Sunteți pe pagina 1din 20

Drept 2011

CECCAR - DREPT 2011



1. A.P. (persoana fizica) i SC MM SRL (persoana juridica) au hotarat sa constituie in nume colectiv AP-MM. AP s-a obligat sa aduca la capitalul social suma de
5.000lei, iar SC MM SRL, un teren in suprafata de 5.000mp, in valoare de 100.000lei. in actul constitutiv al societatii, asociatii au prevazut ca asociata SC MM SRL, fiind o
societate cu raspundere limitata, sa raspunda pentru obligatiile societatii numai in limita capitalul social subscris.
Este valabila clauza inserata in actul constitutiv privind raspunderea asociatilor pentru obligatiile societatii?
Clauza inserata in actul constitutiv privind raspunderea asociatilor pt. obligatiile societatii este nelegala. Potrivit art.3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 asociatii in
societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale.
Fata de caracterul imperativ al dispozitiilor legale nu se poate deroga prin actul constitutiv de la obligativitatea raspunderii nelimitate i solidare a asociatilor intr-o societate in nume colectiv

2. SC ML este o societate in nume colectiv care a incheiat un contract de credit de 3 milioane lei cu societatea bancara SC MB SA pentru a-si achizitiona o linie de
fabricatie si prelucrare boabe cafea. Constatand ca societatea debitoare nu a achitat trei rate scadente din creditul acordat la termenele stabilite in contract, creditoarea, in
baza art. 3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, a chemat in judecata pe asociatii debitoarei, respectiv pe sotii A.M. si A.F., solicitand ca acestia sa fie
obligati solidar la restituirea creditului acordat societatii. Asociatii raspund in mod solidar pentru obligatiile societatii? Asociatii au beneficiul de discutiune in cazul in care
sunt actionati de creditorii societatii?
a) Raspund in mod solidar, fiind o societate in nume colectiv. (art. 3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990)
b) Asociatii au beneficiul de discutiune in baza art. 3 alin. (2) teza 2, text potrivit caruia, creditorii se vor indrepta mai i ntai impotriva societatii pentru obligatiile ei i,
numai daca societatea nu le platete in termen de 15zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati.
3. Prin ce modalitati (mijloace) se realizeaza punerea in intarziere in contextul art. 3 alin (2) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata?
In cazul in care societatea nu-si achita datoria catre creditori pana la data scadenta, aceasta este pusa in intarziere (perioada de gratie) prin somatie sau notificare prin
care este incunotintata sa plateasca in termen de 15 zile de la data primirii actului de punere in intarziere.
4. SC MIXAM SRL este o societate cu raspundere limitata formata din trei asociati, respectiv doua persoane fizice si o persoana juridica. Asociatii persoane fizice s-au
obligat prin actul constitutiv sa aduca la capitalul social munca pe care o vor desfasura in societate, respective activitate de marketing/publicitate, in vederea atragerii unei
clientele stabile a societatii, in valoare de 10lei. Pe de alta parte, aportul la capitalul social al persoanei juridice consta in actiunile pe care aceasta le detine deja la societatea
comerciala FN SA. Totodata, cei trei asociati au varsat ca aport la capitalul social suma de 50lei. Verificand continutul actului constitutiv si probele depuse la dosar, instanta
de judecata a constatat ca exista neregularitati in privinta constituirii capitalului social al societatii. Aratati care sunt neregularitatile sesizate de instanta de judecata cu privire
la capitalul social si la felurile aporturilor asociatilor.
Conform Legii nr. 31/1990 art. 16 alin (4) prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social.
La infiintarea societatii cu raspundere limitata, sunt acceptate doar aporturi in bani sau natura legea neadmitand aportul in creante. Actiunile detinute asociata -
persoana juridica la FN SA reprezinta creante care nu pot fi aduse la capitalul social al societatii care se constituie (art. 15 alin. (3) din Legea nr. 31/1990).
5. Se poate infiinta o societate comerciala declarandu-si sediul intr-un spatiu in care functioneaza mai multe societati?
Da. Conform Legii nr. 31/1990 art. 17 alin. (2), la acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca este indepli nita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite;
b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati;
c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii.
6. Trei persoane fizice, in calitate de fondatori, au hotarat constituirea unei societati pe actiuni prin subscriptie publica, intocmind prospectul de emisiune in care s-a
mentionat capitalul social, numarul de actiuni, valoarea nominala a unei actiuni si data inchiderii subscriptiei. Numitul V.R. a subscris un numar de 100 actiuni depunand la
CEC valoarea actiunilor subscrise. Ulterior acestui moment, verificand continutul prospectului de emisiune, a solicitat instantei de judecata constatarea nulitatii acestuia
intrucat nu cuprinde mentiunea privind participarea la beneficii si pierderi a actionarilor, mentiune obligatorie, potrivit art. 18 alin. (1) coroborat cu art. 8 din Legea nr.
31/1990, republicata si modificata. Actiunea in constatarea nulitatii prospectului de emisiune intocmit de fondatori este intemeiata? Argumentati solutia.
Actiunea este neintemeiata deoarece prin depunerea la CEC a valorii actiunilor subscrise, actionarul care a solicitat constat area nulitatii prospectului de emisiune i-a
executat indatoririle de actionar astfel incat, potrivit art. 18 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, republicata i modificata, nu mai poate invoca nulitatea acestuia.

7. In ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea unei SA prin subscriptie publica se pot retrage in faza prealabila inmatricularii soc in Registrul
Comertului?

~ 1 ~
Drept 2011

Daca valoarea aporturilor in natura stabilita de experti este inferioara cu o cincime aceleia prevazute de fondatori in pros pectul de emisiune, orice acceptant se poate
retrage, anuntandu-i pe fondatori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva. (conform art.27 alin. 2 din Legea 31/1990).
8. La data de 15 noiembrie 2005 a fost inmatriculata in registrul comertului SC NABO SRL, cu doi
asociati, persoane fizice, A.N. si V.T. In scopul achizitionarii unei constructii necesare desfasurarii activitatii,
asociatul V.T. a depus la banca in contul societatii suma de 200 lei, urmand ca societatea sa-i restituie acest
imprumut in termen de 10 ani. Intelegerea cu privire la acordarea imprumutului si restituirea lui a intervenit
intre cei doi asociati numai prin acord verbal. Este valabil acordul verbal incheiat intre cei doi asociati privind
imprumutul acordat societatii? In ce cazuri legea prevede obligativitatea formei scrise?
Contractul de imprumut este valabil chiar daca nu s-a materializat in forma scrisa. Contractul poate fi dovedit potrivit regulilor dreptului comun.
Forma scrisa este obligatorie in cazul in care se incheie contract intre societatea cu raspundere limitata i persoana fizica sau juridica asociat unic al societatii respectiv (art. 15 din Legea nr. 31/1990,
republicata i modificata).

9. Intr-o societate cu raspundere limitata in care partile sociale apartin unei singure persoane exista ca organ de
conducere adunarea generala a asociatilor? Asociatul unic poate indeplini mandatul de administrator al societatii?
Nu exista ca organ de conducere AGA, drepturile i obligatiile unei astfel de adunari revin asociatului unic. Asociatul poate avea calitate de administrator. (Legea nr.
31/1990 art. 13 alin. (1) si (2): In cazul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are
drepturile i obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii generale a asociatilor. Daca asociatul unic este admini strator, ii revin i obligatiile prevazute de lege pentru
aceasta calitate).

10. In actul constitutiv al SC OLVEX SNC s-a prevazut ca asociatul L.E. sa procure clientela societatii prin deplasarea
in tara pentru a face publicitate acesteia, urmand sa participe la profit si pierderi in proportie de 30%.
Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezinta aport la capitalul social al societatii?
Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalui social. (conform Legii nr. 31/1990 art. 16 alin.
(5) Asociatii in societatea in nume colectiv i asociatii comanditati se pot obliga la prestatii in munca cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau
la majorarea capitalului social. In schimbul acestui aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv, la impartirea beneficiilor i a activului social,
ramanand, totodata, obligati sa participe la pierderi).

11. In cazul unei societati pe actiuni constituita prin subscriptie publica, avantajele acordate membrilor fondatori au
fost acceptate de subscriitori. Este suficient ca subscriitorii sa accepte avantajele patrimoniale acordate fondatorilor?
Avantajele rezervate membrilor fondatori nu vor produce efecte daca nu au fost aprobate de adunarea constitutiva.
Legea nr. 31/1990 art. 19 alin. (3) participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori in folosul lor, dei acceptate de subscriitori, nu au efect decat daca vor fi aprobate de adunarea
constitutiva.

12. La constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica, aportul in natura poate fi varsat numai in proportie de
50%?
Conform Legii nr. 31/1990 art. 21 alin. (2) actiunile ce reprezinta aporturi in natura vor trebui acoperite integral.

13. Precizati cine are competenta legala de a examina si valida raspunsul expertilor de evaluare a
aporturilor in natura, in cazul constituirii unei societati pe actiuni prin subscriptie publica.
Conform art. 28 lit. (b) si (c) din Legea nr. 31/1990, adunarea constitutiva a acceptantilor prospectului de emisiune are printre obligatii i examinarea i validarea raportului expertilor de evaluare a
aporturilor in natura.
14. SC MIX SA este o societate pe actiuni care s-a constituit prin subscriptie publica pe o durata de 10 ani, prevazandu-se
in actul constitutive ca fondatorii vor incasa timp de 5 ani de la constituirea societatii un procent de 6% din profitul net al
societatii. Intrucat societatea nu a realizat profit in primii doi ani, actionarii au hotarat dizolvarea societatii. Fondatorii carora li s-
au recunoscut prin actul constitutiv avantaje patrimoniale se pot opune dizolvarii hotarate de actionari?
In caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s -a facut in frauda drepturilor lor. Societatea a fost infiintata pe
un termen de 10 ani, ea s- a dizolvat dupa 2 ani este deci o dizolvare anticipata. Au dreptul la daune, dar nu se pot opune hotararii AGA singura indreptatita la dizolvare.

15. Indicati situatiile in care, la constituirea societatii pe actiuni, judecatorul delegat de la oficiul registrului
comertului numeste unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati pentru efectuarea unei expertize.
Conform Legii nr. 31/1990 art. 38 alin. (1), efectuarea expertizei este obligatorie daca exista aporturi in natura , avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la
constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii i pe care societatea trebuie sa le suporte.

16. Ce trebuie sa cuprinda raportul de expertiza intocmit de experti in cazul in care judecatorul delegat la oficiul
registrului comertului dispune efectuarea unei expertize necesara inmatricularii unei societati pe actiuni?
Conform Legii nr. 31/1990 art. 38 alin. (1), raportul de expertiza trebuie sa cuprinda descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat. De asemenea, expertii vor
evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat.
~ 2 ~
Drept 2011



17. Aratati care sunt incompatibilitatile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind
calitatea de expert?
Conform Legii nr. 31/1990 art. 39, nu pot fi numiti experti:
a) rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor;
b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura;
c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor
speciale care reglementeaza profesia
18. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: Filiala reprezinta sediul secundar al societatii
comerciale mama.
Motivati:
a) adevarat;
b) fals.
Conform Legii nr. 31/1990 art. 42 i art.43 alin. (3) i (4), filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se infiinteaza in una dintre formele de societate
prevazute de lege si in conditiile specifice fiecarei forme. Nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala.

19. Cinci persoane fizice si o persoana juridica au convenit constituirea unei societati pe actiuni, semnand
actul constitutiv, procurand toate actele necesare inmatricularii societatii in registrul comertului. Pentru
depunerea cererii la registrul comertului a fost desemnat reprezentantul asociatului persoana juridica care nu
a efectuat procedura in termen de 15 zile de la semnarea actului constitutiv. Fata de imprejurarea ca cererea
de inmatriculare in registrul comertului a societatii nu a fost depusa de persoana imputernicita, asociatii pot
obtine o hotarare judecatoreasca de obligare a persoanei respective sa efectueze procedura?
Nu, deoarece art. 47 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 prevede ca orice asociat poate cere oficiului registrului comertului efectuarea inmatricularii, dupa ce, prin notificare
sau scrisoare recomandata, reprezentantul asociatilor a fost pus in intarziere, iar el nu s-a conformat in cel mult 8 zile de la primire.
In cazul in care acesta a avut o imputernicire semnata de asociati, poate fi tras la raspundere pentru faptele sale.

20. SC MICA SRL a fost inmatriculata in registrul comertului fara ca administratorul desemnat prin actul
constitutiv sa fi depus specimenul de semnatura. Totodata, la dosar nu a fost depusa dovada sediului social.
Exista posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar si dupa inmatricularea societatii?
In cazul in care s-au constat neregularitati dupa inmatriculare, societatea are obligatia ca in termen de 8 zile de la constatare sa rezolve problemele aparute, conform art.48 alin.
1 din Legea nr. 31/1990. In caz contrar, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii sa acopere acele neregularitati sub sanctiunea platii de daune.

