Sunteți pe pagina 1din 44

Cuprins

Introducere................................................................................................. .............................. 2
1. Studiul tehnic....................................................................................... ..............................3
2. Motivarea tehnico-economic............................................................ ............................ .16
3. Construcia i principiu de funcionare a liniei tehnologice ........................................18
4. Construcia i principiu de funcionare a utilajului....................... ..............................20

5. Calculul instalaiei................................................................................... ..................... ..........34


6. Protecia muncii. Tehnica securitii............................................... ..............................42

7. Concluzie............................................................................................. ............................. .44


8. Bibliografii.......................................................................................... ............................. .45
9. Anexe.................................................................................................... ............................ .46

Mod Coala
.
Elaborat
Verificat
Contr.norm
.
Aprobat

Nr. Docum.

Semn.

Data
Litera

Zaharia Anna

Galusca E.

Instalatia pentru rcirea


laptelui

Coala

Coli

46

UTM FTMIA
gr. TL-061

Introducere
Industria laptelui ocup un loc deosebit n industria alimentar a sectorului agro-industrial.
Laptele este un produs alimentar excelent si din el se prepar un sortiment foarte variat de produse
alimentare, ns pentru a avea materie prim n cantitti suficiente productorul de lapte-materie
prim trebuie sustinut de stat si gospodrii industriale. Fabricarea produselor lactate reprezint un
proces tehnologic complex care include diferite operatii tehnologice bazate pe metode chimice,
fizice, microbiologice, biochimice si de actiune asupra materie prime.
Laptele si produsele lactate , datorit compozitiei lor chimice si gradului nalt de asimilare, ocup un
loc important n alimentatia rational a omului, fiind si sursele cele mai accesibile de proteine de
origine animal. Calittile nutritive excelente ala laptelui ca produs alimentar se cunosc din vremuri
strvechi. Filosofii antici au numit laptele izvorul snttii , sucul vietii, snge alb, iar marele
fiziolog rus Pavlov l-a numit hran remarcabil creat de nssi natura.
Rcirea laptelui are ca scop prelungirea duratei de pstrare a proprietatilor iniiale ale laptelui
proaspat, fiind cea mai eficace metoda de incetinire a dezvoltrii microflorei laptelui i deci, de
conservare a acestuia. Temperatura la care este rcit laptele depinde de durata pstrarii lui.
In conditiile de ferm mai frecvent sunt folosite racitoarele cu placi si rezervoare - racitoare de
lapte.
Racitoarele cu placi sunt folosite in cazul utilizarii instalatiilor de muls in care caz racitorul cu placi
face parte integranta din instalatia de muls mecanic.
Racitoarele cu placi au ca parte activa o serie de placi stantate astfel incat sa formeze prin
suprapunere un canal sinuos, placile sunt etansate cu garnituri si presate formand corpul racitorului.
Racitoarele cu placi pot fi racordate direct la instalatia de muls cu transportul laptelui prin conducta,
laptele racit fiind depozitat in tancuri izoterme. Aceste racitoare pot fi utilizate si separat in laptarie
facind racirea laptelui ce se depoziteaza apoi in tancuri izoterme. In tara noastra se fabrica racitoarele
cu placi TRAP-3 cu 12 placi avand capacitatea de racire a laptelui de 3000 litri/h, si TRAP-6 cu 24
placi avand capacitatea de 6000 litri/h, care folosesc ca agent de racire saramura racita de
evaporatorul unei instalatii frigorifice.

Pentru satisfacerea necesittilor populatiei n produse lactate republica noastr dispune de o baz
industrial de prelucrare a laptelui bine dezvoltat, dotat cu instalatii ct se poate de modern de
mare eficacitate.

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

Studiul tehnic
Instalaia pentru rcirea laptelui cu freon (11)2150193
Rezumat:
Inventia este destinata utilizrii n agricultur, in industria produselor lactate i cea alimentarpentru racirea laptelui. Utilajul freon-refrigerare pentru racirea laptelui conine un recipient vid
pentru lapte n partea inferioar, conectat la partea de jos a rezervorului pentru conducta de lapte. n
ultimul set este instalata pompa universala de lapte,o supapa de retinere i supape de dozat. Exist o
linie cu o suprancrcare de nchiderea robinetului. Acesta este setat pe un dispozitiv de plutire n
partea superioar a rezervorului pentru lapte. Partea superioar a rezervorului este conectata la sursa
de filtrare a apei, de purificare a apei i dozatoare. n mijlocul, i-n prile mai mici din camera de
vid pentru lapte sunt instalate senzori de nivel electric, care sunt conectate printr-o unitate de control
cu pompa de lapte universala. n rezervor pentru lapte este instalat senzor de temperatur, electric
conectat la unitatea de control. Inventia prevede o reducere a capitalului i a costurilor de operare
pentru echipamentele de rcire a laptelui, crete eficiena i intensitatea procesului de rcire a
laptelui i extinde domeniului de aplicare a dispozitivelor.

Inventia se refera la domeniul agriculturii, industriei alimentare i a produselor lactate i poate fi


folosita pentru rcirea laptelui, apei i alte produse alimentare lichide n rezervoare i containere de
orice tip, fr a se utiliza compresori de refigerare.
Instalaia de rcire a laptelui, conine o baie deschisa sau sigilata de lapte, instalatie de racire cu
freon, efectuarea rcirii laptelui, prin intermediul lichidului de rcire intermediara - ap ingheat.
Dezavantajul acestei instalaii, precum i a altor uniti de refrigerare cu freon sunt cantitile mari
de energie pentru racirea laptelui, deoarece disiparea caldurii din lapte trece prin doi perei de metal:
ntr-o baie de lapte intr-un evaporator cu freon. n plus, freon incalca echilibrul ecologic in natura,
distruge ozonul atmosferic i este interzis prin acorduri internaionale.
Cunoscutul sistemul- freon de refrigerare pentru lapte, conine un rezervor pentru lapte, rezervor de
vid, o linie de suprancrcare, o supap de termoreglare mare, pomp de vid, pompe de vid sczut,
condensator, supap, elektrovacuummetru (RU 2108711 C1, A 01 J 9 / 04, 20.04.98 ). Camera de
vid n acesta instalare este izolata i conectata la linia condensatorul de condens-returnare.
Dezavantajul acestei configuratii este incapacitatea de a fi folosite pentru fermele de lapte i produse
lactate, cu volume mari de lapte procesat, precum i crearea unor containere cu vid izolat-sigilate de
mare capacitate este o problem tehnica complexa, ele fiind foarte scumpe pentru fabricare, i pentru
Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

acest motiv, la ferme, fabrici de produse lactate, pentru rcirea laptelui acestea sunt greu de utilizat.
n plus, exploatarea acestor nave sub vid este periculos din punct de vedere al siguranei. Acest lucru
este valabil n special pentru recipiente de capacitate mare. Capacitatea tancurilor la astfel de
instalaii utilizate in agricultura i industria alimentara varieaza de la 2.5 - 6 3.
Prezena in protip a unei linii speciale de returnare a condensatului nu garanteaz nivelul cerut de
calitate a laptelui i face racitorul mai scump. Deficienele raportate fac imposibil pentru a asigura
introducerea pe scar larg a racitorului, la fermele i la uzinele de lapte.
Aceasta inventie are ca scop rezolvarea problemei tehnice si anume de a reduce costurile de capital
i de funcionare pentru echipamente de rcire a laptelui, creterea eficienei i intensitatii procesului
de rcire a laptelui i de a extinde utilizarea dispozitivului.
Pentru a atinge acest rezultat tehnic a sistemului- freon de refrigerare pentru lapte, care conine un
rezervor pentru lapte, rezervor de vid, o linie de suprancrcare, o supap de termoreglare mare,
pomp de vid, pompe de vid sczut, condensator, valve, electrovacummetru, se va diferentia n ceea
ca rezervorul de vid pentru lapte n partea inferioar conectat la partea de jos a rezervorului pentru
conducta de lapte, unde sunt montate pompa universala de lapte, supapa de retinere si supapa de
dozat. Supapa de inchidere a liniei de suprancrcare poate fi montata pe un dispozitiv de plutire n
partea superioar a rezervorului pentru lapte. Partea superioar a rezervorului poate fi conectata la
sursa de filtrare a apei, de purificare a apei i de dozare. n mijlocul, i-n prile mai mici din camera
de vid pentru lapte pot fi instalate senzori de nivel electric, care sunt conectate printr-o unitate de
control cu pompa de lapte universala. n rezervor pentru lapte poate fi instalat senzor de temperatur,
electric conectat la unitatea de control. Aceste caracteristici de design ofer urmtoarele beneficii:
- Posibilitatea de racire de lapte n rezervoare fara vacuum de orice tip i dimensiune, care reduce
dramatic costul i costul de racire de lapte, inclusiv de capital i a costurilor de operare i crete
semnificativ sigurana n exploatare a acestora;
- Capacitatea de rcire n mod eficient a laptelui n rezervoare atunci cnd se schimb nivelul de
lapte din ele dupa modul deplasarii lui, de exemplu, de la masinile de muls. Acest lucru face posibil
pentru a ncepe procesul de rcire lapte aproape simultan cu nceputul mulsului, si, foarte important,
permite timp pentru muls, pentru rcirea laptelui, fr a atepta finalizarea acestuia. Acest lucru face
posibil pentru a fi meninuta calitatea laptelui.
- Practic permit de a elimina pierderea de lapte atunci cnd este rcit, fr a compromite calitatea
laptelui i fr a crete costul tancurilor i costurile de exploatare.
Esenta inventiei se explic prin desene, care arat schematic forma general a instalaiei.Instalatia
pentru refrigerare cu freon a laptelui conine o camer de vid 1 pentru lapte, n partea de jos este
Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

conectata partea de jos a rezervorului 2 pentru conducta de lapte 3, unde este stabilita o pomp
universal a laptelui 4, o supap de verificare 5 i ventil 6 i valva 7 linia 8 suprancrcarea supapei de
montat la un dispozitiv de flotor 9 n partea superioar a rezervorului 2 pentru lapte, partea
superioar in care comunic cu sursa de ap printr-un filtru 10 pentru purificarea apei i dozarea
dispozitivului 11. n mijlocul, i-n prile mai mici a camerei de vid 1 pentru lapte, sunt setati
senzori in 12 nivele, sunt conectate electric prin blocul 13, conduse cu o pomp de lapte universala
4, iar in rezervorul de lapte 2, este stabilit senzorul de temperatur 14 electric conectat la unitatea de
control 13. La sirmele cu vacuum sunt instalate pompele 15, 16 de nalt i joas vid, ecartamentul
electrice de vid 17, condensator 18 i supap 19, i pe linia 8 este instalat robinet termostatic 20.
Instalatia pentru refrigerare cu freon a laptelui lucreaza in felul urmator:
Se execut sistem de vid cu un condensator 18. Acesta a inclus pompa 16 cu vid sczut. La un
semnal electric-ecartament de vid 17, s-a inclus pompa 15 de mare de vid.
n camera de vid pentru lapte se creeaz un vid de lucru. Laptele in linia 8 prin supapa de
suprancrcare 7 i robinetul termostatic 20 este alimentat la rcire, n camera de vid 1 pentru lapte.
Acest lucru are loc sub influena diferenei de presiune n camera de vid 1 pentru lapte i presiunea
atmosferic n rezervorul 2 pentru lapte. Valva 7 este instalata pe un dispozitiv de flotor 9, se mut
mpreun cu nivelul de lapte n rezervor 2. Aceasta ofer aspiraia straturilor superioare de lapte cald
la orice nivel de lapte n rezervor 2. Aprut n procesul de suprancrcare prin robinetul termostatic
20 este reglementat, astfel nct la nivelul intensitii de formare a vaporilor de la pompa de vid 15
i alimentat la condensatorul 18. Aici laptele este rcit rapid. Robinet termostatic 20 este
reglementat, astfel nct sa fie reglat nivelul intensitii de formare a vaporilor de la pompa de vid 15
de vid nalt. Presiunea aerului n condensatorul 18 condenseaz vapori de ap rece pe suprafee, i se
acumuleaz n partea inferioar.
Pompa de vid 16 devine, n acest caz, funcia auxiliara pentru ndeprtarea din condensator de gaze
condensabile i aer.
Acest lucru are loc dup cum urmeaz :
Aerul n cantiti mici, dizolvat n lapte, se poate acumula, de asemenea, prin intermediul unor
scurgeri n sistemul de vid. Odat cu acumularea aerului presiunea n condensatorul 18 creste i
dupa semnalul elektrovacumetru 17 opereaza solenoidul supapei 19 i se porneste pompa 16 cu un
vid sczut. Aerul este pompat de la pompa de vid i volumul redus de vid este oprit. n cazul n care
nivelul este rcit ntr-un vas de vid 1 laptele care vine prin suprancrcarea 8, ajunge la senzorul de
nivel superior 12 include o pompa de lapte universala 4 i este dezvoltat sub presiunea de lapte
refrigerat, printr-o supap de verificare 5 i ventilul 6 este pompat n partea de jos a rezervorului 2,
unde este concentrat lapte rece.
Universala pompa de lapte 4 este oprita cu privire la reducerea nivelului de lapte n camera de vid 1
(n procesul de pompare a laptelui), pina la senzorul de nivel inferior 12 (pentru semnalul lui).
Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

