edentatii ter!inale !andi5ulare dar si cele !a.ilare
4punti totale6. 'ceste piese !ecanice sunt contraindicate
deoarece generea3a disfunctie oclu3ala: in practica sunt
!odelate atipic% nu cu !orfologia reala a dintelui inlocuit.
?a !a.ilar pre!olarul 0 este ase!anator cu un canin% sa nu ai5a
corpul de punte contact cu dintele antagonist% dar intre ti!p dintele
antagonist !igrea3a re3ultand interferente in antero*lateralitate:
dintii stalpi sunt suprasolicitati 4!olarul 0*pre!olarul76.
Indicatia este ca si e.tensia sa pre3inte relatie de contact cu
dintele antagonist.
'ceste e.tensii !e3iale sunt indicate cand pacientii nu ne lasa sa
inter#eni! pe incisi#ul central% in edentatii de pre!olar 4nu de canin6%
pacienti tineri% se. fe!inin% din a5senta conditiilor tehnice.
Puntea cu e.tensie distala este acceptata la pacientii tineri% cu
dinti stalpi 5ine i!plantati% la pacienti #arstnici cu acelasi status
1.2
parodontal dar cu dinti antagonisti o prote3a partiala acrilica% arcada
nu!ai pana la !olarul 0 superior; a!5ele #arste nu accepta alta
solutie protetica din ratiuni 2nanciare 4i!plantul6% 2e din ratiuni de
functionalitate 4prote3e !o5ili3a5ile6.
Solutii ideale
Punti speciale agregate cu coroane partiale:
Punti ade3i#e 4foarte speciale6 % indicatia ideala:
Punti agregate la5il la un capat 4incrustatie in incrustatie6:
Punti speciale pe i!plante 4costisitoare6.
O e.tensie este per!isa ca corp de punte in edentatii ter!inale%
frontale : 4nu !ai !ult de 0 e.tensie6 : dintii tre5uie sa 2e 5ine
i!plantati : e.tensia poate 2 atasata unei punti totale 4su5totale6.
Puntile mo#iliza#ile si +emonta#ile
Sunt alcatuite din(
co!ponenta 2.a 4infrastructura6 ce este su5 for!a de
!atrice 4incrustatie% capa sau i!plant6 :
co!ponenta !o5ila 4suprastructura6 8co!ponenta protetica
4corp de punte la care este atasat patricea% incrustatia%
coroana% piulita pentru 2.are cu suru56.
Puntile !o5ili3a5ile si de!onta5ile se agrega prin(
coroane telescopate:
culise:
insuru5are siste! suru5*piulita:
incrustatie in incrustatie:
agregare prin crosete di#i3ate.
Toate aceste siste!e de agregare sunt indicate pentru puntile
!o5ili3a5ile si de!onta5ile. Necesita o dotare foarte 5una%
!edic;tehnician e.peri!entat% !ateriale de calitate pentru a o5tine
piese de !are preci3ie.
Indicatii
in !odi2cari ale spatiului edentat in sens #ertical si
ori3ontal unde se contraindica puntile 2.e:
in defecte osoase poste.tractionale% postrau!atice
nerestaurate chirurgical:
1..
in agregarea pe i!planturi:
in pre#enirea afectiunilor orale cu potential cancerigen
4leucopla3ii6 in care se contraindica puntile 2.e:
in conditii de dotare foarte 5une.
A*anta4ele
se pot de!onta si igieni3a periodic de pacient si clinician:
se poate e.a!ina starea de sanatate a stalpilor%
i!planturilor% !ucoasei:
se pot repara in ca3 de fractura relati# usor:
se poate inter#eni chirurgical la ni#elul tesutului osos in
!o5ili3ari ale dintilor sau i!planturilor datorita
al#eoli3elor.Reconsolidarea stalpilor se face cu i!plant
granular 5io#itrocera!ic:
se poate e#alua 2a5ilitatea agregarii !i.te 4dinti
stalpi;i!plant6 sau a agregarii pluriplantara.
