Sunteți pe pagina 1din 22

CUPRINS

CAP 1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND RISCUL DE


CREDIT
1.1 Conceptul de risc de creditare..!
1.! Riscul de credit " deli#itari conceptuale....$
CAP. ! ANALI%A RISCULUI DE CREDITARE
!.1 Indicatori ai riscului de creditare .......&
!.! Indicatorii econo#ico'(inanciari ai per(or#antei..)
!.$ *onitatea a+entului econo#ic...)
!., Studiu de ca- .......
CAP $ /ETODE SI TE0NICI DE GESTIONARE A RISCULUI DE
CREDIT

$.1 /ODAILTATI DE GESTIONARE A RISCULUI DE CREDIT .....11
$.! ASIGURAREA CREDITELOR....1,
CAP. , POSI*ILITATI DE PER2ECTIONARE A RISCULUI DE
CREDIT .1)
Opinii si conclu-ii proprii....... 1.

BIBLIOGRAFIE..13
CAP. 1 NOTIUNI GENERALE PRIVIND RISCUL DE
CREDIT
1.1 CONCEPTUL DE RISC DE CREDITARE
Orice activitate bancara comporta si un risc. De aceea, riscul exista permanent, el
insoteste ca o umbra toate afacerile bancii si se prouce sau nu, in functie e conitiile
care i se creea!a.
In intrea"a activitate e creitare, banca trebuie sa respecte intocmai preveerile le"ii
nr. #$%&%''( privin statutul Bancii )ationale a Romaniei, a normelor, instructiunilor si
re"ulamentelor B)R in calitatea sa e banca centrala cu atributii e re"lementare in
omeniile monetar, e creit, valutar si e plati, precum si propriile norme si instructiuni
e lucru.
Activitatea e creitare se ba!ea!a, in primul ran, pe anali!a viabilitatii si
realismul afacerilor in veerea ientificarii si evaluarii capacitatii e plata a clientilor,
respectiv e a "enera venituri si lic*iitati ca principala sursa e rambursare a creitului si
e plata a oban!ii. Determinarea capacitatii e plata a clientilor se face prin anali!a
aspectelor financiare si nefinaciare ale afacerilor, atat in perioaele expirate cat si in cele
viitoare. Operatiunile e aprobare si acorare a creitelor au la ba!a pruenta bancara
principiu funamental ce caracteri!ea!a intrea"a activitate a bancii.
Activitatea e creitare implica un risc, prin insasi elementele e anticipare pe care
se ba!ea!a eci!ia e creitare, pentru banca fiin e maxima importanta cunoasterea
acestui risc, evaluarea sa cat mai aproape e realitate si acceptarea lui in cunostinta e
cau!a.
Riscul unui plasament bancar poate fi efinit prin valorile probabile ale rentabilitatii
viitoare ale activului investit, iar mana"ementul bancar, avan in veere complexitatea
factorilor economico+sociali, trebuie sa tina seama e risc si incertituine ca percepere
aproximativa a evenimentelor posibile, "raul e incertituine fiin masurat prin istributia
e probabilitate fara a se tine seama si e probabilitatile e aparitie.
Riscul e creit , numit si risc e contrapartia sau risc e insolvabilitate a
clientului este cel mai important risc cu care se confrunta banca. El consta in probabilitatea
e a piere in nerespectarea e catre clientul ebitor a clau!elor contractuale. -iererea
poate sa fie totala sau partiala. Acest risc creste oata cu numarul e clienti, cu volumul
creitului acorat si cu nivelul ratei oban!ii. In "estiunea acestui risc, bancile urmaresc
intocmirea si anali!area unui osar e creitare, stabilesc re"uli e ivi!iune a riscului si
cauta sa+si iversifice portofoliul e creite.
Riscul e creit in"lobea!a atat riscul in activitatea e creitare propriu+!isa cat si
in alte tran!actii initiate pentru clientii bancii, cum sunt. emiterea e scrisori e "arantie,
esc*ierea&confirmarea e acreitive, avali!area, scontarea unor efecte e comert
pre!entate e clienti, investitii in actiuni si alte valori mobiliare, alte facilitati acorate
clientilor.

%
1.! RISCUL DE CREDIT " DELI/ITARI CONCEPTUALE
Riscul de credit este defnit n linii generale ca find acel risc de
pierderi fnanciare cauzat de nendeplinirea total sau partial de ctre
contrapartid a obligatiilor care i revin. Efectul su este msurat prin
costul de nlocuire al fuxurilor fnanciare care s-ar f produs n cazul n
care contrapartida si-ar f ndeplinit obligatiile.
Riscul de credit const n dou componente principale: riscul de
intrare n incapacitate de plat a contrapartidei (default risk si riscul de
ma!oare a spread-ului (spread risk.
Riscul de nerambursare este riscul ca debitorul s nu doreasc
sau s fe n imposibilitate de a-si ndeplini obligatiile contractuale (plata
dob"nzii si a principalului partial sau total. #onform $asel %%& se
consider c un anumit debitor se af n stare de
nerambursare atunci c"nd are loc oricare sau ambele dintre
evenimentele urmtoare:
a institutia de credit consider c& fr a recurge la msuri precum
executarea garantiei& dac aceasta exist& este improbabil
1
ca debitorul
s-si plteasc n ntregime obligatiile din credite ctre institutia de
credit& societatea-mam sau oricare dintre flialele acesteia'
b nt"rzierea la plat a debitorului a depsit () de zile pentru orice
obligatie semnifcativ din credite ctre institutia de credit& societatea-
mam sau oricare dintre flialele acesteia.
Riscul de spread reprezint riscul ca valoarea de piat a
instrumentului de credit s se reduc datorit modifcrilor intervenite n
bonitatea debitorului. #onform datelor statistice& pentru institutiile
fnanciare& riscul de credit este mult mai important dec"t riscul de piat&
diversifcarea sczut (datorit concentrrii geografce sau sectoriale a
riscului de credit find principala cauz a falimentelor bancare.
*oar recent& industria bancar a nceput s msoare riscul de
credit n contextul unui portofoliu& odat cu dezvoltarea
$
+ a institutia de credit nceteaz s mai contabilizeze dob"nzile curente nencasate'
b institutia de credit efectueaz o a!ustare de valoare !ustifcat de perceperea unei
deteriorri semnifcative a calittii creditului& n raport cu momentul n care institutia de
credit s-a expus la risc'
c institutia de credit vinde creanta din credit nregistr"nd o pierdere economic
semnifcativ'
d institutia de credit aprob o restructurare n regim de urgent a creantei din credit&
care este probabil s genereze o diminuare a valorii sale& ca urmare a anulrii sau
am"nrii la plat a unei prti semnifcative a principalului& a dob"nzii sau& unde este
cazul& a comisioanelor. ,n cazul expunerilor din titluri de capital evaluate potrivit
metodei bazate pe probabilitate de nerambursare-pierdere n caz de nerambursare
este inclus restructurarea n regim de urgent a nsusi titlului de capital'
e institutia de credit a introdus o cerere prin care solicit desc.iderea procedurii de
faliment a debitorului sau aplicarea unei msuri similare fat de o obligatie din credit a
debitorului ctre institutia de credit& societatea-mam sau oricare dintre flialele
acesteia'
f debitorul a solicitat desc.iderea sau face obiectul procedurii de faliment sau al unei
protectii similare& n cazul n care aceasta ar conduce la evitarea sau am"narea pltii
unei obligatii din credite ctre institutia de credit& societatea-mam sau oricare dintre
flialele acesteia.
#
managementului riscului nceput cu modelele de valoare la risc (VAR.
