Sunteți pe pagina 1din 5

ocul la varsta prescolara

Jocul reprezinta acum modul de a actiona al copilului, forma specifica si dominanta de


activitate, contextul ce da substanta vietii prescolarului, cadrul ce face posibil progresul, evolutia
sa in plan psihologic.
La 3 ani, jocul este inca legat de obiecte si cuprinde numeroase elemente de manualitate
activa. Jocul satisface acum, in cel mai inalt grad, nevoia de miscare si de actiune a copilului. De
asemenea, jucandu-se cu obiectele, copilul isi dezvolta perceptiile de forma, marime, culoare,
greutate, isi formeaza capacitatea de observatie.
Semnificativ este faptul ca, in prima parte a perioadei (-! ani" se inregistreaza trecerea
de la jocul de manipulare, caracteristic varstei anteprescolare, la jocul de creatie sub
formajocului cu subiect si roluri (#rsula Schiopu".
Jocul de creatie reprezinta efectul intregii dezvoltari psihice a copilului, in special a
capacitatii sale de a reflecta intr-o forma proprie impresiile dobandite din mediul ambiant.
$ranspunerea in plan ludic a impresiilor imediate se face rapid si coerent ( aceasta transpunere
incepe inca din anteprescolaritate". Exemplu: jocul %%de-a cumparaturile%%, %%de-a mutatul%% etc. sunt
jocuri puternic influentate de bagajul experientei copilului.
&n ceea ce priveste '(''()'(*) jocul cu subiect si roluri ca forma a jocului de creatie,
acesta se dezvolta treptat si prezinta urmatoarea structura+
Scopul jocului se contureaza incepand cu varsta prescolara, la ani - copilul nu-si
propune intentionat un subiect anume (fluctuatii ale subiectelor", dar la --. ani,
copilul actioneaza in baza unei intentionalitati mult mai clare, chiar daca nu depline.
/xistenta scopului determina si necesitatea schitarii, chiar si minimale, a unui plan
prealabil, elaborat in momentul organizarii jocului.
Subiectul jocului reprezinta principala componenta a jocului. /ste specific atat
jocului de creatie, cat si jocului de miscare, jocurilor didactice (subiectul este
construit de propunatorul si organizatorul jocului - educatoare".
&n prescolaritatea mica (-! ani" discutam despre joc cu subiect abia schitat si construit
pe masura ce jocul se deruleaza, exista tendinta de abandon a unui subiect in favoarea altuia mai
atragator. Subiectul jocului este dat de reflectari fragmentare ale unui sir de episoade, adesea
nelegate intre ele, din viata cotidiana, in special din familie si din gradinita. Jocul are un caracter
imitativ evident, interventia creativa a copilului fiind redusa.
Dupa 4 ani, subiectul jocului capata consistenta, se imbogateste, se incheaga vizibil,
reflectand aspecte mai diverse ale realitatii. Jocul deschide acum in fata copilului, atat universul
activitatilor umane, cat si pe cel al relatiilor interrumane, oferindu-i prilejul de a patrunde in
intimitatea acestora, dezvolta dorinta copilului de a se comporta ca adultul. 0opilul incepe sa
decupeze din conduitele umane momente, situatii si sa le reproduca. &n felul acesta, jocul ofera
copilului posibilitatea de a-si apropia realitatea inconjuratoare, de a-si insusi functia sociala a
obiectelor, de a se familiariza cu semnificatia socio-umana a adultilor si de a stapani lumea
ambientala.
La . ani, copilul poate transpune in joc si situatii la care nu a participat direct si despre
care a auzit, i s-a relatat, i s-a citit. Sirul actiunii este determinat de sirul povestirii1filmului ce s-a
constituit ca sursa, si in mai mica masura de natura materialului perceptiv. Discutam, in acest
context, de jocul-dramatizare, in care copilul reconstruieste subiectul, accentuind aspectele care
l-au impresionat mai mult.
Specific jocului de creatie cu subiect si roluri ii este tendinta si capacitatea copilului de a
se identifica cu personajul interpretat, chiar de la varsta prescolara mica. 2e masura ce copilul
creste apare fenomenul de dedublare in joc, copilul devenind constient de propria lui persoana si
de aceea a modelului pe care il imita.
o Rolul reprezinta elementul structural al jocului cu mare importanta pentru inchegarea
subiectului. 2rin rol, copilul da consistenta modului in care el intelege, percepe
anumite ocupatii, locul si relatiile dintre anumite statusuri sociale, sunt roluri care au
inteles pentru copil, nu vom intalni jocuri %%de-a inginerul%%, %%de-a cercetatorul%%, %%de-a
contabilul%%, dar vom intalni jocuri %%de-a doctorul%%, %%de-a educatoarea%%, %%de-a
vanzatoarea%% etc.
