Sunteți pe pagina 1din 34

SCRIEREA HANGUL

SCRIEREA HANGUL
VOCALE
Pentru majoritatea oamenilor cel mai simplu mod de a nva Hangeul este prin
practica, n scris, n timp ce citesc cu voce tare.Ar putea fi de ajutor sa folositi hartie cu
patratele - cum ar fi hrtie milimetric sau de matematica.
Taelul de mai jos arata ordinea liniilor pentru a scrie toate vocalele Hangeul,
pre!entate n ordine alfaetic coreean.
CONSOANE

Scrierea Hangeul n silabe
"iecare vocal Hangeul const dintr-o linie de a! verticala sau ori!ontala, din care sunt
trasate alte linii mai scurte. Pe a!a formelor lor, putem grupa toate vocalele Hangeul n trei
grupe, dup cum urmea!.

Verticale
A EO I YEO YA AE E YAE YE
Orizontale
EU U O YO YU
Mixte
UI OE WA WAE WI WO WE
#ruparea este importanta, deoarece atunci cnd consoanele $i vocalele sunt plasate
mpreun pentru a forma o sila Hangeul, marimea lor n patrat %imaginar, desigur& varia!
n funcie de forma vocalei. Principiul de a! este acesta' o sila Hangeul ncepe
ntotdeauna cu o consoan. (and silaa incepe cu o vocala, se plasea!a in fata vocalei
consoana muta . (nd vocala din silaa data este verticala, este scrisa in dreapta
consoanei iniiale din silaa, iar cnd vocala este ori!ontal, este scrisa su consoan. )n
ca!ul n care vocala este una mi*ta, este scrisa n a$a fel nct s se ncadre!e su $i la
dreapta consoanei initiale. +ste important s se respecte acest principiu, altfel, scrisul poate
aprea foarte nefiresc $i dificil de citit. , ne uitm la cteva e*emple.
CONSOANA+ VOCALA VERTICALA

a si ha se seo hi
CONSOANA+ VOCALA ORIZONTALA
! " #
O yo tto eu u ryo hyu
CONSOANA+VOCALA MIXTA
$ % & ' ( )
wo ui swae dwi mwo gwe
- sila Hangeul poate avea pn la dou consoane dup vocala. Po!iia pentru
consoana finala din silaa este partea de jos a ptratului imaginar, su cominaia dintre
consoana initiala si vocala mediana. .at cteva e*emple'
C+ Vcala !er"icala + C
#SA$% RAM
,A /A0

ALTE EXEMPLE
* + , - . /
in sang ban gap anj chanh
C+ Vcala ri&n"ala + C
( HAN)-GEUL
(HAN)- GEUL
ALTE EXEMPLE
0 1 2 3 4 5
deul neuj seup ol jon byop
C+ Vocala mixta + C
G'aen%#c(a%na$

ALTE EXEMPLE
6 7 8 9 : ;
gwal oen doel gwon wen win
EXERCITII
Scrir Ha!"#l
Co!$oa!
G kk n d tt
r/l m b pp s
ss [ ]/ng j jj ch
k t p h
Vocal
A ae ya yae eo
e yeo ye o wa
wae oe yo u wo
we wi yu eu ui
i
2.Grupati urmatoarele vocale dupa forma: verticale, orizontale sau mixte. Transcrieti pronuntia
in romanizare.

<

=
>

A
%& Dati transcrierea in romanizare a urmatoarelor
consoane coreene.
Vrtical
Ori'o!tal
Mixt
B C D E
F G H I J
K L M N O
P Q R
S T
CITIRE HANGU
1. Exersati citin! unele cu"inte coreene. Acestea se re#era in $eneral la o%iecte !e im%racaminte&
mancare sau arta& 'entru care nu exista o tra!ucere exacta in lim%a romana.
UV( WXYZ[X\ ]^_`^ ab_Ybcd^d^
efg(h_Xidj_^ kb ]Xd^ Y^_Xc^d^ l^ m_^d^_
no( pqrdjY c^dXqc^l Zq_bb^c
stu(vcrd_jYbcd Zq_bb^c Zj wx Zq^_kb
yz(d^Y{j_ Zq_bb^c |c aq_Y kb ZlbirXk_
}~(aq_Y kb ^_d k_^Y^dXZ^\ Z^cdbZ c^_^dX]
(k^cr Zj Y^rdX
(pblb w kb `Xlb\ cea mai im'ortanta sar%atoare la nasterea unui co'il.
-( ani"ersarea !e )* !e ani( cea mai im'ortanta sar%atoarea !in "iata unei 'ersoane.
( "in !e orez !e culare al%a& la'toasa
( +oc !e ta%le coreean
~(%autura !istilata( lic,ior& uic
(arta !e le$are a unui no!
(#esti"alul !e toamna al lunii
('alarie tra!itionala !in 'ar !e cal
Romanizare- Gimc,i& .ul$o$i& Han%o/& Ga0a$eum& 1an$$u& 2ansori& Talc,um& .ae$il&
H3an$a'& Ma/$eolli& .a!u/& 4o+u& Mae!eu'& C,useo/& Gat.
CARACTERISTICILE LIMBII COREENE
CARACTERISTICILE LIM)II COREENE
Or*inea cu!in"elr
1ima romn2 este o lima de tipul %,uiect34er3complement& %de e*emplu, An*rei in!a"a
creean+&. (u toate acestea, coreeana este o lima de tipul %,uiect3 complement34er&
%de e*emplu,
s- - .
[Aendeuryuga-hangugeo-gongbuhaeyo5Andrei-coreeana-invata5&.
)n coreean, verele $i adjectivele apar la sfr$itul propo!iiei. Toate celelalte
elemente, cum ar fi sustantivele %de e*emplu, suiect $i 6 sau un complement&, adverele, $i
numerele, apar n faa verelor $i 6 sau adjectivelor. )n plus, modificatorii %de e*emplu,
advere, demonstrative, $i suordonatele relative& apar nainte de cuvintele modificate.