*up ce a fost cuantifcat& riscul de credit poate f diversifcat ca orice alt
risc fnanciar. *ar& riscul de credit este mult mai greu de msurat dec"t
riscul de piat deoarece acesta este afectat de mult mai multi factori iar
multi dintre ei find extrem de difcil de msurat datorit frecventei
foarte reduse cu care apar. ,n aceast categorie sunt incluse
probabilittile de intrare n incapacitate de plat& corelatiile dintre
acestea si gradul de recuperare a fuxului fnanciar odat ce intrarea n
incapacitate de plat s-a produs.

Dedu Vasile, in lucrarea sa
2
afirma faptul ca primul intre riscurile bancare cu
care se confrunta o institutie financiara este cel e creit. Acesta spune ca riscul de
creditare /exprima posibilitatea ca imprumutatii sau emitentii de titluri sa nu-si onoreze
obligatiile la scadenta0.
-entru imprumutat, riscul e creit exprima intr+o forma mai lar"a, e"raarea
situatiei financiare a acestuia. -rincipalele motive sunt fie situatia "enerala a economiei, fie
conitiile afacerii imprumutatului, imprevi!ibile e multe ori, ceea ce conuce e cele mai
multe ori la "enerarea e riscuri.
-iererile in ca!ul instrumentelor e piata epin e valorile acestor instrumentesi
e "raul lor e lic*iitate pe piata. 1asurarea riscului e creitare este relativ simpla
pentru instrumentele cotate, acestea fiin lic*ie si ne"ociabile.
In lucrarea sa, Deu 2asile istin"e e asemenea oua tipuri e riscuri e creit, si
anume. + riscul curent
+ riscul potential
riscul curent este cel aferent valorii e piata curenta, numita si valoare
lic*iativa, aica este calculat pe ba!a valorii pre!ente a parametrilor pietei3
riscul potential este le"at e valorile viitoare pe care le poate lua instrumentul pe
parcursul existentei sale, fiin calculate pe ba!a eviatiilor viitoare ale
parametrilor pietei in raport cu valoarea lor curenta.
Aceste oua riscuri pre!entate alcatuiesc prin insumare riscul total, care
masoara riscul e creit total al instrumentului consierat.
In carul clasificarii riscurilor, Ion Nitu in lucrarea
3
Managementul riscurilor
bancare asea!a riscul e creit in cele eterminate e piata prousului. Acesta efineste
riscul de creditare ca fiin /riscul cel mai important dintre cele de pe piata produsului, el
datorandu-se deprecierii valorii, ca o consecinta a falimentului sau nerambursarii
imprumutului0.
Acest risc este "estionat e catre banci prin urmatoarele.
eci!ii ec*ilibrate e creitare, prin care riscul creitului este corect apreciat3
asi"urarea unor ebitori iversi, astfel incat piererile san nu fie concentrate in
timp3
cumpararea e "arantii e la terte parti 4asi"urarea creitelor astfel ca riscul e
faliment sa fie total sau partial trabnsferat e la creitori5.
6pre eosebire e lucrarea lui Deu 2asile, Ion )itu pre!inta in lucrarea sa,
componentele e risc, care pot fi impartite in oua cate"orii.
%
Deu 2asile, 77Gestiune si auit bancar77, Eitura Diactica si -ea"o"ica, Bucuresti, %''$
#
Ion )itu . 771ana"ementul riscului bancar774 Eitura Expert, Bucuresti, %'''
(
riscul tran!actiei , se refera la iferite aspecte functionale ale riscului afacerii3 el
acopera nu numai natura, structura si perioaa e risc, ar si implicatiile politice,
8uriice, economice.
riscul e creit , se refera la profitabilitatea afacerii si presupune asumarea e
catre banca a riscului ca la ata scaentei clientul nu va putea sa+si ac*ite
obli"atiile pe care le are fata e banca.
Aceste oua cate"orii pre!entate se afla intr+o stransa le"atura si trebuie sa fie
cunoscute pentru aprecierea riscului e ansamblu pe care il implica creitul respective.

/rincipalele componente ale riscului de credit sunt urmatoarele :
a probabilitate de nerambursare (eng. probability of default
PD
probabilitatea ca o contrapartid s a!ung n stare de nerambursare
ntr-un orizont de timp de un an.
b pierdere n caz de nerambursare (eng. loss given default
LGD raportul ntre pierderea aferent unei expuneri
0
& ca urmare a
nerambursrii din partea contrapartidei& si suma expus la risc la
momentul nerambursrii.
c expunere n caz de nerambursare (eng. exposure at default
EAD suma rmas de rambursat n cazul elementelor bilantiere si
produsul ntre valoarea reprezent"nd suma anga!at ferm dar neutilizat
si un factor de conversie n cazul elementelor extra-bilan1iere (pentru
liniile de credit se adaug si valoarea utilizat nerambursat.
/rin factor de conversie ntelegem raportul ntre partea din
anga!amentul de fnantare care nu este tras la momentul actual& dar
care va f tras si expus la risc n situatie de nerambursare& si partea
din anga!amentul de fnantare care nu este tras la momentul actual&
ntinderea anga!amentului de fnantare find determinat de o limit
autorizat& mai putin n cazul n care limita neautorizat este mai mare.
CAP. ! ANALI%A RISCULUI DE CREDITARE
!.1 INDICATORII RISCULUI DE CREDITARE
1a8oritatea institutiilor bancare, intr+o masura mai mica sau mai mare, isi asuma
riscul e creitare. Acest fapt conuce la necesitatea reali!arii unei anali!e atente a moului
in care calitatea portofoliului e creite evoluea!a in timp, cu impact eosebit asupra
profitabilitatii, aecvarii capitalului si increerii "enerale in banca respectiva.
Inicatorii riscului e creitare sunt urmatorii.
volumul creitelor restante & total creite 9 $'' , este important ca valoarea sa sa
tina spre '3
volumul creitelor neperformante & total creite 9 $'' , acest raport este bine sa fie
situat in 8urul valorii $3
re!erve pentru piereri in creite & total creite 9 $'' , exprima sintetic
expectatiile mana"eriale privin evolutia calitatii portofoliului e imprumuturi3
(
pierdere pierderea economic& inclusiv efectele semnifcative ale actualizrii 2i
costurile
semnifcative& directe 2i indirecte& asociate cu ncasarea instrumentului.
:
provi!ioane pentru piereri in creite & piereri nete 9 $'' , raport ce reflecta
nivelui e pruenta aoptat e banca in politica sa e creitare3
profit brut & provi!ioane pentru piereri in creite 9 $'' , repre!inta costul
acoperirii riscului e creitareasumat e banca.
Inicatorii potentiali e masurare a riscului care pot semnala in avans variatiile
veniturilor bancii sunt.
+ concentrarea "eo"rafica si pe sectoare economice a creitelor3
+ ritmul accelerat e crestere a volumului e creite3
+ rentabilitatea riicata a unor cate"orii e creite.
Inicatori utili!ati pentru evientierea riscului "lobal e creit
Evientierea riscului "lobal e creit se poate reali!a cu a8utorul unor inicatori.
Acestia pot a informatii cu privire la calitatea portofoliului e creite si la evolutia
acestuia.
Inicatorii e masurare a riscului "lobal e creitare cuprin inicatori e structura, e
inamica si inicatori relativi.
Indicatorii dina#icii calculati ca raport intre oua nivele inre"istrate la momente
iferite se utili!ea!a pentru caracteri!area in timp a variatiei meii relative. 6e calculea!a
inamica fonului e re!erva pentru acoperirea piererilor la portofoliul e creite care
exprima moul in care sunt anticipate evolutia expunerii la riscul e creitare astfel cu cat
cresterea re!ervelor planificate pentru care se constituie provi!ioane este mai mare cu atat
banca anticipea!a piereri mai mari iar calitatea portofoliului e creite se iminuea!a. 6e
mai poate calcula si inamica activelor, a creitelor totale interpretate ca inicatori ai
riscului e creitare atunci can exprima o crestere accelerata.
