Sunteți pe pagina 1din 94

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 1 din 94
M
MMO
OOD
DDU
UUL
LLU
UUL
LL 1
11 Capitolul VI





S
SSU
UUP
PPO
OOR
RRT
TT D
DDE
EE C
CCU
UUR
RRS
SS
E
EEL
LLE
EEC
CCT
TTR
RRI
IIC
CCI
IIA
AAN
NN
N
NN C
CCO
OON
NNS
SST
TTR
RRU
UUC
CC
I
III
II
Cod COR: 713701
Nivelul de instruire: 2 (studii medii)



2014






Formator: ing. Gheorghe Buctaru


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 2 din 94












Capitolul VI


Instalaii electrice interioare i exterioare de uz general Pag.03
Aparate de msur i control pentru intalaiile electrice Pag.27
Circuite electronice n instalaii electrice Pag.49
Executarea lucrrilor pregtitoare n vederea montrii elementelor de intalaii Pag.77
















INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 3 din 94
Instalaii electrice interioare i exterioare de uz general
























Condiii (cerine) general valabile pentru realizarea unei instalaii electrice (interioare /
exterioare ) de uz general:

I. Trebuie s existe un proiect tehnic care s conin cel puin:
Plan / scheme instalatii electrice exterioare
Plan / scheme instalatii electrice interioare (eventual pe nivele de cldire)
Plan / scheme Tablou electric TE

Schem electric

Schema electric este o reprezentare simplificat grafic a unui circuit electric, a unei instalaii
electrice sau a unui echipament electric, n care apar, figurate prin simboluri, clementele eseniale
ale acestora i legturile electrice dintre ele.

Marcarea elementelor, reprezentate prin simboluri grafice (semne convenionale), se face cu
simboluri literale, ce indic grupa din care fac parte (ntreruptoare, contactoare, dispozitive de


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 4 din 94
protecie, rezistoare, maini electrice etc.). Schema electric se utilizeaz la studiul, proiectarea,
executarea i repararea echipamentelor i instalaiilor electrice.

n general, schemele electrice se mpart n scheme funcionale i scheme de montare. Schemele
electrice funcionale se clasific n scheme tehnologice, scheme bloc, scheme electrice de
alimentare (distribuie), scheme electrice desfurate (de principiu) i scheme electrice generale.

Schemele tehnologice, folosite, n special, la instalaiile de automatizare, reprezint legturile
funcionale dintre diferitele elemente, de exemplu, fluxul tehnologic comandat automat. Schemele
bloc arat principiul de funcionare a unui echipament, aparat sau instalaie complex, pe baza
legturilor funcionale dintre diferitele subansambluri, reprezentate prin figuri geometrice simple
(ptrate, dreptunghiuri etc.) i simbolizate prin litere i cifre (de exemplu, acionare electric).

Schemele de distribuie sunt, de regul, scheme monofilare ale circuitelor de alimentare a
instalaiei, fr s cuprind circuitele secundare (de comand, protecie, semnalizare). Schema
electric de distribuie cuprinde i o legend a elementelor figurate.

Schemele desfurate cuprind att circuitele primare (de putere), ct i circuitele secundare, cu
toate elementele dispuse intr-o ordine logic, de regul alta dect amplasarea lor real n
instalaie, pentru a putea urmri mai uor legturile funcionale dintre ele. n afar de elemente,
se mai marcheaz bornele i contoarele de legtur, att la aparate, ct i la irul de
cleme. Fiecare circuit este numerotat, iar sub circuite se indic locul unde se afl contactele,
normal nchise sau normal deschise, ale aparatelor de comutaie din circuitul respectiv. Schema
desfurat trebuie s cuprind lista ntregului echipament, diagramele funcionale ale unor
aparate de comutaie (controlere, comutatoare, chei de comand) i o manet, n care se nscrie
rolul fiecrui circuit sau grup de circuite. Schemele generale, utilizate numai n cazuri speciale,
cuprind att elemente ale schemelor funcionale, ct i ale schemelor de montare.

Schemele de montare, pot fi scheme de conexiuni i scheme de cablare. Schemele de conexiuni
se utilizeaz la montarea echipamentelor i constituie desenele de execuie dup care se
efectueaz legturile dintre aparate, iruri de cleme din tablouri, pupitre sau dulapuri i legturile
dintre subansambluri. Aparatele sunt reprezentate n ordinea amplasrii n instalaie, ceea ce
face ca aceste scheme electrice s nu poat servi la nelegerea funcionrii sistemului.
Schemele de cablare cuprind echipamentele instalaiei reprezentate sub form de blocuri,
precum i legturile cu cabluri sau conducte dintre diferitele pri componente ale instalaiei.

Schema electric monofilar
Schema monofilara, schema electrica a unui sistem trifazat (centrala electrica, statie, post de
transformare, linie electrica sau consumator) in care se indica numai elementele aferente unei


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 5 din 94
faze si, eventual, a conductorului neutru (daca exista), legaturile celorlalte doua faze fiind
identice.
Schemele monofilare sunt scheme de principiu si pot cuprinde aparate de masura si protectie,
fara legaturi electrice.
In schemele de instalatii electrice, schemele monofilare apar pe schemele de distributie.

Schemele monofilare sunt n general utile pentru vizualizarea modului de distribuie a energiei
electrice la consumatori i de aceea se regsesc pn la identitate i n anumite scheme de pe
panourile sinoptice



































INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 6 din 94






INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 7 din 94
Retele electrice (tipuri, scheme monofilare la consumator)
1. Generaliti
Din punctul de vedere al utilizarii energiei, instalatiile electrice(i.e.) se pot clasifica astfel :
a. instalatii electrice pentru lumina : iluminat interior si exterior ;
b. instalatii electrice pentru forta : motoare electrice, cuptoare electrice, tratamente
termice, masini de ridicat si transportat s.a ;
c. instalatii electrice de curenti slabi :
- i.e. pentru semnalizari acustice, optice si mixte (semnalizari propriu-zise, de avertizare
a incendiilor, paza impotriva furtului, cautatoare de persoane).
- i.e. fonice si video : telefonie, radioficare, radiodistributie, radiosonorizare, interfonie,
de antena colectiva pentru radio-tv, speciale pentru retransmisiuni radio si tv.
- i.e. de ceasoficare.
d. instalatii electrice speciale : iluminat tehnologic (scene teatre, studiouri cinematografi-
ce, radio si tv), de retransmisiuni radio si tv ;
e. instalatii electrice de protectie a omului impotriva electrocutarii (atingere directa sau
indirecta) ;
f. instalatii electrice de protectia constructiilor si instalatiilor electrice impotriva descar-
carilor atmosferice (instalatii de paratrasnet).




















INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 8 din 94

Producerea, transportul si distributia energiei electrice la consumatori poate fi sintetizata conform
schemei (monofilara) din figura de mai sus.
2. Instalatii electrice de joasa tensiune (IJT)
IJT realizeaz distribuia energiei electrice la receptoare ndeplinind scopul final al
procesului de producere, transport si distributie a energiei electrice.
Instalatiile electrice la consumator se compun din :
- receptoare electrice ;
- retele electrice si puncte de alimentare (distributie);
- echipamente de conectare, protectie, aparate de masura si control (AMC).

Schema de distributie generalizata pentru
instalatiile electrice la consumator este prezentata in
figura 2., unde s-a notat :
SSE staia sistemului energetic ;
ST(SD) staie de transformare (distributie) ;
PT post de transformare ;
TG - tablou general de distribuie ;
TD tablou distribuie ;
TU tablou de for utilaj ;
mmt receptor medie tensiune ;
mjt receptor joasa tensiune.
Alimentarea cu energie electric a consumatorului, alctuit din receptoarele de joasa
tensiune mjt si de medie tensiune mmt se realizeaza in inalta tensiune de la statia sistemului
energetic SSE cu ajutorul racordului de inalta tensiune 1 (linie electrica aeriana sau
subterana). Prin intermediul acestui record se alimenteaza statia de transformare ST (tensiuni
mai mari de 35 kV) sau o statie de distributi SD (tensiuni sub 35 kV). In cazul in care alimentarea


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 9 din 94
cu energie a consumatorului se face cu un singur post de transformare PT, racordul acestuia se
face direct la barele din statia sistemului.
Digeritele posturi de transformare PT sunt alimentate din barele statiei ST (TD) precum si
receptorii de medie tensiune, prin intermediul liniilor 2, numite distribuitoare sau fidere.
Receptoarele de joasa tensiune mjt se alimenteaza de la barele de j.t. ale posturilor de
transformare. In general, receptoarele importante sau cele de puteri mai mari, se racordeazect la
TG.
In practica,se realizeaza puncte de distributie intermediare reprezentate de tablourile
distributie TD, care sunt alimentate prin circuitele 3 numite coloane.
In cazul in care receptoarele de j.t. sunt grupate pe utilaje prevazute cu instalatii electrice
proprii, acestea sunt prevazute si cu un tablou de distributie al utilajului TU, alimentarea acestuia
facandu-se prin circuitele de utilaj 4.
Alimentarea receptoarelor se face prin liniile de alimentare 5, cunoscute sub denumirea de
circuite.
In cazul retelelor electrice de joasa tensiune se pot face urmatoarele grupari :
- retele de alimentare -leaga barele de j.t. ale posturilor de transformare la punctele de
distributie (tablouri) si cuprind totalitatea coloanelor electrice-.
- Retele de distributie fac legatura intre punctele de distributie si receptoare sau utlaje,
cuprinzand totalitatea circuitelor de receptori sau utilaje -.
Tablourile electrice din cadrul instalatiilor de j.t. pot fi :
- tablouri generale ce primesc energia electrica de la postul de transformare sau
direct de la furnizor ;
- tablouri principale ce se alimenteaza dintr-un tablou general si distribuie energia
electrica la tablouri secundare ;
- tablouri secundare ce distribuie energia electrica la receptori si utilaje.
2.1. Schemele reelelor de distribuie
Pentru a racorda receptoarele si utilajele la tablourile de distributie se utilizeaza scheme
de tipradial sau cu linie principala.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 10 din 94
Schema de distributie radiala aferenta unui
tablou de distributie TD este readata in figura 3, fiind
una din configuratiile cele mai frecvent utilizate in
instalatiile de j.t.
In cazul unor receptoare si utilaje electrice de
importanta redusa ce
se gasesc departe de
punctele de distributie
dar sunt amplasate
apropiat, se utilizeaza
schema de distributie
cu linie principala, numita uneori si conexiune in lant. O astfel de schema
de distributie este prezentata in figura 4, cshema ce nu exclude
posibilitatea amplasarii unui tablou de distributie in apropierea grupului
de receptoare si utilaje alimentate.
2.2. Schemele retelelor de alimentare
Legatura intre posturile de transformare si tablourile de distributie la receptoare si utilaje se
realizeaza prin retelele de alimentare care, pentru j.t., pot fi realizate in variantele : radiale, cu linii
principale, buclate si combinate.
In figura 5 se prezinta modul de realizare a retelelor de alimentare radiale cu o singura treapta
a)., cu doua trepte b). si in cascada c).













INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 11 din 94
Retelele de alimentare cu linii principale, reprezentate in figura 6 pot fi realizate in
variantele :nesectionate cu sarcini punctiforme_a)., nesectionate cu sarcini concentrate
b). si sectionate c).
Retelele de alimentare buclate se obtin prin reintoarcerea capatului liniei principale
sectionate la punctul de alimentare de plecare, putand fi in inel ca in figura 1.7.a)., sau de tip
plasa ca in 1.7.b).

Schemele de distributie combinate cuprind linii radiale, principale si buclate, utilizandu-se in mod
curent datorita diversitatii conditiilor practice de realizare a distributie in joasa tensiune.
De exemplu, in figura 8 se arata un mod de realizare a unei scheme de distributie
combinata, folosind linii radiale, principale si buclate.













Tablouri de distribuie de reea

Tablourile de distribuie de joas tensiune tip ES-TD sunt utilizate n posturi de transformare sau
n montaj exterior, pentru alimentarea cu energie electric a consumatorilor urbani, agenilor
comerciali, a iluminatului stradal, precum i n distribuia primar a diverilor consumatori
industriali





INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 12 din 94















Prin combinarea mai multor module, tablourile de distribuie
ES-TD permit realizarea constructiv a celor mai complexe
configuraii.

Elemente constructive
Carcasa metalic
Carcasa metalic a tablourilor de distribuie de joas tensiune tip
ES-TD este compus dintr-un schelet metalic, perei i capace
superioare i frontale, n cazul gradului de protecie IP 2X i
dintr-un schelet metalic, perei, capace superioare i ui, n cazul
gradului de protecie IP 54, toate vopsite n cmp electrostatic.
Sistemul de bare
Pentru sistemul de bare al tabloului de distribuie sunt utilizate
bare de cupru electrotehnic, bare avnd seciunile
corespunztoare curentului nominal. Bara PEN are seciunea
min. 60% din seciunea barelor principale.
Sistemul de bare este susinut de izolatoare suport de joas
tensiune din rini sintetice de diferite dimensiuni, ceea ce
asigur att fixarea mecanic, ct i distanele de izolaie
corespunztoare.
ntreruptoare automate
ntreruptoarele automate utilizate sunt tripolare sau
tetrapolare, fixe sau debroabile, cu acionare manual sau
motoric. Cele debroabile asigur o
separare vizibil a circuitului.
Separatoare
Separatoarele utilizate sunt separatoare tripolare NH, cu cuite
sau cu sigurane, n construcie orizontal sau vertical. Se
utilizeaz gabaritele 00, 1, 2, 3 i 4a. Siguranele tip separator
pot fi manevrate individual pe faze sau simultan. Patroanele
utilizate sunt de tip MPR.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 13 din 94
Siguranele fuzibile sunt astfel dimensionate nct s asigure o funcionare selectiv n raport cu aparatajul de protecie din
circuitul respectiv.
Transformatoare de curent

Tabloul de distribuie de joas tensiune poate fi echipat cu circuite de
msur a energiei electrice.
Transformatoarele de curent utilizate corespund clasei de precizie 0,5, iar
puterea aparent este de 10 (15) VA.
ablouri electrice de joas tensiune 4
joas tensiune 4
Alte aparate
Tablourile de distribuie de joas tensiune mai pot fi echipate n funcie de
schema electric solicitat i cu alte aparate electrice, ca de exemplu:
- contactor de c.a. pentru iluminat public;
- descrctoare de joas tensiune;
- scurtcircuitoare;
- instalaie de compensare a puterii reactive
- aparate de msur: ampermetre, voltmetre (cu cheie voltmetric),
contoare, etc.
Exemple tipice de scheme electrice monofilare
Tablou de distribuie de joas tensiune, cod ES-TD 1/10-1600-xx
Configuraia standard realizeaz alimentarea cu energie electric a consumatorilor, protecia selectiv a
sistemului de bare de distribuie i a coloanei de alimentare, msura general i/sau la nivel de consumator /
abonat a energiei electrice consumate precum i alte funcii opionale cum ar fi protecia la supratensiune,
compensarea factorului de putere etc.






















INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 14 din 94
Tablouri de distribuie de reea
Tablou de distribuie de joas tensiune, cod ES-TD 2/16-1000-xx




















Permite alimentarea a dou sisteme de bare de distribuie, fie individual, dac exist tensiune pe
fiecare coloan de alimentare, fie mpreun de la o singur surs, prin nchiderea separatorului
cu rol de cupl, n cazul apariiei unui defect pe una dintre coloanele de alimentare.
SCHEME ELECTRICE DESFURATE
Schemele electrice sunt constituite din doua circuite distincte:
- circuite de forta (de obicei trifazate);
- circuite de comanda (monofazate).
In circuitele de forta sunt conectate elementele de actionare (motoare, electromagneti
trifazati), iar in circuitele de comanda elementele necesare comenzii.
Circuitele de comanda sunt legate intre o faza (R, S sau T) si nulul O, utilizand sau nu
transformatorul coborator de tensiune, in majoritatea cazurilor circuitele de comanda sunt
reprezentate asa cum sunt in realitate, adica derivate din circuitele de forta. Exista insa si situatii
in care cele doua circuite se reprezinta separat sau se reprezinta numai circuitele de comanda.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 15 din 94
Pentru o mai buna intelegere a functionarii schemei si gasirea usoara a contactelor
circuitelor se vor nota cu numere, incepand cu circuitele de forta si continuand cu cele de
comanda.
Identificarea usoara a legaturilor din schema desfasurata in instalatia fizica se poate
realiza prin notarea cu numere a tuturor nodurilor din schema.
ALIMENTAREA CIRCUITELOR DE COMAND
In circuitele de comanda sunt conectate bobinele releelor sau bobinele unor aparate
de conectare mecanica, hidraulica sau pneumatica (electromagneti, cuplaje electromagnetice,
ventile etc.). In comanda electrica a masinilor-unelte cel mai frecvent sunt utilizate releele cu
contacte, in ultima perioada se utilizeaza insa tot mai mult elementele de comanda fara
contacte, in special la masinile cu comanda numerica pentru transmiterea informatiilor primite
de la purtatorul de program si de la traductoarele de deplasare. In cazul unui numar mic de
aparate in sistem, alimentarea cu curent se realizeaza de obicei direct de la reteaua electrica
(intre o faza si nul), iar atunci cand sistemul de comanda este mai complicat cu ajutorul
unui transformator de coborare.
Tensiunea de faza are valoarea de 220 V. Utilizarea acestei tensiuni are avantajul ca
micsoreaza nomenclatorul bobinelor aparatelor privind tensiunea de alimentare si usureaza
exploatarea instalatiilor electrice ale masinilor-unelte. In multe situatii se utilizeaza tensiunea de
220 V obtinuta printr-un transformator cu raportul de transformare 1:1. Acest mod de obtinere a
tensiunii de comanda are avantaje deoarece dispare conductorul neutru al retelei generale de
alimentare si astfel scade si pericolul de electrocutare. La utilizarea tensiunii directe dintre faza
si nul exista posibilitatea de electrocutare a persoanelor venite in contact cu partea sub
tensiune din schema si masele metalice ale masinii-unelte legate la pamant. La folosirea unui
transformator,electrocutarea este posibila numai la atingerea concomitenta a celor doua fire
de iesire de la transformator.
Prin utilizarea unui transformator de coborare se pot obtine tensiuni mai mici decat
220 V. In tara noastra se utilizeaza tensiunile de 24, 48, 110. Pentru coborarea
tensiunii este obligatorie utilizarea transformatoarelor cu infasurare primara separata de cea
secundara. Utilizarea autotransformatoarelor, a coboratoarelor de tensiune cu rezistente
sau a altor dispozitive,care nu au izolarea galvanica de sursa de curent, se interzice.
Alegerea tensiunii retelei de comanda cu transformatoare coboratoare este mai
complicata, criteriile principale fiind complexitatea aparaturii electrice, numarul motoarelor
electrice comandate, numarul de bobine si contacte din circuitele de comanda, in mod frecvent
se utilizeaza tensiunile de 110 V si 220 V. Tensiunile de 24 si 48 V se utilizeaza atunci cand se
impun conditii speciale din punctul de vedere al tehnicii securitatii (de exemplu cand
exista contacte neacoperite).
Deoarece la unele masini-unelte in sistemele de comanda se utilizeaza un numar
mare de contacte legate in scrie si lungimi mari de cabluri, este necesar sa se tina seama la


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 16 din 94
calculul tensiunii de caderile de tensiune ce au loc in contacte si cabluri de legatura pentru
a rezulta o functionare sigura a aparaturii.
Tensiunea nominala poate fi determinata cu relatia:

n care:
P este puterea electromagnetilor aparatajului din circuit, in VA ;
RK rezistenta contactelor legate in serie cu bobina aparatelor de putere,'P, in ;
Rc rezistenta cablului, in .
Deoarece RK si Rc sunt in general mici (exemplu la 44 contacte RK = l, l si Rc =
1,86 pentru cablul cu sectiune de 0,75 mm
2
in lungime de 75 m), din relatie se observa ca o
mare importanta o are puterea aparatului conectat, in general pentru P 5 VA rezulta UN < 20
V, pentru P < (130150) VA, UN < 100 V, iar pentru P = (300 . . .800) VA, UN = (100. . .200)
V.
Asupra stabilitatii functionarii sistemelor de comanda cu relee cu contacte influenteaza si
oscilarea tensiunii retelei.Conform standardelor, tensiunea ce trebuie sa ajunga la aparat
trebuie sa fie egala cu 0,951,1 U
N
, iar aparatul trebuie sa lucreze stabil la tensiunea de 0,85. .
.1,1 UN.
























INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 17 din 94

INSTALAII DE ILUMINAT










































INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 18 din 94























Intrerupator cap scara si cruce
Pentru casa scarii este suficienta prezenta a doua intrerupatoare la instalatia electrica de
iluminat, un intrerupator in partea de jos a scarii si unul in capatul de sus. Evident ca se pot
intercala mai multe intrerupatoare, ca sa avem posibilitatea de a aprinde sau stinge lumina pe
casa scarii de la fiecare etaj al cladirii, acolo unde este cazul.
Schema electrica a unui astfel de circuit este foarte simpla, spre dezamagirea majoritatii
curioase.
Aceste intrerupatoare sunt de fapt niste comutatoare, insa nu asta conteaza in toata povestea
noastra: comutatoarele cap scara sunt in numar de doua si se afla la capetele scarii, pe cand
comutatoarele cruce sunt acele comutatoare puse la fiecare etaj in parte si nu conteaza numarul
lor, pot fi milioane de comutatoare tip cruce in schema electrica de iluminat, numai sa aiba fiecare
in parte un scop anume.
Pentru o vila cu un singur etaj de exemplu, sunt suficiente doar doua comutatoare cap scara,
unul la parter si altul la etaj.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 19 din 94
Am pus in schita doua becuri ca si
consumatori, conectate in paralel.
Faza am desenat-o cu rosu. Intre cele
doua comutatoare cap scara, C1 si C2,
avem desfasurate numai doua cabluri,
de la parter la etaj.
Un comutator cap scara are doar doua
pozitii de conectare, iar printr-o apasare
a acestuia se pot schimba, pe rand,
dintr-una intr-alta aceste doua pozitii.
Fiecare dintre cele doua pozitii ale
comutatorului face legatura dintre un cablu comun si unul din celelalte doua cabluri, in cazul de
fata unul din cele doua cabluri care urca la etaj, la C2. Cand apesi butonul lui C1, acesta va
schimba traseul electric de la un cablu la celalalt cablu. In exemplul din schema, la prima
actionare a lui C1 becurile se aprind deoarece circuitul electric se inchide. La urmatoarea
actionare a comutatorului, fie de la C1 sau de la C2, nu conteaza de unde, circuitul se va
redeschide si becurile se vor stinge din nou. Si tot asa, cele doua comutatoare schimba pe rand
traseul electric, intre cele doua cabluri pe care le au in comun.
Aceasta schema electrica poate fi adoptata si pentru spatii mari gen hale imense, sau la holuri
interminabile.
Sa presupunem ca mai avem inca
trei etaje la cladire, un P+4, asadar
vom avea nevoie de inca trei
comutatoare cruce, pentru fiecare
nivel in parte.
Am introdus in schema mai multe
becuri, tot in paralel conectate,
cate unul pentru fiecare nivel al
constructiei.
Comutatoarele tip cruce le-am
desenat in maro, C3, C4 si C5.
Acestea au tot doua pozitii de
functionare si prin actionare
schimba conectarea cablurilor ce
urca de la C1 la C2, ca si cum le-
ar inlocui pe unul cu celalalt. La


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 20 din 94
actionarea lui C3 spre exemplu, cablul din stanga ce urca spre C2 devine cablul din dreapta la
trecerea prin comutator, si viceversa. C3, C4, C5 vor actiona astfel incat sa schimbe fiecare in
legea lui traseul electric intre cele doua cabluri care urca la ultimul nivel, fie intrerupand, fie
aprinzand becurile.
Intreruptor cap-scar (1)

Comanda unui circuit de lumini cu doua intrerupatoare
Denumirea intrerupator, desi oficiala, nu-i chiar corecta tehnic; dispozitivul e, de fapt, un
comutator, unul bistabil (SPDT = Single Pole Double Throw = un singur pol, doua pozitii) - cu
doua stari stabile: lama (1) face atingere cu unul dintre cele doua contacte de lucru (2 sau 3) la
fiecare apasare - sus sau jos - a clapetei comutatorului.

Circuitul face exact ce-i spune numele : cand esti in capul scarii, aprinzi lumina, cand ai ajuns jos,
o stingi si viceversa.

Logica circuitului e urmatoarea: cand comutatoarele sunt in aceeasi stare(apasate sus sau jos),
lumina e aprinsa; cand ele sunt apasate diferit,
lumina-i stinsa.

Dar functioneaza si pe dos - lumina aprinsa si
comutatoarele-n stari diferite -, ca in schema
urmatoare.
Increngaturile electrice se urmaresc si se
realizeaza mai usor si mai sigur atunci cand
folosesti culori diferite
la conductoare, pastrand, insa,
culorile regulamentare pt. Nul si pt. Faza de
intrare/iesire.
Schema cea mai simpla utilizeaza un singur
bec, cel de la intrarea circuitului, la stanga,
avand doar trei fire peste tot(comutatoare si
doze) dar la o scara lunga se
poate scinda sursa de lumina pt. iluminare
optima.
Pe langa utilizarea clasica de intrerupator pus
la scara, schema e valabila oriunde e nevoie
de comanda luminii din doua puncte, ex. : un
hol lung ori o camera cu doua intrari sau o
curte - un intrerupator pe poarta si al doilea pe usa casei, aprinzand/stingand lumina la venire sau
la plecare.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 21 din 94
Intreruptor cap-scar (2)
Comanda lampilor de langa canapea cu doua intrerupatoare
Circuitul este alternativa de lux, ergonomica, comoda, la aplicele de perete conectate economic
la un singur intrerupator si se foloseste in dreptul canapelei lipite de perete, cand stai intins pe ea,
pt. comanda luminii la cap si la picior, montand cele doua intrerupatoare pe perete catre
extremitatile canapelei si un pic deasupra ei.

Folosirea conductoarelor din mai multe culori e binevenita pt. realizarea fara probleme a
circuitului. Aceleasi reguli de protectie suplimentara se pot aplica si aici: Nulul legat la partea
filetata a duliilor si Impamantarea luata din priza daca aplicele au corpul metalic.

Patul de cablu, avand capac detasabil, inlesneste
conectarea; se vad numai 2 conexiuni in schema:
cea pt. distributia Nulului comun becurilor(aici,
pt. variatie, lampi fluorescente compacte CFL) si cea
pt. distributia Fazei de comanda realizata in interiorul
dozei intrerupatorului din dreapta.

La fel ca la schema anterioara cu intrerupatoare
cap-scara, daca se utilizeaza o singura sursa de
lumina (becul din stanga, sa zicem), la intrerupatorul
din dreapta vor merge numai trei fire : maro(faza de
comanda), rosu si verde. Firele de legatura pot fi
conductoare litate(flexibile) sau cablu flexibil tip
MYYM(4x0,75 ... 4x1,5) ori varianta economica
MYYU 4x0,75.

cap-scara si cruce
Schema electrica de conectarea a sistemului de iluminat prin intermediul intrerupatoarelor cap-
scara si cruce. Schema este utilizata in deosebi la scara caselor cu trei nivele etc.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 22 din 94
Comanda si protecia unui motor asincron cu pornire stea-triunghi
Majoritatea motoarelor nu permit pornirea prin conectare directa la retea si necesita metode
speciale de pornire care urmaresc reducerea socului de curent concomitent cu obtinerea unor parametrii
energetici cat mai buni. Circuitul de alimentare cu energie electrice al unui asemenea motor se prevede
cu elemente de comutare si protectie, iar cand puterea depaseste o anumita valoare, sau conditiile de
pornire sunt grele, se introduc elemente de reducerea a curentului de pornire. Limitarea curentului de
pornire are la baza reducerea, pentru o perioada determinata de timp, a tensiunii de alimentare la pornire
(Up) :
Aceasta se poate realiza cu ajutorul comutatoarelor stea-triunghi, dar numai
pentru motoarele ce functioneaza in regin normal (de durata) cu infasurarile conectate in triunghi, sau a
autotransformatoarelor de pornire, indiferent de modul de conectare al infasurarilor statorului.
Comutatorul stea-triunghi are trei pozitii : zero, Y si asigurand atat operatie de conectare-deconectare
cat si limitarea curentului de pornire, prin alimentarea infasurarilor motorului (care in mod normal sunt
alimentate cu tensiunea de linie, conexiune triunghi) in primele momente cu o tensiune redusa si anume
tensiunea de faza.
Aceasta se realizeaza prin aplicarea aceluiasi sistem trifazat de tensiuni celor trei infasurari ale
motorului, o data conectate in stea iar apoi in triunghi


Autotransformatorul de pornire reduce tensiunea reelei de alimentare care este aplicat
nfurrilor motorului n momentul pornirii


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 23 din 94
Una din metodele cele mai folosite de pornire a motoarelor asincrone cu rotor in scurt circuit este pornirea stea
triunghi a carei schema electrica desfasurata este prezentata n continuare.
Conform diagramei prezentate in figura 1.27 la pronirea steatriunghi datorita alimentarii initial a motorului
cu tensiunea de faza, curentul de pornire (dar si momentul de pornire) sunt de trei ori mai mici decat in cazul
conectarii directe la retea la tensiunea de linie. Rezulta ca aceasta metoda de pornire se poate aplica motoarelor
cu porniri usoare (cu sarcina redusa sau cu cuplaje). Motarele asincrone cu rotor in scurtcircuit care folosesc
pornirea steatriunghi trebuie sa aiba tensiunea nominala egala cu tensiunea de linie a retelei si sa aiba acces la
ambele capete ale bobinelor statorice (sase borne statorice pe cutia de borne).
Pentru ponire se actionaza butonul S2 care alimenteaza bobina contactorului K2daca contactl normal
inchis de interblocare K3 (35) nu este deschis. Deci daca conectiunea triunghi nu este realizata K2 prin
contactele sale principale realizeaza conexiunea stea si apoi prin K2 (1416) alimenteaza bobina contactorului
principale K1 (01) care se automentine prin K1 (1416). O data cu alimentarea lui K2 este alimentata si bobina
releului de timp K4T (01) care isi incepe temporizarea. Dupa trecerea timpului prestabilit contactorul K4T isi
deschide contactul normal inchis cu temporizare la actionare K4T (35) deconectand contactorul K2 si readucand
in pozitia inchisa contactul K2 (35). In acest moemnt se realizeaza conexiunea triunghi prin contactele principale
ale contactului K3. Motorul ramane alimentat in regim de durata in conexiune triunghi.
Figura 5.5. Schema electrica de comanda cu contactoare de c.a., protectie si pornire Y- a unui motor asincron
cu rotorul in scurtcircuit
F1, F2, F3, F5 sigurante
fuzibile, F4 releu
termobimatalic, K1, K2, K3
contactoare
electromagnetice, K4T
releu de timp cu
temporizare la actionare,
S1, S2 butoane de
actionare, M motor
asincron cu rotorul in
scurtcircuit.
Pentru oprire se
actioneaza butonul
S1 care intrerupe
alimentarea
schemei de
comanda si aduce
la starea initiala
instalatia.


