Subiectul 1

Grupul in psih sociala : termenul de grup, motivele

asocierii in grup, tipuri de grup
Conceptul de grup n psihologia social
Grupul:
- joac un rol crucial n evoluia persoanei, constituie cel mai important mijloc de
socializare i integrare social, contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei
societi;
- ofer individului securitate, dar i mijloace de afrmare;
- rspunde nevoilor asociative i de apartenen ale finei umane
!n fne, prin dimensiunea sa interactiv, grupul se prezint ca un mediu i mijloc de
nvare a unor roluri sociale, formeaz competene de evaluare a altora i poate
contribui la dezvoltarea contiinei de sine a membrilor si
"ermenul de grup a fost folosit, pentru prima dat, ca termen te#nic n bele-arte; el
vine din italian, groppo sau gruppo desemn$nd mai muli indivizi, pictai sau
scluptai, form$nd un subiect !n francez groupe a ptruns mai t$rziu, adus de
artitii care au studiat n %talia !n limba rom$na cuv$ntul a ptruns t$rziu, din
francez
&si#ologia social este preocupat ndeosebi de grupul de dimensiuni reduse, numit
adesea grup mic sau grup restr$ns, 'ceste grupuri au fast descrise pentu prima
dat de (#arles (oole), n lucrarea *+ocial ,rganization* -./0/1 care le-a numit
grupuri primare
(aracteristica lor - scria sociologul american 2 este asociaia intim a membrilor,
cooperarea i interaciunea direct, fa n fa 3le contribuie decisiv la formarea
naturii sociale i a idealurilor individului 4ezultatul asociaei intime, psi#ologice,
const ntr-o anumit fuziune a individualitilor ntr-un ntreg, intr-o unitate
comun, astfel nc$t elul ferui membru se convertete n viaa comun a
grupului, n construirea unui scop colectiv Grupul primar promoveaz spiritul lui
*5oi* i implic acel fel de simpatie i de jdentifcare mutual pentru care *noi* este
*e6presia natural*7nitatea grupului primar nu este nsa una de pur armonie i
dragoste, se grabete (oole) s adauge, ci este o unitate care ncurajeaz
diferenierea i competiia
+upunerea la standardele comune ndeamn membrii s se angajeze n eforturi de a
ocupa un loc n contiina celorlali, de a se situa prin raport cu valorile comune
Cooley a descris patru tipuri de grupuri primare pe care le-a nurnit "universale" pentru c au
aparinut tuturor timpurilor i stadiilor de dezvoltare ale omenirii:
.1 familia - primul *grup primar* pe care-l cunoate civilizaia uman;
81 grupul de joc al copiilor caracterizat prin spontaneitate i cooperare, prin
promovare ambiiei i onoarei:
91 grupul de vecintate, e6prim$nd viaa social i afectiv a ruralului
-caracteristicile sale sunt autoguvernarea, generozitatea, veneraia eroilor i un acut
sentiment de dreptate1;
:1 comunitatea de btr$ni, format de indivizi care se cunosc din copilrie i
adolescen, lu$nd adesea forma cluburilor sau societilor n care liantul este
afeciunea reciproc
Caracteristicile principale ale grupului primar, aa cum au fast descrise n
psi#ologia social, sunt:
-- scop comun, urmrit ntr-un mod activ,
-- relaii afective ntre membri;
-- interdependen,
-- solidaritate,
-- uniune moral;
-- constituirea de norme, credine, coduri, ritualuri;
-- ec#ilibru intern i
-- un sistem constant de relaii cu e6teriorul
&rincipalul obiectiv al grupului primar este conservarea realitii sale fzice i a
imaginii ideale %ar mijlocul prin care se poate obine acest rezultat este pstrarea
dimensiunii sale restr$nse
4.3.Clasificarea grupurilor
, preocupare constanta a sociologiei a constituit-o gasirea unor modalitati de
clasifcare tipologica a grupurilor sociale ;e-a lungul timpului au fost elaborate mai
multe *sc#eme clasifcatorii*, av$nd la baza o diversitate de criterii <iteratura
sociologica a nregistrat ca cele mai des utilizate urmatoarele proprietati:
- marimea grupului,
- cantitatea de interactiune fzica dintre membrii grupului,
- gradul de intimitate,
- nivelul de solidaritate,
- e6tensiunea formalizarii regulilor ce guverneaza relatiile dintre membri,
- locul controlului activitatilor n grup etc

Grupul primar
- este un grup format dintr-un numar mic de membri, a=ati ntr-o relatie directa,
coeziva si de lunga durata
- fecare membru se simte angajat n viata si activitatea grupului, i percepe pe
ceilalti ca membri de familie sau prieteni
- grupul reprezinta pentru membri acestuia un scop si nu un mijloc n vederea
realizarii unor scopuri
!n cadrul acestui grup individul traieste sentimentul propriei identitati direct si
totodata si afrma specifcitatea pe care ceilalti membri o accepta ca atare
"ipuri de grupuri primare:
- familie
- grupul de joc al copiilor
- grupul de vecinatate
- comunitatea de batr$ni
Functiile grupului primar:
>unctia de socializare reprezinta o functie fundamentala a grupului primar
Grupurile primare au rol esential n socializare &rimele procese de socializare copilul
le nvata n familie !n cadrul familial copilul ac#izitioneaza normele si valorile prin
intermediul carora descifreaza mecanismele vietii sociale Grupurile primare sunt
punti ntre individ si societate pentru ca ele transmit si ofera modele culturale ale
societatii dupa care individul si organizeaza propria viata ,rice individ de formeaza
ca om ntre-un grup primar, de aceea grupurile primare sunt fundamentale pentru
individ si societate !n cadrul acestora oamenii e6perimenteaza prietenia, iubirea,
securitatea si sensul global al e6istentei
Functia de control social.