7e e*emplu, s considerm urmtoarea propo!iie n romana'
,-e"re s"u*ia&a is"ria la bibli"eca *u.+%a/ia&a. 58tim c5 -e"re 5este
subiec"ul, deoarece e plasat nainte de verul 5s"u*ia&a5 $i 5is"ria5 este
c/.le/en" *irec", deoarece apare dup ver. -servai c elemente suplimentare, cum ar
fi 5la bibli"ec+ 5$i5 *u.+%a/ia&a 5sunt plasate dup complement. )n plus, prepo!iiile in
romana apar ntotdeauna n faa sustantivelor, ca n 5la ilioteca.5
(u toate acestea, ordinea cuvintelor in coreean ar fi
s
[Piteoga-doseogwaneseo-yeonsareul-gongbuhaeyo.] 5Petre- iliotec-la- istorie-studia!a.5
.n locul .re.&i"iilr din romana, coreeana are .ar"icule care se pun ntotdeauna
dup sustantiv.
7e e*emplu, $tim ca %Piteo&este suiectul, din moment ce este marcat de particula
s(ga), (doseogwan) este locaia, deoarece este marcat de particula locativa
(eseo). )n plus, (yeonsa) este complementul direct, din moment ce este marcat de
particula (reul) ce marcheaza complementul direct.
7atorita particulelor, fra!ele coreean nu urmea!a ntotdeauna formula
Subiec"+C/.le/en"+Verb
,ustantivele coreene % suiecte sau complemente&, pot fi aranjate n mod lier
intr-o propo!iie.
7e e*emplu, urmtoarele $ase fra!e nseamn 5Andrei mnnc masa de prn!
acas2.5
s . [Aenderyuga i!eoseo eomsimeul meogeoyo"
/osu-suiect
4erde- complement circumstantial de loc
0ov- complement direct
Alastru- ver%predicat&
1. s . Andrei-acas#-pranzul-m#n$nc#%
2. s . Andrei-pranzul-acas#-m#n$nc#%
3. s . Acas#-Andrei-pranzul-m#n$nc#%
4. s . Acas#-pranzul- Andrei-m#n$nc#%
5. s . &ranzul-Andrei-acas#-m#n$nc#%
6. s . &ranzul-acas#- Andrei-m#n$nc#%
"aptul c sustantivele coreene pot fi aranjate lier difer de lima romana,
deoarece ordinea cuvintelor in romana determin de oicei relatiile gramaticale.
-rdinea cuvintelor afectea! lima coreean numai atunci cnd anumite
particule lipsesc n propo!iiile date..
O li/ba rien"a"a s.re cn"e0"
)n lima coreean, cele mai importante elemente tind s se regrupe!e la sfr$itul
propo!iiei. (u cat cuvntul este mai indepartat de finalul propo!itiei, cu atat este mai puin
important $i mai proail sa fie omis. (u alte cuvinte, elementul care apare la sfr$itul
propo!itiei %de e*emplu, verele& este cel mai important element din propo!itie.
)n consecin, fra!ele coreene care nu au nici suiect, nici complement ci doar un ver
sau adjectiv, cum ar fi .(meogeoyo) 5mananca5, sunt din punct de vedere gramatical
corecte $i naturale n conversaie.
.ata mai multe e*emple'
9 5(e mai faci95
A fi in pace
( . 5(e stude!i95
ce a studia
50ultumesc 5
mulumiri a face
-servai c niciuna dintre e*presiile de mai sus nu conine pronumele de persoana
intai sau a doua. (eea ce determin omisiunea este conte*tul. 1ima coreeana
este o lima orientata spre conte*t in care orice elemente intelese din conte*t pot fi omise, cu
e*cepia ca!ului n care sunt indispensaile.
O li/ba *e la general la s.eci1ic
(oreeana este o lima 5de la general la specific5 sau 5de la mare spre mic5. (u alte
cuvinte, coreenii scriu sau spun unitatile generale sau mai mari, nainte de unitile specifice
sau mai mici. 7e e*emplu, coreenii spun sau scriu numele de familie nainte de prenume %de
e*emplu, U 5:im ;eongmin5&.
Atunci cnd scriu o adres, ei scriu numele rii, urmat de provincie, ora$, strada,
numrul casei, $i numele destinatarului.

%/epulica (oreea, provincia :<onggi, ,eul, 7istric<ul :umchon, To=san
>>?, ;ungmin :im&
(nd se scrie o dat, anul este pe primul loc, urmat de lun $i
!i. %Anul @AAB, luna a C-a, !iua a D-a&
O li/b+ nri1ica