Indicatorii relati5i corelea!a activele bancare cu capitalul si fonurile bancare
an o expresie cantitativa raportului intre expunerea la risc si sursa e finantare a acestei
expuneri
!.! INDICATORII ECONO/ICO'2INANCIARI AI PER2OR/ANTEI
Anali!a situatiei economice si financiare au unei societati comerciale se reali!ea!a
pe ba!a ocumentatiei economice pe care societatea in cau!a trebuie sa o epuna la
banca.Aceasta ocumentatie cuprine.
cerere e creitare semnata e persoanele autori!ate in intreprinere
situatia stocurilor si c*eltuielilor pentru care se solicita creitatea
ultimul bilant contabil
balanta e verificare
contul e profit si pierere
lista bunurilor materiale si a valorilor ce constituie "arantii asi"uratorii
pentru creitul solicitat
imputernicire in partea AGA pentru conucerea unitatii in veerea
contractarii imprumutului cu banca.
-rincipalii inicatori economico+financiari care reau performanta firmei sunt .
a5 Lic6iditatea curenta+ este raportul intre activele curente ce pot fi transformate
in isponibilitati banesti si pasivele curente.
;
b5 Sol5a7ilitatea ,componenta a lic*iitatii totale, reflecta capacitatea firmei e a
transforma in isponibilitati in termen e <' e !ile stocurile e materii prime
si prouctia neterminata pentru a face fata platilor evenite scaente in aceeasi
perioaa.
c5 Rata renta7ilitatii +enerale+este raportul intre profitul net si c*eltuielile totale
5 Rata renta7ilitatii capitalului propriu+ masoara re!ultatele activitatii
mana"eriale ale firmei si arata pentru actionari sau asociati efectul an"a8arii lor
in activitatea bancii, este raportul intre profitul net si capitalul propriu
e5 Gradul de indatorare+este raportul intre pasivele totale si capitalul propriu
!.$.*ONITATEA AGENTULUI ECONO/IC
=rmatoarea etapa in aoptarea eci!iei e creitare o constituie anali!a bonitatii
a"entului economic, a societatii solicitante e creit.
Rating-ul reprezinta o metoda moderna de evaluare a bonitatii
clientilor potentiali. 3ceasta const ntr4o notatie de apreciere a
atributelor solicitantului n vederea acordrii creditului& care sunt apoi
agregate ntr-o not total. Exist mai multe metode de notare care ar
putea sa rspund cerintelor de reglementare. #"teva categorii dintre
cele mai uzuale sunt prezentate mai !os&tin"nd cont de faptul c
institutia poate n cele din urm s combine caracteristicile mai multor
metode de referint. 3cordarea unei note unei contrapartide poate astfel
s fe rezultatul unei expertize& unui model sau unei combinatii a celor
dou:
a expertiza: utilizat de-a lungul timpului de ctre bnci& aceast
metod se bazeaz pe experienta si aprecierea analistului. 5na dintre
consecintele sale este c notarea aceleiasi ntreprinderi de ctre doi
analisti poate f diferit. /entru a minimaliza acest risc si pentru a
mentine calitatea precum si omogenitatea de notare n r"ndul
analistilor& institutiile au stabilit& n general& g.iduri de notare& indic"nd
de exemplu demersul de urmat si principalele criterii de examinare. %n
sens traditional& construirea unui sistem de rating bazat pe o abordare
euristica presupune rezolvarea urmatoarelor probleme:
(a alegerea criteriilor relevante de evaluare'
(b stabilirea intervalelor valorice pentru fecare dintre criterii&
respectiv notarea fecarui criteriu'
(c elaborarea metodologiei de agregare a notelor obtinute
pentru fecare criteriu in parte'
(d stabilirea puncta!ului minim pentru continuarea analizei
solicitarii de credit.
b un model: n ultimii ani& s-au dezvoltat modele de notare a riscurilor
de credit care au permis nscrierea unei contrapartide ntr-o anumit
clas de risc. %nteresul acestei abordri rezid n aspectul su obiectiv si
mai mult sau mai putin automat& dovad a omogenittii notrilor
furnizate. 6e pot nt"lni frecvent dou mari clase de modele: modele
statistice si sisteme expert.
7 8odelele statistice se bazeaz pe mai multe te.nici posibile: regresie
liniar& analiz discriminatorie etc. /rincipiul de baz const n gsirea
>
celei mai bune relatii ntre o variabil de explicat& (starea de
rambursare sau de nerambursare& si un numr restr"ns de variabile
explicative& de natur cantitativ (de exemplu indicatori fnanciari sau
calitativ (competenta conducerii&...& care s fe c"t mai discriminatorii&
respectiv care permit diferentierea c"t mai clar ntre ntreprinderile
solvabile si cele insolvabile. 9dat gsit& aceast relatie& aplicat la un
debitor dat& permite :prognozarea; situatiei sale viitoare& fe c se af
sau nu n incapacitate de plat& ntr-un anumit interval de timp.
7 6istemele expert rezult din punerea n comun n cadrul unei bnci a
experientei evaluatorilor de nalt califcare care defnesc mpreun& n
baza cunostintelor si practicilor lor& caracteristicile pe care le consider
cele mai importante n aprecierea riscului de credit. ,n general sistemul
ia forma unui c.estionar de ale crui rspunsuri depinde nscrierea fnal
a contrapartidei ntr-una din clasele de risc date.
,n practic& bncile utilizeaz deseori metode de notare care
combin expertiza i modelul. 3stfel& recurgerea la un model este de
multe ori nsotit de o libertate acordat analistului de a se ndeprta&
ntr-o oarecare msur& de notarea care rezult n mod mecanic din
aplicarea instrumentului lu"nd n considerare mai multe alte criterii
complementare semnifcative. *e altfel& o banc poate utiliza aceeasi
metod de notare pentru ntregul su portofoliu < corporate = sau o
metod de notare diferit pe linie de activitate fecare dintre
acestea put"nd f asociat cu o scal de clasifcare specifc. >otusi&
aceste scale diferite sunt n general asociate unei scale de baz
comune. 8ultitudinea de abordri va depinde de dimensiunile si de
complexitatea bncii. 3plicarea sistemului credit scoring are n vedere
compararea puncta!ului obtinut de solicitant cu limita stabilit pentru
acordarea creditului. 3cest rezultat constituie numai o baz pentru
decizia de creditare& aceasta din urm revenind #omitetului de #redite.
!tabilirea puncta"ului minim pentru acordarea creditului
3ceasta se realizeaz pornind de la o baz de date ce cuprinde clientii
bncii care au benefciat de credite n trecut. /entru stabilirea ierar.iei
debitorilor banca utilizeaz +))) dosare de credit din trecut& care
cuprind ()) clienti solvabili si +)) clienti insolvabili. #onventional se
consider c un client solvabil aduce o unitate proft& iar un client
nesolvabil ( unitti pierdere.
#le$erea criteriilor relevante de evaluare si stabilirea
intervalelor valorice pentru %ecare dintre criterii respectiv
notarea %ecarui criteriu
3legerea criteriilor relevante de evaluare are in vedere trei categorii de
informatii:
- fnanciare&
- economice&
?
- nefnanciare privind clientii: situatia !uridica& tipul de proprietate&
conducerea& personalul societtii& afacerea& piata& etc.