21. S-a constituit o societate cu raspundere limitata in care unicul asociat a adus la capitalul social un teren
situat intravilan in localitatea unde s-a declarat sediul social al societatii. Dupa trecerea unui termen de doi ani de la
data inmatricularii in registrul comertului, s-a constatat ca actul constitutiv nu a fost incheiat in forma autentica,
asa cum prevede art. 5 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, formulandu-se o actiune in
constatarea nulitatii societatii. Este intemeiata actiunea in constatarea nulitatii societatii?
Actiunea in constatarea nulitatii este intemeiata in temeiul art. 56 lit. a) din Legea nr. 31/1990.
Totusi conform art. 57 din aceeasi lege se specifica ca nulitatea nu va fi declarata daca motivul de nulitatea fost inlaturat inainte de a fi puse concluzii pe fond la tribunal.

22. Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societati inmatriculate.
Conform art. 56 din Legea nr. 31/1990, Nulitatea unei societati inmatriculate in registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai atunci cand:
a)lipsete actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica, in situatiile prevazute la art.5alin.6 b)toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data
constituirii societatii;
c)obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice; d)lipsete incheierea judecatorului
delegat de inmatriculare a societatii; e)lipsete autorizarea legala administrativa de constituire a societatii;
f)actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris; g)s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris i
varsat;
h)nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege.

23. Pentru inmatricularea societatii, asociatii F.G. si L.M. au incheiat un contract de inchiriere privind un spatiu in care a fost
declarat sediul societatii. Dupa inmatriculare societatea a achitat o luna chiria datorata, dupa care a refuzat sa mai plateasca
chiria datorata numitului M.N., motivand ca cuantumul este exagerat de mare. Acesta, invocand dispozitia cuprinsa in art. 53 din
Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, a solicitat asociatilor F.G. si L.M. plata chiriei restante, motivand ca acestia raspund
in mod solidar si nelimitat pentru actele incheiate in contul societatii. Cui apartine raspunderea pentru actele juridice incheiate de
reprezentantii societatii in faza de constituire? Motivati solutia in cazul de fata.


~ 3 ~
Drept 2011

Se aplica prevederile Legii nr. 31/1990 art. 53 alin. (1) si (2) conform caruia fondatorii, reprezentantii si alte persoane care au lucrat in numele unei societati in curs de constituire raspund
solidar si nelimitat fata de terti pt actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, in afara de cazul in care societatea dupa ce a dobandit personalitate juridica le-a preluat asupra ei.
Societatea, dupa inmatriculare, platind chiria, a preluat asupra sa raspunderea si, ca atare, numitul MN se va indrepta cu actiune impotriva societatii.

24. La data de 30 august 2004, Tribunalul Bucuresti a constatat nulitatea SC MONDOMAR SA pentru ca lipsea din actul
constitutiv prevederea referitoare la aporturile asociatilor, fiind mentionat doar capitalul social. Societatea fusese inmatriculata in
registrul comertului la data de 1 septembrie 2000 si incheiase cu mai multe societati comerciale contracte de livrare de produse
(cherestea) pentru care mai avea de incasat o parte din pret. Nulitatea societatii produce efecte asupra contractelor incheiate
pana la data constatarii ei? Care este calea de atac indreptata impotriva incheierilor pronuntate de judecatorul delegat privitoare
la inmatricularea sau la orice alte inregistrari in registrul comertului si in ce termen se exercita?
Nu, deoarece declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau. (temei legal art. 59 din Legea nr. 31/1990). Calea de atac impotriva
incheierilor judecatorului delegat este recursul exercita in termen de 15 zile de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului
modificativ al actului constitutiv in Monitorul Oficial pt orice alte persoane interesate. (art. 60 alin. (1) i (2) din Legea nr. 31/1990)

25. In cazul unei societatii in nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul social un numar de 100 de obligatiuni pe
care le detinea la SC OVEX SA, cu termen de rambursare la 15 august 2005. Societatea emitenta de obligatiuni nu si-a
onorat obligatiile, asa incat la sfarsitul anului 2005 societatea in nume colectiv s-a adresat cu somatie de efectuare a platii
asociatului care a aportat obligatiunile respective. Ce fel de aport reprezinta obligatiunile? Este admisibil la o societate in
nume colectiv? Societatea creditoare poate sa-l urmareasca silit pe asociatul care a aportat obligatiunile respective?
Obligatiunile reprezinta aporturi in creante si sunt admise la o societate in nume colectiv. Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat
timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost depuse, deci societatea creditoare poate sa urmareasca silit pe asociatul care a acordat aceste obligatiuni,
terenul juridic fiind art. 84 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.

26. Intre doua societati comerciale s-a incheiat un contract de livrare de marfuri, pentru care nu s-a achitat pretul.
Societatea beneficiara a refuzat achitarea pretului desi a primit marfa, considerand ca produsele livrate nu corespund din
punct de vedere calitativ si sustinand ca administratorul societatii furnizoare ar fi directionat unele produse calitativ
corespunzatoare catre societatea la care el, administratorul, avea calitatea de asociat. Societatea beneficiara a produselor
considerate calitativ necorespunzatoarea chemat in judecata pe administratorul societatii furnizoare pentru ca acesta sa
raspunda. Actiunea indreptata impotriva administratorului este intemeiata? Motivati solutia.
Nu, creditorii societatii putandu-se indrepta cu actiune impotriva administratorilor societatii numaiin caz de deschidere a procedurii prevazute de lege nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

27. S-a constituit o societate in comandita simpla in care asociatul comanditat S.M. a ascuns faptul ca sotia sa
este asociat intr-o societate in nume colectiv cu aceleasi obiect de activitate. Asociatii comanditari M.N. si S.V. au
solicitat excluderea din societate a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese si mai cu seama ca nu i-a
incunostintat pe ceilalti asociati despre existenta unei alte societati in care sotia sa este asociat cu raspundere
nelimitata. Poate fi exclus asociatul comanditat in situatia de fapt prezentata? Motivati solutia
Asociatul nu poate fi exclus, insa va fi tras la raspundere pentru prejudecatile aduse societatii si pentru faptul ca nu a instiintat ceilalti asociati asupra acestui aspect, insa numai daca acest lucru este prevazut
in statut.
Avand in vedere dispozitiile art. 82 din Legea nr. 31/1990, republicata i modificata, nu exista conflict de interese intre cele doua societati deoarece asociat la cealalta
societate concurenta este sotia asociatului comanditat, iar dispozitia legala mentionata interzice asociatilor de a fi asociati cu raspundere nelimitata la o alta societate, fie ea
chiar concurenta i nicidecum sotilor sau sotiilor acestora.

28. Societatea in comandita simpla MN si FL a fost obligata, prin hotarare judecatoreasca, sa plateasca altei
societati de antrepriza de lucrari constructii suma de 400lei pentru efectuarea mai multor lucrari de consolidare a cladirii
in care se afla sediul societatii debitoare. Impotriva societatii debitoare s-a incercat executarea silita, dar s-a constatat ca
aceasta nu are bunuri cu care sa achite datoria, motiv pentru care societatea creditoare s-a adresat asociatilor
comanditati L.F. si V.M. Acestia au refuzat achitarea datoriei motivand ca hotararea judecatoreasca este pronuntata
impotriva societatii si, ca atare, nu le este opozabila. Apararile asociatilor comanditati sunt intemeiate? Motivati solutia.
Conform Legii nr. 31/1990 art. 85 alin. (1) si (2), apararile nu sunt intemeiate, pentru ca asociatii sunt obligati nel imitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in
numele societatii. Potrivit art. mentionat, hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat.

29. SC LIR SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare participand la capitalul social cu un aport
in numerar de cate 2.000 lei, adica un procent din capitalul social de 33% fiecare. In clauza referitoare la modul de
participare la profit si pierderi, asociatii au prevazut ca asociatul L.M. sa participe in proportie de 20%, iar ceilalti
doi, respectiv N.M. si V.P., cu un procent de cate 40% fiecare. Este legala clauza inserata in actul constitutiv privind
modul de participare a asociatilor la profitul si pierderile societatii? Motivati raspunsul.
Clauza este legala deoarece in actul constitutiv s-a facut acesta mentiune, temeiul legal fiind art. 67 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.

~ 4 ~
Drept 2011

30. In ce termen societatea comerciala este obligata sa plateasca asociatilor dividendele aprobate de
adunarea generala a asociatilor (AGA) si care este sanctiunea prevazuta de lege in cazul neachitarii lor?
Legea nr. 31/1990 art. 67 alin. (2) prevede Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la
capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea
generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situati ei
financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru
perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a
actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare.
Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor, platite contrar prevederilor legale, se prescrie in termen de 3 ani de
la data distribuirii lor. (art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990)

31. Aratati care este momentul de la care se calculeaza termenul de 3 ani prevazut de art. 67 alin. (5) din Legea nr.
31/1990, republicata si modificata, privind prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pentru plata dividendelor.
Legea nr. 31/1990 art.67 alin. (5) prevede dreptul la actiunea de restituire a dividendelor se prescrie in termen de
3 ani de la data distribuirii lor. Termenul de prescriptie incepe sa se calculeze (sa curga) fie de la data stabilita de
adunarea generala a asociatilor ca termen de plata, fie de la expirarea termenului de 6 luni de la data aprobarii
situatiei financiare aferente exercitiului financiar incheiat.

32. La data de 15 iulie 2005 s-a incheiat contractul de cesiune de actiuni prin care M.N. a cesionat lui V.D. un numar de
10 actiuni in valoare totala de 100lei. Prin hotararea AGA din 15 martie 2006 s-a aprobat distribuirea dividendelor aferente
exercitiului financiar al anului 2005, fiecare actionar urmand sa primeasca dividende in functie de numarul de actiuni
detinute si de cota de participare la capitalul social. Pentru exercitiul financiar al anului 2005, dividendele aferente celor
10 actiuni au fost atribuite in totalitate numitului V.D., care detinea actiunile respective la data adoptarii hotararii AGA.
M.N. a solicitat achitarea dividendelor aferente anului 2005 pana la data de 15 iulie, iar dupa aceasta sa i se atribuie
cesionarului V.D. Cererea de plata a dividendelor formulata de actionarul cedent M.N. este intemeiata?
Da. Acesta a detinut pana la acea data toate drepturile si obligatiile asociate actiunilor, astfel ca, in speta analizata,
actiunea este intemeiata, partile nestabilind o alta modalitate de repartizare a dividendelor.
Se aplica Legea nr. 31/1990 art. 67 alin. (6): Dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor apartin
cesionarului, in afara de cazul in care partile au convenit altfel.

33. SC MILAV SRL si SC ANVEL SRL au hotarat sa fuzioneze prin absorbtia SC ANVEL SRL de catre SC MILAV
SRL. SC MILAV SRL are cinci asociati, cu un capital social de 5.000 lei, divizat in 50parti sociale a cate 100lei fiecare. SC
ANVEL SRL are doi asociati, respectiv SC MILAV SRL si L.M. (persoana fizica). Capitalul social al SC ANVEL SRL
este de 2.000 lei, divizat in 20 parti sociale a cate 100lei fiecare, impartite in mod egal intre cei doi asociati. SC ANVEL
SRL a inregistrat in ultimii doi ani pierderi in asa fel incat in conturile societatii nu a mai existat nici macar capitalul social.
Pentru a salva societatea ANVEL SRL, SC MILAV SRL a hotarat absorbtia acesteia cu toate datoriile pe care le avea.
In situatia de fapt se mai retine ca SC ANVEL SRL concesionase un teren in scopul construirii unei fabrici si incheiase
un contract de asociere in participatiune cu numitii M.N. si L.A., contract in care nu si-a executat obligatia de aportare a
sumei de 200lei pentru achizitionarea unor marfuri. Adunarea generala extraordinara a asociatilor fiecarei societati a
hotarat fuziunea prin absorbtie, s -a intocmit bilantul de fuziune la fiecare societate avand aceeasi data si s -a intocmit
proiectul de fuziune care a fost depus la registrul comertului pentru a fi avizat de judecatorul delegat si a fi publicat in
Monitorul Oficial. Dat fiind ca societatile care fuzioneaza nu-si inceteaza activitatea dupa depunerea proiectului de fuziune
la registrul comertului, SC MILAV SRL hotaraste majorarea capitalului social cu un utilaj procurat din strainatate, pentru
care beneficia de facilitati fiscale (vamale). Identificati problemele de drept privitoare la posibilitatea legala a fuziunii
Problemele de drept privind fuziunea sunt urmatoarele:
- SC MILAV SRL nu poate detine titluri (parti sociale) la propria societate. D.a.p.d.v., SC MILAV SRL ar fi trebuit
ca inaintea fuziunii sa se retraga din societate prin cesiunea partilor sociale.
- SC ANVEL SRL, inregistrand pierderi, bilantul fiind negativ, disparand capitalul social se afla intr-o cauza de dizolvare.
- Contractul de concesiune nu se poate transmite prin fuziune decat cu acordul concedentului, iar contractul de
asociere in participatiune numai cu acordul celorlalti asociati ai participatiunii.
Cu privire la mentiunea de majorare a capitalului social, judecatorul delegat va refuza efectuarea mentiunii pana in
momentul expirarii termenului de opozitie prevazut de lege in favoarea creditorilor sau se va retrage proiectul de fuziune.
Judecatorul delegat la ONRC va inregistra mentiunea de majorare a capitalului social numai in conditiile in care
proiectul de fuziune este retras.