Semnalul de deconectare poate fi, de asemenea, fcut pe un program temporar, cu o unitate de


control 13. Nivelul de lapte incepe sa creasca. Repetarea cicluri de pompare i de rcire are loc pn
n momentul n care temperatura de lapte din rezervorul de 2 nu se ncadreaz la o valoare
specificat. n acest caz, dupa semnalul de senzori de temperatur 14 aparatul este oprit
n procesul de rcire dupa aceasta tehnologie se petrece amestecul de lapte din rezervor 2. Pentru a
evita pierderea de lapte prin evaporare sub influena vidului, valoarea estimat de ap (aproximativ
4%) este alimentata n rezervorul 2. Aceasta ap n procesul de rcire va aciona ca un agent
frigorific.
Instalatia pentru refrigerare cu freon a laptelui in tancurile de rcire asigura reducerea nivelul de
capital i a costurilor de operare si pot fi folosite n mod eficient n aproape toate fermele de lapte,
uzine de lapte i ofera faciliti pentru rcirea laptelui, apei sau orice lichide.
Instalarea nu are nevoie uniti costisitoare de compresie i uniti de condensare, rare, costisitoare i
duntoare mediului. S-a folosit un agent refrigerent ieftin - apa, care nu necesit ca fluxul
costisitor, evaporatoare i tancuri speciale.
Utilizarea inveniei, prin folosirea containere de vid-sigilate n combinaie cu o pompa de lapte
universala i supapa de verificare extinde sfera de aplicare a dispozitivelor de reducere a capitalului
i a costurilor de exploatare, crete eficiena i sigurana ecologica a procesului de rcire.
Cererea pentru inventie
1. Instalatia pentru refrigerare cu freon a laptelui, care conine conine un recipient vid pentru lapte
n partea inferioar, conectat la partea de jos a rezervorului pentru conducta de lapte. n ultimul set
este instalata pompa universala de lapte,o supapa de retinere i supape de dozat, o linie cu o
suprancrcare de nchiderea robinetului, rezervor de vid, pompe de vid sczut, condensator, valve,
electrovacummetru.
2. Instalarea n funcie de punctul 1, unde supapa liniei de suprancrcare este montata pe un
dispozitiv de plutire n partea superioar a rezervorului pentru lapte.
3. Instalarea n funcie de punctul 1, n care partea superioar a rezervorului este conectat la sursa de
filtrare a apei de purificare a apei i dozare a ei.
4. Instalarea n funcie de punctul 1, unde in mijlocul, i-n prile mai mici din camera de vid pentru
lapte sunt instalate senzori de nivel electric, care sunt conectate printr-o unitate de control cu pompa
de lapte universala.
5. Instalarea n funcie de punctul 1, unde in rezervorul pentru lapte este instalat senzor de
temperatur, electric conectat la unitatea de control.

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

Tank pentru transportarea i pentru rcirea laptelui cu ajutorul rcirii


naturale pentru ferm. (11) 2154375
Inventia se refer la dispozitivele de racire a laptelui i alte produse lichide i poate fi utilizata n
producia agricol, n agricultura, ferme, precum i n alte industrii. Dintre dispozitivele cunoscute,
cel mai apropiat, ca esen tehnic este tancul de lapte DB- 06.000 cu vid. Acest rezervor de lapte
poate efectua transportul de lapte i de a lucra cu conducte de lapte sub vid.
Dezavantajul acestui dispozitiv consta in incapacitatea sa de a rci laptele direct n rezervor i in
necesitatea de a avea n acest scop, o unitate de refrigerare i schimbtor de cldur.
Obiectivul inveniei este de a extinde funcionalitatea rezervoarelor, pentru a asigura universalitate
acestora, reducerea consumului de energie, de capital i costurile de funcionare pentru rcire,
depozitare i transport de lapte.
Rezultatul tehnic de mai sus este realizat astfel nct un rezervor cilindric, cu gura de scurgere de
turnare de lapte este stabilit n aer liber i plasat ntr-un nveli flexibil, cu trapele de deschidere n
partea superioar, cu un nveli flexibil umplut cu particule de sol de material impermeabil, cum ar fi
de polietilen sau poliuretan, precum i un tub de vid acoperi prin supapa este conectat la o pompa
de vid i condensator, i prin supapa cu o pomp de vid, muls de sistem i tub de lapte printr-o
supap de vacuum conectat la un sistem de ferm de lapte muls prin conducta de lapte, cu legturi la
peretele lateral al supapei elastice prin carcasa conectat la o surs de expunere naturale sau sistem
de ap n ferm.
Esenta inventiei se explic prin desen, ceea ce arat o vedere general a aparatului.
Tankul pentru transportul i rcirea laptelui, folosind lapte rece natural de ferm include: un
recipient cilindric 1 cu o macara pus pe ea 2 pentru descrcarea si gestionare de lapte care sunt
instalate n aer liber i plasat ntr-un nveli flexibil 3 cu deschiderea trapelor 4 n partea superioar,
care este umplut cu particule de sol. Toat construcia este montata pe rama 5 i 6 roi, un tub de vid
7 de pe coperta 8, prin poarta 9 este conectat la pompa de vid principal 10, pompa auxiliara 11 i
condensator 12, i prin supapa 13, pompe de vid pentru sistem de muls i tub de lapte 14, supapa de
vid 15 este conectata la sistemul de muls al fermei, i carcasa elastica de la supapa 3 la 16 este
conectata la o surs de sistem de apa naturala sau rece in ferma.
Rezervorul pentru transportul i rcirea laptelui, folosind lapte rece natural de la ferm funcioneaz
dup cum urmeaz.
Rezervorul 1 este direct mpotriva peretelui de spaii al efectivelor de animale n aer liber i este
Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

conectat printr-un tub de vid 7, respectiv, cu pompa de vid al sistemului de muls, respectiv pompa de
vid principala 10 i auxiliara 11 i cu condensatorul 12, iar tubul de lapte 14 prin supapa de vid 15 i
supapa de muls lapte 13. Valva 9 este nchisa. La nceputul mulsului supapa de vid 15 i supapa de
13 se deschid, rezervorul 1 evacueaza laptele care ncepe sa decurga din sistemul de muls al
rezervorului 1.
n sezonul rece trapele 4 a mpachetarii elastice 3 sunt deschise, iar carcasa elastica 3 este umplut
cu ap sau cu o soluie apoas cu un punct de nghe sczut (de exemplu, soluia este NaCl). n
acest caz, conductivitatea termic a volumul intern a carcasei elastice 3 scade brusc, iar laptele se
rceste cu aer rece din exterior. n cazul receptoarelor sau bateriilor cu racire naturala de la ferm,
refrigerate cu lichid de rcire, prin cele 16 supape pot fi depuse direct la carcasa elastica 3, pentru
racirea laptelui pe tot parcursul anului. Amestecarea laptelui poate fi efectuat cu rezervorul sub vid
1 din cauza " frigului" a fierberii laptelui sau controlate de un aport limitat de aer n rezervorul 1 prin
supapa pentru curgerea laptelui 2.
n sezonul cald, apa sau soluia apoas din carcasa elastic 3 se prelinge prin supapa mai mica 16,
spaiul su interior se usca, dup care trapele 4 sunt nchise. Conductivitatea termic din volumul
intern al carcasei 3 crete brusc. Rcirea se efectueaz la prin vacuumul 1, rezervorul auxiliar 11
prin pompa de vid 10 i condensatorul 12. n acelai timp, dup muls, supap de vid 15,supap 13 se
nchide iar supap 9 se deschide.
In lipsa frigului natural, n orice moment al anului poate fi inclusa pompele de vid : un auxiliar 11
,principal 10 i condensatorul 12 este alimentat cu ap rece dintr-o surs natural, sau a sistemelor de
apa rece in ferma. Volumul rezervor 1 pe suprafaa de lapte este evacuat prin supapa 9 i la o priz
de aer 7. Rcirea laptelui se petrece din cauza evaporrii parial a apei din lapte cu ajutorul
rezervoruluide vid 1.
Hit-l condenseaz vaporii de ap de pe suprafaa rece al condensatorului. Pompa auxiliara de vid 11
pompeaza din condensatorului 12 gazele necondensate (aer).
Astfel, volumul intern al carcasei elastice 3 servete ca o conductibilitate termic variabil n sezonul
cald si rece, care permite de a minimiza pierderile de caldura.
Utilizarea rcirii de vid, dup cum s-a menionat mai sus este realizat numai n cazul n care este
insuficient capacitatea de rcire din surse naturale de frig. In rezervoare poate fi rcit orice lichid pe
parcursul ntregului an, cu utilizarea minima de energie electric. Cnd se utilizeaz rezervorul
pentru transportarea i rcirea laptelui natural rece la ferma, el poate sa amestece i sa ndeplineasca
funciile rezervoarelor de stocare pentru lapte, a instalaiilor frigorifice, schimbtorelor de cldur,
camionelor de lapte, care preved o reducere substanial a capitalului, costurile de exploatare i zonei
de producie.Acesta face ca sa nu fie nevoie de a crea o unitate de lactate din rezervoare de stocare
suplimentar pentru lapte, reduce procesul lanului de echipamente, care promoveaza grsime i
Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

calitatea laptelui, simplifica echipamentele de spalare.


Acest rezervorul ar putea exercita o rcire direct a laptelui n timpul transportarii lui.
Rezervor propus este foarte convenabil pentru serviciul de cmp, la fermele de animale, pentru
transportul de lapte n vnzare ctre consumatori, n condiiile de pia, n circulaii comerciale.
Prezena de carcasei elastice 3 face ca rezervorul propus sa fie practic, insensibil la orice. El rmne
operaional, chiar i n nghearea complet a apei n cele 3 de mpachetari, astfel cum ghea
protejeaz lapte de congelare.
Rcirea laptelui de la receptor sau un acumulator rece naturale (n cazul n care are o capacitate
suficient) sau de la sistemul de ap poate fi efectuat de ferm n timpul mulsului pe tot parcursul
anului.

Cererea pentru inventie


1.Rezervorul pentru transportul i rcirea laptelui, cu utilizarea laptelui rece naturale la ferme,
inclusiv cu nchiderea ermetica a rezervorului cilindric,cu cadru, roti, macara pentru descrcare
laptelui, trapa, vid i tuburi de lapte, caracterizat prin faptul c rezervorul cilindric, cu o gura de
scurgere de turnare a laptelui este setat pentru deschiderea aerului i plasat ntr-un nveli flexibil,
cu deschiderea trapelor n partea superioar.
2. Dispozitivul in functie de punctul 1, caracterizat prin faptul c tubul de vid, printr-o supap este
conectat la o pomp de vid i condensator.
3. Dispozitivul in functie de punctul 1, caracterizat prin faptul c tubul de vid, printr-o supap este
conectat la un sistem de pompe muls sub vid i tub de lapte printr-o supap de vacuum conectat la
ferm la un sistem muls lapte.
4. Dispozitivul in functie de punctul 1, este invelit intr-un nveli flexibil i condensatorul prin
robinete este conectat la o surs de apa naturala sau rece in ferma.

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

Unitatea de rcire pentru rcirea laptelui utilizind rcirea natural.


