ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING






Analiza datelor de marketing utiliznd SPSS







Preda Andreea Iuliana
Grupa 1722, Seria B






Bucuresti
2014


Contents
RAPORT DE CERCETARE ............................................................................................................................... 2
a. Schimbarea unei variabile din scala metrica in nemetrica ................................................................ 3
b. Schimbarea unitatii de masura: .......................................................................................................... 4
c. ................................................................................................................................................................... 4

2
d. Analiza univariata (tendinta centrala, caracterizarea variatiei) ........................................................ 4
1. Intrebari masurate pe scala nemetrica............................................................................................... 4
2. Intrebari masurate pe scala metrica ................................................................................................... 8
b. Analiza bivariata .................................................................................................................................... 16
1. Nemetric-nemetric ............................................................................................................................ 16
2. Metric- nemetric ................................................................................................................................ 21
3. Metric-metric ..................................................................................................................................... 25
Concluzii si recomandari: .......................................................................................................................... 27


















RAPORT DE CERCETARE

Obiectiv: Analizarea modului n care studenii i petrec timpul liber
Ipoteze:
Studentii prefera sa-si petreaca timpul liber plimbandu-se;

3
Printre cele mai mari pasiuni ale
studentilor se numara lectura, activitatile
sportive si shopping-ul;
Studentii isi petrec cele mai
multe ore pe saptamana dormind, iesind
cu prietenii sau petrecand timp cu
familia;
Cele mai multe ore petrecute de
studenti in fata calculatorului sunt
dedicate accesarii paginilor de social
media;
Majoritatea studentilor
beneficiaza de sprijinul parintilor in ceea
ce priveste bugetul personal;
Ulterior absolviriii cursurilor de
licenta studentii urmaresc ocuparea unui
post ntr-o companie strin de mari
dimensiuni.

A. Prelucrarea
datelor

a. Schimbarea unei variabile din scala metrica in nemetrica

Am ales pentru aceasta etapa intrebarea 4_4 pentru a observa in ce masura aloca studentii
orele petrecute in fata calculatorului pentru lectura:




Dupa cum se observa in grafic, cei mai multi dintre respondenti, in numar de 176, acorda un timp
foarte redus lecturii atunci cand se afla in fata PC-ului, 40 dintre acestia acorda un timp redus
acestei activitati, 5 respondenti acorda un timp mediu documentarii si doar 2 studenti dedica un
timp ridicat lecturii.



Statistics
Ore destinate lecturii
N Valid 223
Missing 2
Mode 1
Ore destinate lecturii

Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid timp foarte redus 176 78.2 78.9 78.9
timp redus 40 17.8 17.9 96.9
timp mediu 5 2.2 2.2 99.1
timp ridicat 2 .9 .9 100.0
Total 223 99.1 100.0

Missing System 2 .9

Total 225 100.0


4


b. Schimbarea unitatii de masura:
c.
d. Analiza univariata (tendinta centrala, caracterizarea variatiei)

1. Intrebari masurate pe scala nemetrica
Pentru a realiza o analiza univariata in cazul unei variabile nemetrice vom folosi intrebarea 1
referitoare la modalitatea preferat de petrecere a timpului liber a respondentilor.


Modalitatea preferata de
petrecere a timpului liber
N Valid 225
Missing 0
Mode 6

Modalitatea preferata de petrecere a timpului liber

Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid sport/sala de forta 21 9.3 9.3 9.3
cercuri tematice 5 2.2 2.2 11.6
cu familia 28 12.4 12.4 24.0
cumparaturi 11 4.9 4.9 28.9
plimbari in aer liber 88 39.1 39.1 68.0
cinematograf 14 6.2 6.2 74.2
jocuri PC/consola 5 2.2 2.2 76.4
iesiri in club 8 3.6 3.6 80.0
excursii 28 12.4 12.4 92.4
navigare web 9 4.0 4.0 96.4
alta 8 3.6 3.6 100.0
Total 225 100.0 100.0