O schema similara celei din figura 5.5 dar realizata cu contactoare de curent
continuu este prezentata in figura 5.6.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 24 din 94
Schema contine transformatorul de separare T1 cu rolul de a separa
galvanic instalatia de comanda de cea de forta. Puntea redresoare V alimenteaza
schema de comanda cu tensiunea continua necesara. Sigurantele F1 F9 asigura
protectii la scurt circuit a instalatiei de forta si de comanda. Rezistentele R1, R2,
R3 sunt rezistente economizatoare cu rolul de a limita curentul prin bobinele de
c.c. ale contactoarelor si de a limita in acest mod solicitarea lor termica.

Figura 5.6. Schema electrica desfasurata de comanda cu contactoare de c.c.,
protectie si pornire Y-A a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit
F1, F2, F3, F5, F6, F7, F8, F9, sigurante fuzibile, F4 releu termobimatalic, K1, K2,
K3 contactoare electromagnetice, K4T releu de timp cu temporizare la
actionare S1, S2 butoane de actionare, M motor asincron cu rotorul in
scurtcircuit, H1, H2, H3, H4lampi de semnalizare, Ttransformator de separare,
Vpunte redresoare, R1, R2, R3rezistente economizatoare, C0condensator dee
filtraj.
Lampile de semnalizare H1 H4 semnalizeaza: H1 prezenta tensiunii in
reteaua de alimentare, H2 prezenta tensiunii de comanda, H3 functionarea in
conexiune stea a motorului, H4 functionarea in conexiune triunghi a motorului.
Caracteristica temporala de protectie a motorului este cea prezentata in
figura 5.3.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 25 din 94
Instalaia electric dintr-o locuin






















curentii maximi admisi pe conductoare in functie de sectiune si nr. de conductoare aflate in tub.




INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 26 din 94
CURENTII MAXIMI ADMISIBILI LA CONDUCTOARELE IZOLATE (IN REGIM
PERMANENT)
Temperatura mediului ambiant =22C-25C !
temperatura maxim admis pe conductor=65C
sectiunea conductoarelor Nr.conductoare montate in tub in aer liber

exprimata in mm 2 3 4 5,6

1 14 12 11 10 20
1,5 17 14 13 11 25
2,5 24 20 18 16 34
4 31 26 24 21 45
6 40 34 31 24 57
10 55 49 45 39 78
16 73 64 58 51 104
25 100 84 76 67 134
35 125 108 98 87 168
50 150 135 123 109 219
70 200 171 156 137 260
95 241 218 198 174 310
120 272 250 228 196 365
150 310 280 255 224 415






















INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 27 din 94
Aparate de msur i control pentru intalaiile electrice







INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 28 din 94
Aparatele de msur, indiferent de tip, sunt instrumente de baz n munca electronitilor,
proiectanilor, lucrtorilor de mentenan, instalatorilor, i chiar a montatorilor.
Cel mai adesea sunt folosite multimetrele, care au o carcas
compact, comod de utilizat i, totodat, ofer posibilitatea de
msurare a unor mrimi electrice diverse (chiar i a unora cum sunt
capacitatea sau inductana). Exist o grup de echipamente de
msur care completeaz excelent multimetrele n ceea ce privete
posibilitatea de msurare a unor mrimi specifice, parametrii extremi
sau modul nestandard de msurare. Un asemenea aparat este
cletele ampermetric

Instrumentul din imaginea alturat este un clete ampermetric de
putere. n cazul acestui tip de echipament, msurarea este realizat
prin cuprinderea conductorului traversat de curent ntre flcile
cletelui, care fac parte integrant din aparat. Acest clete este un fel
de circuit magnetic i funcioneaz ca transformatorul de curent.
Conform legii lui Ampre, curentul care trece prin cablu determin un
cmp magnetic n circuitul magnetic-clete.

Figura 1

Msurarea se realizeaz cu ajutorul celei de-a doua bobine (cu un numr mai mare de spire),
nfurat pe circuitul magnetic i aflat n carcasa aparatului. O scurt analiz a principiului de
funcionare arat c cletele ampermetric msoar mrimile electrice n circuitele de curent
alternativ (dei exist soluii destinate msurrii parametrilor curentului continuu, dar bazate pe
un principiu de funcionare complet diferit).

Avantajul acestui aparat de msur const n posibilitatea de msurare a ctorva mrimi electrice
diferite i n eliminarea necesitii de ntrerupere a circuitului la msurarea curentului (i a puterii),
care poate fi dificil, poate lua mult timp i poate fi chiar periculoas.

Aparatul de msur clete ampermetric este destinat msurrii puterii active, reactive, aparente
i a factorului de putere cos n circuitele monofazate i trifazate.
Puterea activ este puterea primit de receptor de la surs i transformat n alt tip de energie.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 29 din 94
Aceast putere apare n circuit n cazul receptoarelor cu un caracter pur rezistiv. n schimb
puterea reactiv este cea care, pe durata unei funcionri normale, trece ntre surs i receptor n
ambele pri (nu este transformat n receptor). Aceast putere apare n cazul receptoarelor
inductive i capacitive.
Puterea aparent este o putere ocazional a circuitului, vzut dinspre surs, care este
suma vectorial a primelor dou puteri. Dependena dintre diferitele puteri este indicat n figura
nr. 1, care prezint triunghiul puterilor. Pe triunghi este prezentat i un alt parametru legat de
puteri: factorul de putere cos.
Puterea reactiv nu este transformat ntr-un alt tip de energie n receptor i trecerea ei prin
circuit (concret, fluxul curenilor legai de aceasta) determin pierderi pe rezistenele diferite de
zero ale conductoarelor. De aceea, se tinde spre reducerea la maximum a prezenei puterii
reactive n circuit (cos 1), fapt care are, bineneles, o importan special n cazul sarcinilor
inductive (motoare) i capacitive.

Aparatul clete ampermetric msoar i mrimile legate de msurarea puterii, curentul i
tensiunea alternative (valori efective), energia activ, unghiul de defazaj ntre tensiune i curent
i frecvena semnalelor msurate. Toate mrimile care pot fi msurate cu ajutorul aparatului sunt
detaliate n tabelul nr. 1.
Figura 2
Aparatul AX-3550, ca multe alte aparate digitale moderne, este
prevzut cu funcii specifice care faciliteaz msurarea:
funcie de meninere a rezultatului msurtorii pe ecran
(HOLD),
funcie de salvare a rezultatului msurtorii n memorie
(SAVE) i de afiare a rezultatului din memorie (MR),
funcie de nregistrare a valorii maxime i minime (MAX/MIN),
afiaj tip bargraf indicator digital care simuleaz afiarea
analogic, util pentru msurtorile rapide i foarte
aproximative, dar i pentru msurarea parametrilor variabili.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 30 din 94
Figura 3
Pe afiajul tip bargraf pot fi citite domeniul i direcia modificrilor mult mai uor dect pe afiajul
digital.
i funcii specifice pentru echipamentul descris:
nsumarea puterilor diferitelor faze (),
alegerea fazelor i a sumei acestora (SEL),
aducerea la zero a contorului de energie (CLEAR)
n figura 2 sunt prezentate cteva accesorii ale aparatului de
msur AX-3550. n afar de sondele, clemele crocodil i
cablurile de msurare prezentate, n set se mai afl: etui
pentru aparat, care poate fi purtat pe umr sau la curea, cablu
USB pentru conectare la computer, CD cu driverele i
programul pentru descrcarea i prelucrarea rezultatelor
msurtorilor, precum i instruciuni de utilizare n limbile
polon i englez.

A venit timpul s trecem la aspecte mai practice. V voi prezenta, pe scurt, metoda de msurare
a fiecrei mrimi. n figura 3, se poate vedea butonul selector destinat alegerii mrimii msurate.


Figura 4
Msurarea tensiunii conectarea se realizeaz n mod
clasic, folosind bornele L1 i COM. Butonul selector de funcii
trebuie reglat la VAC. n figura 4 apare rezultatul msurrii
tensiunii (valoare efectiv) de la reeaua de energie electric,
iar pe rndul de jos este afiat frecvena semnalului msurat.


Figura 5
Msurarea curentului cuprindem n clete conductorul
testat i reglm butonul selector de funcii la AAC. Reinei c
ntre flcile cletelui trebuie s se afle un singur conductor din
circuitul de curent respectiv (dat fiind principiul de funcionare
al aparatului). Figura 5
arat rezultatul msurrii
curentului (valoare
efectiv) care ajunge la
receptor, iar mai jos este afiat i valoarea tensiunii dintre
punctele n care au fost aplicate sondele de msurare.

Figura 6
Msurarea puterii active conectm bornele ca la


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 31 din 94
msurarea tensiunii i cuprindem n clete conductorul testat.
Reglm butonul selector de funcii n poziia kW. Figura 6 arat rezultatul msurrii puterii unui
ceainic fr fir i unghiul de defazaj ntre tensiune i curent (PG).





Msurarea puterii reactive i aparente pregtirile de
msurare ca mai sus. Reglm butonul selector de funcii n
poziia kVAr (reactiv) sau kVA (aparent). Pe afiaj vor
aprea ntotdeauna ambele puteri menionate, iar funcia
aleas va decide valoarea care se va afla pe rndul de sus.
Figura 7


Figura 8
Msurarea factorului de putere cos pregtirile de
msurare ca mai sus. Reglm butonul selector de funcii n
poziia cos. Figurile 7 i 8 prezint rezultatele msurrii
puterii reactive (kVAr), aparente (kVA), factorului de putere
(PF) i a unghiului de defazaj ntre curent i tensiune (PG)
pentru un aspirator n funciune.




Figura 9
Msurarea energiei active pregtirile de msurare ca n
cazul msurrii puterii.
Pe afiaj va aprea valoarea puterii n KWh i durata
msurtorii.
Figura 9 este un exemplu de rezultat al msurrii energiei
necesare pentru fierberea apei ntr-un ceainic fr fir aproape
plin.

Aa cum am mai spus, aparatul de msur are posibilitatea de conectare la computer i de
transmitere a rezultatelor msurtorilor n programul aflat pe CD-ul ataat. Comunicaia se
desfoar prin portul USB i, dinspre aparatul de msur, are un caracter optic. Astfel, exist o
izolaie galvanic a pistei de transmisie de la circuitele de msurare ale aparatului, care
garanteaz sigurana conectrii la computer pe durata msurrii unor tensiuni i cureni mai mari.
V prezint mai jos un print screen al ferestrelor programului.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 32 din 94

Msurtorile efectuate pot fi transmise ctre
aplicaie n timp real sau din memoria
aparatului de msur, prin apsarea
butonului USB de pe echipament. Programul
este alctuit din dou ferestre: o fereastr cu
lista de valori i o fereastr de caracteristici.
Valorile din list pot fi salvate, printate sau
exportate ctre o foaie de calcul Excel.
Fereastra de alturi prezint caracteristicile
diferitelor valori, trasate pe baza valorilor
msurate. n aceast fereastr putem
observa variaia diagramelor, putem schimba
scara i putem printa aceste caracteristici.


APARATE de MSUR ELECTRONICE. VOLTMETRE
Sunt folosite pentru msurri n curent continuu i n curent alternativ fiind specifice
tensiunilor de audio i radiofrecven.
Generaliti
Lucreaz ntr-o gam foarte larg de tensiuni (V
- zeci sau sute de kV ) i frecvene pn la sute i
mii de MHz. Se caracterizeaz printr-o
sensibilitate nalt, scar liniar ntr-un domeniu
larg de msurare, consum mic de putere,
rezisten de intrare mare (sute sau mii de MO)
capacitate mic de intrare 5 20 pF . Precizia lor
este ns redus 1-3% i aceasta datorit variaiei
cu temperatura a parametrilor dispozitivelor
semiconductoare.

Voltmetrele electronice constau n principal dintr-
un dispozitiv de msurare magnetoelectric i un
traductor electronic de detecie (redresoare) i
amplificare. n plus un circuit de intrare i o sursa
de alimentare.
Circuitul de intrare asigur mrimea i caracterul impedanei de intrare, precum i extinderea
domeniului de msurare. Se compun din: borne de intrare, divizor de tensiune i uneori un
repetor pe emitor. Acesta din urm are impedan de ieire mic, fapt ce permite cuplarea unui
cablu de legtur cu capacitate mare, fr reducerea benzii de frecven.
Divizorul de tensiune asigur extinderea domeniului de msurare. Pentru tensiuni pn la 100
200V se utilizeaz divizoare rezistive cu compensare de frecven, cu impedana de intrare mic;


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 33 din 94
pentru tensiuni de ordinul kV se folosesc divizoare capacitive. La unele tipuri de voltmetre
extinderea domeniului de msurare se efectueaz prin variaia factorului de reacie negativ a
amplificatorului.
Voltmetrele electronice pot fi clasificate, in primul rind, dupa modul in care se afiseaza rezultatul,
distingindu-se voltmetre analogice si voltmetre digitale. De asemenea voltmetrele electronice pot
fi clasificate dupa cum utilizeza tuburi sau dispozitive semiconductoare sau dupa tipul de detectie
utilizat. Se disting, astfel, voltmetre cu dioda, voltmetre cu detectie anodica si volmetre cu
detectie pe grila. In afara de a aceste tipuri curente de voltmetre electronice exista si tipuri
speciale, ca: voltmetre cu retragere, voltmetre in punte, voltmetre cu scara logaritmica si
voltmetre cu trioda inversata.

