Sunteți pe pagina 1din 6

NURSING PSIHIATRIC

As. Princ. Lic.


Tamas Simona Bogdana
In societate oamenii ii formeaz cele mai ciudate idei despre pacienii cu tulburri
de funcionare.
Deseori aceste idei sunt preudeci care se bazeaz mai cu seam pe lipsa de
cunoatere a problemelor.
Aceste idei i preudaci sunt in mare msur !otrtoare asupra modului nostru de
comportament i gandire fa de aceti oameni
Impresia despre pacienii cu tulburri psihice
Se spune in general despre pacienii cu tulburri psi!ice c "nu sunt normali#.
$e inelegem prin normal%
Prerile sunt imprite.
&aptul c un anumit comportament este considerat normal sau nu este in'uenat de
o multitudine de factori.
A(em tendina de a cali)ca pe cine(a "nebun# sau "anormal# atunci cand
comportamentul lui difer de propriul nostru ablon.
Prin aceasta il separm de noi* utilizand frec(ent cu(inte ignitoare +"nebun#*
"icnit#* "scrantit#, creind prin aceasta o imagine deformat a realiti.
Acest lucru se numete "preudecat#.
Preudecile au o funcie pentru om-il aut s se distaneze fa de anumite
grupuri de oameni.
Teama fa de alte grupuri de oameni iz(orat din necunoarerea lor genereaz
preudeci.
In ultimele decenii s.a trecut la sc!imbarea impresiei despre aceti pacieni .
Cadrul medical mediu i prejudecile lui
A a(ea preudeci despre pacient ingreuneaz ingriirea lui.
/ste important s.i cunoti propriile preudeci i cauza lor pentru a.i putea da
seama dac sunt corecte.
A !b"lna# psihic$ i a a#ea !tulburri de %unci"nare$
/0ist o deosebire intre cele dou concepte.
P1I2$IPII D/ BA3A I2 I241I5I1/A PA$I/26IL71 $8 T8LB81A1I D/ &82$6I72A1/
&n'rijirea medical este " acti#itate des%urat de "m pentru "ameni
A(em de a face cu omul ca pacient* cu omul ca aparintor al pacientului i cu omul
in calitate de personal medical ingriitor.
Principii care stau la baza ingriirii pacientului care sufer de tulburri de funcionare
Ingriirea medical acordat pacienilor cu tulburri de funcionare
7 tulburare psi!ic in'ueneaz funcionarea global a pacientului +imposibilitatea
de a se ingrii pe sine,* in aa msur incat acesta nu (a putea de unul singur s se
adapteze la cerinele unei (iei armonioase in societate.
7mul respecti( este indrumat spre ingriirea psi!iatric temporar sau permanent
Pacientul (a ) autat s.i regseasc modul de funcionare normal* unii de(enind
capabili s se ingrieasc complet pe sine inii* alii* cum ar ) pacienii psi!iatrici
cronici* (or rmane dependeni de ingriiri.
Pentru conceperea unui plan de ingriire (a ) !otratoare formarea unei imagini
despre pacient.
Aceasta difer in funcie de religie* modelul cultural al societii in care
triete*perioada istoric etc.
Puncte de (edere principale pri(ind omul.pacient utilizate in ingriirea pacienilor cu
tulburri de funcionare-
9.&iecare om reprezint o unitate psi!ic* somatic * social i in ce pri(ete
principiile asupra (ieii: interaciunea dintre acestea in'ueneaz e0istena )ecrui
om.
;.&iecare om este unic in felul su- aceast idee este (alabil in oricare dintre
situaiile in care un om s.ar a'a.
<.&iecare om este un indi(id independent* dotat cu responsabilitate proprie- ea
poate a(ea discernant i poate s se sc!imbe in funie de gradul su de
adaptabilitate.
=.7mul nu poate ) analizat separat de mediul su social- omul are ne(oie de
oameni in urul su pentru a putea ) om .
>.&iecare om are o istorie a (ieii sale- prezentul este o continuare a trecutului i are
in'uen asupra (iitorului.
(I)IUNI ASUPRA INGRI*IRII +,-NA(U-UI
$adrul medical trebuie s pri(easc pacientul pe care.l abordeaz ca pe un indi(id
fcand parte din societate i a(and propria sa constitiie psi!osomatic* propria sa
con(ingere religioas i un caracter propriu* gata format.
?odul de lucru al cadrului medical nu se bazeaz pe intuiie sau intamplare* ci este
sistematic i cu un scop.
Ingriirea bolna(ului incepe din ce in ce mai mult s de(in o disciplin aparte* )ind
in cutare de o fundamentare tini)c i de o structurare a procedeelor din
situaiile practice.
?odelul de gndire* modelul de acionare metodic i sistematic poate ) aplicat in
cadrul plani)crii* e0ecutrii i e(alurii acti(itii de ingriire a bolna(ului
7 problem poate ) rezol(at numai dac suntem contieni de e0istena ei.
Se (orbete de noiunea de problem dac situaia prezent este diferit de cea
dorit.
Dac (rei s aungi intr.un timp cat mai scurt la situaia dorit* (a trebui s rezol(i
problema intalnit* intr.un mod contient* sistematic* intit i e)cient.
Pentru )ecare (a ) clar de ce doreti ce(a i de ce faci ce(a
Pentru abordarea unei probleme in mod contient* sistematic* intit i a)cient se
poate
folosi "modelul rezol(rii de probleme#-
9.1ecunoaterea problemei
;.&oemularea problemei
<.Stabilirea scopului
<
=. Planuri de aciune
>.Ducerea la indeplinire a planului
@./(aluarea situaiei
Aplicarea modelului rezol(rii unei probleme in practica ingriirii pacienilor .