5
















Potrivit
datelor din tabel,
putem deduce
urmatoarele
concluzii: toti
respondentii au
raspuns la
intrebarea cu
privire la
modalitatea
preferata de
petrecere a
timpului liber.
Valoarea modala
este egala cu 6,
ceea ce inseamna
ca cei mai multi
dintre studenti
(88) prefera sa-si
petreaca timpul
liber plimbandu-
se.
Din tabelul ce caracterizeaza variatia observam atat distributia de frecvente cat si procentele. Observam ca
39.11% (88) dintre respondenti prefera plimbarile in aer liber, 12.44% (28) prefera sa-si petreaca timpul cu familia
sau mergand in excursii, 9.3% (21) dintre acestia au ales sportul/ sala de forta, 4.9% (11) prefera cumparaturile, 4 %

6
(9) sunt dedicati navigarii web, 3.6% (8) dintre respondenti prefera iesirile in club sau au alta modalitate de petrecere
a timpului liber si doar 2.2% (5) dintre studenti prefera cercurile tematice sau jocurile PC/consola.
Urmatoarea variabila pe care o vom analiza se refera la pasiunile studentilor, respectiv intrebarea
2.


Pasiuni -
activitati
sportive
Pasiuni -
shopping
Pasiuni -
lectura
Pasiuni -
gastronomie
Pasiuni -
electronica/
hardware
Pasiuni -
vehicule
motorizate
Pasiuni -
arta
Pasiuni -
altele
N Valid 86 86 91 44 20 16 59 14
Missing 139 139 134 181 205 209 166 211
Mode 1 1 1 1 1 1 1 1

Dupa cum se observa din tabel, cei mai multi studenti (91) din esantionul de 225 de respondenti au ca
pasiune lectura, valoarea modala fiind 1. Pe locul 2, la egalitate, studenii (86) sunt pasionati de activitatile
sportive si de shopping, 59 dintre acestia sunt pasionati de arta, 44 de gastronomie, 20 dintre respondenti au ca
pasiune electronica, in timp ce 16 studenti fac din vehicule motorizate o pasiune si numai 14 au alte pasiuni.

Statistics
Pasiuni - lectura
N Valid 91
Missing 134
Mode 1



Pasiuni - lectura

Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid da 91 40.4 100.0 100.0
Missing System 134 59.6

Total 225 100.0


7

Potrivit graficului, o proportie de
40.4%, adica 91 respondenti sunt
pasionati de lectura.








In continuare vom
analiza in ce masura considera
studentii ca blogurile/paginile personale sunt de incredere, corespunzatoare intrebarii 7 (q7_9)

Statistics
surse de incredere -
Bloguri/pagini personale
N Valid 223
Missing 2
Median 3.00
Mode 3








surse de incredere - Bloguri/pagini personale

Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid dezacord total 15 6.7 6.7 6.7
dezacord 41 18.2 18.4 25.1
nici nici 100 44.4 44.8 70.0
acord 60 26.7 26.9 96.9
acord total 7 3.1 3.1 100.0
Total 223 99.1 100.0

Missing System 2 .9

Total 225 100.0


8
Din numarul total de respondenti
avem 223 de cazuri valide si 2
cazuri care nu pot fi luate in
considerare. Astfel, cei mai multi
dintre studenti, adica 100 (44.4%)
sunt impartiali in ceea ce priveste
credibilitatea paginilor personale, 60
(26.7%) sunt de acord cu afirmatia
ca paginile personale sunt de
incredere, in timp ce 41 (18.2%)
sustin contrariul. Mai mult decat
atat, 15 dintre acestia (6.7%) sunt in
dezacord total cu aceasta afirmatie,
contrar celor 7 (3.1%) studenti care
sunt total de acord cu credibilitatea
oferita de aceste bloguri. Graficul
are menirea de a ne demonstra in
mod vizual aceasta repartitie. De
asemenea, cea mai frecventa
varianta de raspuns (valoarea
modala) a fost nici nici, adica cea
de-a treia, astfel ca peste 50% dintre
respondenti au ales aceasta varianta, in timp ce sub 50% au ales alte variante de raspuns.