Analiza fnanciara
#riteriile ce stau la baza evaluarii performantelor fnanciare ale clientului
si capacitattii acestuia de a4si onora datoria la scadent se stabilesc de
fecare banc n parte si se aprob de ctre $?R-*irectia 6upraveg.ere
!., STUDIU DE CA%
&etodolo$ia de ratin$ a 'R(
6istemul de rating al $R* indica printr-un singur simbol performanta
asteptata pentru companii. #riteriile de performanta sunt:
6istemul de rating al $R* are in vedere alocarea solicitantului intr-
o categorie specifca de performanta in functie de criteriile de mai sus.
#aracteristicile acestuia sunt evalutate pe baza anumitor intervale
valorice (pentru indicatorii cantitativi sau pe baza elemente descriptive
(pentru criteriile calitative.
&etodo$ia de ratin$ a ')R
6istemul de rating de credite al $#R este conceput pe ideea de a
asigura o abordare cat mai completa a riscului aferent imprumuturilor
acordate& prin incorporarea celor doua dimensiuni ale sale generate de:
a #aracteristicile clientului - se determina pe baza unei analize
cuprinzatoare& care acopera toate aspectele acestuia:
- generale'
- fnanciare'
b #aracteristicile creditului 4 se fundamenteaza pe informatiile care
privesc creditul propriu-zis si ofera o imagine concludenta despre acesta:
-#onditii de eligibilitate'
- 6ursa de rambursare
- @arantii
#lientii $#R sunt clasifcati in ++ categorii in functie de obiectul
principal de activitate& astfel incat pentru fecare categorie in parte
<
exista intervale valorice diferite pentru indicatori% lic.iditatea generala&
active pe datorii si datorii pe capital propriu.
Ratingul de credite se calculeaza pentru toti clientii solicitanti de
credite& pe baza situatiilor fnanciare si a altor informatii relevante.
?otarea propriu-zisa se realizeaza prin marcarea casutei
corespunzatoare pentru fecare criteriu care caracterizeaza clientul si
creditul. /entru acelasi criteriu nu se poate marca decat o singura casuta
rezervata astfel incat& pentru fecare client se marc.eaza +0 casute& tot
atatea cate criterii cuprinde ratingul.
Ratingul clientului se calculeaza ca medie ponderata a notelor
obtinute cu greutatea
specifca fecarui criteriu in parte.
/rincipalele asemanari conceptuale au in vedere urmatoarele aspecte:
7 atat $R* cat si $#R noteaza agentii economici in functie de criterii
cantitative si calitative'
7 atat $R* cat si $#R utilizeaza ca si criterii cantitative lic.iditatea
generala si doua rate de solvabilitate& respectiv gradul de indatorare
rata de solvabilitate in cazul $R* si active pe datorii& respectiv datorii pe
capital in cazul $#R'
7 atat $R* cat si $#R utilizeaza ca si criterii calitative precum
calitatea actionariatului si managementul'
7 atat in cazul $R* cat si cazul $#R criteriile calitative reprezinta
aproximativ 0)A din puncta!ul fnal.
/rincipalele deosebiri conceptuale au in vedere urmatoarele aspecte:
7 in timp de metodologia $R* noteaza bonitatea agentilor
economici pe baza unui sistem unic de evaluare& metodologia $#R
utilizeaza intervale valorice diferite pentru current ratio& R9E& >otal
assets to total debts ratio and >otal debts to eBuitC in functie de obiectul
principal de activitate al clientului'
7 in timp de metodologia $R* noteaza bonitatea agentilor
economici pe baza a noua criterii& metodologia $#R utilizeaza +0 criterii&
diferenta ma!ora find determinata de criteriile calitative' astfel& in timp
ce sistemul de rating al $R* contine ca si diferenta specifca privind
criteriile calitative doar moralitatea comerciala& sistemul de rating al
$#R contine criterii calitative precum strategia& caracteristicile pietei in
care solicitantul isi desfasoara activitatea si realitatea raportarilor
contabile'
7 metodologia $R* acorda o importanta mai mare criteriilor
cantitative (D)A decat $#R (E(A& in timp ce $#R acorda o importanta
mai mare caracteristicilor solicitarii de credit (FEA decat $R* (+)A
7 metodologia $#R foloseste o metoda neliniara de agregare a
notelor fecarui criteriu in parte& in timp de metodologia $R* acorda
aceeasi importanta tuturor criteriilor de evaluare'
7 intervalele valorice specifce ratingului $#R sunt mai
exigente decat in cazul $R* pentru criteriile R9E si lic.iditatea generala
$'
#oncluzionand& exista asemanari si deosebiri conceptuale
semnifcative intre sistemele de rating ale $R* si $#R& iar puncta!ul
agregat poate inregistra diferente c.iar mai evidentein cazul unor valori
mai reduse a indicatorilor R9E si lic.iditatea generala.
CAP $ /ETODE SI TE0NICI DE GESTIONARE A
RISCULUI DE CREDIT
$.1 /ODALITATI DE GESTIONARE A RISCULUI DE CREDIT
Gestionarea riscului e creitare are ca obiect limitarea piererilor in ca!ul
eprecierii situatiei ebitorilor, precum si evitarea ca slabiciunile unor ebitori sa antrene!e
ificultati prea importante pentru imprumutator.
Gestiunea riscurilor activitatii bancare e creitare presupune atat ientificarea si
anali!a riscurilor si a factorilor e influenta, cat si un stuiu statistic e masurare a
riscurilor care afectea!a activitatea bancara e creitare. 6tuiul statistic ofera o ima"ine
completa si ri"uroasa a probabilitatii ca nepreva!utul sa se prouca, iar activitatea e
creitare bancara sa evina riscanta.
Gestionarea riscului e creit se poate reali!a inainte e a lua eci!ia e creitare si
spunem ca avem e a face cu o "estionare a priori sau upa ce s+a luat aceasta eci!ie, can
"estionarea este a posteriori.
In lucrarea /Gestiunea si auditul 7ancar0, Dedu Vasile pre!inta "estionarea
riscului in oua etape, upa cum urmea!a.
1 ) gestionarea a priori . consta in a lua acele masuri si a stabili acele criterii e
acorare a creitului astfel incat sa se evite piererile sau acestea sa fie minime. In
principal sunt vi!ate urmatoarele aspecte.
falimentul unui ebitor sa aibe consecinte minime
asupra bancii 3
plafonarea creitului acorat catre un sin"ur client, in
functie e soliitatea sa financiara. Aici trebuie
remarcat ca exista astfel e norme la nivel
macroeconomic, prin care autoritatile monetare si e
creit plafonea!a an"a8amentele bancii in functie e
fonurile sale proprii 3
iversificarea riscurilor pentru ca in ca!ul in care
acestea se manifesta, impactul ne"ativ la nivelul bancii
sa fie minim.
2) gestionarea a posteriori . vi!ea!a in primul ran urmarirea creitului si in ca! e
nerambursare a acestuia, reucerea riscurilor prin valorificarea optima a "arantiilor. @ot
aici putem inclue si furni!area e informatii statistice, pentru a a8uta in ca!ul
"estionarii a priori, la stabilirea unor criterii e creitare. Aceasta "estionare creste in
importanta in ca!ul acorarii creitului sub forma unei linii e creitare. In acest ca!,
banca urmareste respectarea an"a8amentelor ebitorului si in ba!a acestora permite
eliberarea e noi transe e creit.
Demersul "eneral al "estionarii consta in estimarea provi!ioanelor statistice si a
piererilor nepreva!ute. Acestea in urma epin e volatilitatea piererilor la care se
$$
aplica multipli AB0. 1etoa cea mai irecta si usoara in acelasi timp e estimare a
piererilor o repre!inta pornirea e la ratele anuale e epreciere si e la instabilitatile lor
in timp.Ratele de depreciere sunt urmatoarele.