(11)2340169
Rezumat:
Inventia se refera la domeniul de rcire a produselor agricole. Unitatea de racire pentru racirea
laptelui cu ajutorul racirii naturale conine o main de refrigerare; rezervor de acumulare in partea
de sus, situat sub unitatea de fabricare a rezervorului mai mic unde se acumuleaz unitatea de
evaporator de refrigerare; rezervor-schimbtor de cldur cu un agitator i de rcire conectat la
partea superioar i cu poriunile mai mici de depozitare a rezervorului; unitate de control, electrica
conectata la o pompa de lichid de rcire; agitator i senzor de temperatur exterioar a aerului,
laptelui, lichidului de rcire. Jos se afl rezervorul de acumulare care se umple cu fr riscuri pentru
mediu cu un lichid netoxic. Rezervorul de acumulare de sus se umple sub form de capacitate
cumulativ, care este ntr-un vas gol. n partea de sus a rezervorului este instalat ventilator, dar in
interior sunt instalate permanent duze, conectate prin conducte cu supape de reglare, cu pompa de
rcire cu lichid i cu partea superioar a rezervorului inferior de stocare. Partea inferioar a
capacitii de acumulare a conductei este conectat la partea superioar a rezervorului inferioar de
stocare. Invenia mbuntete capacitatea de acumulare, capacitatea de rcire i fiabilitate sporit la
temperaturi joase

ale aerului.

Inventia se refera la domeniul de rcire a produselor agricole, inclusiv laptelui, i poate fi utilizat n
producia agricol, industria alimentar, precum i prelucrarea produselor de stocare.
Cunoscut pentru dispozitiv de rcire a produselor agricole, n special pentru lapte, folosirea rcirii
naturale. A se vedea, de exemplu, "Dispozitivul pentru rcirea laptelui, AS URSS numrul 1124167,
numrul BI 42 din data de 15.11.84 care conine un schimbtor de cldur, receptorul rece, o pompa
pentru a circula rcirea prin conducte.
Dezavantajul acestor dispozitive este c au capacitatea mic de rcire precum i de acumulare a
puterii i fiabilitatea la temperaturi de aproape zero grade.
Dintre dispozitivele cunoscute cel mai apropiat de natura tehnic a inveniei propuse este
"dispozitivul de rcire pentru exploataiile agricole" (RF brevet numrul 2081564, BI 17, 1997).
Dispozitivul conine o main de frigidere cu un condensator, rezervor superior i inferior cu
instalaii de acumulare, respectiv, n aer liber i n sala de producie, un schimbtor de cldur,
rotative cu duze de pulverizare i plci de aerodinamic, unitate de control, senzori de temperatur.

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

10

Obiectivul inveniei este de a crete capacitatea de stocare, capacitatea de rcire i fiabilitate n


condiii adverse de temperatur. Rezultatul tehnic menionat se realizeaz prin acumularea faptului
c rezervorul de jos este umplut fr riscuri pentru mediu cu lichide netoxice cu punctul de congelare
sczut (de exemplu, o soluie apoas de clorur de calciu sau de sodiu), n el ncpnd rezervoare cu
navele subire cu perei elastici, fcui, de exemplu, din metal sau plastic umplut cu cu lichid ngheat
la temperaturi sczute (de exemplu apa) care se ntresc cu ficsatori i sunt izolai sau conectai cu o
conduct ntre ei i cu guri de scurgere i umplere amplasate pe peretii de jos a rezervorului de
stocare iar rezervorul de sus de acumulare se umple sub form de capacitate cumulativ, care este
ntr-un vas gol, cu distana dintre marginea ei de jos i marginea de jos a capacitii de acumulare, iar
la partea de sus a rezervorului este instalat un ventilator, dar in interior sunt instalate permanent
duze, conectate prin conducta supapei de reglare, cu pompa de rcire a lichidului i partea
superioar a rezervorului de stocare de jos i partea de jos a rezervor conectat prin conducte la partea
superioar a rezervorul de stocare inferioar, cu o gaur ntre marginea superioar a capacitii de
acumulare i suprafaa lateral a vasului gol nchis.
Esenta inventiei se explic prin desen, care arat forma general a unitii de refrigerare pentru rcire
folosind lapte rece natural.
Setul include: masina de refrigerare 1, rezervorul de acumulare de sus 2, care figureaz n aer liber,
sub el n sala de producie se acumuleaz un rezervor mai mic 3 cu un evaporator 4 a unitii
refrigerare de 1, rezervor de stocare 5 cu un mixer 6 i o cma de rcire (seciunea) 7, combinate cu
partea superioar i poriunile de jos a rezervorului de stocare 3, unitate de control 8, electric este
conectat la pompa de rcire 9 i 10, a mixerului 6, cu senzori de temperatur a aerului 11, lapte 12,
lichid de rcire13; cu rezervor mai mic de acumulare 3 care este umplut cu lichide netoxice cu un
punct de congelare sczut (de exemplu, o soluie apoas de clorur de calciu sau de sodiu), i n ea
plasate 14 containere cu elastic subire, fcut, de exemplu, din metal sau plastic, umplute cu lichid
ngheat la temperaturi sczute (de exemplu apa), care contine fixatori 15 i sunt izolate sau prin
conducte conectate ntre ele i cu guri de scurgere i umplere amplasate pe peretii de jos a
rezervorului de stocare 3 (nu apare), partea de jos a rezervorului este conectat la o cma de rcire 7
a schimbtorului de cldur 5 pentru lapte, n care la rndul su, este conectat la partea de sus,
inferioar a rezervorului de stocare 3, i rezervorul de sus de acumulare 2 se face cu o capacitate
acumulat 16, care se afl ntr-un rezervor gol 17 cu formarea distanei dintre marginea ei de jos i
marginea de jos a capacitii de acumulare 16, cu partea de sus a rezervorului gol 17 este instalat
ventilatorul 18, dar in interior sunt permanent instalate sisteme de irigare cu duze de pulverizare 19,
conectate prin conducte cu valva de expansiune 20, pompa a lichidului de rcire 10 i partea
superioar a rezervorului inferioar de stocare 3, n timp ce partea de jos a capacitii acumulate 16
este conectat prin conducte la partea superioar a rezervorului inferioar de stocare 3, cu o gaur ntre

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

11

marginea superioar a capacitaii acumulative 16 i suprafaa lateral a rezervorului-gol 17 nchise


cu robinetul 21.
Unitatea de racire pentru racirea laptelui cu ajutorul rcirii naturale, funcioneaz dup cum urmeaz.
Laptele provine de la animale n rezervorul schimbatorului de caldura 5 pentru lapte. n sezonul rece,
caracterizat prin temperaturi negative a aerului nconjurtor, comanda de la unitatea de control 8
include un mod de acumulare a pompei de rcire a lichidui 10 i ventilatorul 18. Echipa format
pentru a integra semnale ale temperaturii aerului exterior senzor 11 i de rcire 13. Condiii posibile
de a pune n funciune pompa de rcire a lichidului 10 i ventilatorul 18 sunt urmtoarele:
temperatura aerului nconjurtor este zero grade sau negativ, precum i a lichidului de rcire nu este
mai mic de 1C. Pompa cu lichidul de racire 10 livreaz lichidul de rcire spre duzele cu aspersoare
19, situate ntr-un rezervor gol 17, n care lichidul rcit este pulverizat. n rezervorul gol 17,
ventilatorul 18 este alimentat cu aer rece cu temperaturi nu mai jos de yero grade. Lichidul rcit
ajunge n partea de jos a capacitii de acumulare 16 de top 2 i rezervorul de stocare printr-un
gazoduct intr in rezervor mai mic de acumulare izolat 3, n cazul n care are loc acumularea de frig.
La temperaturi negative de ngheare a lichidului rcit de intrare (de exemplu apa), situat in
rezervoarul 14, care n mod dramatic crete capacitatea de acumulare a rezervorului de stocare mai
mic 3. Aerul rece care intr n rezervorul gol 17 dup rcire direcia de stropire a lichidului se
modific i merge n gaura dintre marginea superioar a capacitii acumulative 16 i suprafaa
lateral a peretelui tubular 17, nchis cu robinetul 21.
Procesul de rcire a laptelui, efectuat n rezervorul schimbtorului de cldur 5, unitatea de control 8
cu senzorii de temperatur 12 include pompa de rcire a lichidului 9. Lichidul de rcire intr n
camaa de rcire (pct.) 7 a schimbtorului de cldur 5. Includerea mixerului 6 mpiedic congelarea
laptelui direct de la suprafaa de rcire a schimbtorului de cldur pentru lapte 5 cu temperaturi
medii n volumul su. Temperatura medie a laptelui se nregistreaza cu senzorii de temperatur 12.
Dup atingerea temperaturii lichidului de rcire, setul de pompe de rcire 9 la la comanda senzorului
de temperatur 12 este oprit.
n sezonul cald, rcirea rezervorului lichidului de rcire 3 se face de la evaporatorul 4 a
masinei de refrigerare 1 se include cu unitatea de control 8 la ordinea senzorilor de temperatura a
aerului 11 i de rcire 13. Acesta este rcit cu lichidul de rcire cu punctul de nghe redus, situat n
partea inferioar a rezervorului de acumulare 3. Racirea se face la temperaturi subzero. Aprut n
cele 14 rezervoare, gheaa mrete capacitatea de acumulare din partea de jos a rezervorului de
stocare 3.
Capacitatea de rcire i capacitatea de stocare a rezervorului de jos 3 cresc de-a lungul anului odata
cu aerul rece primit de la evaporatorul 4 a masinei de refrigerare 1 i rezervorul de stocare 2.
Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

12

Separarea particulelor de lichid rcit situate n aerul rcit furnizate de ventilatorul 18 de la un


rezervor gol 17 are loc, dup cum urmeaz: aerul rcit prin pulverizare trece prin partea dintre
marginea de jos a rezervorului gol 17 i suprafaa lichidului de rcire, acumulata n partea de jos a
capacitii acumulative 16, brusc i schimb direcia, care promoveaz separarea de particule de
lichid rcit i previni scoaterea lor din rezervorul de stocare 2. Apoi, aerul trece prin picuratorul 21,
care n continuare separa particule rmase rcite. Dupa dezactivarea pompa a lichidului de rcire 10
din rezervorul de stocare 2 fluxurile se acumuleaz in rezervorul inferior 3.
Prezena rezervorului 14, umplut cu lichid de congelare (apa), care se depune n rezervorul de jos 3
reduce volumul necesar de lichid de rcire n circulaie.
Unitatea propusa de refrigerare cu folosirea laptelui rece natural a crescut capacitatea de stocare,
capacitatea de rcire, fiabilitate la temperatur joas.
Cererea pentru invenie
1. Unitatea de racire pentru racirea laptelui cu ajutorul recelui natural, care conine o main de
refrigerare; rezervor de acumulare in partea de sus, situat sub unitatea de fabricare a rezervorului mai
mic unde se acumuleaz unitatea de evaporator de refrigerare; rezervor-schimbtor de cldur cu un
agitator i de rcire conectat la partea superioar i cu poriunile mai mici de depozitare a
rezervorului; unitate de control, electrica conectata la o pompa de lichid de rcire; agitator i senzor
de temperatur exterioar a aerului, laptelui, lichidului de rcire. Jos se afl rezervorul de acumulare
care se umple cu fr riscuri pentru mediu cu un lichid netoxic. Rezervorul de acumulare de sus se
umple sub form de capacitate cumulativ, care este ntr-un vas gol. n partea de sus a rezervorului
este instalat ventilator, dar in interior sunt instalate permanent duze, conectate prin conducte cu
supape de reglare, cu pompa de rcire cu lichid i cu partea superioar a rezervorului inferior de
stocare. Partea inferioar a capacitii de acumulare a conductei este conectat la partea superioar a
rezervorului inferioar de stocare.
2. Unitatea de rcire pentru rcirea laptelui cu ajutorului rcirii naturale dup cererea 1, unde
rezervoarele sunt ataate bretele si tevi conectate ntre ele cu guri de scurgere i cu umplere
amplasate pe peretii de jos a rezervorului de stocare.

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

13

Unitatea de refrigerare cu utilizarea rcirii naturale pentru ferme .