2. Intrebari masurate pe scala metrica

Pentru a realiza o analiza univariata in cazul unei variabile metrice vom folosi intrebarea 4_3 referitoare la
impartirea a o suta de puncte intre anumite activiti n funcie de ponderea acestora din timpul petrecut n
faa calculatorului si in cazul nostru, social media.
Pentru a analiza tendinta centrala folosim: media, mediana, si modul (acestea se pot calcula pentru variabile
de tip metric), pentru a caracteriza variatia: cuartilele, deviatia standard, variatia, range, valoarea minima si
valoarea maxima. Pentru variabila metrica folosim histograma.

Statistics
Pondere utilizare PC - social media
N Valid 225
Missing 0
Mean 26.75
Median 25.00
Mode 30
Std. Deviation 13.536
Variance 183.232
Range 70
Minimum 0

9
Maximum 70
Percentiles 25 20.00
50 25.00
75 31.50


In acelasi mod, vom analiza si
ponderea utilizarii PC pentru
filme/emisiuni, corespunzatoare
intrebarii 4_5:

Statistics
Pondere utilizare PC - filme/emisiuni
N Valid 225
Missing 0
Mean 22.01
Median 20.00
Numarul total de raspunsuri a fost 225. In urma acordarii celor 100 de
puncte putem observa ca in medie, s-au acordat 26.75 puncte pentru
aceasta categorie. Mediana ne arata ca 50% din punctele acordate au
fost peste 25 si 50% sub aceasta valoare. Modul ne indica faptul ca cei
mai multi respondenti au acordat valori de peste 30 puncte.
Dupa caracterizarea tendintei centrale, caracterizam si variatia cu
ajutorul urmatorilor indicatori: abateria medie patratica ne indica faptul
ca punctajul acordat ponderii utilizare PC social media se abate cu o
medie de +/- 13.536. Variatia este de 183.232. Au fost respondenti care
au acordat minimum 0 puncte acestei variabile si respondenti care au
acordat cea mai mare valoare de 70 de puncte.
In cazul histogramei putem observa faptul ca avem valori deasupra si
sub curba distributiei normale.

Conform datelor din tabel, studentii au acordat, in medie, 22.01
puncte din 100 activitatilor legat de vizionarea
filmelor/emisiunilor cand utilizeaza PC-ul. Dintre acestia, 50% au
acordat peste 20 puncte acestei activitati si ceilalti 50% sub acest
punctaj, obtinandu-se o valoare modala de 20 puncte. In ceea ce
priveste analiza variatiei, abaterea standard are o valoare medie de
+/- 13.059, iar variatia este de 170.549. In ceea ce priveste
minimul, s-au acordat 0 puncte si 80 puncte pentru maxim.
Prin intermediul histogramei putem observa faptul ca distributia
este putin asimetrica, orientata catre partea din stanga.


10
Mode 20
Std. Deviation 13.059
Variance 170.549
Range 80
Minimum 0
Maximum 80
Percentiles 25 10.00
50 20.00
75 30.00














O alta intreabre
relevanta pentru
analiza univariata
pentru scara
metrica este 3_4,
unde
respondentii au alocat un numar de ore pentru diferite activitati, printre care iesirile cu prietenii.

11
In acest caz, studentii au alocat, in medie, 9.8 ore pe saptamana pentru aceasta activitate, valoarea cea mai
frecventa fiind de 10 ore, iar in ceea ce priveste valoarea medianei,
jumatate dintre studenti aloca peste 8 ore iesirilor cu prietenii, in timp ce
cealalta jumatate aloca mai putin de atat.
Potrivit histogramei, putem observa faptul ca distributia este putin
asimetrica, orientata spre stanga.



O alta activitate asemanatoare celei precedente este petrecerea timpului cu familia (q3_5), pentru care cei
mai multi studenti au sustinut ca acorda 10 ore pe saptamana, jumatate dintre ei petrecandu-si timp cu
familia peste 10 ore, in timp ce cealalta jumatate, mai putin de atat. In medie, acestei activitati i-au fost
alocate 12.44 ore, iar spre deosebire de activitatea precedenta respondentii au acordat un maxim de 96 ore.
De asemenea, histograma reprezinta si ea o asemanare cu activitatea caracterizata anterior, distributia fiind
tot asimetrica, orientata spre stanga.
Statistics
Ore pe saptamana - iesiri cu prietenii
N Valid 220
Missing 5
Mean 9.80
Median 8.00
Mode 10
Std. Deviation 8.679
Variance 75.321
Range 71
Minimum 1
Maximum 72
Percentiles 25 5.00
50 8.00
75 10.00
Statistics
Ore pe saptamana - timp cu familia
N Valid 215
Missing 10
Mean 12.44
Median 10.00
Mode 10
Std. Deviation 13.069
Variance 170.799