(oreeana este o lim onorifica deoarece are elemente gramaticale care
sunt folosite pentru a indica sensurile sociale implicate n conte*t, cum ar fi atitudinea
voritorilor %de e*emplu, respect, umilin, formalitate& fa de cine voresc sau despre cine
voresc.
7e e*emplu, coreenii utili!ea! termeni ierarhici de adresare de referin ale titlurilor
precum $i diferite niveluri de vorire pentru a indica politeea, intimitatea, $i
nivelul de formalitate al discursului n timpul interaciunii. )n plus, ei folosesc
forme de pronume personale umile, cum ar fi 5+eo& 5persoana nti singular5 $i 5+eo,ui6
persoana intai plural 5pentru a indica umilina. 0ai mult dect att, coreenii utili!ea!a sufi*ul
onorific ( 56 %eu6 si& $i cuvinte eufemistice pentru a indica respectul fa de un suiect de
statut social superior.
Ermtoarele e*emple ilustrea! cum functionea!a nivelul onorific n coreean'
(A) ! f-$
F+oje uri moimeo Ga jueoseo gomaGoH 5%+u& aprecie! c ai venit la ntlnirea noastr de
ieri.5
%I& f2.
F+oje jeohui moimeo Ga jusieoseo gomaseumnidaH 5%+u& aprecie! c ati venit la
ntlnirea noastr de ieri.5
7up cum s-a v!ut mai sus, semnificaia celor doua propo!itii este aceea$i.
(u toate acestea, semnificaia lor sociala e diferita. 7e e*emplu, la propo!itia %A&, utili!area
pronumelui simplu persoana intai, !%uri&, lipsa sufi*ului onorific -, $i utili!area unui nivel
de discurs intim - indic faptul c voritorul se adresea! proail unei persoane, fie egala
%J putere& sau cu un statut inferior %-putere&, $i pe care el 6 ea o cunoaste ine %-distan&.
7eoarece i lipsesc elementele onorifice potrivite, e*emplul %A& ar fi nepoliticos
ntr-o situaie formal, daca ar fi folosit de ctre o persoan cu un statut inferior %de e*emplu,
un student la colegiu& care se adresea!a unei persoane cu un statut superior %de e*emplu,
unui profesor&.
Pentru ca e*emplul %A& sa fie adecvat intr-o situaie de %3putere&, %vorind cu cineva de
statut mai nalt&, ar treui sa schimam!%uri&, pronumele genitiv persoana intai plural, cu
5+eo,ui6, pronumele genitiv umil de persoana intai plural, cum se arat n e*emplul %I&.
)n plus, ar treui s adugai sufi*ul onorific - %si& la verul gerundiv %jueoseo&
5dandu-mi5, transformandu-l in %jus<eoseo&, un ver onorific, $i sa folositi sufi*ul de
politete de final de propo!iie 2%seumnida& pentru a schima f-$%gomaGo& 5mulumit
%tie&5 cu f2%gomaseumnida&, la nivel de vorire formal respectuos.
LECTIE INTRODUCTIVA
INTRO2UCERE
1ima coreeana este o lima din familia limilor asiatice vechi, alaturi de japone!a. +ste
lima oficial2 in (oreea de Kord si (oreea de ,ud.
1ima coreean2 este o lima aglu"inan"a3 adic2 cuvintele mai comple*e se formea!
alipindu-se la radacina cuvantului diferite a1i0e#.ar"icule$, astfel nct limitele dintre /r1e/e
s rmn clare i ca fiecare morfem s corespund unei singure trsturi semantice sau
functionale.
,inta*a fra!ei coreene este ,3-34, adica, primul loc il ocupa suiectul urmat de un
complement %direct, indirect, circumstantial de loc, mod, timp etc&, iar pe ultimul loc se
plasea!a verul.
SCRIERE SI -RONUNTIE
1ima (oreana foloseste ca sistem de scriere alfaetul HANGEUL'
VOCALE SI 2I4TONGI
J 5a5
J 5<a5
J 5eo5 % se citeste precum un 5a5 spre 5o5 &
J 5<eo5%se citeste 5io5&
J 5o5 romanesc
J 5<o5 se citeste 5io5
J 5u5
J 5<u5 se citeste 5iu5
J 5eu5 se citeste 5 5
J 5i5
FaeH se pronunta 5e5
F<aeH se pronunta 5ie5
FeH
F<eH se pronunta 5ie5
FGaH se pronunta 5ua5
FGoH se pronunta 5uo5
FoeH %se pronunta precum 5ue5&
FGiH se pronunta 5ui5
FeuiH se pronunta 5i5
FGaeH se pronunta 5ue5
FGeH se pronunta 5ue5

CONSOANE
- 6p
-
-j % se citeste 5dj5 ca in engle!escul 5(n$
-jj %se citeste 5j5&
-d6t
-dd6tt
-g6=
-gg6==
-s
-ss
! -m
" - n
# -ng
$ -r6l
% -h
& - =L %se citeste ca un 5c5 aspirat&
' -tL %se citeste 5t5 aspirat&
( -ch %se citeste 5tch5 , un fel de 5ci5, ca in engle!escul ,c(ese,$
) -pL %se citeste 5p5 aspirat&
#FngH se citeste numai cand se afla in po!itie finala. (and il gasim inaintea consoanelor si a
mono6diftongilor este suport consonantic KE se citeste6pronunta.
-rnun"ia cnsanelr 6
- 6p
>. - la inceputul cuvantului se va pronunta 5P5
@. - la inceputul silaei6mijlocul cuvantului se va pronunta 5I5
?. - la sfarsitul cuvantului sau silaa6po!itie finala se va pronunta 5P5
-
J - se va pronunta ca un I spre P sau poate depinde de conte*t
-j
>. - la inceputul cuvantului se va pronunta precum 5(5 FchH ca un 5ci5 sau ca in cuvantul
5c(eese,
@. - la inceputul silaei se pronunta 5;5
?. - la sfarsit6po!itie finala se pronunta 5T5
-jj
>. 1a inceputul cuvantului6silaei 5;5
@. 1a sfarsit6po!itie finala 5T5
-d
>. 1a inceputul cuvantului se pronunta 5t5
@. la inceputul silaei 575
?. 1a sfarit6 po!ite finala 5T5
-dd
>. 1a inceput 575
@. 1a sfarsit6po!itie finala 5T5
-g6=
>. 1a inceputul cuvantului 5:5
@. 1a inceputul silaei 5#5
?. 1a sfarsit6po!itie finala 5:5
M. .ntre @ vocale 5#5
-gg
>. Kormal se pronunta 5g5
@. 7aca urmea!a o vocala se pronunta 5=5
-s
>. la inceput 5s5 sau 5 5
@. po!itie finala 5t5
-ss
>.la inceput 5s5
@. po!itie finala 5t5
!-m
- se pronunta 505
"- n
- se pronunta 5K5
#-ng
>. 1a inceput KE se pronunta
@. Po!itie finala se pronunta 5K#5
$-r6l
>..nceput 5/5
@. Po!itie finala 515
?. .ntre @ vocale 5/5
%-h
>. .nceput 5h5
@. Po!itie finala nu se pronunta
&- =L
- se pronunta 5:5 aspirat
'-tL
- 5T5 aspirat
(-ch
>. la inceput se pronunta 5ci5 ca in 5C(eese,
@. Po!itie finala 5T5
)-pL
- 5P5 aspirat
O)SERVATII7
Enele consoane in po!itie finala pot sa isi schime pronuntia '
si )se mai pot pronunta - 505 la sfarsit de silaa
, ', , , , (si %se mai pot pronunta - 5K5
, &si se mai pot pronunta - 5K#5
7aca avem "si $impreuna F "-po!itie finalaN $- inceput silaaH "5K5 -ul KE se pronunta,
K-ul devine 515 in pronuntieN daca mai este si urmat de 5i sau O5 $-ul se dulea!a in
pronuntie.
CUM SCRIEM8