(11)2185055
Inventia este destinata utilizrii n rcirea produselor agricole, n special a laptelui i poate fi utilizata
n producia agricol, industria alimentar, precum i de prelucrare i de depozitare a laptelui i a
altor alimente. Inventia prevede o reducere a consumului de metal i crete capacitatea de rcire n
zona de aproape de zero grade temperatura aerului ambiant, crete timpul efectiv al ciclului anual.
Instalatia pentru racirea laptelui (ut. St URSS 1124167, F 25 D 1 / 00, Buletinul Invenii 42, 1984),
conine un schimbtor de cldur, rcitor lichid de rcire, sistem de conducte, valve, pompe.
Aceasta include un schimbtor de cldur montat n aer liber. n partea de jos a acestuia pe suprafaa
exterioar a camerei de admisie este instalat un rezervor i o linie de priz conectat la acesta. Dupa
pompa, supapa conductei este conectata la schimbtorul de cldur i a sistemului de drenare a
exploataiei. Mai sus de camera de intrare este instalata eava de drenaj. eava de alimentare prin
supapa este conectata la sistemul de ap n ferm.
Rezultatul tehnic a dispozitivului se realizeaz prin faptul c partea de jos a rcitorului pe suprafaa
exterioar a camerei de admisie este instalata ntr-un rezervor i linia de evacuare conectata la acesta,
i dup pomp, prin supap este conectat la schimbatorul de caldura si sistemul de drenaj de la
ferma, n timp ce n partea de mai sus a camerei de admisie este instalata o eav de drenaj iar eava
de furaje prin supap este conectat la sistemul de ap n ferm.
Unitate de rcire cu utilizarea rcirii naturale pentru ferme conine: rcitor cu lichid de rcire 1,
executat n forma unui rezervor cu partea de sus deschis, n partea de jos are stabilit o conduct de
alimentare 2 de la un capt al creia pe vertical, exist una sau mai multe duze de lichid de rcire 3,
i cellalt capt este conectat la schimbatorul de caldura 4 i prin supapa 5 cu o sistem alimentare
cu ap la ferm, iar n partea de jos a rcitorului cu lichid de rcire 1 pe suprafaa exterioar a
camerei de admisie 6 este instalat un rezervor conectat la conducta de evacuare 7 , conectate la
pompa 8, instalate n spaii comerciale i n continuare, supapa 9 - cu un schimbator de caldura 4,
precum i cu sistemul de drenaj de la ferm, dar mai sus de camera de primire este instalat conducta
de scurgere 10 i partea de sus a rcitorului cu lichid de rcire 1 peste pulverizatorul cu lichid de
rcire 3 este instalat un ventilator 11, peste care este instalat ecranul 12.
Unitate de rcire cu utilizarea rcirii naturale pentru ferme funcioneaz, dup cum urmeaz.
Rcitorul pentru lichid de rcire 1 este umplut cu lichid de rcire - nivelul de ap care ar trebui s
ajung la partea de jos a evii de evacuare 7. Apa primit ncepe s rceasc aerul atmosferic pn la
congelare. Pentru a intensifica rcirea poate fi pornit i ventilatorul 11, situat sub ecranul 12.
nainte de refrigerare, sistemul de conducte sub presiune pompeaz apa prin sistem n ferm. Apa
curge, respectiv, prin intermediul conductei de alimentare 2 n rcitorul 1. Apa se acumuleaz pe
suprafaa de ghea sau de amestec de ap-ghea i n camera de primire 6. curgerea apei continu
pn va atinge nivelul su din partea de jos a conductei de scurgere 10. Apoi ntoarce pompa 8.
Amestecul de ap rcit-ghea intr n schimbtorul de cldur 4, i raceste laptele prin eava furaje
2 ajunge n duyele lichidului de rcire 3 i n continoare apa rcit sub influena aerului rece vine de
la ventilatorul 11, se acumuleaz pe suprafaa stratului ap - ghea n camera de admisie 6, de unde
prin conducta de evacuare 7 intr n pompa de centrifugare 8 i ciclul se repet.
Dup rcirea laptelui, fluxul lichidului de rcit, prin intermediul conductei 7, pompei 8 i supapei 9
se varsa in canalizarea fermei. n aceast conduct, legtura la schimbtorul de cldur, se face prin
ventilul 9. Apa n rcitorul pentru lichid de rcire 1 coboar la nivelul iniial, i anume la nivelul
gaurei conductei 7. Dup aceasta apa este descrcat ntr-o canalizare i prin conducte la trecerea n
aer liber, previne decongelarea conducte. Sistemul este din nou gata pentru procesul de rcire.
Prin completarea cu ap a rcitorului pentru lichid de rcire 1 mai ales la aproape zero grade
Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

14

temperatur, la ridicarea apei, ghea poate pluti. Cu toate acestea, acest lucru va crete numai n
zona de contact a maselor de ap cu ghea i, n consecin, capacitatea total de rcire a sistemului.
n acelai timp, n camera de primire 6 va fi acumulat cu lichid de racire, care va asigura o buna
funcionare a instalaiei.
Conexiunea eava de evacuare 7, prin supapa 9 cu sistemul de drenaj, cu canalul de scurgere a apei
garanteaz curgerea apei"in plus" la ferma aflat la nivelul inferior al evii de scurgere 10 n
canalizare.
Astfel, utilizarea de instalaii frigorifice cu ajutorul rcirii naturale pentru ferme ar reduce sistemul
de metal, ar crete capacitatea de rcire, aproape de zero grade temperatur i ar crete semnificativ
perioada de lucru n timpul ciclului anual.
Cererea pentru invenie:
Unitate de racire cu ajutorul rcirii naturale pentru fermele de lapte, care conine un schimbtor de
cldur montat n aer liber. n partea de jos a acestuia pe suprafaa exterioar a camerei de admisie
este instalat un rezervor i o linie de priz conectat la acesta. Dupa pompa, supapa conductei este
conectata la schimbtorul de cldur i a sistemului de drenare a exploataiei. Mai sus de camera de
intrare este instalata eava de drenaj. eava de alimentare prin supapa este conectata la sistemul de
ap n ferm.

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

15

Motivarea tehnico-economic
Inveniile prezentate se refer in general la industria laptelui, fiind utilizate pentru rcirea i pstrarea
laptelui.
Pentru rcirea laptelui in condiii de ferma se foloseste apa rece, gheata si agregate frigorifice. Apa
rece si gheata se folosesc la ferme cu efective mici de vaci si in gospodariile individuale
La ferme cu efective mari de vaci de lapte racirea laptelui se efectueaza folosind surse de frig
artificial. Pentru obinerea frigului se folosesc agregate frigorifice de diferite tipuri, iar in calitate de
agent frigorific se utilizeaza freon, amoniac sau clorura de metil. Rcirea laptelui se realizeaz prin
schimbul de caldura dintre lapte i suprafata racit a instalaiei de racire.
Aceste invenii le-am ales datorit avantajelor deosebite pe care le posed i anume c preved o
reducere a capitalului i a costurilor de operare pentru echipamentele de rcire a laptelui, cresc
eficiena i intensitatea procesului de rcire a laptelui i extind domeniului de aplicare a
dispozitivelor.
Utilizarea inveniilor duc la extinderea sferei de aplicare a dispozitivelor de reducere a capitalului i
a costurilor de exploatare, cresc eficiena i sigurana ecologica a procesului de rcire.
Obiectivul invenilor const n a extinde funcionalitatea rezervoarelor, pentru a asigura
universalitate acestora, reducerea consumului de energie i costurile de funcionare pentru rcire,
depozitare i transport de lapte.
Inveniile mbuntesc capacitatea de acumulare, capacitatea de rcire i fiabilitate sporit la
temperaturi joase

ale aerului.

Acestea preved o reducere a consumului de metal i crec capacitatea de rcire n zona de aproape de
zero grade temperatura aerului ambiant, cresc timpul efectiv al ciclului anual.
Instalaia pentru pasteurizare-racire pe care l-am ales in descriere la proiectul de curs asigura o
incalzire omogena, modificari minime in compozitia i structura fizico-chimica a laptelui.
Deasemenea are loc distrugerea maxim a microflorei din lapte i pe cit este posibil - procesului de
pasteurizare se desfasoara in absenta aerului. In afara de aceasta, el este comod in exploatare, ieftine
i cu dimensiuni comode pentru utilizare.
Pasteurizatorul cu placi are dimensiuni mai mici in comparatie cu cel tubular. El este alcatuit
dintr-o serie de placi unite intre ele, care formeaza sectii separate - de preinclzire, pasteurizare
(daca se prevede conform tehnogiei) i sectia de racire a laptelui. Laptele in strat de 2-4 mm circula
in contracurent cu agentii de incalzire si racire, avind la iesire temperatura de 4-6 C. Procesul
Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

16

tehnologic decurge in flux continuu, fiind mentinut si controlat de dispozitive automate. Capacitatea
acestor aparate variaza de la 1000 l/ora pina la 15-25 mii l/ora.
Acest utilaj este foarte eficace, deoarece permite economisirea in sectia de recuperare a 90% din
caldura consumat, iar cantitatea de abur pentru pasteurizare se micsoreaza de 8-10 ori.
Pasteurizatoarele cu plci au cptat o rspndire mare datorit avantajelor pe care le prezint i
anume:
-

concentrarea mare de suprafa de transfer de cldur(se poate ajunge pn la 200


m2/m3 de aparat).

transfer de cldur intens datorit grosimii mici a peliculei de lichid (max 5 mm) i
turbulenei provocat de ondulatiile plcilor(se poate ajunge la coeficieni de transfer
de cldur ntre 2000-5000 W/m2 K).

rezistena hidraulic relativ mic la curgerea fluidelor.

curirea relativ uoar, evitarea depunerilor,posibiliti de aderare uoar la diferite


scopuri.

se pot realiza uor uniti de suprafae de transfer de cldur(se poate ajunge la uniti
care s aib pn la 200 m2 de suprafa de transfer de cldur).

se pot monta nseriate astfel ca s realizeze schimb de cldur n zone consecutive i


prin aceasta s poat ajunge la recuperarea de cldur pna la 70-85%, aceasta
contribuind atit la economia de cldur, ct i la realizarea transferului de cldur la
diferene de temperaturi mici.

Satisfac cele mai exigente condiii de igien. Se cur uor atit pe cale chimic cu
ajutorul soluiilor de splare, cit i pe cale mecanic.

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

17

Construcia i principiul de funcionare a liniei tehnologice


Linia tehnologica de fabricare a laptelui pasteurizat de consum include urmatoarele componente:
y

Pompa

Contor

Racitor cu placi

Rezervor pentru laptele crud

Rezervor pentru laptele normalizat

Instalatie pentru reconstituirea laptelui praf

Rezervor cu nivel constant

Pompa centrifugala pentru lapte

Pasteurizator racitor

Separator curatitor de lapte

Omogenizator

Instalatie de pasteurizare tubulara

Rezervor pentru laptele pasteurizat.

Materia prima din rezervorul (1)se pompeaza la instalatia de racire cu ajutorul pompelor. Pompa este
o masina hidraulica de forta care transforma energia mecanica a motorului in energie de miscare a
lichidului. Materia ajunsa in racitorul cu placi (3) va fi tratata termic la temperatura 90-950C, si se
mentine timp de 5-20min. si se raceste in flux la temperatura 50-700C.
Laptele este vehiculat mai departe in rezervorul pentru laptele normalizat (5) , aici se petrece
operatia prin care se aduce continutul de grasime al laptelui la o anumita valoare, in vederea
asigurarii unei calitati constante produsului finit.Aceasta presupune in majoritatea cazurilor o
reducere a continutului initial de grasime cu ajutorul separatoarelor centrifugale.In situatia in care se
prelucreaza cantitati mari de lapte, normalizarea se obtine prin reglarea separatorului in functie de
continutul de grasime al laptelui materie prima.Deoarece practic continutul in grasime al laptelui
integral receptionat variaza in limite destul de largi normalizarea se face prin amestecarea laptelui
integral cu o anumita cantitate de lapte smantanit, in tancuri.

