Sunteți pe pagina 1din 86

1

Invinge Diabetul



Ghidul tau pentru o viata normala


























www.invinge-diabetul.info
2
AVERTIZARE: Acest ghid este pur informativ si nu poate inlocui nici un medicament
sau consultatie medicala.



1. INTRODUCERE

Ziua Mondial a Diabetului, 14 Octombrie i dedicat acestei maladii s-a desfurat sub
egida ONU. Cu acest prilej, la propunerea luptei mpotriva acestei maladii nefaste
Federaiei Mondiale a Diabetului, a indicat ca, cldirile importante s fie luminate n
albastru pentru a atrage atenia asupra importanei ce trebuie acordat acestei maladii.
S-a propus ca ziua Mondial a Diabetului sa fie dedicat copiilor i tinerilor cu diabet
sub genericul: Nici un copil nu ar trebui s moar de diabet.

Vasta problematic a diabetului, aceast vedet a secolului nostru, de la istoria
diabetului, la starea actual a evoluiei epidemice, la impresionantul evantai de
complicaii, la terapie i cercetare, pn la politica sanitar, a fost pus n discuie n
cadrul unei sesiuni tiinifice desfurat n aula Academiei Romne. Au susinut
comunicri prof. Leonida Gherasim, membru de onoare al Academiei Romne,
Constantin Ionescu Trgovite, membru corespondent al Academiei Romne, prof.
Univ. dr. Dan Chea i Robert Agafiei, managerul Institutului Naional N. C. Paulescu.
Ca i la alte manifestri desfurate n aceste zile, s-au fcut determinri ale glicemiei
gratuit tuturor celor care au dorit acest test.

Se vorbete tot mai insistent de o explozie a acestei boli i pe bun dreptate dac inem
seama c, dup o tire de ultim or, la nivel internaional sunt nregistrai 246 milioane
de diabetici, aproape de cele 300 de milioane ct fuseser prevzute pentru 2025. n
faa acestei creteri, specialitilor nu le-a rmas dect s fac o alt estimare - de 380
milioane. La noi n ar sunt nregistrai 600.000 de bolnavi cu diabet i anual sunt
3
depistate circa 80.000 de noi cazuri. Ca tabloul s fie complet, adugm c specialitii
consider ca la fiecare diabetic depistat exist cel puin unul sau doi nediagnosticai.
Sunt realmente mai muli bolnavi sau metodele moderne nu sunt foarte eficiente si fac
ca diabetul s fie diagnosticat mai din timp. i una i cealalt. Mai nti s amintim c n
diabet organismul nu produce sau nu metabolizeaz adecvat insulina - hormonul
secretat de pancreas pentru a transforma glucoza n energie.

n primul rnd, este vorba de o alimentaie nesntoas, cu exces de grsimi i zaharuri
rafinate. Urmeaz sedentarismul, mai ales la copiii (se spune c un copil poate fi un
geniu al informaticii la 3 ani, exist riscul ca la 30 ani va fi un om terminat).

Lista factorilor de risc continu cu fumatul, stresul (pe care nu prea avem cum s-l
evitm), excesul de alcool, cafea, abuzul de medicamente, poluanii.

Precum multe alte boli, diabetul este provocat de genele noastre i de mediul n care
trim, creat de stilul nostru de via. Nu ne putem modifica genele, dar ne putem
modifica stilul de via. Dintre cauzele invocate este aceea de natur genetic,
ereditar, domeniu n care se fac numeroase cercetri tiinifice. A doua i, n ce ne
privete, mai important ine de o mentalitate duntoare, de stilul de via nesntos
al omului contemporan. La Harvard i n centre medicale din toat lumea, cercettorii au
fcut studii implicnd mii de oameni ce prezentau riscul de diabet sau care au fost
bolnavi de diabet. Aceste studii au dovedit faptul c schimbarea stilului de via
schimbare ce poate fi realizabil de oricine a avut o putere foarte mare n prevenirea i
tratarea bolii.

Din acest motiv este scris i aceast carte. Vor fi mprite informaii legate de studii
tiinifice, pentru a determina cititorii sa fac cele mai bune alegeri legate de sntatea
lor, fie pentru c deja au fost diagnosticai cu diabet, fie c li s-a spus c prezint riscul
de a manifesta aceast boal, fie pentru c vor sa fie ct se poate de sntoi. Cu toii
4
suntem bombradai zilnic cu avertismente, informaii sau sfaturi cu privire la sntatea
noastr. Mesajul acestei cri prezint cele mai actuale studii realizate.

S-au petrecut schimbri majore n stilul de via al fiecruia n ultimul secol. Cea mai
mare parte a populaiei ce i petrece timpul la ferme, la vnat sau au alte ocupaii ce
necesit consumarea energiei pentru a obine mncare, i-a format un stil de via
caracterizat de obinerea hranei prin efort fizic. Vnatul, pescuitul sau creterea
animalelor au fost nlocuite treptat de industrii de producere a hranei n cantiti
nelimitate, disponibile n toat lumea, fr a consuma energie fizic.

Cu timpul, mainriile i sisteme automate au evoluat, iar munca fizic din fabrici a fost
nlocuit cu slujbe de gulere-albe. Cltoriile au nceput s se realizeze fr efort,
acest lucru ameninnd transformarea picioarelor noastre n organe rudimentare,
exceptnd folosirea lor pentru pedalele mainilor personale.

Evident, revoluia industrial i cea tehnologic ce a determinat aceste transformri, a
avut beneficii spectaculoase pentru majoritatea populaiei. Oricum, aceste transformri
ale stilului de via aprute datorit acestei revoluii, au o parte negativ ce a rspndit
epidemii de obezitate i diabet. Consecinele acestor condiii, inclusiv creterea apariiei
hipertensiunii, a metabolismului lipidic anormal i a bolilor cardiovasculare, au devenit
problemele de sntate majore pentru majoritatea populaiei din secolul 21. Aceste boli
cronice, degenerescente au nlocuit bolile infecioase rspndite cu 2000 de ani n urm
boli precum tuberculoza, holera, malaria, ciuma ce provocau moartea a mii de
oameni din America de Nord, Europa, i mai ales n Asia, Africa i America de Sud.
Obezitatea, Diabetul i bolile de inim, bazate pe schimbri ale stilului de via,
reprezint principalele ameninri ale viitorului.

Obiectivele cele mai importante ale acestei cri sunt acelea de a dovedi cum stilul de
via din zilele noastre a determinat apariia unor astfel de probleme i de a oferi
5
strategii i sfaturi descoperite n studiile medicale, prin care sntatea oamenilor
diabetici sau a celor ce ce prezint riscul de diabet poate fi mbuntit. Capitolele se
vor concentra pe schimbri practice ce le putem realiza n legtur cu modul n care
facem cumprturi, n care ne planificm mesele i gustrile, n care gtim, modul n
care privim mncarea, precum i schimbri n activitatea noastr psihic, ce ne poate
ajuta n scderea greutii i n prevenirea diabetului, obezitii i a bolilor
cardiovasculare. De asemenea, vom discuta despre interaciunea complex dintre
diabet i stilul de via. Precum i despre ajustri ale stilului nostru de via i
tratamente medicale ce ar trebui urmate de oameni se manifesta tipul 1 sau 2 de
diabet.

Cercettorii ce au realizat aceste studii i-au petrecut cariera pentru descoperirea
schimbrilor necesare. Urmarea acestor sfaturi poate fi unul dintre cele mai bune lucruri
pe care le poi face pentru a-i mbunti sntatea. Toate recomandrile sunt bazate
pe studii tiinifice i experiene practice i reprezint alegeri necesare prevenirii unor
astfel de boli.

Btlia mpotriva efectelor devastatoare asupra stilului nostru de via actual este
deseori considerat un rzboi cultural mpotriva fabricrii alimentelor, a nutriiei
neregulate, a gustrilor, a meselor bogate, hipercalorice i pline de grsimi. n mod
similar, televizorul i jocurile pe computer sunt deseori nvinuite pentru lipsa efortului
fizic.

Toate acestea au un smbure de adevr. Marketingul este foarte puternic. Oricum, noi
suntem cei mai respunsabili pentru alegerile fcute cu privire la stilul de via. n aceast
carte, vor fi prezentate strategii ce le poi utliza pentru prevenirea i vindecarea
diabetului prin sfaturi rpivind cumprturile, gtitul, mncatul i efortul fizic. Aceste
startegii nu necesit puteri extraordinare, mult timp sau muli bani. Ele necesit doar un
angajament fcut pentru sntatea ta i a familiei tale.
6

Diabetul Zaharat este o problema de sanatate majora din ce in ce mai raspandita in
Europa, o problema a tuturor varstelor i a tuturor continentelor.

Diabetul Zaharat produce cresterea morbiditatii i mortalitatea precoce.

Ministerului Sanatatii ii revine responsabilitatea de a crea conditii pentru reducerea
amplori acestei boli in primul rand printr-o recunotere oficiala a problemelor care apar
datorita ineficientei informationale, aceasta boala care descoperita tarziu are
complicatii grave atat in randurile tinerilor cat i a adultilor cu efecte dezastruoase;
accidente vasculare cerebrale, boli de inima, insuficienta renala, circulatiei vasculare la
ochi prin complicatii pana la orbire, circulatiei periferice la picioare pana la gangrena
apoi amputatia i altele.
7















2. CE TREBUIE SA STII DESPRE DIABET

Diabetul este o boala serioasa cand este descoperit, dar nu trebuie sa te sperii sau sa
intri in panica, poti avea o viaa lunga i frumoasa daca invei sa convieuieti cu boala.
Diabetul este o boala care reprezinta un nivel crescut al zaharului in sange ca rezultat al
lipsei de insulina sau pentru ca celulele nu raspund corespunzator insulinei produse deja
de corp. Insulina este un hormon produs in pancreas care ingaduie celulelor sa absoarba
glucoza, pe care o transforma apoi in energie. Daca celulele corpului nu absorb glugoza,
aceasta se acumuleaza in sange, ducand la complicatii medicale. Diabetul zaharat este o
boala metabolica, care evolueaza in timp, si care se manifesta prin cresterea glicemiei si
aparitia zaharurilor in urina. Din acesta cauza pacientul simte nevoia sa bea multe
8
lichide, are o pofta de mancare exagerata si urineaza cantitati mai mari de lichid.
Totodata, acesta are frecvent: abcese, infectii urinare si paradontoza.

IN ROMANIA dupa analizele nationale nr. persoanelor diagnosticate cu diabet se ridica
la 600000. Cele mai frecvente tipuri de DIABET sunt: diabet zaharat de tip 1 i diabet
zaharat de tip 2 i diabet de sarcina (gestational).

Diabetul zaharat este cea mai frecventa boala endocrina si este caracterizat prin
complicatii, care se dezvolta in timp si afecteaza ochii, rinichii, nervii si vasele de sange.
Aceste semne pot debuta brusc la pacientii cu varsta mai mica de 40 de ani, si care, de
obicei, nu sunt obezi. La persoanele supraponderale simptomele apar gradat in a doua
jumatate a vietii.

Exista mai multe tipuri de diabet dar cele mai des intalnite sunt diabetul de tip 1 care
rezulta din esecul corpului de a produce insulina si, ca rezultat, bolnavul este nevoit sa
isi injecteze insulina si diabetul de tip 2 ce rezulta din rezistenta la insulina, o stare in
care celulele nu folosesc corect insulina, stare adesea combinata cu o deficienta de
insulina.

Diabetul zaharat de tip 1 se caracterizeaza prin pierderea celulelor productoare de
insulin din pancreas si duce la deficit de insulin.

Diabetul zaharat de tip 2 este determinat in primul rand de stilul de viata si apoi de
genetica.

Numrul oamenilor ce sufer de tipul 2 de diabet a crescut foarte mult n ultimii 50 de
ani. i din ce n ce mai muli oameni au un nivel al zahrului n snge foarte ridicat
pentru o stare a sntii bune, chiar dac nu au ajuns sa fie diabetici. Astfel de condiii
duc la intolerana glucozei sau la prediabet.
9

n cazul n care ai un nivel al zahrului n snge normal, aceast carte te va ajuta s i
protejezi sntatea i poate s ii departe de tine diabetul i complicaiile ce vin o dat
cu el.

Iar dac deja suferi de tipul de diabet 2, aceast carte te va ajuta s ii sub control starea
ta, s i mbunteti nivelul zahrului din snge i poate s renuni la cteva din
medicamentele tale. Ceea ce vei nva este un stil de via. Nu este bazat pe schimbri
drastice sau recomandri extreme de diet i exerciii fizice. Este vorba despre
reversarea isoriei stiluli de via.

Acest capitol va ncepe prin a explica ce este diabetul, cum putem controla mesele
zilnice, i cum disturbrile metabolismului pot afecta ntreaga sntate. Apoi vom vorbi
despre cum putem face fa epidemiei de obezitate, prediabetului, diabetului i bolilor
de inim. Cnd vei nelege ct de important este stilul de via pentru prevenirea
acestora, vei nelege c aceast carte poate face o schimbare.



Este DIABETUL ZAHARAT o boala vindecabila ?

Este intrebarea frecventa pusa medicului, raspunsul este neiertator o data aparuta
boala, bolnavul va purta cu el tot restul zilelor lui. diabetul nu e vindecabil. Diabetul
zaharat este o tulburare a metabolismului glucidic care netratat sau tratat defectuos
este cauza, cazurilor de dializa, amputatiilor, la fel pierderea vederii la adulti,o boala
dura care necesita o atentie speciala, o amenintare tacuta care sapa temelia sanatatii.
Un singur diabet se vindeca: cel care apare in timpul sarcini (gestational) dar i acesta
predispune femeile sa se confrunte mai tarziu cu diabet de tip 2,care este cel mai des
10
intalnit dupa nasterea unui bebelus mai greu de 4 kg sau cresterea foarte mult in
greutate (indexul de masa corporala IMC).

IMC reflecta gradul de subponderabilitate sau supraponderabilitate i se calculeaza
impartind greutatea corporala exprimata in kg la valoarea inaltimii in metrii la patrat.
Daca indicele depaseste valoarea de 20-25 atunci este predispozitie catre obezitate, un
mare factor in diabetul de tip2, tensiune arteriala mare, ovare polichistice, viata
sedentara, alimentatie dezordonata.

Se poate anticipa diabetul? Daca eram mai atenta la semne!

Inainte de a fi diagnosticate cu diabet persoanele trec printr-o perioada de diferite
tulburari. Vizita la doctor este bine venita, prin examenul medical, analize: (o proba de
sange pe nemancate). Daca rezultatul este pozitiv se face toleranta la glucoza. Aceasta
consta in testarea glicemiei pe nemancate (prin inghitirea a 75g de glucoza dizolvata in
apa i testarea glicemiei din nou, dupa 2 ore intre timp nu se manca, nu se bea apa, nu
se fumeaza nu se face efort). Daca se descopera diabetul la inceputul evolutiei prin
tratament naturist i dieta cu alimente bogate in fibre, miscare, scaderea in greutate a
celor supraponderali, pot intarzia sau preveni diabetul cu un stil de viata schimbat
radical.


Cat de des trebuie sa ne testam glicemia pentru a depista diabetul

Pentru cei care prezinta factori de risc: Varsta de 45 ani, rude bolnave de diabet,
pacienti care au luat doze mari de corticoizi sau femei diagnosticate cu sindromul
ovarelor polichistice, mame care au nascut copii cu greutate mare, hipertensivi (TA mai
mare de 140/ 90mm Hg), i cei obezi.

11
Cei cu factori de risc vor face TESTUL in functie de afectiunile avute. Pentru copii i
adolescenti TESTUL se face cat mai des posibil tinand glicemia sub observatie sau sunt
situatii cand monitorizarea glicemiei este necesara zilnic pentru a preveni situatiile
extreme.

Cauzele producerii diabetului :
* alimentatia hipocalorica bogata in grasimi i oxidanti,
* stresul, sedentarismul, obezitatea,
* consumul excesiv de alcool, lipsa de somn, nervozitatea,
* stilul de viata,ocuri psihice puternice
* medicamente care afecteaza pancreasul,
* predispozitia genetica.

In cazul copiilor, cauzele declansarii diabetului pot fi:
* traume suferite de mame in timpul sarcini sau a travaliului
* traume suferite de copii in timpul sarcini sau in prima parte a vieti
* ereditatea chiar i de la a doua generatie (bunic cu diabet-parinti sanatosi-nepot cu
diabet).


Simptomele diabetului :
Diabetul nu doare, iar de cele mai multe ori simptomele sunt putine, discrete i de accea
sunt puse ca consecintele altor probleme, daca ar durea am merge mai repede la medic
i astfel s-ar evita complicatiile acestei afectiuni.
* Oboseala-iritabilitatea,-tulburari de vedere o explicam prin ritmul de viata
* Setea permanenta (uneori se ajunge la consumarea de pana la 4-6 l de apa, in
zilele calduroasa)
* Urinatul des (pus pe seama inei infecti urinare)
* Hipertensiunea
12
* Scaderea in greutate (desi pofta de mancare creste).

Aceste manifesteri mai ales daca sunt prezente impreuna trebuie sa ne determine sa
mergem la medic pentru o testare de glicemie. E foarte posibil sa ai diabet! Am auzit de
multe ori pacienti care spuneau nefericiti un adevar trist dar greu de indreptat "Mi-am
batut joc ani de zile de diabet si acum isi bate el joc de mine" din aceste vorbe spuse cu
disperare este necesar sa intelegem ca o data ce boala a fost descoperita, ea trebuie
luata in serios i colaborarea dintre medic i bolnav sa se faca regulat luna de luna sau
ori de cate ori este nevoie pentru ca aparitia complicatiilor sa poata fi evitata sau
intarziata toata viata.

2.1 Concentraia de zahr din snge i insulina

S amintim c Nicolae Constantin Paulescu (1869-1931) a descoperit insulina
(pancreina), dupa 30 de ani de munca i struin in laboratoare. Rezultatele muncii le
va publica in revistele internationale de specialitate structurate in 5 articole tiintifice
privind pancreina numele ales de profesorul Paulescu pentru hormonul care va fi
numit ulterior insulina.

Insulina - cel mai bun i eficace medicament antidiabetic in diabetul de TIP 1, este
necesara i persoanelor cu diabet de TIP 2 in cazul cand regimul alimentar i
medicamentele pe cale orala nu mai echilibreaza boala, fiind necesara insulina pentru
normalizarea glicemiei i prevenirea complicatiilor cronice.

Insulina hormon pancreatic secretat de celulele beta din insulele Langerhans,
favorizeaza utilizarea glucozei din tesuturi si scade glicemia .

Antagonistul insulinei este glucagonul , insulina se prepara din:
13
* Din pancreas de animal, cel mai frecvent de vita sau de porc, inalt purificata dar
folosita rar la noi in tara
* Insulina de tip uman, are aceeasi structura ca ceea produsa de pancreas, provine de la
insulina de animal sintetizata prin inginerie genetica.

Folosirea insulinei de tip uman este ceea mai folosita pentru ca nu produce anticorpi,
(cea animala produce) este lipsita de impuritati (nu i ceea animala)
i nu da efecte adverse ca lipodistrofia i insulinorezistenta precum anticorpii insulinei
animale.