&rin intermediul acestei functii grupurile primare se manifesta ca puternice
instrumente de control asupra comportamentului individului (omportamentul
individului trebuie sa se conformeze normelor grupului !n acest sens grupul impune
individului un comportament care sa se conformeze at$t la valorile si normele sale
interne c$t si la cerintele societatii
Grupul secundar
;ezvoltarea generala a societatii, ndeosebi n epoca actuala, este marcata de o
tendinta accelerata de trecere spre o societate bazata, n principal, pe grupuri
secundare, n care relatiile sunt impersonale, contractuale, specializate, orientate
spre obiective si interese 4ezulta ca grupul secundar este acel grup format din
doua sau mai multe persoane implicate ntr-o relatie impersonala si care au un scop
practic specifc !n grupul secundar oamenii coopereaza pentru atingerea unui tel,
iar relatiile interumane se stabilesc pe baza unor regulamente pe care, fe ca le
accepta sau nu, trebuie sa le respecte !n acest tip de grup, oamenii se reunesc
dincolo de diferentele ce-i marc#eaza pentru ca nu au alta cale de nfaptuire a
intereselor lor !n cadrul grupurilor secundare individul finteaza ca realitate sociala
Grupul primar actioneaza pentru insul concret, n timp ce grupul secundar activeaza
individul prin status-urile sale ;e pilda n grupul primar poti f prieten ceea ce este
o conditie sufcienta n timp ce n grupul secundar apartenenta este dictata n
special de status-ul social, de profesiune, de cultura, religie etc Grupurile
secundare au un rol esential n afrmarea sociala si profesionala a individului
Raportul grup secundar/grup primar
"rebuie retinut ca n societatea contemporana grupul secundar, desi a pus n umbra
grupul primar, nu l-a eliminat si nu-l va putea nlatura Grupurile primare persista si
vor persista ntr-o lume dominata de grupul secundar, deoarece nevoia umana de
asociere intima simpatetica este o nevoie permanenta ,mul nu poate trai bine fara
sa apartina unui grup mic de oameni carora realmente sa le pese ce se nt$mpla cu
ei 'sa se e6plica de ce n cadrul grupului secundar apar si se dezvolta relatii
interumane care duc la formarea grupurilor primare
Grupul de referinta
(onceptul si teoria aferenta au fost elaborate de 4obert ?erton, care l-a defnit ca
find un numar de oameni care interactioneaza unii cu altii, n conformitate cu
modelele stabilite anterior 'sadar grupul de referinta reprezinta o unitate sociala
utilizata pentru evaluarea, compararea si modelarea atitudinilor, trairilor si actiunilor
individului Grupul de referinta poate f grupul din care face parte individul sau unul
e6terior lui Grupul de referinta este baza din care individul vede lumina
Functiile grupului de referinta:
Functia normativa - prin intermediul acestei functii grupul de referinta
in=uenteaza direct criteriile si standardele individului %ndividul n tendinta sa
freasca, pentru o pozitie mai buna ntru-un grup, n societate, adera la valorile si
normele grupului de referinta 'ceasta se face prin adaptarea stilului de viata,
atitudinilor politice, preferintelor muzicale, alimentatiei specifce grupului de
referinta
Functia comparativa - conform acestei functii individul face o evaluarea propriei
activitati si comportament prin comparatie cu standardele grupului de referinta !n
acest fel, oamenii judeca viata, comportamentul, valorile proprii precum sanatatea,
inteligenta, nivelul de trai, pozitia sociala etc 7neori individul constientizeaza ca
e6ista o diferenta ntre ceea ce reprezinta grupul de apartenenta si ceea ce crede el
ca ar putea f, prin comparare cu grupul de referinta !n aceste situatii apare
sentimentul de deprimare relativa care contribuie la alienarea sociala
Functia asociativa - are n vedere posibilitatea preluarii status-ului membrilor
grupului de referinta de catre o persoana din afara lui !n ndeplinirea acestei functii
se porneste de la teza conform careia un grup poate in=uenta comportamentul unui
individ din afara sa
Grup formal-grup informal
Grupurile formale sunt constituite, n mod deliberat, de catre societate pentru
ndeplinirea unor sarcini sau atingerea unor obiective (eea ce caracterizeaza, at$t
structura, c$t si relatiile dintre membrii grupurilor formale este faptul ca sunt
reglementate ofcial, institutionalizat, prin acte normative, decizii etc
(aracteristici:
- structura, at$t pe orizontala, c$t si cea ierar#ica, este determinata de specifcul
sarcinii grupului-de e6emplu: formatii de munca, clase de elevi, pluton de soldati1;
- relatiile dintre componentii grupului, conduita membrilor acestuia, sunt precis
reglementate si obligatorii, find menite sa asigure functionalitatea optima a
grupului;
- liderul grupului este desemnat sau ales n conformitate cu anumite reglementari
legale sau statutare;
- nerespectarea regulilor de conduita, a raporturilor de lucru, a regulamentelor
specifce grupului atrage sanctiuni
;e subliniat ca n cadrul grupurilor formale, dincolo de relatiile formale, obligatorii
dintre membrii acestora pot e6ista si relatii interpersonale foarte variate, de la
relatii afective, prietenesti, p$na la relatii desc#is con=ictuale
Grupurile informale apar fe n cadrul grupurilor formale -ec#ipa de munca, clasa
de elevi, grupa de studenti1, fe n afara acestora, independent de grupurile formale
Grupurile informale sunt grupuri mici si primare, care nu creaza institutii
formalizate +e constituie n mod spontan baz$ndu-se preponderent pe afnitati si
contacte personale 't$t structura, c$t si relatiile interpersonale, sunt informale n
sensul ca nu sunt ofcial reglementate
<iderii sunt recunoscuti spontan, nu benefciaza de un status ofcial caracterul
informal nu nseamna lipsa organizarii ;impotriva, uneori grupurile informale au o
organizare interna foarte bine pusa la punct, o structura ierar#ica proprie, anumite
norme de conduita si valori proprii bine conturate
Subiectul
Grupuri primare : tipuri, proprietati, functii,
etapele de!voltarii unui grup de antrenament
Grupul primar
- este un grup format dintr-un numar mic de membri, a=ati ntr-o relatie directa,
coeziva si de lunga durata
- fecare membru se simte angajat n viata si activitatea grupului, i percepe pe
ceilalti ca membri de familie sau prieteni
- grupul reprezinta pentru membri acestuia un scop si nu un mijloc n vederea
realizarii unor scopuri
!n cadrul acestui grup individul traieste sentimentul propriei identitati direct si
totodata si afrma specifcitatea pe care ceilalti membri o accepta ca atare
"ipuri de grupuri primare:
- familie
- grupul de joc al copiilor
- grupul de vecinatate
- comunitatea de batr$ni
Functiile grupului primar:
>unctia de socializare reprezinta o functie fundamentala a grupului primar
Grupurile primare au rol esential n socializare &rimele procese de socializare copilul
le nvata n familie !n cadrul familial copilul ac#izitioneaza normele si valorile prin
intermediul carora descifreaza mecanismele vietii sociale Grupurile primare sunt
punti ntre individ si societate pentru ca ele transmit si ofera modele culturale ale
societatii dupa care individul si organizeaza propria viata ,rice individ de formeaza
ca om ntre-un grup primar, de aceea grupurile primare sunt fundamentale pentru
individ si societate !n cadrul acestora oamenii e6perimenteaza prietenia, iubirea,
securitatea si sensul global al e6istentei
Functia de control social.
