Sunteți pe pagina 1din 18

Istoria comunicarii

Scoala de la Toronto
Ianuarie 2012
Lector univ. dr. Nicoleta Corbu

O Scoala?

Doi autori:

Harold Innis

Marshall McLuhan !"a #ormat la $oronto ca


disci%ol al lui Innis& dar a scris o buna %arte a
o%erei sale si in !'()

!coala %entru ca a instituit o %aradi*ma



Harold Innis

+ormatie economica interesat de istoria


economiei)

mi,loacele de comunicare in istoria civili-atiilor si


a im%eriilor ./ istorie e civili-atiei %rin %risma
mi,loacelor de comunicare

'n amanunt semni#icativ: doctoratul in economie


la universitatea din Chica*o

0ames Care1: 2Innis trebuie considerat dre%t cel


mai stralucit membru al *ru%ului de la Chica*o
condus de 3obert 4ar56

Harold Innis (II)

relatia dintre mi,loacele de comunicare si


e7%ansiunea %uterii im%eriilor

8m%ire and Communications 19:0)

$he ;ias o# Communication 19:1)

Manuscris: Istoria comunicarii


<Mi-a aparut clar ca problema comunicarii ofera
mari posibilitati prin faptul ca ocupa o pozitie
cruciala in organizarea si administrarea
guvernelor, a imperiilor si civilizatiilor6

Imperiile si comunicarea
Mi,loacele de comunicare se corelea-a cu
$im%ul
!%atiul
$im%ul: ar*ila& %er*amentul si %iatra ./ descentrali-are
time-biased)
%ro%rii societatilor traditionale= %un mare %ret %e obiceiuri& %e
continuitate& %e %roblemele istorice& sacre& morale=
stabilitate sociala& ordine ierarhica= viata culturala structurata in
,urul miturilor si simbolurilor
societati cu traditii orale %uternice

Imperiile si comunicarea (II)

!%atiul: %a%irusul si hartia distruse usor= usor


trans%ortabile) ./ centrali-are space-biased)

orientare catre %re-ent si viitor& #avori-ea-a nu


numai e7tinderea s%atiala& ci si cresterea autoritatii
%olitice

e7trem de e#iciente cand este vorba de transmis


mesa,e& ordine& instiintari& dar nu %ot transmite
bo*atia& diversitatea si elasticitatea traditiei orale

mi,loacele moderne de ti%arit& %recum tele#onul&


radioul& televi-iunea sunt toate s%ace biased

Imperiile si comunicarea (III)

Im%eriile care au bene#iciat de m,loace space-


biased %a%irus si hartie #ormula centrali-ata
dar cu institutii autonome&

Im%eriile care au dis%us de mi,loace de


comunicare time-biased structuri
descentrali-ate dar cu institutii or*ani-ate
ierarhic.

./ mi,loacele de comunicare %re#i*urea-a


#ormule de de-voltare

Un exemplu
in#lorirea vechii >recii s"a datorat
echilibrului dintre tehnolo*iile time-biased&
care au mentinut bogatia traditiei orale& si
cele space-biased care au stimulat
dezvoltarea scrisului si posibilitatea
transmiterii sale la distanta
(lte e7em%le: 8*i%t& vechiul ;abilon&
Im%eriul 3oman etc.

Timp / Spatiu

time-biased media

evolutia istorica a unei societati

traditia& continuitatea& evolutia *raduala

invatamintele care ne vin din istorie

space-biased media

#avori-ea-a e7%ansiunea teritoriala& *eo*ra#ica& s%atiala

diminuarea si diluarea traditiilor

Pericolul specializarii

de-echilibru ./ %rabusire

T!e "ias o# $ommunication
!ocietatea contem%orana: neliniste anumitor mi,loace
de comunicare) ./ <bias"ul civili-atiei moderne
datorita -iarului si radio"ului6
2Nu putem face mai mult decat sa atragem atentia ca
trebuie sa fim intr-o permanenta alerta cu privire la
influentele acestui bias si poate sa speram ca
implicatiile altor media asupra diferitelor civilizatii sa
ne faca sa vedem mai clar bias-ul propriei noastre
civilizatii.