34. Reclamantii B.V. si SC V.S. SRL au chemat in judecata pe M.C. solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta sa se
dispuna excluderea paratului din societate, obligand societatea la plata drepturilor ce i se cuvine celui exclus, cu motivarea ca
M.C., in calitate de asociat si administrator, a incalcat Legea contabilitatii prin efectuarea unor activitati care au fost de natura sa
fraudeze societatea. Paratul M.C., prin cerere reconventionala, a solicitat excluderea reclamantului B.V. din societate, motivand
ca situatia falimentara a societatii se datoreaza culpei exclusive a acestuia. In urma probelor administrate, instanta de fond a
admis cererea principala si in parte cea reconventionala, dispunand excluderea din societate a reclamantului parat, cat si a
paratului reclamant, dispunand totodata si dizolvarea societatii in conditiile in care prin excluderea celor doi asociati a mai ramas
in societate un asociat. Celelalte cereri privind pretentiile banesti au fost respinse. Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de
fond a retinut ca reclamantul a desfasurat o activitate contrara interesului societatii, in sensul ca a folosit in scop personal o
parte din suma ce constituia aport la capitalul social, platita de M.C., a vandut partile componente din utilajele societatii fara
incuviintarea celorlalti asociati. Paratul M.C. a fost exclus din societate,
~ 5 ~
Drept 2011

cu motivarea ca acesta a intreprins activitati contrare scopului societatii, in sensul ca a efectuat operatiuni contabile prin
care a schimbat sursele si destinatia depunerilor desi nu avea specimen de semnatura in banca. Instanta de fond a dispus
si dizolvarea societatii, in baza art. 229 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, deoarece prin excludere
societatea a ramas cu unic asociat, aceasta fiind cauza de dizolvare a societatii cu urmatoarea motivare:
1. Dispozitia cuprinsa in art. 222 lit. c) nu se aplica asociatilor unei societati cu raspundere limitata, ci unei
societati in nume colectiv sau in comandita simpla.
2. Nedepunerea la banca a aportului la capitalul social al asociatului M.C. nu este un motiv de excludere, ci
eventual de raspundere pentru daunele produse.
3. Deturnarea fondurilor sociale nu reprezinta o fapta care sa insemne frauda in dauna societatii atat timp
cat cu sumele respective au fost cumparate alte bunuri in folosul societatii.
4. Inabilitatile manageriale ale administratorului nu se sanctioneaza cu excluderea din societate, ci doar cu
revocarea din functie si obligarea la daune catre societate.
Dispozitiile cuprinse in art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind cazurile de
excludere din societate sunt expres si limitativ aratate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a fiecarei
dispozitii legale? Este corecta solutia de dizolvare a societatii?
Cazurile de excludere prevazute in art. 222 au caracter exemplificativ i nicidecum limitativ
Motivele de excludere prevazurte pentru azociatii in societatea in nume colectiv i in comandita simpla pot fi extinse i asociatilor din societatea cu raspundere limitata, mai cu seama daca acetia au calitatea de
administrator.
Excluderea din societate a ascociatilor administratori nu inlatura posibilitatea actionarii lor pe temeiul unei actiuni in daune (despagubiri).

35. Asociatii care au hotarat dizolvarea societatii pot renunta la aceasta, chiar si dupa publicarea in
Monitorul Oficial a hotararii adunarii generale extraordinare a asociatilor?
Da. Legea permite revenirea asupra hotararii privind dizolvarea societatii atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ. (art. 231 din Legea nr. 31/1990)

36. Aratati in ce consta contrarietatea de interese in cazul asociatilor unei societati in nume colectiv.
Contrarierea de interese este stipulata in cadrul art 79 alin. (1) din Legea 31/1990: asociatul care, intr-o operatiune determinata are pe cont propriu sau pe contul
altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind acea operatiune.
In caz contrar, asociatul raspunde pentru pagubele produse societatii daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.

37. SC M SA si SC VL SA, prin reprezentantii legali, au incheiat un protocol prin care au hotarat
dizolvarea prin absorbtie a SC VL SA si transmiterea cu titlu universal a patrimoniului societatii SC VL SA
catre SC M SA. Protocolul incheiat intre cele doua societati este suficient pentru realizarea transmisiunii cu
titlu universal a patrimoniului SC VL SA catre SC M SA?
Dizolvarea are ca efect lichidarea societatii, iar protocolul nu este suficient in cazul de fata.
Transmiterea universala a patrimoniului societatii VL are loc in cazul fuziunii dintre cele doua societati. Pentru realizarea acesteia este necesara hotararea Adunarii
Generale Extraordinare a ceor doua societati care au incheiat protocolul (art. 239 i urmatoarele din Legea nr. 31/1990)

38. SC VL este o societate pe actiuni cu un capital social de 90.000 lei divizat in 9.000 actiuni a cate 100
lei fiecare, atribuite celor cinci actionari in mod egal.
In decurs de 3 ani de la constituirea societatii activitatea acesteia a fost profitabila, achizitionand trei terenuri, doua
cladiri si aparatura de birou, astfel incat adunarea generala extraordinara a hotarat majorarea capitalului social prin
emisiune de noi actiuni cu prima de emisiune, valoarea unei actiuni devenind 1.000 lei. Totodata, actionarii au hotarat ca
achitarea actiunilor emise cu prima sa se faca in proportie de 30% in momentul subscrierii si diferenta in termen de 3 ani.
Este legala hotararea de majorare a capitalului social in conditiile stabilite de actionari?
Legea prevede intr-adevar ca actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel put in 30% din valoarea lor
nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in M. O. al Romaniei, a hotararii adunarii generale.
Insa daca emisiunea de actiuni noi in vederea maririi capitalului social presupune existenta unor prime de emisiune, valoarea primelor va trebui integral achitata la data subscrierii.
Ca urmare, hotararea actionarilor in acest sens nu este valabila. (art. 220, alin.1 si 3, L31/1990)

39. SC AC SRL s-a constituit prin asocierea numitilor M.L., F.S. si A.L., avand un capital social de 600 lei divizat in 60
parti sociale in valoare de 10lei fiecare. Dupa trei luni de la inmatricularea societatii in registrul comertului asociatul A.L.
decedeaza, avand ca mostenitori sotia supravietuitoare si un copil minor. La prima sedinta a adunarii generale a
asociatilor a participat in locul asociatului decedat sotia supravietuitoare in nume propriu si in calitate de reprezentant al
copilului minor, exprimandu- si votul cu privire la majorarea capitalului social. Sotia supravietuitoare are drept de vot in
adunarea generala a asociatilor in nume propriu si ca reprezentanta a minorului asociatului decedat? Motivati solutia.
Motenitorii asociatului decedat nu dobandesc de drept calitatea de asociati, acetia avand doar un drept de creanta reprezentat de valoarea partilor sociale ale
autorului lor. Adunarea Generala a Asociatilor hotarate daca platete contravaloarea partilor sociale sau continua activitatea societatii cu motenitorii cel ui decedat.
In aceste conditii, motenitorii asociatului decedat nu au drept de vot decat daca se hotarate continuarea activitatii cu acetia (art. 230 din Legea nr. 31/1990).
~ 6 ~
Drept 2011


40. In actul constitutiv al SC L SRL s-a prevazut ca modificarea actului constitutiv poate fi decisa cu
votul asociatilor care reprezinta majoritatea calificata a capitalului social.
Avand in vedere dispozitia cuprinsa in art. 192 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, hotararea
de modificare a actului constitutive trebuie sa fie adoptata de toti asociatii?
Legea nr. 31/1990 art. 192 alin. (2) prevede: pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este
necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel.
Astfel, in cazul de fata, cand prin actul constitutiv se prevede aprobarea modificarii actului constitutiv de majoritatea calificata a
capitalului social, prevederea este valabila si nu este nevoie de acordul tuturor asociatilor pentru modificarea dorita.

41. Retragerea dintr- o societate comerciala este prevazuta de legiuitor pentru asociatii din societatea in nume
colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata).
Cu toate acestea exista posibilitatea legala ca si actionarii dintr-o societate pe actiuni sa se retraga?
Potrivit art. 134 din Legea nr. 31/1990, actionarii carenu sunt de acord cu hotararile adoptate de AGAcu privire la
schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului societatii in strainatate, la forma societatii sau
fuziunea ori divizarea societatii, au dreptul de a se retrage din societate.
In concluzie, actionarii se pot retrage din societate fara nici o conditie sau impediment.

42. Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate?
Conform Legii nr. 31/1990 art. 134 alin. (4), pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de
retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua
metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii.

43. S.M. si S.E., soti, au hotarat sa constituie o societate comerciala SRL - in care sa aduca la capitalul
social un imobil, respectiv apartamentul situat in imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cumparat de cei
doi soti in timpul casatoriei. In schimbul aportului la capitalul social al imobilului bun comun fiecare sot a
primit in mod egal parti sociale. Sotii se pot asocia pentru a constitui o societate comerciala? Este necesara
impartirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul social? Faptul ca imobilul a fost adus la capitalul
social in schimbul caruia sotii au primit parti sociale in procent de 50% fiecare inseamna o partajare
conventionala a bunurilor comune, operatiune interzisa de legiuitor potrivit art. 30 alin. (2) din Codul familiei?
Sotii se pot asocia si nu este necesara impartirea bunurilor comune, fiind suficient sa fie ambii de acord cu
aducerea ca aport a bunului imobil comun, neavand relevanta cotele participarii la beneficii, neechivaland cu o
impartire a bunurilor in sensul codului familiei.
Conventia este perfect valabila, in masura in care ambii soti si-au exprimat consimtamantul in mod valabil pentru
transmiterea bunului cu titlu de proprietate societatii comerciale. Totusi, transmiterea bunului catre societate nu
reprezinta o conventie de partajare a acetuia ci este intrainarea acestuia, echivalenta cu o vanzare-cumparare.

44. SC MN SRL, in calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii introductive de faliment formulata de creditoarea SC
FG SA, aratand ca in ultimele doua luni nu a mai efectuat plati catre creditori deoarece el insusi are de incasat mai multe creante
de la debitorii proprii. Totodata, debitoarea a motivat cererea de respingere a actiunii aratand ca in patrimoniul propriu exista mai
multe bunuri mobile si imobile pe care creditorii le pot urmari silit, potrivit dreptului comun, pentru a-si indestula creantele.
Cererea formulata de debitoare de respingere a actiunii creditorilor este intemeiata?
Nu, intampinarea debitoarei nu este justificata, neavand relevanta faptul ca are mai multe bunuri in patrimoniu, ci
important pentru deschiderea procedurii este ca debitorul sa fie in stare de insolventa din cauza incetarii platilor fata
de creditori timp de cel putin 30 de zile.
In cazul de fata, debitorul este in situatia de insolventa, in sensul ca el este in incapacitate temporara de a face
plati, in urma neincasarii la randul lui a unor creante. Astfel, cererea de declansare a proceduriilor de faliment conform
prevederilor Legii 85/2006, va fi respinsa de judecatorul sindic deoarece creditorul nu se afla in i nsolvabilitate conform
legii. Cererea formulata de debitor este intemeiata.

45. Aratati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judecatorului sindic in procedura insolventei.
Art. 11 din Legea 85/2006
(1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt:
a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin
procedura generala, cat si prin procedura simplificata;
b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii;
judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de
servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra
procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate cu
criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pent ru aceasta
perioada. In vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii
depuse de practicieni, de cererile in acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva ii apartine;
d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor,
confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;
~ 7 ~
Drept 2011

f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138, sesizarea
organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147;
h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii
procedurii;
i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;
k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment;
l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;
m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;
n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.
46. Impotriva SC AC SA in calitate de debitor s-a deschis procedura de insolventa, la cererea creditorilor SC OP SRL si
SC PV SA, desemnandu- se prin hotararea de deschidere a procedurii in calitate de administrator judiciar numitul M.A.
Pentru data de 30 septembrie 2006 a fost convocata adunarea creditorilor de catre creditorii ale caror creante reprezinta
20% din valoarea totala a acestora. In cuprinsul convocarii, creditorii au mentionat ca la adunare se va discuta despre
posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus de catre debitor, cat si alte probleme care vor fi trecute pe ordinea
de zi in ziua desfasurarii adunarii generale. La adunare s-au prezentat creditorii ale caror creante reprezinta 75% din
totalul acestora, hotarand respingerea planului de reorganizare a activitatii debitorului. Impotriva hotararii adoptate de
creditorii prezenti, debitorul a formulat actiune in anulare pentru urmatoarele motive:
1. Adunarea creditorilor nu putea fi convocata decat de administratorul judiciar sau de lichidator, potrivit
art. 13 alin. (1) din Legea nr. 85/2006;
2. Ordinea de zi a sedintei nu prevede in mod expres toate problemele care vor fi discutate;
3. Unii dintre creditori au fost reprezentati de terte persoane, fara a avea procura speciala.
Actiunea in anularea hotararii adoptate de adunarea creditorilor este legala?
Conform art. 13 pct. 3 din Legea nr. 85/2006, adunarea creditorilor poate fi convocata de catre administrator sau lichidator, dar si de catre adunarea creditorilor ale
caror creante reprezinta cel putin 30% din totalul acestora. Astfel, adunarea convocata nu este valabila, fiind convocata de creditorii care detin doar 20% din creditori.
Convocarea creditorilor trebuie sa cuprinda ordinea de zi a sedintei in detaliu (art.14, alin.1). Ca urmare, convocarea nu este legala.
Reprezentarea in adunarea creditorilor se face numai pa baza unei procuri speciale legalizata (art. 14 ali. 3). In concluzie, actiunea de anulare a hotararii este legala.