12




Tot in cadrul celei de-a treia intrebari (3_0) am analizat si
numarul de ore pe saptamana pe care studentii o dedica serviciului,
care, in medie, au fost de 12.44 ore, cei mai multi dintre respondenti
atribuind acestei activitati un numar de 10 ore, dintre care jumatate lucreaza peste acest numar de ore, iar restul
sub 10 ore intr-o saptamana. In histograma putem observa ca avem valori ce se afla deasupra si sub curba de
distributie normala, care este orientata catre stanga.
Statistics
Ore pe saptamana - servicu/munca
N Valid 206
Missing 19
Mean 17.20
Median 18.00
Mode 0
Std. Deviation 14.450
Variance 208.817
Range 56
Minimum 0
Maximum 56
Percentiles 25 4.00
50 18.00
75 26.25

Range 96
Minimum 0
Maximum 96
Percentiles 25 4.00
50 10.00
75 20.00

13





Urmatoarea intrebare pe care o vom analiza este 9_1, referitoare la ct de mult au considerat respondentii c un
job bun ntr-o organizaie mare influeneaz realizarea de economii.

Observam faptul ca valoarea medie a raspunsurilor date de respondenti
privind influenta unui job bun in realizarea de economii este de 8.04
puncte. Mediana este de 8 puncte, prin urmare 50% dintre respondenti
au acordat valori pana la aceasta valoare iar 50% peste aceasta
valoare. Modul are valoarea 10, deci cea mai des intalnita valoare a
fost de 10 de puncte, ceea ce inseamna ca acestia au considerat ca un
job bun intr-o organizatie mare influenteaza foarte mult realizarea de
economii.

Pentru a caracteriza variatia, analizam mai intai abaterea medie
patratica, care are valoarea de 2.013. Aceasta inseamna ca valorile
optime pentru realizarea de economii cu ajutorul unui job bun se abat
in medie de la valoarea medie cu +/-4.053. Valoarea maxima si
minima este necesara pentru a observa amplitudinea variatiei. Aceasta
ne arata intre ce valori maxime(10 puncte) si minime (1 punct)
oscileaza variabila. Prin intermediul histogramei putem observa faptul
ca distributia este putin asimetrica, orientata catre partea din dreapta.
Putem observa ca avem valori ce se afla deasupra si sub curba de
distributie normala.
Statistics
Influenta realizare economii - Job bun
intr-o organizatie mare
N Valid 224
Missing 1
Mean 8.04
Median 8.00
Mode 10
Std. Deviation 2.013
Variance 4.053
Range 9
Minimum 1
Maximum 10
Percentiles 25 7.00
50 8.00
75 10.00

14










La intrebarea 9_4 se observa faptul ca valoarea medie a raspunsurilor date de
respondenti privind influenta unui job bun in realizarea de economii este de 5.67
puncte. Mediana este de 6 puncte, prin urmare 50% dintre respondenti au
acordat valori pana la aceasta valoare iar 50% peste aceasta valoare. Modul are
valoarea 5, deci cea mai des intalnita valoare a fost de 5 de puncte, ceea ce
inseamna ca acestia au considerat ca realizarea de venituri ocazionale
influenteaza intr-o oarecare masura realizarea de economii.

Pentru a caracteriza variatia, analizam mai intai abaterea medie patratica, care
are valoarea de 2.310. Aceasta inseamna ca valorile optime pentru realizarea de
economii cu ajutorul unor venituri ocazionale se abat in medie de la valoarea
medie cu +/ 5.334. Valoarea
maxima si minima este
necesara pentru a observa
amplitudinea variatiei.
Aceasta ne arata intre ce
valori maxime(10 puncte) si
minime (1 punct) oscileaza
variabila. Prin intermediul
histogramei putem observa
faptul ca distributia oarecum
simetrica, iar valorile sunt
plasate sub curba de
distributie normala.