De'a*anta4e
tehnologia este pretentioasa% de !are preci3ie:
siste!ele de agregare se !icsorea3a in ti!p datorita
frictiunii si stenuirii 4stergerea 2letului6.
<ona capului de suru5 este 3ona de !ini!a re3istenta
deoarece se o5turea3a cu rasini diacrilice in strat su5tire
4C%, !!6.
Puntea telescopata
Ele&ente co&#onente
Co!ponenta 2.a8infrastructura 8capa C%7!! aplicata
inti! pe 5ont% are for!a cilindrica :
Co!ponenta !o5ili3a5ila8coroana de acoperire cu
!orfologie oclu3ala nor!ala.
Retentia se reali3ea3a prin frictiune la puntile pur telescopate si
!i.t( frictiune si insuru5are la puntile ce au agregare la un capat pe
i!plant si la alt capat pe dinte natural.
Materiale
capele se toarna din !ateriale rigide% nedefor!a5ile( 'u*Pt%
Co*Cr% Ni*Cr% Ti.
1.0
Caracteristici
in ti!p frictiunea se !icsorea3a% puntea se !o5ili3ea3a cu
usurinta :
se indica !i@loace supli!entare de !arire a frictiunii(
crosete% resorturi 2.ate pe capa% pi#oturi 4stifturi 6 2.ate in
coroana;teaca la ni#elul capei.
O#ser/atie clinica9
Cand dintii li!itanti au di!ensiuni !ici se indica siste!e de telescopare
coroana de su5stitutie * pi#ot si teaca 2.ata intraradicular cu placuta .
Pi#otul este sectionat longitudinal pentru a reopti!i3a frictiunea.
Puntea agregata prin culise
Culisele sunt siste!e speciale utili3ate in tehnologia prote3elor
scheletate dar si a puntilor !o5ili3a5ile. 'u for!e diferite.
Parti co&#onente
Co!ponenta ca#itara din !atrice:
Co!ponenta po3iti#a din patrice.
Cele 7 co!ponente se agrega frictional. Puntile sunt agregate cu
a@utorul culiselor in 7 #ariante(
patricea 2.ata pe fata pro.i!ala% distala a ele!enteor de
agregare:
!atricea este 2.ata la ni#elul corpului de punte.
'gregarea con#entionala este in ca3ul PPS. Matricea 2.ata de
ele!entul de agregare si patricea agregata de corpul de punte.Se
indica pentru puntile cu agregare !i.ta 4dinti naturali si i!planturi6.
'ceasta !odalitate per!ite dintelui sa se deplase3e in sens #ertical
23iologic 47C*/C 6% neafectand rigiditatea i!plantului.
Puntea mo#iliza#ila -ixata cu suru# 6+emonta#ila7
'gregarea poate 2(
Mi.ta( dinti naturali si i!plant:
Pur i!plant.
'gregarea !i.ta con#entionala este putin utili3ata. Consta din
reali3area unei cape cu teaca 2letata si a suprastructurii% a coroanei
de acoperire cu ori2ciu. rec#ent 2.area se reali3ea3a pe stalpul
1.;
distal% cel !e3ial 2ind agregate 2e prin telescopare% culisare%
incrustatie in incrustatie.
Puntea putea 2 de!ontata de clinician si e.a!inata.
Tehnologic foarte rar utili3ata.
Procedeul de agregare prin insuru5are a fost luat de la siste!ul
de insuru5are pentru puntile i!planto*purtate.Se foloseau teci 2letate
in care patrund suru5uri de aceeasi di!ensiune.
A*anta4ele #untilor &o3ili'a3ile si de&onta3ile
Sunt igienice % indicate in 3ona laterala pe i!plante:
Se pot indeparta : se o5ser#a statusul parodontal%
periplantar:
Se poate inter#eni local chirurgical sau protetic pentru
corecatrea !orfologiei corpului de punte 4!orfologia
oclu3ala% contacte dentare% tipul de oclu3ie6.
=ariante tehnologice
Sunt repre3entate de puntile !o5ili3a5ile agregate prin(
siste!e incrustatie in incrustatie.