47. Care sunt conditiile legale pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana fizica sau juridica pentru a fi
desemnata ca administrator judiciar in cadrul procedurii insolventei?
Conform Legii nr. 85/2006 art. 19 alin. (5), administratorul judiciar persoana fizica sau juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, in conditiile legii.

Nu poate fi administrator judiciar persoana fizica ce nu poate fi fondator, administrator, director, cenzor sau reprezentant al unui comerciant al executarii
judecatoreti i persoanele fizice sau juridice avand calitatea de lichidator (expert in insolventa) carora le sunt aplicabile prevederile art. 27 pct. 1-9 din Codul de procedura
civila. Totodata, inainte de desemnarea sa in functie, administratorul trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspunderea profesionala.

48. Raportul intocmit de administratorul judiciar desemnat in cadrul procedurii insolventei trebuie sa
contina elemente, date privind situatia patrimoniului debitorului si a activitatii sale.
Ce aspecte trebuie mentionate in cuprinsul raportului administratorului?
Potrivit art. 20 lit. b) din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar va examina activitatea debitoruluii va intocmi un raport in care se vor mentiona urmatoarele:
- cauzele si imprejurarile care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.
- raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care nu permit reorganizarea si, in acest caz, va propune intrarea in faliment.
- in cazul in care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va
trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la intocmirea acelui plan ori daca
intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau impreuna cu unul ori mai multi creditori.
49. Definiti starea de iinsolventa potrivit Legii nr. 85/2006.
Potrivit Legii nr. 85/2006 art. 3, insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata
datoriilor exigibile. Insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori.
Insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.

50. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor pentru a putea fi
declansata procedura reorganizarii judiciare si a falimentului?
~ 8 ~
Drept 2011

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cumulativ creantele creditorilor pentru a putea fii declansata procedura organizarii judiciare si a falimentului:
- Sa fie certe existenta lor nu este contestata sau nu face obiectul unui litigiu;
- Sa fie lichide lichiditatea consta in bani;
- Sa fie exigibile ajungerea lor la scadenta.
51. Delimitati conceptul de insolventa de cel de insolvabilitate si de refuz de plata.
Insolventa = presupune inexistenta fondurilor banesti pentru achitarea datoriilor comerciale si fiscale ale societatii. Este o stare a patrimoniului debitorului,
caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile. Debitorul nu se afla insa in insolvabilitate avand la randul sau de
incasat creante sau avand in proprietate bunuri care pot acoperi datoriile neachitate.
Insolvabilitatea consta in imposibilitatea debitorului de a-i indeplini obligatiile fata de creditor atat din lipsa lichiditatilor, cat i a altor bunuri din care sa fie satisfacute creantele creditorilor.

Refuzul de plata exista in cazul in care debitorul considera ca nu datoreaza sumele solicitate de creditori. Simplul refuz de plata al unei datorii nu conduce la
deschiderea falimentului. Refuzul de plata poate fi intemeiat, in caz de insolventa, si poate fi neintemeiat, cand debitorul detine mijloace banesti de achitare a datoriilor,
insa cu rea-credinta nu-si achita datoriile. Temeinicia unor astfel de aparari (refuz de plata) se apreciaza de tribunal de la caz la caz.

52. In cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei cautiuni este obligatorie? Care este
consecinta nedepunerii cautiunii?
Fata de continutul art. 32 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 rezulta ca depunerea unei cautiuni de cel mult 10% din valoarea creantelor de catre creditori nu este
obligatorie, ramanand la aprecierea judecatorului sindic, i numai daca debitorul solicita acest lucur. In cazul in care este dispusa consemnarea unei cautiuni, nedepunerea
ei are drept consecinta respingerea cererii introductive formulata de creditor.
53. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului?
Deschiderea procedurii de faliment produce urmatoarele efecte:
1. suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale
2. suspendarea cererilor de executare silita, pornitade creditor in mod individual;
3. suspendarea termenelor de prescriptie in care creditorii putea sa-i valorifice creantele impotriva debitorului aflat in incapacitate de plata

4. nu se poate adauga nici o dobanda, penalitate, majorare ori cheltuiala creantelor nascute anterior deschiderii procedurii insolventei.
Cu toate acestea, legiuitorul instituie i exceptii. Este cazul creantelor garantate pentru care, la distribuirea pretului garantiei, creditorul garantat va fi indreptatit sa calculeze
accesoriile la creanta garantata pana pana cel mult la data vanzarii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespunzator mai mare decat valoarea initial evaluata.
Totodata, in cazul in care se confirma un plan de reorganizare accesoriile, respectiv dobanzile, penalitatile etc. nascute ulterior deschiderii procedurii generale se achita in conformitate cu prevederile
programului de plati.
5. Este interzis administratorului sa instraineze fara acordul judecatorului sindic actiunileori partile lor sociale sau de interes pe care le detine la debitorul care este supus procedurii insolventei.

54. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: Deschiderea procedurii insolventei are ca efect
ridicarea dreptului debitorului de administrare constand in dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si
administra bunurile (averea) si de a dispune de ele:
a) adevarat.
b) fals. In conditia in care acesta si-a declarat intentia de reorganizare, poate pastra dreptul de administrare a patrimoniului, cu exceptiile prevazute de art. 47 aliu. (3), (4),(5) din Legea nr.
85/2006.

55. Indicati categoriile de acte juridice incheiate de debitor in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii
insolventei, acte in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita.
a) contractele de vanzare-cumparare in care pretul platit de debitor depaete in mod vadit valoarea bunului cumparat
b) contractele care au ca obiect prestarea de servicii mandat, transport, consultanta, comision etc. in care prestatia debitorului este vadit superioara d.p.d.v. fata de prestatia celeilalte parti etc.

56. Indicati trei categorii de acte juridice incheiate de debitor in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii
insolventei, acte care sunt supuse anularii.
1. acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau in folosul acestuia, efectuate in cele 120 zile anterioare deschiderii
procedurii daca suma pe care creditorul ar putea s-o obtina in caz de faliment al debitorului este mai mica decat valoarea actului de transfer;
2. constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara (de exemplu, o ipoteca).
3. Platile anticipate ale datoriilor efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii.

57. Contractul de inchiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi desfiintat in cadrul procedurii insolventei?
Contractul de inchiriere privind un bun imobil al debitorului nu va fi desfiintat, cu exceptia cazului cand chiriei practicate pe piata. (art. 91 din Legea nr. 85/2006).

~ 9 ~
Drept 2011

58. Care sunt categoriile de creante bugetare exceptate de la procedura de verificare prevazuta de Legea nr. 85/2006?
Creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare precum si accesoriile acestora (dobanzi, penalitati etc.).
Creantele bugetare care nu sunt supuse procedurii de verificare sunt acelea care rezulta dintr-un titlu executoriu necontestat in termenul prevazut de legile speciale (art. 66 alin. 2)

59. Care sunt efectele decaderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creantelor in cadrul
procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, prevazuta de Legea nr. 85/2006?
Titularul de creante anterioare deschiderii procedurii care nu depune cerere de admitere a creantelor pana la expirarea termenului de 60 zile este decazut din urmatoarele drepturi:
- dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor
- dreptul de a participa la distribuirile de sume in cadrul reorganizarii si falimentului
- dreptul de a realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanelor juridice debitoare, ulterior includerii
procedurii sub rezerva ca debitorul sa nu fii fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabili t raspunderea pt efectuarea de plati si
transferuri frauduloase. Decaderea va putea fii invocata oricand.
60. Care este continutul planului de reorganizare a activ. debitorului, conform Legii nr. 85/2006?
Conform Legii nr. 85/2006 art. 95, planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele
financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de
selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si a directorilor.
Planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata a creantelor. Planul de reorganizare va mentiona:
a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, in sensul legii;
b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;
c) daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere;
d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa se
va calcula la data propunerii planului.
61. Precizati care sunt regulile potrivit carora se voteaza planul de reorganizarea activitatii debitorului de catre creditori.
Votarea planului se face potrivit urmatoarelor reguli: - Fiecare creanta beneficiaza de
un drept de vot;
- Voteaza separat urmatoarele categorii de persoane: creditorii cu creante garantate; creditorii bugetari; creditorii chirografari stabiliti conform art. 98 alin. (1) din Legea nr. 85/2006; ceilalti
creditori chirografari.

62. Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, potrivit Legii nr. 85/2006?
Votarea i confirmarea planului produc urmatoarele efecte:
- Activitatea debitorului este organizata potrivit continutului planului;
- Creantele i drepturile creditorilor i ale celorlalte parti interesate sunt modificate aa cum este prevazut in plan;
- In cazul unei executari silite, planul confirmat de judecatorul sindic va fi socotit ca o hotarare definitiva impotriva debitorului

63. Indicati situatiile in care judecatorul sindic dispune intrarea in faliment a debitorului aflat in stare de insolventa.
Conform Legii nr. 85/2006 art. 107, intrarea in faliment se produce in urmatoarele cazuri: a) debitorul i-a declarat intentia de a intra in
procedura simplificata;
b) debitorul nu i-a declarat intentia de reorganizare;
c) nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat i confirmat;
d) debitorul i-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat i confirmat i nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat
sau confirmat;
e) obligatiile de plata i celelalte sarcini asumate nu au fost indeplinite;
f) a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului in faliment.

64. SC X SRL este supusa procedurii falimentului si are cinci creditori, din care unul Y si-a asigurat creanta printr-
un gaj asupra a doua automobile din patrimoniul debitorului. In urma scoaterii la vanzare a automobilelor s-a obtinut
suma de 100.000 lei, insuficienta pentru acoperirea integrala a creantei creditorului Y, creanta de 300.000 lei.
Cum isi va recupera diferenta de creanta creditorul care a beneficiat de o garantie reala imobiliara (gaj)?
Pentru diferenta de creanta neacoperita din vanzarea celor doua automobile, creditorul Y devine creditor chirografar intrand in concurs cu ceilalti creditori chirografari (ale caror creante nu sunt
garantate printr-o garantie speciala).

65. Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute in urma lichidarii averii debitorului?
Creantele cor fi platite in urmatoarea ordine:
- Taxele, timbrele i orice alte cheltuieli ale procedurii;
- Creantele izvorate din raportul de munca;

~ 10 ~
Drept 2011

- Creantele reprezentand creditele, cu dobanzile i cheltuielile aferente, acordate de societatile bancare dupa deschiderea procedurii i creantele ce rezulta din continuarea activitatii debitorului;

- Crentele bugetare;
- Creantele reprezentand sumele de bani datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii
mijloacelor de existenta;
- Creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului i a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;creantele
reprezentand creditele bancare, cu cheltuielile i dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum i din chirii;
- Alte creante chirografare;
- Creantele subordonate, in ordinea prevazuta de lege.

66. Care sunt efectele hotararii judecatoresti ale inchiderii procedurii falimentului?
Exista doua categorii de efecte:
a) efecte cu privire la persoanele care au participat la efectuarea procedurii falimentului. Prin inchiderea procedurii judecatorul sindic, administratorul judiciar,
lichidarea i toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice obligatii privitoare la procedura;
b) efecte fata de debitor. In pricipiu, debitorul este descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de inregistrarea cererilor introductive, sub rezerva de a nu se fi facut
vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori trensferuri frauduloase. Debitorul va fi descarcat de obligatii daca au fost platite in cadrul procedurii. Descarcarea de
obligatii a debitorului nu atrage descarcare de obligatii a fidejusorului sau a codebitorului principal.

67. Definiti infractiunea de bancruta frauduloasa.
Potrivit Legii nr. 85/2006 art. 143 alin. (2), constituie infractiune de bancruta frauduloasa i se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care:
a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;
b) infatieaza datorii inexistente sau prezinta in registrele debitorului, in alt act sau in situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savarite in frauda creditorilor;
c) instraineaza, in frauda creditorilor, in caz de insolventa a debitorului, o parte din active.
68. Aratati ce efecte produce inregistrarea in registrul comertului a firmei si a celorlalte date cu privire la
calitatea de comerciant a celui care solicita inregistrarea.
In momentul inregistrarii firmei in Reg. Comertului ea isi dobindeste personalitatea juridica. Inregistrarea in Reg. Com. are efect declarativ la calitatea persoanei,
creandu-se o prezumtie relativa de comercialitate cu privire la faptele pe care acestea le savarete i cu privire la calitatea de comerciant.

69. SC BM SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv SL si VN, cu participare egala la capitalul social, fiecare
detinand un procent de 50% din totalul partilor sociale. Asociatul SL cesioneaza in totalitate partile sociale celuilalt asociat,
incheindu-se contractul de cesiune de parti sociale fara ca operatiunea de cesiune sa fie inregistrata in registrul comertului.
Contractul de cesiune de parti sociale este opozabil si fata de tertele persoane sau produce efecte numai intre asociati?
Fata de imprejurarea da in speta nu s-a inregistrat in Reg. Com. mentiunea de cesiunea a partilor sociale, asociatul SL are calitatea de asociat in raporturile cu tertele persoane.

70. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului a
activitatii pe care o desfasoara si totodata sa solicite inscrierea de mentiuni in registrul comertului?
Au obligatia solicitarii inmatriculata in Reg.Com. inainte de inceperea activitatii i .n timpul desfaurarii acesteia efectuarea de mentiuni urmatoarele categorii de persoane:
- Comerciantii persoane fizice;
- Comerciantii persoane juridice, respectiv societati comerciale;
- Asociatiile familiale care desfaoara in mod obinuit activitate de comert;
- Companiile nationale i societatile nationale;
- Regiile autonome;
- Grupurile de interes economice cu caracter comercial;
- Organizatiile cooperatiste.

71. Care este regimul juridic al incheierilor pronuntate de judecatorul delegat la oficiul registrului
comertului privitoare la inmatricularea sau la orice alte inregistrari in registrul comertului?
Incheierile judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comertului sunt executorii de drept i sunt supuse numai recursului. Termenul de recurs este de numai 15zile i curge de la data
pronuntarii incheierii pentru parti i de la data publicarii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.

72. Care este instanta de judecata competenta sa solutioneze recursul indreptat impotriva incheierii
pronuntate de judecatorul delegat la oficiul registrului comertului?

~ 11 ~
Drept 2011

Potrivit art. 6 alin. (4) din Legea nr. 26/1990, republicata, recursul se solutioneaza de curtea de apel in a carei raza teri toriala se afla domiciliul sau sediul
comerciantului, iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet, de curtea de apel in a carei raza se afla sediul sucursalei.

73. Cine poate solicita radierea din registrul comertului a inmatricularilor sau a mentiunilor efectuate?
Potrivit art. 25 ali. (1) din Legea nr. 26/1990, orice persoana persoana fizica sau juridica se considera prejudiciata printr-o inmatriculare sau printr-o mentiune din
registrul comertului are dreptul sa ceara radierea ei, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.

74. Definiti fondul de comert si aratati care este temeiul juridic.
Definitia acceptata in doctrina este urmatoarea:
fondul de comert reprezinta un ansamblu de bunuri mobile i imobile, corporale i incorporale (marci, firme, embleme, brevete de inventii, vad comercial), pe care un comerciant le
afecteaza desfaurarii activitatii sale. Temeiul legal este art. 1^1 lit. c) din Legea nr . 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, modificata si completata prin Legea nr 298/2001.

75. Delimitati fondul de comert de notiunea de sucursala.
Sucursalele = sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale, fiind calificate sedii secundare ale acestora la fel ca i agentiile, reprezentantele sau alte sedii secundare (art. 43 alin.(1)
din Legea nr.31/1990)
Sucursala se caracterizeaza prin doua trasaturi definitorii: absenta personalitatii juridice i autonomia de gestiune. Sucursalele avand autonomie de gestiune se
caracterizeaza prin dispun de o clientela proprie i au un fond de comert distinct de al intreprinderii; tribunalele se inmatriculeaza in Reg.Com.
Fondul de comert este reprezentat de ansamblul de bunuri mobile si imobile, corporale si necorporale, ca entitate de sine statatoare, se regaseste atat in cadrul
societatii, cat si in cadrul sucursalei, fiind element comun pentru acestea, fara insa a se confunda cu fiecare din ele.

76. Definiti firma si aratati care sunt caracterele (trasaturile) acesteia.
Firma este numele, sau, dupa caz denumirea folosita de comerciant in realizarea operatiunilor ce fac obiectul comertului sau i sub care semneaza.
Caracteristicile acesteia sunt:
- este un atribut de identificare a comerciantului
- noutatea firmei. Conform art. 38 din Legea nr. 26/1990, orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente
- disponibilitatea firmei este verificata de Biroul Unic ce functioneaza in cadrul Camerelor de Comert i Industrie teritoriale. Firmele radiate din Reg. Com. nu sunt disponibile pentru o perioada de doi ani de
la data radierii.
- liceitatea firmei. Nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public.
- firma se poate transmite numai impreuna cu intregul fond de comert.
77. Comparatie intre clientela si vadul comercial.
Vadul comercial = reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientela, depinzand de a atrage clientela, depinzand atat de factori interni de ordin
obiectiv (locul amplasarii magazinului, calitatea produselor sau a serviciilor), de ordin subiectiv (publicitatea comerciantului, calitatea personalului angajat), cat i de
factori externi (reputatia sau bonitatea clientilor, a partenerilor de afaceri)
Clientela = reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi juridice cu un comerciant.

78. SC OM SRL a incheiat un contract de imprumut bancar garantand creditul cu marfurile aflate in magazinul
situat chiar la sediul societatii. Ulterior perfectarii contractului de imprumut (credit) si al contractului de garantie
reala mobiliara, marfurile au fost vandute urmand ca pretul sa fie incasat in termen de 30 de zile de la predare.
Este valabil contractul de vanzare-cumparare privind marfuri care fac obiectul unei garantii reale mobiliare (gaj)?
Potrivit art. 21 din Titlul VI al Legii nr. 99/1999, pe durata contractului de garantie imobiliara debitorul poate administra sau poate dispune de bunul care face obiectul
garantiei, deci il poate vinde, garantia urmand a fi stramutata asupra pretului obtinut din vanzarea bunurlui respectiv. Aadar, creanta de incasare a clientilor in termen
de 30 de zile va fi considerat ca si garantie pentru nerambursarea imprumutului bancar, iar contractul de vanzare-cumparare este valabil incheiat.

79. Care este deosebirea dintre aportul in societate al fondului de comert si vanzarea acestuia?
Fondul de comert poate constitui aport la capitalul social al unei societati comerciale, fiind un aport in natura de bun incorporal. Titularul fondului de comert se
obliga, prin actele constitutive ale societatii, sa transmita dreptul de proprietate sau numai dreptul de folosinta asupra fondului de comert i, evident, sa-l predea societatii.
Aportul in societate al fondului de comert se deosebeste de vanzarea-cumpararea acestuia intrucat in cazul aportului, in locul fondului de comert, asociatul primeste
parti sociale sau actiuni, pe cata vreme in cazul vanzarii, vanzatorul primeste de la cumparator pretul fondului de comert vandut.

80. In situatia in care un contract de garantie reala mobiliara (gaj) este anulat pentru eroare-viciu de
consimtamant, inscrierea garantiei in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare are ca efect valabilitatea
contractului? Explicati raspunsul.
Inscrierea garantiei reale mobiliare in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare nu confera valabilitate garantiei, ceea ce inseamna ca inscrierea are doar rolul de a face opozabila fata de terti
garantia constituita.
~ 12 ~
Drept 2011

Contractul de garantie reala mobiliara nu este valabil.

81. Este admisibila cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert?
Cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert este admisibila in aceleai conditii ca i in cazul locatiunii: sa nu se fin intrezis prin contractul de
locatiune; sa se fi cerut in prealabil consimtamantul locatorului (daca in contract s-a prevazut acest lucru); cesiunea sa nu contravina contractului de locatiune. In plus,
cesiunea contractului de locatiune a fondului de comert trebuie sa indeplineasca conditiile de forma, prevazute de art. 1393 Cod Civil, necesare opozabilitatii cesiunii fata de
tertele persoane. Aceste conditii sunt: cesiunea sa fie notificata locatorului (debitorul cedat) sau sa fie acceptata in forma autentica de acesta.

82. O persoana fizica A.M. imprumuta de la o banca o suma de bani. Pentru a acorda creditul, banca ii cere
un garant personal care sa se oblige sa plateasca in cazul in care A.M. nu ramburseaza creditul. In aceste
conditii A.F. se obliga, in calitate de fidejusor, alaturi de A.M. Termenul de rambursare a expirat, iar A.F. este
urmarit la plata atat pentru creditul nerambursat, cat si pentru dobanzile aferente.
Ce suma va fi tinut sa plateasca fidejusorul? Argumentati.
Acordarea unui credit de catre o banca constituie o operatiune de banca i, in temeiul art. 3 pct. 11 din C.com., este o fapta obiectiva de comert.
Fidejusorul este persoana care se obliga fata de creditor sa execute obligatia in cazul in care creditorul nu o face.
Potrivit art. 42 alin. 2 C.Com., in obligatiile comerciale fidejusorul, chiar necomerciant, care garanteaza o obligatiune comerciala este tinut solitar cu debitorul
principal, cu exceptia cazului cand in contract s-a prevazut contrariul, adica numai in limita creditului acordat. Aadar, daca acesta nu platete, banca il va putea obliga pe
fidejusor sa plateasca atat suma reprezentand creditul nerambursat, cat i dobanzile aferente, pentru ca nu exista alta prevedere contractuala.

83. Societatea comerciala Carol SA a inceput sa distribuie dividende actionarilor pentru anul 2004
incepand cu data de 4 martie 2005. Actionarul A.M., constatand ca nu-si primeste dividendele, a actionat in
judecata societatea comerciala la data de 17 aprilie 2005.
De la ce data poate cere si dobanzi de intarziere? Argumentati solutia aleasa.
Comercialitate obligatiei de plata a dividendelor rderiva din art. 4 C.com. care, in completarea art. 3 C.com, instituie prezumtia de comercialitate pentru toate actele
sau faptele savarite de un comerciant, daca nu sunt de natura civila. Prin urmare, obligatia de plata a dividendelor are caracter comercial i, ca atare, in privinta ei sunt
aplicate dispozitiile art. 43 C.com, referitoare la dobanda de drept.
Astfel, actionarul AM va putea cere dobanzi de intarziere incepand din data de 4 martie 2005, data hotarata de AGA pentru distribuirea dividendelor.

84. AVAS incheie un contract de vanzare-cumparare de actiuni cu Compania Aneida International SA.
Nerespectarea unor obligatii contractual da nastere unei neintelegeri intre parti. Carei instante urmeaza sa se
adreseze partile: instantei de contencios administrativ sau instantei comerciale? Motivati solutia aleasa.
Vanzarea de actiuni este in mod expres definita de art. 3 C.com. ca fiind fapt obiectiv de comert. In conformitate cu art. 7 C.com., cei ce afecteaza in mod obinuit fapte
de comert sau calitatea de comercianti, deci i AVAS. Potrivit art. 4 C.com., obligatiile comerciantilor au natura comerciala, deci i litigiile care deriva din nerespectarea
obligatiilor sunt de natura comerciala i trebuie solutionate de instantele comerciale i nu de cele de contencios administrativ.
85. A.M. incheie un contract de asigurare de viata cu SC CAROM SA obligandu-se sa-i plateasca trimestrial
primele de asigurare. Pentru ca nu si-a respectat obligatia de plata, societatea de asigurari intenteaza o actiune
judecatoreasca impotriva lui A.M. litigiul are natura civila sau comerciala? Motivati solutia aleasa.
Potrivit art. 6 Cod Comercial, asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ce priveste pe asigurator.
Finalitatea pentru asigurat este civila, deci competenta va fi instanta civila.

86. Regia autonoma de Gospodarie Comunala Galati si asociatia de locatari nr. 600 din Galati incheie un contract pentru
executarea de lucrari de reparatie a instalatiei de incalzire, canalizare, apa rece, apa calda si menajera la doua blocuri.
Pentru nerespectarea obligatiilor contractuale, asociatia de locatari, in calitate de reclamanta, se va adresa
instantei civile sau celei comerciale? Motivati solutia aleasa.
Contractul nu are caracter civil, activitatea RAGC Galati constand in realizarea de lucrari de constructie i reparatie, se i ncadreaza in faptele obiective de comert
reglementate de art. 3 pct. 8 C.com. Potrivit art. 56 C.com., daca un act este comercial pentru una din parti, toti contractantii sunt supui in ceea ce privete acel act legii
comerciale. Aadar, litigiul este comercial, iar instanta competenta este cea comerciala.

87. A.T., comerciant, cumpara la data de 1 octombrie 2004 o garsoniera. La data de 20 decembrie 2004 o
vinde, iar in 15 ianuarie 2005 isi cumpara o noua garsoniera.
Au vanzarile-cumpararile incheiate de comerciant natura comerciala? Argumentati solutia aleasa.
Faptul ca AT este comerciant ne-ar putea conduce la concluzia ca actele sale sunt comerciale in temeiul prezumtiei de comercialitate instituite de art.4 C.com. pentru ca
vanzarea-cumpararea nu are caracterul de intermediere cerut de art. 3C.com., iar cumpararea garsonierei se face in scopul de a o locui, nu cu scop de revanzare, se aplica
art. 5 C.com., potrivit caruia nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau marfuri ce s-a face pentru uzul sau consumatia cumparatorului sau a
familiei sale. Dei este comerciant, prezumtia de comercialitate nu se aplica, AT cumparand garsoniera in scopul de o folosi

~ 13 ~
Drept 2011

personal. Intentia de vanzare a aparut ulterior cumpararii i neconstituind o interpune an schimb, natura contractului este civila i nu comerciala.

88. A.T. si B.T., casatoriti, avand doi copii minori de 16, respectiv 17 ani vor sa desfasoare o activitate
economica avand ca obiect comertul cu flori, in cadrul unei asociatii familiale. Potrivit reglementarilor in
vigoare, este posibila constituirea acesteia? Motivati solutia aleasa.
Da, conform art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr.300/2004 care admite ca membrii asociatiei familiale sa aiba cel putin varsta de 16ani. Aceti minori vor avea calitatea de
angajati proprii, neputand sa aiba calitatea de reprezentanti ai asociatiei familiale, calitate pentru care se cere varsta de 18ani.