+ rata e epreciere medie
+ rata e epreciere maximala
Dupa eterminarea lor, aceste rate sunt aplicate la expunerile nete e "arantii pentru
obtinerea piererii meii si maximale pe portofoliu. -iererii meii ii corespun
provi!ioanele economice, in timp ce iferenta pana la piererea maximala corespune
fonurilor proprii economice.
Expunerile repre!inta forme e profile temporare ale expunerii la risc. Acestea
ifera foarte mult in ceea ce priveste natura an"a8amentelor si constituie ba!a e calcul a
piererilor posibile meii sau maximale. -rofilurile temporare ale expunerii la risc sunt e
oua feluri.
efect e ifu!ie , fluxuri inepartate importante3
efect e amortisment , amortisment important.
Etapele e calcul al expunerilor pentru un portofoliu e an"a8amente este
urmatorul.
$5 eterminarea portofoliilor temporare ale expunerilor pe operatie si in functie e
caracteristicile prouselor3
%5 consoliarea an"a8amentelor pentru portofoliul e operatiuni3
#5 luarea in consierare a "arantiilor si clau!elor contractuale si a ratelor e
recuperare a riscului net e "arantii pentru estimarea piererilor in ca!uri
nefavorabile3
(5 consoliarea an"a8amentelor pe toate contrapartiele portofoliului ce ne
interesea!a. portofoliul unui fnctionar bancar, al unui centru e responsabilitate
sau cel "lobal al institutiei.
*estionarea a priori a riscului de credit + divizarea si limitarea
riscurilor
,
(ivizarea riscurilor are ca obiectiv evitarea concentrrii riscurilor prin
diversifcarea (economic si geografc plasamentelor. Gimitarea
riscurilor se realizeaz prin norme stabilite de fecare banc& dar si prin
msuri stabilite de autoritatea de reglementare& opozabile tuturor
bncilor.
-imitarea autonormativ vizeaz:
- limite interne pentru ponderea activittilor riscante n fondurile proprii&
- plafoane de credite pe debitor& grup de debitori& sector de activitate&
zon geografc
Re$lementrile rom"nesti pentru limitarea riscului de credit se refer
la:
+. 9 institutie de credit nu poate nregistra o expunere fa de un sinur
de!itor& a crei valoare depete .,/ din fondurile proprii.
F. ,n cazul n care acest un sin$ur debitor are n componen0a sa cel
pu0in un membru al $rupului institu0iei de credit raportoare iar
membrul respectiv este societatea+mam %lial a societ0ii+mam sau
%lial a institu0iei de credit raportoare procentul prevzut la pct. 1 va
% redus la .1/.
:
Bo"an 1oinescu, / Creitarea bancara0+ note e curs , eitura A6E Bucuresti, %''? pa" :
$%
E. 2aloarea cumulat a expunerilor mari ale unei institutii de credit
(care depsesc +)A din fondurile proprii ale bncii nu poate depi
311/ din fondurile ei proprii.
/rin expunere fata de un debitor intelegem activele si elementele
din afara bilantului nete de provizioane. %n conformitate cu limitele
aplicabile expunerilor mari& se va excepta din calcul partea determinata
ca diferent intre valoarea expunerii respective si rezultatul inmultirii
acesteia cu ponderea aferenta. #u alte cuvinte& se va lua in calcul doar
riscul net al debitului respectiv.
Gestionarea a posteriori a riscului de credit " constituirea pro5i-ioanelor
)
3naliza portofoliului de credite Hi constituirea de provizioane este o
etap fundamentala n gestionarea riscului de credit care urmeaz
procesului de acordare a creditelor si vizeaz constituirea de resurse
pentru acoperirea pierderilor care apar la portofoliul de credite. Iom
urmri n continuare stabilirea nivelului cerut ( de normele
reglementare al provizioanelor pentru riscul de credit.
6e procedeaz mai nt"i la o clasi%care a creditelor n cinci
categorii& iar pentru fecare categorie este normat un nivel de
provizionare:
)lasi%carea creditelor are n vedere trei criterii :
+ serviciul datoriei
4 capacitatea debitorului de a-si onora datoria la scadent& exprimat ca
numr de zile de nt"rzire de plat de la scadent'
4 exist cinci intervale de timp n functie de care se apreciaz serviciul
datoriei ()-+D zile& +J-E) zile& E+-J) zile& J+-() zile& minimum (+ de zile
F performan0a %nanciar
refectarea potentialului economic si solidittii fnanciare ale unei
entitti economice& obtinut n urma analizrii unui ansamblu de factori
cantitativi (indicatori economico-fnanciari calculati pe baza datelor din
situatiile fnanciare anuale si periodice si calitativi (modul de
administrare a entittii economice analizate& calitatea actionariatului&
garantiile primite'
aceast evaluare se va realiza potrivit normelor interne ale bncilor
(conform avizului $?R 4 *irectia de 6upraveg.ere'
frecventa cu care se determin categoria de performant fnanciar va
coincide cu frecventa cu care se ntocmesc situatiile fnanciare'
n cazul n care bncile se gsesc n imposibilitate de a evalua
performan>a fnanciar a unui client din sectorul nebancar& aceasta va f
ncadrat direct n categoria E.
E ini0ierea de proceduri "udiciare
cel putin una dintre urmtoarele msuri luate n scopul recuperarii
creantelor: pentru recuperarea creditelor:
;
Bo"an 1oinescu, / Creitarea bancara0+ note e curs , eitura A6E Bucuresti, %''? pa" >
$#
- darea de ctre instant a .otar"rii de desc.idere a procedurii
falimentului'
- declansarea procedurii de executare silit fat de persoanele fzice sau
!uridice.
*in combinarea celor trei criterii rezult clasifcarea creditelor conform
principiului declasrii prin contaminare.
%n concluzie in scopul evaluarii si iminuarii riscului in activitatea e creitare se va
avea in veere politicile "enerale e iminuare a riscului e creit si se refera atat la clientii
persoane 8uriice cat si la persoanele fi!ice sau persoanele aflate in relatii speciale cu
banca, si privesc, in principal, urmatoarele.
o 2olumul si structura creitelor 4lei&valuta, maturitati5 este eterminata e volumul si
structura resurselor e creitare atrase e la clientela, fiin inter!isa acorarea e
creite pe termen e peste <' e !ile pe seama resurselor la veere mai mult e cca
#'D in solul meiu permanent al acestor isponibilitati 3
o Limitarea accesului la creite a a"entilor economici cu atorii restante catre
bu"etul statului si bu"etul asi"urarilor sociale e stat al caror mo e plata nu a fast
re"lementat 3
o )ivelul unei expuneri mari nu poate epasi %'D in fonurile proprii ale bancii,
comunicate lunar e Directia Generala e 1etoolo"ie si 1ana"ement al Riscurilor
unitatilor bancare teritoriale pentru a fi avute in veere e acestea in activitatea e
creitare 3
o 6uma totala a expunerilor mari nu poate epasi e ? ori nivelul fonurilor proprii
ale bancii3 in veerea stabilirii expunerilor mari, banca monitori!ea!a in permanenta
expunerea fata e clientii sai care au calitatea e ebitori unici, precum si expunerea
fata e primii $'' e clienti ai bancii 3
o @oate creitele, scrisorile e "arantie si orice alte an"a8amente in lei si valuta pe
termen scurt, meiu si lun" acorate unui a"ent economic nu pot epasi e $% ori
capitalurile proprii ale a"entului economic respectiv. -rin capitalurile proprii ale
a"entului economic, se intele"e capitalul social si primele le"ate e capital,
iferentele in reevaluare, re!ervele, fonurile, re!ultatul reportat in anii
preceenti, re!ultatul exercitiului, subventiile pentru investitii, provi!ioanele
re"lementate, precum si aportul intreprin!atorului iniviual 4ct.$'?5, aca exista
an"a8amentul scris, in forma autentica, privin mentinerea acestuia pe toata urata
creitarii.