Co!ponenta 2.a este su5 for!a dreptunghiulara sau
se!icilindrica 2.ata pe preparatia e.traca#itara:
Co!ponenta !o5ila( incrustatie patrice atasata % unita la
corpul de punte.
'cest siste! se reali3a in #ariantele(
#arianta clasica cu agregare pe dinti naturali
4incrustatia patrice este ci!entata6:
agregare !i.ta( i!plant;dinti naturali. Incrustatie
patrice nu se ci!entea3a.
crosete.
Modalitate depasita tehnologic datorita d3a#anta@elor
siste!ului (croset #i3i5il% grad de !entinere relati# redus%
constructie protetica predo!inanta pentru prote3a partiala.
Ele erau indicate in edentatiile ter!inale. 'u fost
inlocuite prin solutiile !oderne 4puntile i!plantopurtate6.
Puntea agregata pe implante
Co&#onente
Suprastructura protetica:
1.<
Infrastructura i!plantara-!i.ta.
'gregarea pe i!plante se poate reali3a prin(
rictiune*ci!entare:
Mi@loace speciale( 5are :
Siste!e suru5*piulita.
I!plantul este un dispo3iti# de 2.are a suprastructurii protetice
pre#a3ut sau nu cu teaca 2letata.Rolul i!plantului este de a
transfor!a edentatiile ter!inale in edentatii laterale.
Ti#uri de i&#lante
!n raport cu o4erta osoasa:
SCKRODER pre3inta ) i!planturi(
a6 endosoase 4SCP6 au suprafata de contact% 2.itate ; integrare
tisulara !ai !are:
56 @u.taosoase% in relatie cu osul
c6 su5!uco3ale:
d6 su5periostale > nu !ai sunt indicate datorita gradului de
re3or5tie in ti!p.
(unctie de material:
Metalice ( Co5al*cro!*!oli5den% Titan; alia@el sale% tantal:
Cera!ice ( din hidro.ilapatita% 5io#itrocera!ica :
Materiale co!po3ite ( car5on% sa2rele*sunt !ai rar utili3ate%
in scadere.
$upa 4orma:
suru5 radacina cu for!a conica% cilindrica 4!i.ta >RI'?IT
II6 :
la!a 4?inBoX6 : Se plasea3a intotdeauna in dreptul
!olarului 0% deoarece de la !olarul 7 incepe sa 2e creasta
edentata ascendenta.. In dreptul !olarului 0 a#e! oferta
osoasa !ult !ai 5una > creasta 3igo!atico*al#eolara.
ac*Scialo! 4din tantal6 : a3i folosit doar in trans2.atii
dentare : '3i siste!ele de trans2.atie dentara (JIT<% TIS'%
PRUIN.
Partile co&#onente ale unui i&#lant
Seg!entul osos*conic% cilindric:
Prelungirea e.o!uco3ala 4coletul 8gatul 6% in=uentea3a
3ona unde se atasea3a 25ro!ucoasa for!and santul
perimplantar dupa integrare si #indecare gingi#o*osoasa:
1.=
Stalpul 45ontul6 8 3ona de spri@in a suprastructurii:
'ccesorii(
Suru5 de acoperire la i!planturile stadiul II:
Cape de transfer :
Dispo3iti#e directe si indirecte de transfer :
Stalpul analog.
!mplanturile stadiul ! se aplica in a#ulsiile dentare 4al#eole
proaspete6% ce pot 2 incarcate protetic dupa 1 3ile pana la /C 3ile. Se
nu!esc i!planturi RI'?IT I% II cu for!a cilindro*conica% se introduc
dupa e.tractie% a#ulsie. E.ista si i!planturi &IOCER'M > i!planturi
i!ediat cera!ice din alu!ina.
!mplanturile stadiul !! 4IM<% &ONEIT6 sunt incarcate protetic
dupa /*) luni% la !andi5ula% unde #indecarea gingi#o*osoasa este !ai
rapida si )*+ luni% la !a.ilar% unde #indecarea este !ai lenta.
Conce#erea #untii #e i&#lante
Incarcarea i!plantului este esentiala in !entinerea i!plantului
pe arcada. Incarcarea protetica este responsa5ila +,*1CP de
!entinerea i!plantului pe arcada.
