UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “V.

BABEŞ” TIMIŞOARA
DISCIPLINA DE FIZIOLOGIE
DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FUNCŢIONALE

FIZIOLOGIE GENERALĂ

CURSUL 5
Fiziologia fibrei musculare

Şef lucr.dr. Lavinia Noveanu

2012

1
 CUPRINS

1. Organizarea morfo-funcţională a fibrei musculare scheletice

2. Placa motorie
3. Cuplarea excitaţie – contracţie în fibra musculară
scheletică
4. Mecanismul contracţiei musculare în fibra musculară
scheletică
5. Particularităţi fiziologice ale fibrei musculare netede
5.1. Tipuri de fibre musculare netede
5.2. Cuplarea excitaţie – contracţie în fibra musculară
netedă
5.3. Contractilitatea fibrei musculare netede
2
 OBIECTIVE

Studentul trebuie să:

 Descrie componentele structurale implicate în cuplarea excitaţie –
contracţie şi în contracţia fibrei musculare striate
 Descrie etapele transmiterii excitaţiei prin placa motorie şi să discute
importanţa practică a blocantelor plăcii motorii
 Descrie etapele cuplării excitaţie – contracţie şi să discute rolul Ca2+ în
cuplarea excitaţie – contracţie din fibra musculară striată
 Descrie mecanismul contracţiei musculare şi să discute rolul ATP-ului
 Descrie particularităţile componentelor structurale implicate în cuplarea
excitaţie – contracţie şi în contracţia fibrei musculare netede
 Explice particularităţile morfologice, electrofiziologice şi funcţionale ale
fibrelor musculare netede de tip multiunitar şi unitar
 Discute particularităţile privind etapele cuplării excitaţie – contracţie şi
parametrii contractilităţii fibrei musculare netede în comparaţie cu fibra
musculară striată
3
 1. ORGANIZAREA MORFO-FUNCŢIONALĂ A FIBREI
MUSCULARE SCHELETICE
 Celulă cilindrică, multinucleată
 cu nuclei dispuşi periferic
 lungime = 1-300 mm
FIBRĂ
 diametru = 10 – 150 m
 Membrana celulară = SARCOLEMĂ
 Citoplasma = SARCOPLASMA
(a) Porţiune contractilă cu MIOFIBRILE
(b) Porţiune necontractilă
 Nr.  de mitocondrii
 sub sarcolemă
 RS bine dezvoltat  în jurul miofibrilelor
 Mioglobină  la nivelul plăcii motorii
 Incluziuni de glicogen şi lipide (trigliceride)
4
 1.1. SISTEMUL SARCOTUBULAR

DEFINIŢIE - structură specializată a

sarcolemei (tubuli T) şi a RS (tubuli L)
care asigură cuplarea excitaţie/contracţie
(a) TUBULII TRANSVERSALI (T)
 invaginații transversale ale sarcolemei la
nivelul joncţiunii dintre discul clar şi
întunecat al miofibrilelor
 prezintă canale lente de Ca2+ voltaj-
dependente (DHPR) activate în timpul
depolarizării sarcolemei  DHPR = receptorul
 Rol: conduc impulsurile de pe suprafața pentru dihidropiridină
 RYR = receptorul
sarcolemei în interiorul celulei, către RS
pentru rianodină 5
(b) TUBULII LONGITUDINALI (L)
 RS dispus sub formă de reţea în jurul
miofibrilelor
 Rol: depozit intracelular (ic) de Ca2+
 Alcătuit din:
 două dilataţii laterale = cisterne cu
canale lente de Ca2+ voltaj-dependente
(RYR)  la stimulare determină ieșirea
Ca2+ din RS în citoplasmă
 [Ca2+ ]ic  CONTRACŢIA
TRIADA SARCOPLASMATICĂ
 un segment longitudinal cu pompe
 ansamblul format din 1 tubul
de Ca2+  în repaus asigură
T + 2 cisterne adiacente
recaptarea Ca2+ în RS
 există 2 triade/sarcomer
 [Ca2+ ]ic  RELAXAREA 6
 1.2. MIOFIBRILELE