Insulina se face subcutanat (sub piele)

La inceput injectiile de insulina sunt facute de medicul diabetolog sau asistenta apoi
pacientii vor fi invatati sa-i administreze ei insulina. La copii, parintii vor fi invatati sa le
faca insulina pana vor mai crete i vor fi curajosi si-si vor invinge teama i o va face
singuri. Am intalnit copii de 8 ani care sub supravegherea atenta a parintilor ii faceau ei
insisi injectia de care vor depinde toata viata. La pubertate vor fi complet independenti
din acest punct de vedere fata de parinti (vor fi pe picioarele lor).

Nici un cadru medical din lume nu poate inlocui pe pacientul bolnav sau familia in
aceasta privinta exceptie fac cei care nu vad sau le tremura mainile sau orice situatie
care ii impiedica sa se autoinjecteze. In asemenea situatii este nevoie ca mai multi din
anturajul diabeticului sa tie sa faca acest lucru (sa-i faca injectia cu insulina).

Alegerea locului de injectare a insulinei

Zonele recomandate pentru injectarea insulinei sunt: abdomen, coapse, fese, brate.

14
* Se tine seama de cat de repede trebuie sa actioneze insulina: daca insulina se face in
abdomen ea va ajunge mai repede in sange decat daca se face in coapsa sau fesa.
* Se evita injectarea in acelai loc, lasand timp de odihna locului, absorbtia insulinei
va fi mai buna, iar riscul de lipodistrofie (distrugerea tesutului) va fi inlaturata.
* Cat de adanc injectam insulina insulina se face subcutanat (stratul situat intre piele
i muschi). Daca insulina se face prea profund in tesutul muscular este foarte dureroasa
iar insulina se absoarbe mai repede in sange. Daca copilul-tanarul este slab i are un
tesut subcutanat prea subtire, acul se introduce la un unghi de 45 de grade.
* La ce distanta se fac injectiile, pentru prevenirea lipodistrofiei injectiile cu insulina se
fac 3-4 cm distanta intre ele.
* Temperatura locala la injectare, daca temperatura corpului este mai ridicata la
injectarea insulinei (dupa baie sau expunere la soare) vasodilatatia locului (vasele de
sange se dilata) face ca absortia insulinei injectate sa se faca mai repede in sange.
Temperatura locala scazuta determina vasoconstrictia (ingustarea vaselor de sange) i
prelungirea timpului de absortie a insulinei.
* Masajul local al zonei, se face prin miscari circulare timp de 3-5 minute, ce favorizeaza
o mai buna absorbtie a insulinei.



Ce factori tin de pacientii cu diabet, cand fac insulina

* Greutatea corporala: cu cat greutatea corporala este mai mare (obezitate) i dozele
de insulina vor fi mai mari, datorita insulinorezistentei i pacientul trebuie sa se
cantareasca mai des pentru a nu mai creste in greutate.

* Calitatea tegumentelor: cand apar lipodistrofiile pieli, diabeticii le prefera pentru ca
injectarea insulinei pe aceasta suprafata nu provoaca durere. Insa absorbtia insulinei
este mai redusa sau chiar neimsemnata ceea ce duce la aparitia hiperglicemiilor
15
nejustificate, fie eliberarea insulinei este foarte rapida i produce aparitia hipoglicemiilor
repetate. Nu este indicat sa se foloseasca repetat aceeasi zona pentru ca se
deteriorizeaza i pot aparea infectii la nivelul pielii.

* Stresul psihic: la copiii cu diabet, daca stresul este negljat duce la dezechilibru
metabolic care duc la valori mari de glicemie.

Insulina este o proteina i este degradata in stomac asa ca ea se poate face doar
injectabil. Insulina mai este folosita i in diabetul gestational dar i in diabetul de tip 2
atunci cand au loc interventii chirurgicale sau infectii importante insa administrarea ei
este temporara. Exista cazuri cand diabetul inainteaza (evolutia dibetului face ca celulele
pancreatice sa se distruga) i in acest caz administrarea insulinei se va face permanent.

Cu ce ne facem insulina ? usor i practic cu instrumente moderne!

Injectarea insulinei se facea cu ajutorul siringilor, mod imprecis de dozare corecta i un
disconfort pentru pacieti. In prezent pe piata aparatelor medicale au aparut siringile
preumplute NOVO-LET in care insulina i dispozitivul de injectare sunt combinate intr-o
singura unitate apoi stiloul NOVOPEN, care are aspectul unui stilou, care necesita
doar introducerea unui cartu cu insulina denumit Penfil.

PENMATE este un alt sistem de injectare cel mai bun care printr-o simpla apasare pe
buton se introduce acul NovoFine in piele automat, urmata de injectarea insulinei
NovoFine sunt ace foarte fine acoperite cu silicon care permit ca injectarea sa fie
nedureroasa.

!!! Inainte de folosirea penurilor verificati data de expirare, apoi agitati sa se
uniformizeze insulina. Lichidul trebuie sa devina uniform, albicios, laptos.

16
Cum se administreaza in mod direct insulina ? informatii foarte necesare!

Dupa alegerea locului de injectie i dezinfectarea lui cu un tampon imbibat in alcool se
lasa sa se usuce apoi se scoate aerul dintre rezervor i ac prin rasucirea selectorului de
dozare 2 unitati (cifra 2), tinand acul in sus se apasa butonul de injectare pana selectorul
revine la pozitia 0 i la capatul acului apare o picatura de insulina, se seteaza doza de
insulina prescrisa la acea ora de tratament, se prinde pielea intre degetul mare i
aratator, asfel incat sa se formeze un pliu in care se introduce acul sub unghi de 45
grade la cei slabi i de 90 de grade la cei cu strat adipos, apoi se impinge pistolul pana la
eliminarea intregii cantitati de insulina. Apoi se asteapta 10 secunde (se numara pana la
10) i se scoate acul incet pentru a nu pierde insulina pe tract. Se apasa locul cu un
tampon uscat steril i nu se maseaza daca nu dorim sa marim viteza de absobtie a
insulinei.

* Daca insulina se injecteaza intr-un vas de sange - (se observa dupa ce se retrage acul
apare o picatura de sange) actiunea insulinei se face de la 5 minute la 30 de minute
depinde de felul insulinei, rapida sau cu actiune intermediara, favorizand riscul unei
hiperglicemi surprinzatoare inainte de masa. Durata de actiune se epuizeaza dupa de 2-
3 ore ceea ce face explicatia hiperglicemiilor surprinzatoare.
* Daca doza de insulina nu a fost injectata complet - (a mai ramas in cartus insulina din
neatentie) se considera ca s-a facut incomplet injectia (doza administrata nu este cea
stabilita), nu se face o alta doza ci doar in urmatoarele ore se monitorizeaza valorile
glicemiei pentru a preveni o problema care se va ivi. La fel reamintesc ca acul nu se
scoate imedit dupa administrarea insulinei ci se asteapta 10 secunde i dupa acest timp
se considera injectarea terminata.
*Diminuirea durerii dupa injectare prevenirea durerii se face daca muschiul este
relaxat in timpul injectarii, sau introducerea acului se face rapid fara a face pliul inainte
de injectare iar apasarea pistonului se face foarte lent nu rapid la fel varful acului sa fie
ascutit nu tocit.
17
* Daca se sare o injectie de insulina, acest lucru este total interzis, sub nici un motiv
sau scuza, nu se omite administrarea unei injectii. Prin omitera injectiei se ajunge la
starea de cetoza si intreruperea pe o durata mai mare a insulinei la moarte.

Pentru a nelege cum muli dintre noi manifest prediabet i apoi diabet, trebuie s tii
cum funcioneaz un metabolism normal. Metabolismul reprezint procesele corpului
ce conduc energia pentru pstrare, depozitare n diferite direcii precum grsimea,
activiti normale de cretere, de dezvoltare sau activiti psihice. Carbohidraii
(incluznd amidonul i zahrul), grsimile i proteinele sunt cele trei grupe de nutrieni
prezeni n dieta noastr care aduc energie i care construiesc bazele metabolismului i
creterii. Carbohidraii i grsimile aduc cea mai mult energie necesar pentru a pune
n micare corpul nostru: muchii pentru locomoie i organele noastre vitale precum
creierul, ficatul, inima, rinichii i plmnii.

Carbohidraii sunt descompui n intestin n cantiti mici de zahr ce pot fi absorbite n
circulaie (Figura 1.1). Zahrul i glucoza sunt apoi transportate din snge aproape de
peretele celulei i n interiorul ei, unde sunt descompuse mai departe, aducnd o surs
major de energie. Zahrul mai poate fi stocat n ficat sau n muchi ca glicogen, un
carbohidrat complex ce este folosit ca rezerv de energie, atunci cnd metabolismul are
nevoie. Acizii grai, ce reprezint descompuneri are grsimilor, sunt o alt surs
important de energie. Ca i glucoza, pot crea imediat energie sau pot fi stocai n ficat
pentru mai trziu.

Pentru ca zahrul s ptrund n majoritatea celulelor, el trebuie transportat n
apropierea peretelui celulei de ctre transportatorii glucozei. Aici este momentul n care
insulina intervine.

Insulina este un hormon, deci o protein creat si secretat de celule special care apoi
circul prin snge i afecteaz alte organe i funciile acestora.
18
Administrarea acesteia este necesara pacientilor care nu raspund la tratamentele
naturiste, la dieta sau tratament cu agenti orali. In functie de durata intrarii in actiune si
de perioada de actiune, exista 3 tipuri de insulina: rapida, intermediara si lenta. Insulina
rapida incepe sa actioneze dupa o ora de la administrare, are efect maxim dupa 6 ore,
iar durata maxima de actiune este de 16 ore. Insulina intermediara incepe sa actioneze
dupa 2 ore si jumatate de la administrare, efectul maxim se observa dupa 11 ore, iar
durata totala de actiune este de 25 de ore.

Terapia conventionala presupune administrarea a 1-2 injectii cu insulina intermediara pe
zi. Terapia insulinica intensiva se realizeaza prin administrarea insulinei cu actiune
intermediara sau lunga seara, alaturi de insulina rapida inainte de fiecare masa. Trebuie
mentionat faptul ca inainte de un efort fizic este necesara scaderea dozei de insulina.


Rolul insulinei, un izvor de viata pentru insulino-dependenti!

Organismul obtine energie utilizand ca combustibil glucidele. Cele mai multe tesuturi
au nevoie de insulina, un hormon produs de pancreas pentru a putea transporta glucoza
prin membrana celulara. In diabetul de tip 1 care apare pana la varsta de 30 de ani,
pancreasul nu reuseste sa produca (destula) insulina, iar in diabetul de tip 2 (dobandit
de cele mai multe ori la maturitate) receptivitatea celulelor scade la insulina, nereusind
sa utilizeze hormonul in mod eficient.Insulina este necesara pentru tratamentul tuturor
pacientilor cu Diabet zaharat de tip 1 si Diabetul gestational, iar la multi pacienti cu
Diabet de tip 2 cand au loc interventii chirurgicale, infectii importante, administrarea
este temporara.

Insulina este cea mai puternica arma in lupta cu Diabetul, ea suplineste deficitul din
organism si este in realitate o victorie impotriva bolii.

19

Efectele adverse ale insulinei, un rau necesar!

Cu ajutorul insulinei au fost salvati de la moarte mii de pacienti, i totusi insulina are
efecte primejdioase i chiar mortale. Cele mai frecvente dar i periculoase sunt
hipoglicemiile pana la coma hipoglicemica apoi moartea. Alte efecte adverse: alergia la
insulina, insulinorezistenta, lipodistrofiile, infectiile locale, durere la locul injectarii,
tulburarile de vedere, edemele insulinice.

* Alergia la insulina este sporadica la insulina animala datorita unor elemente folosite
in procesul de fabricatie pentru a-i prelungi actiunea i aproape inexistenta la insulina
umana. Ea se manifesta local prin mancarimi, roeata sau ridicaturi pe tegument
(noduli) care dor i alergie generalizata care se manifesteaza printr-o urticarie (prurit)
mai intinsa sau edem (umflarea in unele parti ale corpului). Aceste neplaceri se
corecteaza prin schimbarea insulinei de medicul diabetolog si numai de acesta,
schimbarea locului injectiei, corectarea greselilor de injectare. Categoric nu se intrerupe
insulina.
* Insulinorezistenta scaderea in mica masura sau absenta scaderii glicemiei dupa
administrarea injectiei cu insulina.
* Lipodistrofiile insulinice o modificare a pielii (tegumentelor) i structura tesutului
adipos (gras) subcutanat; apar datorita injectarii indelungate a insulinei tot in acelesi loc.
Este de doua feluri:
* ipodistrofie de tip atrofic care se intalneste cand se administreaza insulina de
origine animala (o insulina impurificata) care nu se mai foloseste, ea lasand la locul
injectiei o adancitura (depresiune) prin disparitia grasimii.
* Lipodistrofie de tip hipertrofic care se prezinta sub forma unor noduli (galuste)
nedurerosi care se formeaza prin inmultirea celulelor grase. Pacientii fac greeala sa-i
injecteze insulina tot in aceste locuri nedureroase dar insulina se absoarbe inegal i se
20
distruge epiderma care va fi sursa de infectii. Se previn aceste neplaceri prin schimbarea
locului de injectare prin rotatie, asfel zonele de tip hipertrofic se odihnesc.
* Durere la locul injectiei cu insulina cand insulina este prea rece, ea se aduce la
temperatura camerei; cand nu se lasa sa se usuce bine alcoolul (spirt), cand se
dezinfecteaza pielea i spirtul patrunde pe traiect, locul se lasa sa se usuce bine; injectia
de insulina se face prea adanc perpendicular (in muschi) sau fara sa se formeze pliul.
* Infectiile la locul injectiei se pot face (abcese sau flecmoane) prin nerespectarea
regulilor de sterilizare i igiena mainilor i tegumentelor. Sterilizare peste 100 de grade
celsius, apa i sapunul pentru igiena.
* Tulburarile de vedere pot sa apara la inceputul tratamentului cu insulina prin vedere
incetoata sau vedere dubla. Acest fenomen dispare dupa cateva saptamani i insulina
NU va fi intrerupta
* Edemul insulinic apare tot la inceputul tratamentului cu insulina prin aparitia
imflamatiei (edeme) in zona gambei (fluierul piciorului) i jurul ochilor i pleoapelor, un
fenomen tranzitoriu care NU necesita intreruperea insulinei.






FIGURA 2.1 Digestia
21



Insulina este fcut n pancreas, oragn localizat n spatele abdomenului. n general,
pancreasul realizeaz digestive chimice ce ajut la descompunerea nutrienilor din
mncare pentru ca acetia s poat fi absorbii n intestin. Pancreasul conine de
asemenea grmezi de celule numite insule mici. Dei n aceste insulie sunt prezente
mai multe tipuri de celule specializate, cea mai important este celula beta care face
insulina.

Aceste celule beta pot detecta nivelul de zahr din snge, spre exemplu dup o mas.
Cnd nivelul zahrului ncepe s creasc, celulele beta ncep s fac i s secrete
insulin, ce mrete transportul de zahr n celule i reine nivelul zahrului de la o
cretere prea mare. ns munca insulinei abia a nceput n acest moment.






FIGURA 2.2 Absorbia normal a glucozei
22

Atunci cnd insulina este prezent n cantiti adecvate, se lipete de receptorii
specializai (precum cheia de o iala). Receptorul insulinei comunic cu transportorii
glucozei ce se mic din interiorul celulei spre suprafaa celulei unde se ataeaz unei
molecule de glucoz i se mic din snge n interiorul celulei.
Insulina de asemenea stimuleaz procesele celulelor care conduc cantitile de zahr ca
glicogen, cantitile de acizi grai ca grsimi i aminoacizii ca gruuri de proteine. n plus,
insulina previne descompunerea proteinelor, a grsimilor i a glicogenului. Prin urmare,
insulina conduce cantitile de energie depozitate i stimuleaz construirea esuturilor i
a procesului de cretere. (Figura 1.2).

Atunci cnd nivelul de zahr din snge scade, producerea i secreia insulinei se oprete
i toate procesele sunt abandonate: zahrul este eliberat din locul depozitat, n loc s fie
acumulat n muchi sau ficat; grsimile sunt descompuse i acizii grai eliberai;
proteinele sunt descompuse n loc s fie sintetizate. Insulina este ca un poliist de
circulaie, direcionnd nutrienii spre depozitare i cretere. Atunci cnd nivelul
23
insulinei este sczut, circulaia se mic n direcia opus cu energia eliberat din
depozitrile sale.

Acestea se ntmpl n corpul unei persoane sntoase. Atunci cnd ceva ntrerupe vreo
parte din acest sistem, este o problem. Diabetul este pe de parte cea mai comun
boal cauzat de un metabolism anormal.

2.2 TIPURI DE DIABET: 1 i 2
Cele mai intalnite forme ale diabetului sunt :
* Diabet zaharat primar (tipul 1 diabet insulinodependent DID)
* Diabet zaharat secundar (tip 2 dibet neinsulinodependent DNID)
* Diabet de sarcina (diabet gestational)

Dei acestea au cauze diferite i afecteaz foarte multe categorii de oameni, au n
comun trei caracteristici de baz.

Prima dintre ele se refer la faptul c ambele tipuri de diabet sunt caracterizate de
anormaliti metabolice ce includ niveluri de zahr n snge ridicate i prin aceastea
cresc nivelurile de descompunere ale altor nutrieni, eliberai prin depozitarea zahrului.
Acest lucru se poate observa n tabelul 1.1. n al doilea rnd, scderea screiei insulinei
sau scderea sensibilitii la aciunea insulinei este un motiv pentru prezena
anormalitilor metabolismului. n cazul tipului 1 de diabet, organismul nu creeaz sau
creeaz foarte puin insulin, deoarece insuliele de secreia a insulinei au fost distruse.
n cazul tipului de diabet 2, organismul nu poate rspunde la cererile insulinei secretate,
datorit unei caracteristici numite rezistena la insulin.



Tabel 2.1 Cum putem diagnostica diabetul
24

Testare Niveluri de diabet* Niveluri de prediabet
>=126 mg/dL 100-125 mg/dL
>=200 mg/dL 140-199 mg/dL
>200 mg/dL

*Pentru a diagnostica diabetul, rezultatele anormale ar trebui s fie confirmate prin
testri repetate.
**Diabetul poate fi diagnosticat n cazul n care exist simptome clare.

n al treilea rnd, ambele tipuri de diabet pot crea n timp complicaii ce pot afecta
poriuni ale ochilor, rinichilor i sistemului nervos. Aceste complicaii apar datorit
nivelurilor ridicate ale zahrului din snge ce persist de-a lungul timpului i pot provoca
boli grave precum orbirea, deficiene ale rinichilor, ulcer, amputare a picioarelor, dar i
disturbarea funciilor altor organe. De asemenea, ambele tipuri de diabet cresc
substanial riscul de apariia a bolilor de inim i a infarctului. Pe termen scurt, dac nu
sunt tratate, nivelurile foarte ridicate ale zahrului din snge pot duce la deshidratri
severe ce pot cauza complicaii, com sau chiar moartea.