o Re"ille autonome pot contracta creite In proportie e cel mult %'D in veniturile
brute reali!ate in anul preceent sau pot emite titluri ne"ociabile pe piata, in aceeasi
limita, pentru acoperirea c*eltuielilor curente, atunci can mi8loacele acestora sunt
insuficiente in ecursul unui an.
o 2aloarea totala a imprumuturilor an"a8ate e autoritatile aministratiei publice
locale nu poate epasi :D in totalul veniturilor estimate a fi incasate e acestea pe
urata anului fiscal in care se face imprumutul 4venituri curente, venituri in capital
si venituri cu estinatie speciala5.
o In ca!ul clientilor inclusi in pro"rame "uvernamentale speciale e restructurare,
reresare financiara etc., banca va putea acora creite numai in limita sumelor
cuprinse in aceste pro"rame, cu aprobarea si in conitiile stabilite e or"anele
abilitate.
o Acorarea e creite si eliberarea e scrisori e "arantie in lei si valuta, pe termen
scurt, meiu si lun" pentru subunitatile fara personalitate 8uriica, care potrivit
$(
actelor e constituire apartin unor re"ii autonome, societati comerciale, sau altor
unitati centrale care se constituie ca un sin"ur ebitor, se va efectua e catre
sucursalele 8uetene, sucursalele si a"entiile bancii in limita competentelor stabilite,
numai upa obtinerea avi!ului scris e la Directia Generala e 1etoolo"ie si
1ana"ement al Riscurilor in Centrala bancii, in care sa re!ulte ca sunt ineplinite
conitiile e acorare, competentele e semnare a contractului e creite si e
"a8are in favoarea bancii a unor bunuri in patrimoniu economic.
-entru o mai buna "estionare a riscului in activitatea e creitare, banca isi
stabileste limite e risc pentru fiecare client al sau fata e care inre"istrea!a expunere.
Limita e risc repre!inta nivelul maxim potential la care se poate expune banca fata
e un sin"ur ebitor, provenin in creite, scrisori e "arantie, avaluri, efecte e comert
scontate, investitii in actiuni si alte valori mobiliare, alte facilitati, fiin stabilita e banca
pe ba!a tuturor informatiilor financiare si nefinanciare isponibile in raport cu ebitorul
respectiv.
Limita e risc are caracter confiential, utili!anu+se numai pentru u!ul intern al
bancii, e catre persoanele autori!ate, in contractele e creite & "arantii care se inc*eie
intre banca si clientii sai inscriinu+se atele aferente tran!actiilor aprobate in carul
limitelor e risc stabilite.
6tabilirea limitelor e risc se face pe ba!a anali!ei interepenente a aspectelor
financiare si nefinanciare care caracteri!ea!a activitatea clientului, a reputatiei e care
acesta se bucura in comunitatea e afaceri interna si internationala.
6tabilirea limitelor e risc are la ba!a anali!a cas* floE+ului previ!ionat, funamentat pe
ba!a contractelor certe si potentiale, cat si pe capacitatea e rambursare a clientilor.
In activitatea e acorare a creitelor si eliberare a scrisorilor e "arantie bancara
pentru operatiuni comerciale si&sau necomerciale care privesc afaceri cu parteneri straini,
banca va urmari incararea in limita e expunere stabilita in raport cu riscul e tara.
Din acest punct e veere tarile au fost impartite in "rupe e risc in functie e
situatia politica si economica recunoscuta pe plan monial.
La calculul cerintelor e capital pentru acoperirea riscului e creit, institutiile e
creit pot utili!a, pentru eterminarea valorii ponerate la risc a expunerilor, aborarea
stanar sau, cu aprobarea Bancii )ationale a Romaniei, aborarea ba!ata pe moele
interne e ratin".
Anali!a expunerii la riscul e creit se esfasoara atat la nivelul "lobal al
portofoliului e creit, cat si la nivelul osarelor e creit si urmareste ientificarea
problemelor specifice activitatii e creitare atat in punct e veere al mana"ementului e
sucursala 4or"ani!are, orientare comerciala, expunere la riscul e creit5 cat si in punct e
veere executiv 4profesional Fi proceural5.
$.! ASIGURAREA CREDITELOR
-e mGsura multiplicGrii creitelor acorate Fi, implicit, a riscurilor care le HnsoIesc
au apGrut noi instrumente e apreciere Fi e calificare a riscurilor, ucJn la apariIia unei
profesii noi, ba!ate pe o te*nicG statisticG e apreciere Fi compensare a riscurilor.
Apare, astfel Fi se e!voltG instituIia asi"urarii creitului care, upG o creFtere
pro"resivG, cunoaFte o extinere Hn aproape toate IGrile lumii. Kn pre!ent, asi"urarea
creitului beneficia!G e o speciali!are conceptualG Fi e o piaIG proprie cu caracteristici
structurale proprii, e o fi!ionomie proprie Fi e o capacitate proprie e aaptare.
$:
Asi"urarea creitelor are rept scop prote8area comercianIilor Fi proucGtorilor
Hmpotriva aunelor financiare "enerate e insolvabilitatea cumpGrGtorilor.
-rimele HncercGri e asi"urare a creitelor s+au facut Hn FranIa, Hn $?:', ar prima
societate e asi"urGri speciali!atG, care a proceat la preluarea riscurilor respective, a fost
American Creit InemnitL CompanL + $?<#.
Asi"urarea e creite este specificG economiei e piaIG care presupune existenIa
unui sistem e creite e!voltat.
De!voltarea pietei asi"urarilor in ultimii ani, ca si nevoia acoperirii riscurilor
financiare re!ultate in creitele acorate e iversele institutii e creit au eterminat
aparitia in oferta asi"uratorilor romani a unui nou prous + asi"urarea e creit. Asi"uratorii
accepta sa acopere riscurile e creite, ca urmare a neincasarii e catre banca a ratelor e
creit e la ebitorii aflati in imposibilitate e plata.
Beneficiarii finali ai acestui tip e asi"urare sunt institutiile e creit si in mo
eosebit bancile comerciale, bancile e economii 4CEC5 sau societatile financiare care sunt
interesate sa+si asi"ure capitalul imprumutat. Riscul asi"urat se refera exclusiv la piererile
financiare pe care asi"uratul le+ar suferi ca urmare a incapacitatii e plata si&sau
insolvabilitatii certe si oveite prin acte ale ebitorilor sai, persoane 8uriice sau fi!ice.
In ca!ul creitelor acorate persoanelor fi!ice e catre banci, se solicita iverse tipuri e
asi"urari, cele mai u!uale fiin asi"urarea imobilului 4in ca!ul creitelor ipotecare5 si
asi"urarea e viata a imprumutatului. In pre!ent, in ratiuni e cost al creitului si pentru
ca oferta e creite a bancii sa ramana competitiva, in "eneral bancile nu solicita si
asi"urarea creitelor bancare, acest tip e asi"urare fiin, potrivit le"ii asi"urarilor in
vi"oare, facultativa.
6olicitarea asi"urarii creitului bancar nu este o practica unitara nici in carul
aceleiasi banci, si ne referim in special la creitele e valoare mica acorate persoanelor
fi!ice, intrucat costurile creitului ar creste semnificativ 4prima e asi"urare poate a8un"e la
(+:D in suma imprumutata5.