 Sunt organite specifice cu funcţie contractilă  reprezintă aparatul

contractil al celulei
 Sunt dispuse de-a lungul axului longitudinal, pe întreaga lungime a
fibrei musculare  reprezintă 80% din volumul fibrei musculare
 Sunt alcătuite din miofilamente contractile de miozină şi actină
organizate în sarcomere
 Cuprinde o succesiune ordonată de benzi sau discuri  aspectul
striat al fibrei musculare
Sarcomer

Banda Z M Banda Z
Miofilamente Miofilamente
subțiri groase

Banda H
Disc I Disc A Disc I

7
 DISCURILE CLARE, IZOTROPE (discurile I)
 conţin actină
 sunt împărţite în 2 hemidiscuri de către banda Z
 DISCURILE ÎNTUNECATE, ANIZOTROPE (discurile A)
 conţin miozină şi parţial actină
 prezintă central banda H, bisectată de către linia M

Sarcomer

Banda Z M Banda Z
Miofilamente Miofilamente
subțiri groase

Banda H
Disc I Disc A Disc I

8
 Sarcomer
MIOFILAMENTELE CONTRACTILE
1. Miofilamente groase
 constituite din miozină
 diametrul = 10 nm Banda Z Banda Z

Miofilamente
 lungimea = 1,5 m subțiri
Miofilamente
groase
2. Miofilamente subţiri
 constituite din actină Banda H
Disc I
 diametrul = 5 nm Disc A Disc I

 lungimea = 2 m

RAPORTURI: la nivelul discului A (întunecat)

 1 miofilament de miozină / 6 miofilamente de actină
 1 miofilament de actină / 3 miofilamente de miozină
9
SARCOMERUL
 unitatea morfo-funcţională a miofibrilei
 format din - 1 disc întunecat (A)
- 2 hemidiscuri clare (I)
 delimitat de două membrane Z
 lungime de 2–2,25 m în repaus
 se scurtează în timpul contracţiei prin glisarea filamentelor de
actină printre cele de miozină și apropierea membranelor Z

PROTEINELE MUSCULARE
1.Proteine contractile  actina şi miozina
2.Proteine reglatoare  troponinele şi tropomiozina, care intră în
structura miofilamentului subţire, alături de actină
10
 1.3. MIOGLOBINA

 proteină care conţine Fe2+ Fe2+

 constituie un rezervor temporar de O2
 favorizează disocierea HbO2 la nivel muscular
FIBRE MUSCULARE ROŞII
 bogate în mioglobină
 metabolism predominent aerob (+ O2)
 forţă şi viteză redusă de contracţie
 rezistente la oboseală

FIBRE MUSCULARE ALBE

 sărace în mioglobină
 metabolism predominant anaerob (- O2)
 forţă şi viteza crescută de contracţie
 puţin rezistente la oboseală
11
 1.4. PROTEINELE MUSCULARE CONTRACTILE

(a) MIOZINA
 fracţiunea proteică majoră, complexă, asimetrică
 alcătuită din 2 lanţuri grele şi 4 lanţuri uşoare
 organizare în 2 părți:
1. Light meromiozina (LMM)
 formează “coada” (axul) miofilamentului
 cuprinde cele 2 lanţuri grele dispuse
într-o conformaţie de alfa-helix,
înfăşurate unul în jurul celuilalt
2. Heavy meromiozina (HMM) – cuprinde:
“capul” alcătuit din extremitatea lanţurilor grele şi lanțurile uşoare
“gâtul” (braţul) leagă capul de coadă şi asigură mobilitatea capului
12
CAPUL MIOZINIC
 Format din extremitatea plicaturată a lanţului
greu + lanţurile uşoare
 Prezintă:
 un situs de interacţiune cu actina
 un situs nucleotidic ATP-azic (Mg2+- dependent)
care leagă ATP și îl scindează pentru a genera
energia necesară contracţiei
 Orientarea capului faţă de axul filamentului:
 90° în condiţii de repaus
 45° în timpul contracţiei
 Rol: capul + gâtul (are mobilitate) formează
”puntea” de legare cu actina (“cross–bridge”)
care inițiază contracția musculară
13
(b) ACTINA
 se găseşte sub 2 forme:
 actina globulară (actina G) = forma monomerică
 actina fibrilară (actina F) = forma polimerică (340-380 monomeri)
 are 2 proprietăţi:
 capacitate de polimerizare
 capacitate de interacţiune cu miozina