Chiar dac au n comun trei caracteristici de baz, cele dou tipuri de diabet sunt foarte
diferite n anumite aspecte. Tipul 1 de diabet apare n general la copii i tineri (a fost
numit la un moment dat atacul diabetului tineresc) i necesit tratament cu insulin
pentru supravieuire (a mai fost numit i diabetul dependent de insulin). n cazul tipului
de diabet 1, sistemul imunitar al organismului atac pancreasul. Acest atac
autoimunitar, distruge celulele beta, lasndu-le incpabile s mai creeze insulin.

Cauzele tipului de diabet 1 nu sunt cunoscute n ntregime. Nu se tie nc ce anume
determin sistemul imunitar sa atace pancreasul, dei cu siguran anumite gene
ereditare te pot face mai vulnerabil. Oricum, se tie faptul c tipul 1 de diabet nu are ca
25
i cauze principale stilul de viaa, supraponderalitatea sau obezitatea; n orice caz,
controlarea greutii i exerciiile fizice regulate sunt pri foarte importante ale
tratamentului. Meninerea unui nivel al zahrului n snge ct de normal posibil, ajut la
evitarea complicaiilor pe teremen lung.


DIABETUL TIP 1 (insulinodependent DID)

Fac parte pacientii cu diabet care sunt mentinuti in viata numai prin injectarea zilnica a
insulinei (o data sau de mai multe ori pe zi) daca insulina se intrerupe apare creterea
corpilor cetonici in singe care duce de la cateva ore pana la cateva zile la coma diabetica
hiperglicemica i decesul. Din aceasta categorie DID majoritatea se intalneste la copii i
tineri sub 30 ani dar ea poate aparea la orice varsta pana la 70 de ani.

DID se produce prin reducerea foarte tare a secretiei de insulina la nivelul pancreasului
(distrugerea celulelor beta din insulele Langerhans printr-un proces de autoimunitate).
In aparitia DID predispozitia genetica are un rol important (bunicii, fratii, parintii) pe
fondul acestei predispozitii se distrug celulele beta. Un alt factor este reprezentat de
virusurile i unele substante toxice. Virusurile care apar in sezoanele reci, toamna, iarna,
primavara) iar semnele de oboseala, pierderea in greutate, eliminarea unor cantitati
mari de urina (poliurie), sete excesiva (polidipsie), accentuarea senzatiei de foame
(polifagie) care se ivesc dupa o asa zisa "gripa" sau "viroza" este banuita in aparitia DID.
Dintre substantele toxice amintim intoxicatia cu substante folosite contra rozatoarelor.
La persoanele tinere debutul este foarte brusc i tratamentul cu INSULINA este
obligatoriu.



PERSOANELE CU RISC DE DIABET TIP1 DID, beau apa ca SETILA
26

* Predispozitie genetica (parintii, bunicii, neamurile) determinata prin analize genetice
* Anticorpii antiinsulari, determinata prin analiza sangelui
* Varsta sub 30 de ani unde toti pacientii sunt insulinodependenti
* Greutatea este sub normala sau normala
* Semnele sunt severe (poliurie, polidipsie, scaderea in greutate)
* Aparitia corpilor cetonici in urina cand nu este facuta Insulina din neglijenta
* Prezenta de infectii asociate
* Coma diabetica

De fapt prima intrebare a medicului: - Stiti pe cineva din familie cu diabet? -raspunsul
chiar daca este negativ mai bine raspundeti NU STIU-iar discutia duce la -a avut cineva
gangrena la picioare? sau a orbit cineva? - vom raspunde afirmativ.

De multe ori m-am intrebat EU cu diabet? oare stresul de zi cu zi, suprasolicitarile
nervoase sau tragediile i necazurile din familie au rol in declansarea diabetului. Acest
lucru nu a putut fi dovedit, insa cresterea glicemiei duce la aceste stari de stres i
nervozitate,trebuie evitate conflictele i tensiunile de orice fel.

Dupa aflarea dignosticului ''DIABET'' pacientul se intreaba sau parintele tanarului se
intreaba oare am facut abuz (i-am dat) dulciuri sau (i-am dat) am cam baut mult suc
raspunsul este, alimentatia bogata in zahar i produse zaharoase nu duc la aparitia i
agravarea semnelor clinice, dar ele pot determina cu singurata producerea diabetului la
om i ajuta cand sunt deja instalate semne fara sa ne dam seama.

SIMPTOMELE DIABETULUI DE TIP 1 (atentie la orice schimbare deosebita)

Sunt: urinari dese, foame exagerata, infectii frecvente, intarzieri in vindecarea ranilor,
tulburari de vedere, intepaturi sau furnicaturi ale membrelor inferioare. Aceste semne
27
existau chiar de cativa ani i pacientul nu a fost diagnosticat sau a fost diagnosticat
intamplator primind tratament corect i asfel au fost prevenite complicatiile.
!!! Se recomanda testarea glicemiei de cel putin o data pe an pentru un control de
verificare la cei sanatosi si ori de cate ori este nevoie la pacientii cu diabet zaharat.

Cum se face testarea ? (la medic sau acasa cei depistati)

Inainte de testare se spala pe maini cu apa i sapun i se terge bine, buricul degetului
va fi intepat cu un ac steril sau cu dispozitivul special pe care il are aparatul.
Se pune bandeleta de test la aparat se verifica codul scris pe cutia cu teste, se inteapa
degetul i se pune o picatura de sange la capatul indicat de bandeleta dupa cateva
secunde pe ecranul aparatului va aparea afisata valoarea glicemiei. Cel mai bine este sa
se noteze toate valorile glicemiei intr-un carnetel in care se scrie data, ora, valoarea i in
ce contest a fost facuta (pe nemancate, dupa masa, in conditii de efort, infectii, stres sau
ori de cate ori sunt modificari ale organismului). Aceste valori ajuta mult medicul in
ajustarea tratamentului asfel ca glicemia sa ramana in valori normale, acesta este
profilul glicemic.

Profilul glicemic este cel mai bun indicator pe termen scurt al gradului de control al
dozarii glicemiei pe zi la urmatoarele ore; 7; 10,30; 13-13,30; 16-16,30; 19; 22; 24; 3AM;
6-7AM; La pacientii cu diabet de tip 1 profilul ar trebui sa se faca cat mai des, la doua
saptamani sau o data pe luna iar la cei cu complicatii grave o data pe saptamana precum
i dupa schimbarea schemei de tratament, dar i in alte situatii speciale.





Atunci cand mananci mult zahar faci Diabet?
28

Zaharul nu provoaca diabet, dar cand exista predispozitii poate sa le accentueze.
La o persoana supraponderala o alimentatie bogata in zahar forteaza pancreasul, il pune
sa munceasca mai mult acesta oboseste i sfarseste prin a ceda nervos.

Fluctuatiile glicemiei la diabetul de tip 1 (insulinodependent)

Valorile normale ale glicemiei sunt 80mg - 115mg, oscilatiile valorilor de glicemie au
asupra organismului modificari ale cantitatii de glucoza aflata in sange. Cand
concentratia de glucoza in sange este mai mare de 120mg/dl atunci apare fenomenul de
hiperglicemie iar organismul nu are suficienta insulina sau nu o poate utiliza
corespunzator. Consumul exagerat de alimente, conform regimului, efort mai mare
decat este recomandat, stresul provocat de o cauza sau o alta boala suprapusa sunt
factori favorizanti hiperglicemiei.

Semnele care pot aparea la hiperglicemie atunci cand copiii sau tinerii nu ii fac injectia
cu insulina: accentuarea senzatiei de sete, eliminarea unor cantitati crescute de urina,
oboseala, somnolenta, tulburari de vedere. De urgenta se testeaza glicemia cat mai des
pentru a preveni aparitia cetoacidozei.

Ce este cetoacidoza? (atentie marita, mare pericol!)

In fenomenul de hiperglicemie celulele nu primesc suficienta glucoza care este
principala sursa de energie. Organismul va incepe sa degradeze grasimile pt. a hrani
celulele, rezultand corpii cetonici, care determina cresterea aciditati in sange cu urmari
grave. Aceasta stare se instaleaza foarte incet (boala care ataca pe ascuns sau sapa,
sapa, sapa temelia organismului pe tacute). Recunoscuta de medic la timp previne
complicatiile.

29
Semnele cetoacidozei: stare generala alterata greturi i varsaturi, durere la intrare in
stomac (epigastru), respiratie cu miros de acetona, creterea frecventei i miscarilor
respiratorii. Se impune prezentarea de urgenta la medic.

Scaderea prea mare a glicemiei adica a nivelului glucozei in sange, apare inainte de masa
sau dupa un efort mare fizic intens (glucoza fiind de sub 50mg/dl) duce la fenomenul
numit hipoglicemie.

Semnele hipoglicemiei sunt : tremuraturi ale mainilor, ameteli, transpiratii, foame
intensa, durere de cap, piele palida i umeda, instabilitate emotionala (plans fara motiv),
scaderea atentiei, confuzie, furnicaturi in jurul gurii, ochi stralucitori. Atunci cand
hipoglicemia este foarte grava, pacientul isi pierde cunotinta i intra in
coma hipoglicemica, care arata ca pacientul bolnav de diabet are valoarea glicemiei sub
50 mg/dl, sare peste mese (nu mananca regulat mai ales cei care ii fac insulina), face
efort fizic intens sau ii injecteaza o cantitate prea mica de insulina. A se chema de
urgenta salvarea 112 daca nu se intervine bolnavul poate deceda. In cazurile moderate
de hipoglicemie se poate consuma 1-2 lingurite de zahar i daca este posibil a se
determina glicemia.

In cazurile severe este nevoie de injectarea de o solutie de glucoza sau injectarea de
glucagon (unul din hormoni care ajuta ficatul sa elibereze in sange glucoza stocata).

Glucagen-R Hipokit permite sa aveti glucagon acasa sau la dumneavoastra, astfel o ruda
sau prieten sa va ajute sa-l injectati.

Diabetul de tip 1 (DID) - pune mai multe probleme medicului i bolnavului datorita
varstei tinere (juvenile) i a obligatiei de a face insulina, tratamentul incorect facut de
bolnav are ca rezultat riscul mare de aparitia comei hiperglicemice dar i a comei
hipoglicemice (induse de insulina) dar controlul glicemiei mai frecvent prevenind
30
riscurile celor ''tineri i nelinistiti'' de complicatii cronice de la o varsta frageda
(imbolnavirea rinichilor, ochilor, picioarelor, infectii cronice etc).

Care sunt semnele complicatiilor diabetului de tip 1 (DID)?

Diabetul este o boala inelatoare, ascunsa. Semnele sunt interpretate contrar de cum
evolueaza ele in organism, cand un pacient incepe sa vada tulbure, ca ochelari facuti
recent nu mai sunt buni sau vedera ii este incetosata deja boala este instalata cu
complicatii datorita cresterii de glicemie iar pacientul se trezeste ca are la ochi o
retinopatie diabetica sau o cataracta care poate fi operata, incetoarea poate aparea i
la inceputul bolii doar prin cresterea glicemiei fara alte complicati.

Un alt semn al complicatiilor este aparitia durerilor in membrele inferioare (popular in
laba piciorului) mai ales in partea de la genunchi in jos, in gambe. Cand durerile apar
numai la mers dar dispar la repaos este o durere cauzata de infundarea arterelor de
deasupra durere numita arteriopatie.

Cand noaptea durerile sunt mai intense, dar sunt reduse la miscare este o imbolnavire.

*neuropatie diabetica -(durere in picioare) Atat la femei cat i la barbati poate aparea
*mancarime (prurit) -la organele genitale insotite de secretie de o scurgere alb-galbuie
* gangrene care este un alt semn; ranile care se vindeca foarte greu ducand uneori la
adevarate drame prin sectionarea unui membru inferor de la diferite nivele (picior)
* caderea dintilor; infectii diverse furuncule;
* volum mare de urina; eliminarea in 24 de ore a peste 2 litri de urina
* sete exagerata; consumarea in 24 de ore a unei cantitati de 5-6 litri de lichide
* foame exagerata; se consuma alimente in mod exagerat decat este normal
* scaderea in greutate; desi se consuma alimente exagerat pacientul slabeste
inexplicabil
31
* oboseala; o manifestare inexplicabila, permanenta

Sunt semne suspecte care pot fi observate la copii, frati, parinti, o ruda sau cunotinte
sau prieteni care nu-i dau seama ca ar putea fi primele complicatii ale unui intarziat
diabet inaugural (un pacient care nu stie ca are DZ) adica ii "inaugureaza" boala care
poate duce la o coma diabetica inaugurala. Dupa ce pacientul primete ingrijirile de
rigoare medicul va discuta cu el indiferent de varsta unde se va vedea daca semnele
sunt recente sau de mai mult timp (saptamani, luni sau chiar ani).

Complicatiile cronice ale diabetului de tip 1: marile tragedii
Evolueaza foarte lent i in etape:
Complicatiile vasculare:
* microangiopatia
* macroanginopatia
* neuropatia diabetica
Infectii urinare: pielonefrita cronica

Infectii cronice respiratorii: tuberculoza pulmonare care apare mai des la diabetici decat
nediabetici..
Infectii cronice pe piele i mucoase: ciuperci interdigitale (adica localizate intre degetele
picioarelor) prurigo (este mancarimea foarte intensa a corpului) epidermofitii care dau o
senzatie de mancarimi puternice care fac ca diabeticii sa se scarpine provocandu-i rani
prin care patrund microbi si care duce la infectii grave putand provoca gangrena
piciorului.

Alte infectii cronice sunt:
* cataracta (albeata ochilor)
* paradontoza (caderea dintilor)

32
Microanginopatia diabetica la diabetul zaharat de tip 1:

Este o complicatie a celor mai mici vase de sange (capilare, arteriole, venule) care se
gasesc numai in diabet i hiperglicemia este principalul semn in aparitia complicatiilor
microangiopate. Cu cat valorile glicemiei sunt mai ridicate cu atat complicatiile sunt mai
timpurii. Tratamentul intesv cu insulina duce la normalizarea glicemiei intarziind
aparitiile complicatiilor cronice.

Hiperglicemia face ca fixarea glucozei pe proteinele din vase sa fie tulburata la fel
structura i functia ceea ce duce la probleme grave la pacientul diabetic.

Alti factori care contribuie la aparitia microanginopatie sunt: creterea grasimilor in
sange, fumatul, hipertensiunea arteriala, modificari hormonale i metabolice in
pubertate, cresterea coagulabilitatii saguine dar cele mai importante sunt ale rinichilor
(boala se numeste nefropatie diabetica) iar complicatiile de la nivelul ochilor duc la
aparitia (retinopatiei diabeabetice)

Angiopatia diabetica este modificarea vaselor de sange: artere, capilare i venule (vene
mici) care se datoreaza Diabetului zaharat. In greaca, angios = vas de sange, unele din
aceste modificari fiind prezente numai in diabet altele se intalnesc i la alte boli.
Diabetul zaharat le face sa apara mai timpuriu, mai frecvent i mai grave (arteriopatia
membrelor inferioare, infarctul miocardic).



Nefropatie diabetica :
Este o imbolnavire a ambilor rinichi (in greaca nephros = rinichi) care apare numai in
diabet fiind una din cele mai grave complicatii cronice vasculare microanginopatiei
diabetice care daca nu este descoperita la timp i tratata corespunzator duce la
33
insuficienta renala, atunci cand structura rinichilor este distrusa duce la uremie
(varsarea urinii in sange) ceea ce face ca bolnavul sa faca dializa (curatirea sangelui) i
transplant de rinichi.

Nefropatia diabetica are doua etape:
* nefropatia diabetica incipienta (NDI)
* nefropatia diabetica clinica (NDC)

Cand albuminuria i proteinuria (in cantitatea de urina eliminata in decursul unei zile se
elimina i albumina cuprinsa intre 5-30mg/24 de ore i o cantitate de proteine de pana
la 300mg/ in 24 de ore la om sanatos) prin depairea cantitatii normale apar semne de
imbolnavire ale rinichilor, i netratarea corespunzatoare duce la semne severe a bolii.

Semnele nefropatiei diabetice
* albuminuria i proteinuria sunt foarte mari
* hipertensiune arteriala ridicata
* creterea creatininei i ureei (urina care sa varsat in sange)
* edeme la gambe (picioare)

Nefropatia diabetica incipienta cat i cea clinica poate fi prevenita; boala in sine nu are
nici un semn particular, ea este depistata numai atunci cand se fac analize pacientului
diabetc i se constata ca apare in urina Microalbuminuria (30-300mg/24h) sau o
Proteinurie (300 i 500 mg/24h)

In concluzie toti pacientii cu diabet cu o vechime mai mare de 10 ani trebuie sa-i faca
la un laborator, abuminuria i proteniuria cel putin o data pe an.


Nefrita diabetica clinica (CAD)
34

Este un stadiu mai avansat in care pe langa albuminurie i proteinurie apare i
hipertensiunea arteriala cu edeme la gambe (picioare) iar creatinina i ureea au valorii
mari (adica urina se varsa in sange) aceasta este cea mai grava, asfel se reduce din
alimentatie o cantitate mai mare de proteine i sare fiind astfel stabilit un nou regim de
catre diabetolog.

Cand problema rinichilor este foarte grava se recurge la rinichiul artificial
(hemodializa) procedeu prin care se curata sangele de uree, de hemoglobina libera, si de
alti produi din metabolism datorita incapacitatii rinichilor de a elimina aceste deseuri
toxice. Aceasta se face prin difuzarea printr-o membrana semipermeabila (cel mai des
artificiala). Sangele bolnavului derivat intre o artera i o vena facut incoagulabil, este
trecut printr-un tub semipermeabil scufundat intr-o baie cu o compozitie adecvata.
Procedeul constituie principiul rinichiului artificial.

Cand hemodializa nu mai este eficace se ajunge la inlocuirea rinichilor cu altii care
functioneaza normal, operatie care prelungeste viata pacientilor dar care in tara se face
rar iar in stainatate costul este foarte mare.

Preventie i tratament in Nefropatia diabetica i cea incipienta:
* efectuarea unui tratament corect care sa asigure o glicemie normala toata viata
* reducerea cantitatii de proteina din alimentatie stabilita de medic
* normalizarea tensiuni arteriale care nu se datoreaza diabetului (valorile normale
130/80
* fara eforturi mari fizice i un stil de viata sanatos
* in situatiile grave tratament prin hemodializa rinichi artificial


Retinopatia diabetica (RD)
35

Pacientii, datorita imbolnavirii retinei, au o scadere a vederii (membranele care
captusesc ochiul au o bogata retea de vase mici); ei merg la oftamologie unde se plang
medicului ca dei au schimbat ochelarii nu vad, specialistul ii examineaza ochiul i vede
modificarile specifice diabetului i asfel se descopera boala, diabet. RD (retinopatia
diabetica) are ca examen oftamologic fundul de ochi facut cu aparatul oftalmoscop.

Cand medicul banuiete o retinopatie diabetica se mai face angiografia cu fluoresceina
(o substanta colorata) care se injecteaza in vena de la plica cotului i ajunge in tot corpul
inclusiv in ochi.