Voltmetre electronice cu tranzistoare
Voltmetrele electronice de tip analogic cu tranzistoare se utilizeaza numai la instrumente putin
pretentioase. In principiu, acestea sunt voltmetre electronice de curent continuu, la care
tranzistorul lucreaza ca amplificator de curent.

Deoarece factorul de amplificare al unui tranzistor nu este prea mare, iar pe de alta parte,
amplificatoarele de curent continuu cu tranzistoare cu mai multe etaje se realizeaza dificil, astfel
de voltmetre se intrebuinteaza relativ rar si numai in montaje realizate de amatori. Schema de
principiu a unui voltmetru cu tranzistoare se prezinta in figura 19. Deoarece tranzistorul prezinta
un efect termic important, etalonarea nu se realizeaza cu precizie.

n prezent voltmetrele electronice analogice (cu ac indicator) nu se mai fabric, locul lor fiind luat
aproape n totalitate de ctre voltmetrele digitale (numerice), cele analogice gsindu-se nc n
numr mare att n tehnica de laborator ct i n instrumentaia industrial mai veche.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 34 din 94
MSURAREA TENSIUNII ELECTRICE

- tensiunea electric dintre dou puncte ale unui cmp electric este mrimea fizic scalar
egal cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat de cmp pentru a deplasa o sarcin de prob
ntre cele dou puncte i valoarea sarcinii de prob.
Masurarea tensiunii electrice se efectueaza cu ajutorul urmatoarelor aparate: multimetre
fig.1, voltmetre fig.2., testere fig. 3












Fig.1 Multimetru Fig.2 Voltmetru













Fig. 3 - Tester
Sunt aparate destinate masurarii de tensiuni continue, alternative si in impulsuri, in gama
larga de frecvente. Desi in prezent nu se mai produc ca aparate individuale, ci in variante de
multimetre, destinate masurarii mai multor marimi (tensiuni, curenti, rezistente, inductante,
capacitati), studiul lor este important prin aceea ca tensiunile reprezinta o clasa de marimi care
intereseaza in mod frecvent. Evolutia lor s-a bazat pe cresterea performantelor in electronica, cu
consecinte in cresterea preciziilor, domeniilor de frecvente si vitezei de lucru.
Clasificari:
dupa modul prelucrarii tensiunii masurate:


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 35 din 94
analogice
numerice.
dupa natura tensiunii masurate:
de c.c.
de c.a.

Fig. 4 Schema de baza de masurare a tensiunilor

Schema de baza de masurare a tensiunilor cu un dispozitiv magnetoelectric este data in
fig.4, in care:
Ra -este rezistenta aditionala;
Rbm -este rezistenta proprie a bobinei mobile;
I - dispozitivul magnetoelectric.
Unitatea de msur a tensiunii electrice denumit astfel n cinstea lui Alessandro Volta
(1745 - 1827) este voltul.
2.Metode de masurare:

Scopul masurarii este obtinerea experimentala a unei informatii cantitative asupra anumitor
proprietati ale unui obiect sau sistem si exprimarea ei sub o forma adecvata pentru utilizator.
Asamblul operatiilor experimentale care se executa in vederea obtinerii rezultatului masurarii
constituie procesul de masurare.
Procesul de masurare contine urmatoarele elemente principale: masurandul (marimea de
masurat), metoda de masurare, aparatul de masurat si etalonul. In functie de natura, precizia si
scopul masurari, aceste elemente au o importanta relativa diferita. Ele determina marea varietate
a masurilor in general si a masurilor electrice in particular.
Masurandul - nu toate proprietatile unui obiect sau ale unui sistem sunt masurabile. O prima
conditie de masurabilitate este ca marimea sa constituie o multime ordonabila, adica o multime in
care sa se poata defini relatiile de egal, mai mic si mai mare intre elementele ei.
Metoda de masurare prezenta marimii de referinta (a etalonului), chiar daca unori este
mai putin evidenta, este indispensabila. Se pot deosebi masurari prin comparatie simultana si
masurari prin comparatie succesiva.
Aparatul de masurat in general, marimea de iesire depinde nu numai de marimea de
intrare, ci si de alte marimi care influenteaza aparatul. Aceste marimi sunt numite marimi de
influenta. Cele mai obisnuite sunt marimile caracteristice mediului in care se face masurarea:
marimi perturbatoare electromagnetice si marimi proprii obiectului supus masurari.
Etalonul unicitatea si conformitatea masurarilor, in orice loc si la orice moment, reclama
un sistem de etaloane care sa asigure: generarea principilor unitati de masura, mentinere
acestor unitati de masura si corelarea intre ele a unitatilor de masura. Aceste trei operatii


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 36 din 94
fundamentale in activitatea metrologica se efectueaza in mod corespunzator cu urmatoarele trei
categorii de etaloane: de definitie, de conservare si de transfer.

3.Masurarea tensiunii si curentului continuu:

Tensiunea continu i curentul continuu sunt mrimi a caror msurare este necesara atat
in sisteme de transmitere a energiei electrice cat si in cele de transmitere a informatiei pe suport
electric.
Generatoare de tensiune de referinta in cazurile simple in care generatorul de tensiune
de referinta trebuie sa debiteze un curent neglijabil se pot folosi elemente normale sau circuite cu
diode Zener, care furnizeaza o tensiune de referinta fixa.
Metoda compensarii complete consta in masurarea tensiunii continue printr-un procedeu
de zero, echilibrand tensiunea de masurat Ux cu o tensiune cunoscuta Ue egala cu Ux ,obtinuta
prin trecerea fie a unui curent constant printr-un resistor variabil, fie a unui curent variabil printr-un
resistor constant.
Metoda compensarii incomplete.Voltmetre diferentiale metoda compensarii incomplete
pentru masurarea tensiunii continue este o metoda diferentiala, constand in masurarea cu un
voltmetru indicator a diferentei dintre tensiunea necunoscuta si o tensiune de compensare
reglabila, cunoscuta rezulta ca tensiunea de masurat este egala cu tensiunea de compensare +
tensiunea masurata cu voltmetrul indicator.
Masurarea curentului continuu masurarea directa a curentului continuu se face cu ajutorul
ampermetrelor magnetoelectrice si electrodinamice. Masurarea indirecta se face fie cu ajutorul
sunturilor fie prin intermediul convertoarelor magnetice de c.c.
Masurarea tensiunii si curentului alternativ :
Tensiunea si curentul alternativ se masoara cu precizie mare la frecvente intre 10 Hz si 10
kHz.
Generalitati din punct de vedere al comportarii globale, un semnal alternativ in regim
stationar poate fi caracterizat prin valoare efectiva, valoare medie si valoare de varf.
Valoarea efectiva a unei tensiuni alternative este egala cu valoarea unei tensiuni continue
care ar dezvolta o putere medie egala in aceeasi rezistenta.
Valoarea medie a unei tensiuni alternative este valoarea medie in timp a modulului
tensiunii.
Valoarea de varf a unei tensiuni alternative este valoarea instantanee de modul maxim a
tensiunii.
Masurarea tensiunii si curentului alternativ prin comparare cea mai precisa masurare a
tensiunii alternative si a curentului alternativ se poate face prin comparare cu marimea continua
corespunzatoare observand egalitatea efectelor termice, electrodinamice sau altele asupra unui
element sensibil la aceste efecte.Metoda se numeste comparare c.a.-c.c., elementul sensibil se
numeste element de transfer c.a-c.c., iar aparatul bazat pe aceasta metoda este un comparator
c.a-c.c.
Masurarea tensiunii alternative prin conversiune c.a.-c.c. in practica masurarea prin
comparare c.a.-c.c. se foloseste numai la calibrarea aparatelor si in masurari speciale, de mare


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 37 din 94
precizie.Masurarea tensiunii alternative se face prin conversiune c.a-c.c. cu ajutorul unui
convertor c.a.-c.c. care furnizeaza la iesire o tensiune continua egala sau proportionala cu
valoarea efectiva, valoarea medie sau valoarea de varf a tensiunii alternative de intrare.
Metode de raport aplicate la masurarile in c.a. metodele de raport pot atinge precizii mai
bune decat ale masurarilor similare in c.c. datorita dispozitivelor inductive de raport (DIR).
Transformatorul este unul din dispozitivele inductive fundamentale; el poate fi folosit ca
transformator de tensiune sau ca transformator de curent. Divizorul inductiv este un alt dispozitiv
fundamental utilizabil pentru a genera sau a compara doua tensiuni sau doi curenti intr-un raport
dat.
4.Exemple de aparate de masurat :
n cadrul masurarilor electrice, masurarea tensiunii are cea maimare pondere, datorit
faptului ca n acest caz nu se modifica structura constructiva a circuitului electric. Masurarea
tensiunii electrice se face cu metode directe, nsa sunt posibile si metode indirecte de masurare.
n toate masurarile de tensiune se urmareste ca prin introducerea mijlocului de masurare - n
paralel ntre doua puncte din circuit (figura 5) - sa nu se perturbe functionarea acestuia.








Fig. 5 Schema de masurare a tensiunii
Considernd o sursa de tensiune E, cu rezistenta interioara ri1, eroarea suplimentara ce
apare ca urmare a introducerii voltmetrului n schema de masurare, este:


de unde rezulta ca pentru a avea erori minime este necesar ca Rv>>ri.
n circuitele de curent continuu si alternativ, unde nu sunt necesare precizii prea mari,
pentru masurarea tensiunii se utilizeaza aparatele cu citire directa. Astfel, n circuitele de curent
continuu se folosesc voltmetre construite pe baza dispozitivului magnetoelectric, masurarea
tensiunii facndu-se prin intermediul curentului ce parcurge bobina instrumentului. ntr-adevar,
daca I este curentul ce parcurge bobina si R0 rezistenta sa interioara, caderea de tensiune de la
bornele instrumentului va fi U=IR0, iar deviatia
permanenta:

Fig.6 Extinderea domeniului de masurare la voltmetre



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 38 din 94
Extinderea domeniului de masurare se face conectnd rezistente aditionale n serie cu
dispozitivul, conform figura 6 voltmetrul V, cu tensiunea nominala, U0 si rezistenta interioara, Rv,
este nseriat cu rezistenta aditionala, Ra pentru extinderea domeniului de masurare pna la
tensiunea, U. n acest caz, rezistenta aditionala se poate calcula cu relatia:

R = R (n -1) a v , unde n= U/U0.

Ca si la ampermetrele magnetoelectrice, extinderea domeniului de masurare n c.a. se face
cu ajutorul unor circuite redresoare. Dispozitivele electromagnetice si electrodinamice se folosesc
la construirea unor voltmetre, n special pentru curent alternativ, pna la 1000V.
Pentru masurarea tensiunilor alternative de frecvente mai ridicate se folosesc:
- voltmetre electronice de valori efective;
- voltmetre electronice cu diode n clasa B (de valori medii);
- voltmetre electronice cu diode n clasa C (de vrf).

5.Voltmetrele electronice de valori efective: permit masurarea directa a valorii efective a
tensiunii pe baza definitiei termice a valorii efective sau a relatiei:



Voltmetrele electronice bazate pe definitia termica a valorii efective au n compunerea lor
dispozitive de masurare a temperaturi la care ajung unele rezistoare din schema de masurare ca
urmare a puterii disipate de catre acestea, proportionala cu valoarea efectiva a tensiunii
necunoscute. Cele bazate pe relatia de definitie a valorii efective au n compunerea lor dispozitive
de ridicare la patrat, mediere si extragerea radacinii patrate.
Voltmetrele electronice de valori efective sunt aparate complexe, utilizarea lor practica fiind
redusa numai pentru unele aplicatii speciale.

Fig. 7 Voltmetru electronic cu dioda n clasa B.

6. Voltmetrele electronice cu diode n clasa B: (de valori medii) au schema din figura 7 si se
caracterizeaza prin aceea ca dioda conduce o jumatate de perioada dintr-un semnal sinusoidal
(numai semialternanta pozitiva). Indicatia acestor voltmetre este proportionala cu valoarea medie
si ele sunt etalonate direct n valori efective pentru forme de unda sinusoidale, conform relatiei:



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 39 din 94
Masurarea altor forme de unda nesinusoidale sau cu un continut bogat n armonici cu faze
diferite, conduce la aparitia unor erori suplimentare.

7. Voltmetrele electronice cu diode n clasa C: (de vrf) sunt caracterizate prin aceea ca dioda
conduce mai putin dect o jumatate de perioada a unui semnal sinusoidal ca urmare a ncarcarii
condensatorului la valoarea de vrf a tensiunii de intrare. Schema de principiu a unui voltmetru cu
dioda n clasa C este prezentata n figura 8, mpreuna cu diagramele de tensiuni.


Fig 8 Schema de principiu a voltmetrului cu dioda n clasa C.

Pentru a explica principiul de functionare al voltmetrelor cu diode n clasa C se presupune
ca dioda D este ideala si condensatorul C are conditii initiale nule; daca la intrare se aplica o
tensiune sinusoidala, pentru semialternanta pozitiva, dioda D este direct polarizata, permitnd
ncarcarea condensatorului cu polaritatea din figura, si deci, tensiunea la bornele condensatorului
va urmari tensiunea de intrare. La un moment dat, dupa ce tensiunea de intrare a atins valoarea
de vrf (punctul A din figura 5), dioda devine invers polarizata deoarece tensiunea de la bornele
condensatorului este mai mare dect tensiunea aplicata la intrare; n aceste conditii,
condensatorul ncepe sa se descarce dupa o exponentiala pe rezistenta Rv a voltmetrului.

Descarcarea are loc pna n momentul n care tensiunea de la intrare devine mai mare
dect tensiunea de la bornele condensatorului (punctul B din diagrama de tensiuni); din acest
moment, dioda se redeschide si permite rencarcarea condensatorului la valoarea de vrf a
tensiunii (portiunea BC), dupa care procesul se repeta.

Dac se alege constanta de timp a circuitului CRv>>T0, unde T0=1/f0 este perioada
semnalului aplicat la intrare, durata de deschidere a diodei va fi foarte mica si deci tensiunea la
bornele condensatorului se mentine aproximativ constanta, egala cu valoarea de vrf a tensiunii
aplicate la intrare, de unde provine si denumirea de voltmetru de vrf.
8. Voltmetre electronice analogice:
In prezent voltmetrele electronice analogice (cu ac indicator) nu se mai fabrica,locul lor fiid
luat aproape in totalitate de catre voltmetrele numerice ,acestea se gasesc inca in numar mare
atat in tehnica de laborator cat si instrumentatia industriala.