Troponinele (C,T,I) Tropomiozina (TMZ) Actina G

Miofilamentul de ACTINĂ 14
 1.5. PROTEINELE MUSCULARE REGLATORII

(a) TROPOMIOZINA (Tmz)

 este dispusă sub formă de bastonaşe de-a lungul miofilamentului
de actină - 1 moleculă de Tmz/ 7 monomeri de actină G
- 50 molecule de Tmz/ 1 filament de actină
 când [Ca2+] citosolic scade la 10-7M (repaus) Tmz se interpune
între actină şi miozină  împiedică interacţiunea actino-miozinică
 când [Ca2+] citosolic creşte la
10-5M (stimulare) Tmz este
deplasată lateral şi permite
formarea punţilor transversale
actino-miozinice  iniţierea
contracţiei musculare
15
(b) TROPONINELE
 complex de 3 molecule reglatorii
1.Troponina C (TnC)
 fixează Ca2+ când [Ca2+] citosolic creşte la
10-5M şi declanşează deplasarea laterală a
Tmz  se pot forma punţile transversale
actino-miozinice
2. Troponina T (TnT)
 leagă complexul de troponine de Tmz
3. Troponina I (TnI)
 leagă complexul de troponine de actină
 menţine Tmz în poziţia de blocare a
interacţiunii actino-miozinice
 inhibă ATP-aza capului miozinic
16
 2. PLACA MOTORIE

DEFINIŢIE: joncţiunea dintre axonul neuronului motor cu originea în

coarnele anterioare a măduvei spinării sau în nucleii motori somatici
ai trunchiului cerebral şi fibra musculară striată scheletică
PLACA MOTORIE = sinapsă chimică de tip excitator
CARACTERISTICI STRUCTURALE
1. Componenta presinaptică - butonul
terminal al moto-neuronului, cu
vezicule cu Ach
2. Fanta sinaptică
3. Componenta postsinaptică - invaginaţie
plicaturată a sarcolemei, cu Rec.
Nicotinici
17
 CARACTERISTICI FUNCŢIONALE
 mediator chimic: ACh depozitată în veziculele butonului
 receptori postsinaptici: Rec. Nicotinic
 întârziere sinaptică: 0,5 – 1 msec
 potenţial de placă: PPSE

Receptorul nicotinic = canal PR muscular = - 90 mV

de Na+ şi K+ gNa+ >> gK+ PA (spike) = + 30 mV 18
 TRANSMITEREA EXCITAŢIEI ÎN PLACA MOTORIE

1. Invazia butonului sinaptic de către PA nervos  influx de Ca2+

2. Eliberarea şi difuziunea ACh în fanta sinaptică
3. Acțiunea Ach asupra Rec. Nicotinici
Influx de Na+ prin canale operate de ligand

Potenţial de placă  sumare temporo-spaţială până

la valoarea prag a PA muscular (- 55 mV)

Influx de Na+ prin canale rapide voltaj-dependente

 depolarizare musculară (până la + 30 mV)