Aceasta examinare de diagnostic se poate face timpuriu evitadu-se complicatiile.
O atentionare catre pacientii cu diabet indiferent de tipul de diabet zaharat sau oricare
persoana cu risc de diabet care observa ca are tulburari de vedere sa se prezinte de
urgenta la oftalmolog, controlul sa se faca de cel putin o data pe an, inaintea
descoperirii diabetului pentru a preveni riscul cel mai mare care este orbirea.

Retinopatia diabetica are 3 etepe in parcurgerea boli:
* Retinopatia simpla cu microanevrisme (mici dilatari ca margelele, ale capilarelor)
* Retinopatia preproliferativa cu microanevrisme mai multe i hemoragii
* Retinopatia proliferativa in care se adauga capilare nou formate, stadiul cel mai grav

Retinopatia este boala pe care o fac pacientii cu diabet necontrolat, cea mai grava forma
Retinopatia diabetica proliferativa in care pe langa microanevrisme in retina se
formeaza noi capilare (de neoformatie), in afara retinei cat i in retina sau in globul
ocular care duce pe loc la orbire. Modificarile din retinopatia diabetica pot duce i la
aparitia glaucomului prin impiedicarea circulatiei umorilor (lichidelor din ochi care duce
la dezlipire de retina) o problema iarai foarte grava care duce i ea la posibilitatea
orbirii.
36

O concluzie: diabetul de tip 1 poate aparea la orice varsta insa predomina la pacientii
tineri, numindu-se Diabetul juvenil care implica dependenta de insulina. O alta forma a
bolii este ceea latenta autoimuna diabetul de tip 2 cu debut la persoana adulta de la
varsta de 40 de ani ca gen majoritar al maladiei.


Diabetul gestational

Apare uneori in timpul sarcini din cauza insuficientei organismului de a secreta insulina
in cantitati necesare organismului pentru a mentine glicemia in limite normale. De vina
sunt hormonii secretati de plancenta care ajuta fatul sa creasca, dar blocheaza actiunea
insulinei secretate de mama, nevoia de insulina poata sa creasca de pana la 3 ori.
Glicemia crete de obicei in saptamanile 24 i 28 de sarcina.Diabetul de sarcina dispare
dupa sarcina, dar nu trebuie neglijat el fiind unul din factorii raspunzatori de aparitia
hipertensiunii, marind riscul pierderii sarcinii sau de cresterea in greutate la copil, ceea
ce ar putea aduce complicatii la natere.

In timpul sarcinii placenta are grija de fat iar hormonii secretati de ea il ajuta sa creasca
dar tot acesti hormoni blocheaza actiunea insulinei secretata de mama, aceasta
problema se numeste insulinorezistenta si face ca insulina sa fie foarte greu folosita de
organismul mamei. Nevoia de insulina poate sa creasca pana la de trei ori in aceste
conditii. Saptamanile critice de crestere a insulinei sunt saptamanile 24 si 28 de sarcina.
Diabetul gestational este diferit de celelante tipuri de diabet prin faptul ca apare doar in
timpul sarcinii si dupa nastere dispare.


Factorii de risc pentru diabetul de sarcina:

Cele care au mai avut o sarcina anterioara diabet gestational
37
Pacientele care au mai fost mame si au nascut copil cu greutate de peste 4 kg
Mama cu hipertensiune arteriala crescuta
Varsta de peste 30 de ani si mai multe avorturi spontane frecvente
Mamele cu obezitate morbida (cresterea greutatii cu 30% -40% peste normal
daca unul sau ambii parinti au diabet dupa varsta de 40 de ani

Cele mai frecvente simtome
Senzatie de foame tot timpul, sete si urinari frecvente, uneori aceste pot trece
neobservate deoarece in timpul sarcinii aceste semne pot fi normale. In cazul ca sunt
prezente inaintea saptamanilor de sarcina precizate ele pot fi un indiciu ca diabetul era
instalat inainte de sarcina in stare latenta fara semne.

Diagnosticul, la persoanele cu risc se face mai devreme de saptamanile 24-28 de sarcina
vor fi testate inainte de a ramane insarcinate (cand sarcina este planificata) sau imediat
ce a aflat ca este insarcinata. Este important ca perioada premergatoare conceptiei si
cea a periodei sarcinii sa existe un control bun al glicemiei si o dieta corespunzatoare
deoarece mama si fatul impartacelasi sange. Se determina valorile glicemiei la prima
ora pe nemancate (a jeun), valoarea glicemiei sa nu depaseasca 140mg/dl.

A doua testare se face dupa ce persoana a mancat la 2 ore dar valoarea nu trebuie sa fie
mai mare de 200mg/dl. Cand aceste valori sunt mai mari se pune diagnosticul diabet sau
se face testul de toleranta la glucoza (intr-un pahar se pun 50-70g glucoza, iar dupa o
ora se recolteaza sange determinand valoarea glicemiei, daca este mai mare de
140mg/dl gravida are diabet).

Pacienta gravida diagnosticata cu diabet gestational va fi mai atent monitorizata prin
monitorizarea glicemiei la domiciliu pentru a verifica frecvent valorile glicemiei,
mentinerea unei tensiuni arteriale in limite unde este cazul, ecografia pentru estimarea
38
varstei gestationale a fatului, greutatea lui, starea de sanatate, eventualele anormalitati
si greutatea fatului in ultimile saptamani.


Masuri pentru a preveni diabetul gestational:

Daca pacienta este supraponderala sa slabeasca inainte de sarcina si nu cand a aflat ca
este gravida, surplusul de greutate sa nu depaseasca mai mult de 10-20 kg peste normal
la persoanele cu factori de risc.

Se recurge la dieta saraca in glucide simple si bogata in legume si fructe (fibre).
Se mananca mese mici si dese pentru a mentine o valoare a glicemie stabila.
Se fac neaparat exercitii fizice moderate si acesta este un mijloc de a reduce glicemia iar
daca valorile glicemiei nu sunt sub control, medicul va ajusta dieta si efortul fizic pentru
a evita tratamentul cu insulina.

Pentru a preveni un fals rezultat cand faceti testul oral de toleranta la glucoza, timp de 3
zile se mentine o dieta bogata in carbohidrati inaintea testului. Nu se face testul daca
pesoana tine dieta, este bolnava (racita, o infectie, sau disconfort fizic slabiciune),
glicemia poate sa creasca in aceste situatii.

Pentru a nu influenta testul pentru aflarea valori glicemiei se vor incerca tehnici de
relaxare, de a diminua stresul (la gandul cum va fi) prin ceva care sa va faca placere (film
de comedie, muzica); reducerea anxietatii este un alt mijloc de a nu lasa ca valoarea
glicemiei sa creasca.

Persoanele diagnosticate ca mame cu diabet gestational vor fi atent monitorizate
deoarece unele din aceste mame au un risc de a dezvolta preeclamsie (manifestare ce
survine in timpul sarcinii la primipare, prima nastere) dupa cea de-a 20-a saptamana de
39
sarcina, aceeasta se manifesta prin hipertensiune arteriala, nefropatie, edeme difuze
(apa).

Diabetul din timpul sarcinii netratat poate avea efecte negative si asupra copilului,
malformatii cardiace el devenind un copil cu o greutate foarte mare (macrosom) ceea ce
face ca nasterea pe cale naturala sa devina imposibila, nasterea efectuindu-se prin
cezariana. In Romania o sarcina cu diabet gestational face ca indiferent de greutatea
fatului nasterea se face prin cezariana. In alte tari hotararea de a face cezariana se ia
numai daca diabetul gestational nu a putut fi echilibrat si fatul are o greutate mare.

Un pas foarte important dupa nastere este ca dibetul facut in timpul sarcini sa dispara,
revenindu-se la o viata normala dar sa urmeaze o perioda de urmarire care uneori
trebuie facuta temeinic pentru a depistarevenirea unui diabet adevarat, deoarece
exista cateodata posibilitatea ca dibetul sa fie depistat in cursul sarcinii, si acesta scos la
iveala. Sunt cazuri cand diabetul de sarcina nu dispare dupa sarcina ci va persista si
necesita tratament cu insulina acesta fiind un diabet juvenil avut dar descoperit acum la
sarcina, tinerei mame ca diabet juvenil inaugural.

!!!!!!Diabetul de sarcina corect gestionat de mamica in colaborare cu medicul de familie
+ diabetolog, ginecolog, endocrinolog prin dieta speciala si exerciti fizice zilnice care tin
valoarea glicemiei sub control, si micile inconvienente vor fi un vis urat, care se termina
cu bine cand copilul mult asteptat, scoate primul strigat victorios.


Sarcina mamicii cu diabet juvenil insulinodependent (tip 1 )

Tanara cu diabet, se poate casatori si forma un cuplu fericit si totodata sa-si doreasca
copii. De preferat ar fi ca partenerul de viata sa nu aiba diabet, asfel riscul de a avea
copii cu aceasi boala este mai mic. La copiii procreati din mama si tata cu diabet, exista
40
riscul ca boala sa se transmita de la ambii parinti, dar nu neaparat daca boala este
stapanita si mai ales psihicul parintilor este intr-o multumire si plin de motivatii pozitive
vizavi de boala dar si de cuplu in sine, bucurie, veselie, tandrete, fericire si multa, multa
dragoste.

S-a intamplat ca si cupluri de familii tinere obisnuite sa nasca un copil cu diabet
insulinodependent, neputandu-se sti la cine si cand apare boala (caile Domnului sunt
necunoscute si neprevazute).

Tanara mamica cu diabet poate sa-si doreasca cati copii vrea, dar sunt si situatii delicate
cand copilul este foarte mare si trebuie sa faca cezariana si atunci poate sa mai faca cel
mult unul. La prima sarcina ar fi bine ca diabetul pe care tanara il are sa fie mai mic de
10 ani, de aceea este bine ca tinerele cu diabet sa se casatoreasca mai devreme ca boala
de diabet sa nu fi trecut si la complicatii.

La tinerele cu diabet mai vechi si cu o varsta trecuta de 30 de ani, mama risca sa-si
agraveze starea de sanatate in urma sarcinii.

Inainte de a ramane insarcinata tanara cu diabet trebuie sa ia legatura cu medicul
diabetolog pentru a-i face un control amanuntit a starii de sanatate incat cu o luna
inainte de a ramane insarcinata, controlul valorii glicemiei sa fie excelente. Se va face un
regim ideal de alimentatie iar tratamentul cu insulina va fi cel care ii va asigura o
glicemie permanent normala. In cursul sarcinii, in primele 4 luni isi va controla glicemia
permanent pentru a-si pastra glicemia normala, iar dezvoltarea fatului (aceste luni sunt
cruciale in constituirea tuturor organelor) sa fie normala, nici prea mic nici prea mare.
Ca toate mamicile gravide trebuie sa-si pastreze si sa fie atenta la starea sanatatii sale,
sa se fereasca de infectii virale (rubeola, rujeola, gripa) mai ales in primele 3 luni, pot sa
determine anomalii fetale. Tot in perioada sarcinii sa mentina regimul dat de medic
41
(multe legume, anumite fructe si cantitatea corespunzatoare) pentru ca cresterea in
greutate sa nu fie mai mult de 10-12kg, ca si gravida nediabetica.

Diabetul gestatiolal se remite dupa nastere, dar exista riscul de-a dezvolta diabet si la
sarcinile urmatoare sau a dezvolta un diabet mai tarziu, un diabet de tip 2. La 6
saptamani se recomanda sa se faca un test de toleranta la glucoza (cu 75g de glucoza la
300 g de apa plata). In cazul in care rezultatul este usor crescut se trece la dieta pentru
diabet si exercitii fizice regulate discutii cu medicul de familie, diabetolog. In cursul
sarcinilor urmatoare testarea pentru diabet se face inainte de sarcina cat si in timpul
sarcinii.

Care ar fi cele mai bune sfaturi pentru tanara cu diabet care isi doreste, un bebe
sanatos, dar si starea sanatatii ei sa fie optima?

Sa ramana insarcinata intr-o perioada cu control glicemic foarte bun.

Sa mentina valorile glicemice intre 80-140 mg% in tot timpul sarcinii iar in primele 3 luni
maxima sa fie de 110mg%; nu sunt dorite nici glicemii mari, nici mici (hipoglicemiile
afecteaza atat mama cat si fatul).

Sa se prezinte la controalele medicale stabilite de medicul diabetolog cat si cel ginecolog
pentru monitorizarea sarcinii si sanatatii mamei.

Sa se prezinte de urgenta la medici la orice semn anormal privind sanatatea.

Sa nu se ingrase (cantarirea saptamanala fiind obligatorie).

42
O tanara mamica insulinodependenta tratata cu insulina va continua tratamentul cu cel
mai bun dozaj de insulina indicat de medicul diabetolog pentru mentinerea unei glicemii
normale si o dieta particularizata.

Tanara mamica tratata cu tablete va trece neaparat pe insulina deoarece tabletele nu
permit o normalitate a glicemiei in timpul sarcinii, se poate reveni dupa sarcina la
tablete daca in timpul sarcinii nu au intervenit complicatii.

Daca diabetul a fost tratat anterior numai cu regim, se va continua tot in acelasi mod,
doar daca glicemia nu se normalizeaza se trece pe insulina.

Diabetul descoperit in timpul sarcinii va fi tratat tot cu insulina.

Necesarul de insulina va creste mai ales in a doua jumatate a sarcinii (saptamana a 20-a)
si poate scadea brusc dupa nastere asa ca controlul glicemiei se face cat mai des si in
timpul sarcinii dar si dupa nastere.

Sa efectueze toate analizele, indicate in timpul sarcinii.

Daca se respecta toate masurile de monitorizare de catre tanara viitoare mama in
colaborare cu echipa medicala bine sudata (medic de familie + diabetolog + obstetrician
care este familiarizat cu sarcina la diabetice) + sotul si familia, exista sanse mari ca sa se
nasca un ingeras perfect sanatos si parintii bucurosi si fericiti, la fel si bunicii
binecuvantati.
Mai sunt cazuri la noi, cand gravida nu stie la cine sa apeleze din cauza medicilor care
actioneaza fiecare pe cont propiu sau nu au experienta si tanara este plimbata, de la
unul la celalalt iar rezultatul este aproape un esec.

43
Nasterea copiilor, la tinerele cu diabet trebuie sa fie cat mai aproape de ultima
saptamana de sarcina 38-40-a daca sarcina s-a derulat normal. Daca sunt semne de
suferinta a fatului in uter se face cezariana dar nu mai devreme de a 38-a saptamana.

Incepand de la saptamana a 32-a ideal ar fi ca tanara sa fie internata la sectia de diabet
sau monitorizarea la domiciliu sa se faca frecvent de medicul de familie in colaborare cu
medicul diabetolog iar la nastere trece la sectia de obstretice-ginecologie pentru
nastere, unde colaborarea pluridisciplinara sa fie iarasi solida pentru rezultate apropiate
de cele obtinute la pacienta mamica nediabetica.

Calea de nastere cea mai dorita ar fi cea naturala, dar acesata cale depinde de fiecare
caz in parte, si cea care se potriveste tinerei mamici. Alaptarea este permisa.


Riscurile fatului dintr-o tanara mamica cu diabet, iresponsabila!

In primul rand in cele mai multe cazuri copilul va avea diabet zaharat, anomalii
congenitale (malformatii), macrosomia fetala (nasterea unor copii giganti 4-5kg )
determinata in special de glicemia mare a mamei care nu are grija de indicatiile
medicale si nu isi face controlul glicemiei. Copiii nascuti sunt foarte sensibili, debili,
devin colosii cu picioare de lut care necesita o atentie si prudenta deosebita cu risc de
complicatii care pot duce la deces atat in uter cat si in primele zile de la nastere.

Masurile de a preveni o sarcina, sunt cele folosite de toate tinerele care nu isi doresc o
sarcina neplanificata iar la tinerele cu diabet sunt chiar obligatorii pentru toata viata
fertila, fiind intrerupta doar cand isi doreste un copil. Mijloacele folosite sunt
prezervativele, steriletele, pastilele mai putin folosite avand reactii adverse pe perioade
indelungate ca cresterea tensiunii, al trombozelor vasculare, iar unele ridica valorea
glicemiei.
44


Diabetul Juvenil

Diabetul Juvenil aparut la copii i tineri sub 30 de ani la care insulina este medicatia care
ii tine in viata i ii ferete de complicatii grave. Cand insulina nu este facuta la timp sau
se sare tratamentul care trebuie facut la o anumita ora sau lipsa insulinei duce la
Cetoza urmata de coma diabetica.

Diabetul juvenil face parte din categoria bolilor autoimune care nu pot fi vindecate insa
pot fi tinute sub control cu tratament adecvat in cazul copiilor i tinerilor numai cu
tratament cu injectii de insulina organica sau sintetica administrate zilnic subcutant.

Diabetul insulino-dependent are manifestari deferite de la un copil la altul asa ca i tipul
de insulina, dozele, numarul de injectii pe zi i intervalul la care acestea trebuie repetate
de la un pacient la altul (copil) trebuie facute doar de medicul diabetolog pedriatru.

Un copil diabetic poate fi usor recunoscut pentru ca:
* Mananca dulciuri multe nu doreste altceva (polifagie).
* Are senzatie de gura uscata i bea des apa, alte lichide (sucuri carbogazoase, siropuri)
* Urineaza des i are o respiratie (halena) caracteristica (poliurie).

Diabetul juvenil debuteaza de cele mai multe ori cu o coma hipo sau hiperglicemica.
Aceste come pot fi declansate i de boli intercurente, de natura virala sau microbiana
(viroza, bronsita, infectii).
Glicemia juvenila trebuie tinuta sub observatie, inainte de masa valoarea normala a
glicemiei trebuie sa fie de 80mg/dl- 115mg/dl iar inaite de culcare nu trebuie sa
depaseasca valoarea de 140mg/dl.

Valoarea glicemiei la un tanar cu diabet trebuie mentinuta intre 80 i 180mg/dl
45

Momentele zilei cand se pote face testul pentru aflarea valorii glicemiei:
* Dimineata inaite de trezire
* Inaite de mesele principale
* La 1 2 ore dupa mesele principale
* Inaintea unui efort fizic sustinut
* In caz de imbolnavire
* In caz de nerespectarea regimului alimentar impus.
* Mijloacele de tratament la copilul cu diabet insulino-dependent: este obligatorie
insulina (niciodata antidiabeticele orale) plus dieta, plus exercitiul fizic plus autocontrol.
Cantitatea de alimente este 1000 calorii/zi + 100 ori varsta (ani). Cand copilul este supra-
ponderal atunci cantitatea de alimente se va reduce fiind tinuta sub control ca i
insulina.
* Dozele de insulina i schemele de tratament vor fi stabilite de medicul diabetolog,
echilibru diabetului la copii este cel mai greu de realizat decat la alte varste.
* Pana ce copilul implineste 12-14 ani parintele este responsabil de educatia i controlul
diabetului. De la pubertate tanarul pacient de 14 -15 ani ii ia pe cont propriu aceasta
sarcina, depasindu-si cateodata parintii. Diabetul la copii apare de la cele mai fragede
varste, majoritatea cazurilor fiind dupa 7-8 ani, Romania fiind printre ultimile locuri din
Europa, deocamdata la noi diabetul juvenil fiind mai rar ca-n alte parti.
* Educatia, instruire, invatare = o actiune prin care pacientii cu aceasta boala i membrii
familiei invata, se instruiesc ce trebuie sa faca ca sa poata faca fata acestei boli
perfide, educatia fiind foarte importanta pentru obtinerea unui control glicemic
foarte bun i a oferi medicului un in tratarea bolii. Educatia este importanta in toate
tipurile de diabet la nivelul tuturor varstelor de pacienti cat si apartinatori.