T!e "ias o# $ommunication (II)

Lo*ica %ietei media: avertisment

'n nou ti% de mono%ol: structurile care or*ani-ea-a


activitatea de %ublicitate

!chimbarea #ormatelor& a continutului etc. ./ centrare %e


entertainment.

?bsesia momentului
Abilitatea de a dezvolta un sistem de guvernare in care
tendintele comunicarii sa fie cercetate iar o evaluare a
semnificatiei spatiului si timpului sa fie realizata ramane
o problema a imperiului si a lumii occidentale.

%ars!all %c&u!an

19:9: director al %roiectului mi,loacelor de


comunicare de %e lan*a National
(ssociation o# 8ducational ;roadcasters si
'nited !tates ?##ice o# 8ducation

3a%ort: 'nderstandin* Media: $he


87tensions o# Man

19@2: $he >utenber* >ala71: $he ma5in*


o# $1%o*ra#ic Man

'oua revolutii( Trei epoci
trei mari e%oci istorice
8%oca oralitatii& dominata de conversatie ca mi,loc %ro%riu -is de
comunicare au-ul dominat A toate simturile im%licate)
Cultura scrisa va-ul dominant A celelalte simturi secundare)
inventarea scrierii #onetice
inventarea ti%arului
(%aritia electricitatii si a tehnolo*iilor o reorchestrare a
simturilor B./ e%oca oralitatii )
doua revolutii tehnolo*ice ma,ore:
cea a inventarii ti%arului
cea a electricitatii

Te!nologia ) o extensie a #iintei umane
tehnolo*ia in *eneral este o e7tensie a omului e7:
to%or& microsco%& luneta etc.)
tehnolo*ia comunicationala este %rin e7celenta o
e7tensie a mintii umane
Detribali-area: conte7t s#arsitul %erioadei in care omul
%artici%a la %rocesul comunicarii %rin toate simturile
iesirea din e%oca orala) ./
un simt devine dominant: va-ul
incura,area individualismului& a s%eciali-arii Cideea de autorD
in#loresc culturile nationale datorita ti%arului)

Understanding %edia( T!e extensions o# %an

trecerea de la cultura scrisa la cultura media


electronica: e7tinderea sistemului nervos central
2in timpul epocilor mecanice, am extins corpurile
noastre in spatiu. Astazi, dupa mai mult de un
secol de tehnologie electrica, am extins insusi
sistemul nostru central la nivel global, abolind
atat spatiul cat si timpul, cel putin in ceea ce
priveste planeta noastra
./ 3earmoni-area simturilor: a#irmarea inte*rala a
#iintei

T!e medium is t!e message

Nu anulea-a 2continutul6& dar ii atribuie un rol


secundar: <Continutul oricarui miloc are cam tot
atata importanta cat modelul imprimat pe
carcasa unei bombe atomice6

reactia %e care a%aritia unui nou mediu o


*enerea-a in ierarhia si #olosirea mi,loacelor
anterioare: nu anulea-a& ci re%o-itionea-a: <un act
de canibalism colectiv6 %rin care <#ostul mediu
este in*hitit si re%rocesat de cel nou& %entru a
retine eventuale valori di*erabile6

%edii calde / %edii reci

Criterii

hi*h sau loE de#inition


Hi*h: o#era detalii cald) ./ nu %resu%une %artici%are
LoE: nu o#era detalii rece) ./ %artici%are

se adresea-a
mai multor simturi: medii reci e7. $F) ./ %artici%are
unui simt: medii calde e7. +oto*ra#ia& #ilmul) ./ #ara
%artici%are

Caldul im%une %asivitate

I%osta-a clasica a mi,locului <rece6 este conversatia

+olosire <calda6 sau <rece6 a aceluiasi mi,loc



$ontributiile lui %c&u!an

$he medium is the messa*e intele*erea


2determinismului6 tehnolo*ic)

Distinctia medii calde G medii reci

Detribali-are G 3etribali-are

(ntici%ea-a *lobali-area: 2satul *lobal6


2o #amilie omeneasca %rinsa intr"o
membrana universala6)