PA muscular propagat lent (30 m/sec) la nivelul

sarcolemei și apoi prin tubulii T

4. Inactivarea ACh sub acţiunea AChE

 desfacerea complexul Receptor-ACh şi hidroliza ACh 19
 BLOCANTELE PLĂCII MOTORII

1. MEDICAŢIA ADJUVANTĂ în timpul anesteziei

 permite obţinerea relaxării musculare (paralizie musculară flacidă)
 combate spasmele şi convulsiile
(a) Blocante ale receptorului nicotinic de tip CURARA
 împiedică fixarea ACh pe Rec. nicotinic
 determină scăderea progresivă a
amplitudinii şi duratei PPSE pe
măsura creşterii dozei de curara
 blocajul este complet (curarizare
totală) când amplitudinea PPSE
scade la 1/3 din amplitudinea
normală
20
(b) Blocante ale Rec. nicotinic de tip SUCCINILCOLINĂ
 în faza I - produc depolarizarea
postisnaptică  contracţie tranzitorie
 în faza II - rămân fixate de Rec. nicotinic
 desensibilizează Rec.nicotinic la ACh
 menţin sarcolema în stare repolarizată

2. TOXINA BOTULINICĂ
 este produsă de bacilul
botulinic (anaerob)
 blochează exocitoza ACh
de la nivel presinaptic
paralizie musculară
21
 3. CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE
DEFINIŢIE - succesiunea de fenomene care realizează legătura
funcţională între sarcolemă şi structurile contractile care determină
declanşarea contracţiei şi declanşarea relaxării musculare
 este o funcţie a SISTEMULUI SARCOTUBULAR

Declanşarea contracţiei Declanşarea relaxării 22

 I.DECLANŞAREA CONTRACŢIEI MUSCULARE

PA muscular se propagă lent de-a lungul

sarcolemei  activează canalele lente de
Ca 2+ (DHPR) din membrana tubulilor T

Activarea canalelor lente de Ca2+ (RYR) din

membrana cisternelor tubulilor L determină
ieşirea Ca2+ în citoplasmă  creşterea
concentraţiei de la 10-7M până la 10-5 M

1. Fixarea Ca2+ pe troponina C

2. Deplasarea laterală a Tmz  eliberarea
situsurilor de interacţiune actino-miozinică
3. Formarea punţilor actino-miozinice

CONTRACŢIA MUSCULARĂ
23
 II.DECLANŞAREA RELAXĂRII MUSCULARE

Activarea pompelor de Ca2+ din segmentul

longitudinal al tubulilor L determină
recaptarea Ca2+ în depozite (stocare pe
calsechestrină)  scăderea concentraţiei
Ca2+ citosolic de la 10-5M până la 10-7M

1. Eliberarea Ca2+ de pe troponina C

2. Revenirea Tmz în poziţia iniţială
 blocarea situsurilor de interacţiune
actino - miozinică
3. Desfacerea punţilor actino-miozinice

RELAXAREA MUSCULARĂ
24
 4. MECANISMUL CONTRACŢIEI
MUSCULARE
 DEFINIŢIE: alunecarea (glisarea)
miofilamentelor de actină printre cele
de miozină  apropierea discurilor Z
şi scurtarea sarcomerului
 hemidiscurile clare se micşorează
 discul întunecat rămâne nemodificat
“CICLUL PUNŢILOR”
 Reprezintă mecanismul molecular al contracţiei  formarea şi
desfacerea ciclică a punţilor transversale actino-miozinice atât
timp cât concentraţia Ca2+ic este 10-5 M
 Nu se desfăşoară simultan la nivelul unui sarcomer  o parte din
punţi menţin „ancorate” miofilamentele de actină deja glisate spre
interiorul sarcomerului
25
 (a) INIŢIEREA “CICLULUI PUNŢILOR”

 afinitatea capului miozinic pentru actină este scăzută

 legăturile actino-miozinice sunt slabe
 la nivelul capului miozinei este fixat ADP şi Pi
 între capul miozinic şi axul filamentului există un unghi de 90
 energia este acumulată în “poziţionarea” situsul de interacţiune
miozinic în dreptul situsului de interacţiune actinic