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

18

Pentru separarea grsimii, laptele se inclzeste in zona de preanclzire a pasteurizatorului la


temperatura de 35-45C i este introdus in tamburul de separare al separatorului centrifugal (7d).
Odat cu separarea grsimii are loc si o curtire a laptelui, impurittile din lapte adunandu-se pe
peretii capacului tamburului si se elimin prin demontarea si curtirea manual a tamburului.
Dupa aceasta laptele este dirijat in omogenizator, unde are loc procesul de omogenizare.
Omogenizarea laptelui se face n scopul stabilizrii emulsiei de grsime datorat reducerii
diametrului globulelor de grsime de la o medie > 3.5 - 5 m pn la o medie de < 2 m. La
omogenizare se formeaz noi globule de grsime a cror membran este diferit de cea a globulelor
iniiale de grsime. Omogenizarea laptelui de consum se face ntr-o singur treapt de presiune (100200 kgf/cm3), temperatura de omogenizare fiind de 60-80C.
Mai departe laptele este vehiculat spre instalatia de incalzire tubulara.Aici are loc incalzirea la
temperaturi mai mari (pn la 90 - 135 C),acestea sunt formate din dou tobe, care se acoper cu
capace. Inclzirea la temperatura de pasteurizare are loc cu ap cald. Pe partea interioar a
capacelor sunt partiii pentru trecerea fluxului de rotaie de lapte de ctre tuburi de nclzire
(seciuni). Laptele trece prin partea de jos a tamburului, n care el n mod repetat secvenial trece prin
stratul de tuburi.Apoi acesta trece in rezervorul pentru lapte pasteurizat, de unde pleaca spre a fi
ambalat.
Prin asigurarea unei eficiente de pasteurizare corespunzatoare va trebui sa se tina cont de:
Curatirea(centrifugarea) corespunzatoare a laptelui inainte de pasteurizare.
Igienizarea minutioasa a pasteurizatorului, timpul si temperatura optima de pasteurizare.
Siguranta de functionare a pasteurizatorului.

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

19

Construcia i principiul de funcionare a instalaiilor pentru nclzire


i rcire
Instalatii de incalzire tubulare sunt concepute pentru nclzirea laptelui, nainte de separare (de la
10 la 50 C) este prezentat n figura. 1. nclzitorul este format din 2 evi cu placi, cu diametrul de
28 mm i o lungime de 1200 mm. Laptele trece succesiv prin conducte i este nclzit de aburul care
intr n atmosfer.
Instalatiile de incalzire tubulare sunt concepute pentru a incalzi la temperaturi mai mari (pn la 90
- 135 C),acestea sunt formate din una sau dou tobe, care se acoper cu capace. Pe partea interioar
a capacelor sunt partiii pentru trecerea fluxului de rotaie de lapte de ctre tuburi de nclzire
(seciuni). Laptele trece prin partea de jos a tamburului, n care el n mod repetat secvenial trece prin
stratul de tuburi, schimbnd direcia de micare a lui. Partiiile instalate orizontal n interiorul prii
de jos a tamburului, mprind cavitatea n niveluri. Deaceea, apa cald este furnizat de la pompa de
cazan circulnd n contracurent cu laptele, care trece n fiecare nivel al tamburului. Instalatia de
incalzire tubular instalat n liniile de pregtire a laptelui pentru a fi condensat, precum dar este i
utilizat n producia uleiului.
n funcie de cerinele tehnologice pentru instalaiile de nclzire tubulare acestea pot fi diferite.
Atunci cnd acestea sunt utilizate ca instalatii de incalzire inainte de separare, acestea ar trebui s
lucreze pentru rate minime a fluxul de lichid, cu scopul de a asigura un transfer intensiv de cldur i
s reduc la minimum depunerile de protein de pe suprafaa de nclzire.
n instalatii de incalzire tubulare, concepute pentru a incalzi la temperaturi mai mari, se poate de
crescut semnificativ viteza fluxului.
Instalatiile de incalzire tubulare sunt compuse din urmtoarele:
1-urub
2-dispozitiv de srtngere
3-corp
4-izolaie
5-cma
6-eav

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

20

7-cauciuc pentru etanietate


8-capac.

Fig.1 Instalaia de inclzire tubular

Instalaiile de rcire reprezint un set de plci de schimb de cldur. Plcile sunt tampilate, lipite
la periferia sigiliilor de cauciuc. Ele sunt realizate din oel inoxidabil. Pe o parte dintre plci curge
produs, precum i pe de alt parte agentul frigorific sau de nclzire(ap rece, saramur, ap cald).
Aceste dispozitive pot fi cu una i dou piese. ntr-un aparat de-a seciunii de nclzire este realizat
cu ap fierbinte (incalzitor), precum i de rcire - apa rece sau saramur (coolere).
Aceste aparate pot fi cu o secie sau cu dou. n instalaia cu o secie nclzirea se efectueaz cu ap
cald, iar rcirea cu ap rece. n instalaia cu dou secii in prima secie cu lapte fierbinte (secia
regenerativ), a doua secie -cu apa fierbinte incalzita in cazane (de nclzire), precum i rcirea - n
prima secie cu ap iar n a doua agent frigorific. Acest produs trece n prima i a doua secie n
concordan

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

21

Racirea laptelui cu instalatii frigorifice :

Instalatiile frigorifice sunt utilizate in laptarii atat pentru racirea laptelui imediat dupa muls cat
si pentru mentinerea unei temperaturi scazute a laptelui pe tot timpul pastrarii in tancurile de
depozitare sau a derivatilor din lapte (smantana, branza) in dulapuri sau camere frigorifice. In laptarii
se utilizeaza cel mai perfect instalatiile frigorifice cu compresor. Temperatura de racire a unei
instalatii frigorifice depinde de temperatura de evaporare a agentului frigorific ; cu cat aceasta
temperatura este mai joasa cu atat este mai joasa temperatura creata de agentul frigorific, deci de
instalatie.
-

racirea laptelui se face in ultima parte a instalatiei de pasteurizare prin care circula

agentul frigorific care asigura laptelui o temperatura de 4-6 rC dupa care aceasta se depoziteaza in
tancurile izoterme de unde trece in fabricatie ca lapte de consum sau pentru preparatele din lapte.
Indiferent de produsele lactate care se proceseaza, fazele tehnologice descrise anterior sunt
obligatorii in obtinerea unor produse salubre.
In cazul instalatiilor cu racire indirecta saramura din corpul evaporatorului poate avea diferite
concentratii, concentratia saramurii se alege in functie de temperatura de racire dorita. Punctul de
inghet al saramurii este cu atat mai coborat cu cat concentratia este mai mare si se alege astfel incat
sa fie cu cel putin 10 rC sub temperatura de inghet a corpului ce trebuie racit. In mod obisnuit pentru
racirea laptelui se foloseste saramura in concentratie de 18 21 %.
Racitoarele de lapte pot fi plane sau cu placi
Racitoarele plane cu aceiasi constructie ca si cele folosite la racirea cu apa, acestea pot
constitui serpentina evaporatorului instalatiei frigorifice, agentul de racire fiind chiar agentul de
racire a instalatiei sau poate fi folosit un agent indirect (apa racita sau saramura) preluat cu o pompa
dintr-un bazin de racire, in care este instalata serpentina evaporizatorului. La racirile plane cu doua
sectii in sectia superioara preracirea cu apa iar in sectia inferioara racordata la instalatia frigorifica se
face racirea profunda.
Racitoarele cu placi au ca parte activa o serie de placi stantate astfel incat sa formeze prin
suprapunere un canal sinuos, placile sunt etansate cu garnituri si presate formand corpul racitorului.
Racitoarele cu placi pot fi racordate direct la instalatia de muls cu transportul laptelui prin conducta,
laptele racit fiind depozitat in tancuri izoterme. Aceste racitoare pot fi utilizate si separat in laptarie
facand racirea laptelui ce se depoziteaza apoi in tancuri izoterme. In tara noastra se fabrica
Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

22

racitoarele cu placi TRAP-3 cu 12 placi avand capacitatea de racire a laptelui de 3000 litri/h, si
TRAP-6 cu 24 placi avand capacitatea de 6000 litri/h, care folosesc ca agent de racire saramura
racita de evaporatorul unei instalatii frigorifice.

Pasteurizarea laptelui .
Prin aceasta operatie se urmareste distrugerea, sub actiunea temperaturii, a microorganismelor aflate
in stare vegetativa, inactivarea pentru o anumita perioada a celor sporulante si prelungirea duratei de
pastrare a laptelui. Intrucit germenii patogeni se gasesc in stare vegetativa, sub actiunea pasteurizarii
la temperaturi de 65-900 C si sunt practic distrusi in totalitate, asigurndu-se obinerea unui lapte
salubru. Astfel la temperatura de 750 C, aproape toi germenii patogeni sunt distrui n 2-12 secunde.
Cu ct temperatura este mai ridicat, cu att scade timpul necesar distrugerii microorganismelor, deci
i durata de contact a laptelui cu agentul de nclzire. n funcie de valoarea temperaturii i durata de
contact a laptelui cu reagentul termic, pot fi utilizate urmtoarele metode de pasteurizare:
pasteurizarea joas (sau de durat), care se realizeaz la temperatura de 63-650 C, timp

de 30 min. Este o metod lent, care necesit consum de energie termic. Se aplic cu
rezultate bune n pasteurizarea laptelui destinat fabricrii brnzeturilor.
y

Pasteurizarea nalt( rapid sau HTST-temperatur nalt, timp scurt), care se realizeaz
la 72-740 C, cu o durat de 15 sec. Este folosit n producie, deoarece permite
mecanizarea i automatizarea operaiei tehnologice.
Pasteurizarea instantanee(tip flash sau fulger) prevede nclzirea laptelui la 80-900 C,

pe o durat de timp sub 10 sec, urmat de o rcire brusc. Acest procedeu se aplic n
special laptelui cu o calitate mediocr.

Clasificarea pasteurizatoarelor
Pasteurizatoarele se clasific dup mai multe criterii i anume:
1.Dup felul pasteurizrii:
y

pentru pasteurizare joas(pasteurizatoare cilindrice)

pentru pasteurizare rapid i instantanee(pasteurizatoare cu tambur rotativ,


pasteurizatoare cu plci, pasteurizatoare tunel).

2.

Dup felul energiei folosite:


y

pasteurizatoare cu nclzire ( cu abur i cu ap cald)


Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

23

y
y

pasteurizatoare cu radiaii ultraviolete.


pasteurizatoare cu ultrasunete.

3. Dup modul de utilizare a cldurii:


y pasteurizatoare cu recuperare de cldur.
y pasteurizatoare fr recuperare de cldur.

4. Dup modul de pasteurizare:


y

pasteurizatoare deschise.

pasteurizatoare ermetice.

pasteurizatoare cu vid.

Pasteurizatorul cu plci
Este utilizat n industria alimentar n cazurile n care apare necesar transferul de cldur.
Pasteurizatoarele cu placi sunt utilizate ma frecvent, deoarece ele au dimensiuni mai mici in
comparatie cu cele tubulare. Ele sunt alcatuite dintr-o serie de placi unite intre ele, care formeaza
sectii separate- de preincalzire, pasteurizare si sectia de racire a laptelui. Laptele in strat de 2-4mm
circula in contracurent cu agentii de incalazire si racire, avind la iesire temperatura de 4-6 gradeC.
Procesul tehnologic decurge in flux continuu, fiind mentinut si controlat de dispozitive automate.
Capacitatea acestor aparate variaza de la 1000l/ ora pina la 15-25 mii l/ora.
Aceste utilaje sunt foarte eficace, deoarece permit economisirea in sectia de recuperare a 90% din
caldura consumata, iar cantitatea de abur pentru pasteurizare se micsoreaza de 8-10 ori.
Pentru pasteurizare se folosesc :
y

Cazane sau vane de pasteurizare cu pereti dubli ;

Pasteurizatoare cu placi.

Vane :
In industria alimentara se folosesc, pe scara larga, vanele paralele. In aceste vane,discurile
sunt presate pe corp cu o pana de impingere situata central. Aceste vane se fac din fonta, pentru
presiunea conventionala pana la 10 bari, in doua variante : cu inele de bronz 1 si 2 pentru apa si fara
inele, pentru gaz.
In comparatie cu ventilele, vanele prezinta urmatoarele avantaje :
y

Opun o rezistenta mai mica mediului care circula ;

Mediul poate circula in ambele sensuri ;

Nu prezinta pericol din punct de vedere al socurilor hidraulice ;

Au inaltime mai mica, ca dezavantaje, mentionam;


Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

24

Suprafetele de etansare sunt greu accesibile pentru rectificarea, ceea ce face ca reparatia
lor sa fie dificila ;

In timpul deplasarii lor, suprafetele de etansare ale discurilor se freaca pe suprafetele de


etansare ale corpului si provoaca o uzura rapida a acestora ;

La o temperatura inalta a mediului, dilatarea diferita a pieselor poate provoca blocarea


lor ;

Vanele nu pot fi folosite pentru lichide care au substante solide in suspensie.