Caracteristici de baza ale voltmetrelor electronice :
Voltmetrele electronice au senibilitate mult mai mare decat voltmetrele electromecanice
dar sunt mai complicate si mai vlnerabile la perturbatii electromagnetice.In literatura de prospect


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 40 din 94
caracteristicile voltmetelor sunt clasificate in :caracteristici de intrare,de transfer,de iesire si
generale.

9. Voltmetre electronice de c.c.:

Voltmetrele electronice de curent continuu (VEC) constituie pn n anii 1970 sunt de tipul
punte,cu triode sau cu tranzistoare cu efect de cmp.Ambele variante,isi ofera o rezistenta de
intrare suficient de buna ce necesita reglaj de zero si au sensibilitatea redusa;de aceea au fost
parasite complet in favoarea celor cu amplificatoare operationale integrate.Acestea asigura o
rezistenta la fel de buna si in plus au o sensibilitate mult mai mare cum si o precizie mai buna.
Cuplul produs in dispozitiv este proportional cu curentul care trece prin bobina mobila, deci,
prin legea lui Ohm, si cu tensiunea de la bornele montajului. De aceea scalaa paratului poate fi
etalonata direct in unitati de tensiune. Scara este uniforma:

Determinarea rezistentei aditionale se poate face cunoscnd sensibilitatea in curent a
dispozitivului (de ex. 50 m A) si alegnd limita domeniului de tensiune U in care sa se faca
masurarea:

Pentru un voltmetru cu mai multe domenii de masurare se conecteaza mai multe rezistente
aditionale (relatia de mai sus), calculate corespunzator domeniului deservit selectat cu un
comutator K1.

Fig. 9
Principalul dezavantaj al acestui tip de voltmetru este rezistenta sa mica de intrare. Clasa de
precizie maxima nu depaseste 1 %.

10. Voltmetre de curent continuu cu amplificatoare:

Pentru a mari sensibilitatea si rezistenta de intrare a unui voltmetru magnetoelectric,
acestuia i se poate atasa un amplificator de c.c. fig.10.



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 41 din 94

Fig. 10 Voltmetru de c.c. cu amplificator
Amplificatorul poate fi :
cu cuplaj direct;
cu choppare.
Atenuatorul permite schimbarea sensibilitatii voltmetrului. Filtrul elimina eventualele
componente alternative suprapuse peste semnalul continuu. Reactia negativa asigura o
stabilitate mai buna a caracteristicilor amplificatorului.

Fig. 11
Amplificatorul poate fi tranzistorizat sau cu amplificatoare operationale (AO). O rezistenta
foarte mare de intrare se obtine la folosirea in circuitul de intrare a tranzistoarelor cu efect de
cmp (10
10
W ) sau a unor AO cu astfel de componente in circuitul de intrare, rezultnd curenti de
intrare de ordinul zeci de nA.
In concluzie la un voltmetru de c.c. regasim etajele din fig. 9.4:
ACR- atenuator calibrat rezistiv;
Ac.c. amplificator de c.c.



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 42 din 94
11. Voltmetre de curent alternativ:

Un voltmetru de c.a. este format din doua parti distincte:
partea de detectie, care transforma semnalul alternativ de masurat intr-un semnal
continuu proportional;
partea de masura in c.c

Dupa tipul detectiei, voltmetrele de c.a. se pot clasifica in voltmetre:

de valori efective (Vef);
de valori medii (Vmed);
de valori de vrf (Vmax).


Intre valorile efectiva, medie si de vrf ale unui semnal periodic cu variatie sinusoidala
subzista relatiile de legatura:





Factorul de forma este (pentru tensiune sinusoidala)


Valoarea vrf la - vrf a unui semnal sinusoidal este:


12. Voltmetre de valori medii:

Aceste voltmetre se etaloneaza in valori efective, pe baza relatiei de legatura dintre
valoarea medie si cea efectiva in regim sinusoidal . Voltmetrele de valori medii sunt mai simple si
mai ieftine dect cele de valori efective.
Semnalul fig. 12 se aplica unui amplificator cu amplificare si impedanta de intrare ridicate,
este apoi atenuat, corespunzator scarilor VE. Tensiunea alternativa este redresata de puntea cu
diode, curentul variaza in instrument ca in fig. 13. Deplasarea indicatorului se produce sub


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 43 din 94
actiunea unui cuplu mediu proportional cu valoarea medie a curentului redresat. Circuitul folosit
este de fapt un convertor tensiune-curent cu redresare dubla alternanta.








Fig. 12 Fig. 13

Etalonarea se face in valori efective, pe baza relatiei dintre valoarea medie si cea efectiva la
redresarea dubl alternan:



13.Voltmetre de valori de varf:

Sunt voltmetre universale (de c.c. si c.a.), functionnd dupa principiul masurarii valorii de vrf.

Fig. 14
ACR- atenuator calibrat rezistiv;
ACC amplificator de c.c.;
I instrument indicator.

Tensiunile continue se masoara cu voltmetrul de c.c., constituit de ACR, ACC, I.
Tensiunea alternativa se converteste intr-o tensiune continua de valoare proportionala cu
detectorul de vrf DV, apoi este masurata cu voltmetrul de c.c. DV poate fi realizat sub
forma de sonda, ceea ce constituie un avantaj al acestui ti*p de voltmetru.

Detectorul de vrf poate fi:
serie;
paralel;


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 44 din 94

Fig. 15 Vrf la vrf
Ultima variant prezint avantajul eliminarii erorilor datorate unor semnale nesimetrice. Schema
unui detector vrf la vrf dublor de tensiune se da in fig. 15. C1 se incarca la valoarea de vrf a
semialternantei negative. In semiperioada pozitiva sarcina lui C
1
este transferata la C
2
, caruia i se aplica
in plus tensiunea de vrf a semialternantei pozitive, deci se va incarca la valoarea vrf la vrf a
tensiunii sinusoidale de intrare. C1 si C2 trebuie sa fie de valori suficient de mari pentru ca tensiunea la
bornele lor sa se mentina constanta in decursul unei perioade.
Avantajul voltmetrelor de vrf il constituie capul de proba care permite masurarea tensiunilor acolo
unde apar, prin conductorul de legatura cu aparatul circulnd c.c. Acest mod de masurare este indicat in
special la frecvente mari.

14. Voltmetre de valori efective:

Valoarea medie ptratic sau valoarea efectiv (n englez rms root mean square) se definete
c acea valoare a tensiunii alternative care are acelai efect termic ca o tensiune continu dat.



De ex. :

10 V c.c. dau acelasi efect termic intr-o rezistenta ca si o tensiune alternativa de 14,14
V. Deci se poate scrie:


sau:


adic:




Dintre tensiunile definite, cea efectiva este, de departe, cea mai importanta forma, intruct
este singura care ofera o legatura directa intre efectele tensiunilor alternative si continue,
indiferent de forma de unda.



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 45 din 94
Voltmetrele de valori efective pot fi:

voltmetre cu termocuplu;
voltmetre de valori efective cu scheme speciale, folosind detector patratic.


Fig. 16
Schemele folosind detectia patratica se aseamana cu cea din fig. 16
Ca detector patratic poate fi folosita dioda semiconductoare care are caracteristica cu
neliniaritate de ordinul doi la valori mici ale tensiunii de intrare fig. 17.

Fig. 17
O alta posibilitate de obtinere a unui voltmetru de valori efective o constituie combinarea
unei detectii de vrf cu o detectie de valori medii; dupa o relatie de forma:


Schema se da in fig. 18


Fig. 18

Relatia este valabila pentru orice forma de unda. Coeficientii se determina pentru o
anumita forma de unda, in general cea sinusoidal.
Cnd forma de unda nu este sinusoidala aparatul nu va indica valoarea medie patratica
adevarata a tensiunii masurate, ci o valoare datorata valorii medii a formei de unda respective. In
tabelul alaturat se dau relatiile dintre valorile efective si valorile medii in functie de forma de unda.
Deci la voltmetrele a caror scara este calibrata pentru o forma de unda specificata, indicatia este
corecta doar pentru acea forma, in alte situatii indicatia este mai mica.
15.Voltmetre si multimetre numerice:



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 46 din 94
Sunt aparate care afiseaza rezultatul masurarii direct sub forma numerica. Ele sunt
destinate masurarii tensiunilor continue.
Multimetrele numerice sunt variante multifunctionale care mai pot masura in plus tensiuni
alternative, curenti continui si alternativi, rezistente. Toate aceste marimi sunt convertite in
prealabil intr-o tensiune continua, de valoare proportionala, care este apoi masurata cu partea de
voltmetru numeric a multimetrului.

Avantaje ale folosirii voltmetrelor numerice:
precizie foarte buna (0,001 in c.c si 0,1 in c.a.);
rezolutie ridicata (de ordinul nV);
frecventa mare de repetitie a masuratorilor (zeci, sute/sec);
impedante de intrare de ordinul GW ;

In plus au avantajele aparatelor numerice:
posibilitatea transmiterii cu usurinta la distanta a rezultatului;
o buna imunitate la perturbatii.

Schema bloc simplificata a unui voltmetru numeric este data n fig. 19


Fig. 19

Elementul principal il constituie circuitul convertor analog - numeric CAN. Acesta
realizeaza conversia sub forma numerica a tensiunii de masurat Ux, rezultatul fiind afisat in cod
binar zecimal (BCD) pe dispozitivul de afisare DA.
DC este dispozitivul de comanda, avnd rolul de a initia, la momente bine determinate,
operatia de conversie si de a relua in mod automat masuratoarea.
Diferitele tipuri de voltmetre numerice difera, in esenta, prin tipul de CAN utilizat. Cele mai
intlnite variante de CAN sunt:
cu comparare:
cu tensiunea de comparat: cu trepte egale;
cu trepte inegale;
cu urmrire;
cu aproximare succesiva;
cu conversie tensiune timp: cu integrarea tensiunii de referin;
cu dubla integrare;



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 47 din 94
cu conversie tensiune-frecventa;
cu modulatie D a impulsurilor;
combinatii ale celor de mai sus.

Cele mai utilizate, prin avantajele oferite sunt cele cu comparare si cu dubl integrare.

Pentru aprecierea preciziei de conversie, trebuie avut in vedere ca tensiunea de masurat
este discretizata intr-un numar de trepte elementare, usor numarabile. Treapta trebuie sa
corespunda unei tensiuni de valoare bine precizata. Ea reprezinta cea mai mica valoare diferita
de zero, indicata de aparat. De asemenea, doua indicatii adiacente difera intre ele tot prin
aceasta treapta elementara. Ea reprezinta ceea ce se denumeste rezolutia voltmetrului numeric.
Ca parametru, ea este specificata:

prin valori absolute de tensiune;
prin numarul de cifre zecimale ale afisajului, cu terminologia 3 , 4 , etc. digiti, cu
semnificatia: 3 corespunde unei indicatii maxime 1999, 4 la 19999, etc.

Rezoluia este un parametru de proiectare si nu unul rezultat in urma efectuarii de
masuratori.
Se exemplific cu schema bloc a unui voltmetru numeric cu comparatie cu aproximatii
succesive fig. 20 Se caracterizeaza printr-o precizie ridicata, fiind unul din tipurile cele mai
raspndite.

Fig. 20
16.Caracteristicile voltmetrelor numerice:

1. Precizia nu poate fi caracterizata printr-un singur indice de clasa, similar cu cel de la
voltmetrele analogice. Unele erori sunt independente de valoarea masurata, iar altele depind de
aceasta. Se introduce un indice global de caracterizare a erorii:


unde:
- ed[%] este eroarea constanta maxima raportata la limita superioara a domeniului
de masurare;
- ex[%] este eroarea raportata la valoarea masurata;


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 48 din 94
- DSMin digit de semnificatie minima (engl. LSB Least Significant Bit) este cea mai
mica variatie a marimii analogice de intrare care produce la marimea numerica de iesire o
variatie de un bit. El desemneaza eroarea de cuantificare.
2.Viteza de msurare este raportul dintre numrul de ordine numerice m afiate i timpul
de msurare sau de decizie (Td):



Ea este limitat superior de viteza de comutatie a elementelor schemei si inferior de viteza
de variatie a marimii masurate.

3. Rejectia zgomotului serie (de mod normal - engl. NMR Normal Mode Rejection).
Aceste zgomote sunt reprezentate de semnalele parazite care apar in serie cu semnalul de
masurat. De obicei ele provin din brumul de retea, dar pot fi si de alta natura, avnd o frecventa
oarecare.

4. Rejectia zgomotului de mod comun ( - engl. CMR Common Mode Rejection). Acest
tip de zgomot este dat de semnalele parazite care apar intre ambele borne de intrare si masa si
se manifesta in cazul masurarilor flotante cnd nici una din bornele de intrare nu este pusa la
masa (ex. iesirile unui etaj diferential, iesirile unei punti).

5. Numarul de domenii asigura masurari de la m V la sute de V.
6. Rezolutia, data de numarul de digiti ai afisajului.

7. Tipul de afisaj elemente cu LED uri, cristale lichide.
8. Impedanta de intrare de ordinul 10
6
10
9
W .
9. Gradul de automatizare:

schimbarea automata a scarii;
recalibrarea automat;
indicarea depirii de domeniu.

10. Stabilitatea se refer la variaia etalonrii n funcie
de temperatur.
Concluzie
Voltmetrele electronice au senibilitate mult mai
mare decat voltmetrele electromecanice dar sunt mai
complicate si mai vlnerabile la perturbatii
electromagnetice.




INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 49 din 94
Circuite electronice n instalaii electrice
AMPLIFICATORUL OPERAIONAL

Amplificatorul operaional este un amplificator de c.c. (cu cuplaj direct), care
ndeplinete nite performane deosebite: amplificare, band de frecven i impedan de
intrare foarte mari, decalaj, deriv i impedan de ieire foarte mici.

Din punct de vedere constructiv, AO au o structur complex, fiind realizate sub form de
circuite integrate monolitice, prevzute cu borne pentru alimentare, intrri, ieiri, reacii etc.



n mod normal, AO se folosesc cu reele de reacie, care, printr-o structurare adecvat, le
permit s realizeze operaii matematice (adunare, scdere, integrare, difereniere etc) sau s fie
utilizate ntr-o gam extrem de larg de aplicaii.


Majoritatea AO sunt amplificatoare difereniale, adic ofer la ieire diferena a dou
tensiuni de intrare (notate u
+
, respectiv u
-
), amplificat, astfel:
U0 = A0 (u
+
- u
-
), unde A0 (notat uneori i Ad) reprezint amplificarea diferenial.
Amplificarea diferenial (fr reacie, sau n bucl deschis), A0 (sau Ad ), este foarte
mare, de ordinul zecilor sau sutelor de mii.
Structura intern a amplificatorului
operaional


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 50 din 94
Datorit performanelor sale, AO poate fi considerat un amplificator ideal de tensiune.