2.3 Diabetul de tip 2 epidemia secolului 21

46
Diabetul de tip 2 (non) neinsulinodependent este grupa cu 90% de persoane cu diabet a
carei supravietuire nu depinde de injectiile de insulina, la persoane cu varsta de peste 40
de ani, unde celulele producatoare de iusulina nu sunt distruse complet doar ca secretia
de insulina este scazuta, insuficienta pentru echilibrarea valorii glicemice in organism.

Timp de foarte muli ani, diabetul de tip 2 a fost numit atacul diabetului la aduli,
deoarece de obicei apare la vrste mai naintate. n ultimii ani, cnd diabetul a aprut de
foarte multe ori i la copii, diabetul de tip 2, a nceput s fie prezent i la adolesceni sau
tineri aduli. Dintre toi bolnavii de diabet, 90% manifesta diabetul de tip 2. Spre
deosebire de tipul 1 de diabet, tipul 2 este foarte mult influenat de stilul de via.

Exist dou cauze principale ale apariiei diabetului de tip 2. Una dintre ele este
dezvolatrea rezistenei la insulin. Acest lucru determin esuturile corpului s devin
mai puin sensibile la efectele insulinei. Drept rezultat, zahrul nu prsete sngele i
nu poate intra att de uor n celule. Pentru ca zahrul din snge s scad, dar i pentru
alte atribuii ale insulinei, este necesar o cantitate de insulin mai mare. A doua cauz a
apriiei diabetului de tip 2 este reprezentat de incapacitatea de cretere a cantitii de
insulon pentru a acoperi cererea de insulin. Rezistena la insulin, nivelul sczut al
secreiei de insulin, sau ambele, pot determina apariia diabetului de tip 2.

Exista mai muli factori ce contribuie la apariia rezistenei la insulin:
supraponderalitatea, avansarea n vrst, un stil de via sedentar, sensibilitate
ereditar, dar i cauze hormonale precum sindromul polichistic ovarian. Nu se cunosc
cauzele clare cu privire la dezvoltarea rezistenei la insulin, i probabil exist mai mult
dect un singur motiv, ns cercetrile recente au demonstrat faptul c celulele cu
grsimi particip la procese chimice care determin esuturile s reziste la efectele
insulinei. n cazul obezitii, exist mai multe celule cu grsimi, i deci au loc mai multe
astfel de procese chimice. Ca rezultat, zahrul nu poate ptrunde n celule, i ncepe s
se acumuleze n snge, n special dup mesele principale. Nivelurile ridicate de zahr n
47
snge determin celulele beta s produc din ce n ce mai mult insulin pentru a
mpinge zahrul n celule, acolo unde este nevoie de el. ns din moment ce nivelurile
ridicate de zahr n snge cresc i rezistena la insulina, se declaneaz un ciclu vicios.

Aproximativ 40 de milioane de oameni din S.U.A. manifest rezisten la insulin sau
prediabet. Au ns un nivel al zahrului n snge potrivit, deoarece pancreasul este
capabil s produc suficient insulin. Oricum, n proporie de 25% pna la 50 %,
pancreasul, dup ani muli de munc, i pierde ncet capacitatea de a menine acele
niveluri de zahr din snge la parametrii normali. C timpul, nivelul zahrului n snge
crete, rezultnd apariia diabetului.

Uneori, nivelurile ridicate ale zahrului din snge, aduc simptome ale diabetului de tip 1:
urinare frecvent i excesiv, senzaie crescut de sete, oboseal i scdere n greutate.
Oricum, n foarte multe cazuri, n care oamenii trec de la prediabet la diabet de tip 2,
nivelul ridicat al zahrului n snge nu determin apariia simptomelor. Acest lucru
explic faptul c o treime din oamenii ce sunt bolnavi de tipul 2 de diabet, nici mcar nu
tiu c prezint aceast boal i faptul c diagnosticul ntrzie de la 9 pna la 12 ani. Este
foarte important sa identificm problemele cauzate de prezena zahrului n snge la
timp, pentru a putea urma un tratament ce previne apariia diabetului, sau n cazul n
care deja a aprut, poi ncepe s previi complicaiile. Ca i n cazul diabetului de tip 1,
este recomandat s deii controlul asupra nivelului de zahr n snge pentru a preveni
complicaiile serioase ce pot aprea.


Cum ne inseala (se ascunde) diabetul de tip 2 ?

Plastic spunand diabetul de tip 2 la mai mult de jumatate din pacienti se manifesta in
mod variat in fel i chip prin forta i intensitatea cresterii glucozei in sange.

48
La unii din pacienti diabetul nu da nici o tulburare fapt ce mi s-a intamplat i mie ceea ce
ma facea sa ma consider sanatoasa semnele de boala lipseau sau erau nesemnificative
dar Diabetul era ascuns, pacalind persoana, pe mine i lucrand parsiv in organism.

Descoperirea bolii am facut-o la o furunculoza care ma necajea de catva timp i facand
analizele pe care mi le-a recomandat doctorul dermatolog, eram i supraponderala dupa
nasterea celui de-al doilea copil datorita faptului ca sarcina nu am putut s-o duc la
termen 9 luni doar cu tratament hormonal ceea ce a facut ca dupa nastere sa nu am
ciclu 10 ani asa ca am continuat tratamentul acum pentru revenirea ciclului menstrual.
Nasterea a fost foarte grea, avand contractii dar nu ma dilatam am depus un efort
supra omenesc afectandu-mi i glanda tiroida i dupa 12 ore, am nascut pelvian o
fetita de 3,800 kg i 64 cm sanatoasa.

Aveam 48 de ani cand datorita analizelor s-a descoperit ca am diabet, glicemia era de
380mg/dl dar dupa mai multa chibzuinta i rememorand evenimentele din urma cred ca
diabetul imi era gazda in organism de aproximativ 8 ani cand dupa ani grei de
tratament imi revenise ciclu menstrual (scapand de insuportabilele migrene).

Intr-adevar era destul de tarziu aveam tulburari de vedere, arteriopatie la membrele
inferioare plus ca la aflarea bolii totul cazuse ca o bomba, am avut un soc mare.

Prima faza de disperare fost foarte greu de depasit de necaz pe mine personal apoi pe
cei din jur. Faza a doua a fost de negare i refuzare a bolii o faza mai indelungata facand
greeli fatale spunand ca analizele nu s-au facut corect au fost greite, inversate i tot
felul de tertipuri numai cu gandul ca sunt sanatoasa, capac la toate a fost i o medicatie
total gresita care a facut sa mi se dubleze greutatea avuta. Dupa o perioada de furie, de
suparae cand am descoperit ca medicatia nu imi era adecvata i chiar de ostilitate i
dusmanie impotriva medicilor i a celor apropiati ca nu m-au ajutat corect am cazut intr-
o depresie adanca vegetand o perioada ca o leguma.
49

Totui familia m-a ajutat sa constientizez ca nu este un capat de lume, sunt boli cu
consecinte mult mai grave, am inceput sa citesc sa ma documentez temeinic sa intru in
etapa de obisnuinta prin informatiile tot mai precise i mai complexe pe care le-am
asimilat am i pus bazele proiectul de fata pentru a informa cat mai bine i mai pe
intelesul tuturor despre o boala care multi ani a fost ignorata i fara informatii in mass-
media, care netratata de la debut afecteaza grav sanatatea organismului, ducand chiar
la deces!


Testul de toleranta la glucoza

Este o analiza facuta in laborator care este mult mai eficace decat celelalte analize,
ceeea ce confirma definitiv 100% boala. Procedeul efectuarii testului are ca problema,
timpul de 3-4 ore cat se efectueaza i cheltuieli mai mari.

Cum se face analiza: este o investigatie mai de finete care se face cu o programare
dimineata pe nemancate inainte de 8 dimineata. Inainte cu 2-3 zile se manca obisnuit
fara cure de slabire sau restictie de alimente ca: paine, orez, cartofi, zahar sau alte
dulciuri. Se recolteaza sange din vena (o cantitate mica) pentru dozarea glicemiei apoi se
bea o solutie de glucoza (se cumpara de la farmacie 75g de glucoza care se dizolva in
300g de apa plata, eventual se stoarce o jumatate de lamaie pentru a masca gustul
neplacut) i se recolteaza sange. Peste o ora se face dozarea glicemiei, apoi peste 2 ore,
timp in care sta linistit fara agitatie. Daca glicemia facuta la 2 ore este mai mare de
200mg/dl atunci diagnosticul este de diabet garantat. Testul de toleranta la glucoza nu
agraveaza boala de diabet existenta, aceeasi cantitate de glucoza de 75g, regasindu-se i
in prajitura.

Simptomele diabetului zaharat de tip 2
50

O alta categorie de pacienti cu diabet sunt cei cu semne clinice dinstincte bolii, cele mai
importatnte fiind:
* poliuria eliminarea a unei cantitati de urina de peste 2 litri in 24 de ore
* polidipsia senzatia de sete deosebit de intensa
* polifagia foame exagerata
* scaderea in greutate slabire fara a tine regim
* oboseala care este permanenta i inexplicabila
* manifestari ale complicatiilor: tulburari de vedere, dureri in picioare, caderea dintilor...
* coma diabetica inaugurala boala la un pacient necunoscut anterior
* ce este poliuria: Volumul de urina a unui pacient sanatos in 24 de ore este de 800 i
1500 ml (diureza normala), la un pacient cu diabet volumul in 24 de ore este de 4000-
5000 ml, urina fiind decolorata, iar urinarile sunt foarte dese i nocturne in cantitati mari
fara dureri sau usturimi ca la barbati boala de prostata iar la femei cistite. Copiii
involuntar urineaza in pat in timpul somnului.
* cum se produce poliuria: cand glucoza in sange creste peste o anumita limita de
180mg/dl ea scapa in urina (glicozurie) pentru ca rinichii sa o poata elimina o mare
cantitate de apa denumita prag de eliminare renala a glucozei. Poliuria apare in cazurile
mai avansate i este mai mare cu cat glicemia este mai crescuta. Masurarea volumului
de urina este foarte important pentru ca iti dai seama de valoarea glicemiei.
* ce este polidipsia: Nevoia, senzatia exagerata de sete uneori fiind chinuitoare de a bea
uneori cantitati mari de lichide de 5-6 litri de apa cand valoarea glicemiei este mare
peste 400-500mg/dl, setea fiind asa de intensa se scoala i noaptea de beau apa i nu cu
cana ci cu sticla i tot de atatea ori folosesc toaleta ceea ce face somnul sa fie tulburat
ceea ce nu este bine. Senzatia de sete intensa desi bolnavii beau lichide multe este
insotita de uscaciunea gurii i a buzelor acest fenomen de sete chinuitoare poate fi un
semn de Diabet Zaharat SEVER, prin poliurie se elimina odata cu glucoza i o mare
cantitate de apa ceea ce face ca orgarnismul sa se dezhidrateze i mecanismele din
organism produc setea pentru a reface cantitatea de lichid pierduta.
51
* ce este polifagia = scaderea in greutate: nevoia exagerata de a consuma alimente mai
mult decat este necesar i in repetate randuri i totusi pacienti cu Diabet Zaharat slabesc
vazand cu ochii adica foarte repede (mananc ca un lup i am ajuns slab ca un
pitigoi), spun uneori pacientii la spital (cand am fost i eu internata) acest fenomen
este mai rar decat poliuria i polidipsia iar explicatia lui este ca pacientul cu Diabet
Zaharat nu reuseste o productie normala de energie deoarece glucoza nu mai poate
folosita in lipsa insulinei i asfel deficitul de energie (foamea energetica) incearca o
adaptare prin cresterea senzatiei de foame in mod reflex dar cu rezultate zero (de aceea
se produce slabirea exagerata).
* deficitul energetic = oboseala, glicemiile marii pe perioade indelungate fac ca bolnavul
sa se simta obosit sa nu mai aiba energie de a face anumite lucruri care alta data i se
pareau usoare, acest fenomen astenie sau acesta este diabetul, precum il numeste
medicul pentru ca nu se cunoaste mai multe, despre acest fenomen.


Cand este indicata insulina in diabetul de tip 2 ?

Dupa ani de tratament medicamentos pe cale orala si regim alimentar, vine o zi in care
pacientul diabetic de tip 2 se transforma in pacient diabetic de tip 1, numita diabet
autoimun latent al adultului (LADA). Schimbarea se datoreste mai multor situatii:
Pacientii care aveau tratament cu tablete nu le mai suporta sau nu-si mai fac efectul,
valoarea glicemiilor fiind foarte mare si permanenta 250-300mg% evitandu-se posibilele
hiperglicemii, tratamentul cu insulina va fi permanent.
Pacientii au o scadere in greutate progresiva care nu se redreseaza, prin tratamentul cu
insulina slabirea pacientului este oprita.

Pacientii fac diferite infectii, insulina poate fi intrerupta la vindecarea lor sau trebuie
continuata, depinde de infectii si gravitatea lor.

52
In cazul asocierii la diabet a unor boli renale, nefropatia diabetica, insuficienta renala
sau asocierii la diabet a unei hepatite cronice active a unei ciroze hepatice la care
insulina este obligatorie tot restul vietii.

Inaintea, in timpul si dupa interventiile chirurgicale, cand insulina este obligatorie dar
poate fi oprita dupa aceea depinde de organismul fiecarui pacient.

Diabetul zaharat diagnosticat in cursul sarcinii, daca insulina va ramane si dupa nastere
iarasi depinde de mai multe aspecte subliniate la diabetul gestational.

Se recomanda prudenta in administrarea insulinei la persoanele trecute de 65 de ani
care stau singuri si au o sanatate degradata si nu inteleg informatiile date, sau
persoanelor care nu vad bine si le tremura mainile si nu pot sa-si administreze singuri
insulina.


Care este evolutia diabetului de tip 2, de care nu mai scapi

Diabetul Zaharat boala vetii mele numai sapa i lopata o invinge am vazut ca
debutul este ascuns iar evolutia este succesiva in trepte, de la fazele usoare la cele
complicate, trecerea se face adesea neobservat la un pacient la altul cu o viteza care
variaza de la un organism la altul, indiferent ce fel de diabet ai, deci se poate spune
despre ceva ce lucreaza in organism inainte de declansarea bolii, un prediabet.
Se intampla ceva curios ce nu a putut pana acum fi explicat, pana ca valorile glicemiei sa
fie crescute in mod permanent am observat acest lucru deoarece in ramura in care
lucram trebuia sa ne facem analize trimestrial i periodice (aveam carnet de sanatate)
nu am observat ceva neobisnuit sau in neregula; o data sau de doua ori glicemia era la
limita (115mg/dl) dar am pus rezultatele acestor valori pe seama stresului sau durerilor
de picioare pe circulatia mare pe care o faceam de la un etaj la altul , iar tulburarile de
53
vedere erau din cauza ca studiam noaptea pentru a promova la un alt servici in aceeasi
ramura. In urmatoare zi aveam servici, casa, doi copii frumosi si cuminti care mergeau la
scoala si asa se stie ca munca unei femei nu se termina niciodata, dar nici nu se vad
rezultatele muncii de zi cu zi, ele fiind evaluate in timp.


Complicatiile diabetului zaharat de tip 2

Complicatiile Diabetului Zaharat de tip 2 la un pacient la care boala apare la 45 de ani
complicatiile mai grave pot aparea aproximativ spre 60-65 de ani sau chiar mai tarziu
sau sunt depistati pacientii la care in faza cand sunt descoperiti complicatiile diabetului
sunt deja instalate.Complicatiile grave a diabetului nu sunt obligatorii pentru pacientii cu
debut descoperit in faza incipienta (de debut) care respecta noul stil de viata iar
valoarile glicemiei sunt bune si pacientul duce diabetul 40-50 de ani fara complicatii
evidente.La o parte din persoanele cu diabet, orice zgarietura sau intepatura se
infecteazase, se complica si perioada de vindecare este mai lent sau rapid.. Infectiile
care se vindeca mai greu se datoreaza faptului ca globulele albe nu mai pot fagocita
manca, microbii iar de acest fenomen este responsabila glicemia care este foarte mare
(exagerat de mare).

IMPORTANT este ca fiecare pacient cu diabet sa-si poata controla orice buba, orice
semn pe piele ,zgarietura, de la inceput inaite de primul semn de infectare si sa se
prezite la medic care prin tratament adecvat are sanse sa se vindece.

Complicatiile diabetului zaharat de tip 2 se impart:
acute infectii care apar brusc dar evoluaza lent in timp de saptamani, fie spre
vindecare fie spre complicatii grave care duc cateodata la deces.
cronice infectii cu evolutie foarte lenta, ascunsa, greu de vindecat.

54

Complicatiile acute:
Septicemiile: infectiiale intregului corp orice zgarietura pe piele este o poarta de intrare
a microbilor care se raspandesc in tot organismul, de la cele mai putin grave si
localizarea lor pana la infectii pulmonare cele mai grave.

Furunculele: o infectie care se dezvolta in jurul unui folicul (fir) de par, cu o inflamatie
localizata, pielea este rosie inflamata in jurul lui cu durere, palpitanda asociata cu o
secretie de puroi de culoare galbena. Furunculele recurente (se repeta) sunt uneori
semne de afectiuni grave in diabet. Locurile cele mai probabile unde erup sunt zona
spatelui, nari, axile, intre picioare, fese.Tratament cu antibiotice orale si igiena stricta.

Carbunculele: sunt un ansamblu de furuncule unite intre ele formand colectii de puroi
voluminoase produse in marea lor majoritate de catre stafilococi, bacterii rotunde(bob
de stugure) grupate in forma de ciorchine. Pot fi localizate in orice zona a organismului
dar cele mai grave sunt cele din zona cefei cu importante distrugeri de piele si grasime.
Tratament se face cu antibiotic injectabil in functie de antibiograma (insamatarea
microbului si determinarea la ce antibiotic este sensibil) si drenajul (golirea lui
chirurgical). Scaderea valorii glicemiei cu insulina, tratament dat de medicul diabetolog
pana la rezolvarea carbunculului.




Infectiile urinare acute au forme diferite:
* Cistite Poate fi o problema izolata cu senzatie de arsura la urinare care se manifesta
cu durere si greutatae la urinare
* Nefrita Este o cistita insotita si de febra, dureri in zona rinichilor, frisoane, urinari
dureroase si dese
55
* Necroza papilara acuta forma cea mai grava dar mai rara, in care o parte a rinichilor
se distrug eliminamdu-se prin urina cu crestera ureei in sange (se varsa urina in sange)

Infectii acute ale picioarelor:
Se pot localiza pe suprafete locale sau extinse care netratate urgent transforma
piciorul intr-o mare infectie purulenta(un sac de puroi) care necesta amputatii.

