Sunteți pe pagina 1din 2

Emile Zola a pus pe umerii lui Etienne Lantier inca din primele pagini o soarta grea.

Ramas
fara serviciu dupa ce-si palmuise unul dintre sefi el strabate singur, lefter si inghetat de frig
soseaua ce duce la Montsou, o localitate miniera din Franta. Printr-un noroc pe care nu stie de
unde l-a capatat este angajat in mina Voreux ca incarcator de vagonete.
Rand pe rand autorul ne pune in legatura cu personajele, cu viata de mizerie pe care ei o duc
din salariile derozorii oferite de compania miniera, cu munca grea din mina pe care pana si
copiii de 10 ani o invata, cu viata tinerelor care-si gasesc refugiu in bratele primului curtezan,
cu viata de huzur a patronilor. Lispa banilor si a mijloacelor de a asigura hrana cea de toate
zilele sunt aspecte care umplu multe pagini si evidentiaza mizeria de care minerii au parte din
salariile oferite de companie.
sor, usor Etienne se integreaza in colonia de mineri si curand incepe sa fie vazut ca unul de-
al lor. !l incepe se iasa in evidenta prin faptul ca este un pic mai invatat decat restul minerilor
care, multi dintre ei, nici macar nu stiau sa citeasca. "ncepe sa le vorbeasca minerilor despre
crearea unui fond de rezerva din care sa supravietuiasca in cazul unei greve care s-ar prelungi
si de "nternationala, o miscare ce se vrea a lupta pentru #eradicarea# burgheziei. "deea grevei
incepe sa incolteasca in inimile minerilor, desi cu greu se lasa convinsi sa contribuie la fond si
mult mai greu sa adere la "nternationala.
"n paralel cu toate aceste lupte, Etienne mai da una personala impotriva sentimentelor sale
pentru Catherine, fiica lui Maheu, care insa il are ca iubit pe Chaval, un tanar violent si
gelos care o bate ori de cate ori apare ocazia. Etienne insa nu are ce face in aceasta privinta
si-si tine ascunse sentimentele mult timp.
$reva izbucneste intr-un moment cat se poate de nefavorabil. Pe fondul unei crize industriale,
compania se vede nevoita sa micsoreze salariile angajatilor ascunzand acest lucru in spatele
unui tertip. %upa un accident care are loc in mina este stabilita data inceperii grevei la 1
decembrie, in plina iarna si ger si cand fondul de rezistenta nu stransese decat foarte putini
bani. $reva se prelungeste, iar fondul de rezerva se termina la scurt timp. "n curand colonia de
mineri isi goleste casele si nu mai are ce pune pe masa. &riza se agraveaza din ce in ce mai
mult, iar minerii pierzandu-si rabdarea recurg la violenta in incercarea de a forta mana
companiei. 'ceasta apeleaza la jandarmi pentru a-si apara minele si intr-o confruntare
sangeroasa isi pierd viata mai multi mineri.
"nfometati, sleiti de puteri si de convingerea ca greva le va mai aduce viata normala la care
aspira, multi dintre grevisti se intorc la munca la mijlocul lui februarie. Finalul este unul cat se
poate de spectaculos, iar faptul ca Etienne este singurul supravietuitor al sabotajului pus la
cale pentru a darama mina Voreux, este inca un fapt care-l face pe erou, care dupa toate aceste
intamplari este concediat si pleaca la Paris, sa spere ca intr-o zi ei, cei mici, vor stapani lumea.
De cea mai mare popularitate s-a bucurat romanul Germinal (1885! un stu"iu "e mare
#or$% a vie$ii aspre &i mi'ere a minerilor( )omanul este opera *n care lupta "intre ceea ce
s-ar putea numi contrariile lui Zola + po'i$ia naturalist% &i practica realist% + *nclin% cel
mai mult spre victoria realismului( Este romanul *n care autorul se apropie cel mai mult
"e cunoa&terea real% a clasei muncitoare &i a #enomenului social! cunoa&tere care se va
tra"uce printr-o #resc% "e vast su#lu epic &i "e lar,% vibra$ie uman%( -n impresionantul
tablou al ,revei minerilor! Zola pune *n con#lict "eschis! pentru prima "at% *n literatura
universal%! cele "ou% po'i$ii anta,oniste ale societ%$ii capitaliste. patronul &i proletarul!
capitalul &i munca( Crea$ia realist% este *n Germinal! mai pre,nant%! mai puternic%
"ec/t practica realist%( 0asiunea! c%l"ura cu care Zola "es#%&oar% #irul nara$iei &i al
sentimentelor contra'ic &i ele principiile naturaliste "e pre'entare rece a realit%$ii
banale( 1e poate vorbi! pe bun% "reptate "e un anumit lirism "ebor"/n" "e optimism! "e
*ncre"ere *n viitor &i "e "ra,oste pentru via$%( 2cest optimism creator i-a permis lui
Zola! *n Germinal! s% *n$elea,% un a"ev%r pe care naturalistul nu l-ar #i putut concepe.
acela c% un e&ec *n lupta proletariatului *nsemna! "e #apt! atunci! c/&ti,area unei
experien$e &i a unei c%liri care pre,%teau succesul(
Curentul naturalist "eriv%! *ntr-un anumit #el! "in realism! "e'volt/n"u-se *ntr-un spa$iu
cultural! social-economic *n care se mani#est% tot mai acut contra"ic$iile societ%$ii capitaliste(
Ceea ce impresionea'% *n romanul lui Zola sunt scenele "e un realism tulbur%tor! *n care sunt
"esemnate! *n tu&e *n,ro&ate! ,esturi &i evenimente "in via$a coti"ian% a muncitorilor &i a
#amiliilor lor! ca &i vi,oarea cu care autorul *&i construie&te persona3ele! varietatea tipurilor
umane! con#i,urate "in perspectiva unei maxime autenticit%$i( 1criitorul insist% *ns% nu "oar
asupra "estinelor in"ivi"uale! preci'ate cu pre,nan$% caracterolo,ic%! ci &i asupra unor ample
scene "e mas%! "e o "eosebit% #or$% epic%! *n 'u,r%virea c%rora se revelea'% pe "eplin calit%$ile "e
scriitor obiectiv ale lui Zola! culmin/n" cu "ramaticele momente ale represiunii ,revei minerilor(
4 #or$% narativ% "e excep$ie pune *n mi&care mul$imea "e mineri ce reven"ic% con"i$ii mai bune
"e munc% &i "e via$%! "escrie ,reva lor *mpins% p/n% la limitele re'isten$ei #i'ice sau narea'%
ciocnirea s/n,eroas% cu armata( Chiar "ac% ,reva minerilor n-a avut re'ultatul scontat "e
ace&tia! totu&i 3ert#ele minerilor nu au #ost 'a"arnice! c%ci! *n vi'iunea scriitorului! "in s/n,ele
celor ce s-au 3ert#it vor ,ermina noi revolte! mai bine reali'ate! cu mai mul$i sor$i "e i'b/n"%(
2cesta e! *n #on"! mesa3ul romanului lui Emile Zola &i! toto"at%! aceasta este semni#ica$ia
simbolic% a titlului(