4ocalele verticale se scriu dupa consoane. - - %ma-ma&
4ocalele ori!ontale se scriu su consoane. (mu-mu)
7aca silaa are trei sunete, ultima consoana se scrie su primele doua sunete
+*emplu' %0.K&
,ilaele alcatuite dintr-o singura vocala sunt insotite de consoana muta TPngQ care nu se
citeste daca ocupa primul loc.
+*emplu ' % A-na&
7aca o silaa incepe cu o vocala, se pune consoana muta K# %T& intotdeauna in fata
vocalei cu care incepe silaa.
+*emplu' %an-n<eong&
SUCCES7
LIMBA COREEAN-LECTIA 1
1.0IA (-/++AKR
LECTIA 9
S: NE -REZENT:M
2IALOG
Object1
' 9 .
2.
' 9 .
2.
' . .
' . s.
TRANSCRIERE
Ounseol' Ann<eonghase<o9 ;eo-neun Ounseol imnida.(heoeum oep=essseumnida.
Oeongdal' Ann<eonghase<o9 ;eo-neun Oeongdal imnida. (heoeum oep=essseumnida.
Ounseol' #eonganghase<o. Ann<eonghi g<ese<o.
Oeongdal' #amsahamnida. Ann<eonghi gase<o.
-RONUNTIE
+*presia %imnida& se scrie cu %& si nu cu %m& deoarece %& se pronunta m
cand urmea!a %n&
TRA2UCERE
Ounseol' ,alutS +u sunt Ounseol. .mi pare ine sa te cunosc.
Oeongdal' ,alutS +u sunt Oeongdal. .mi pare ine sa te cunosc.
Ounseol' /amai cu ine. 1a revedereS
Oeongdal' 0ultumescS 1a revedereS
Vcabular
Hangul Transcriere R/ana

Ann<eonghase<o Iuna !iua,


8 Ann<eonghasimni==a
(e mai faceti9 %politicos&
Iuna !iua,
(e mai faceti9 %formal&

Ann<eong ,alut, una. %familiar&

jeo +u %umil&

na eu
%
-neun Partcula ce marcha!a
suiectul
#$
Ida %imnida& a fi

(heoeum
oepgessseumnida
.mi pare ine sa te cunosc

#eonganghase<o Ai grija de tine.


/amai cu ine.

Ann<eonghi g<ese<o 1a revedere %spune cel care
pleaca& 1iterar' P/amaneti
cu ineQ