&rin intermediul acestei functii grupurile primare se manifesta ca puternice
instrumente de control asupra comportamentului individului (omportamentul
individului trebuie sa se conformeze normelor grupului !n acest sens grupul impune
individului un comportament care sa se conformeze at$t la valorile si normele sale
interne c$t si la cerintele societatii
#ttp:@@AAAstiucumcom@management@managementul-organizatiilor@;inamica-de-
grupBCBDEp#p
". #tapele de de!voltare a unui grup
Grupurile, de regula, traverseaza cinci etape in dezvoltarea lor:
- Etapa formarii; in cazul acestei etape membrii isi consacra eforturile lor
stabilirii de obiective si adoptarii procedeelor necesare indeplinirii sarcinilor lor
- Etapa turbulentei; in aceasta etapa apar con=icte care se refera la
comportamentul personal al membrilor grupului in munca, ordinea obiectivelor
prioritare, repartizarea responsabilitatilor, conducerea si obiectivele sefului grupului
privind indeplinirea sarcinilor
- Etapa normalizarii; in aceasta etapa au loc acceptarea diferitelor opinii,
eforturi pozitive pentru formularea unor solutii acceptabile de catre toti membrii
grupului pentru a se ajunge la un compromis in ceea ce priveste obiectivele
grupului +e stabilesc relatii sociale intr-un spirit de comuniune, responsabilitate si
e6presia unor sentimente favorabile grupului este o preocupare dominanta
- Etapa indeplinirea sarcinilor; in aceasta etapa grupul arata ce este capabil sa
faca in indeplinirea sarcinilor cu competenta si efcienta 7nele grupuri continua sa
se perfectioneze si sa se dezvolte, altele nu au rezultatele necesare in munca ca
urmare, fe a unor comportamente egoiste, cu aplicari unor norme care in#ibeaza
efcacitatea si competenta, fe mediocritatii sefului grupului etc
- Etapa disolutiei; implica sfarsitul comportamentelor profesionale si slabirea
comportamentelor relationale 7nele grupuri au o e6istenta bine defnita, altele se
pot reuni la infnit ;isolutia in ultimul caz - consiliul de administratie al societatilor
comerciale 2 are loc decat in momentul cand un membru sau c#iar mai multi din cei
mai importanti de e6emplu presedintele consiliului, parasesc organizatia, noul
presedinte putand sa modifce compunerea consiliului
Subiect ":
$n%uenta sociala : concept, clasi&carea formelor de
in%uenta sociala, conceptul de conformism,
complianata, obedienta, persuasiunea
*%n=uenta sociala poate f defnita ca orice sc#imbare pe care relatiile persoanei cu
altii -indivizi, grupuri, institutii ori societatea in ansamblul ei1 o produc asupra
activitatilor intelectuale, asupra emotiilor sau actiunilor ei*
%n=uenta sociala se manifesta in toate sferele vietii cotidiene, autonomia si
independenta find de fapt iluzii* (u totii le cerem sfat celorlalti cand ne a=am in
difcultate, cu totii aderam la opiniile grupului de prieteni sau cunostinte, cu totii ne
grabim sa cumparam produsul caruia i se face reclama la televizor*
>ormele in=uentei sociale sunt: facilitarea sociala, normele de grup, conformismul,
polarizarea de grup, in=uenta minoritara, fenomenele de sc#imbare sociala, te#nici
de in=uenta interpersonala, imitatia, obedienta, deindividualizarea, lenea sociala,
contagiunea
+c#imbarea de atitudini si persuasiunea constituie din punct de vedere traditional
un domeniu separat, desi pentru unii autori distinctia nu este asa de neta -e6
Fimbardo1 'rgumentarea si procesele cognitive ale tintei sunt semnifcative in
studiul atitudinilor ,ricare dintre tipurile de in=uenta sociala presupune sc#imbari
comportamentale dar si sc#imbari atitudinale "otusi, in studiul in=uentei sociale
accentul cade asupra conte6tului social: participantii sunt informati doar ca sursa
are o anumita opinie si fara sa primeasca argumente in ceea ce priveste sustinerea
opiniei
(ercetarile asupra in=uentei sociale se numara printre primele cercetari de
psi#ologie sociala &rintre initiatori se a=a ?a6 4ingelman care a e6aminat
reducerea efortului individual in grupuri, Gabriel "arde care a impus termenul de
imitatie in stiintele sociale si Gustave <e Gon -./0E1 care a analizat comportamentul
multimilor &otrivit teoriilor lui, multimea este intotdeauna inferioara din punct de
vedere intelectual fata de indivizii izolati *,amenii cei mai diferiti ca inteligenta au
adesea instincte, pasiuni, sentimente identice %n tot ceea ce tine de sentiment -
religie, politica, morala, simpatii si antipatii, cei mai de seama oameni nu depasesc
decat arareori nivelul indivizilor obisnuiti %ntre un matematician celebru si cizmarul
sau poate e6ista o prapastie sub raport intelectual, dar din punct de vedere al
caracterului si al credintelor, diferenta e deseori nula sau foarte mica %n colectiv,
aptitudinile intelectuale ale oamenilor si, in consecinta individualitatea lor se
sterg 'ceasta punere in comun a insusirilor obisnuite ne e6plica de ce multimile nu
sunt capabile sa indeplineasca acte care reclama o inteligenta superioara*
(aracteristicile specifce multimilor, conform teoriilor lui <e Gon sunt: anonimitatea -
persoanele nu pot f usor de identifcat in multime e6istand si lipsa raspunderii si a
responsabilitatii ' doua caracteristica specifca multimilor este contaminarea -
ideile si emotiile se raspandesc cu rapiditate ' treia caracteristica este
sugestibilitatea - multimea poate f mai buna sau mai rea, in functie de modul in
care este sugestionata
<e Gon este de parere ca multimea de oameni se supune din instinct autoritatii unui
conducator (onducatorii sunt oameni de actiune 7nii conducatori sunt oratori
subtili care urmaresc numai interesele personale iar in=uenta lor este efemera 'lti
conducatori sunt inzestrati cu o vointa puternica: dispretul si persecutiile ii
stimuleaza si mai mult iar interesul personal si familia sunt sacrifcate
(onceptul *grup de referinta* apare in ./:8 la 5eAcomb %deea de grup n-a evoluat
spectaculos si din cauza faptului ca nu se pot obtine grupuri de referinta in
laborator Hurt <eAin -./CE1 a studiat si a incercat sa demonstreze forta grupului
folosind conferinta si discutia de grup pentru a sc#imba atitudinile
;upa ./:C se dezvolta studiile asupra persuasiunii Ieoploud cerceteaza factorii si
mecanismele sc#imbarii de atitudini %n paralel se abordeaza abordarea asupra
conformismului 'sc# -./C.1 demonstreaza prin e6perimente puterea grupului de a
in=uenta opiniile indivizilor in ciuda evidentei perceptive %n=uenta sociala este
acum redusa la o singura forma: conformism
%n anii JD0 e6istau doua tendinte: o tendinta analizeaza in=uenta ca un proces de
grup -studii asupra conformismuilui, leaders#ip-ului1, a doua tendinta abordeaza
in=uenta ca un proces diadic -are loc intre un agent de in=uenta si o tinta1