O conceptie si e.ecutie eronata a suprastructurii #a conduce la
eli!inarea i!plantului prin 25roli3a % prin trans!iterea fortelor
oclu3ale paraa.ial 4ne23iologic6.
Designul 0#rinci#ii #rotetice2 #ri*ind #untea #e i&#lante
Corpurile de punte sunt !odelate cu !orfologie naturala:
Suprafata orala #a 2 !odelata egal sau usor
su5di!ensionata:
Contactul dento*dentar tip cuspid*fosa% oclu3ie cu long
centric si Xide centric% pentru ca trans!iterea presiunilor
oclu3ale sa 2e cat !ai 23iologic trans!ise.
Conce#te oclu'ale
?a puntile i!plantopurtate se indica oclu3ia cu protectie !utuala
caracteri3ata prin(
Inoclu3ie in 3ona frontala cu /C*,C % cu traseu de ghida@
aplati3at:
Se indica ghida@ul antero*lateral8ghida@ de grup:
Se contraindica ghida@ul canin:
In propulsie si lateralitate% de3oclu3ia fara interferente:
1.A
Relatii centrice si de intercuspidare !a.i!a fara contacte
pre!ature:
Modela@ oclu3al cuspi*fosa cu fosa larga% !odela@ atenuat cu
reduceri in sens E*O a ariilor oclu3ale.
In supraprote3arile pe i!plante se indica conceptul oclu3iei
linguali3ate caracteri3at prin(
Contact cuspid fosa aplati3ata:
Dinti antagonisti cu cuspida@ atenuat:
Oclu3ie 5ilateral echili5rata 4Gysi si Pound6:
Contactul se reali3ea3a nu!ai intre cuspidul acti# si fosa.
Metodele #rotetice
Cu articulator indi#idual sau se!iadapta5il.
Inregistrarea cu arc facial sau placi de oclu3ie pentru a 2
transferate pe articulator.
Se contraindica articulatorul si inregistrarea relatiei
centrice cu sa5lonul de oclu3ie deoarece generea3a erori.
Materiale de #lacat
Indicate sunt !aterialele poli!erice 4rasini 5aropoli!erice%
rasini co!po3ite6 :
Placa@ul cera!ic este utili3at desi este contraindicat.
I!plantul suru5 nu se incarca i!ediat% ci nu!ai dupa integrarea
lui.
6actorii de succesc ai i&#lantului sunt
Indicatia i!plantului:
Tipul de i!plant:
Cu! se incarca i!plantul:
Gradul de participare al ca3ului clinic:
Posi5ilitatile 2nanciare.
Puntile a+ezi/e
Puntile ade3i#e sunt restaurari protetice 2.e care reduc la
!a.i!u! sacri2ciile de tesuturi dure dentare.'ceste tipuri de lucrari
protetice necesita preparatii super2ciale% nu!ai in s!alt 4peliculare6
ale dintilor stalpi care tre5uie sa 2e integri.?a prepararea pentru o
coroana de in#elis con#entionala se sacri2ca apro.i!ati# )C*+CP din
1.B
tesuturile dure dentare coronare% in ti!p ce pentru o prote3a 2.a
ade3i#a se sacri2caC*0CP.
'gregarile ade3i#e presupun proceduri clinice de !are 2nete si
pot 2 reali3ate nu!ai de practicieni !eticulosi % cu e.perienta.
S!altul dintilor stalpi se !acroconditionea3a si se
!icroconditionea3a.
Macroconditonarea repre3inta totalitatea transfor!arilor suferite
de dintii stalpi su5 actiunea instru!entarului rotati#.
Macroconditionarea dintilor laterali
crearea unui a. de insertie unic in directie oclu3o*cer#icala:
crearea unei for!e pro.i!ale re3istente:
reali3area incercuirii pro.i!ale4ele!entele de agregare
tre5uie sa cuprinda dintele pe cel putin0SCD:
o5tinerea unei arii de cola@ !a.i!e:
crearea unui lacas pentru pintenul oclu3al:
crearea unei li!ite cer#icale in !uchie de cutit.