26
 (b) FORMAREA PUNŢILOR TRANSVERSALE

 legăturile actino-miozinice devin puternice

 ADP şi Pi sunt eliberate de la nivelul capului miozinic
 eliberarea energiei acumulate (“working stroke”) determină:
1. flexia capului miozinic
2. micşorarea unghiului faţă de axul miofilamentului de la 90 la 45
3. alunecarea miofilamentului de actină spre centrul sarcomerului

27
 (c) DESFACEREA PUNŢILOR TRANSVERSALE

 detaşarea capului miozinic de miofilamentul de actină are loc

NUMAI după fixarea unei noi molecule de ATP pe capul miozinei
 capul rămâne flectat pe braţul miofilamentului de miozină
 în lipsa ATP-ului punţile acto-miozinice rămân ataşate şi ciclurile
sunt blocate  rigiditatea cadaverică (“rigor mortis’)

28
 (d) RELUAREA “CICLULUI PUNŢILOR”

 hidroliza ATP-ului sub acţiunea ATP-azei miozinice determină:

1. fixarea ADP şi Pi la nivelul situsului nucleotidic al capului miozinei
2. restabilirea unghiului de 90 între capul miozinic şi axul
miofilamentului de miozină
3. repoziţionarea capului miozinic spre următoarea actină G
4. restabilirea legăturilor inițiale actino-miozinice slabe

29
 5. PARTICULARITĂŢI FIZIOLOGICE ALE
FIBREI MUSCULARE NETEDE
FORMA - fusiformă
 lungime: 20 – 500 m
 diametru: 2 – 10 m
STRUCTURĂ
 Nucleu: unic, central
 Sarcolema
canale lente de Ca2+ - voltaj-dependente
- operate de ligand
- operate mecanic
pompe ionice: pompe de Ca2+
Zone specializate
 caveole - înlocuiesc tubii T
 corpi denşi - înlocuiesc discurile Z
 conexoni - sinapse electrice între celule 30
 PROTEINELE CONTRACTILE
 formează miofilamente groase de miozină şi
subţiri de actină care nu sunt organizate în
sarcomere
 corpii denşi înlocuiesc discurile Z (aspectul
neted al fibrei musculare)
 activitatea ATP- azei miozinice este scăzută
 interacţiunea actino-miozinică depinde de
gradul de fosforilare a lanţurilor uşoare
miozinice
UNITATEA CONTRACTILĂ
PROTEINE REGLATORII cuprinde 15 miofilamente de
 tropomiozina (Tmz) actină fixate pe doi corpi denşi,
situate în jurul unui singur
 calmodulina (CaM) înlocuieşte Tn-C
filament de miozină 31
 5.1. TIPURI DE FIBRE MUSCULARE
NETEDE

Particularităţi Fibra musculară

morfologice multiunitară
Distribuţie Muşchii intrinseci ai
globilor oculari
Vasele mari
Organizare Dispuse separat
Fără conexoni
Inervaţie Individuală
Joncţiune Joncţiuni de contact
neuro- 1 varicozitate cu NT
musculară pentru fiecare fibră
musculară
32
Particularităţi Fibra musculară
morfologice unitară
Distribuţie Pereţii viscerelor
cavitare
Vasele mici
Organizare Grupate în tunici
musculare
Nr. de conexoni
Inervaţie Stratul superficial al
tunicii musculare
Joncţiune Joncţiuni difuze
neuro- 1 varicozitate cu NT
musculară pentru mai multe fibre
musculare
33
Particularităţi Fibra musculară Fibra musculară
electrofiziologice multiunitară unitară
Potenţialul de Constant Oscilaţii lente jurul – 50 mV
repaus = - 60 mV  frecvenţa 3 – 12 / min
 amplitudine de câţiva mV
automatism întreţinut de o
celulă pacemaker
 CONTRACŢIE = depolarizare prin
influx de Ca2+ declanşat de:
 stimularea parasimpatică (ACh)
 întinderea fibrei musculare
 RELAXARE = hiperpolarizare prin
eflux de K+ declanşat de:
 stimularea simpatică (NAdr) 34
Particularităţi Fibra musculară Fibra musculară
electrofiziologice multiunitară unitară
Potenţialul de acţiune Numai prin  Apar pe platoul undei
 Vârfuri (spike) cu stimulare lente Nr. de vârfuri este
durata de 50 msec nervoasă direct proporţional cu
prag = - 40 mV intensitatea depolarizării
depolarizare până la 0  Dispar când
mV prin influx de Ca2+ depolarizarea este totală