Ca mo e functionare, in ca!ul in care totusi se solicita e catre banca asi"urarea
creitului, persoana fi!ica imprumutata va fi beneficiarul politei e asi"urare, pe care va fi
obli"ata sa o cesione!e bancii imprumutatoare. In practica, banca are e cele mai multe ori
un parteneriat cu o societate e asi"urare a"reata si impune inc*eierea politei la respectivul
asi"urator, in conitii care prote8ea!a e o maniera suficienta interesele bancii. Este putin
probabil, asaar, ca imprumutatul sa alea"a neplata creitului cu consecinta antrenarii platii
acestuia e catre asi"urator catre banca. In ca!ul in care asi"uratorul, upa ce plateste
bancii, se inreapta cu o actiune in 8ustitie impotriva imprumutatului, acesta se poate
expune la plata unor sume mai mari ecat creitul, urman sa plateasca asi"uratorului sume
ce acopera capitalul, obana si penalitatile e intar!iere, precum si costurile e executare
silita, in cele in urma.
-e e alta parte, e la ca! la ca!, prima e asi"urare poate acoperi numai capitalul,
situatie in care banca imprumutatoare se va putea inrepta irect impotriva imprumutatului
pentru iferenta 4oban!i, penalitati, costuri e executare5. 1ai mult, in ca!ul neplatii
creitului, imprumutatul va fi inre"istrat ca M rau+platnicN la Centrala Riscurilor Bancare, cu
consecinta imposibilitatii temporare sau permanente a contractarii e creite pe viitor.
In pre!ent, asi"uratorii autori!ati subscriu riscuri e creite an"a8ate e persoane fi!ice 4ar
si persoane 8uriice, cum este ca!ul societatilor e asi"urare Asirom sau Omniasi"5 precum.
+ creite pentru cumpararea e autove*icule3
+ creite pentru cumpararea&constructia&repararea e locuinte3
+ creite acorate persoanelor 8uriice 4proucatori, importatori, comercianti,
ealeri5 pentru activitatea curenta e prouctie si esfacere3
$;
+ creite e investitii acorate persoanelor 8uriice pentru otari, amena8ari e
spatii, procurarii e masini, instalatii, mi8loace fixe3
+ creite e consum
CAP. , POSI*ILITATI DE PER2ECTIONARE A RISCULUI DE
CREDIT
In conitiile utili!arii e catre institutiile e creit a unor te*nici sofisticate e
evaluare si "estionare a riscurilor, re"ulile simple si statice ale Acorului Basel I au evenit
in ultimii ani in ce in ce mai putin relevante.
Drept urmare , s+a simtit nevoia crearii unui caru e aecvare a fonurilor proprii
mult mai sensibil la riscuri , in masura sa ofere institutiilor e creit stimulente in ceea ce
priveste perfectionarea te*nicilor e evaluare si mana"ement al riscurilor.
Acest caru este oferit in pre!ent , prin acorul Basel II, care va contribui la
intarirea stabilitatii financiaresi prin cresterea, alaturi e alti factori, a "raului e anali!a si
evaluare interna a riscurilor.
Acorul Basel II ofera institutiilor e creit posibilitatea e a utili!a mai multe
aborari in ce priveste evaluarea riscurilor, in "eneral, a riscului e creit , in particular.
Implementarea re"lementarilor Basel II va etermina o accelerare a securiti!arii
portofoliilor e creite ale bancilor. )ormele Basel II introuc noi criterii e ientificare a
riscului si e calcul al capitalului minim necesar acoperirii riscurilor "enerate e activitatile
esfasurate e banci.
In contextul bilanturilor bancare, securiti!area este o moalitate e finantare prin
crearea e titluri e valoare, aica valori mobiliare. Aceasta isi are ori"inea in 6=A si in
ultimii #' e ani a luat o amploare eosebita.
Avanta8ul securiti!arii este ca, in comparatie cu finantarea traitionala prin
obli"atiuni 4aica obtinerea e lic*iitati prin asumarea unei atorii pe bilantul bancii,
atorie "arantata prin creante ipotecare5, securiti!area confera investitorilor o mai mare
protectie impotriva riscului e creit. Riscul e creit efineste riscul ca banca sa nu
recupere!e un creit acorat clientilor.
-rin securiti!are, creantele ipotecare 4creitele ipotecare "enerate e o banca5 ca
elemente e activ ale bancii, sunt vanute e catre ori"inator 4banca5. In consecinta, acestea
sunt scoase in afara bilantului bancii, fiin astfel total prote8ate in ca!ul falimentului bancii
ori"inatoare.
6ecuriti!area implica in mo "eneral crearea e titluri e valoare, aica titluri
ipotecare, pentru ca au la ba!a creante ipotecare. Acestea pot avea la ba!a si altfel e
creante, ca! in care nu mai sunt enumite titluri ipotecare.
@itlurile sunt create intr+un /pool0 e creante, care sunt stanari!ate si pre!inta
caracteristici comune. Astfel, acestea sunt puse sub controlul investitorilor printr+un
$>
intermeiar speciali!at, aica o societate sau fon e securiti!are creat in acest scop 4in
terminolo"ia nor+americana /6-20 O /special purpose ve*icle05.
O operatiune tipica e securiti!are implica in "eneral % pasi. -rimul consta in
transferul activelor 4creantelor5 catre fonul e securiti!are. Al oilea consta in emiterea e
catre fonul e securiti!are a titlurilor ipotecare, care au in spate creantele ipotecare.
Fonul foloseste banii primiti in emiterea titlurilor pentru a plati ori"inatorului initial
4bancii5 contravaloarea activelor transferate.
In aceasta sc*ema e finantare, fonul emite titluri pe piata e capital. -erformanta
acestor titluri e valoare pe piata epine in mo irect e performanta activelor e la ba!a.
In ca!ul creantelor ipotecare, aceasta efineste moul in care acestea sunt rambursate.
1ai important, nu exista REC=R6 impotriva ori"inatorului, aica a bancii care a
acorat creitele. Aministrarea creantelor ipotecare care stau la ba!a acestor titluri 4prin
monitori!are si servicin"5 este e obicei contractata inapoi ori"inatorului 4bancii5.
Astfel, banca incetea!a sa mai fie etinatorul creantelor 4asa cum se intampla in
ca!ul obli"atiunilor traitionale5, ci oar un aministrator care prestea!a aceste servicii
contra cost.Cine cumpara in mo normal aceste titluri e valoareP Avan in veere ca ele
au la ba!a creite ipotecare, creite cotate in mo normal cu un risc foarte sca!ut in piata,
aceste titluri repre!inta investitia preferata a institutiilor care nu oresc sa isi asume riscuri
mari. Acestea sunt. fonuri e pensii private, fonuri e investitii, entitati speciali!ate in
emiterea si tran!actionarea e 1B6, ar si banci, asi"uratori etc.
A5anta8ele securiti-arii sunt.
Q -rin securiti!are, banca poate ec*ilibra maturitatile 4termenele5 unor anumite clase
e active. Astfel, creantele ipotecare sunt creante pe termen lun", pana la %: e ani, si au
nevoie e finantare pe termen lun", care poate fi oferita prin securiti!are. Aceasta
ec*ilibrare este importanta, pentru ca finantarea unor active pe termen lun" cu pasive pe
termen scurt inuce iverse riscuri bancii. De exemplu, riscul e obana apare astfel. o
banca acora creit pe %' e ani unui client, in timp ce epo!itele e la populatie, in care
se finantea!a, sunt pe termen e maxim un an. Daca obana la care acora creitul e fixa
pe %' e ani, iar oban!ile la epo!ite cresc in timp, mar8a e profit a bancii se reuce.
Q 6ecuriti!area solicita mai putin capital ecat finantarea traitionala , eci ofera un
ranament mai bun al capitalului bancii.