#amsahamnida 0ultumesc

Ann<eonghi gase<o 1a revedere %spune cel care
ramane& 1iterar' P0ergi in
paceQ
GRAMATICA
I*en"i1icarea .ersanelr cu a;u"rul c.ulei #i*a$
(and este conjugata la pre!ent, la nivel formal politicos, #i*a$ se transforma in
%imnida&.
Pentru a conjuga %ida& se foloseste forma de dictionar %ida& inlaturandu-se
terminatia %da&, re!ultand radacina verului %i&. 1a radacina %i& se adauga
e*presia C %mnida&, pentru nivelul formal politicos de conversatie.
+*emplu'
-T 3C->
ida -T i 3 mnida -T imnida
E0.resia #/ni*a$< #seu/ni*a$ este folosita pentru a conjuga vere
la timpul pre!ent, la ni!el 1r/al .li"ics=
Pentru radacinile verelor terminate in vocala se adauga %mnida&, iar pentru
radacinile verelor terminate in consoana se adauga %seumnida&
+*emplu'
-T3C --T %a fi&
ida --T i 3mnida --T imnida
--T *radacina verului
0eo=da --T meo=
3 2 --T % a mnca&
0eo=3 seumnida --T meo=seumnida
-ar"icula #neun$< #eun$ desemnea!a suiectul sau topicul % tema& propo!itiei.
,e alipeste unui sustantiv sau pronume care este suiectul propo!itiei.
Particula #neun$ se alipeste cuvintelor terminate in vocala, iar particula #eun$3
celor terminate in consoana.
+*emplu'
= --T+u sunt Ounseol. 6%cat despre mine, eu sunt Ounsol&
;eo-neun Ounseol imnida=
Pronumele #;e%neun$ se poate omite.
E0e/.lu6
= %> +u sunt Ounseol.
Ounseol imnida.
+*presia 8 %Ann<eonghase<o9& se traduce literal PEs"i in .ace9Q, dar se
traduce cu P(e mai faci9Q sau PIuna !iuaQ, sau P+sti ine9Q. ,e foloseste dimineata ,
la pran! si seara, pentru a saluta la ni!el 1r/al .li"ics=
+*presia 9 %Ann<eonghasimni==a9& se foloseste pentru a ne adresa
superiorilor % unui profesor, sef& fiind la ni!el 1r/al *e .li"e"e=
+*presia %Ann<eong& se traduce cu PIunaQ, sau P,alutQ, PPaQ si se foloseste la
ni!el in1r/al sau in"i/, intre persoane cunoscute, de aceeasi varsta sau din
familie.
+*presia %(heoeum oepgessseunida& se traduce literal PVa
in"alnesc .en"ru .ri/a *a"aQ, dar se traduce cu P I/i .are bine sa !a cunscQ,
atunci cand facem cunostinta cu cineva pentru prima data.
LIMBA COREEAN-LECTIA 2
1.0IA (-/++AKR
LECTIA ?
S-UNE%MI CE AI3 IN LIM)A COREEAN:
2IALOG
Object2
:
!": #. $ .
: %& ' ?
!" : ()*&? +.
: ,-. ?
!" : #. /0 12 ' .
TRANSCRIERE
,onnim' hangugeo sajeon isseo<o9
;igGon' ani<o. <eong-eo sajeon isseo<o.
,onnim ' churi soseol isseo<o9
;igGon' miseuteri9 eopseo<o.
,onnim ' pantaji isseo<o9
;igGon ' ani<o. gongsang gGaha= soseol isseo<o.
TRADUCERE
Sonnim: Aveti dictionare de coreean?
i!"on: #$. Avem dictionare de en!%e&a.
Sonnim: Aveti romane de '$'(an'?
i!"on: S$'(an'? #$ avem.
Sonnim: )ante&ie aveti?
i!"on: #$. Avem romane 'cience*+iction.
Vcabular
Hangul Transcriere R/ana
hangugeo (oreean2
<eongeo +ngle!2
sajeon dictionar
soseol roman
churi soseol roman de mister
! miseuteri mister
"#$ pantaji fante!ie
%& '( gongsang gGaha= science fiction
-r.&i"ii cu !cabular
1. %)* +, -.. ,,a inveti coreeana e foarte distractiv.
hangugeo gong!uga neomu aemiisseoyo.
2. / 0 .. - +u pot sa voresc coreean2.
na hangugeo hal su isseo.
3. 12. ,Ku stiu engle!2.
yeongeo mollayo
4. . - Kici macar nu e in dictionar.
saeonedo an nawa isseoyo.
5.3 459- (e fel de roman iti place9
eotteon soseol ohahaseyo'
6. 6 78.- Ku-mi plac romanele de suspans%mister&.
chuli soseolleul silheohaeyo.
7. . UAm cumparat un roman de suspans.
miseuteri soseol-eul sasseoyo
8. !"#. U,tapanul .nelelor e un film de fante!ie.
!aniui aewangi pantai yeonghwa imnida.
9.%& '(9 :;9 U(itesti carti science fiction9
gongsang gwahagchaeg ilgeuseyo'
Gra/a"ica
4erul . %itda& e*prim e*istena. A nu se confunda acest lucru cu < copula
coreean %.7A&, care e*prim ecuaia. Putem folosi verul . %itda& pentru a
e*prima e*istena, locaia, sau posesia. )n aceast lecie, utili!am . %itda& pentru
a e*prima posesia.
Pentru a arata posesia, putem folosi . %itda& pentru a spune 5a avea5.
7e e*emplu'
>. 34 56 7 8. jeo-neun namjachingu-ga isseumnida.5Am un
iuit.5 %literal, 5+u, iuit, e*ist5 - 5En iuit e*ist pentru mine.5&
4r/are
"orma de dicionar' . %itda&/adacina verului' . %.T&- se elimina terminatia U
(7A&

creean+ r/ani&are
"ormal .= isseumnida
,tandard . isseo<o
.ntim . isseo
Alte utili!ri pentru . %itda&)n plus fa de utili!area . %itda& pentru posesie,
putem folosi . %itda& pentru a e*prima $i locaia, precum si e*istena.
Putem folosi . %itda& pentru a spune 5a fi5 %locaie&.
7e e*emplu'
>. > (? @ .=.jeo-neun ha=g<o-e isseumnida. 5+u sunt la $coal.5 %literal,
5+u, scoala, la, a e*ista5 - 5+u e*ist la $coal.5&
Putem folosi . %itda& si pentru a e*prima e*istenta.
7e e*emplu'
>. g f s 2. <eogi go<angi-ga isseumnida.5Aici este o pisica.5 %literal,
5aici, pisica, e*ista5 - 5- pisica e*ista aici.5&
+*emple din dialog'
>= .8
hangugeo sajeon isseo<o95Aveti dictionare de lima coreean295
@. .=
Oeong-eo sajeon isseo<o.5Avem dicionare de lima engle!a.5
?. .8
churi soseol isseo<o95Aveti romane de suspans95
M. "#$ .8
pantaji isseo<o95Aveti romane de fante!ie95
D= %& '( .=gongsang isseo<o gGaha= soseol.5Avem romane science-
fiction.5