"ermenii de putere si de leaders#ip se inrudesc cu termenul de in=uenta sociala
&entru unii autori termenii de putere si in=uenta sunt ec#ivalenti -?ic#ener1
"ermenii *lider* si *leaders#ip* au semnifcatia fenomenelor de in=uenta
FORME ALE IFL!E"EI #OCIALE
1' $($)*)$*
*%mitatia este una din modalitatile cele mai importante de transmitere a valorilor, a
atitudinilor, a pattern-urilor de gandire si comportament*
Gabriel "rade, Killiam ?c ;ougall si 3dAard 4oss au considerat-o un proces esential
&otrivit lui Gandura, observandu-i pe altii, individul inregistreaza informatia despre
comportamentul indivizilor, iar in alte ocazii foloseste informatia inregistrata ca si
g#id pentru propriile actiuni
.,riginile imitatiei - vec#ii greci foloseau imitatia "rade -.E/01 face din imitatie
c#eia sistemului sau 3l nu e6amineaza imitatia ca proces psi#ic ci se multumeste
sa sustina ca omul prezinta tendinte intelectuale de a imita
Killiam ?c ;ougall a distins C tipuri de imitatie:
a1 acte empatice: a raspunde unui zambet cu un zambet;
b1 actiuni bazate pe sugestie;
c1 emulatia deliberata a miscarilor dupa model;
d1 imitarea efectelor create de model dar nu a patternurilor motorii;
reproducerea de catre copii a miscarilor observate ce nu e6prima stari afective
' +,R(*-$.*R#*
.?uzafer +#erif si normele de grup - grupul social este un ansamblu de persoane
a=ate in interactiune in care e6ista o similaritate a atitudinilor si conduitelor care
face ca in multe situatii, grupul sa actioneze ca un singur individ +ursele posibile
ale acestei uniformitati sunt: a1similaritatea, afnitatile curente inainte de
constituirea grupului; b1in=uente similare ce actioneaza din e6terior asupra fecaruia
dintre membrii grupului; c1in=uenta reciproca a membrilor 3l a folosit in ./9C
efectul autocinetic pentru a e6plora procesul de formare a normelor sociale in
laborator +erge ?oscovici a impus termenul *normalizare* care implica in=uenta
reciproca a membrilor grupului si ine6istenta unei norme stabilite dinainte <ipsa
consensului majoritatii cu privire la raspunsul corect face ca membrii, nesiguri pe
raspunsurile lor sa adopte o norma comuna
"' C,+F,R($S(/-
(onformismul este procesul prin care grupul face presiuni asupra membrilor pentru
a respecta normele de grup %ndividul are dorinta de a f in acord cu grupul ' f
diferit de ceilalti din grup are consecinte pentru receptionarea pedepselor
36perimentul lui 'sc# asupra conformismului este cel mai cunoscut din psi#ologia
sociala &otrivit lui Hiesler *conformismul este o sc#imbare comportamentala sau
atitudinala ce apare ca rezultat al unei presiuni de grup reale sau imaginare*
(onformismul poate f rezultatul in=uentei informationale sau al in=uentei
normative, dupa cum poate f rezultatul celor doua forte actionand simultan ;aca
un membru a deviat de la norma grupului, ceilalti membri incearca sa-l recupereze
prin intermediul comunicarii directe sau prin e6cluderea psi#ologica ori fzica din
grup
0' $+F-/#+)* ($+,R$)*R*
+erge ?oscovici a provocat o adevarata ruptura teoretic, infatisand minoritatile in
postura de surse de in=uenta %n=uenta sociala a fost identifcata cu in=uenta
majoritara pana la e6perimentul lui ?oscovici 3l credea ca *fecare membru al
grupului, indiferent de pozitia pe care o ocupa, este un potential emitator si
totodata un potential receptor al in=uentei sociale*
1' ,2#3$#+)*
,bedienta este situatia in care modifcarea in comportamentul tintei se produce ca
urmare a unui ordin venit din partea unei surse inzestrate cu autoritate legitima
,bedienta presupune o structura ierar#ica, in timp ce conformismul presupune o
presiune e6ercitata de persoane cu statut egal %n obedienta se realizeaza un
comportament impus iar in conformism e6ista imitatia %n conformism, membrii
grupului si cel in=uentat au acelasi comportament spre deosebire de obedienta , in
care autoritatea pretinde ca individul sa desfasoare un comportament pe care ea
insasi nu-l face ,bedienta este e6plicita spre deosebire de te#nicile de in=uenta
majoritara care sunt implicite si subtile %ndivizii recunosc usor sursa de obedienta,
dar nu sunt inconstienti de in=uenta e6ercitata asupra lor de diferite grupuri
'bordarea e6perimentala a obedientei a fost facuta de ?ilgam
,bedienta este in multe cazuri benefca deoarece poate facilita actul educativ si
gesturi de caritate ?ilgram a avut in vedere obedienta distructiva 3l doreste sa
dovedeasca ca cei ce-si tortureaza semenii in numele unei ideologii, nu sunt niste
personalitati patologice, ci sunt indivizi normali prinsi intr-o structura sociala
specifca *+-a stabilit ca din ./99, :C000000 de persoane au fost ucise in urma
unor comenzi 'u fost construite camere de gazare si lagare 3ste posibil ca aceasta
politica inumana sa-si f avut originea in mintea unui singur individ, dar ea nu a
putut f aplicata pe scara larga decat pentru ca un numar foarte mare s-au supus
ordinelor*
$. O%edien&a ' influen&a autorit&ilor
,bediena reprezint un gen de in=uen social diferit, prin mecanismele subiacente,
n raport cu facilitarea social, normalizarea sau conformismul +ituaiile de
obedien sunt
situaii n care sc#imbarea n comportamentul intei survine ca urmare a unui ordin
venit din
partea unei surse de in=uen nzestrate cu autoritate legitim (a atare, diferena de
statut
dintre cele dou entiti devine un factor ce afecteaz n mod decisiv cuantumul de
in=uen
obinut
?ai mult, personajul autoritar supraveg#eaz de obicei
ndeplinirea ordinului, rennoindu-l atunci cnd persoana int d semne de
independen i
fcnd astfel ca situaia s par i mai constrngtoare !n fne, n comparaie cu
situaiile de
conformism, n care membrii grupului i individul in=uenat au acelai
comportament, n
obedien nu regsim aceast similaritate; autoritatea pretinde ca individul s
desfoare un
comportament pe care ea nsi nu-l face, cel puin nu sub privirile acestuia
LEEA #OCIAL(
?a6 4ingelmann, un profesor francez de inginerie agricol a realizat la sfritul
veacului
trecut un numr de e6perimente pentru a stabili efciena unor grupuri de mrimi
diferite n
realizarea sarcinilor din agricultur 4ezultatele acestor studii au fost publicate n
./.9 iar dup
./B0 au fost recuperate de psi#ologii sociali, care au descoperit n cercetrile
agronomului
francez sugestii preioase cu privire la fenomenele de in=uen din grupuri
4ingelmann a pus un
grup de muncitori agricoli s trag de funie i a msurat cu dinamometre fora
dezvoltat de
fecare individ 3l a constatat c indivizii trag mai tare de funie cnd li se cere s fac
asta singuri
i c fora e6ercitat de o persoan descrete pe msur ce grupul crete ca numr
de membri
L3fectul 4ingelmannM sau Llenea socialL -social loafng1, cum l-au numit mai trziu
psi#ologii
sociali se refer, aadar, la reducerea efortului individual ca urmare a creterii