Macroconditionarea dintilor frontali presupune(
o5tinerea retentiei prin crearea unui a. de insertie unic.
crearea de li!ite cer#icale\\ in chanfrein\\
Microconditionarea s!altului consta in gra#a@ cu acid orto*
fosforic.
'lia@ele din care se reali3ea3a aceste lucrari protetice se
conditionea3a si ele prin diferite !etode pentru a i!5unatati
ade3iunea la ni#elul interfatei ade3i#*alia@(
0. reali3area de !acroretentii su5 for!a de ori2cii%
retentii perlate% grile sau rugo3itati
7. o5tinerea de !icroretentii prin !etali3are% gra#a@ acid
electrolitic% coditionare cu laseri% sa5lare% gra#a@ chi!ic:
/. conditionare chi!ica prin silani3are% o.idare%
cera!i3are% cositori3are%depunerea unui strat inter!ediar
de silicati
). tehnici co!5inate.
'de3i#ii folositi sunt pe 5a3a de ci!enturi diacrilice4Pana#ia%C_&
Meta5ond6.
Indicatii
restaurarea edentatiilor reduse de 0 !a.i!u! 7 dinti:
i!o5ili3area dintilor parodontotici:
10C
contentia re3ultatelor dupa trata!ente ortodontice si-sau
chirurgicale:
restaurarea diferitelor tipuri de edentatii in dentitia
te!porara:
la pacientii #arstnici care nu suporta un trata!ent
con#entional prin punti 2.e sau este contraindicat datorita
unor afectiuni siste!ice:
indicate de unii !edici pentru !arirea DEO:
trata!ent pro#i3oriu sau pro#i3oriu de lunga durata:
punti clasice la care un ele!ent de agregare este ade3i#:
!odi2carea !orfologiei dintilor stalpi pentru aplicarea
!i@loacelor de !entinere% spi@in si sta5ili3are ale unei
prote3e !o5ile :
la pacientii la care tre5uie !odi2cat ghida@ul canin*se
colea3a fata palatinala cu o placuta orala.
Contraindicatii
suprafete de s!alt reduse la ni#elul dintilor stalpi:
dinti stalpi !alpo3itionati sau care nu corespund e.igentelor
23iono!ice ale pacientilor:
pree.istenta unor tre!e sau diaste!e:
dinti stalpi de#itali:
oclu3ii adanci% !ai ales cele acoperite:
parafunctii de tipul 5ru.is!ului:
diferente !a@ore in !o5ilitatea dintilor stalpi:
eruptia inco!pleta a caninilor sau a dintilor stalpi:
a5senta dintilor din 3ona de spri@in:
inaintea sau in ti!pul trata!entelor ortodontice:
puntile ade3i#e cu e.tensie sunt total contraindicate:
igiena 5ucala de2citara:
pacienti cu risc crescut de a suferi trau!atis!e 5uco*
dentare45o.eri6:
.i!posi5ilitatea utili3arii digii% ca !i@loc de i3olare
o5ligatoriu in restaurarile ade3i#e:
la pacientii indisciplinati% care nu respecta dispensari3area.
A*anta4e
sacri2ciu redus sau uneori chiar a5sent de tesuturi dentare:
101
riscul de iritare pulpara in cursul !acroconditionarii este
!ini!:
fetele #esti5ulare ale ele!entelor de agregare ra!an
intacte:
li!itarea e.tinderii cer#icale a placutelor orale nu
deter!ina iritatii la ni#elul parodontiului !arginal:
sunt estetice:
pretul de cost este !ai redus:
este posi5ila o re2.are daca se decolea3a.
De'a*anta4e
rata de esecuri !ai !are decat la puntile clasice:
necesita o dotare tehnico*!ateriala costisitoare:
pe dinti frontali e.ista riscul ca placutele orale !etalice sa
transpara:
presupun etape de !are acuratete si preci3ie:
nu se pot 2.a pro#i3oriu:
daca se decolea3a e.ista pericolul inghitirii sau aspirarii.

102