35
Particularităţi Fibra musculară Fibra musculară
funcţionale multiunitară unitară
Tonus bazal Mecanism neurogenic Mecanism miogenic
(stimulare nervoasă) (automatism)
Contracţie Fiecare fibră se Excitaţia este condusă
(alunecarea contractă individual rapid de la o celulă la alta
filamentelor  permite gradarea prin conexoni  fibrele se
de actină contracţiei contractă ca un tot unitar
printre cele de (sinciţiu funcţional)
miozină)

Controlul Nervos Nervos şi Hormonal

contracţiei 36
 5.2. CUPLAREA EXCITAŢIE – CONTRACŢIE

I. DECLANŞAREA CONTRACŢIEI   [Ca2+] din citoplasmă

Influxul nervos determină activarea
(a) CUPLARE ELECTRO - canalelor de Ca2+ voltaj –
MECANICĂ dependente (L) din sarcolemă

Factorii CONSTRICTORI determină:

1. Activarea canalelor de Ca2+
(b) CUPLARE FARMACO- operate de ligand din sarcolemă
MECANICĂ 2. Activarea proteinei Gq cuplată cu
fosfolipaza C  IP3 (mesager
secundar) care activează canalele
de Ca2+ din membrana RS

Întinderea fibrei musculare

(c ) CUPLARE MECANO - determină activarea canalelor de
MECANICĂ Ca2+ operate mecanic din sarcolemă
37
 4Ca2+ + Calmodulina

Activarea MLCK
(myosin light chain kinase)

Fosforilarea lanţurilor uşoare

miozinice
(în prezenţa ATP şi a Mg2+)

Formarea punţilor actino-

miozinice

CONTRACŢIE MUSCULARĂ
38
II. DECLANŞAREA RELAXĂRII   [Ca2+] din citoplasmă

Activarea pompelor de Ca2+ din (+)

sarcolemă şi membrana RS
Factorii RELAXANŢI care
Desfacerea complexului
4Ca2+ - Calmodulină  AMPc (Adr 2) sau
 GMPc (ANP, NO)
Activarea MLCP
(myosin light chain phosphatase) (+)

Defosforilarea lanţurilor uşoare

miozinice

Desfacerea punţilor actino-miozinice

RELAXARE MUSCULARĂ 39
 5.3. CONTRACTILITATEA FIBREI MUSCULARE
NETEDE
1. Activitatea ATP-azică scăzută - determină o viteză redusă de
desfăşurare a ciclului punţilor transversale:
 durata mai mare a contracţiei este de 1 – 3 sec (de 30 de ori
mai mare decât în fibra musculară striată)
 energia necesară pentru a susţine a contracţie mai redusă (1/10
– 1/300 faţă de fibra striată)
 menţinerea prelungită a contracţiei musculare la un nivel minim
de stimulare, cu durata de ore sau zile, şi cu un consum minim de
energie = “mecanism de blocare” (“latch” mecanism)
2. Absenţa benzilor Z - determină:
 o capacitate crescută de scurtare (până la 2/3 din lungimea iniţială
faţă de 1/3 la fibra musculară striată)
 o forţă de contracţie/suprafaţa de secţiune mai mare (4 - 6 kg/cm2
faţă de 3 - 4 kg/cm2 la fibra musculară striată) 40