Simbol
Simbolul utilizat pentru AO este prezentat n figura de mai jos:






Borna notat cu + se numete intrare neinversoare.
Borna notat cu - se numete intrare inversoare.

Aplicnd un semnal pe borna inversoare, se obine la ieire un semnal n opoziie de
faz cu cel de la intrare.
Dac semnalul este aplicat pe intrarea neinversoare, la ieire se obine un semnal n
faz cu cel de la intrare. Dup cum se aplic semnalul de intrare, pe una sau pe cealalt dintre
intrri, amplificatorul se numete inversor sau neinversor.

Parametrii electrici

1 Amplificarea n bucl deschis (fr reea de reacie extern), A0, este foarte mare,
putnd fi considerat infinit.
Aceasta face ca diferena de potenial ntre cele dou borne de intrare s fie practic
nul:
u
+
~ u
-
sau se poate spune c cele dou intrri sunt n scurtcircuit virtual.
2 Impedana de intrare, Zi, este foarte mare, putnd fi considerat infinit.
Aceasta face ca s putem considera curentul absorbit de amplificator practic nul:
Ii ~ 0.
3 Impedana de ieire, Zo este foarte mic, putnd fi considerat egal cu zero.
Aceasta face ca tensiunea de decalaj de intrare s poat fi considerat nul.
u
+
= u
-
U0 = 0.

Utilizrile A.O. circuite specifice

AO constituie principala clas de circuite integrate liniare. Ele sunt destinate lucrului n
bucl de reacie, n care funciile de transfer sunt univoc determinate de proprietile reelelor de
reacie.
Prin aplicarea reaciei amplificatorului operaional, se obin configuraii de circuit cu noi
proprieti:

Uo = A0 ( u - u )
+
+
u
-
u
+Ec
-Ec
+
-
-


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 51 din 94
I1
Ii
I
r
u
+
+
-
u
-
Ui
Uo
R1
R2
A
o
1
2
R
R
A =

- n cazul aplicrii reaciei negative se obin: micorarea amplificrii, mrirea stabilitii etajului,
se lrgete banda de frecven, crete viteza de lucru, scade nivelul zgomotelor i al
distorsiunilor neliniare.
- Prin aplicarea reaciei pozitive se obin noi proprieti reactive i regenerative (capaciti,
inductane, oscilatoare).
Prin realizarea combinat a unor reacii pozitive i negative se obin circuite de filtrare a
semnalelor, stabilizatoare de tensiune, convertoare D-A etc.
n cele ce urmeaz se vor prezenta principalele configuraii ale AO.

A.O. inversor

Schema de principiu :








Observaii:
1. Din expresia amplificrii se observ c tensiunea de la ieire este n
opoziie de faz cu semnalul de la intrare, deci amplificatorul este inversor.
2. Datorit proprietilor AO, A nu depinde de AO ci numai de reeaua de
reacie.
Acest fapt permite controlul amplificrii, conferindu-i o mare stabilitate, precum i posibiliti de
reglaj.
Circuit repetor
Dac se alege R2= R1, se obine U0 = -Ui, deci tensiunea de la ieire reproduce tensiunea de
la intrare, dar n antifaz.
Prin montarea n cascad a dou AO repetoare se poate obine la ieire reproducerea tensiunii
de la intrare n faz.
AO neinversor
Schema de principiu:







I1 I
i
Ir
+
+
u
-
u
-
Ui
Uo
R1
R2
A
o
1
2
1
R
R
A + =



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 52 din 94

Observaii:
1. Semnalul de la ieire este n faz cu semnalul de la intrare, deci amplificatorul este neinversor.
2. A > 1, deci nu poate fi folosit ca divizor sau ca repetor.
Integratoare i derivatoare n afara operaiilor matematice simple, ca multiplicarea,
divizarea, adunarea, scderea, AO pot efectua i operaii mai complexe, de natur algebric sau
din analiza matematic. Aceste operaii au numeroase i variate utilizri, printre care: msurarea
intervalelor de timp, rezolvarea (analogic) a ecuaiilor difereniale, conversia analog digital,
realizarea regulatoarelor automate etc.
n cele ce urmeaz ne vom opri asupra integratoarelor i derivatoarelor.
Integratoarele i derivatoarele electronice analogice se bazeaz pe relaia care leag
tensiunea de curentul la bornele unei capaciti electrice. Cele dou forme sub care poate fi
scris aceast relaie sunt:
}
= idt
C
u
1

Tensiunea la bornele capacitii este proporional cu integrala curentului prin borne.
dt
du
C i =
Curentul prin capacitate este proporional cu derivata tensiunii la bornele acestia.

AO integrator
Schema de principiu :

n schema de baz a AO inversor s-a nlocuit R1 cu o
capacitate.
Aplicnd legea a doua alui Kirchhoff pe ochiul de ieire i
apoi pe cel de la intrare,se obine:
dt u
C R
dt i
C
u u
i r C
} }
= = =
1
0
1 1

AO derivator

Schema de principiu :
n schema de baz a AO inversor s-a nlocuit R1 cu o
capacitate.
Aplicnd legea a doua alui Kirchhoff pe ochiul de ieire
i apoi pe cel de la intrare, se obine:
dt
du
C R u
i
2 0
=



uo
I
i
u
-
u
+
I1
I
r
+
-
ui
R1
C
A
o
I
r
I
i
u
+
+
-
u
-
ui
Uo
I1
C
R2
A
o


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 53 din 94
Observaie: n mod similar se realizeaz i integratoare i derivatoare neinversoare.

Utilizarea componentelor electronice (componente pasive, diode
semiconductoare, tranzitoare bipolare) elementare n anumiote subsisteme /
subansamble ale instalaiilor electrice

Componente electronice pasive - REZI STOARE



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 54 din 94




INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 55 din 94



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 56 din 94




INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 57 din 94
Componente electronice pasive - CONDENSATOARE




INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 58 din 94



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 59 din 94



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 60 din 94



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 61 din 94





INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 62 din 94

Componente electronice pasive - BOBI NE



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 63 din 94



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 64 din 94




















INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 65 din 94
Componente electronice active DI ODA SEMI CONDUCTOARE






INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 66 din 94




INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 67 din 94



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 68 din 94







INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 69 din 94
Componente electronice active TRANZI STORUL BI POLAR





INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 70 din 94



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 71 din 94



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 72 din 94
Circuite electronice REDRESOARE







INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 73 din 94



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 74 din 94
Circuite electronice STABI LI ZATOARE






INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 75 din 94





INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 76 din 94

ncrctor pentru baterie de maina (12 V cc)


Un ncrctor foarte simplu,
din circuitul acestui
acumulator putem observa c
acesta utilizeaz doar un
singur tranzistor pentru
detectarea tensiunii, precum
i pentru a deconecta n mod
automat bateria de la sursa
de alimentare atunci cnd
aceasta devine complet
ncrcat.
Avnd n vedere ca avem o
baterie de 12 voli, tim c
este recomandat s o
ncrcm pn cnd tensiunea ajunge ntre 13.5 i 14 voli. Baza de tensiune a tranzistorului este reglat
cu ajutorul poteniometrului P1, astfel nct tranzistorul conduce i acioneaz releul pana la aproximativ
14 voli. Acest reglaj atinge un punct maxim n momentul n care bateria devine complet ncrcat sau
tensiunea ajunge n jurul valorii de 14 voli. Punctul de jos al acestui circuit nu poate fi reglat. Cu toate
acestea, tranzistorul nsui funcioneaz cu un comutator n cazul n care tensiunea sa de la baz este
prea sczut. De obicei, un tranzistor de uz general cum ar fi cel prezentat (BC547), atunci cnd este
ajustat pentru a porni pe la 14 voli el are pragul inferior de aproximativ 10 voli, deci acesta funcioneaz
doar intre 10 i 14 voli. Aceast diferen mare de tensiune ntre pragul superior i pragul inferior natural
este dat de arhitectura circuitului, acesta funcionnd ca un histerezis. Pragul inferior de 10 voli este
periculos de sczut i nu putem atepta pn cnd bateria ajunge la aceast tensiune, pentru a reporni
procesul de ncrcare.
Permiterea bateriei s se descarce pn la 10 voli va deteriora permanent bateria i i va reduce durata
de via. Prin urmare, pentru a elimina aceast problem trebuie s ridicm acest nivel minim din circuit.
Acest lucru se face prin nserierea unor diode la emitorul tranzistorului. tim c n mod normal o dioda
1N4007 ar scdea tensiunea cu aproximativ 0,7 voli. n cazul de fa folosim doua buci 1N4007 pentru
a ctiga 1,4 voli. Prin introducerea celor dou diode n serie cu emitorul tranzistorului, form
tranzistorul s ridice pragul de tensiune, mai devreme specificat la limita normal de 10 voli. Prin
urmare, acum pragul de funcionare minim devine 10 + 1.4 = 11.4 voli, care poate fi luat n considerare
ca prag minim pentru baterie i pentru repornirea automat a procesului de ncrcare. Avnd ambele
praguri de tensiunii n conformitate cu cerinele standard de ncrcare, acum avem un ncrctor automat
de acumulatori auto, care nu este doar unul ieftin de construit, dar, de asemenea este destul de inteligent
proiectat pentru o ncrcare eficient a bateriei.
List de componente:
R1 = 4K7 ; P1 = 10K (poteniometru); T1 = BC547B; Releu = 12V, 400 Ohm; TR1 = 0 14V,
curent 1/10 din AH ai bateriei.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 77 din 94
Punte redresoare = S suporte curentul transformatorului, 2 Diode = 1N4007, C1 = 100uF/25V
Variator de lumin
Eliminarea histerezisului si a parazitilor din retea
Dispozitivele din comert - ieftine, realizate economic la limita functionarii,
gen merge si-asa - utilizate ca variator de lumina, a caror schema electronica
e formata doar din componentele R-P-C-D-T, au doua mari neajunsuri:
parazitii electrici(RF) generati in retea si histerezisul manifestat prin variatia haotica (neliniara) a
luminii in raport cu pozitia cursorului de reglaj: dai din potentiometru si ... nimic, dai din nou si tot
nimic ... si dintr-o data lumina se aprinde brusc mai mult decat ai fi dorit.
Histerezisul e cauzat de incarcarea(descarcarea) incompleta a lui C pana la tensiunea de
deschidere a
diacului(20...36V)
ce activeaza
defazat triacul.
Daca P+R are o
valoare ce il
incarca doar partial
pe C Triacul nu
va porni, la
urmatorul zero
crossing fiind
nevoie de un timp
diferit de incarcare
a lui C ajungand,
in final, la intensitati
ale luminii diferite pentru cele doua sensuri de rotatie dar in aceeasi pozitie a cursorului.
Remedierea se face cu grupul R2-SR-C3 ce compenseaza incarcarea lui C. Reglajul e astfel :
inainte de alimentarea circuitului se pune SR pe mijloc si P in pozitia de minim; se conecteaza
sarcina, se alimenteaza si, cu o surubelnita bine izolata, se regleaza SR a.i. lumina sa fie stinsa
de tot.
Parazitii electrici(multiplii ai frecventei retelei pana in zona MHz-ilor) apar datorita aprinderii
bruste a triacului dupa fiecare trecere prin zero a tensiunii; un filtru obisnuit e format dintr-o
inductanta (in serie cu sarcina) si un condensator(paralel pe sarcina).
In anumite conditii acest filtru simplu poate rezona, de aceea e buna o retea antioscilatie (C1-C2-
R1) ce reduce factorul de calitate al filtrului prin urmare si probabilitatea de a oscila.
R - 15K; R1 - 100W; R2 - 68K; SR - 500K; P - 470K; C,C3 - 100n; C1 - 47n; C2 - 220n; toti cond.
poliester la 400V; D - diac 20V; T - triac 6A/600V(BTA06-600); L - 40mH/6A toroid; Fuz - 6A
rapida; Becuri max 1KW.
Variatorul merge bine pe sarcini rezistive(becuri si rezistente de incalzire) dar defectuos sau
periculos pe cele reactive(tuburi fluorescente, CFL, motoare) si numai in conectare simpla
(fara cruce sau cap-scara).


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 78 din 94
Executarea lucrrilor pregtitoare n vederea montrii elementelor de
intalaii

la cele de curenti salbi respectiv T.V., internet, telefon sisteme de sonorizare) , intrerupatoare ,
corpuri de iluminat , tabloul electric (sau tablourile electrice dupa caz) . Aceasta stabilire nu este
facuta la voia intamplari , ea se realizeaza astfel incat dupa finalizarea lucrarii sa nu existe
probleme de amplasare a acestor aparate atat din punct de vedere al functionarii cat si al
esteticului . O instalatie electrica bine facuta , pe langa faptul ca e realizata corect electric ea mai
trebuie realizata la un anumit "stas" . De exemplu un intrerupator amplasat intr-un loc in care nu e
accesibil poate fi chiar incomod pentru aprinderea plafonierei sau a aplicei de pe perete .
n general inaltimile aparatelor pot fi :
- pentru intrerupatoare : intre 80cm-120cm.
- pentru prize (inclusiv curenti slabi) : 35cm-45cm.
- pentru prize bucatarie (zona blatului) : 90cm-130cm (in functie si de blat)
- tablou electric : 180cm-220 cm.
dimensionati astfel incat sa suporte intensitatile curentului electric la care sunt supusi . La o
locuinta obisniuta (casa , apartament etc) se folosesc in general conductori de cupru , cu
diametrul de 2,5mm pentru circuitele de prize si conductori cu diametrul de 1,5mm pentru
circuitele de lumina . Acesti conductori pot fi atat monofilari sau solizi numiti si conductori
FY cat si conductori multifilari sau "liai" MY . pentru alimentarea tabloului electric se va folosi
conductor cu sectiunea minima de 4mm. Pentru acesta se mai poate folosi conductor cu
diametrul de 6 sau 8mm .

Desigur se pot folosi si conductori cu un diametru de 1,5mm pentru circuitele de prize insa doar
acolo unde se stie sigur ca nu se va depasi intensitatea maxima admisibila pentru acest diametru
de conductor

Un circuit electric complet poate avea urmatorul traseu :
-priza -> doza(e) legatura -> tablou electric
-priza -> tablou (mai ales la circuitele separate)
-corpul de iluminat+intrerupator -> doza(e) legatura ->tablou electric .

Circuite Separate
Dupa cum stim , sunt unele aparate electrocasnice pentru care ar trebui sa le acordam o anumita
atentie din punct de vedere al energiei electrice . Pentru acestea se realizeaza CIRCUITE
SEPARATE si ele pot fi atat de prize cat si de lumini .