Cea mai frecventa cauza a producerii de probleme ale picioarelor sunt printre alte
tulburari, arteroscleroza, adica depunerea de grasime pe pereti arterelor care duce la
formarea de dopuri care ingusteaza partial sau total canalul (lumenul) arterelor si
duce la o ingreunare a circulatiei sagvine sau blocarea circulatiei si amputarea partiala
sau totala a piciorului diabetic.

Infectiile genitale:
Se trateaza atat la femei cat si la barbati doar cand pacientii marturisesc fara jena
medicului simtomele iar medicul de asemenea sa examineze organele genitale ale
diabeticului iar injectiile cu insulin sunt obligatorii o perioada de timp.


Complicatii cronice ale diabetului zaharat de tip 2:

Complicatiile cronice de tip 2 nu difera de complicatiile diabetului de tip 1, doar ca
aceste complicatii se intalnesc la pacientii cu diabet trecuti de 40 de ani si difera de
complicatiile acute prin absenta evolutiei bolii care lucreazaascuns si altereaza peretii
vaselor si arterelor mari (aorta, arterele inimi, creierului, vasele picioarelor).

Complicatii vasculare:
Macroangiopatia - este determinata de arteoscleroza (depunerea colesterolului pe
pereti arterelor, lumen) si aparitia trombozelor. Arteroscleroza face ca la tesuturii si
56
organe sa ajunga insuficient sange oxigenat datorita ingustarii (lumenului) arterial ce
genereaza inbolnavirii grave.
Neuropatia diabetica, sistem nervos periferic, sistem nervos vegetativ.

Infectii cronice:
Urinare: pielonefita cronica, o infectie cronica mai frecventa la femei care evolueaza
fara nici un semn si este descoperita la analize prin inflamatia mucoasei (stroma) care
tapeteaza bazinetul (segment largit al cailor urinare care se continua la polul inferior
prin ureter) cauzata de colibacili (bacterii) si alte infectii renale.

Repiratorie: tuberculoza pulmonara, apare foarte frecvent asociata diabetului ca si in
cazul infectiilor urinare mai frecvent ca la nediabetici. Se manifesta prin tuse,
temperatura mare, oboseala, inapetenta(fara pofta de mancare), slabire mare in
greutate. Alte ori depinde de pacient si rezistenta imunitara, nu da nici un semn si este
descoperita la raze intamplator. Pacientii cu diabet care slabesc rapid se indica
efectuarea examenului radiologic de doua ori pe an pentru a preveni timpuriu acesta
boala molipsitoare. Toti diabeticii cu tuberculoza pulmonara vor trece pe tratament cu
insulina, pana la scoaterea lui din evidenta ca antituberculos.

pe piele si mucoase: epidermofitii (ciuperca interdigitala) care determina intre degetele
picioarelor mancarimi (prurigo) ceea ce il face pe pacient sa se scarpine puternic si sa-si
provoace rani care sunt porti de intrare a microbilor care dezvolta infectii grave pana la
gangrene.
Alte infectii cronice sunt: cataracta albeata ochilor si paradontoza (caderea
dintilor) :

Cataracta patologica sau metabolica apare la ambii ochi (bilaterala) o cauza a diabetului
zaharat care neoperata duce la pierderea definitiva a vederii (orbirea). Tratarea cu
insulina este obligatorie si chirurgia performanta duce la recuperarea vederii, pacientul
57
poate avea o viata normala. In schimb alte afectiuni oculare, precum glaucomul
(cresterea presiuni intraoculare determina o atrofiere a nervului optic si o diminuare a
acuitatii vizuale). Retinopatia diabetica (o afectiune grava a retinei), degenerescenta
maculara senila (modificarea patologica a structurii retinei, macula-pata pe retina,
senila-baranete) in care pierderea vederii este irecuperabila.

Semnele cataractei sunt vedere incetosata la distanta la unele persoane trecute de 60
de ani si vedere foarte buna la citit . Persoanele in varsta spun ca le-a revenit vederea.
Aceasta miopizare este primul semn al instalarii cataractei. Unii nu vad bine cand este o
zi insorita sau cand este zapada, fiind deranjati de lumina puternica. Un alt simptom
este vederea punctelor intunecate sau unei panze de paianjen, care se misca o data cu
miscarea ochiului. Deasemenea pacientii care vor face cataracta disting mai greu
contrastele sau vad culorile mai sterse sau de o nuanta usor diferita. Cataracta este
bilaterala (afecteaza ambii ochi ) dar debutul si evolutia nu este in acelasi ritm. Dupa
operatie recuperarea se face dupa gravitatea in care era cataracta la inceput, situatia
retinei, a nervului optic, de tipul de cristalin folosit si nu in ultimul rand de
corectitudinea interventiei chirurgicale si tratamentul si ingrijirea (respectarea unei
igiene stricte a fetei, evitarea eforturilor fizice 3-4 saptamani si evitarea accidentarilor
sau frecarilor la ochi), post operatorie.

Pentru a preintampina aceasta boala si a batranetii dar si a bolii de diabet care consta in
opacifierea lentilei intraoculare numita cristalin trebuie sa mergem la medic la cel mai
mic semn pe care vederea ni-l indica pentru a nu fi prea tarziu.

Paradontoza reprezinta imbolnavirea prin inflamare si degenerare a tesutului care
fixeaza dintii (atat gingia cat si osul) . In functie de cat a fost afectata gingia boala
paradontala este de mai multe tipuri:
* gingivita ce consta in aparitia unui proces inflamator localizat la nivel de gingie.
58
* parodontopatia marginala care pe langa afectarea gingiei, apare si o afectare
partiala a ligamentelor dentare.
* parodontopatia profunda este cea mai grava forma a bolii paradontale in care sunt
afectate si toate structurile parodontiului (atrofierea osului alveolar) si mobilitatea
dentara (caderea dintilor). Cauza principala consta in factorul microbian (infectii, carii
netratate, tartrul dentar, periajul traumatic, absenta unuia sau mai multor dintii de pe
arcada), tulburari endocrine sau de diabet. Un rol important il are si factorul genetic.
In formele usoare de gingivita, pacientul acuza o usoara durere la periaj, sangerarea
gingiei si eventual aparitia unei secretii la nivelul gingiei. In cazurile grave,
parodontopatiile profunde, semnele sunt mai complexe prin aparitia unor tulburari de
fonatie (pronuntie) a consoanelor T si D, ca urmare a mobilitatii dentare patologice.

Toate aceste manifestari sunt insotite de dureri mari si sangerari ale gingiei
localizate la nivelul radacinilor dentare, pana la caderea acestora. Cea mai importanta
cauza care duce la paradontoza este acumularea de tartru la baza dintelui, care
provoaca iritatia cronica a gingiei, un mediu bun de dezvoltare a bacteriilor in interiorul
cavitatii bucale. Asfel se ajunge la aparitia inflamatiei de la nivelul gingiei (gingivita)
primul semn al parodontozei. Inflamatia da gingiei un aspect bolnav, devenind inrosita si
umflata sau palida si retrasa, gingia sangereaza usor, iar la baza dintelui vor aparea
deseori depuneri de tartru, care deasemenea deterioreaza tesuturile de sustinere ale
dintilor ( paradontita marginala). Apar pungile gingivale in care se aduna resturi
alimentare care vor apasa si mai mult pe gingie, aparand si infectarea gingiei si slabirea
si necrozarea tesutului de sustinere dento-alveolar, mobilitatea dintilor (parodontopatia
profunda). In mod normal gingia se retrage 1 mm la fiecare 10 ani de viata, incepand de
la 30 de ani.

In esenta, prevenirii si stoparii afectiunilor dentare, cel mai mare rol revine igienei
corecte si zilnice a cavitatii bucale, iar in cazul unor afectiiuni stomatologice sa se
59
adreseze neaparat medicului stomatolog, pentru detartraj supra si subgingival, periaj
profesional mai ales cei cu boli cronice si de diabet.

Macroangiopatia cele mai importante localizari

la arterele coronare arteroscleroza arterelor care duc sange oxigenat la inima
determinand infarctul miocardic, scleroza muschilor inimii, angina pectorala.. Infartul
miocardic este mai frecvent si se manifesta prin durere cea ce face sa fie descoperit de
la inceput. Aparitia durerilor este insuficienta irigarii cu sange datorita ingustarii
arterelor cu grasime (alimentatie incorecta), hipertensiune arteriala (sarea), si nu in
ultimul rand cel mai nociv fumatul.

in arterele creierului prin scoaterea din circuit (scleroza) unor portiuni din creier
(infarcte cerebrale). Manifestarile imbolnavirii creierului sunt variate, tulburari de
memorie (se uita repede) care apar la varsta de 45-50 de ani, emotivitate crescuta (se
plange usor), paralizii la brate, fata, membrele inferioare sau paralizie la o jumatate de
corp (hemiplegie) si paralizia unei parti a corpului (fata, brat, membru inferior
(hemipareza). Acesta imbolnaviri se datoreaza:

sclerozari ale arterelor mai mari sau mici ceea ce duce la distrugerea de celule
nervoase care nu primesc suficient sange
distrugera a unei zone din creier produsa de infundarea arterelor care iriga creierul
sau ruperea acestora (hemoragii cerebrale)


Aceste tulburarii la un pacient cu diabet nu se datoreaza toate sclerozei ele pot fi
provocate la insulinodependenti de aparitia frecventa de hipoglicemii sau a
fenomenelor nervoase ce se datoreaza neuropatiei diabetice periferice (treminatiilor
vaselor de sange foarte mici, mai ales la membrele inferioare).
60
pe arterele membrelor inferioare care determina arterita pana la forma cea mai
grava gangrena.


Neuropatia diabetica la diabetul de tip 2

Toate tulburarile nervoase (terminatiile nervilor) atat ale sistemului nervos periferic (de
al nivelul membrelor, in special inferioare), cat si ale sistemului nervos vegetativ (ce
inerveaza organele interne) sunt manifestari ale neuropatiei diabetice (NED) -
sistemului nervos periferic.
Semnele neuropatiei diabetice se instaleaza lent, progresiv si cronic. Uneori
sensibilitatea dureroasa si termica se pierde si pacientii cu diabet neuropatic nu-si dau
seama ca se inteapa, se taie sau se ard de cat atunci cand vad sangele curgand sau simt
miros de carne prajita. Afectiunile fregvente cu neuropatii diabetice ale membrelor
inferioare atat la femei cat si la barbati cu varsta peste 50 de ani sunt:

Arteriopatia diabetiaca (arterita, numita uneori impropiu), este o problema a
membrelor inferioare ca o consecinta a aparitiei in interiorul vaselor de sange a unor
dopuricare reduc diametrul arterelor iar in cazurile cele mai grave infunda arterele
ducand la o inrautatire a circulatiei pana la gangrene avansate, amputatii si chiar deces.
O alta cauza frecventa in producerea arteriopatiilor obliterante, este scleroza prin
depunerea de grasime pe peretii arterelor care duce la formarea de dopuri,
deasemenea hipertensiunea, fumatul, obezitatea, factori favorizanti ai acestei grave
afectiuni.
Semnele arteriopatiei diabetiace (obliteranta) sunt:
Senzatie de raceala- a piciorului, care datorita circulatiei deficitare pacientii incep sa
resimta durerea ca o crampa, muscatura, intepatura (claudicatia intermitenta), la nivelul
pulpei, coapsei, sau feselor, durere ce dispare la repaus in cateva minute, in functie de
localizarea obstructiei arteriale. La inceput durerea apare dupa distante de mers mari,
61
pentru ca pe masura ce boala avanseaza, sa apara la distsnte din ce in ce mai mici pana
cand pacientul este in repaus, ceea ce face sa limiteze activitatiile cotidiene (afectiune
cu care ma lupt si eu personal).

Durerea de repaus- apare la la nivelul degetelor piciorului, ea se accentueaza noaptea si
se amelioreaza prin tinerea picioarelor atarnate la marginea patului, uneori durerea este
permanenta afectandu-mi odihna nocturna. In cazul unei ischemii acute (oprirea sau
insuficieta aportului sangvin datorita unei obstructi sau a unei compresi arteriale) cand
circulatia este intrerupa complect brusc, durerea membrului este extrema iar piciorul
amorteste, apare paloarea, paralizia, disparitia pulsului, piciorul trece la stadiul de
gangrena care necesita de urgenta amputatia.


Alte forme frecvente ale neuropatiei la nivelul membrelor inferioare sunt:

Ulcerul neuropatic diabetic piciorul neuropatic are temperatura locala normala fiind
bine irigat sangvin cu puls prezent, pielea este uscata,fragila, prezentand tendinta de
fisurare pe fata plantara (talpa piciorului), in zona capetelor metatarsiene (degetele
piciorului).Cauza frecventa este solicitarea mecanica din timpul mersului mult sau statul
in picioare timp indelungat care genereaza un calus (structura de tesut alb, umed,
macerat) ce indica iminenta aparitiei ulceratiei.

Ulcerul neuroischiemic piciorul are o temperatura locala scazuta, puls scazut,
diminuat sau absent, piele subtire, slalucitoare, cu pilozitate redusa.Tesutul subcutanat
este atrofiat si senzatia de durere mare, crampa, intepatura (claudicatia intermitenta)
este prezenta si la repaus. Ulceratia neuroischiemica se localizeaza pe marginile laterale
ale piciorului si pe nivelul varfurilor degetelor ori subunghial.

62
Semnele Ulcerului ischiemic reprezinta se prezinta sub forma unei vezicule care cu
timpul are aspectul de tesut de granulatie sau crusta inflamatorie cauzata datorita
utilizarii de incaltaminte stramta sau incomoda, ce genereaza frictiune in regiunile
vulnerabile.

Neuropatia diabetica este destul de greu de tratat, preocuparea pacientilor cu diabet,
trebuie sa se indrepte in mod special spre ingrijirea picioarelor.

Atat la piciorul cu ulcer neuropatic cat si la piciorul cu tulburare ischiemica prezenta la
medic este obligatorie, este interzisa toaletarea picioarelor la pedichiura sau de o alta
persoana deoarece se poate produce infectarea leziunilor si pierderea unui deget sau
labei piciorului, prin gangrenarea lui daca nu sunt tratate steril de cadre medicale
competente. In cazul piciorului neuropat trebuie realizata o redistribuire a presiunilor
exercitate la nivel plantar prin folosirea unei incaltaminte captusite pana la vindecarea
leziunilor.In cazul piciorului neuroischiemic unde ulcerele tind sa afecteze marginile
piciorului se folosesc pantofi clasici unde piciorul sa stea comod si fara sa stranga.


Bolile asociate diabetului zaharat

Pacientul cu diabet poate sa se imbolnaveasca de orice boala ca si un pacient
nediabetic, dar cele mai frecvente boli care se asociaza cu diabetul este obezitatea,
cresterea in sange a colesterolului, litiaza biliara, hipertensiunea si guta.

Obezitatea cel mai mare dusman al organismului, prin acumulare excesiva de tesut
adipos celule grase (adipocite) ceea ce duce la cresterea in greutate cu peste 25% fata
de normal. Obezitatea in diabet favorizeaza producerea de numeroase afectiuni,
dusmani redutabili, prin cresterea colesterolului in sange si depunerea lui pe peretii
vaselor sangvine sub forma de placi de aterom (depozit lipidic), aceste placi se pot
63
calcifica sub forma de calculi in vezica biliara (colelitiaza) sau litiaza biliara. Afectarea
imaginii de sine conduce la multe complexe de inferioritate si dificultati de integrare
sociala mai ales la persoanele mai tinere; de aceea regimul alimentar si miscarea au un
rol important in pierderea kilogramelor. Pierzand numai 5% din greutate se reduc
considerabil riscurile complicatiilor si evitarea degradarii anumitor functii vitale ale
inimii, ale disfunctiilor biliare si sistemului circulator pe arterele principale. Abaterile de
la un regimul alimentar corect, un tratament ineficient si lipsa miscarii face ca
persoanele cu diabet obeze sa nu slabeasca ci sa se ingrase, o mare gresala care nu
poate fi corectata usor sau nu mai poate fi corectata niciodata. Dieta sau alimentatia
rationala la persoanele cu diabet este unul din aliatii principali in normalizarea glicemiei.
Regimul alimentar va fi dat de medicul diabetolog-nutritionist care va tine seama atat de
varsta si profesia pacientului, cat si de eventualele boli asociate (obezitate,
arteroscleroza, hipertensiune arteriala).

Hipertensiunea arteriala crescuta la persoanele cu diabet, inca nu are cunoscuta cauza,
dar existenta acestei boli netratata agraveaza complicatiile produse de diabetul zaharat
mai ales cele de inima. Scaderea in greutate a pacientului cu diabet obez, respectarea
alimentatiei fara sare sunt arme in tratarea hipertensiunii arteriale la persoanele cu
diabet.

Dislipidemiile (cantitatea sau calitatea grasimilor in sange) au rol in producerea
arterosclerozei si cea mai periculoasa este cresterea colesterolului sau a trigliceridelor
(transportorii colesterolului in sange) care in diabet se depune pe peretii vaselor
sangvine ingustand interiorul vaselor de sange. Cea mai mare parte a colesterolului din
organism este de origine animala, provenind din alimentatie nesanatoasa si neadecvata
in diabetul zaharat, greseli care duc la cresterea glicemiei.

Un control glicemic prin echilibru metabolic, la obtinerea unei glicemii a jeun (pe
nemancate) normala (mai mica de 110mg%) si a unei glicemii dupa mese mai mica de
64
150mg%, la orice ora din zi si din noapte, indiferent de tipul de tratament, glicemiile sa
nu fie mai mici de 70mg% si nici mai mari de 160mg% in aceste conditii glicozuria fiind
absenta, duc la un echilibru glicemic perfect.

Toti pacientii cu boala de diabet la vederetrebuie sa se trateze corect si nu dupa
propriile lor idei, lipsa de timp, activitate prelungita, conditii neadecvate de a efectua
controlul glicemiei sau neglijenta de nu a-si gasi timp sa mearga la controlul periodic din
policlinica, justificand valorile mari de glicemie ca ceva ce nu poate fi evitat, si nu o
delasare in detrimentul sanatatii propriei persoane.

2.4 De ce diabetul de tip 2 a devenit mai comun

Dac toat istoria uman ar fi fost reprezentat n 24 de ore, secolele 19 i 20 ar fi fost
suprapuse pe ultimele 12 minute ale zilei, datorit faptului c, prin ochii geologiei, stilul
nostru de via s-a schimbat mai mult n aceste secole dect n ultimii 1100 de ani.
Consecinele mediului n care trim nc se fac simite, ns deja se pot observa adaptri
la noul stil de via industrializat, ceea ce nu este deloc bine. Pe scurt, noi ne micm
corpurile mai puin, mncm mai mult i consumm mai multe alimente toxice.


Ne micm mai puin: De la munca de ferm la Cartoful de canapea

Revoluia industrial a schimbat modul i volumul de munc realizat de noi. naintea
acestei revoluii industriale, majoritatea dintre noi a muncit din greu fizic i psihic. Din ce
n ce mai mult, mainriile au redus munca fizic pe care trebuie sa o facem. Expresia
M duc la munc are acum alt sens dect cel de acum 100 de ani. Din ce n ce mai
puini oamnei realizeaz astzi munc fizic intensiv i din ce n ce mai muli dintre noi
i petrec la birou majoritatea timpului dintr-o zi.