numerice a
grupului
(ercettorii contemporani au reluat aceast concluzie i au sugerat c efectul
4ingelmann
are dou e6picaii posibile:
. <ipsa de coordonare - n condiia de grup, subiecii se pot ncurca unii pe alii
trgnd
de aceeai funie 3i nu pot, din cauza celorlali, s trag la fel de tare ca atunci cnd
realizez
singuri sarcina
8 &ierderea motivaiei - evident, e6plicaia aceasta implic mecanisme psi#ologice
&otrivit ei, subiecii sunt mai puin motivai s trag ct de tare pot de funie n
situaia de grup -
pur i simplu, ei nu ncearc s trag mai tare ;in cauze care rmn a f elucidate,
grupul
determin o diminuare a motivaiei
+ubiecii i ajusteaz eforturile la ceea ce ei percep a f nivelul eforturilor altora n
grup i
ncearc s ating un nivel de ec#itate 'ceast e6plicaie se bazeaz pe
presupunerea c
subieciii se ateapt ca partenerii lor s leneveasc i ca atare lenevesc i ei mai
curnd dect s
depun un efort mai mare dect al celorlali
ORMALI)AREA
(eea ce ne frapeaz la un grup social, adic la un ansamblu de persoane a=ate n
interaciune fa n fa, este similaritatea atitudinilor i conduitelor, care face ca, n
multe situaii,
grupul s acioneze aidoma unui singur individ !n mod fresc, cercetrile de pionierat
n
domeniul fenomenelor de grup i n cel al in=uenei sociale i-au propus s abordeze
acest
fenomen al uniformitii +-a neles repede c nici imitaia -in=uena e6ercitat de
modele
superioare1, nici facilitarea social nu pot oferi e6plicaii mulumitoare
(onceptul crucial, e6primnd puterea fecruia din membrii asupra celuilalt i a
grupului
asupra tuturor fusese de mult inventat : norma de grup ;ar pn atunci nici o
cercetare nu-i
oferise un fundament e6perimental (el ce s-a ncumetat s o fac, demonstrnd
magistral fora i
subtilitatea metodei e6perimentale, a fost ?uzafer +#erif, a crui credin era c
normele sociale
apar ca s g#ideze comportamentul n situaii ambigue
!n general, cei ce ignor termenul de normalizare i trateaz e6perimentele lui
+#erif n
strns legtur cu cele ale lui 'sc#, remarc totui c avem de-a face cu dou
dinamici diferite,
una ilustrnd in=uena informaional, iar cealalt in=uena normativ ?ai mult, se
consider c
normalizarea ilustreaz sc#imbarea profund a atitudinilor, acceptarea privat, n
vreme ce
intervenia sursei n situaia 'sc# conduce la conformism public
?oscovici pledeaz #otrt pentru specifcitatea procesului de normalizare ;up
opinia
acestui autor -./B/1, in=uena social se poate manifesta sub trei forme :
conformism,
normalizare i inovaie
COFORMI#M!L
!n privina impactului parametrilor individuali, s-a demonstrat, de pild, c indivizii
se
conformeaz mai mult cnd nu se simt deplin acceptai de grup -;ittes i Helle),
./CD1, cnd sunt
atrai de grup -GerNoAitz, ./CB1, cnd au un statut mai puin important dect ali
membri ai
grupului -<efNoAitz, GlaNe i ?outon, ./CC1, cnd se consider competeni n sarcin
-Geller,
3ndler i Kiesent#al, ./B91, etc
$n%uen4a social 5 reprezint modul n care individul i modifc comportamentul,
opiniile n prezena celorlali 3a poate f e6ercitat de o persoan, un grup, o
instituie
36ist trei dimensiuni bipolare ale in=uenei sociale:
- conformism vs independen social -individul fe se las in=uenat de normele
implicite ale grupului, sau acioneaz independent de ele1;
- complian vs asertivitate -fe individul ascult@accept s satisfac cerinele
directe ale grupului sau decide s rspund acestora asertiv1
- obedien @ supunere vs sfdare -fe individul se supune ordinelor, solicitrilor
imperative ale unei autoriti sau le sfdeaz1
Conformismul re=ect tendina de a ne modifca percepiile, opiniile i
comportamentele sub in=uena normelor -adesea implicite1 ale grupului din care
facem parte
)ipuri de conformism:
informaional -+#erif, ./9D1 vs normativ -'sc#, ./C.1
public -complian1 vs privat -interiorizare1
?ecanisme de producere a conformismului:
;istorsiuni de percepie@de judecat@de aciune
>actori ce in=ueneaz conformismul:
.1 relaiile i interaciunile dintre individ i grup -relaiile de similaritate ntre individ
i grup; gradul de atractivitate al grupului; statutul social 2 relaie invers
proporional1
81 condiiile n care se ofer rspunsul: public vs privat
91 compoziia grupului
:1 mrimea grupului
C1 unanimitatea
Complian4a
re=ect tendina unui individ de a-i modifca comportamentul atunci c$nd i se
solicit e6plicit acest lucru de ctre un individ @ grup @ instituie
&rincipii care stau la baza complianei -(ialdini, .//91:
' te face plcut -te#nici: lauda celuilalt, managementul impresiei1
'ngajament i consisten -te#nici: Lpiciorul n uM, LloAballM1
4eciprocitate -te#nici: Lua n faM, Lasta nu e totM1
Oalidare social -te#nici: Lpiciorul n gurM1
4esurse limitate -te#nici: Lpla)ing #ard to getM, termenul limit1
'utoritatea
,bedien4a
re=ect tendina de a accepta opinii sau realiza comportamente care sunt impuse
de o autoritate
+tudiile clasice asupra obedienei poart semntura lui ?ilgram -./D9, ./DC, ./B::
,bedience to aut#orit)1
>actori ce in=ueneaz obediena:
pro6imitatea fa de autoritate
pro6imitatea fa de victim
prestigiul autritii
discordana n s$nul autoritii
contestatarii autoritii
asumarea responsabilitii propriilor fapte
$n%uen4a minoritar5
'pare atunci c$nd un grup minoritar reuete s sc#imbe opinia majoritii
?inoritatea are impact dac:
3 puternic i ncreztoare n sine
3 consistent n poziia sa -dar nu rigid1
'feaz disponibilitate pentru negociere
?oscovici 2 condiii ce cresc impactul minoritii:
?inoritatea ntrerupe o norm stabilit i produce nesiguran n mintea
majoritii
?inoritatea se face vizibil, atrage atenia
'rat c e6ist o alternativ coerent
;emonstreaz siguran, ncredere i angajament n propriul punct de vedere
3ste ferm pe poziii
+ugereaz c singura soluie e ca majoritatea s i modifce opinia spre cea a
minoritii
Subiect 0
.vonul ca fenomen de masa
Fenomenele de masa si particularitatile lor psihosociale
<a nivelul grupurilor mari, relatia interumana cea mai proeminenta este
comunicarea indirecta, ca modalitate de legatura si interactiune de la distanta 3a
se traduce in diverse fenomene si procese de masa: informatia colectiva
-publica1,propaganda, cultura, moda, modelele educationale, zvonurile, constiinta
de grup
2. .vonul. (a fenomen psi#osocial, zvonul este o informatie neofciala si
neverifcata, a carei natura socanta determina raspandirea si amplifcarea ei, avand
un impact important asupra publicului
Fvonul nu a parasit scena vietii comunitare, sociale si politice odata cu intronarea
mass-media pe aceste spatii &recursor al mass-media, zvonul este in continuare o
prezenta, o re=ectare a imperativului psi#o-social de imprastiere si impartasire a
informatiei &e de o parte, acest imperativ psi#o-social da un sens manifestarii
apartenentei si identitatii; pe de alta parte, el minimalizeaza tensiuni si incertitudini.