LIMBA COREEANA-LECTIA 3
1.0IA (-/++AKR
LECTIA @
CE NATIONALITATE ESTI8
2IALOG
NIVEL 4ORMAL -OLITICOS
- ' . 2.
( ' n . 2.
- ' .
( '
( n . n '
( . n . n '
- . - .
TRANSCRIERE
(heonhong' Ann<eonghase<o9 ;eo-neun Par= (heonhong imnida. (heoeum
eop=esseumnida.
,ujin' Ann<eonghase<o9 ;eo-neun Han ,ujin imnida. (heoeum eop=esseumnida.
Ana' Ann<eonghase<o9 ;eo-neun 7inu Ana imnida.
(heonhong' ,ujin ssi-neun eoneu nara saram-imni==a9
,ujin' ;eo-neun hangu= saram-imnida. (heonhong ssi-neun hangu= saram-imni==a9
(heonhong' Ke. ;eo-do hangu= saram-imnida. Ana ssi-neun hangu= saram imni==a9
Ana' Anio. ;eo-neun rumania saram-imnida.
NIVEL STAN2AR2 -OLITICOS
- ' . 2.
( ' n . 2.
- ' .
( '
( n . n '
( . n . n '
- . - .
TRANSCRIERE
(heonhong' Ann<eonghase<o9 ;eo-neun Par= (heonhong ieA. (heoeum
eop=esseumnida.
,ujin' Ann<eonghase<o9 ;eo-neun Han ,ujin ieA. (heoeum eop=esseumnida.
Ana' Ann<eonghase<o9 ;eo-neun 7inu Ana ieA=
(heonhong' ,ujin ssi-neun eoneu nara saram- ieA 9
,ujin' ;eo-neun hangu= saram-ieA. (heonhong ssi-neun hangu= saram-ieA 9
(heonhong' Ke. ;eo-do hangu= saram- ieA . Ana ssi-neun hangu= saram-ieA 9
Ana' Anio. ;eo-neun rumania saram- ieA.
TRA2UCERE
(heonhong' Iun !iua. +u sunt Par= (heonhong. .mi pare ine de cuno tin .
,ujin' Iun !iua. +u sunt Han ,ujin. .ncntat s v cunosc.
Ana' Iun !iua. +u sunt Ana 7inu.
(heonhong' 7r ,ujin, ce na ionalitate sunte i9
,ujin' +u sunt coreeanc. 7le (heonhong, dvs sunte i coreean9
(heonhong' 7a, i eu sunt tot coreean. 7r Ana, sunte i coreeanc9
Ana' Ku. +u sunt romnc.
VOCA)ULAR
HANGUL TRANSCRIERE ROMBNA