89. A.T. a fost condamnat prin hotarare judecatoreasca definitiva pentru evaziune fiscala pe cand
desfasura o activitate economica in mod independent.
Poate el sa se constituie ca reprezentant al unei asociatii familiale? Argumentati solutia.
Infractiunea de evaziune fiscala determinca ca AT sa decada din dreptul de a exercita o activitate comerciala. Calitatea de reprezentant al asociatiei familiale presupune relatii cu tertii in desfaurarea de acte
de comert in numele asociatiei familiale.
Prin urmare, A.T. nu poate fi reprezentant al unei asociatii familiale.

90. Comerciantul A.Z. s-a inmatriculat la registrul comertului din judetul Constanta, avand sediul principal
in municipiul Constanta. In ipoteza in care AZ deschide o sucursala in orasul Mangalia este necesara o noua
inregistrare in registrul comertului, inregistrare distincta a sucursalei? Motivati solutia aleasa.
Da, chiar daca sucursala i desfaoara activitatea in perimetrul aceluiai oficiu al Reg.Com., respectiv al jud. Constanta, conform art. 43 alin. (2) din Legea nr. 31/1990,
republicata i modificata, sucursla se va inmatricula in acelai Reg.Com., insa distinct, ca inmatriculare independenta.

91. Prin divizarea societatii A, societatile B si C, societati pe actiuni, preiau patrimoniul societatii A care
isi inceteaza activitatea. Cu ocazia adunarii generale extraordinare a societatii B se aproba proiectul de divizare si
preluare a patrimoniului societatii A (in cota-parte prevazuta de proiect), precum si marirea obligatiilor
actionarilor societatii B, ca urmare a divizarii, cu votul a 50% din actionari. Este legala decizia AGA? Motivati.
Legea nr. 31/1990 art. 247: prin derogare de la art. 115, cand fuziunea sau divizarea are ca efect marirea obligatiilor asociatilor uneia dintre societatile participante, hotararea se ia cu unanimitate de voturi.
Decizia AGA nu este legala.

92. In termen de doua luni de la expirarea dreptului de opozitie al creditorilor societatilor care fuzioneaza prin
absorbtie au loc adunarile generale extraordinare ale societatii Impex SRL ce urmeaza sa fie absorbita si a societatii Coral
SA ca societate absorbanta. Ca urmare a aprobarii de catre ambele a proiectului de fuziune prin absorbtie, are loc:
a) dizolvarea cu lichidare a societatilor absorbite, care isi inceteaza existenta;
b) transmiterea universala a patrimoniului Impex SRL catre Coral SA;
c) atribuirea de actiuni asociatilor Impex SRL din actiunile Coral SA care si-a marit astfel
patrimoniul. Sunt corecte efectele fuziunii prin absorbtie enumerate? Motivati solutia.
Nu este corect efectul privind dizolvarea cu lichidare a societatilor absorbite. In temeiul art. 238 din Legea nr. 31/1990, republicata i modificata, fuziunea are ca efect
dizolvarea fara lichidare a societatii absorbite (care ii inceteaza existenta) i transmiterea universala a patrimoniului sau, in schimbul atribuirii de actiuni.

93. Judecatorul delegat de la registrul comertului a refuzat sa autorizeze constituirea societatii comerciale Tibles SA
obtinuta prin fuziunea prin contopire a doua societati care si-au incetat existenta: o societate in nume colectiv si o
societate in comandita simpla. J udecatorul delegat a motivat ca, deoarece in patrimoniul societatii obtinute prin contopire
s -a adus ca aport un teren, actul constitutiv trebuia autentificat, ceea ce reprezentantii societatii comerciale nu au facut.
Acestia au invocat lipsa autentificarii prin aceea ca imobilul facea parte din patrimoniul societatii in nume colectiv, al
carui act de constituire fusese autentificat, dar prin incetarea existentei acestei societati si prin faptul ca noua societate
constituita prin contopire nu mai este o societate de persoane, ci de capital, actul constitutiv nu mai trebuie autentificat.
Cine are dreptate? Motivati.
Judecatorul delegat a respins motivat cerera de inmatriculare.
Actul constitutiv al societatii nou infiintate trebuie sa respecte forma pentru tipul de societate infiintat (art. 239 alin. (3) din Legea 31/1990). Este adevarat ca printre contopire s-a
constituit o societate de capital i nu de persoane, dar daca printre aporturile de capital se afla un teren potrivit art. 5 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, actul constitutiv trebuie autentificat.

94. Tribunalul a respins ca nefondata cererea reclamantului, asociat la SRL aflata in lichidare, de a numi un alt
lichidator, pe motiv ca actualul lichidator nu a intrunit unanimitatea voturilor asociatilor. Reclamantul a considerat
nelegala numirea lichidatorului, desi el intrunise cvorumul cerut de 3/4 din numarul asociatilor impus de actul constitutiv,
sustinand ca Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, prevede ca numirea lichidatorilor la SRL se poate face numai cu
votul tuturor asociatilor, fapt ce nu s-a realizat. Solutia de respingere a cererii este corecta? Motivati raspunsul.
Hotararea adunarii generale este corecta. Intr-adevar, Legea nr. 31/1990 mentioneaza la art. 262 alin. (2) ca numirea lichidatorilor la societatile de persoane i la
societatile cu raspundere limitata se face cu unanimitate de voturi, dar numai dacain contractul de societate nu se prevede altfel. Deoarece in actul constitutiv s-a prevazut
ca numirea se poate face cu un cvorum de din numarul asociatilor i acest cvorum a fost obtinut, inseamna ca numirea este legala.
~ 14 ~
Drept 2011


95. Intr-o SRL cu doi asociati, unul dintre acestia decedeaza. In actul constitutiv exista clauza de continuare a
societatii cu mostenitorii, dar acestia nu consimt sa continue activitatea in cadrul societatii in locul defunctului.
Este aceasta o cauza de dizolvare a societatii? Ce vor primi mostenitorii?
Nu este o clauza de dizolvare a societatii doearece nu se suprapune situatiei reglementate conform art. 229 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, care prevede ca moartea,
falimentul, incapacitatea, excluderea sau retragerea unuia dintre asociati duc la dizolvare cand, datorita acestor cauze, numarul s-a redus la unul singur. Speta corespunde
situatiei enuntata de art. 229 alin. (2) care dispune ca societatea nu se dizolva daca exista clauza de continuare cu moteni torii. Chiar daca acetia nu consimt sa continue
societatea in locul defunctului i cer dizolvarea, aceasta poate interveni ca urmare fie a hotararii adunarii generale (art. 227 alin. (1) lit. d)), fie prin hotararea tribunalului
pentru neintelegeri grave (art. 227 alin. (1) lit. e)), deci nu prin moartea unui asociat.
Conform art. 230 alin. (1) din Legea 31/1990, motenitorilor li se va plati partea ce li se cuvine dupa ultimul bilant contabil aporbat, in termen de 3luni de la notificarea decesului asociatului.

96. Lichidatorul unei societati pe actiuni face dovada, prin prezentarea situatiei financiare anuale, ca
activul societatii este in valoare de 300 milioane lei, iar pasivul de 600 milioane lei.
Ce trebuie sa faca lichidatorul cand fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil?
Lichidatorul, potrivit art. 257 din Legea 31/1990, trebuie sa ceara de la actionari sumele pe care le datorau ca debitori pentru societate, pentru varsamintele neefectuate.
Adica, potrivit art. 259, numai dupa ce, in principal, a fost urmarita mai intai laplata societatea comerciala i bunurile existente in patrimoniu nu acopera creantele,
creditorul are dreptul de a exercita contra lichidatorului, in subsidiar, impotriva actionarilor pentru plata sumelor din val oarea actiunilor subscrise sau din aceea a
aportului la capitalul social.

97. Lichidatorul a intocmit situatia financiara finala a unei SA, aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni
din repartizarea activului societatii. Situatia financiara a fost depusa la registrul comertului si s-a publicat in
Monitorul Oficial, si deoarece niciun actionar nu a facut opozitie, situatia financiara considerandu-se
aprobata, lichidatorul a fost eliberat din functie. Ce se intampla in aceste conditii daca dupa doua luni de la
publicarea situatiei financiare niciun actionar nu si-a incasat suma cuvenita prin repartizare?
Conform art. 270 alin. (1) din Legea 31/1990, sumele cuvenite actionarilor neincasate timp de doua luni de la publicarea situatiei financiare vor fi depuse la o banca
saula unele dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui i prenumelui actionarului, daca sunt actiuni nominative, sau a numerelor actiunilro, daca ele sunt la purtator,
urmand ca plata sa se faca persoanei indicate sau posesorului actiunilor retinandu-se titlul.

98. O persoana fizica, A.B., a introdus la data de 18 august 2006 o actiune in justitie impotriva unei
societati comerciale aflate in lichidare. Lichidatorul si-a depus specimenul de semnatura la registrul
comertului la data de 17 august 2006, dar societatea comerciala este radiata din registrul comertului la data
de 20 decembrie 2006. Instanta a respins actiunea reclamantei, considerand-o nula pe motiv ca parata,
societatea comerciala, a intrat in lichidare, moment la care nu mai are personalitate juridica si nu mai poate fi
atacata in instanta. Este corecta solutia instantei de respingere a actiunii? Argumentati solutia aleasa.
Societatea nu-si pierde personalitatea juridica pana la radierea din Registrul comertului.
Solutia instantei este gresita, deoarece conform art. 233 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, societatea ii pastreaza personalitate juridica pentru operatiunile licidarii pana la
terminarea acesteia. Faptul ca numai cu o zi inainte de intentarea actiunii lichidatorul ii prelua functia nu dovedete ca de la aceasta data toate actiunile nu se mai
indreapta impotriva societatii in lichidare, ci impotriva lichidatorului.

99. In SNC Podgoria Nelu Stan, asociatii sunt N.S., S.I. si P.I., durata asociatiei fiind 10 ani de la
infiintare. Dupa un an de activitate, S.I. si P.I. au incercat sa modifice contractul de societate, fara acordul lui
N.S., in sensul ca au majorat capitalul social si au inclus in societate un nou asociat, prin act aditional
autentificat, pe care l-au prezentat judecatorului delegat de la oficiul registrului comertului.
Ce poate cere asociatul N.S. in aceste conditii? Motivati solutia aleasa.
Asociatul NS are la dispozitie (art. 227 alin. (1) lit. e) Legea 31/1990) posibilitatea de a cere dizolvarea societatii prin hotararea tribunalului pentru motive intemeiate,
cum ar fi neintelegerile grave dintre soti, care impiedica functionarea societatii. Fiin dprin excelenta o societate de persoane, factorul decisiv al optiunii asocia;ilor pentru
aceasta forma de asociere, bazata pe criterii intuitu personae, rezida in increderea pe care asociatii i-o inspira unul altuia. In speta, nu mai poate fi vorab de incredere
atat timp cat cei doi asociati au incercat introducerea unui nou asociat i majorarea capitalului, fara acordului celui de-al treilea asociat, NS.

100. Asociatii A.M. si A.T. s- au opus dizolvarii SRL infiintata de ei, pe motiv ca, desi la data de 15 mai 2007
expira timpul stabilit in actul constitutiv pentru durata societatii, inainte de dizolvare, administratorul I.O. trebuia
sa-i consulte daca doresc sau nu prelungirea duratei societatii, chiar inainte de implinirea datei de 15 mai 2007.
Administratorul, in contradictoriu, sustine ca, in mod automat, la implinirea datei prevazute in actul constitutiv
pentru incetarea activitatii, societatea se dizolva de plin drept. Cine are dreptate? Motivati solutia aleasa.
Conform Legii nr. 31/1990 art. 227 alin. (1) lit. a), societatea se dizolva prin trecerea timpului stabilit pentru durata societatii, asociatii trebuie sa fie consultati de
administratori, cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. In lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati,
tribunalulo va putea dispune, prin incheiere, efectuarea consultarii.
~ 15 ~
Drept 2011

Deci, dreptatea este de partea asociatilor AM si AT.

101. Pentru ca cei doi asociati A.M. si A.T. dintr-o SNC nu au cazut de acord asupra persoanei care sa fie
numita lichidator al societatii, instanta l-a numit pe I.O. sa indeplineasca aceasta functie, cu toate ca A.M. s-a
opus in mod constant la aceasta numire, motivand ca I.O. s-a implicat in cauza prin expertiza de evaluare a
activului si pasivului societatii intocmita si insusita de asociati. Este corecta numirea lui I.O. ca lichidator?
Da, faptul ca anterior IO alucrat ca expert al societatii dizolvate nu-l face incompatibil cu numirea de lichidator.

102. Societatea comerciala Mobilrom SA s-a constituit cu 10 actionari si un capital social de 50.000lei,
divizat in 50 actiuni la purtator a cate 1.000 lei fiecare. S-a constatat ca termenul de plata pentru 10 actiuni s-a
implinit fara ca actiunile sa fie platite in intregime. Deoarece actiunile sunt la purtator, se pune intrebarea cum
se va determina cine sunt cei ce trebuie urmariti la plata? Motivati solutia aleasa
Legea nr.31/1990 art. 92 alin. (2): actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative.
Deoarece administratorul are obligatia de a verifica indeplinirea obligatie de varsamant, se vor identifica actionarii care nu sunt la zi cu varsarea aportului subscris i vor putea fi urmariti la plata.