Se constata o anumita evolutie a rolurilor+ prescolarii mici isi aleg roluri legate strict de
experienta cotidiana, roluri active. La prescolarii mijlocii, rolurile din povestirile1filmele
preferate sunt din ce in ce mai prezente si se diversifica la prescolarii mari si la cei din grupa
pregatitoare. La varsta prescolara mare vorbim si de detasarea rolului de subiect. 0opilul se joaca
%%de-a scoala%%, %%de-a gradinita%% si nu %%de-a educatoarea%%.
Se schimba si conceptia despre joc+ sunt acceptate roluri multiple, asumate cu o anumita
responsabilitate. Spre exemplu, la . ani si spectatorul poate juca un rol activ, acceptat pentru ca
poate fi inteles.
Se remarca tendinta de trecere de la roluri putine, active, principale catre un numar mai
mare de roluri, cu cresterea celor pasive secundare, cu nuantarea actiunii in rol si a legaturii
dintre roluri.
o Regulile jocului apar si se dezvolta dinamic in jocul de creatie, pentru a da nastere
unui tip special de joc,jocul cu reguli. 3egulile reprezinta reglementari de natura
interna1externa prin care actiunile copilului sunt organizate si corelate unele cu altele
(#rsula Schiopu, '45(, p. '(.".
0opilul invata treptat sa ia cunostinta de aceste reguli, sa li se supuna, ceea ce reprezinta
un castig imens in planul dezvoltarii sale socio-afective si morale. Daca la -! ani regulile decurg
din rolul imitat sau sunt impuse din afara de catre organizatorul adult al jocului, la --. ani, copiii
sunt capabili sa-si creeze propriile reguli.
#nele reguli decurg din continutul jocului si au caracter intern, cerinta de baza fiind
concordanta cu realitatea transpusa. Exemplu: in jocul %%de-a doctorul%%, %%bolnavii%% trebuie sa
astepte la doctor, conform concordantei cu realitatea, copiii se plictisesc repede in joc si incep sa
preia una din atributiile doctorului, ceea ce da un caracter confuz subiectului. 2e masura
inaintarii in varsta, realitatea este inlocuita cu transpunerea in plan verbal+ nu se mai reda
asteptarea la doctor, discutia cu asistenta (imitate la varsta prescolara mica", ci se povesteste
despre ele.
6lte reguli au caracter extern si decurg din utilizarea jucariilor.
Spre sfarsitul perioadei prescolare, se poate vorbi de o anumita intransigenta fata de
respectarea regulilor.
Alte tipuri de joc:
Jocul de constructie: se trece de la manipularea materialului de construit, cu eventuale
incercari si reusite de suprapuneri, specifica la ani, la realizarea unor constructii sofisticate din
cuburi, lego etc. Jocul de constructie preceda de multe ori jocul de creatie - prin intermediul lui,
copilul isi construieste cadrul de joc necesar subiectului din jocul de creatie - %%santierul%%,
%%taramul zmeilor%%, %%cabinetul doctorului%% etc.
Jocul de miscare au o evolutie ampla acum, atat jocurile de miscare libera cu caracter
imitativ simplu (%%de-a ascunselea%%", cat si jocurile de miscare in care regulile coordoneaza fiecare
etapa (jocul cu mingea". &n aceste jocuri se dezvolta+ vointa, prezenta de spirit, rezistenta,
stapanirea de sine, dar, cu deosebire, deprinderile motrice.
La grupa mica jocurile de miscare nu au incluse reguli numeroase. &n cadrul acestor
jocuri se pot dezvolta orientarea in spatiu si in timp, se stimuleaza spiritul de observatie, se
antreneaza vointa (luarea rapida a hotararilor".
7rupa mijlocie prefera jocurile de miscare complexe, cu reguli numeroase, jocuri care
produc placere si au o evolutie lenta ascendenta.
Jocuri hazlii se desfasoara dupa anumite reguli si pun in fata copilului o anumita
problema de rezolvat. 6tmosfera de joc este creata prin cerinta de a ghici ceva (jocul %%%cald, rece,
fierbinte%%", de a rezolva o sarcina-surpriza (jocul %%%ghiceste si taci%%, care educa stapanirea de
sine". 8unctia dominanta a acestora este cea recreativa, dar prezinta si importante valente
formative in plan psihologic+ dezvolta atentia, perspicacitatea, spiritul de observatie etc.
&nitiativa proprie in acest tip de joc se dezvolta pe la --. ani.
9ariana 2opa discuta si de prezenta, la aceasta varsta, a jocurilor ascetice (*((*, p.5(".
0opiilor le place sa se ciupeasca, sa se muste, sa se intepe cu ace, sa se traga de par sau de
urechi, sa inghita bauturi dezgustatoare, sa se tortureze privind soarele, cautand sa-si pastreze
echilibrul intr-un picior, tinandu-si respiratia. 6semenea acte sunt prezente si adesea practicate in
public pana la varsta adolescentei.