9.Primul lucru care (a trebui fcut la (enirea unui nou pacient in secie* este
obinerea de date referitoare la el. $u alte cu(inte i se (a lua o anamnez de ctre
cadrul medical.
;.Din datele obinute* mai ales dac acestea sunt ordonate i corelate una cu alta*
se poate trece la formularea problematicii legate de ingriirea medical.
<.A(and ca punct de plecare problemele puse in cadrul ingriirii medicale* se trece la
sc!iarea rezultatelor pe care +mai de(reme sau mai tarziu,* (rem s le obinem cu
acest pacient.
Bineineles c (a trebui s )m ateni ca scopurile propuse sa )e realiste.
=.Dup aceasta* se (a pune la punct un plan care s redea modul in care ne.am
gandit s putem duce la indeplinire cele propuse.$ine* ce * cum i cand (a face
ce(a%$e miloace suplimentare (or putea ) folosite%
>.8rmtorul pas este e0ecutarea planului* conform celor stabilite dinainte.
@.Dup o anumit perioad* de e0emplu de dou sptmani* se (a face o e(aluare
de etap* mai ales* dac palnul de lucru a fost bun.
In cazul in care nu ne.am atins scopurile propuse* sau dac procesul nu s.a
desfurat aa cum am ) dorit* nu ne rmane nimic altce(a de fcut decat s
incepem totul de la inceput.
,bser#area i rap"rtarea
,bser#area este " c"nstatare c"ntient. care are l"c in anumite situaii.
a#and un anumit scop i care se desfoar conform unui anumit sistem.
Prin rap"rtare inele'em un schimb de in%"rmaie intre pers"ane/
Rap"rtarea p"ate a#ea loc atat prin informaii scrise cat i prin comunicare
(erbal.
7rice persoan care prin profesia sa este implicat in ingriitea pacientului (a trebui
s )e pus la curent cu e(oluia strii acestuia.
1aportarea corect scade sau c!iar inltur posibilitatea de eroare.
Salariaii care lucreaz in ture i care nu pot a(ea intotdeauna contact unii cu alii
(or trebui totui s comunice unii altora di(erse obser(aii i indicaii prin
intermediul raportri
$are este moti(ul pentru care trebuie s raportezi nite informaii-
9.In caz contrar se (a uita foarte mult.
Detaliile care sunt de multe ori aa de importante sunt trecute cu (ederea
;.Poi s citeti dup un timp obser(aiile notate de un coleg de.al tu.
<.1aportarea ii d o imagine global
=.Spiritul de obser(aie ii crete.
Aceasta este o cerin pentru a putea descrie cat mai bine ceea ce obser(i.
2u rareori (ei constata c obser(aiile notate de tine nu au fost su)cient de
amnunit prezentate.
Aceasta te stimuleaz ca pentru data (iitoare s )i i mai atent in descrierea celor
obser(ate.
>.7bser(aiile notate de tine in raport (or constitui o surs de date importante
pentru colegul care urmeaz s lucreze in tura urmtoare.
1aportul tu (a trebui s )e cat mai complet posibil intr.o intr.o e0primare limpede.
1aportarea este deci un moloc important care asigur continuitatea in ingriirea
pacientului i ofer posibilitatea de e(aluare a situaiei.
1aportarea scris se face prin ceea ce noi in spital cunoatem sub numele de %"aie
de "bser#aie/
a. &oaia de obser(aie conine in mod curent date despre pacient care sunt
importante pentru acordarea de asistenz medical.
Se adun i se pun in ordine date din mai multe domenii.
b. &oaia de obser(aie i ingriire a bolna(ului* conine date importante in acordarea
de asisten medical de ctre cadrul medical.
Rubrici0
. Informaii luate la internare sau anamneza bolna(ului.
. Planul de ingriire al bolna(ului.
. &oaia pentru inregistrarea temperaturii* pulsului* greutii* ADL* acti(iti zilnice
etc.
. 1aportarea zilnic a cadrului madical.
. ?edicaia bolna(ului.
. &oaia consulturilor de specialiate.
Cerine0
. Scrierea raportului nu trebuie s se petreac la pre mult (reme de la obser(are.
. Descrierea datelor despre bolna( trebuie s )e cat mai concis i limpede.
. Prezentarea datelor trebuie s rnan doar o culugere de informaii +fr concluzii
personale,
. 1aportarea trebuie s )e clar e0primat i lizibil.
1"arte imp"rtant este s 2nele'i rap"rtul scris de un c"le' de3al tu/
4ac nu 2nele'i #re" in%"rmaie citit sau nu ai au5it sau 2neles ce#a
sucient de bine. cu at6t mai repede s clarici lucrurile/
Cere s i se repete in%"rmaia sau s3i e e7plicat.ac"l" unde c"nsideri
c acest lucru este necesar
Cerinele rap"rtrii scrise0
. /0presiile utilizate (or corespunde scopului propus- obser(area pacientului.
. Scrisul s )e clar. Altfel pot aprea situaii periculoase.
. De a(ut in (edere limbaul utilizat +e(itare e0presiilor populare pentru a nu igni,.
. 8tilizarea unui limba o)cial i e(itarea e0punerlor prea lungi.
. S nu foloseti prescurtri.
1"aia de tratament i 2n'rijire a b"lna#ului
Inc din momentul internArii pacientului i pe tot parcursul asistArii acestuia in spital
este e0trem de importantA culegerea de informaii.
Acest lucru se poate face prin discuia cu pacientul +anamneza,* discuia cu
aparinAtorii +!eteroanamneza, cat i* mai ales prin obser(area comportamentului
bolna(ului in secie fArA ca acesta sA ii dea seama i menionarea acestor aspecte
in raportul de predare a turelor.