103. O societate comerciala pe actiuni, constituita cu cinci actionari si cu un capital social de 50.000 lei
divizat in 500 actiuni a cate 100 lei fiecare, decide sa-si majoreze capitalul social cu suma de 70.000 lei prin
emitere de noi actiuni. Prezentand situatia financiara a societatii, administratorul precizeaza ca 100 din
actiunile emise deja nu au fost integral platite.
Ce va decide adunarea generala extraordinara? Motivati solutia aleasa.
Adunarea generala va respinge propunerea de marirea a capitalului social pana la plata integrala a actiunilor din emisiunea precedenta. (Legea nr. 31/1990 art. 92 alin. (3))

104. Adunarea generala extraordinara a unei societati comerciale pe actiuni este intrunita la prima
convocare, fiind prezenti actionarii reprezentand 3/4 din capitalul social si obtinandu-se votul a 25% dintre ei,
in vederea conversiei actiunilor nominative in actiuni la purtator.
Hotararea AGA este temeinica? Motivati solutia aleasa.
Hotararea este legala. Conform art. 93 alin. (4) Legea nr. 31/1990, actiunilenominative pot fi convertite in actiuni la purtator in adunarea generala extraordinara, cu intrunirea conditiilor din art.
115.

105. O societate comerciala pe actiuni avand un capital social de 90.000 lei a emis 100 actiuni la purtator in
valoare de 0, 03 lei fiecare. Fiecare actiune contine:
denumirea si durata societatii;
data actului constitutiv, numarul de inmatriculare in registrul comertului, codul unic de inregistrare si
numarul Monitorului Oficial in care s-a facut publicarea;
capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala si varsamintele efectuate;
avantajele fondatorilor;
semnaturile administratorilor.
Continutul actiunilor respecta prevederile legale? Motivati solutia aleasa.
Conform art. 93 alin. (2), actiunea trebuie sa contina exact elementele enumerate mai sus, dar, potrivit aceluiai art, valoarea nominala a unei actiuni nu poate fi mai
mica de 0,1lei. In cazul nostru, valoarea fiind de 0,03lei pentru fiecare, nu se respecta prevederile legale.

106. O societate in comandita pe actiuni a emis 1.000 de actiuni. 500 din ele au fost inmanate
comanditatilor, purtand semnaturile ambilor administratori, iar restul de 500 au fost inmanate comanditarilor,
purtand semnatura unui singur administrator.
Sunt indeplinite conditiile legale privind semnaturile administratorilor aplicate pe actiuni? Motivati.
In conformitate cu art. 93 alin. (4) din Legea nr.31/1990 actiunile trebuie sa poarte semnatura a doi membri ai Consiliului de Administratie, respectiv a directoratului,
sau, dupa caz, pe cea a administratorului unic, respectiv a directorului unic. Prin urmare, nu sunt indeplinite conditiile la inmanarea actiunilor, emiterea lor nefiind legala.
107. O societate comerciala pe actiuni avand un capital social de 100.000 lei emite 75 actiuni nominative
materializate in valoare de 1.000 lei fiecare si 10 actiuni la purtator in valoare de 2.500 lei fiecare. Corespunde
aceasta repartizare prevederilor legale? Motivati solutia aleasa.
Nu corespunde prevederilor legale deoarece conform art. 94 alin. (1) actiunile trebuie sa fie de o valoare egala, iar in cazul nostru unele sunt in valoare de 100.000lei fiecare, altele au valoare de
25.000lei fiecare.

108. Este legala stipularea intr-un act constitutiv al unei societati pe actiuni potrivit careia capitalul social
de 80.000 lei este divizat in 60 actiuni ordinare a cate 1.000 fiecare si 20 actiuni cu dividend prioritar a cate un
1.000 fiecare? Motivati.
Avand in vedere ca cele doua categorii de actiuni au aceeasi valoare nominala si ca valoarea actiunilor cu dividend prioritar este de 25% din capitalul social, stipularea din actul constitutiv este
legala (art. 95 alin. (2) din Legea nr/ 31/1990).

109. Din cele 300 de actiuni nominative a cate 100 lei fiecare emise de o societate comerciala in urma
distribuirii lor catre actionari s-a constatat ca:
~ 16 ~
Drept 2011

285 de actiuni ordinare au revenit actionarilor;
24 de actiuni preferentiale au revenit celor doi membri ai consiliului de administratie;
51 de actiuni preferentiale au revenit celor trei cenzori;
40 de actiuni ordinare au revenit celor doi reprezentanti.
S-au respectat prevederile legale? Motivati solutia aleasa.
Repartizarea actiunilor preferentiale catre administratori si cenzori nu este legala intrucat nu s-au respectat prevederile art. 95 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 care dispune ca
administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot.

110. In actul constitutiv al unei societati pe actiuni s-a prevazut posibilitatea constituirii de adunari generale speciale
ale actionarilor ce detin categorii diferite de actiuni respectiv pentru: actiuni nominative ordinare, actiuni nominative
preferentiale fara drept de vot, stipulandu-se numarul minim al actionarilor ce se pot constitui in adunari speciale si
valoarea minima a tuturor actiunilor lor. Nu s-a prevazut nimic in legatura cu conditiile in care adunarile lor sunt legal
constituite (privind a doua convocare) si numarul de voturi necesare luarii unei hotarari valabile.
In lipsa acestor prevederi contractuale, hotararile adunarilor speciale sunt valabile?
Nu, deoarece, conform art. 96 din Legea nr. 31/1990, titularii fiecarei categorii de actiuni se reunesc in adunari speciale, in conditiile stabilite de actul constitutiv al societatii. Orice titular al unor asemenea
actiuni poate participa la aceste adunari.
Deoarece actul constitutiv nu precizeaza conditiile de prezenta i cvorum necesare uno hotarari valabile, se vor aplica dispozitiile din Legea nr. 31/1990.

111. A.T. este titularul a 15 actiuni nominative dematerializate, la o societate comerciala pe actiuni.
Deoarece doreste sa le instraineze, odata cu incasarea pretului lor, le inmaneaza cumparatorului. Este
valabila transmiterea dreptului de proprietate catre cumparator? Motivati solutia aleasa.
Transmiterea dreptului de proprietate nu este valabila.
Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor, semnata de cedent i de cesionar sau de mandatarii
lor (art. 98 alin. (1) din Legea nr.31/1990).

112. In actul constitutiv al unei societati comerciale in comandita pe actiuni se prevede expres ca actiunile
preferentiale cu dividend prioritar, fara drept de vot, se pot transmite catre terti, cu conditia ca dobanditorii sa
devina actionari comanditati cu atributii de administrare.
Este legala stipulatia din actul constitutiv? Motivati solutia aleasa.
Nu este legala stipulatia din actul constitutiv. Pe de o parte se incalca dispozitiile art. 95 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, iar pe de alta parte, dispozitiile art. 111 alin. (2)
lit. b) care stabilete ca intra in atributiile adunarii generale oridnare alegerea membrilor consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere i a
cenzorilor. O persoana nu poate dobandi deci calitatea de administrator prin simpla achizitie a unei anumite categorii de actiuni.

113. A.M., titular a cinci actiuni nominative materializate, vrea sa i le cesioneze lui I.O. Pentru aceasta, pe
fiecare dintre actiuni A.M. mentioneaza declaratia de cesiune si o semneaza alaturi de semnatura
cumparatorului (cesionar) la data de 1 martie 2007. Predarea actiunilor si plata lor se face la 15 martie 2007.
Din ce moment cesionarul poate sa devina actionar al societatii emitente? Motivati solutia aleasa.
La nici una dintre datele de mai sus nu se transfera dreptul de proprietate de la AM la IO pentru ca, potrivit art. 98 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, dreptul de
proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor i prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent i de cesionar sau
de mandatarii lor. In cazul prezentat, transmiterea nu este opozabila societatii emitente pana cand nu se inscrie declaratia de transmitere in registrul actionarilor. IO nu
devine actionar al societatii emitente decat la data inscrierii in registrul actionarilor a declaratiei de transmitere a actiunilor.

114. A.T. detine 10 actiuni nominative la o societate comerciala, pe care le cesioneaza lui I.O. la data de 24
februarie 2006. Ulterior I.O. afla ca actiunile nu erau integral platite si este urmarit la plata de societatea emitenta.
I.O. refuza plata argumentand ca, potrivit legii, A.T. trebuia urmarit la plata timp de 12 luni de la data constituirii
acesteia. Pentru acest motiv considera ca, deoarece societatea s-a constituit la 17 martie 2004, obligatia de plata s-
a stins prin prescriptie, la 17 martie 2005. Este intemeiat refuzul de plata al lui I.O.? Motivati solutia aleasa.
Din enuntul problemei rezulta clar ca societatea i- a exercitat dreptul de optiune pentru urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, situatie in care invocarea prescriptiei obligatiei este nejustificata.

IO poate fi obligat sa achite actiunile neplatite de AT, in mod solidar cu AT, timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor, temeiul legal fiind art. 98 alin. (3) din Legea nr.
31/1990.
115. O societate pe actiuni constituita la data de 15 ianuarie 2006 constata ca la data de 20 ianuarie 2007
10 actionari nu si-au executat integral obligatia de varsamant.
Cum ii poate invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie? Motivati solutia aleasa.
Conform art. 100 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, cand actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza in termenele prevazute de legii in vigoare, societatea ii va invita sa-
i indeplineasca aceasta obligatie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, i intr-un ziar de larga raspandire.

116. Ce solutie va putea adopta CA, sau, dupa caz, directoratul in cazul in care, chiar in urma somatiilor
colective, actionarii nu si-au efectuat varsamintele? Motivati solutia aleasa.

~ 17 ~
Drept 2011

In cazul in care nici in urma somatiei colective actionarii nu vor efectua varsamintele, CA, respectiv directoratul, va putea decide:
- fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante,
- fie anularea acestor actiuni nominative (art. 100 alin. (2) din Legea nr. 31/1990).

117. O societate comerciala pe actiuni are trei actionari care in termen de un an de la inmatriculare nu si-
au executat obligatia de plata a varsamintelor restante. Dupa implinirea acestui termen, respectand
dispozitiile legii, i -a somat pe cei trei sa plateasca si, constatand ca nici in urma somatiei nu-si indeplinesc
obligatia, a decis anularea actiunilor nominative ale celor trei.
Din ce moment este opozabila tertilor aceasta decizie? Motivati solutia aleasa.
Decizia devine opozabila tertilor de la data publicarii in MO a deciziei de anulare, cu specificarea nr de ordine al actiunilor anulate (art. 100 alin. (3) din Legea nr. 31/1990).

118. Constatand neindeplinirea obligatiilor de varsamant a unor actionari, si ca nici dupa somatia
publicata in conditiile legii debitorii nu-si achita datoria, consiliul de administratie al unei SA decide anularea
actiunilor nominative neachitate. Ulterior se publica in Monitorul Oficial, Partea a IV-a, numele actionarilor ale
caror actiuni au fost anulate. Este legala aceasta masura? Motivati solutia .
Conform art. 100 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, decizia de anulare se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate.
Masura nu este legala, intrucat publicarea in MO a numelui actionarilor ale caror actiuni au fost anulate este insuficienta.

119. In cazul in care o SA decide si publica decizia de anulare a actiunilor acelor actionari ce nu si-au indeplinit
varsamintele restante este obligatorie reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor anulate? Motivati solutia aleasa.
Nu este obligatorie reducerea imediata a capitalului social cu valoarea actiunilor anulate, deoarece, potrivit art. 100 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, in locul actiunilor anulate por fi emise noi actiuni
purtand acelai numar, care vor fi vandute.

120. Actionarul A.T. detine la o SA trei actiuni nominative, avand numerele de ordine 34, 35, 36, in
valoare de 10 lei fiecare. Pentru ca a intarziat cu plata acestora, consiliul de administratie decide anularea
actiunilor si, dupa publicarea deciziei de anulare, emite noi actiuni, avand numerele de ordine 40, 41, 42, in
valoare de 100 lei fiecare, pe care le pune in vanzare.
Este corecta solutia adoptata? Motivati solutia aleasa.
Daca societatea ar fi respectat prevederile legale (art. 100 alin. (4) din Legea nr. 31/1990), ar fi trebuit sa atribuie noilor actiuni emise aceleasi numere a actiunilor
anulate, respectiv 34, 35 i 36 i nu 40, 41 i 42, aa cum a procedat societatea. Prin urmare, solutia adoptata de S.A. nu este corecta.