ssi 7omn, doamna,


domnisoara

do 7e asemenea, la fel
%arata similitudinea&

-neu (are9%adjectiv sau


pronume interogativ&

nara ar

saram persoan, om, fiin

ne da

anio nu
*
oegu=in str2in
n7 n
Hangu=6 7ae
Hanmingu=
(oreea
-
/umania /omania

0igu= America

:aenada (anada

Oeonggu= Anglia
*
.ndo .ndia

.lon ;aponia
*
,eupein ,pania

;unggu= (hina

.tallia .talia

Peurangseu "ranta

-seuteureillia Australia

Poreutugal Portugalia
AB
7ogil #ermania
GRAMATICA
Su1i0ul nri1ic #ssi$% se foloseste dupa numele propriu pentru a arata respectul
fata de persoana respectiva. ,e foloseste doar pentru alte persoane, nu si pentru
propria persoana.
,ufi*ul %ssi& se plasea!a fie dupa prenume, fie dupa tot numele, dar niciodata doar
dupa numele de famile. Kumele de familie in lima coreeana este cel de pe prima
po!itie.
+*emplu'
Nume complet -> ( Lee Suhan)
Respectuos: (Lee Suhan-ssi) sau (Suhan-ssi)
Nerespectuos: (Lee-ssi)
Copula (ida) se )oloseste pentru a e*prima de+nitia, identitatea sau
descrierea. -u se )oloseste pentru a e*prima e*istenta. &entru e*istenta se
)oloseste . %itda&. %4+V. 1+(T.A @&
Conjugarea copulei (ida) la preent a!rmati" ("ei lectia #)
-i.el )ormal politicos (8 (imnida)
-i.el standard politicos(8( ieyo)
-i.el intim (in)ormal) sau )amiliar (8t (iya)/ t^
Forma interogativa / (mnia/ seumnia! nivel formal politicos
Ex'resia C72 5mni//a7 seumni//a6 se #oloseste 'entru a ex'rima intero$atia la
ni"el #ormal 'oliticos. Ea se a!au$a la ra!acina "er%ului. Ra!acina se o%tine inlaturan!
terminatia 5!a6 !e la #orma !e !ictionar. "xpresia (mnia! se a!au$a la
ra!acina terminata in "ocala& iar 2 5 seumni//a6 la ra!acina terminata in consoana.
"xemplu:
Ra!acina in "ocala-
-> # -> 9 Esti9 4unteti9 Este9
$da -> i #mnia ->imnia%
&&&&& Du'a cum ati o%ser"at in !ialo$& 'entru "er%ul 5i!a6& la #orma intero$ati"a la ni"el
stan!ar! 'oliticos& #orma "er%ului este '( ieyo)
Ra!acina in consoana-
(8 : 2 ->29 Citeste9& Cititi9 Citesti9
Il/!a (8 il/: seumni//a (8 il/seumni//a9
Pe scurt, pentru a formula intreari, inlocuiti terminatia %da& de la e*presia pentru
pre!ent afirmativ C%mnida& sau 2%seumnida& cu terminatia %==a&.
"xemplu:
n . (8 C,eon,on$ este coreean.
(heonhong hangu= saram-imnida.
n 9 (8 C,eon,on$ este coreean9
(heonhong hangu= saram-imni==a9
'articula augmentativa 5do! (8de asemenea(
,e foloseste pentru a indica c2 ceva ce a fost e*primat inainte e valail si pentru
persoana sau lucrul in discutie. % +chivalentul cuvantului din france!a aussi3 sau
engle!a "$
"xemplu:
n . (8 0uin este coreeanca.
n . ( 1u de asemenea sunt coreean./ 0i eu sunt coreean.
2escrierea na"inali"a"ii
Pentru a descrie nationalitatea se foloseste cuvantul %saram-persoan2&, care se
adauga la numele tarii.
+*emplu'
n : (8 n (8coreean
Han$u/: saram(8 ,an$u/(saram
n . (8 C,eon,on$ este coreean.
(heonhong hangu= saram-imnida.
-en"ru a in"reba *es.re na"inali"a"e, se foloseste cuvantul 9 %eoneu9- care9&,
care se plasea!a in fata cuvantului %nara-tar2& urmat de cuvantul %saram-
persoan2&.
+*emplu'
' (82e nationalitate sunteti'
-eneu nara saram-imni==a9 - %(are tara persoana a fi9&
- . ( 1u sunt rom$n.
;eo-neun /umania saram-imnida. - %+u /omania persoana a fi&.
LIMBA COREEANA-LECTIA 4
LIM)A COREEAN:
LECTIA C
EU NU SUNT AVOCAT
2IALOG
Object3
Ni!el 1r/al .li"ics
n' 9
' . s . .
n' 9
' n s9
n' . ss . !. 9
' . . n .
n 9
n' . . .
TRANSCRIERE
Oohan ' ;ih<eon ssi-neun <eonhosa-imni==a9
;ih<eon ' Anio. ;eo-neun <eonhosa-ga animnida. HoesaGon-imnida.
Oohan ' #eure<o9
;ih<eon ' Oohan ssi-neun gasu-imni==a9
Oohan ' Anio. ;eo-neun gasu-ga animnida. Iaeu-imnida. ;ih<eon ssi-neun ilon saram-
imni==a9
;ih<eon ' Anio. ;eo-neun ilon saram-i animnida. Hangu= saram-imnida.
Oohan ssi-neun =aenada saram-imni==a9
Oohan ' Anio. =aenada saram-i animnida. 0igu= saram-imnida.
Ni!el s"an*ar* .li"ics
n' 9
' . s . .
n' 9
' n s 9
n' . ss . !. 9
' . . n . n 9
n' . . .
TRANSCRIERE
Oohan ' ;ih<eon ssi-neun <eonhosa-<e<o9
;ih<eon ' Anio. ;eo-neun <eonhosa-ga ani<e<o. HoesaGon-ie<o.
Oohan ' #eure<o9
;ih<eon ' Oohan ssi-neun gasu-<e<o9
Oohan ' Anio. ;eo-neun gasu-ga ani<e<o. Iaeu- <e<o. ;ih<eon ssi-neun ilon saram- ie<o9
;ih<eon ' Anio. ;eo-neun ilon saram-i ani<e<o. Hangu= saram- ie<o. Oohan ssi-neun
=aenada saram- ie<o9
Oohan ' Anio. =aenada saram-i ani<e<o. 0igu= saram- ie<o.
Ni!el in"i/ .li"ics# cn!ersa"ie in1r/ala$
Cu!in"ele cu rsu /arc(ea&a ni!elul in1r/al #1a/ilial$
n' t9
' . s t. t.
n' 9
' n st9
n' . ss t. !t. t 9
' . t. n t . n t9
n' . t. t.
TRANSCRIERE
Oohan ' ;ih<eon-eun <eonhosa-<a9
;ih<eon ' Ani. Ka-neun <eonhosa-ga ani<a. HoesaGon-i<a.
Oohan ' #eure9
;ih<eon ' Oohan-eun gasu-<a9
Oohan ' Ani. Ka-neun gasu-ga ani<a. Iaeu-<a. ;ih<eon-eun ilon saram-i<a9
;ih<eon ' Ani. Ka-neun ilon saram-i ani<a. Hangu= saram-i<a. Oohan-eun =aenada saram-
i<a9
Oohan ' Ani. =aenada saram-i ani<a. 0igu= saram-i<a.
TRA2UCERE
Oohan ' 7ra ;ih<eon, sunteti avocat9
;ih<eon ' Ku. +u nu sunt avocat. ,unt functionar2.
Oohan ' (hiar asa9
;ih<eon ' 7le Oohan, sunteti cnt2ret9
Oohan ' Ku. +u nu sunt cnt2ret. ,unt actor. 7r2 ;ih<eon, sunteti japone!29
;ih<eon ' Ku. +u nu sunt japone!a. ,unt coreeanc2. 7le Oohan, sunteti canadian9
Oohan ' Ku. Ku sunt canadian. ,unt american.
VOCA)ULAR
HANGUL
TRANSCRIERE ROMANA
6
#eure<o6 geure (hiar asa96 Asa este.

<eonhosa avocat
s
gasu cantaret
W y*
HoesaGonW ji=jangin "unctionar de irou
!
aeu Actor, actrita