Vanele se fac cu axele cu filet exterior sau interior. Axele cu filet exterior sunt mai sigure si
de aceea se folosesc mai frecvent. Vanele se monteaza, de obicei, pe conductele de gaze si de aburi
de diametre mari, pe conductele de aer comprimat si pe conductele de apa, pe conductele care
transporta medii fara sedimente si pe conductele de vid, pe diametrul mare.
Se construiesc vane cu doua pene de distantare 1 si 2, montate pe aceeasi axa verticala. Asemenea
vane se folosesc, de obicei, de conductele de apa.
Utilizarea schimbtoarelor de cldur cu plci este determinat de avantajele pe care le prezint fa
de celelalte tipuri de schimbtoare de cldur:
- transfer de cldur intens datorat ndeosebi peliculei de produs (valoarea coeficientului de transfer
termic poate ajunge la 6000-7000 );
- realizeaz economic un grad ridicat de recuperare a cldurii (60-70%) ceea ce duce i la micorarea
diferenei de temperatur ntre cele dou fluide care circul prin schimbtor;
- construcie compact pentru suprafee mari de transfer termic;
- pierderi de presiune relativ mici;
- automatizarea nu este mai complicat dect la alte tipuri de schimbtoare de cldur;
- cheltuielile de investiii nu sunt mai mari dect la schimbtoarele de cldur tubulare de aceeai
mrime;
- construcia i exploatarea sunt mai simple.
- compactitatea mare ( suprafaa specific mare );
- grad de flexibilitate ridicat in realizarea suprafeei de transfer i aranjamentelor de curgere
- turbulen ridicat care are drept urmare realizarea unor valori mari ale coeficienilor de transfer
termic;
- rezisten mare la murdrire i la coroziune ;
- posibiliti de curire relativ uoar;
- uurina rearanjrii pentru ndeplinirea unei alte sarcini termice ;
- posibilitatea folosirii pentru fluide cu vscozitate ridicat, fluide termolabile sau murdare;
- posibilitatea folosirii pentru recuperri avansate de energie;
- inerie termic mic .
Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

25

Acest pasteurizator este alctuit n principiu dintr-o serie de plci pe suprafaa crora este tanat
un profil, astfel nct prin presarea plcilor una lng alta se formeaz ntre ele mici anuri prin care
circul lichidul supus pasteurizrii.
n constructia unui pasteurizator cu plci se deosebesc urmtoarele pri componente: corpul cu plci
de diferite tipuri constructive i funcionale, postamentul suporii plcilor, mecanism de presare,
conducte de legtur, aprtur de reglare i control. n corpul pasteurizatorului, plcile formeaz
sectoarele de recuperare a cldurii, de pasteurizare, de rcire cu ap i de rcire cu saramur. Plcile
sunt din tabl subire din oel inoxidabil sau aluminiu sau de alte metale care corespun ca rezisten
la coroziune. Intr-un pasteurizator sunt urmtoarele tipuri de plci:
y

Plci curente sau cu canale.

Plci pentru meninerea de scurt durat a lichidului.

Plci de capt.

Plci intermediare sau de legtur.

Plcile cu canale sau plcile curente au diferite forme pe suprafaa lor fiind tanate canale sau
ondulaii adinci de 3-6 mm i late de 20-80 mm, care mresc suprafaa de schimb de cldur, ajut la
dirijarea deplasrii lichidului sub form de pelicul i intensific turbulena necesar mririi
coeficientului de transfer de cldur. Fiecare plac este prevzut cu patru orificii situate in colurile
plcilor, care formeaz prin alturare canale pentru intrarea i ieirea celor dou lichide ntre care are
loc transferul de cldur. Pe faa fiecrei plci este realizat o adncitur pe toat periferia, in care se
introduc o garnitur din cauciuc sintetic, care are rolul s asigure etanietatea plcii fa de exterior
i etanietatea a dou din canale care nu trebuie s comunice cu spaiul dintre dou plci.
Plcile din capt sunt mai groase au numai una din fee ondulate, faa din interior i au numai
dou orificii prin care intr sau iese unul din fluide. Plcile intermediare au deasemenea o construcie
special i au rolul de a permite divizarea pachetului de plci i de a asigura trecerea lichidului de la
un grup de plci la altul, evacuarea sau introducerea lui in sistem. Pentru a se reduce greutatea
plcilor intermediare, interiorul lor poate avea form de fagure. Lichidul circul intr-un strat de 3-4
mm prin spaiul liber pe o fa a plcilor, iar pe cealalt fa circul in contracurent ap cald sau
abur de joas presiune.
Plcile pentru depozitarea de scurt durat au o gosime de 20-70 mm i se monteaz
intercalat ntre plcile cu canale in sectorul de pasteurizare avind rolul de a menine fluidul la o
anumit temperatur i o durat optim de timp, pentru a asigura pasteurizarea sa daplin. Nervurile
sale sunt executate astfel incit s circule in cascade.

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

26

Transferul de cldur se realizeaz n condiii corespunzatoare in contracurent, conform


figurii urmtoare.

Fig.2 Transferul de cldur in contracurent in sectoarele de lucru ale unui


pasteurizator cu plci.

Procesul de lucru al pasteurizatorului cu plci cuprinde mai multe operaii n care lichidele ntre
care se fac schimburile de cldur circul n contracurent pe o parte i pe cealalta a plcilor.
Pasteurizatorul cu plci, considerat in cazul pasteurizrii laptelui, are urmtoarele sectoare de
lucru(fig.3): dou sectoare de recuperare a cldurii(C i D), un sector de pasteurizare (E), un sector
de rcire cu ap(B) i un
sector de rcire intens cu
saramur sau cu ghea(A).

Fig.3 Procesul de lucru al pasteurizatorului cu plci, n cazul pasteurizrii laptelui.

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

27

Figura dat prevede urmtoarele:


1-sector de lucru cu plci
2-pomp pentru lapte crud,
3-filtru sau separator centrifugal,
a-a- circulaie lapte crud,
b-b- circulaie ap fierbinte sau aburi de joas tensiune,
c-c- circulaie ap rece,
d-d- circulaie ap cu ghea sau srmur.

Laptele crud este dirijat cu ajutorul unei pompe n primul sector de recuperare a cldurii (C), unde,
circulind in contracurent cu laptele cald pasteurizat, i ridic temperatura de la 100 -150 C la 300 -400
C, dup care este introdus ntr-un filtru sau separator centrifugal. De aici, laptele este trecut in cel deal doilea sector de recuperare a cldurii (D), in care circul n contracurent cu laptele fierbinte
pasteurizat i se inclzete la 500-600 C. Astfel preinclzit, laptele este introdus in sectorul de
pasteurizare n care pe o parte a plcilor va circula lapte iar pe cealalt parte abur de joas presiune
sau ap cald, temperatura sa ridicindu-se la 710-900 C(E). Apoi laptele pasteurizat trece printre
plcile pentru deozitarea de scurt durat la 710 -900 C, prin cele dou sectoare de recuperare a
cldurii (D i C) unde va nclzi laptele crud i se va rci la 300-350 C i va intra n sectorul de rcire
cu ap (B), n care temperatura va scdea de la 300 -350 C la 130 -200 C. n sfirit, astfel prercit
laptele intr in sectorul de rcire intens(A) unde, circulind n contracurent cu saramura de la o
instalaie frigorific sau cu ap rcit cu gha, se rcete de la 30-50 C fiind apoi dirijat la cisternele
de depozitare.

Pasteurizatoarele cu placi : Este cea mai cunoscuta metoda de pasteurizare industriala a laptelui.Ele
sunt construite din placi de otel inoxidabil pe suprafata carora sunt prevazute canale.Placile unite
prin presare una peste alta, formind sectiuni separate pentru anumite tipuri de caldura. Astfel, in
primul sector de schimb termic agentul de incalzire este apa fierbinte-abur, in al doilea sector laptele
pasteurizat incalzeste ce intra in pasteurizator, iar cel de-al treilea sector apa cu gheata este agentul
de racire a laptelui pasteurizat. Laptele este introdus in pasteurizatoarele cu placi cu ajutorul
pompelor centrifuge, prin fiecare sector prin care trece sufera o operatie de tratament termic.

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

28

1- Bazin de alimentare; 2- Pomp de lapte; 3-Pomp de ap cald; 4- Dispozitiv de


automatizare; 5- Cap de recirculare; I- Sector de rcire cu ap rcit; II,III Schimbtor de cldur; IV- Sector de nclzire; V- Sector de meninere la cald

Pasteurizatoarele sunt formate dintr-o serie de placi din otel inoxidabil pe suprafata carora sunt
prevazute canale. Placile sunt stranse una langa alta, alcatuind sectiuni separate unde se face
schimbul de caldura. Laptele circula pe una din fetele placii, iar apa calda, aburul agentul de racire
sau laptele care cedeaza caldura pe cealalta parte a placii. Placile formeaza mai multe sectiuni astfel:
- preincalzirea initiala a laptelui de la 5-10 0C la 35-40 0C prin circulatie in contracurent cu laptele
cald pasteurizat(zona de recuperare I );
- preincalzirea a doua a laptelui de la 35-40 0C la 55-60 0C, tot pe seama laptelui pasteurizat( zona de
recuperare II );
- pasteurizarea propriu-zisa, unde laptele atinge temperatura dorita in functie de regimul ales;
- mentinerea de scurta durata la temperatura de pasteurizare;
- zona de racire cu apa unde temperatura laptelui scade la 15-25 0C;
- zona de racire finala in care laptele iesit din sectiunea de recuperare II ajunge la temperatura de 4-6
0

C, datorita circulatiei in contracurent cu apa racita la 0+4 0C;

Pasteurizatoarele cu placi se compun dintr-o serie de placi din otel inoxidabil ondulate prin stantare.
Prin canalele de pe o parte a fiecarei placi circula lapte iar pe cealalta agentul de incalzire sau racire.
Placile avand intre ele garnituri de cauciuc sunt astfel grupate incat formeaza mai multe sectoare
Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

29

unul sau doua sectoare de recuperarea unui sector de pasteurizare : un sector de mentinere la
temperatura de pasteurizare, un sector de racire cu apa si de racire profunda cu apa glaciala.
Principalul avantaj al pasteurizatoarelor cu placi consta in randamentul ridicat al schimbului termic
ce se datoreste atit faptului ca lichidele circula in strat subtire, cat si vitezei mari de circulatie. In
aceste conditii timpul de mentinere a laptelui la temperatura inalta este redus determinind modificari
fizico-chimice minimale.
Totodata pasteurizatoarele cu placi permit pasteurizare in flux, asigurand capacitati de productie
mari (20000l /h). Toate operatiile sunt automatizate, inclusiv spalarea si dezinfectia. In acest scop
instalatile de pasteurizare sunt prevazute cu dispozitive care permit functionarea si controlul automat
al intregului proces de pasteurizare :
Termometre inregistratoare ;
Dispozitiv de recirculare lapte insuficient pasteurizat si penuru reglarea automata a temperaturii de
pasteurizare ;
Tablou comanda ;
Dispozitiv de semnalizare optica si acustica.
Placile schimbatoarelor de caldura se construiesc intr-o mare diversitate si
se pot clasifica dupa profilul placii in :
- placi cu canale
- placi cu flux unic
- placi plane cu elemente pentru crearea turbulentei.
In general transferul de caldura prin placile cu canale este mai redus comparativ cu placile cu flux
unic. Viteza fluidelor prin canalele placilor este de 22,5 m/s, iar marirea vitezei peste aceste valori
nu este recomandata din cauza ca determina o crestere a pierderilor de presiune, o marire insemnata
a presiunii de intrare a fluidului si, prin urmare, dificultati in etansarea intregii instalatii transversale,
in V sau cu proeminente circulare, cu d=2025mm,prin efectul de dezintegrare a filmului de curent,
prin schimbarile bruste ale sectiunii canalului si ale sensului de curgere, transforma curgerea
laminara in curgele turbulenta. Chiar la Re=150300 apare curgerea turbulenta, recomandata, iar
transferul de caldura prin convectie si conductie se realizeaza in conditii foarte bune.
Placile cu flux unic peliculare sunt cele mai raspandite tipuri de placi. Se impart in doua categorii :
peliculare si cu retea. La aceste tipuri de placi, lichidul se deplaseaza sub forma unor pelicule in
valuri, urmand configuratia geometrica a placii (viteza peliculei este de 0,30,8 m/s).
Toate placile unui schimbator de caldura (placi normale, intermediare si de capat) sunt numerotate
de la 1 la n pentru a se putea respecta ordinea de montaj necesara circulatiei corecte a fluidelor si
Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

30

sunt grupate in zone. Zona schimbatorului de caldura este cuprinsa intre doua placi intermediare ; se
caracterizeaza prin : natura fluidelor, schema de circulatie si regimul de temperatura. Placile normale
de schimb termic dintr-o zona formeaza unul sau mai multe pachete. Fiecare pachet are un numar de
canale (m) prin care fluidul se deplaseza pelicular.
Formula de aranjare a placilor este o fractie in care numaratorul reprezinta numarul pachetelor si
numarul canalelor din fiecare pachet pentru un fluid de lucru, iar numitorul reprezinta acelasi lucru
pentru celalalt fluid.