&n spatele acestor jocuri ascetice, din punct de vedere psihologic, ar trebui intrezarit
sentimentul uman al propriei demnitati si chiar mandria umana, iar prezenta publicului confera
mai multa valoare publicului. Se stie cat de mult le place copiilor sa se laude cu micile lor
ispravi. De exemplu, 0risti, ani si : luni+ %%0ine poate sa faca asta; /u pot<%%.
Jocurile didactice sunt integrate demersului educational explicit, sunt produse de catre
adultul educator, au obiective educationale bine precizate si reprezinta forma ideala prin care
jocul ca activitate fundamentala a varstei prescolare poate sprijini invatarea.
Jocurile didactice implica anumite reguli, probleme de rezolvat pentru copil, probleme ce
vizeaza explicit dezvoltarea pe o anumita coordonata psihica, elemente de joc. 0u cat varsta
copilului este mai mare, cu atat ponderea elementelor de joc scade in favoarea complexitatii
sarcinilor de rezolvat.
&n gradinita se realizeaza jocuri didactice la toate tipurile de activitati+ de comunicare, cu
continut stiintific, matematic, artistic (desen-pictura-modelaj, muzica etc.".
Relatiile interpersonale ale prescolarilor:
La aceasta varsta, copilul prefera parteneri de joaca de aceeasi varsta si se integreaza bine
in grupurile formate la gradinita. 6casa se joaca cel mai bine cu un singur prieten, dar si cu fratii
mai mici sau mai mari. 6tunci cand jocul include si copii mai mari numarul lor trebuie sa fie
echilibrat, pentru a nu se ajunge la conflicte. De altfel, luptele intre copii sunt un lucru obisnuit la
aceasta varsta. /l accepta in joc rolurile impuse de copiii mai mari, dar nu pentru mult timp, iar
daca nu se joaca apoi si cum vrea el, va parasi jocul sau se va lua la harta cu ceilalti (9ariana
2opa, *((*, p.5!".
La aceasta varsta, copiii sunt foarte sensibili la atentia acordata de educatoare unor copii,
la sarcinile mereu aceleasi primite doar de unii copii, la rolurile principale atribuite unor
%%favoriti%%. &n asemenea cazuri, unii copii sunt agresivi cu %%protejatii%%, refuza sa-si indeplineasca
sarcinile, toate acestea fiind reactii la frustrare care uneori este greu de deslusit de catre parinti
sau de educatoare.
Concluzii:
La varsta prescolara, jocul are o dubla semnificatie:
a" este cadrul in care se manifesta, se exteriorizeaza intreaga viata psihica a copilului,
b" jocul este principalul instrument de formare si dezvoltare a capacitatilor psihice ale
copilului, nici una din functiile si insusirile psihice neputand fi concepute in afara
jocului.
&n joc copilul isi exprima cunostintele, isi dezvolta gandirea, in special capacitatile de
analiza si sinteza, de observare a realitatii inconjuratoare, intr-un mod organizat, sistematic
(clasificarea obiectelor dupa insusiri comune, sesizarea deosebirilor dintre ele etc.", isi dezvolta
limbajul, atat din punct de vedere al formei de exprimare (topica, structura", cat si din punct de
vedere al continutului (vocabular", isi dezvolta capacitatea de inventivitate.
&n joc copilul isi exprima si emotiile, isi satisface dorintele, se elibereaza de tensiuni,
nascoceste, modifica realitatea. De asemenea, prin joc se formeaza calitati ale vointei+ rabdare,
perseverenta, stapanire de sine ( mai ales in jocurile cu reguli precise", se modeleaza insusiri si
trasaturi de personalitate+ respect, responsabilitate, curaj, corectitudine, cinste. Dar cele mai
importante achizitii la nivelul personalitatii prescolarului sunt %%extensia /u-lui%% si socializarea
conduitei. Dupa cum precizeaza 6llport ('4:", extensia /u-lui este legata de aparitia simtului de
proprietate, copilul considerand multe lucruri ca fiind ale sale (%%jucariile mele%%". /xtensia /u-lui
devine un criteriu important al determinarii gradului de dezvoltare a personalitatii copilului.
Daca agreem ideea ca pentru a se dezvolta normal din punct de vedere fizic si mai ales
psihic, copilul are nevoie de siguranta, afectiune, putem lesne observa ca jocul bine structurat si
organizat indeplineste toate aceste conditii. 2rin intermediul jocului, copilul se poate exprima cel
mai bine, asa cum nu poate sa o faca prin cuvinte, cu conditia sa-l remarce si sa-l inteleaga
cineva.
J. Chateau sesiza conduita serioasa a copilului in joc, deoarece prin succesul jocului el
isi afirma fiinta, isi proclama forta si autonomia. 2lacerea proprie jocului nu este o placere
senzoriala, ci o placere morala., arata autorul lucrarii Copilul si jocul.
Document Info

S-ar putea să vă placă și