121. In cazul in care societatea emitenta decide anularea unei parti din actiunile emise si revanzarea lor ca
sanctiune a neplatii varsamintelor restante de catre actionarii titulari, se pune problema ce suma se va restitui
actionarilor ale caror actiuni au fost anulate? Motivati solutia aleasa.
Potrivit art. 100 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, suma ce va fi restituita actionarilor ale caror actiuni au fost anulate reprezinta valoarea ramasa dupa deducerea din pretul obtinut din vanzare a urmatoarelor:
- cheltuielile de publicitate i vanzare
- dobanzi de intarziere la plata a varsamintelor
- valoarea varsamintelor neefectuate.
122. O societate pe actiuni, ca urmare a anularii unui numar de actiuni, a efectuat urmatoarele cheltuieli:
200 lei pentru publicarea si vanzarea noilor actiuni emise in locul celor anulate, 600 lei pentru dobanzile de
intarziere, iar din vanzarea noilor actiuni s-a obtinut doar suma de 300 lei.
De la cine se va recupera suma neacoperita? Motivatia solutia aleasa.
Conform art. 100 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, in astfel de situatii societatea poate sa se indrepte impotriva subscriitorilor i cesionarilor care, potrivt art. 98 alin. (3),
raspund solidar timp de 3 ani pentru plata actiunilor, socotit de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

123. A.T., dobanditor a 10 actiuni la societatea Impex SA, titular al acestora de la data inregistrarii cesiunii in
registrul actionarilor, respectiv 3 mai 2005, este urmarit in mod solidar cu I.O., cedentul actiunilor, pentru cheltuielile
prilejuite de societate cu vanzarea de noi actiuni, ca urmare a anularii celor 10 actiuni cesionate. Cheltuielile efectuate nu
au putut fi acoperite pentru vanzarea noilor actiuni, neexistand persoane interesate sa cumpere. Deoarece societatea
comerciala s-a inregistrat in registrul comertului la data de 1 martie 2001, A.T. a refuzat plata pentru care era urmarit in
mod solidar, motivand ca obligatia era prescrisa. Este corecta argumentatia lui A.T.? Motivati solutia aleasa.
Nu este corecta argumentatia deoarece obligatia se prescrie in 3 ani de la data efectuarii mentiunii de transmitere a actiunilor in registrul actionarilor, in cazul de fata 3
mai 2005. Prin urmare, obligatia nu este prescrisa, AT putand fi urmarit la plata solidat cu IO pana la 3mai2008/

124. O societate comerciala pe actiuni a cheltuit cu publicarea si vanzarea noilor actiuni si acoperirea dobanzilor de
intarziere a actiunilor anulate, ca urmare a neplatii integrale a acestora, suma de 35.000 lei, recuperand din vanzarea
noilor actiuni emise in locul celor anulate doar 10.000 lei. Urmarindu-i la plata pentru diferenta in mod solidar pe actionarii
~ 18 ~
Drept 2011

subscriitori si cesionarii ulteriori au putut obtine 15.000 lei. Neputand acoperi intreaga suma datorata
societatii, AGA a decis reducerea capitalului social cu suma de 15.000 lei.
Este legala decizia? Motivati solutia aleasa.
Decizia nu este legala deoarece suma cu care trebuie redus capitalul social este proportionala cu diferenta dintre acesta i capitalul existent, adica suma este de 10.000 lei .

125. Actionarul A.T. detine 15 actiuni achitate integral si este mandatat sa voteze in AGA din data de 17
martie 2007 in locul unui alt actionar ce detine cinci actiuni integral achitate.
In lipsa oricarei stipulatii contrare in actul constitutiv, cate voturi poate exercita A.T. la data de 17 martie
2007 in nume propriu? Motivati solutia aleasa.
In lipsa oricarei stipulatii contrare, conform art. 101 din Legea nr. 31/1990, orice actiune integral platita da dreptul la un vot. Pentru ca este vorba de exercitarea in nume propriu a
dreptului de vot i, in acest caz, nu conteaza ca este mandat sa voteze i pentru altul, numarul de voturi pe care il poate exercita corespunde numarului de actiuni detinute, adica 15.

126. Actionarul A.M. detine 50 de actiuni la SC Coral SA. Actul constitutiv al societatii prevede ca dreptul de vot al
actionarilor ce detin mai mult de 40 de actiuni este limitat. Actionarul A.M. considera ca stipulatia din actul constitutiv
este nelegala, deoarece Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, formuleaza principiul proportionalitatii, potrivit
caruia orice actiune platita da dreptul la un vot in AGA. Este temeinica sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleasa.
Sustinerea lui AM nu este intemeiata.
Potrivit art. 101 din Legea nr. 31/1990, orice actiune platita integral da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel. In cazul
nostru prioritate au stipulatiile contractuale. Numai in lipsa unod dispozitii contrare se aplica dispozitiile legale.

127. Constatand ca de la data de 15 iunie 2005 actionarul A.M. este in intarziere cu plata varsamintelor, CA
al societatii comerciale care a emis actiunile decide anularea actiunilor lui A.M. la data de 17 august 2007,
dupa ce, in prealabil, l-a somat sa-si execute obligatia la 15 aprilie 2007, respectand dispozitiile legii. De la ce
data este suspendat dreptul de vot in AGA al actionarului A.M.? Motivati solutia aleasa.
Conform art. 101 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, exercitiului dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta. Aadar, in mod
automat, fara vreo somatie prealabila, chiar de la indeplinirea scadentei pentru efectuarea varsamintelor, actionarului AI ii este suspendat dreptul de vot, adica de la 15 iunie.2005.

128. Conform testamentului lasat de A.M., cei trei fii ai sai mostenesc si actiunile lui A.M. la SC Relon
SA. Tinand cont ca este vorba de 17 actiuni nominative, cate va mosteni fiecare din fii? Motivati solutia aleasa.
Potrivit art. 102 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, actiunile sunt indivizibile, deci fii nu pot obtine fractiuni de actiuni. Conform art. 102 alin. (2), cand mai multe persoane
detin o actiune nominativa, ele trebuie sa desemneze un reprezentant comun. Aadar, cei trei frati vor trebui sa desemneze un reprezentant, dupa care cei trei se vor
inregistra ca titulari ai celor 17 actiuni, reprezentantul comun va colecta dividendele i le va imparti in mod egal celor trei frati.

129. Doi frati achizitioneaza prin cesiune 29 de actiuni la purtator de la o societate comerciala pe
actiuni. Deoarece in contractul de cesiune nu s-a prevazut de cate actiuni vor beneficia fiecare, cum se va
proceda dupa plata pretului? Motivati solutia aleasa.
Conform, art. 102 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, cand o actiune la purtator apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun. Astfel, cei doi
frati vor desemna un reprezentant comun care va detine cele 29 de actiuni la purtator in numele celor doi titulari, va incasa dividendele i le va imparti in mod egal fratilor.

130. Ca efect al deschiderii succesiunii, A si B dobandesc certificat de mostenitor in cota egala a averii defunctei. Printre
bunurile mostenite se afla si 10 actiuni la SC Sara SA. Tinand cont ca defuncta avea de efectuat unele varsaminte restante
catre societatea comerciala, cum se va imparti datoria intre cei doi mostenitori? Motivati solutia aleasa.
Cum cele 10 actiuni sunt proprietatea comuna a celor doi mostenitori, atat A cat i B raspund solidar pentru intreg varsamantul restant (art. 102 alin. (4) din Legea nr. 31/1990)

131. Adunarea generala extraordinara a actionarilor a decis dobandirea de actiuni proprii in valoare de 5%
din capitalul social subscris. Impotriva deciziei au facut opozitie 30 de actionari motivand ca Legea nr.
31/1990, republicata si modificata, interzice expres dobandirea de actiuni proprii.
Cine are dreptate? Motivati solutia aleasa.
Comform art. 103^1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni fie direct, fie prin persoane care actioneaa in nume propriu, dar pe
seama societatii, in afara de cazul in care AGA extraordinara hotarate altfel, cu repectarea dispozitiilor legii. Valoarea actiunilor proprii dobandite de societate, inlcusiv a
celor aflate in portofoliul sau este da maxim 10% din capitalul social subscris.
Ambele prevederi fiin respectate, decizia AGA este corecta.

132. Adunarea generala extraordinara a unei societati in comandita pe actiuni a decis dobandirea de
actiuni proprii, astfel incat, impreuna cu cele aflate in portofoliul sau, reprezinta 10% din capitalul social
subscris. In cadrul adunarii s-a aratat ca, la data adunarii, capitalul varsat reprezinta 90% din capitalul
subscris. Este legala decizia achizitiei de actiuni proprii? Motivati solutia aleasa.
~ 19 ~
Drept 2011

Decizia luata de AGA extraordinara este in afara legii deoarece nu respecta conditia de capital social subscris varsat integral, acesta fiinde de 90% din capitalul subscris, iar temeiul legal este art.
103^1 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990.

133. Adunarea general extraordinara, hotaraste dobandirea de actiuni proprii in conditiile legii, precizeaza ca termen-limita pentru efectuarea operatiunii 12 luni.
Depasirea acestui termen si realizarea efectiva dupa 20 de luni va atrage nulitatea absoluta a hotararii de dobandire de actiuni proprii? Motivati solutia aleasa.
Realizarea efectiva dupa 20 luni atrage nulitatea absoluta, dar pentru ca, potrivit art. 103 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, se specifica termenul maxim de 18luni, iar
conform art. 104^` alin. (1), incalcarea dispozitiilor art. 103, deci implicit depairea termenului de 18luni, conduce la obl igativitatea instrainarii actiunilor proprii astfel
dobandite, in termen de un an de la data dobandirii lor. Cele neinstrainate va trebui sa fie anulate, iar capitalul social redus in mod corespunzator.

134. In cazul in care un actionar garanteaza un imprumut bancar cu actiunile sale nominative materializate, unde trebuie inregistrat gajul constituit asupra actiunilor? Motivati
solutia aleasa.
Potrivit art. 99^1 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, pentru a putea fi opozabila societatii comerciale, garantia trebuie inregistrata in registrul actionarilor, tinut de consiliul
de administratie, respectiv directoratul i in Arhiva Electronica de Garantii Reala Mobiliare (art. 99^1 alin. (3)).

135. A.M. a dobandit de la I.O. 10 actiuni la purtator materializate la data de 1 martie 2007. Pe data de 15 aprilie a fost somat sa restituie actiunile lui A.M.,
deoarece acesta le constituise ca garantii pentru un imprumut bancar pe care nu l-a restituit.
Ce poate invoca I.O. in apararea sa? Motivati solutia aleasa.
Potrivit art. 99^1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, garantia asupra actiunilor, chiar cand sunt la purtator, dar materializat e, trebuie mentionata pe titlul i semnata de
creditor i debitorul actionar sau mandatarii lor. Altfel, nu este opozabila dobanditorului ulterior, aa cum este IO. Garantia nefiind inscrisa nu i se poate cere predarea.

136. Deoarece in localitatea in care se afla sediul societatii nu exista niciun ziar de larga raspandire, convocarea adunarii generale a actionarilor s-a facut numai prin
publicare in Monitorul Oficial. Convocarea adunarii generale a actionarilor indeplinete conditiile legale? Motivati raspunsul.
Nu este legala intrunirea AGA deoarece chiar daca in localitatea in care SA are sediul social nu se afla nici un ziar, anuntul se da in unul dintre ziarele de larga raspandire din cea mai apropiata
localitate (art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990).

137. In textul convocarii pentru prima AGA se precizeaza ca, daca nu se tine prima adunare, programata la orele 12,00 in aceeasi zi, la orele 18,00, va avea loc cea de-a doua adunare.
Este legal intrunita AGA? Motivati solutia aleasa.
Nu este legal, deoarece a doua adunare generala nu se poate intruni in chiar ziua fixata pentru prima adunare. (art. 118 alin. (2) din Legea nr. 31/1990).

138. A.M., actionar la o SA, sustine ca AGA din data de 16 aprilie 2007 nu a fost legal intrunita, deoarece, desi convocatorul afisat la sediul societatii a fost
semnat inca din data de 1 aprilie 2007 de catre toti actionarii inscrisi in aceasta, numele sau nu se regasea pe aceasta lista si, in consecinta, el nu a semnat. In replica,
administratorul unic al societatii i-a amintit lui A.M. ca este in intarziere cu varsamintele datorate societatii si ca, pe perioada cat intarzie, dreptul sau de vot este suspendat.
Cine are dreptate? Motivati solutia aleasa.
Potrivit art. 101 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta. In consecinta, administratorul
are dreptate.

139. Actionarul I.O. considera ca hotararea adunarii generale este ilegala si ca atare nu-i este opozabila, deoarece, desi el a votat contra, hotararea a fost considerata adoptata.
Este temeinica motivarea lui I.O.? Motivati solutia aleasa.
Nu este temeinica motivarea lui IO. Hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obli gatorii chiar pentru actionarii care nu au luat
parte la adunare sau au votat contra, temeiul legal fiind art. 132 alin. (1) din Legea nr. 31/1990.

140. Un actionar persoana juridica este reprezentat in cadrul adunarii generale a actionarilor (AGA) de organele sale de conducere, in speta de vicepreedintele
consiliului de administratie. In procesul-verbal al adunarii s-a mentionat pozitia unui actionar, A.M., care considera nelegala participarea vicepreedintelui consiliului de
administratie, atata timp cat nu-si prezinta procura speciala care sa-1 imputerniceasca sa participe in numele actionarului - persoana juridica - la AGA. Este temeinica
sustinerea lui A.M.? Motivati solutia.
Nu este temeinica. Conform art. 125 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, un actionar poate reprezenta un alt actionar doar daca s -a intocmit procura speciala in acest sens.
Dar, in acest caz vicepreedintele consiliul de administratie reprezinta insai societatea a carui administrator este. Potrivit art. 72, obligatiile administratorului sunt
reglementate de dispozitiile privitoare la mandat care contine imputerni cirea de reprezentare in toate actele cu tertii. Prin urmare, vicepreedintele consiliului de
administratie nu are nevoie de procura speciala pentru a participa la AGA.

141. Actionarul I.O. a atacat in justitie hotararea adunarii generale a societatii comerciale pe actiuni a carui actionar este, invocand absenta sa la AGA, fapt consemnat si in
procesul-verbal al sedintelor AGA, motiv pentru care

~ 20 ~