Pasteurizarea HTST
Pasteurizarea HTST se realizeaza de regula in pasteurizatoare cu placi care prezinta urmatoarele
avantaje:
Permit o reglare riguroasa a regimului de pasteurizare si mentinerea constanta a acestuia in tot
timpul functionarii;
Prin reducerea sau majorarea numarului de placi, capacitatea de prelucrare a instalatiei poate fi
modificata functie de necesitati;
Asigura o buna utilizare a energiei calorice, datorita pe de o parte conditiilor in care se realizeaza
schimbul termic si pe de alta parte datorita sistemelor de recuperare a caldurii;
Instalatia este foarte compacta iar schimbul de caldura propri-zis neavand piese in miscare este
robus in exploatare;
Functionarea instalatiei poate fi complet automatizata realizandu-se o economie de forta de munca
si siguranta in eficienta exploatari;
Spalarea si dezinfectia se poate face automatizat.

Pasteurizarea HTST sub vid(vacreatia):


Instalatia consta din trei camere care lucreaza sub vid prin care laptele trece in flux continuu. Laptele
intra in prima camera in care se pasteurizeaza. Aceasta camera lucreaza sub un vid de 0,68/0,81
kgf/cm2 care mentine o temperatura de 90-950C. Aburul saturat este alimentat la partea superioara si
prin condensarea acestuia temperatura laptelui creste la 430C la 90-950C. De aici laptele diluat este
dirijat catre partea superioara a celei de a doua camera care lucreaza sub un vid de 0,42-0,45
kgf/cm2. O parte din vapori de apa se elimina si produsul se raceste la 71-820C.

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

31

Impreuna cu vaporii de apa se elimina si o serie de substante volatile responsabile de anumite


defecte de aroma ale laptelui. In continuare laptele trece in a treia camera unde vidul este de 0.12
kgf/cm2 si temperatura de 430C. In aceasta camera din lapte se elimina si restul de abur condensat
initial si substantele volatile.
Timpul total de vacreatie este de 10 s.
Vidul in instalatie este produs de sistemul ejector-condensator. Aburul utilizat trebuie sa aiba
puritate ridicata iar cantitatea de abur introdusa in prima camera trebuie sa fie egala cu cantitatea de
vapori eliminata in celelalte doua camere.

Avantajele pasteurizarii HTST :


y

Se pot trata cantitati mari de lapte ;

Se realizeaza o incalzire omogena fara supraincalziri locale, gustul de fiert avand o


intensitate redusa ;

Incalzirea are loc in sistem inchis, deci in absenta aerului prevenindu-se astfel
oxidarea lipidelor si vitaminelor ;

Metoda este economica, instalatia functionand pe principiul recuperari caldurii;

Spalarea dezinfectarea se face usor, mecanizat cu maxima eficienta;

Cap acitatea de pasteurizare se modifica prin variatia numarului de placi;

Instalatia ocupa un volum redus.

Dezavantajele pasteurizarii HTST :


y

Nu se pot trata cantitati mici de lapte ;

Eficienta distrugerii microorganismelor cu termorezistenta inalta este redusa ;

Este necesar ca produsul sa fie automatizat ;

Golirea instalatiei se face cu pierderi mai mari decat la pasteurizarea in vana ;

Garniturile trebuie sa fie integrate pentru a se pastra entaseitatea intre placi.

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

32

Prin asigurarea unei eficiente de pasteurizare corespunzatoare va trebui sa se tina cont de:
Curatirea(centrifugarea) corespunzatoare a laptelui inainte de pasteurizare.
Igienizarea minutioasa a pasteurizatorului, timpul si temperatura optima de pasteurizare.
Siguranta de functionare a pasteurizatorului.

Refrigerarea in aparate schimbtoare de cldur cu perete


despritor
Metoda este utilizat la rcirea lichidelor ( lapte, bere, vin, smintin, mixul de ingheat .a.). Rcirea
se realizeaz in aparate schimbtoare de cldur in care de o parte a peretelui dispritor
circul un agent de rcire, iar de cealalt parte circul lichidul care urmeaz a fi rcit. Agentul de
rcire poate fi un agent frigorific, un agent intermediar sau apa. Sint de preferat agenii de rcire
care, in cazul unor eventuale scpri prin neetaneiti, nu afecteaz calitatea produsului. Astfel de
ageni sint apa, soluia de alcool-ap .a. In cazul utilizrii apei se pot utiliza scheme care cuprind in
circuitul apei i un acumulator de frig sub form de ghea. Aparatele schimbtoare de cldur
utilizate pot fi cu funcionare discontinu ( vane cu perei dublu, vane cu serpentin
imersat) sau cu funcionare continu ( aparate cu plci, aparate multitubulare in manta, aparate cu
fascicol de evi in eav, aparate eav in eav sau aparate cu stropire exterioar ).
Vanele cu perei dublu sint recipieni in care agentul de rcire circul in spaiul dintre peretele
exterior i cel interior, iar lichidul care trebuie rcit se afl in recipient. Pentru mrirea vitezei de
rcire, la interiorul recipientului se gsesc agitatoare cu elice care, prin micarea imprimat a
lichidului, mresc coeficientul de convecie termic. In cazul vanelor cu serpentin imersat, agentul
de rcire circul la interiorul evilor serpentinei. Aparatele cu plci sint larg utilizate datorit
avantajelor importante pe care le prezint: coeficieni globali de transfer termic
ridicai, consumuri specifice de metal mici, gabarite reduse, posibilitatea de a regla capacitatea de
rcire prin scoaterea sau adugarea unor plci, posibilitatea uoar de curire i dezinfectare

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

33

Calculul tehnologic al rcitorului cu plci

S calculm rcitorul cu plci.


n figura nr.1 este artat schema de calcul a rcitorului cu plci.
nutrul pompei circul ap rece sau agent frigorific, dar deasupra circul un strat subire de lapte.
De calculat rcitorul cu plci sau rcirea laptelui de la ti=850, daca suprafata rcitorului F=9,5m2.
Lungimea de lucru a rcitorului B=1,5m, diametrul tevilor este 35/37mm.

Diferenta marginala a t0 la irigatiile rcitorului se admite a fi 30 C. Daca admitem ca temperatura


apei inghetate t 0=00C, atunci temperatura finala a laptelui va fi tf =41,50C. Constantele termofizice a
laptelui sunt urmatoarele: c=3940J/(kg*K), = 0.56 W/mk, =1020kg/m3, =1*10-3 Pa*sec/m2,
Pr=7,2. Constantele termofizice la temperatura initiala a laptelui sunt urmatoarele: c=3850 J/(kg*K),
=0,638 W/mk, =999,6 kg/m3, Pr=3,43,

=0,58*10-3 Pa*sec/m2

Unde:
ti- temperatura initiala a laptelui[oC]
F-suprafata racitorului[m2]
B-lungimea de lucru a racitorului[m]
Dm-diametrul pompelor[m]

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

34

t0-tmperatura apei inghetate[oC]


tf-temperatura finala a laptelui(temperatura de racire)
c-capacitatea termica specifica a laptelui [J/(kg*K)]
-coeficientul de conductibilitate termica [W/mk]
-densitatea [kg/m3 ]
- viscozitatea dinamica [Pa*sec/m2 ]
Pr- criteriul lui Prendtl
Temperatura de iesire a apei in compartimentul de racire, n=3
clapte
3940
* (85  3)  0 ! 25,7 0 C
(t med !
(t i  t f )  t 0 !
n * capa
3 * 4187
Temperatura medie a apei este tmed =120C.
Constantele termofizice a apei: c=4187 J/(kg*K), =0,574 W/mk, =1000 kg/m3, Pr=9,
=1,33*10-3 Pa*sec/m2
La o mica incalzire a apei in locul fluxului de rascruce admitem refluxul urmator:
ti  t f
56
85  3
P
* 2,3 lg ! 4,1.
* 2,3 lg !
kt !
3
(ti  t ies )  t f
t f (85  25,7 )  3
Ne luind in calcul regimul de temperatura, productivitatea usor se calculeaza din ecuatia fluxului
curentului. Din aparatul deschis pe peretele vertical pe care curge intr-un strat subtire lapte nivelul
fluxului de curent va fi:
2Bw=m
Grosimea peliculei care curge este determinat de formula :
W ! 53 P 2 (1)
Viteza scurgerii stratului de lapte se calculeaza:
[ s ! 803 P (2)

In formulele anterioare (1) si (2) cinematica viscozitatii se admite la temperatura initiala a laptelui
atunci cind =0,638 *10-6, inlocuind in formula(1) obtinem:
2

0,638
W ! 5*
! 0,37 mm
10 2
Viteza scurgerii stratului de lapte dupa formula(2) va fi:
3

[ s ! 803

0,638
! 0,688m / sec
10 6

Consumul laptelui pe ambele parti a peretelui dupa fluxul curentului va fi:


m=2*B**wn **h=2*1,5*0,37*10-3 *0,6*1019*3600=2443,1 kg/h
Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

35

unde:
-densitatea laptelui la temperatura de racire=1019 kg/m3
h-durata de 3600 secunde
Aceasta productivitate este posibila luind in consideratie fluxul curentului. Pentru a asigura regimul
de temperatura dat trebuie sa verificam lungimea fluxului necesar.
Viteza de scurgere a apei in tevi este urmatoarea:
2443,1 * 3
n*m
!
! 2,11m / sec
0,785 * d * V apei * 3600 0,785 * 0,035 2 *1000 * 3600
Unde: m- cantitatea de lapte consumat la racire [l]
[ !

1000-densitatea laptelui [kg/m3]


d-diametrul tevilor
Criteriul lui Reynolds pentru apa:
[ * d * V 2,11 * 0,035 *10 6
Re !
!
! 55526 ,3
1,33
Q
Coeficientul de transmitere a caldurii va fi:
E2 !

0,23 2 * P * Re 0 ,72 * Pr 0 ,48 0,052 * 0,574 * 55526 ,30 ,72 * 9 0 , 48


!
! 6381, 2 w /( m 2 * k )
0,035
d

Re-criteriul lui Reynolds


Pr-criteriul lui Prendtl

Coeficientul reflectarii termice de la perete spre lapte se calculeaza in felul urmator:


E1 !
3

1,89P
1,89 * 0,567
!
! 1040w /(m 2 * k )
3Q * mef .cr . 3 3 * 0,96 * 0,4
10 3 *1019 2
V2

(3)

De unde efortul critic pe temperatura medie a laptelui se calculeaza astfel:


ef .cr . ! 400 Q ! 400 *1 *10 3 ! 0,4kg / sec
Coeficientul comun al degajarii se calculeaza dupa urmatoarea formula:
1
k!
1 H
1
 
E1 P E 2
Unde:

-este grosimea placii racitorului= 1 mm=0,001m

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

36

Inlocuind datele obtinem:


1
1
k!
!
! 909,09W /( 2 k )
1
0,001
1
0.00025


1040
15
6381,2
Determinam lungimea curentului:
L!

W * [ s * V rac * c * k t 0,00037 * 0,68 *1019 * 3940 * 4,1


!
! 4,5m
k
909,09

Suprafata de racire este data F=9,5 m2. evile sunt sudate unele de altele prin intermediul jumper,
astfel nct o parte a generatorului cade din tuburile schimbtorului de cldur. Lungimea
generatorului este de aproximativ i=5 mm. Numarul de tuburi intr-un racitor este:

n!