Q 6ecuriti!area este o forma mai ieftina e finantare, in comparatie cu alte
moalitati3
Q 6ecuriti!area permite reucerea expunerii bancii fata e o anumita clasa e
ebitori e un anumit risc. Astfel, aca o anumita clasa e ebitori evine prea mare fata e
restul bilantului, prin intermeiul securiti!arii o parte in acestia pot fi scosi e pe bilant3
Q 6ecuriti!area auce beneficii le"islative, reucan anumite riscuri care in"ri8orea!a pe
le"iuitori.
)oul Acor Basel III are rept obiectiv consoliarea stabilitGIii sistemului bancar,
prin aplicarea unor stanare exi"ente menite a HmbunGtGIi capacitatatea acestuia e a
absorbi socurile in sectorul economic Fi financiar, precum Fi e reucere a riscului e
conta"iune inspre sectorul financiar spre economia realG 4Ralter, %'$'5. )oile stanare
au Hn veerea perfecIionarea mana"ementului riscurilor, creFterea cerinIelor e transparenIG
Fi publicare ale instituIiilor e creit, precum Fi re!olvarea problemelor bGncilor e
$?
importanIG sistemicG. 1Gsurile impun, Hn primul rJn, stanare mai exi"ente pentru bGnci
referitoare la aecvarea capitalului, cerinIele e lic*iitate Fi efectul e pJr"*ie, principalul
scop fiin iminuarea efectelor ne"ative ale cri!elor financiare
*iferenKa ma!orL faKL de precedentele acorduri este reprezentatL de
sfera de acoperire mult extinsL& mLsurile find deopotrivL
microprudenKiale (vizeazL riscurile individuale ale bancilor Hi
macroprudenKiale (vizeazL ansamblul sistemului bancar. Ga nivel
microprudenKial& mLsurile au n vedere ($?R& F)++& p. +F0:
consolidarea calitLKii bazei de capital prin ma!orarea cerinKei
minime de capitaluri proprii (acKiuni ordinare& rezultat fnanciar
reportat Hi rezerve Hi a cerinKei minime de fonduri proprii de nivel
+ (capitaluri proprii Hi instrumente .ibride& precum Hi prin
reconsiderarea criteriilor de eligibilitate pentru instrumentele
avute n vedere la determinarea fondurilor proprii de nivel +'
creHterea exigenKelor pentru acoperirea riscurilor& accentul ma!or
find pus pe riscurile evidenKiate n perioada crizei: expunerile din
portofoliul de tranzacKionare (tradin !ook& riscul de credit al
contrapartidei (""R& expuneri securitizate Hi poziKii din
securitizare'
limitarea efectului de p"rg.ie ca mLsura adiKionalL faKL de
cerinKele de capital calculate n funcKie de risc'
prevederea unor standarde internaKionale de lic.iditate& care sL
asigure pe termen scurt (E) de zile rezistenKa la Hocuri-crize de
lic.iditate& iar
pe termen lung (+ an un profl solid al lic.iditLKii structurale.
CONCLU%II. PARERI. PROPUNERI.
Locul si rolul bancilor in economie este strans le"at e calitatea lor e intermeiar
principal in relatia economii+investitii, relatie *otaratoare in cresterea economica. Ca
intermeiari intre epunatorii e economii si beneficiarii e creite, bancile reali!ea!a
urmatoarele.
+ colectea!a fonuri3
+ isi asuma riscurile ebitorilor, aica anali!ea!a cererile e creiteSsi preiau riscurile
asociate3
+ isi asuma riscul ratei oban!ii, eoarece intermeierea presupune o transformare e
scaenta.
Ca urmare a ineplinirii eficiente a acestor functii, bancile obtin o recompensa, aceasta
fiin sursa e ba!a a profitului bancar. Institutiile bancare, ca si alte intreprineri
proucatoare e bunuri si servicii, au ca scop ma8or si responsabilitatea fata e actionari,
maximi!area profiturilor.
-entru multi observatori, principala operatie bancara este creitarea. Intr+aevar,
intre plasamentele bancilor, pe primul loc se situea!a creitele. Felul in care banca aloca
fonurile pe care le "estionea!a poate influenta intr+un mo *otarator e!voltarea
economica la nivel national sau local. -e e alta parte, orice banca isi asuma, intr+o
$<
oarecare masura, riscuri atunci can acora creite si, in mo cert, toate bancile
inre"istrea!a in mo curent piereri la portofoliul e creite, atunci can unii intre
ebitori nu isi onorea!a obli"atiile. Oricare ar fi insa nivelul riscurilor asumate, pieerile la
portofoliul e creite pot fi minimi!ate aca operatiile e creitare sunt or"ani!ate si
"estionate cu profesionalism.
Din acest punct e veere, cea mai importanta functie a conucerii bancii este e a
controla calitatea portofoliului e creite si e a nu stopa activitatea e creitare.
@otusi in ultima perioaa tinan cont si e turbulentele e pe piata financiara
moniala , ma8oritatea bancilor si instituiilor financiare atat moniale cat si e la noi in
tara au stopat activitatea e creitare. 1a8oritatea institutiilor au avut nevoie e a8utor
financiar in partea statului iar unele institutii financiare au fost c*iar nationali!ate, pentru
a putea fi salvate e la faliment. In privinta acestora se intele"e motivul ar si bancile care
inca nu au inre"istrat inca probleme eosebite in punct e veere financiar au incetat a
mai acora creite persoanelor fi!ice sau 8uriice solicitante e creit c*iar aca acestea au
fost incarate intr+o cate"orie foarte buna in privinta riscului pe care l+ar pre!enta.Bancile
au incetat a mai acora creite c*iar si clientilor fieli .
)oile norme B)R care au evenit aplicabile in acest an au evenit principala scu!a a
bancilor acestea motivan "etsul e a nu mai acora creite pe seama strictetii noilor
norme.
BIBLIOGRAFI !
"# Deu 2asile, 77Gestiune si auit bancar77, Eitura
Diactica si -ea"o"ica, Bucuresti, %''$
%5 Ion )itu 9 1ana"ementul riscului bancar4 Eitura
Expert, Bucuresti, %'''
#5 Bo"an 1oinescu, / Creitarea bancara0+ note e curs ,
eitura A6E Bucuresti, %''?
(5 )icolae Darac,@eoora 2ascu /1onea si creit0 ,
Eitura Economica, Bucuresti , %'';
:5 Daniela Tapoeanu / 1onea si creit 0 Eitura
=niversitatii in Oraea , %'':
EEE.biblioteca+i"itala.ase.ro&
EEE.librarL.utm.m&carti+scanate
EEE. re"ielive.ro& riscul e creit
EEE."oo"le.ro& riscul in activitatea e creitare
EEE.bnr.ro&le"islatie
EEE.!f.ro&normele B)R bloc*ea!a activitatea e creitare &in
?.$'.%''?
%'
EEE.meiafax.ro&economic
EEE.ailLbusiness.ro&stiri+finante+banci
*ttp.&&EEE.ultimelestiri.com&stiri&economie&:.$%.%''?
EEE.aevarul.ro&financiar
EEE.creit!one.ro
EEE.millenniumbanB.ro& stiri
EEE.creitenevoipersonale.ro&articole&
*ttp.&&EEE.banBneEs.ro&stire&Ubanc*erii cersesc mila B)R

=)I2ER6I@A@EA DI) ORADEA
FAC=L@A@EA DE 6@II)@E ECO)O1ICE
6-ECIALITAREA. C.I.G.
A)=L III
RISCUL DE CREDITARE
%$
-ROFE6OR COORDO)A@OR.
Lect.univ.r. COR)ELI= BE)VE
6@=DE)@.
-OR6@)ER A)DREEA
ORADEA, %'$%
%%