Un circuit separat reprezinta realizarea lui fara a avea legatura cu alte curcuite , cat si o siguranta (in


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 79 din 94
tabloul electric) rezervata numai acestui circuit ! echipamentele electrice care necesita circuit separat
:
CIRCUIT DESTINAT :
MOTIVUL
SEPARARII
TIPUL SI VALOARE SIGURANTEI

Masina de spalat
Consumator mare
protectie diferentiala
obligatorie
Siguranta Diferentiala 16A , =30mA sau 10mA

Aer conditionat Consumator mare siguranta bipolara 16A.

Cuptor Electric Consumator mare
siguranta bipolara 16A sau 20A (in functie de
consumul acestuia)

Plita electrica Consumator mare
siguranta bipolara 16A sau 20 A (in functie de
consumul acestuia)

Cuptor microunde Consumator mare siguranta bipolara 16A

Priza exterioara
locuintei
Grad de protectie de
minim Ip=54
posibill consumator
mare
ex:aparat sudura
Siguranta Diferentiala 16A sau 20A , dupa caz
=30mA sau 10mA

Cada hidromasaj
consumator mare,
protectie diferentiala
obligatorie
Sig. diferentiala10A sau 16A(in functie de
consumul acesteia)=30mA sau 10mA

Centrala termica
Functionare
independenta
siguranta bipolara 6A sau 10A

Masina spalat vase
protectie diferentiala
obligatorie
Siguranta diferentiala 10A , =30mA sau 10mA

Calorifer electric Consumator mare Siguranta bipolara 16A

Instant electric
consumator mare,
protectie diferentiala
obligatorie
siguranta diferentiala 16A , 20A ,25A (in functie
de consumul acestuia)
cu =30mA sau 10mA [alte informatii privind
instantul]

Sauna electrica
Consumator mare,
protectie diferentiala
obligatorie
siguranta diferentiala 20A , 25A (in functie de
consumul acesteia)
cu =30mA sau 10mA

Obs: Ideal ar fi folosirea de sigurante diferentiale pe toate circuitele din tabloul electric insa din
motive de pret in unele dintre cazuri am renuntat la acestea . spun asta deoarece o siguranta
diferentiala e aproximativ de 5 ori mai scumpa decat o siguranta "bipolar" si de a proximativ 10 ori
mai scumpa decat o siguranta "monopolara" !


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 80 din 94
Dupa cum am mentionat mai sus stabilim pozitia prizelor , a intrerupatoarelor cat si a
corpurilor de iluminat .Dupa aceasta operatie urmeaza sa gasim locul dozelor de legatura
, atat pentru curenti tari ,cat si pentru curenti slabi . NU utilizati niciodata o doza pentru
ambele tipuri de curenti si nici pentru tipuri diferite de curenti slabi de exemplu cabluri de
T.V. si telefon , deoarece pot aparea interferente care nu sunt deloc dorite . O alta atentie
pe care nu ar trebui sa o ignoram referitor la curenti slabi sunt traseele acestora care ar
trebui distantate la minim 30 de centimetri fata de traseele de curenti tari!
Dozele de legatura se stabilesc in locurile unde nu apare umezeala sau temperaturi mari.
(de exemplu baia,cabina de dus, soba , semineu etc).Dimensiunile acestora se stabilesc
in functie de numarul de conductoare ajunse in doza respectiva . Pozitionarea acestora se
face incercand sa reducem cat mai mult distanta dintre acestea si locurile de aparat pe
care le servesc cu energie .
tuburile
Pentru a proteja cat si pentru a permite schimbarea conductorilor dintr-o instalatie electrica
acestia sint introdusi in tuburi PVC sau copex .Dimensiunile tuburilor se aleg in functie de
numarul cat si de diametrul conductoarelor ce urmeaza a fi introduse in ele , astfel pentru o
instalatie electrica la o casa , apartament , garsoniera etc. putem folosi tuburi cu urmatoarele
sectiuni :

=11mm

=13mm

=16mm

=20mm

=25mm ,

etc




obs. Pentru realizarea instalatiei
electrice pe structura de lemn este
impusa folosirea copexului metalic.



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 81 din 94
DEFINIRE SI CLASIFICAREA INSTALATIILOR INTERIOARE
A. DEFINIRE
Prin instalatii electrice se inteleg acele instalatii care sunt destinate a folosi energia electrica
pentru forta,iluminat si alte scopuri industriale sau casnice.
B. CLASIFICARE
Din punctul de vedere al locului unde se executa, instalatiile electrice se impart n:
1. Instalatii interioare, care cuprind conductoarele cu toate elementele accesorii de
montaj ,intrerupere ,
protectie ce se monteaza
in interiorul cladirilor de
orice fel ;
2. Instalatiile exterioare, la
care elementele instalatiei
sunt montate in afara
cladirilor . Instalatiile
electrice pot servi numai
pentru iluminat si se
numesc instalatii electrice
de iluminat ,sau pot servi
pentru alimentarea
diferitelor receptoare
electrice de puteri mari ,ca
motoare si cuptoare
electrice,aparate de sudat si se numesc instalatii electrice de for .


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 82 din 94
Din punctul de vedere al tensiunii instalatiile electrice de joasa tensiune ,care functioneaza
la tensiuni pana la 1000 V,se impart n :
1.Instalaii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant pana la 250 V;
2.Instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant peste 250 V.
Dupa modul in care se executa,instalatiile electrice se impart n:
Instalaii electrice executate aparent, la care conductoarele electrice
,prizele,intreruptoarele, sunt montate in mod vizibil .
Instalaii electrice executate ingropat,la care conductoarele electrice nu se vd .

2 PREGTIREA EXECUTRII INSTALAIILOR ELECTRICE INTERIOARE
2.A.GENERALITATI
Orice instalatie
electrica se executa
dupa un proiect de
executie intocmit de
proiectantii de
specialitate.
Instalatiile electrice
de iluminat sant
alimentate de la
tablouri de distributie
separate de cele
care alimenteaza
instalatiile electrice
de forta .
Succesiunea tuturor
operatiilor necesare
pentru executare
unei instalatii
electrice formeaza
procesul tehnologic
de executie al
instalatiei respective .
Principalele operatii care trebuie executate sunt:


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 83 din 94
1. Trasarea pe tavanul i pe peretii incaperilor a instalatiei electrice ,indicate pe planul de
executie,saparea santurilor in pereti ,a locasurilor pentru doze ,dibluri,prize,intrruptoare,si fixarae
acestora in montaj aparent sau ingropat;
2. tragerea conductoarelor intuburile de protectie ,executarea legaturilor intre conductoare si
izolarea lor ; Montarea aparatelor de comutare ,a consumatorilor de energie electrica si a
tablourilor de distributie; Verificarea instalatiei Procesul tehnologic difera de o lucrae la alta si
uneori de la un santier la altul , in functie de materialele si utilajele folosite, de specificul cladirilor
in care se executa
2.B. TRANSPUNEREA SCHEMEI ELECTRICE DUP PROIECT
Aceasta este operatie importanta ,care consta in indentificarea si transpunerea cu precizie pe
teren, a continutului planurilor. Cu aceasta ocazie se va insemna locul unde se monteaza:
corpurile de ilumunat, intreruptoarele, prizele, dozele, masinile electrice,precum si tablourile de
distributie,tuburile de protectie ,ca si locurile unde se vor executa strapungerile prin ziduri si
plansee. Trasarea circuitelor se efectueaza cu ajutorul sforii de trasat, inegrite de negru de fum.
La instalatiile ingropate, circuitele se traseaza pe constructia netencuita . Trasarea se face cu
creta sau carbune,folosindu-se semnele conventionale pentru aparatele respective . Orientare
orizontala asforii inainte de trasare se verifica cu
nivela cu bula de aer,cu metrul sau cu compasul de
lemn,masurandu-se de circa 30-50 cm de la tavan .
Directia verticala a traseelor se verifica in prealabil
cu cu firul de plumb sau cu nivela cu bula de aer.

2.C. SPAREA ANURILOR I EXECUTARE
STRPUNGERILOR
Sparea anurilor se execut cu dalta lata, dalta
cu varf, si cu ciocanul pneumatic sau masini
electrice de gaurit si frezat santuri. In
tavane nu se daltuiesc santuri.Tubul de
protectie se monteaza peste planseu.
La planseele din prefabricate, gaurile
se dau de obicei inainte de montarea
elementelor pe plansee la locul lor .
Grinzile prefabricate nu se strapung .



INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 84 din 94
2.D. MONTAREA TUBURILOR DE PROTECIE
Operatiile de montare si fixare a tuburilor de protectie sunt precedate de unele lucrari
pregatitoare, in cadrul carora se confectioneaza unele piese care asigura innadirea tuburilor si
fixarea lor, se efectueaza unele operatii de taiere si indoire.
Tuburile IP se nndesc ntre ele cu mansoane din tabla plumbuita .Imbinbinarea tuburilor PCV-IP
se face cu ajutorul diferitelor piese auxiliare: curbe (90), semicurbe (45), si mansoane .Aceste
piese auxiliare sant prevazute la ambele capete cu portiuni largite ,astfel incat sa fie posibila
imbinarea cu tubul de acelasi diametru.
Taierea, indoirea, si filetarea tuburilor de protectie .Inainte de a fi taiate, tuburile de protectie se
masoara, potrivit traseului stabilit prin proiectul de executie . Se tine seama de curbele ce
urmeaza a se face, de amplasarea dozelor de protectie, se foloseste ferastraul pentru taiat
metale sau clestele cu role.
Montarea si fixarea tuburilor de protectie Tuburile
de protectie IP montate aparent se fixeaza cu
ajutorul unor bratari sau scoabe, care sunt prinse
la randul lor in dibluri.
Cnd sunt montate ingropat, tuburile IP se
fixeaza in santuri prin agrafe .Fiecare agrafa este
confectionata dintr-o bucata de sarma de otel de
circa 1mm grosime, legata de capatul unui
cui.Cuiul se bate in fundul santului daltuit,in
dreptul unui rost dintre doua caramizi. Dupa ce
se introduce tubul in sant, capetele sarmei se
impletesc.
Montarea tuburilor P comporta operatii asemanatoare
celor necesare in cazul montarii aparente a tuburilor
IP. Daca tuburile P trebuie montate pe grinzi, ferme
sau daca se monteaza mai multe tuburi pe acelasi
traseu, se folosesc diferite scoabe fixate direct pe
dibluri in zid sau pe console. In montajul ingropat,
tuburile PEL se fixeaza in mod asemanator tuburilor IP
montate ingropat, iar montajul aparent este
asemanator celui folosit in cazul tuburilor P. Instalatile
electrice in tevi de otel se executa in mod asemanator
instalatiilor in tuburi PEL pozate aparent sau montate sub pardoseala.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 85 din 94
evile de oel se pot monta pe console sini canale vizitabile din beton, executate n pardoseal.
In aceste canale tevile se aseaza la circa 10 cm deasupra fundului canalului. Montarea tuburilor
de protectie in constructiile din elemente prefabricate
Executarea instalatiilor electrice folosind tehnologia de inglobare in panourile de beton a dozelor
si tuburilor de protectie din PCV prezinta avantajul ca o parte din manopera executata pe santier
este transferata in fabrica si in acest fel se reduce timpul de executie in santier, se asigura o
calitate mai buna a lucrarilor de instalatii electrice si o crestere a productivitatii.
Racordarea tuburilor din perei cu cele din plansee este o operatie care se executa pe santier si
la care se cere foarte multa atentie. Dup montarea panourilor, inainte de monolitizare este
necesara executaraea lucrarilor de racordare a instalatiei intre pereti si plansee.
Dup operaia de racordare a intregii instalatii urmeaza tragerea conductoarelor si executarea
legaturilor care se face ca la instalatiile sub tencuial
2.E. MONTAREA CONDUCTOARELOR
Montarea aparenta a conductoarelor Conductoarele electrice care compun circuitele instalatiilor
electrice au caracter de lunga durata, trebuie protejate prin tuburi protectoare .Cand instalatiile
electrice au caracter de scurta durata ,fiind destinate diferitelor constructii de pe santiere,
iluminarii incaperilor n timpul tencuirii sau zugravirii lor, conductoarele se monteaza aparent,
fixandu-se direct pe pereti sau pe tavan,cu ajutorul rolelor .


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 86 din 94
Conductoarele utilizate in mod normal in astfel de instalatii sant cele cu izolatie de cauciuc
precum si conductoarele izlolate rezistente la intemperii Conductoarele care coboara spre
motoare electrice, intreruptoare, comutatoare, prize se introduc in tuburi de protectie, incepand
de la o inaltime de circa 2,5 m deasupra podelei.
Trecerea conductoarelor prin perete, prin planseele
dintre etaje se face introducandu-se conductoarele
in tuburi de protectie.
Tragerea conductoarelor in tuburi de protectie si
executerea legaturilor intre conductoare
Conductoarele se introduc in tuburi numai dupa ce
tencuiala in care sunt ingropate tuburile s-a uscat.
Conductoarele aceluiasi circuit trifazat, inclusiv
conductorul neutru, se introduc in acelasi tub. In
instalatiile pentru curent continuu se poate introduce cate un conductor in tub separat. Tragerea
conductoarelor de cupru Inainte de
introducerea conductorului in tub,capatul
conductorului se indoaie, pentru a nu se
agata de izolatia interioara a tubului sau
de asperitatile existente in interiorul
tubului.
Se introduce apoi conductorul printr-un
capat si se impinge cu atentie in tub
pana cand conductorul apare la celalalt
capat al tubului. Daca instalatiile se
executa in tuburi pozate aparent,
conductoarele pot fi trase in tuburi odata
cu montarea acestora.In acest scop, inainte de a fi introduse in tub, conductoarele se taie la
lungimea necesara. Legaturile
conductoarelor de cupru in doze se
executa prin lipire,uneori prin sudare
saucu ajutorul clemelor
speciale,prevazute cu suruburi.
Tragerea conductoarelor de aluminiu
Intrducerea conductoarelor de
aluminiu in tuburi se executa numai
prin impingere,si nu prin tragere.
Conductoarele de aluminiu se
instaleaza in tuburi bine uscate si
curatite in interior.Pentru aceasta se


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 87 din 94
introduc in tub,cu ajutorul unei sarme de otel,un dop de cauciuc,o perie cilindrica de sarma sau,la
nevoi,numai un somoiog de calti. Legaturile dintre conductoarele de aluminiu se fac cu ajutorul
clemelor de legatura prevazute cu saiba arcuita sau cu ajutorul altor dispozitive de stingere, care
sa asigure o presiune permanenta intre conductoare i clemele de legtur.