65
Cel mai bun exemplu cu privire la acest tip de munc este agricultura. n anii 1700, mai
mult de 90% din populaia din S.U.A. munceau n ferme pentru a-i prelucra singuri
mncarea. 200 de ani mai trziu, mainrii automate i mecanizate au redus numrul
oamenilor ce munceau n ferme cu aproximativ 1% din fora de munc activ. n locul
fermelor, oamenii lucreaz n fabrici, construiesc tractoare i alte echipamente
ajuttoare pentru ferme, devenind mai eficieni i optnd pentru o solicitare psihic mai
redus. Nu doar c numrul populaiei ce muncea n ferme s-a redus, dar i munca la o
ferm s-a schimbat. Un fermier muncitor, slab din Grand Wood a fost nlocuit de un
fermier supraponderal, ce conduce o combin cu aer condiionat, recoltnd de unul
singur foarte muli acri de ovz i gru pe zi. Dei populaia ce muncea n ferme n S.U.A.
s-a redus cu aproape 90% de la descoperirea acestei naiuni, acei fermieri produc n
prezent destul mncare pentru a hrni o mare parte din continente.

Mainriile ce reduc o parte din munc tractoare, dispozitive pentru furci, mecanisme
de asamblare, mainile de tuns iarba, exhaustor de zpad, aspiratoare i sprayuri de
pictat au transformat nu doar munca la ferme, ci toate slujbelece presupun efort fizic,
n activiti mai puin solicitante. Ca recompens, aceste avantaje, ne-au oferit mai mult
timp liber. Dar majoritatea dintre noi nu joac mai mult forbal, nu planteaz mai multe
lalele sau nu se plimb mai mult dup cin. n schimb, ne uitm mai mult la televizor, ne
jucm mai multe jocuri la computer, navigm mai mult pe internet. Activitile
sedentare ocup pentru majoritatea oamenilor mai mult tip dect cele bazate pe efort
fizic.

Un studiu recent realizat de Supravegherea Modelului de Activiti Umane Naionale
(NHAPS) a realizat o imagine clar dar nfiortoare a culturii noastre. NHPS a
supravegheat 7,1515 aduli n perioada Octombrie 1992-Septembrie 1994. Voluntarii
studiului, au fost rugai s spun tot ce au fcut i pentru ct timp. Deloc surprinztor,
oamenii au petrecut cel mai mult timp dormind sau moind (n medie 8 ore pe zi). ns
topul activitilor ce necesit micare (bazat pe numrul de ore petrecut de oameni i pe
66
energia eliminat) era: condusul mainii, munc de birou (scriere), privitul la televizor
sau la filme (acas sau la cinema), ngrijirea copiilor (hrnit, splat, mbrcat), activiti
realizate pe scaun i mncatul. n fiecare zi, doar 14% din voluntari au petrecut timp prn
activiti fizice (spre exemplu gimnastic sau not).

Nivelurile de activiti ntreprinse variaz de la persoan la persoan, ns un lucru este
cert: lumea n care trim descurajeaz micarea. Pe lng schimbrile ce au avut loc la
serviciu sau acas, la coal, orele de educaie fizic s-au redus (procentul de participare
la aceste ore s-a redus de la 42% n anul 1991, la 29% n anul 1999). Americanii petrec
mai mult timp la serviciu, avnd slujbe sedentare, spre depsebire de alte ri ce au
impus un anumit timp ce trebuie petrecut prin activiti fizice. ntre anii 1990-2000
numrul oamenilor ce aveau activiti fizice cu o durat mai mare de 30 de minute, s-a
modificat de la 42% la 20%. Chiar i atunci cnd avem timp liber, tindem s l folosim n
mod pasiv. Potrivit NHAPS, adulii petrec aproximativ trei ore pe zi uitndu-se la
televizor sau la un film i aproximativ o or i jumtate stnd linitii. Ca i cultur,
vom prinde rdcini pe canapea.

Mncm mai mult dect avem nevoie: De la Foamete la Bufete
Datorit mecanizrii fermelor, mncarea este mai mult i mai accesibil. Spre exemplu,
producia de pete i oferta de legume s-au dublat n ultimii 30 de ani, depind
creterea populaiei.
67

n afara produselor proaspete, procentul caloriilor prezente n meniurile oamenilor prin
grsimi i grsimi saturate, ambele asociate cu apariia bolilor de inim, rmne ridicat
n America de Nord i n Europa.

Disponibilitatea unei cantiti mari de mncare pe pia nu este, evident, un lucru ru,
ns astfel s- a creat un ablon de supranutriie. Acest lucru nseamn c noi, consumm
mai multe calorii dect ardem. Nu doar c exist foarte mult mncare, dar nici nu
trebuie s consumm prea mult energie s obinem o mas. Stilul de via al
fermierilor, n care este ars fiecare calorie consumat prin obinerea mncrii, a
disprut.

Cu alte cuvinte, nu doar fasr-food- urile sunt problema noastr. Majoritatea
inconvenienelor create de modeul de obinere al mncrii au fost reduse. Foarte puini
dintre noi vneaz sau cresc animale pentru a avea mncare. Chiar din ce n ce mai
puini dintre noi aprind un aragaz s gteasc, scot ap din pu sau spal vasele cu
mna. Supermarket-urile au fcut mai uor modul de a face cumprturi. Cumprturile
de regul includ itransportorii cu clopoei ce ne livreaz mncarea n maini (sau chiar
acas, n faa uii). Congelatoarele cu o capacitate de stocare mare au redus frecvena
cumprturilor, cuptoarele cu microunde prepar mncarea mai uor i mai repede, iar
mainile de splat vase cur tot fr niciun efort fizic. Mainriile i magazinele fac
accesul la mncare foarte simplu, fr necesitatea consumului de calorii. Nu mai trebuie
Ce este o calorie?
Termenii: fr carbamai, carbamai puini, grsimi puine i multe proteine au
eliminat din vocabularul nostru cuvntul calorie. O calorie este o unitate de
msur a cldurii i reflect cantitatea de energie ce trebuie consumat. n mod
similar, cantitatea de cldur eliminat de organism este expimat n calorii
consumate sau arse. Folosind acest termen comun: cldur sau energie,
putem calcula balana ntre cantitatea de energie coninut de alimente i
cantitatea de energie consumat prin diverse activiti - sau doar prin odihn.
68
s muncim nsemnnd s mai depunem munc fizic pentru a obine i prepara
mncare.

Dar aceasta este doar jumtate din poveste. Potrivit Centrului de Controlare i Prevenire
a Bolilor, Americanii mnnc mai mult dect niciodat (Tebelul 1.2). De unde provin
toate aceste excese de calorii? Nu conteaz att de mult ce mncm, ci ct mncm.
Mrimea porilor a crescut, i acas, dar mai ales atunci cnd mncm n ora.
Mncruri preparate precum Meniul-Omului-nfometat servit la televizor la cin (o
combinaie foarte periculoas), porii de mncruri precum supele, au o mrime
aproape dubl dect ar fi necesar. n ultimii 20 de ani, mrimea i coninutul caloric al
unui ou, al unei gogoi, al unui hamburger i al unui covrig a crescut de la 20% la 50%.
Am devenit obinuii cu mrimi gigante, economii la ambalaje mai mari i la porii.

n medie, Americanii mnnc una dintre cele trei mese n ora, iar competiia dintre
ofertani s-a transformat ntr-un rzboi, scopul fiind acela de a vinde cantiti ct mai
mari, relativ ieftine n fast-food-uri sau alte restaurante. Mesele din fast-food-uri
formate din meniuri hipercalorice, au fost o invenie a americanilor n anii 1950.
Hamburgerii au devenit cheeseburgeri, cheeseburgei dubli, cheeseburgeri cu bacon
dubli i crucioare de burgeri (alturi de un ou prjit). Restaurantele ofer 16, 24 i
chiar 32 de buci de carne i coaste primare.

Tabel 1.2 Schimbri n alimentaie ntre anii 1971 i 2000
1971 2000
Media caloriilor zilnice
(brbai)
2,450 2,618
Media caloriilor zilnice
(femei)
1,542 1,877
Procentul caloriilor din
carbohidrai (brbai)
42,4% 49,0%
69
Procentul caloriilor din
carbohidrai (femei)
45,4% 51,6%
Procentul caloriilor din
grsimi (brbai)
36,9% 32,8%
Procentul caloriilor din
grsimi (femei)
36,1% 32,8%

Coastele dintr-un restaurant obinuit au 3,410 calorii, 2,200 din acestea (sau 65%) fiind
din grsimi.Acestea sunt toate caloriile necesare s supravieuieti dou zile. Bufeturile,
pizza cu brnz injectat n aluat, alturi de un desert copios i de cutii de suc (toate
depesc volumul unui stomac normal) sunt alte exemple relevante (Tabelul 1.3).

Nu mncm alimentele corecte

Nu numai c mncm prea mult, dar mult prea multe mese conin tipurile de alimente
incorecte. Procesate, bogate n grsimi, srace n fibre, alimente cu un coninut mare de
zahr sunt uor de cumprat din orice loc. Din pcate, acestea alctuiesc o mare parte
din meniurile Americanilor i cunt combinate cu grsimi saturate, toate fiind asociate cu
scleroza i bolile de inim. Chiar i poriile individuale de chipsuri, alune i stiksuri au
ntre 250 i 400 de calorii, 35-50% din acestea fiind reprezentate de grsimi. Deseori,
atunci cnd zbori cu avionul, primeti o cutie cu alimente, coninnd 0,5 uncii de
chipsuri, 1,35 uncii de stiksuri cu brnz, 0,5 uncii de srafide, 0,7 uncii de prjituri i un
baton de ciocolat. Toate acestea au 500 de calorii, cu 45% grsimi (25 de grame de
grsimi, 6 grame din ele fiind saturate) i 48% (60 de grame) din carbohidrai. Pe timpul
zborului consumi aproximativ 350 de calorii (stai pe scaun, fr a face vreo activitate
fizic, dect aceea de a porni un film.

Muli dintre noi mnnc fast-food de cteva ori pe sptmn. Tabelul 1.3 i prezint
ce primeti n schimbul banilor.
70

Tabelul 1.3 Ce conine un meniu de fast-food?
Meniu fast-
food
Calorii Grsimi(g) Proteine(g) Carbamai(g)
McDonalds
hamburger,
porie mic de
cartofi, 16 unci
de Coca Cola
690 24 18 103
2 felii de pizza
de la Domino
Pepproni i 2
Cinna Stix
824 32 28 106
Kentuckz Fried
Chiken Original
piept de pui,
salat de
cartofi, 20 unci
de Pepsi
860 28 42 119
Piept de
curcan, carne
de vit prjit,
unc, 1 uncie
de chipsuri
470 16 26 62
Starbucks un
cappuccino (16
unci) i gogoa
cu viine
530 27 13 62

71

2.5 Sindromul metabolic

Sindromul metabolic reprezint o constelaie de probleme ce includ de obicei diabetul
sau prediabetul. Care sunt celelalte condiii? Supraponederalitatea, mai ales dac
kilogramele acumulate n exces se depun n zona de mijloc; presiunea mare a sngelui;
nivelurile de trigliceride mari; niveluri ale HDL (colesterol bun) mici. Mai clar, manifeti
sindromul metabolic dac ai diabet sau prediabet i nc dou complicaii din
urmtoarele:
talie mare (40 de inci sau mai mult la brbai i 34 de inci sau mai mult la femei)
Presiunea mare a sngelui (mai mare sau egal cu 130/85 mmHg)
Un nivel mare al trigliceridelor (mai mare sau egal cu 150 mgdL)
Un HDL sczut (sub 40 mg/dL la brbai i sub 50 mg/dL la femei)

Este foarte uor s apar complicaii ale sntii din cauza ctorva kilograme n plus. Fie
datorit unei presiuni a sngelui mai mari dect n mod normal. Fie datorit nievelurilor
de grsime crescute. Ignorarea acestor probleme este o greeal foarte mare. Medicii i
cercettorii spun c impactul sindromului metabolic asupra sntii este mai mare
dect impactul cumulat al fiecrei complicaii. De-a lungul anilor, aceast constelaie a
riscurilor asupra sntii a fost denumit n mai multe moduri. Pe lng cvartetul
mortal, a mai fost denumit sindromul X, sindromul rezistenei la insulin, diabetul sau
sindromul dismetabolic.

Sindromul metabolic, dei nu este att de uor de reinut ca celelalte, este termenul
folosit de majoritatea medicilor i cercettorilor de astzi.




72

2.6 Care sunt cauzele pentru care stilul nostru de via este un factor important n
apariia diabetului de tip 2

n 1985, existau aproximativ 30 de milioane de cazuri de diabet n toat lumea. Acest
numr a crescut la 177 milioane in anul 2000 i a fost estimat la 370 milioane pn n
anul 2030, aproape toate avnd ca diagnostic diabetul de tip 2, asociat cu naintarea n
vrst, obezitatea, inactivitatea. n Statele Unite, numrul cazutilor de diabet i de
obezitate a crescut n paralel. Diabetul i prediabetul afecteaz 18 pna la 40 de
milioane de persoane, iar sindromul metabolic afecteaz aproape 25% din populaia
Statelor Unite.

Este foarte simplu s atribui aceste statistici alarmante existente datorit numrului
mare de obezi i de btrni. Dar numai 2.3% din populaie este obez i doar 3.3% din
populaie are vrsta de peste 80 de ani (procenraje mici). Problema major de sntate
nu o au persoanele btrne sau obeze. Cele mai multe cazuri de diabet i prediabet sunt
cauzate de creterea populaiei supraponderale sau uor obeze. Procentul populaiei
supraponderale din S.U.A., n anul 2000 (procent definit pe baza indicelui greutii sau
BMI corpului, ntre 25 i 30), a crescut cu aproximativ 35%, iar procentul populaiei
obeze ( BMI mai mare sau egal cu 30) a crescut de la 13% n 1960 la 31% n 2000.
(observ modul de calculare al BMI). Astfel, procentul populaiei din S.U.A. obeze sau
supraponderale a crescut cu aproximativ 65%.

Ai o greutate normal? Msoar-i BMI-ul

Indicele masei corpului (BMI), este o msur inetrnaional de verificare dac greutatea
ta corespunde cu nlimea. Deoarece oamenii mai nali vor cntri mai mult dect cei
scunzi, modul de calcul ia greutatea ta (n kilograme), o mparte la nlime (n metri
ptrai) i astfel rezult o unitate exprimat n kg/m. Modul de calcul este valabil i dac
73
i cunoti greutatea i nlimea exprimate n uniti de mas i respectiv picioarele n
inci (Tabelul 1.4).

BMI reprezint o unitate de msur pentru nlime i greutate; nu reprezint o msur
direct pentru obezitate, adic pentru cei ce au exces de grsime. Pentru majoritatea
oamenilor, un BMI mare (ntre 25 i 30 este definit ca supraponderal, iar peste 30 este
considerat obez) este sinonim cu o cantitate de grsime prea mare. Foarte rar, se
ntmpl ca atleii sau antrnorii de fitness sa aib o greutate prea mare i un BMI
ridicat, acesta fiind compus din muchi, nu din grsime. Majoritatea dintre noi, nu se
afl n acest caz.

Estimarea Indicelui tu de mas corporal (BMI)

Poi folosi tabelul 1.4 pentru a-i estima BMI-ul. n primu rnd, selecteaz-i greutatea
din coloane. Apoi gasete rndul ce reprezint nlimea ta. Acolo unde greutatea i
nlimea ta se ntlnesc, este un numr ce estimeaz BMI-ul tu. Spre exemplu, dac tu
cntreti 160 uniti de mas i ai 5,7 inci de picioare, BMI-ul tu este 25.

Tabelul 1.4 Estimarea BMI-ului
nlime Greutate(n uniti de mas)


74
3. MITURILE DIABETULUI I ADEVRUL DESPRE ACESTE MITURI

3.1 Mituri comune

Mitul1: Dulciurile cauzeaz diabet

Adevrul: Nu se ntmpl aa sau cel puin nu n modul n care consider majoritatea
oamenilor. Diabetul este cauzat de factori genetici , de aspecte ale stilului de via sau
de alte reacii ale organismului fiecruia. Oricum, n cazul tipului 2 de diabet,
consumarea unei cantiti mari de zahr poate nfluena sau nu genele ce determin
apariia diabetului.

Foarte multe persoane bolnave de diabet cred n acest mit. Sunt convini c au diabet
datorit faptului c au mncat mult plcint sau mult ngheat luna trecut sau n
opilrie. Multe persoane spun n timp ce mnnc o prjitur:Ar trebui s nu mnnc,
deoarece mama mea are diabet de tipul 2 i am i eu predispoziie la aceast boal. O
astfel de afirmaie nu este greit, deoarece persoana respectiv se poate mbolnvi de
diabet dac va consuma multe prjituri i va deveni supraponedaral, dar nu pentru c
toate kilogramele n plus apar datorit consumului de zahr.

Diabetul melitus este o denumire formal a ceea ce numim noi n mod comun diabet
un grup de neregului metabolice, toate caracterizate de un nivel al zahrului n snge
ridicat, sursa nefiind consumul excesiv de zahr, ci nivelul insuficient de insulin,
hormonul ce menine nivelul zahrului n snge la un nivel normal. Toate tipurile de
diabet, inclusiv tipul 2, tipul 2 i diabetul gestaional apar din aceleai cauze i niciunul




75

nu apare datorit unui consum excesiv de dulciuri. Tipul 2 de diabet este cauzat fie de
deficitatea secreiei de insulin, fie de lipsa aciunilor insulinei, fie de ambele. Cu alte
cuvinte, ori pancreasul nu produce suficient insulin, ori organismul nu rspunde la
aciunile insulinei. Ultima condiie se refer la rezistena la insulin. Rezistena la
insulin este practic incapacitatea organismului de a folosi insulina n mod eficient,
zahrul din snge neputnd ptrunde n celule.

n cazul tipului de diabet 1 sistemul imunitar, ce protejeaz n mod normal organismul
de virui i bacterii, atac i distruge celulele beta (productoare de insulin) din
pancreas. Pe parcursul mai multor luni sau chiar unui an, organismul fie va produce
foarte puin insulin, fie nu va produce insulin deloc. Motivele pentru care se
ntmpl aceste lucruri sunt nc neclare, ns cercettorii cred c totul are o baz
genetic, alturi de unul sau mai muli factori ai mediului n care trim. De regul, tipul 1
de diabet, apare n cazul copiilor, dei teoretic se poate manifesta la orice vrst. i ntr-
adevr este foarte oisibil ca toi pacienii ce au tipul 1 de diabet s cread n mod eronat
c zahrul este motivul apariiei diabetului.

Cea de-a treia form comun de diabet este diabetul gestaional. Aceast form a
diabetului este similar tipului 2 de diabet, numai c apare doar n cazul femeilor
nsrcinate. Potrivit Asociaiei Americane de Diabet, diabetul gestaional afecteaz
aproximativ 4% din totalul femeilor nsrcinate, sau 135000 de femei pe an din S.U.A.
Cauza acestei forme de diabet nu este nc conoscut, ns se presupune c hormonii
placentei blocheaz aciunea insulina. Din aceast cauz nivelul zahrului n snge
crete.