Statistics
Influenta realizare economii - Realizarea de
venituri ocazionale
N Valid 224
Missing 1
Mean 5.67
Median 6.00
Mode 5
Std. Deviation 2.310
Variance 5.334
Range 9
Minimum 1
Maximum 10
Percentiles 25 4.00
50 6.00
75 7.00

15




O alta influenta asupra venitului o constituie si potentialul ridicat de avansare in cariera (intrebarea 9_2),
rezultatele culese fiind dupa cum urmeaza: jumatate dintre studenti au acordat sub nota 8 acestei activitati, iar
cealalta jumatate peste aceasta nota, insa cei mai multi respondenti au situat potentialul ridicat de avansare in
cariera pe pozitia 9 pe o scala de la 1 la 10, ceea ce inseamna ca acest
calificativ se apropie de foarte mult in influenta sa. Mai mult decat
atat, maximul acordat a fost de 10, iar media raspunsurilor legate de
influenta acestei variabile s-a situat la 7.21. Astfel, curba distributiei
se plaseaza inspre partea dreapta, unde valorile sunt mari.


















Statistics
Influenta realizare economii - Potentialul
ridicat de avansare in cariera
N Valid 224
Missing 1
Mean 7.21
Median 8.00
Mode 9
Std. Deviation 2.313
Variance 5.350
Range 10
Minimum 0
Maximum 10
Percentiles 25 6.00
50 8.00
75 9.00

16


b. Analiza bivariata
coeficientul de corelatie, tabel de contingenta, reprezentare grafica
1. Nemetric-nemetric

Pentru a realiza o analiza bivariata intre doua variabile nemetrice vom utiliza intrebarea 1 cu privire la
modalitatea preferata de petrecere a timpului liber si intrebarea 18 cu privire la sexul respondentului.

Primul tabel ne prezinta faptul ca avem 223 cazuri valide si 2 cazuri care nu pot fi luate in considerare.


Case Processing Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent
Modalitatea preferata de
petrecere a timpului liber *
Sexul respondentului
223 99.1% 2 .9% 225 100.0%


Modalitatea preferata de petrecere a timpului liber * Sexul respondentului Crosstabulation

Sexul respondentului
Total

barbatesc femeiesc
Modalitatea preferata de
petrecere a timpului liber
sport/sala de forta Count 11 10 21
% of Total 4.9% 4.5% 9.4%
cercuri tematice Count 2 3 5
% of Total .9% 1.3% 2.2%
cu familia Count 3 25 28
% of Total 1.3% 11.2% 12.6%
cumparaturi Count 0 11 11
% of Total .0% 4.9% 4.9%
plimbari in aer liber Count 7 80 87
% of Total 3.1% 35.9% 39.0%
cinematograf Count 4 10 14

17
% of Total 1.8% 4.5% 6.3%
jocuri PC/consola Count 3 2 5
% of Total 1.3% .9% 2.2%
iesiri in club Count 0 8 8
% of Total .0% 3.6% 3.6%
excursii Count 3 25 28
% of Total 1.3% 11.2% 12.6%
navigare web Count 2 7 9
% of Total .9% 3.1% 4.0%
alta Count 3 4 7
% of Total 1.3% 1.8% 3.1%
Total Count 38 185 223
% of Total 17.0% 83.0% 100.0%