Fvonul este o prezenta a culturii populare, a carei principala trasatura este
oralitatea sa ' vorbi este parte a vietii de zi cu zi 'sa cum observa Po#n >isNe
-161, a povesti este un mijloc important de a-i face pe ceilalti prezenti si atenti la
e6istenta noastra ca indivizi ' povesti este un mod esential de reasigurare, mai
ales a unor relatii interpersonale si a statutului in cadrul grupului de apartenenta '
vorbi inseamna a reduce insingurarea, incertitudinea si a produce intelesuri in
conformitate cu un micro-cod, paralel sau dincolo de ordinea sociala, care scapa
disciplinei impuse de aceasta
Fvonurile desc#id calea pentru subversiuni, inversiuni de date sau de valori, parodii,
inoculari de idei, proftandu-se de tensiunea unui anumit moment 'stfel, zvonurile
pot iradia dinspre microsocial sau pot f injectate in microsocial
?ulte dintre zvonurile injectate in microsocial au viata scurta 'sa sunt cele despre
otravirea apei 'u o mare incarcatura emotionala, se propaga rapid si sunt destinate
sa provoace panica in situatii tensionate, cum sunt cele de razboi, de revolutie etc
3le pot f o arma puternica in mana fortelor ostile; de aceea, c#iar daca sunt
dezmintite relativ rapid in mass-media, reapar in diverse locuri la mare distanta in
timp si in spatiu, oferind subiecte de discutie
71
Situatiile complicate, grave,
sunt propice aparitiei !vonurilor, care vin cu e6plicatii simple, indica vinovati
-reali sau nu1, reducand astfel tensiunile
ii. Procesul de distorsiune caracteristic zvonului
'cest proces a fost studiat de psi#ologia sociala, delimitandu-se trei tendinte
interdependente:
a1 concentrarea,
b1 accentuarea si
c1 asimilarea
a' Concentrarea este acel proces -realizat de memoria sociala1 de reducere a
te8tului unui !von la detalii foarte precise, care nu mai ingaduie distorsiuni
ulterioare, care il fac usor de reprodus fdel si, eventual, nu solicita decat
memorarea mecanica pentru a f retinut
'stfel, fe si numai dorinta de conversatie poate determina o persoana sa repete un
zvon, pe care procesul de transmitere l-a facut concis, clar, deci Lla indemanaM
4eductia de detalii nu se face la intamplare 'manuntele care sunt deja pline de
inteles sau sunt umplute de inteles de catre cel care vorbeste, cele care isi
dovedesc utilitatea in structurarea povestirii, cele care pot starni din partea
receptorului o reactie dorita de vorbitor vor f pastrate atat timp cat sunt relevante,
uneori c#iar pana la sfarsit
b' Accentuarea se manifesta prin perceperea, retinerea si reproducerea
selectiva a unui numar limitat de detalii, componente ale unui conte6t mai
larg 4eductia presupune, inevitabil, accentuarea Oor f retinute e6presii si cuvinte
frapante, se vor e6agera detaliile numerice, iar evenimentele vor tinde sa fe
plasate la timpul prezent
;etaliile care apar inca de la inceputul povestirii au sanse mai mari sa fe retinute
decat cele care apar pe parcurs ?ai ales acele detalii care reprezinta simboluri
familiare 2 acestea find o LmonedaM curenta in comunicarea la nivel microsocial 2
vor f recunoscute si mentinute &entru ca un zvon inoculat sa circule intr-un grup, el
trebuie sa starneasca interesul, dar sa poarte si anumite insemne familiare grupului
respectiv 'ltfel, acesta va f antrenat pe coordonatele de evaziune si rezistenta
proprii oricarui grup, zvonul find fe ignorat, fe restructurat pe cu totul alte baze,
incetand sa mai serveasca scopul pentru care a fost lansat
(ontrar parerii larg raspandite ca zvonul ar porni de la un nucleu si apoi ar creste
precum un bulgare de zapada, !vonul devine din ce in ce mai concis pe
parcursul transmiterii (eea ce se amplifca nu este substanta zvonului, ci forta
de impact a acestuia "ocmai prin simplitate zvonul acopera si face sa rezoneze
multiple trasee de transmitere, devenind astfel o prezenta marcanta
c' Asimilarea zvonului este pregatita de reductie si accentuare, deci de selectare,
dar si de atractia pe care o e6ercita asupra receptorului, adresandu-se deprinderilor,
intereselor si sentimentelor acestuia
7neori, asimilarea are loc datorita simplitatii, coerentei, logicii cu care este
e6primata tema principala 2 desigur, atunci cand aceasta prezinta interes ;etaliile
mai ciudate sunt ajustate pana cand se ajunge la Lceea-ce-ar-trebui-sa-feM
+enzationalul este sacrifcat in favoarea simplitatii (oerenta presupune o buna
insiruire ;etaliile incomplete vor f completate in raport cu tema principala sau vor
f eliminate daca nu-si gasesc locul in confguratia mentala corespunzatoare temei
'similarea este in raport de stricta proportionalitate cu efortul mic de memorare
'stfel, unele detalii fuzioneaza &recizia este sacrifcata in favoarea simplitatii
+outatea informatiei primite este profund incadrata in dinamica vietii mentale a
individului, astfel incat acesta proiecteaza in ceea ce transmite propriile defciente
de memorare, nevoile emotionale, angoasele, dorintele, sentimentele de ura
&robabil ca fecare agent de transmisie va proiecta ceva caracteristic 4ezultatul
seriei de reproduceri va reprezenta cel mai mic numitor comun al necesitatilor
culturale, amplitudinea memoriei, sentimentelor, prejudecatilor de grup
&e latura informationala, !vonul aduce, prin iluzia de a sti, ilu!ia de putere 3l
LdeconspiraM o realitate pe care microgrupul n-ar f trebuit sa o stie, o realitate
LfurataM, care va oferi deliciul consumarii acestuia in cadrul microgrupului
(a afrmatie generala care nu se poate verifca, !vonul nu poate constitui o ba!a
pentru credinte si comportamente9 mai degraba, el este o proiectie a
acestora, unul dintre modurile de speculare a informatiei in comunicare pentru a se
intampina si a se implini un interes
Opiniile, atitudinile, moda, zvonurile sunt fenomene psi#osociale vii, care se
situeaza foarte aproape de conduita reala a oamenilor si care e6ercita o puternica
functie reglatoare asupra comportamentului
3le se disting printr-o mare Ldesc#idereM fata de in=uentele socioculturale e6terne
>iind plastice, prin modifcarea lor se poate interveni la nivelul indivizilor si al
colectivitatilor ca subiecti ai comportamentului de masa %ata de ce, de-a lungul
timpului, aceste fenomene au focalizat interesul fortelor politice, al aparatelor de
propaganda ale acestora, dar si al laboratoarelor strategico-militare sau al marilor
corporatii %n prezent, activitatea de 4elatii &ublice nu poate face abstractie de
mecanismele ce guverneaza aceste fenomene de masa
Subiect 1
Stereotipuri / pre:udecati
5oiunea de stereotip a fost folosit pentru prima dat n accepiunea sa din
psi#ologia social de ctre Kalter <ippmann, find descris ca un set de imagini
Qindispensabile pentru a face fa informaiilor emise de mediul nostru nconjurtorM
'ceast prim defniie a conceptului a stat la baza cercetrilor urmtoare, care au
fost realizate din numeroase perspective
+tereotipul este probabil cea mai cunoscut noiune din psi#ologia social, alturi
de discriminare i prejudecat