Mitul 2: Trebuie s fiu supraponderal ca s am diabet
Adevrul: De fapt, aproape 20% dintre cei ce au tipul 1 i 2 de diabet nu sunt
supraponderali.
76
Majoritatea oamenilor asociaz tipul 2 de diabet cu a fi supraponderal i practic, cum
am putea s nu facem aceast corelaie cnd n mod constant auzim c obezitatea
reprezint cauza principal apariiei tipului 2 de diabet? Ceea ce nu auzim de obicei este
c unul din 30 de persoane obeze din S.U.A. au diabet. Potrivit Institutului de Sntate,
i c aproximativ 20% dintre cei ce au tipul 2 de diabet au o greutate normal. Dei dac
eti suraponderal, eti mai mult expus la diabetul de tip 2, greutatea nu influeneaz
diagnosticul ntr-unul din 5 cazuri. Cei ce sunt diagnosticai cu diabet de tip 1, tin s aibe
fie o greutate normal, fie o greutate sub cea normal. De ce? Pentru c acest tip de
diabet depinde de condiii ale sistemului imunitar, nu de cele ale insuficienei insulinei i
pentru c persoanele bolnave de tipul 1 de diabet pe lng faptul c nu produc insulin
pentru a introduce zahrul n celule, ele excret exces de zahr, ceea ce nseamn mai
multe calorii.

Cel mai mare procentaj al tipului de diabet 2 prezent n rndul populaiilor slabe,
precum Japonezii, arat c nu este nevoie s fii supraponderal ca s fii diagnosticat cu
diabet. Specilaitii n diabet sunt de acord cu faptul c un exces al greutii reprezint o
singur cauz a apariiei tipului 2 de diabet i c celelalte motive sunt foarte complexe i
nc necunoscute.

De regul, obezitatea cauzeaz rezisten la insulin, ce determin niveluri ridicate ale
zahrului n snge, iar apoi apare diabetul. Potrivit Doctorului Irl Hirsch, specialist n
tratarea diabetului i profesor la Facultatea de Medicin din Washington, sunt multe
alte cauze ce determin rezistena la insulin, n afar de obezitate.

O alt teorie oamenii slabi pot fi grai n interior

Se spune de obicei c doar pentru c eti slab, nu nseamn c eti sntos, iar
doctorii consider c grsimea noastr inetrioar, ce nconjoar organele vitale precum
77
inima, ficatul i pancreasul poate fi la fel de periculoas ca grsimea exterioar, ce se
poate vedea cu ochiul liber.

De asemenea, se spune c atunci cnd ne crem o diet singuri, pentru a ne menine
greutatea, este foarte posibil s favorizm apariia grsimii n jurul organelor noastre
vitale.

Descoperirea si protejarea impotriva diabetului de tip 2

Factorii de risc ai diabetului de tip 2, sunt valabili chiar daca eti slab sau gras:
ereditatea, naintarea n vrst, diet srac sau sedentarismul. Riscul n cazul femeilor
crete dac au avut diabet gestaional, boli de inim sau chisturi ovariene. Din pcate,
majoritatea nutriionitilor se gndesc la diabet doar atunci cnd vd c un pacient
manifest simptomele tipice -inactiv i obez- i deseori neglijeaz verificarea greutii
oamenilor pentru detectarea diabetului sau pre-diabetului. Foarte muli oameni ce au
diabet nu sunt supraponderali i nu sunt consultai de la nceput pentru derectarea
diabetului.

n cazul n care eti expus la factorii de risc sau prezini simptome ale diabetului de tip 2
precum sete constanta, urinatul foarte des, durere de cap, oboseala, presiune a sangelui
de 140-90 sau chiar mai mare, infectii urinare, consulta-ti medicul si cere-i un test de
glucoz (FPG), precum si un test oral de toleran a glucozei (OGTT) pentru a verifica
nivel zahrului n snge.

Mitul 3: Tipul 2 de diabet nu este aa de grav precum tipul 1 de diabet.
Medicii vor spune c ambele tipuri de diabet sunt grave deoarece acestea pot provoca
aceleai complicaii , precum atacuri de cord, infracturi, boli de rinichi, amputaii, orbire
sau disfuncii sexuale, toate acestea ameninnd viaa pacienilor. Dei Tipul 1 de diabet
i Tipul 2 de diabet difer n ceea ce privete tratamentul aplicat sau vrsta apariiei,
78
ambele sunt cauzate de lipsa de insulin. n ambele cazuri, niveluri ridicate ale zahrului
n snge pot determina apariia mai multor vase de snge n corp, ceea ce aduce
complicaii.

Pacienii cu diabet de tip 2 sunt la fel de expui complicaiilor

Barry are diabet de tip 2 de la 30 de ani. Dup o scurt perioad de entuziasm, pe
parcursul creia a urmat o diet sntoas i a fcut sport regulat, a nceput s revin la
vechile obiceiuri, mncnd neregulat i avnd o via sedentar. Dup aproimativ 5 sau
6 ani, medicul i-a prescris un tratament cu o simgur pastil pe zi, dup civa ani a
urmat un alt medicament prescris, iar la aproape 50 de ani, Barry a nceput s ia insulin
naintea fiecrei mese. La nceput, dup ce a fost diagnosticat cu diabet, nivelul
zahrului n snge era sub control, ns apoi acesta a fost neglijat, iar Barry a suferit n
ultimii apte ani o operaie la inim, iar durerea picioarelor era att de mare, nct
uneori nici nu putea merge. El a recunosctu c toate acestea se datoreaz nivelului de
zahr prea mare n snge.

Acesta este unul din miile de situaii neplcute cauzate de diabet. Foarte muli pacieni
care i-au neglijat sntatea dup ce au fost diagnosticai cu diabet de tip 1 sa 2, au avut
de suferit complicaii. Excepia fac oamenii ce au avut diabet de tip 1 n urm cu patru
decenii, cnd testele medicale nu erau aa de rspndite. Se pare c atunci, oamenii ce
sufereau de diabet nu erau att de expui la complicaii.

Secretul unei viei mai sntoase

n general, specialitii recomand pentru o via mai sntoas controlarea nivelurilor
de zahr n snge.

79
Cel mai bun exemplu n acest sens sunt fraii Cleveland, ce au fost diagnosticai amndoi
cu diabet de tip 1 la varsta de 5, respectiv 16 ani. Astzi ei au 88, respectiv 92 de ani i
amndoi au o carier frumoas i o familie mplinit. Fiecare dintre ei manifest
complicaii minore dureri de picioare sau degete i amndoi sunt n acelai timp i
foarte activi. Medicii sunt de prere c longevitatea acestora se datoreaz i ereditii,
ns ceea ce i-a inut n viaa a fost curajul, vigilena i determinarea.


Strile emoionale sunt afectate att de tipul 1 de diabet, ct i de tipul 2

O alt caracterustuc comuna a tipurilor de diabet este reprezentat de starea
emoional frustrare, depresie, ngrijorare, furie. Pacienii diabetici cer foarte mult
atenie i trebuie s fie foarte perseverni, chiar dac uneori efortul lor nu se afl n
concordan cu rezultatele obinute.

Oamenii ce sufer de diabet de tip 1 sau 2, prezint un risc de trei ori mai mare s
devin depresivi, n comparaie cu alte persoane. Diabetul te poate face s te simi
foarte diferit i incapabil de a depi aceast boal. Tot ce trebuie s fac aceti pacieni
este s trateze cu seriozitate orice tip de diabet, s fie responsabili i s se trateze
pentru a nu provoca apariia complicaiilor.


Mitul 4: Tocmai am fost diagnosticat cu diabet; nc nu pot aprea complicaii

Atunci cnd sunt diagnosticai, aproape 25% dintre pacienii cu ripul 2 de diabet, au
complicaii precum modificri ale retinei, boli de inim sau semne ale distrugerii
rinichilor. Motivul este simplu: Muli oameni au diabet de tipul 2 sau pre-diabet cu muli
ani nainte s fie diagnosticai. Pe parcursul acestei eprioade, niveluri mari de zahr n
snge creeaz vase de snge noi.
80

n prezent, din 24 milioane de oameni din S.U.A (250 milioane de oameni n lume),
aproximativ 6-7 milioane nu sunt nc diagnosticai. n plus, cel puin 57 milioane de
oameni din S.U A ce manifest pre-diabet, nici mcar nu tiu acest lucru. Multe
persoane afl c audiabet abia dup ce o complicaie serioas i determin s mearg la
medic. Probleme cu vederea i cu picioarele sunt primele simptome ale diabetului.

Majoritatea copiilor i adolescenilor cu diabet de tip 1 nu au complicaii, deoarece acest
tip de diabet apare pe neateptate, pe parcursul ctorva luni. Datorit acestui lucru,
putem spune c tipul 1 de diabet nu are faza de pre-diabet. Chiar dac pacienii nu par
s aibe complicaii cronice, unii dintre ei acuz simtome precum keteroaciditate sau
niveluri ale zahrului ridicate n snge. Oricum, tipul 1 de diabet la aduli, apare de
obicei cnd nivelul zahrului n snge este ridicat ani la rnd. Adulii sunt mai predispui
complicaiilor ce nsoesc tipul 2 de diabet.

Teste pentru detectarea complicaiilor dup diagnosticare
Dac eti diagnosticat cu diabet sau cu pre-diabet, medicul ar trebui s i fac unele
teste pentru a verifica dac exist i complicaii.
Nivelul zahrului n snge Dac este prea ridicat, poate provoca atac de cord,
infarct sau afeciuni ale rinichilor i ochilor.
Testul de colesterol i trigliceride - Dac are un nivel prea ridicat, poate provoca
boli cardiovasculare
Electrocardiograma Verific starea de sntate a inimii
Testul de microalbumin Verific prezena microalbumiurinei (protein din
urin), ce poate provoca boli ale rinichilor.
Examinarea dilatrii ochilor Verific dac retina este afectat de diabet
Examinarea picioarelor Detecteaz circulaia sngelui la picioare i neuronii
periferici (prezena afciunilor n cazul nervilor)
Indexul gleznei Verific prezena bolilor vasculare
81
Testul THS Test de snge ce detecteaz hipo/hipertiroidism, condiii autoimune
asociate cu tipul 1 de diabet.


Cum s sistezi evoluia complicaiilor

Dac complicaiile deja au aprut, probabil c se afl n fazele de nceput. Pentru a opri
evoluia lor i pentru a preveni apariia altora trebuie s ii cont de anumii factori:

Nivelul zahrului n snge Un nivel al zahrului din snge compact este cea mai bun
cale de a reduce riscul complicaiilor. Realizarea testului HbA1c fcut periodic i
pstrarea indicelui A1C sunb 7%, reduce riscul complicaiilor cu aproape 35-40%.

Presiunea sngelui Potrivit ADA, presiunea sngelui mai mic de 130/80 mmHg,
reduce riscul pentru boli cardiovasculare cu aproape 35-40%.

Colesterol Un LDL mai mic de 100 mg/dl, un HDL mai mare de 45 mg/dl i trigliceridele
la un nivel mai mic de 150 mg/dl, pot reduce complicaiile cardiovasculare cu aproape
20-50%. Dac muchii sunt foarte slbii, se recomand un surplus de coenzime Q10.

Ochi Tratarea ochilor n cazul prezenei diabetului cu ajutorul terapiei cu laser, poate
reduce dezvoltarea afeciunilor de vedere cu aproape 50-60%. Operaiile cu laser nu
rezolv problema ochilor definitiv, dar pot preveni o viitoare pierdere a vederii.

Picioare Programe de vindecare a picioarelor pot reduce amputaia cu 45% pna la
85%. Exist de asemenea medicamente ce pot calma durerile i pot mbunti circulaia
n cazul picioarelor.

82
Rinichi Descoperirea i tratatrea bolilor de rinichi devreme pot reduce disfunciile
rinichilor cu 30% pna la 70%. Meninerea controlului asupra nivelului de zahr n snge,
reduce apariia bolilor de rinichi cu 21%, potrivit unui studiu realizat de Asociaia
Diabeticilor din America n anul 2008. La pacienii aflaii n stadiile incipite ale bolilor de
rinichi, se pot folosi medicamente numite ARB sau ACE.


Mitul 5: Dac va trebui sa iau insulin, va fi nceputul sfritului.

Foarte muli oameni asociaz nceperea tratamentului cu insulin cu nrutirea strii
de sntate, sau sunt de prere c insulina poate aduce complicaii. Aceste lucruri nu
sunt adevrate. Pnetru majoritatea macienilor, insulina este nceputul ameliorrii strii
de sntate, nici pe departe nceputul sfritului.

Iniial, tratamentul ce se recomand pentru diabetul de tip 2 const n exerciii fizice i o
diet echilibrat, iar uneori se pot prescrie i medicamente administrate pe cale oral.

De obicei, n cteva luni sau civa ani, sunt necesare mai multe medicamente pentru a
controla nivelul zahrului n snge i astfel, tratamentului i mai sunt adugate cteva
pastile. Pentru c celulele beta se degradeaz tot mai mult, pacienilor li se prescriu mai
multe medicamente, iar n anumite cazuri insulin.

Acest tratament urmrete s amelioreze rezistena la insulin, pentru ca pancreasul s
fie capabil sa recepioneze cererea de insulin. Mai mult de 40% dintre pacienii bolnavi
de diabet folosesc insulina. n prezent, este recomandat folosirea insulinei mai
devreme n tratamentul bolnavilor.

83
De asemenea, muli oameni cred c insulina poate provoca complicaii precum orbire,
boli de rinichi i amputaie. ns, aceste complicaii nu apar datorit insulinei, ci datorit
faptului c nivelul zahrului n snge nu a fost controlat o perioad lung de timp.


Efecte benefice i efecte secundare ale insulinei

Beneficiile folosirii insulinei se manifest att pe termen scurt, ct i pe termen lung.
Avantajele pe termen scurt includ un control mai bun al zahrului n snge, ceea ce
ofer un sentiment de oboseal mai redus, o doz mai mare de energie, o vedere mai
bun, un somn mai odihnitor i o posibil recuperare sau o reducere a complicaiilor.
Beneficiile pe termen lung ale insulinei sunt: reducerea riscurilor de complicaii, inclusiv
boli de inim, boli ale ochilor, probleme de circulaie, parez gastric, pierderea auzului,
tremuratul degetelor.

De asemenea, insulina nu cauzeaz efectele secundare ce pot fi provocate de
medicamentele orale (efecte precum diaree, tuse, piele crpat). Se pot produce
depresii slabe sau ghemotoace vizibile ce apar la injectarea insulinei ca i consecin a
pieredrii sau a ridicrii grsimii de la suprafa. Acest lucru se poate ntmpla datorit
injeciilor repetate n acelai loc. n cazuri rare, pacienii pot fi alergici la insulin.


Mitul 6: Diabetul poate fi cauza orbirii, atacului de cord, bolilor de rinichi i amputaiei

Nu este niciun secret c i cei mai educai oameni bolnavi de diabet cred c sunt
inevitabile complicaiile. De fiecare dat cnd auzim despre complicaii, trebuie s tim
c nu exist nicio diferen ntre cei ce au diabet i cei ce nu au. Cei care nu au diabet,
au anse mai mari ntr-adevr s duc o via mai lung i mai sntoas.

84

Mitul 7 : Cei care au diabet nu pot manca zahar

De fapt, cei care au diabet pot manca orice, inclusiv zahar.
Acest mit este unul dintre cele mai intalnite si cel mai greu de pus la odihna.
Chiar daca puteti manca orice, cand vine vorba despre dulciuri, cel mai bine ar fi sa le
lasati pentru ocaziile speciale. Pentru a tine zaharul in sange la un nivel moderat,
inlocuiti zaharul din bauturi cu indulcitori, alegeti produse fara zahar care au un continut
scazut de carbohidrati, alegeti versiuni cu mai putin zahar ale deserturilor preferate,
mancati o portie mica de desert in locul uneia mari, cand mancati in oras, impartiti
desertul cu cei de la masa dvs,


Mitul 8 : Injectia cu insulina este foarte dureroasa

In ziua de astazi, pacientii care folosesc insulina nu simt nici un fel de durere la injectare.
Acele seringilor din ziua de astazi sunt atat de scurte si de subtiri incat nici nu se simt.
Insulina este injectata in tesutul gras, chiar sub piele. Mai mult, acele sunt acoperite cu
silicon, lucru ce face ca acul sa intre in pielea dvs fara nici un fel de discomfort.
Acum, ca sa fim sinceri, unele injectii s-ar putea sa doara. Daca din greseala faci injectia
in muschi s-ar putea sa simti o intepatura. La fel, daca atingi un nerv s-ar putea sa simti
durere. De asemenea, refolosirea acului va poate da o stare de discomfort si, cateodata,
injectarea de insulina rece poate fi dureroasa.

Cateva solutii pentru o injectie nedureroasa ar fi :
- folositi intotdeauna o seringa noua. Aceasta este si o precautie sanitara,
si cea mai buna cale de a va feri de infectii.
- Nu faceti doua injectii in acelasi loc. Lasati tesutul injectat sa se refaca
inainte de a injecta din nou in acelasi loc.
85
- Lasati insulina sa fie la temperatura camerei inainte de a va face injectia.


Mitul 9 : Medicatia te face sa acumulezi kilograme

O parte din medicamente fac asta, o parte nu. De fapt, recent a aparut o serie de
medicamente care te fac sa slabesti.

Multe medicamente mai vechi te faceau sa te ingrasi. Toate acele medicamente
stimulau celulele beta din pancreas sa produca mai multa insulina pentru a controla
nivelul de zahar din sange. Hipoglicemia si cresterea in greutate sunt doua dintre cele
mai intalnite efecte adverse ale acestor medicamente. Pentru a preveni ingrasarea,
medicii recomandau o ingestie mai mica de alimente.
Noile medicamente nu mai necesita ingestia mica de alimente. Noile medicamente te
fac de fapt sa pierzi din kilograme.


Mitul 10 : Femeile cu diabet cu ar trebui sa ramana insarcinate

Multumita tehnologiei si medicatie din ziua de astazi, femeile bolnave de diabet tip 1
sau 2 pot avea copii. Totusi, femeia trebuie sa tina foarte bine sub control diabetul
inainte de a ramane insarcinata si si in timpul sarcinii pentru a-si proteja bebelusul.
Cheia spre o sarcina sanatoasa este un bun control al nivelului zaharului in sange si
planning prenatal.

Expertii recomanda ca femeia sa se sfatuiasca cu obstreticianul si endocrinologul cu sase
luni inainte sa ramana insarcinata pentru a se asigura ca nivelul zaharului in sange,
tensiunea, nivelul colesterolului, inima si nivelul vascular sunt sanatoase astfel incat sa
poata fi insarcinata.
86

Mitul 11 : Nu ar trebui sa beau alcool pentru ca imi ridica nivelul zaharului din sange

De fapt, majoritatea bauturilor alcoolice lucreaza impreuna cu metabolismul pentru a
micsora nivelul zaharului in sange.