Tabelul al doilea ne transmite pe rand legatura care exista intre cele doua variabile : astfel, cand vine
vorba de sport, ca activitate preferata, fetele, in numar de 10, sunt depasite de baieti cu unul, caz valabil si
in randul jocurilor PC/consola, unde se pare ca exista doar 2 fane pentru aceasta categorie. La cercurile
tematice insa diferenta de 1 punct este inversa, astfel ca aceasta activitate este preferata de 2 baieti si de 3
fete. In ceea ce priveste familia, fetele sunt cele care prefera sa petreaca mai mult timp in familie, spre
deosebire de baieti, care au fost in numar de 3. Dupa cum era de asteptat, modalitatea preferata de petrecere
a timpului liber a 11 studente a fost shopping-ul, activitate la care nu exista niciun respondent de genul
masculin, situatie care se repeta si in cazul iesirilor in club, unde au raspuns 8 studente. Plimbarile in aer
liber sunt iarasi preferate de 80 studente si doar de 7 studenti. De asemenea, fetele prefera si vizionarea
filmelor la cinematograf, depasindu-i iar pe baieti, dintre care au ales doar 4 aceasta activitate ca fiind
principala. Excursiile sunt si ele preferate de 25 fete si doar de 3 baieti, caz valabil si in privinta navigarii
web, preferata de 7 internaute. In ultimul rand, 4 studente au preferat alta modalitate de petrecere a timpului
liber, categorie in care se claseaza si 3 studenti.


Chi-Square Tests

Value df
Asymp. Sig. (2-
sided)
Pearson Chi-Square 42.200
a
10 .000
Likelihood Ratio 38.402 10 .000
Linear-by-Linear Association 3.056 1 .080
N of Valid Cases 223

a. 12 cells (54.5%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .85.



18
Din tabelul hi patrat observam ca avem un procent de 54.5% (>20%), ceea ce ne indica faptul ca nu
putem aplica acest test statistic.

Symmetric Measures

Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Phi .435 .000
Cramer's V .435 .000
Contingency Coefficient .399 .000
N of Valid Cases 223




Un alt exemplu de analiza bivariata dintre doua variabile nemetrice o reprezinta legatura dintre intrebarea 5,
referitoare la culoarea preferata a respondentilor si sexul acestora:

Case Processing Summary

Cases

19

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent
Culoarea preferata * Sexul
respondentului
221 98.2% 4 1.8% 225 100.0%




Culoarea preferata * Sexul respondentului Crosstabulation

Sexul respondentului
Total

barbatesc femeiesc
Culoarea preferata rosu Count 9 44 53
% of Total 4.1% 19.9% 24.0%
verde Count 4 24 28
% of Total 1.8% 10.9% 12.7%
albastru Count 20 71 91
% of Total 9.0% 32.1% 41.2%
galben Count 1 4 5
% of Total .5% 1.8% 2.3%
alta culoare Count 3 41 44
% of Total 1.4% 18.6% 19.9%
Total Count 37 184 221
% of Total 16.7% 83.3% 100.0%

Potrivit tabelului de mai sus, culoarea rosie este preferata de 44 fete din intregul esantion de 221
respondenti si doar de 9 baieti. Verdele este de asemenea o culoare destul de placuta in randul studentelor,
in procent de 10.9% si doar 1.8% in randul studentilor. Cea mai populara culoare este insa albastrul, iubit de
71 fete si 20 baieti, spre deosebire de galben, care se pare ca este placuta doar de 5 respondenti, dintre care
un baiat si restul fete. Cu toate acestea, exista si alte culori preferate de restul de 44 studenti.

Chi-Square Tests

Value df
Asymp. Sig. (2-
sided)
Pearson Chi-Square 5.060
a
4 .281
Likelihood Ratio 5.670 4 .225
Linear-by-Linear Association 1.143 1 .285

20
N of Valid Cases 221

a. 3 cells (30.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .84.


Symmetric Measures

Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Phi .151 .281
Cramer's V .151 .281
Contingency Coefficient .150 .281
N of Valid Cases 221







21



2. Metric- nemetric

Urmatoarea analiza bivariata evidentiaza legatura dintre timpul alocat pe saptamana (ore) pentru lectura
(q3_1) si sexul respondentului (q18) :

Case Processing Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent
Ore pe saptamana - lectura *
Sexul respondentului
219 97.3% 6 2.7% 225 100.0%