>iecare dintre noi face parte din diferite grupuri i categorii sociale, formate pe baza
unor caracteristici ce le difereniaz de celelalte &oate f vorba despre v$rst, clas
social, etnie, se6, domeniu de activitate etc, observ$ndu-se o tendin de a
favoriza grupul din care facem parte, n detrimentul grupurilor e6terne 3ste vorba
despre o mprire a societii n noi i ei, mprire ce ne determin Qs ne admirm
i s ne ludm, dar s-i dispreuim i s-i denigrm, s inem cu ai notri, dar nu cu
ai lorM
!ntotdeauna, propriul grup 2 in-grupul 2 este perceput ca av$nd diverse avantaje
fa de celelalte grupuri 2 out-grupuri 'ceast tendin de a evalua pozitiv sau
negativ un anumit grup mai este cunoscut i ca atitudine fa de grupul respectiv,
atitudine ce poate f structurat n trei componente 2 cognitiv, afectiv i
comportamental
(omponenta cognitiv face referire la modul n care g$ndim despre un grup, cea
afectiv cuprinde sentimentele i emoiile pe care ni le st$rnete grupul respectiv, n
timp ce componenta comportamental include toate aciunile noastre vizavi de
acea categorie social +tereotipurile fac parte din clasa cognitiv, const$nd n ceea
ce credem noi despre o anumit categorie social, atributele pe care le asociem n
mod automat unui grup
;iverse cercetri au demonstrat deja c favorizarea in-grupului apare c#iar i atunci
c$nd este vorba despre un grup minimal, iar n momentul n care apare o abatere n
favoarea propriului grup, este de ateptat s se formeze anumite idei preconcepute
n ceea ce privete celelalte grupuri Ienri "ajfel, iniiatorul teoriei identitii sociale,
a realizat o serie de e6perimente care au condus la concluzia c este sufcient ca o
persoan s fac parte din acelai grup ca i noi, pentru a o favoriza i, implicit,
pentru a discrimina persoanele care aparin celorlalte grupuri, indiferent dac
aceast atitudine pozitiv este motivat sau nu
!n opinia altor cercettori stereotipurile sunt determinate de informaiile pe care le
primim din mediul nconjurtor, find o modalitate de ordonare i simplifcare a
realitii n care trim 3ste mult mai uor s generalizezi i s atribui automat o
serie de caracteristici unei persoane care aparine unui grup anume, dec$t s o
tratezi ca pe un individ i s ncerci s o cunoti
'ceast e6trapolare a e6perienei noastre cu un reprezentant al unui grup la
ntreaga categorie din care face parte constituie o economisire cognitiv, find una
dintre funciile deinute de stereotipuri &si#ologii sociali au identifcat i alte funcii
ale acestor procese cognitive, printre care funcia e6plicativ i funcia social
Func4ia e8plicativ5 se refer la faptul c oamenii folosesc stereotipurile dintr-o
nevoie de a gsi rspunsuri care s le clarifce realitatea social n care triesc, iar
cea social percepe g$ndirea stereotipic drept o modalitate colectiv de aciune i
reprezentare
!n ceea ce privete formarea stereotipurilor, e6ist trei modaliti de e6plicare a
acestui proces i anume:
a1 stereotipurile apar pentru c mintea uman funcioneaz de aceast manier,
procesele cognitive duc$nd la stereotipizare;
b1 principalul motiv pentru categorizare i discriminare este faptul c personalitatea
noastr ne determin s recurgem la acestea sau folosim stereotipurile pentru a
rspunde anumitor nevoi psi#ologice;
c1 e6ist factori sociali care ne constr$ng s avem aceast viziune limitativ asupra
societii
>ormarea stereotipurilor, vzut ca i un rspuns la anumii factori motivaionali i
de personalitate include c$teva elemente interesante, dintre care vom alege trei
pentru a le prezenta aici, consider$ndu-le mai importante 3ste vorba, n primul
r$nd, despre nevoia de a respecta propria persoan, nevoie care, conform teoriei
identitii sociale dezvoltat de Ienri "ajfel, st la baza dorinei noastre de a
aparine unui grup, Qntruc$t o imagine favorabil a in-grupului poate ajuta la
meninerea unei stime de sine ridicateM
, alt ipotez face referire la necesitatea oamenilor de a justifca regulile sistemului
n care triesc prin folosirea ideilor, atitudinilor i credinelor care favorizeaz
realitatea e6istent, sistemul din care fac parte find astfel vzut ca Qlegitim, sau
c#iar prezent$nd o ordine social natural, inevitabilM
(onsider$nd categoriile sociale ca find naturale i nu realizate de ctre oameni ntr-
un mod artifcial, confer acestora o anumit legitimitate, iar n cazul n care aceste
categorii sunt nfinate pe baza unor caracteristici fzice 2 v$rsta, se6ul, rasa etc -,
stereotipurile asociate lor sunt mult mai greu de nlturat
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
+tereotipurile trebuie intelese la mai multe nivele de analiza pentru a le aprecia
comple6itatea si pentru a le intelege universalitatea
- <a nivelul cognitiv stereotipurile sunt mecanisme functionale pentru a gandi
despre lume
- <a nivelul interpersonal, stereotipurile re=ecta relatiile structurale dintre grupuri 2
statusul relativ al unor grupuri particulare si interdependente
- <a nivel societal, stereotipurile re=ecta conte6tul mai larg al vietii de grup
'ceasta analiza a continutului, structurilor, proceselor, si conte6tului stereotipului
arata ca stereotipurile sunt
-a1 tendinte de baza umane, innascute si
-b1 sisteme de credinte gresite
<rocese de stereotipi!are
7n alt mod de a intelege stereotipurile priveste procesele mentale implicate atunci
cand oamenii gandesc despre membrii altor grupuri 'ceasta teza sustine ca
procesul de stereotipizare 2 independent de continutul specifc al stereotipurilor 2
este un mec#anism uman fundamental pentru a intelege si a da sens lumii 'ceasta
teorie isi are radacinile in teoretizarea timpurie asupra procesului de stereotipizare
-<ippmann ./88, 'llport ./C:1, si este contrar notiunii ca stereotipizarea este in
totalitate negativa
'sa cum a remarcat <ippmann in ./88, oamenii nu se pot descurca cu
comple6itatea mediului inconjurator, astfel ca acestia o reconstruiesc intr-un model
mai simplu pentru a putea functiona in aceasta comple6itate ;ar 'llport Gordon, in
./C: in lucrarea sa Q5atura prejudecatiiM a elaborat tema lui <ippmann privind
simplifcarea lumii, introducand o perspectiva cognitiva in literatura stereotipurilor
'llport a argumentat ca, categorizarea obiectelor este necesara pentru a functiona
efcient (u ajutorul acestei unelte cognitive decupam, clasifcam si ordonam mediul
nostru fzic si social %mpartirea realitatii in categorii ne permite sa actionam mai
efcient din punct de vedere al timpului si efortului si se dovedeste usor de adaptat
fintei umane
&otrivit lui 'llport, procesele de categorizare sunt la fel pentru toate obiectele (and
intalnesc obiecte 2 fe ca este vorba de mobila, ustensile, locatii, sau oameni 2
indivizii, in primul rand QselecteazaM anumite caracteristici care defnesc obiectul,
apoi QaccentueazaM acele carateristici in impresiile formate -neglijand alte
carateristici1, iar in fnal QinterpreteazaM obiectul generalizat din acele caracteristici
particulare ;esi majoritatea cercetarilor cu privire la streotipizare se sprijina pe