T d  2i B

9.5
! 79,1
3,14 0,037  2 * 0,005 *1,5

Lungimea de lucru in zona schimbului de caldura

! n * T d  i ! 79 * 3,14 * 0,037  0,005 ! 7,93m

In aceasta lungime se includ ambele parti a racitorului. Lungimea primei parti L=2,375m. Inaltimea
pompei racitorului H=56*0,037=2,07m. Aceste marimi coincid cu cele din catalog.
Comparind datele calculelor cu lungimile reale, ne dam seama ca la temperatura data nu are loc
racirea laptelui.
Intradevar se poate
Fk 9,5 * 909,09 * 3600
!
! 1942,6kg / h
ck t
3940 * 4,1
Dupa datele din catalogul dat, productivitatea racitorului este 2000kg/h, de aceea partea de jos a
m!

pompei se raceste.
Avind n considerare aceast opiune de calcul, aplicam m ! 2000kg / h . Din ecuaia de continuitate
a performanelor n fluxul de 1,85 ori mai mare dect calcul termic. n prezena a seciunii putem
mri temperatura final de pina la 10 grade, atunci temperatura final a seciunii de ap este
t k ! 10 0 C .
Temperatura apei la iesire:
Clapte
3940
* t i  t k  0 !
tiesire !
3 * 4187
n * C apa
Pentru sectia de apa:
Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

37

kT !

ti  tc
t t
85  23,5
! 2,3 lg i ies ! 2,3 lg
! 1,81
ti  t ies  t k
10
tk

O astfel de schimbare a temperaturii laptelui da un impact redus asupra coeficientului de transfer


termic global, deci suprafata seciunei de ap o putem lsa neschimbat:

Fa !

mckT 2000 * 3940 *1,81


!
! 4,35m 2
k
3600 * 909,09

Suprafata sectiunii cu agent frigorific:


Fsar ! Fracitor  Fa ! 9,5  4,35 ! 5,1m 2

Temperatura initiala a agentului frigorific este t ag . fr ! 5 o C . Atunci temperatura agentului frigorific


la iesire in care multiplicitatea n=3 va fi:
Clapte
3940
tiesire !
* (10  4)  ( 5) ! 1,77 o C
* t k  4  t p !
n*m
3 * 2443,1
Temperature medie a laptelui in sectia agentului frigorific t med .ag . fr ! 7 o C. Constantele termofizice a
laptelui: = 0.45 W/moC, =1030kg/m3, =2,75*10-3 Pa*sec/m2.
Incarcatura va fi:
m!

m
2000
!
! 0,139 kg / s
3600 * 4 3600 * 4

Calculam coeficientul partial de transport de caldura de la perete spre lapte:


E1 !
3

1,85 P
!
3* Q * m
V

1,85
! 735w / m 2 * k
3 * 2,75 * 0,139
10 3 *1030 2

= coeficient partial de transport de caldura de la perete spre lapte.


Temperatura medie a agentului frigorific este t med .ag . fr ! 4 o C . Constantele termofizice a agentului
frigorific sunt: = 0.52 W/moC, =1183kg/m3, =3, 5*10-3 Pa*sec/m2, Pr=22.
In cazul multiciplitatii agentului frigorific n=3 viteza curgerii lui in tevi va fi :
wag . fr !

m*n
3 * 2443,1
!
! 1,78m / s
2
1183 * 3600 * 0,785 * 0,035 2
V * 3600 * 0,785 * d

Criteriul lui Reynolds pentru agent frigorific va fi:

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

38

Re =

W p d V *10 3
Q

1,78 * 0,035 *1183 *10 3


! 21172 .
3,5

Calculam coeficientul partial de transport de caldura de la agentul frigorific spre perete:


E1 !

0,23 * P * Re 0, 72 * t 0, 48 apei .iesire


0,052 * 0,52 * 21172 0, 72 * 23,50 , 48
!
! 4576 ,1w / m 2 * C o
d
0,035

Coeficientul global de transfer termic este:


k!

1
1
!
! 666,66 w / m 2 * C 0
1 H
1
1
0,001
1
 


735
15
4576,1
E1 P E 2

Criteriile de temperatur pentru seciunea de agent frigorific. k t ! 0,238 . Suprafaa de schimb de


cldur necesar este:
Fsc.cald !

m * C lapte * k t
3600 * k

2000 * 3940 * 0,238


! 0,78m 2
3600 * 666,66

n conformitate cu calculele suprafaa de schimb de cldur necesar este:


Fsc.cald ! 2,9 m 2 . , prin urmare, se poate mari temperatura iniial a agentului frigorific. Temperatura
minima a agentului termic poate provoca congelarea laptelui pe tevile mai mici. Pentru a testa
temperatura de congelare a laptelui trebuie s determinam tempera peretelui tevilor dupa formula:

t peret .tevilor !

E 1 * t1  E 2 * t 2 735 * 7  4576,1* (4)


!
! 2,47 o C
E1  E 2
735  4576,1

Aceasta temperatura este mai joasa de temperatura crioscopica a laptelui = -0,5 C. Avnd n vedere
c agentul frigorific n conditiile produciei se foloseste i pentru alte scopuri, cu o temperatur
iniial ti = -5 C, insa cel mai bine este s nu se ridice aceasta temperatura, ci sa se ridice
temperatura iniial a laptelui pe seciunea agentului frigorific, fapt care va facilita lucru seciunii de
ap, i va elimina congelarea laptelui. Cu suprafaa expus la rcire, se va produce evaporarea, ceea
ce duce la pierderea unei pri a produsului. In sectia agentului frigorific se petrece condensatia
aburilor in lapte. Dac lum temperatura aerului din sala de t = 20 C, atunci presiunea parial a
aburului la aceasta temperatura va fi P=235Pa.

Figura. II este prezentata curba de rcire a laptelui. Evaporarea va avea loc pe linia AB, ntre
temperaturile 80 i 20 C. Pe linia BC e posibila o condensare din aer. Temperatura medie a
laptelui t med = 50,5 C.

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

39

Presiunea partiala a laptelui la aceasta temperatura este P=12350Pa.


n cazul n care umiditatea relativ, n magazie N ! 0,7 diferena de presiune
(p = 12350 - 0,7*2350 = 10700 N / m 2
Masa de umiditatii evaporate de pe suprafata este determinat de formula:W=FzC (p ,
Unde C-coeficient ce depinde de viteza aerului.
Dupa A.V.Licov,
C=(2,42+1,01 [ )*10-4.
Bazindu-ne pe aceea ca viteza aerului in magazie este [ =0,5m/sec:
C=(2,24+1,01*0,5)*10 -4=2,74*10 -4.
Pierderile la evaporare sunt urmatoarele:
W=5*1*2,74*10-4 *10700=14,7kg/h.
Pierderile de presiune in timpul circulaiei apei n conducte nu trebuie s depeasc 2,5*10 5Pa.
Viteza miscarii apei va fi:

w!

3 * 2000
m*n
!
! 1,74m / s
2
V * 3600 * 0,785 * d
1000 * 3600 * 0,785 * 0,035 2

Criteriul lui Reynolds:


W d *10 6

1,74 * 0,035 *10 6


! 45600.
Q
3,5
Coeficientul de rezistenta pe regiunea unei tevi:
Re =

\1 !

0,3164
4

Re

0,3164
4

45600

! 0,022.

Coeficientul rezistentei locale:


47

47

! 3,24.
Re
45600
Numarul tevilor in sectia de apa 38 sau 37 la cotitura se afla sub un unghi de 1800
Pierderile presiunii apei:
\2 !

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

40

1000 *1,74 2
\ * 2 * 38
1000 * [ 2 0,022 * 2 * 38
!
 3, 24 * 37  1 *
(p ! 1
 \ 2 * 37  1 *
! 2,52 *10 5 Pa.
2
2
0
,
035
d

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

41

Protecia muncii. Tehnica securitii


Securitatea muncii n activitatea de producie se asigur pe urmtoarele ci:
-

instruirea n materie de protecia muncii a tuturor angajailor i a altor persoane la toate

nivelurile de educaie i pregtire profesional;


-

instructarea prealabil i periodic a tuturor angajailor;

pregtirea special angajailor care deservesc maini, mecanisme i utilaje fa de care snt

naintate cerine sporite de securitate;


-

verificarea periodic a cunotinelor personalului tehnic ingineresc a materiei n protecia

muncii(nu mai rar dect o dat n trei luni).

1.Totdeauna a pstra curenie i regul la locul de lucru i n hala industrial.


2.A se adresa la ef direct pentru explicarea n cazul lipsei de informaie sau apariiei ndoielei la
executerea lucrului.
3.A fi atent n timpul executrii lucrului, a nu se distrage cu convorbire sau lucru strin.
4.A se folosi numai de insrumente spacializate ntr-o stare bun de funcionare. De a nu folosi
instrumente ocaziionale.
5.Lucrrile cu grad de pericol redicat se execut numai dup primirea permisului i ascultarea
instruciulor adugtoare.
6 De anu bara trecerea spre locurile de munc sau instrumentele antiincendiare.
7. De urmrit stare de funcionare a utilajului. n cazul lucrului incorect a se adresa imediat
maistrului de schimb.
8. n cazul simirei curentului electric la atingerea utilajului sau unei construcii metalice de a
prentmpina oamenii din jur i maistrul de schimb.

Msuri privind profilaxia antiincendiara


Securitatea obiectului mpotriva incendiului se asigura prin:
- printr-un sisitem de prentmpinare a incendiului
- printr-un sistem de protecie mpotriva incendiului care cost din dulapuri antiincendiare

unde se afl nisip, o lopat i o cldare cu fundul ascuit ;

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

42

- prin msuri tehnico-organizatorice adic toi sunt instruii cum sase comporte i ce s fac n

caz de incediu .

Msuri specifice n sectorul de pasteurizare


Pasteurizatorul cu plci. Se interzice:


Montarea conductelor de legtur la mai mult de dou nivele i fr suporturi fixe care
s le asigure stabilitate.

Folosirea instalaiilor fr tblie indicatoare pentru fiecare circuit sau fr sgei


indicatoare pe mnerele canalelor.

Folosirea instalaiei mai mult de patru ore fr efectuarea splrii cu ap i soluie


chimic conform normativelor n vigoare.

Punerea n funciune a instalaiei fr a se face proba la plci i la conductele de ap


rece.

Punerea n funciune a instalaiei fr verificarea periodic a legturii la nulul de


protecie.

Folosirea pieselor aflate sub tensiune fr ca acestea s fie protejate mpotriva atingerii
directe.

Stropirea sau splarea pompelor, a tablourilor electrice cu ap, existnd pericol de


electrocutare.
 Prsirea locului de munc sau ncredinarea instalaiei unor persoane neinstruite.

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

43

Concluzie:
Masinile i utilajele din industria alimentara sunt masini de lucru destinate pentru efectuarea
unor operatii diversificate in cadrul proceselor de productie, in conformitate cu cerinele tehnicoeconomice impuse fiecarei lucrri in parte.
Prin folosirea masinilor in executarea diverselor lucrari din cadrul procesele de productie din
industria alimentar, se asigur :
y

Marirea productivitatii muncii ;

Realizarea unor lucrri in termeni optimi i de o calitate superioar ;

Reducerea costurilor pe ton de produs ;

Inlocuirea muncii manuale cu munca de conducere a utilajului, respectiv reducerea


efortului fizic.

In memoriu explicativ prezentat am vorbit despre racirea in procesul de productie al laptelui


pasteurizat. Am descris intreg procesul de pasteurizare, metodele pasteurizarii. Am indicat cele mai
convenabile si eficiente pasteurizatoare, am executat calculul tehnologic al pasteurizatorului cu
placi.
In lucrarea de fata am desfasurat subiectul schimbatoarelor de caldura utilizate in industria
alimentara. Acestea fiind de doua tipuri: schimbatoare de caldura la suprafata, la care caldura se
transmite de la agentul termic cald la agentul termic rece prin peretele care le desparte.O alta grupa
de schimbatoare de caldura sunt de amestec la care caldura se transmite prin contactul nemijlocit al
agentilor termici cald si rece.

Coala

Instalaia pentru rcirea laptelui


Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Coala

44