22
Ore pe saptamana - lectura * Sexul respondentului Crosstabulation

Sexul respondentului
Total

barbatesc femeiesc
Ore pe saptamana - lectura 0 Count 2 2 4
% of Total .9% .9% 1.8%
1 Count 6 8 14
% of Total 2.7% 3.7% 6.4%
2 Count 5 25 30
% of Total 2.3% 11.4% 13.7%
3 Count 2 11 13
% of Total .9% 5.0% 5.9%
4 Count 5 18 23
% of Total 2.3% 8.2% 10.5%
5 Count 9 34 43
% of Total 4.1% 15.5% 19.6%
6 Count 0 5 5
% of Total .0% 2.3% 2.3%
7 Count 1 15 16
% of Total .5% 6.8% 7.3%
8 Count 1 4 5
% of Total .5% 1.8% 2.3%
10 Count 2 30 32
% of Total .9% 13.7% 14.6%
11 Count 0 1 1
% of Total .0% .5% .5%
12 Count 1 3 4
% of Total .5% 1.4% 1.8%
14 Count 1 7 8
% of Total .5% 3.2% 3.7%
15 Count 0 3 3
% of Total .0% 1.4% 1.4%
16 Count 0 1 1
% of Total .0% .5% .5%
17 Count 0 1 1
% of Total .0% .5% .5%

23



Chi-Square Tests

Value df
Asymp. Sig. (2-
sided)
Pearson Chi-Square 26.313
a
21 .195
Likelihood Ratio 27.131 21 .167
Linear-by-Linear Association 3.082 1 .079
N of Valid Cases 219

a. 32 cells (72.7%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .17.


Symmetric Measures

Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Phi .347 .195
Cramer's V .347 .195
Contingency Coefficient .328 .195
N of Valid Cases 219



Din primele tabele se observa numarul cazuilor valide (in numar de 219) si a cazurilor care
nu sunt luate in considerare (6 cazuri). Astfel, in marea majoritate a cazurilor, cu exceptia unuia,
18 Count 0 1 1
% of Total .0% .5% .5%
20 Count 0 9 9
% of Total .0% 4.1% 4.1%
21 Count 0 2 2
% of Total .0% .9% .9%
24 Count 1 0 1
% of Total .5% .0% .5%
28 Count 0 1 1
% of Total .0% .5% .5%
30 Count 1 1 2
% of Total .5% .5% .9%
Total Count 37 182 219
% of Total 16.9% 83.1% 100.0%

24
studentele sunt cele care dedica cele mai multe ore lecturii. Tabelul hi patrat ne arata ca nu putem
aplica acest test deoarece valoarea 72.7% este mai mare de 20%.



Apoi am analizat ponderea utilizarii PC social media, tot in functie de sexul respondentului.

Case Processing Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent
Pondere utilizare PC - social
media * Sexul respondentului
223 99.1% 2 .9% 225 100.0%





25

Chi-Square Tests

Value df
Asymp. Sig. (2-
sided)
Pearson Chi-Square 13.730
a
20 .844
Likelihood Ratio 13.828 20 .839
Linear-by-Linear Association .196 1 .658
N of Valid Cases 223

a. 32 cells (76.2%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .17.


Symmetric Measures

Value
Asymp. Std.
Error
a
Approx. T
b
Approx. Sig.
Interval by Interval Pearson's R .030 .067 .442 .659
c

Ordinal by Ordinal Spearman Correlation .027 .067 .396 .692
c

N of Valid Cases 223

a. Not assuming the null hypothesis.
b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.
c. Based on normal approximation.

Observam din cele de mai sus ca avem sub tabelul hi patrat o valoare mai mare de 20% ceea ce ne indica
faptul ca nu putem aplica acest test statistic. Precum am mentionat mai sus, daca l-am fi putut aplica ne-am
fi uitat la Asymp.sig., care daca avea valoarea mai mica decat 0.05 atunci insemna ca exista legatura. Daca
am fi vrut sa vedem directia si intensitatea legaturii ne uitam la coeficientul Spearman sau la coeficientul de
contingenta.
Diagrama norului de puncte se realizeaza doar pentru variabilele metrice. Intrucat am folosit o variabila
metrica si una nemetrica, nici graficul nu ne poate
exprima nimic. Deci graficul nu este reprezentativ.




3. Metric-metric

Pentru a realiza o analiza bivariata intre doua variabile
metrice vom utiliza intrebarea 3_1 referitoare la orele

26
destinate lecturii si 4_4 care ilustreaza ponderea utilizare PC- lectura/documentare.