rolul categorizarii, 'llport a observta o deosebire fundamentala intre categorii si
stereotipuri (ategoriile se refera la concepte, proprietati sau obiecte asociate care
se suprapun partial in inteles sau scop &e de alta parte insa, stereotipurile se refera
la credinte e6agerate asociate cu o categorie de oameni care functioneaza pentru a
e6plica comportamentul cu privire la acea categorie +tereotipurile sunt consecinte
specifce ale procesului mai general de categorizare %mportanta acestei distinctii
consta in diferenta dintre procesele mentale de baza rezultand din categorizare,
versus procesele interpersonale si sociale rezultand din credinte generalizate despre
membrii grupului
Categori!area automata
%ndivizii categorizeaza alte persoane de indata ce i-au intalnit ;e obicei, ei in
categorizeaza pe ceilalti folosind atribuiri bazate pe rasa, gender si varsta; dar mai
e6ista si alte categorii initiale: inaltimea, fzionomia, rolurile sociale (ategorizarea
initiala are loc de obicei fara ca cei care recurg la acest proces sa fe constienti, iar
efectul categoriilor asupra perceptiei poate trece neobservat
;e indata ce un obiect e plasat intr-o categorie, pot aparea numeroase efecte
cognitive care faciliteaza stereotipizarea ->isNe R "a)lor, .//.1 ;e e6emplu,
categorizand constiintele unui avocat, de obicei se afrma ca acesta poseda
caracteristici stereotipe, cum e ambitia, inteligenta, necinstea si lacomia
3fectele categorizarii initiale pot avea consecinte negative incontestabile pentru cei
catalogati, care sunt perceputi ca find identici cu ceilalti membrii ai categoriei mai
degraba decat ca indivizi unici, dar acest proces ofera anumite avantaje celui care
categorizeaza >olosind categorizarile automate, oamenii pot face judecati rapide
astfel pastrandu-si energia cognitive pentru alte sarcini
$nterpretarea informatiei
;upa categorizarea initiala automata, uneori indivizii se angajeaza in procese mai
profunde 'cest lucru depinde de motivatia de a depune efort cognitiv dincolo de
stadiul de categorizare, si mai depinde de asemenea de informatiile disponibile
pentru a crea impresiile (u o motivatie scazuta, cei care categorizeaza utilizeaza
informatii aditionale, dar acestea sunt in=uentate de catre categoriile initiale
<utere si ierarhie
&uterea si ierar#ia sociala in=uenteaza stereotipurile %n deosebi, indivizii ai caror
venituri sunt controlate de altii, si grupurile a=ate pe o scara joasa in iera#ia
sociala , sunt vulnerabile la stereotipizare %n sc#imb, indivizii care controleaza
veniturile altora, si grupurile a=ate in varful ierar#iei sociale, cel mai probabil recurg
la stereotipizarea celorlalti, ajungand c#iar sa benefcieze de pe urma acestei
stereotipizari
36ista o probabilitate foarte mare ca indivizii care au putere asupra altora sa se
angajeze in procesele de stereotipizare, deoarece oamenii puternici acorda mai
putina atentie in individualizarea propriilor subalterni ?ai degraba decat sa
e6amineze trasaturile si atributele unice ale subalternilor, indivizii puternici se
bazeaza deseori pe asumptii categoriale pentru a le g#ida rationamentul si
judecatile
36ista 9 mecanisme e6plicative pentru acest efect:
. %ndivizii puternici nu sunt motivati sa-si formeze impresii e6acte asupra
subalternilor, ramanand in sc#imb satisfacuti cu sc#ite categoriale despre
personalitatile acestora
8 <ipsa capacitati cognitive, alocata in alta parte, cum ar f in conducerea
subordonatilor
9 (ei care au putere si prefera sa-i domine pe ceilalti doresc sa-i
stereotipizeze pe subalterni
%ndivizii sau grupurile subordonate sunt mai putin probabil sa-i stereotipizeze pe cei
puternici
+ubordonatii acorda o atentie mai mare e6aminarii indeaproape a atributelor
indivizilor care detin puterea in comparatie cu atributele categoriale, si uneori isi
formeaza impresii pozitive nerealistice asupra celor care detin puterea
'stfel, desi toti indivizii tind sa stereotipizeze, puterea creste tendinta formarii
judecatilor categoriale, si de asemenea descreste nevoia formarii impresiilor
individuale
Justifcarea status quo-ului
+tereotipurile indivizilor puternici asupra subalternilor sociali poate avea ramifcatii
pe termen lung pentru status Suo ;etinatorii de putere care sunt de acord cu faptul
ca grupurile dezavantajoase poseda trasaturi negative sau nedorite tind sa
actioneze in moduri care mentin diferentele de putere
+tereotipurile pot f unelte puternice de mentinere a ierar#iei sociale, rationalizand
inegalitati sociale, si sustinand ostilitatea intergrup (onte6tul social poate sc#imba
acest lucru in=uentand natura cognitiilor oamenilor despre membrii grupului de-a
lungul ierar#iei sociale
Clasificarea *icrogrupurilor
36ista o diversitate tipologica, de aici difcultati de identifcare a criteriilor de
clasifcare
1. n functie de caracteristicile relatiilor dintre mem!ri:
grupuri primare -de contact Qfata in fataM1
grupuri secundare -relatii indirecte, prin QreleuM1
?embrii ce fac legatura intre subgrupurile unui grup secundar reprezinta
puncte de articulatie, fecare avand grad de cone6itate dat de numarul de relatii in
care sunt implicati
". #upa modul de formare:
grupuri naturale 2 se nasc spontan, datorita conditiilor ce determina dezvoltarea
de relatii stabile intre viitorii membri 36ista aici patru categorii 2 (oole) 2 familia,
grupul de joc al copiilor, grupul de vecinatate, comunitatea de batrani1
grupuri artifciale 2 formate in urma unui proiect stiintifc, organizatoric sau de
utilitate practica -grupurile de laborator, cele care formeaza organizatiile sau
institutiile, grupurile de decizie, de dezbatere, de rezolvare a unei probleme,
terapeutice etc1
$. n functie de natura activitatii desfasurate %tipul sarcinii&:
- grupuri scolare
- grupuri de munca
- grupuri de creatie
- grupuri militare
- grupuri sportive
- grupuri de discutie
- grupuri de petrecere a timpului liber etc
%ntre ele e6ista diferente esentiale in dinamica, coeziune, leaders#ip etc
'. n functie de e(istenta cadrului institutional-normativ:
- grupuri formale -institutionale1
- grupuri informale -spontane1
). n functie de raporturile intre mem!ri si grupuri:
- grupuri de apartenenta 2 membrii le apartin in mod natural sau prin activitatea
pe care o desfasoara in mod curent &articiparea poate f efectiva, dar nu neaparat
si psi#ologica -de adaptare a valorilor, ideilor si atitudinilor grupului1 7neori
apartenenta poate f fctiva -imaginata1, alteori pur formala -fara adeziune
subiectiva1
- grupuri de referinta 2 grupurile de la care se imprumuta valorile, normele si
atitudinile considerate de referinta prin prestigiul de care se bucura
- grupuri de presiune 2 cele care pot e6ercita in=uenta semnifcativa asupra
persoanelor, grupurilor sau institutiilor, datorita pozitiei, prestigiului sau puterii pe
care o detin, pe baza resurselor de care dispun -informationale, economice, politice,
profesionale, ideologice sau religioase1