Montarea conductoarelor INTENC
Conductoarele INTENC se monteaza aparent, sau ingropat, fara a se mai introduce in tuburi de
protectie. La traversarile peretilor sau planseelor mai groase de 7 cm, conductele INTENC se
protejeaza in tuburi IP sau PCV-IP. Conductoarele INTENC montate peste plansee se protejeaza
cu un strat de mortar de ciment sau cu alt material protector.
Montarea aparenta a cablurilor Fixarea acestor cabluri pe pereti se face fie cu ajutorul scoabelor,
fie cu ajutorul consolelor metalice,in mod asemanator fixarii tuburilor de protectie . In incaperile
permanent umede, unde distanta dintre cablu si perete trebuie sa fie de minim 1 cm, fixarea
cablurilor se face pri bratari speciale, montate in perete.
2.F. INSTALAIILE ELECTRICE DE FOR N
HALE INDUSTRIALE
Pentru alimentarea masinilor-unelte sau a altor
receptoare de forta, instalatiile electrice de joasa
tensiune se pot executa subteran in canale de cabluri
sau aerian cu cabluri suspendate,pe poduri de
cabluri sau prin bare de alimentare. Montarea
cablurilor in canale Cablurile pot fi montate in canale
de zidarie sau de beton special executate,asezandu-se fie libere, pe fundul canalului, fie pe
suporti metalici fixati pe peretii canalului.

Montarea cablurilor suspendate pe tendoane
Trasarea instalatiei stabileste pozitia de montare a
elementelor de intindere si de sustinere ale
cablului. Cablul de otel pentru sustinere se fixeaza
la cap.Dupa intinderea sa, se rigidizeaza si la
celalalt cap.Cablul electric se deruleaza de pe
tambur si prin intermediul unei role este dirijat de-a
lungul traseului de montaj.Cablul este tras prin
intermediul unui troliu.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 88 din 94

Montarea podurilor de cabluri Podurile de
cabluri sunt sisteme de sustinere a cablurilor
formate din elemente metalice longitudinale,
denumite longerone, si elemente de
sustinere ale cablurilor transversale de
traseu.
Cablurile de comanda si control se
monteaza pe paliere diferite de cele ale
cablurilor de energie, care si ele, la randul
lor, vor avea trasee diferite pentru tensiuni
diferite . Intre etajele podurilor de cabluri se monteaza placi de separatie din azbociment,
bazalt,beton in urmatoarele situatii: Intre rastele de cabluri de energie cu tensiuni diferite ; Intre
rastele de cabluri de energie si cele cu cabluri de comanda si control ; Intre rastele de cabluri cu
diferite destinatii ; Intre rastele de cabluri avand invelisuri exterioare diferite ;

Pentru pozarea cablurilor tamburele se
instaleaza pe cricuri intr-un loc usor accesibil din
apropierea traseului. Executarea instalatiilor de
forta cu bare protejate in canale de tabla Acest
sistem de distributie este folosit pentru alimentare
de energie electrica in ateliere, laboratoare,
institute de cercetare etc. deoarece prezinta
avantaje foarte mari la schimbarea traseelor,la
adaugarea sau scoaterea unor consumatori la
extinderi.

Canalele au sectiune dreptunghiulare avand
imbracaminte din tabla de otel.In interiorul lor sunt
asezate patru bare din aluminiu montate in suporti
din lemn de fag fiert in ulei material plastic sau
bachelita.Racordarea consumatorilor in orice
punct din traseu se face prin bransarea la sistemul
de bare a unor cutii speciale de sigurante, care
asigura legatura dintre sistemul de bare si
consumatori.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 89 din 94
Cutia cu sigurante pentru derivatii este executata din tabla de otel avand patru furci duble de
brosare si sigurantele respective.Furcile servesc la fixare cutiei de sigurante de sistemuri de bare
si la realizarea acordului electric cu acestea a sigurantelor de protectie si respectiv a
consumatorului alimentat. Cutia de siguranta se rigideaza de canalul de distributie prin
intertmediul unor suruburi de fixare. Carcasele metalice ale canalelor magistrale si de distributie
si cele ale cutiilor de siguranta se leaga electric la bara de nul. Canalele de cablu se sprijina pe
console fixate pe ziduri sau stalpi, independenti de cladire sau pe fermele halelor.
MONTAREA APARATELOR DE CONECTARE, COMANDA SI PROTECTIE
Aparatele electrice de conectare si
protectie pentru instalatii interioare au o
constructie simpla care asigura o
manevrare usoara. Printre cele mai
utilizate aparate de conectare se
menioneaz:
1.ntreruptoarele,care inchid sau
deschid unul sau mai multe circuite
electrice sub sarcina;
2.comutatoarele,care servesc la
modificarea, in mod sucesiv, a
conexiunilor unuia sau mai multor circuite electrice;
3.prize de curent cu fisa,care leaga un receptor de energie electrica

3.A. MONTAREA NTRERUPTOARELOR

1. Se demonteaza mai intai placa sau capacul
aparatului, desfacandu-se in acest scop
suruburile.Prin aceasta, clemele de legatura
ale intrer uptorului devin acesibile.
2. Se dezizoleaza apoi capetele
conductoarelor circuitului pe o lungime de
circa 1 cm,atat cat este necesar pentru
axecutare legaturii la borne.
3. Se introduc capetele conductoarelor astfel


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 90 din 94
pregatite in locasurile bornelor si se strang bine suruburile de contact. Se slabesc suruburile care
tin desfacute ghearele de fixare, se introduce aparatul in doze si se strang suruburile pana cand
ghearele desfacandu-se fixeaza intreruptorul pe peretii dozei. Se monteaza placa sau capacul
intreruptorului,fixandu-se prin suruburi. Intreruptoarele se monteaza dupa necesitati,pentru a
actiona unul sau mai multe corpuri de iluminatdeodata.Ele se conecteaza la conductorul de faza,
nu la cel de nul, pentru ca atunci cand aparatul este deschis,lampa sa nu se mai afle sub
tensiune.
3.B. MONTAREA COMUTATOARELOR

Comutatoarele se folosesc atunci
cand se urmareste sa se aprinda o
parte sau toate lampile unei
lustre,unul sau mai multe corpuri de
iluminat. Montarea aparenta sau
ingropata a comutatoarelor, precum
si fixarea conductoarelor circuitului in
locasurile clemelor respective,se face
in mod asemanator ca la
intreruptoare. In cazul comutatoarelor, sant necesare insa,
pe langa conductorul de faza si cel de nul, inca unul sau
doua conductoare suplimentare de nul, dupa tipul
comutatorului folosit,ca de exemplu comutator serie,de
scara sau comutator cruce.
3.C. MONTAREA PRIZELOR
Prizele bipolare se monteaza aparent sau ingropate sub
tencuiala,in mod asemanator intreruptoarelor si
comutatoarelor. La prizele prevazute cu
contact de protectie, acestea se leaga printr-un
conductor de cupru F-500,de minim 2,5 mm
patrati, la sistemul de impamantare . Legatura se face prin lipire sau printr-o bratara metalica.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 91 din 94
Prizele nu se monteaza in camerele de baie. Prizele pentru masinile electrice de barbierit se pot
monta in camerele de baie langa chiuveta numai daca sunt alimentate printr-un transformator
special de separare cu o putere de cel mult 15 w. In camerele de locuit si birouri prizele se
fixeaza la o inaltime de4 0,15-0,30m de la pardoseala.
ncperile cu pardoseli neizolate (cu mozaic,beton) ca de exemplu ateliere ,bucatarii inaltimea de
montare a prizelor va fi de 1,20-1,40 m, iar in gradinite, crese prizele se monteaza la 1,50 m
inatime de podea.
3.D. MONTAREA INTRERUPTOARELOR SI COMUTATOARELOR PACHET SI
INTRERUPTOARELOR CU PARGHIE
Pentru intreruperea si comutarea circuitelor de lumina si de
forta se utilizeaza intreruptoare si comutatoare pachet. Ele
pot fi bipolare sau tripolare . Atunci cand sunt utilizate pentru
conectarea sau deconectarea circuitelor care pleaca de la
tablourile de distributie sau pentru actionarea diferitelor
utilaje,intreruptoarele pachet se monteaza pe tablouri de
distributie,pe schelete metalice fixate in pardoseala langa
utiljele pe care le deservesc,sau direct pe corpul utilajului
respectiv.
Daca sunt folosite pentru actionarea unor corpuri de iluminat
ce totalizeaza puteri mari si deci intesitati mari de curent,
intreruptoarele si comutatoarele pachet se
monteaza aparent pe pereti, pe dibluri de
lemn.
Fixarea lor se face prin suruburi introduse
in urechile de fixare aflate pe talpa
aparatelor. Intreruptoarele si
comutatoarele pachet pot fi utilizate numai
in incaperi uscate, cu atmosfera lipsita de pulberi, sau gaze inflamabile. Intreruptoarele cu
parghie servesc si ele la intreruperea si separarea circuitelor de forta si lumina, strabatute de


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 92 din 94
intensitati de curent mai mari. Intreruptoarele cu parghie se fixeaza pe placa tabloului de
distributie prin suruburi cu piulita. . Alimentarea se face la bornele superioare, iar plecarile
circuitului spre receptoare se leaga la bornele inferioare. Actionarea se face manual, prin
intermediul unui maner de material izolant.
3.D. MONTAREA INTRERUPTOARELOR SI PRIZELOR ETANE
Intreruptoarele se monteaza aparent, fixandu-se pe dibluri cu suruburi introduse locasurile anume
destinate pe talpa carcasei aparatului. Cand instalarea acestor aparate se face pe pereti de lemn,
se introduce intre intreruptor si perete o placa din material necombustibil. Prizele etanse se
monteaza de regula in plan vertical si se fixeaza in locul de montaj prin suruburi introduse in
urechile de fixare ale prizei.
Conductoarele de alimentare trase in tuburi IPE se introduc prin orificiul de racordare al tubului la
priza.Capetele conductoarelor de alimentare, dezizolate, se leaga la borne.
4. MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT
Corpurile de iluminat sunt dispozitive care fixeaza lampile electrice si permit alimentarea lor cu
energie electric
4.A. MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU INCANDESCENTA
Corpurile de iluminat se pot instala fie prin
suspendare de tija lor metalica fie prin fixarea
directa pe pereti sau tavan. La montajul
suspendat,corpul de iluminat se agata de un
carlig fixat mai de dinainte de tavanul
incaperii.Acest carlig numit carlig de plafon, se
prinde de tavan cu ajutorul unui diblu de lemn
sau metal.
Carligul de plafon se fixeaza apoi cu mortar de
ciment. Legaturile intre instalatia interioara si
corpul de iluminat se executa fie cu ajutorul
clemelor, fie prin rasucirea conductoarelor cu
clestele plat. Legaturile trebuie bine izolate cu
banda izolanta, pentru a nu se produce scurtcircuite prin atingerea capetelor conductoarelor
insuficient izolate de carligul de plafon sau de corpul de iluminat.
Montarea corpurilor de iluminat pe pereti, in incaperi uscate, sau umede cu itermitenta,se face
prin fixarea lor cu suruburi in dibluri de lemn ingropate sub tencuiala. In incaperi umede, cu gaze
corozive, se folosesc corpuri de iluminat imprmeabile sau etane.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 93 din 94
4.B.MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU LUMINISCENTA
(FLUORESCENTE,CU DESCARCARI IN GAZE SI VAPORI DE MERCUR)

Lampa fluorescenta se
fixeaza in cele doua dulii de
la capetele corpurilor de
iluminat, rasucindu-se usor
pasna cand contactele lampii
au intrat in locasurile duliilor.
Corpurile de iluminat
fluorescente se monteaza fie
la distanta unul de altul ,fie
cap la cap.
Montarea lor la tavanul
incaperii respective se poate
face prin suspendarea cu tije
sau cu lanturi metalice sau
prinse direct pe tavan. Montajul corpurilor de iluminat fara distanta fata de tavan se face prin
fixarea cu suruburi a fundului carcasei, de diblurile introduse in prealabil in tavan. Dupa aceasta
se fixeaza cu suruburi corpul lampii pe carcasa. Tijele
de suspensie se agata cu un capat de plafon printr-un
carlig montat in placa de beton.Celalalt capat se
insurubeaza in corpul lampii.

5. MSURI DE PROTECIE A MUNCII
In timpul executarii instalatiilor electrice, muncitorii
electricieni trebuie sa respecte anumite reguli de
protectie a muncii, pentru a evita diferite accidente cu
urmari grave. Astfel: La executarea gaurilor in ziduri
(caramida sau beton) se folosesc ochelari de protectie,
pentru a feri ochii de praf, aschii de caramida. In cazul
in care muncitorul electrician foloseste scara pentru executarea lucrarilor sale,el trebuie sa aiba
grija sa prevada la capetele de jos ale scarilor rezemate, varfuri ascutite sau talpi de cauciuc,
pentru a impiedica eventuala lor alunecare. Treptele scarilor de lemn trebuie sa fie totdeauna
incadrate in cadru si nu batute in cuie. Scarile rezemate trebuie sa fie asezate sub un unchi de 60
grade fata de orizontala.


INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 94 din 94
Nu este permis sa se aseze scarile pe
suporturi instabile Cand se lucreaza pe
scari rezemate la o inaltime mai mare
de 4 m,trebuie folosita si centura de
protectie, care se leaga de stalpul sau
de constructia de care este rezemata
scara. In cazul in care se folosesc
scarile duble, este bine ca ele sa fie
prevazute cu un lant sau cu un alt
dispozitiv,care sa impiedice
desfacerea scarii in timpul lucrului.
Instalatorii electricieni vor avea grija sa nu aseze niciodata scarile in apropierea locurilor sau
instalatiilor care se gasesc sub tensiune si care nu sunt protejate impotriva atingerilor accidentale
. De asemenea, scarile nu se aseaza langa masini, angrenaje cu curele de transmisie aflate in
functiune.
Folosirea uneltelor electrice portabile ca : masini electrice de daltuit si frezat ziduri, de gaurit etc
,alimentate la o tensiune de 220 v , este permisa numai in locuri uscate si numai cu conditia de a
se lega la pamant partile metalice ale acestor utilaje. In incaperile umede se folosesc unelte
electrice care
functioneaza la
tensiunea de 36, 24
sau 12 v .In timpul
manipularii sculelor
electrice nu este
permisa apucarea
uneltelor de partea
lor activa sau de
conductoarele de
legatura cu sursa de
alimentare, deoarece
se pot produce
accidente prin
electrocutare.
Instalatorul electrician
care lucreaza cu uneltele electrice de gaurit sau de sapat santuri in zid, precum si cu dalti
pneumatice, nu va sta pe o scara rezemat sau pe o scar dubl, deoarece exista pericolul de a
se rasturna. De aceea, in cazurile in care urmeaza sa lucreze la inaltimi mai mari, electricianul
care manuieste unelta electrica sau pneumatica va sta pe schele sau pe esafodaje construite in
prealabil.