Case Processing Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent
Ore pe saptamana - lectura *
Pondere utilizare PC -
lectur/documentare
219 97.3% 6 2.7% 225 100.0%


Chi-Square Tests

Value df
Asymp. Sig. (2-
sided)
Pearson Chi-Square 434.913
a
399 .104
Likelihood Ratio 218.002 399 1.000
Linear-by-Linear Association 16.611 1 .000
N of Valid Cases 219

a. 430 cells (97.7%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .00.


Symmetric Measures

Value
Asymp. Std.
Error
a
Approx. T
b
Approx. Sig.
Interval by Interval Pearson's R .276 .064 4.231 .000
c

Ordinal by Ordinal Spearman Correlation .347 .060 5.450 .000
c

N of Valid Cases 219

a. Not assuming the null hypothesis.
b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.
c. Based on normal approximation.

27


Conform graficului si coeficientului Pearson pozitiv, legatura dintre cele doua variabile este directa, dar
slaba, valoarea coeficientului fiind de 0.27.

B. Concluzii si recomandari:

Acesta cercetare isi propune sa analizeze modul in care isi petrec studentii Facultatii de marketing
din cadrul ASE timpul liber. Prezinta informatii referitoare la modul preferat de petrecere a
timpului liber al respondentilor, pasiunile acestora, orele alocate in medie pe saptamana pentru
anumite activitati, masura in care acesta considera ca numite surse de informatii sunt de incredere,
influenta anumitor elemente asupra nivelului venitului unei persoane si influenta in realizarea de
economii si categorii de persoane care obisnuiesc sa economiseasca, componenta bugetului
studentilor si alocarea acestuia in actiuni prioritare acestora, planurile de viitor ale studentilor la
marketing ulterior terminarii studiilor de licenta si intrebari demografice.
Am observat ca Ca o concluzie trebuie sa se tina cont de aceste aspecte pentru a cunoaste care
sunt obiectivele de interes ale studentilor pe pagina principala a site-ului facultatii.

Referitor la modul cum ar imparti o suta de puncte intre mai multe elemente care se regasesc pe
site-ul facultatii putem observa ca pentru serviciul ,,Pagina personala pentru investigarea situatiei

28
scolare , media este de 21.125 de unde rezulta ca punctajul mediu acordat acestui serviciu de este
de 21.125 puncte. Majoritatea valorilor acordate de respondenti au fost peste 20 de puncte.
Aceasta variabila ne ajuta sa intelegem ce valoare acorda studentii fiecarui element in parte care se
afla pe site si care este proportia in care este evaluat.

In urma analizei dintre doua variabile cu privire la modul de alocare a o suta de puncte intre
structura meniului si biblioteca digitala (publicatii accesibile online) am observat ca nu exista o
legatura directa intre aceste doua variabile. Din tabelul de repartitie a punctelor putem concluziona
ca pentru cea de a doua variabila s-a acordat un punctaj mai mare dar nu semnificativ fata de
structura meniului , ambele variabile au obtinut puncte de la minim 5 pana la valoarea maxima de
peste 85 de puncte. Trebuie sa tinem cont si de aceste aspecte deoarece in multe ocazii ele sunt
cele care influenteaza comportamentul respondentului atunci cand acceseaza site-ul facultatii.
Am realizat si o asociere intre 2 variabile nemetrice pentru a observa daca studentii care acceseaza
site-ul A.S.E. intra si pe site-ul Facultatii de Marketing. Au fost valide 308 cazuri, dar nu ne-a
generat o legatura directa intre aceste variabile deoarece asim.sig este mai mare 0.05.
Pe parcursul analizei am incercat sa observam daca exista legatura intre mai multe variabile dar
datorita faptului ca procentul din tabelul testului hi patrat era mai mare de 20% nu am putut aplica
acest test de semnificatie.
Pe baza cercetarii putem spune ca trebuie sa se acorde mai multa atentie asupra elementelor ce se
regasesc pe site-ul Facultatii de Marketing si trebuie imbunatatit aspectul paginei si structura
meniului.