anida a nu fi % copula negativa&


6
neun 6 eun 0arcator al suiectului
GRAMATICA
C.ula nega"i!a #ani*a$% a nu 1i
(opula negativa #ani*a& se traduce in romana prin a nu 1i-. Aceasta nu este
conjugarea la forma negativa a copulei #i*a$%a 1i, ci un !erb *e sine s"a"a"r.
Cns"ruc"ie
%> + %> # a nu 1i$
Ani*a %> ani+ /ni*a %> ani/ni*a
Cn;ugarea c.ulei #ani*a$ la "i/.ul .re&en"
NIVEL 4ORMAL Dani/ni*aE
NIVEL STAN2AR2 DaniAeAE
NIVEL INTIM #IN4ORMAL$ DaniAaE
C.ula #i*a$% a 1i
-re&en" a1ir/a"i! -re&en" in"erga"i!
NIVEL 4ORMAL Di/ni*aE Di/niFFaE
NIVEL STAN2AR2 (uvant in vocala+
DAeAE <
cuvant in consoana3
DieAE
(uvant in vocala+
DAeAE <
cuvant in consoana3
DieAE
NIVEL INTIM
#IN4ORMAL$
Zj]^cd Xc ]qZ^l^
t F<aH
cuvant in consoana3
<CFi<aH
Zj]^cd Xc ]qZ^l^
t F<aH
cuvant in consoana3
<CFi<aH
-ar"iculele #ga$ si #i$
,e folosesc impreuna cu copula negativa #ani*a$ pentru a marca
numele predicativ %ceea ce nu es"e subiec"ul&. Particula #ga$ se alipeste unui
cuvant terminat in vocala, iar particula #i$ se alipeste unui cuvant terminat in
consoana.
+*emplu'
s . -T +u nu sunt avocat
;eo-neun <eonhosa-ga animnida.
. -T +u nu sunt canadian
:aenada saram-i animnida.
Particulele %ga& si %i& se mai folosesc pentru a introduce suiectul pentru
prima data intr-o discutie.
Particula < %neun6 eun& marchea!a suiectul propo!itiei. Particula se alipeste unui
cuvant terminat in consoana , iar se alipeste unui cuvant terminat in vocala.
+*emplu'
. -T+u nu sunt japone!.
;eo-neun ilon saram-i animnida.
. -T ;ih<eon este avocat;.
;ih<eon-eun <eonhosa imnida.
LIMBA COREEANA-LECTIA 5
L$%&A C'R((AN)
L(C*$A +
*U A$ UN $U&$*,
-$AL'G
Object4
Ni"el .ormal politicos
n( zs 2'
( . zs 2. n zs 2'
n( . zs 2.
( zs 2'
n( . 2.
T)*+,-)$")"
Yo,an- Yunseol ssi(neun nam+ac,in$u($a isseumni//a9
3unseol( -e. 4eo-neun namachingu isseumnida.
Yo,an ssi(neun 0eo+ac,in$u($a isseumni//a 9
Yo,an- Anio. Yeo+ac,in$u($a eo'sseumni!a.
Yunseol- Yeo+ac,in$u($a eo'sseumni//a9
Yo,an- Ne. Eo'sseumni!a.
Ni"el standard politicos
n( zs '
( . zs . n zs '
n( . zs .
( zs '
n( . .
T)*+,-)$")"
Yo,an- Yunseol ssi(neun nam+ac,in$u($a isseoyo9
3unseol( -e. 4eo-neun namachingu isseoyo. Yo,an ssi(neun 0eo+ac,in$u($a isseoyo 9
Yo,an- Anio. Yeo+ac,in$u($a eo'seoyo.
Yunseol- Yeo+ac,in$u($a eo'seoyo9
Yo,an- Ne. Eo'seoyo.
Ni"el intim( .amilial)
n( zs '
( . zs . n zs '
n( . zs .
( zs '
n( . .
T)*+,-)$")"
Yo,an- Yunseol(eun nam+ac,in$u($a isseo9
Yunseol- Eun$. Na(neun nam+ac,in$u isseo. Yo,an(eun 0eo+ac,in$u($a isseo 9
Yo,an- Ani. Yeo+ac,in$u($a eo'seo.
Yunseol- Yeo+ac,in$u($a eo'seo9
Yo,an- Eun$. Eo'seo.
T)*./-")"
Yo,an- Yunseol& tu ai un 'rieten9
Yunseol- Da. Eu am un 'rieten. Dle Yo,an& a"eti o 'rietena 9
Yo,an- Nu. Nu am o 'rietena.
Yunseol- Nu a"eti 'rietena9
Yo,an- Nu. Nu am.
')0+/+T$"
Can! litera K5s6 e 'e ultima 'ozitie intr(o sila%a& iar urmatoarea sila%a ince'e cu alta
consoana& alta !ecat K5s6 sau T5n$6& aceasta se 'ronunta <t=. Can! litera K5s6 ocu'a ultima
'ozitie intr(o sila%a& iar urmatoarea sila%a ince'e cu K5s6 sau T5n$6& aceasta se 'ronunta ca
atare& a!ica <s=.
Exem'lu
(8 a exista
it!a
2 -5 a e*ista (ni.el )ormal)
isseumnida
10-*2/3*)
4*+G/3 T)*+,-)$")" )05*+*
> Nam+a > namseon$ .ar%at& %aiat
> Yeo+a > 0eoseon$ ?emeie& #ata
z c,in$u 'rieten
z> Nam+ac,in$u> namc,in 2rieten& iu%it
z> Yeo+ac,in$u>0eoc,in 2rietena& iu%ita

it!a A exista& a a"ea

eo't!a A nu exista& a nu
a"ea
G)*5*T$-*
"xprimarea existentei- ver6ul (itda!
2entru a ex'rima existenta unui lucru se #oloseste "er%ul 5it!a6( "ezi lectia @.

Exem'lu-
,/2$"-T:5neun67 5eun6 ,/2,T.7: 8$a=7 <i=: [isseumnida"
662 -5 2.( 8 Exista %ani 54unt %ani& A"em %ani6
Don:i: isseumni!a (8 Don(i isseumni!a.
Aer%ul 5it!a6 'oate ex'rima si posesia& sau c; un lucru exista 'entru cine"a.
Exem'lu-
zs 2. (8Eu am un iu%it.
1eo(eun nam+ac,in$u($a isseumni!a. (85literal- Un iu%it exista 'entru mine6
s2. (8 Eu am o masina.
1eo(neun +a!on$c,a($a isseumni!a. (85literal- O masina exista 'entru mine6
-on9ugarea ver6ului (itda!
')":"+T *F$)5*T$1 ')":"+T $+T")0G*T$1
+$1"3 F0)5*3
25isseumni!a6 2 5isseumni//a6
+$1"3 ,T*+.*).
5isseo0o6 5isseo0o6
+$1"3 $+F0)5*3
($+T$5!
5isseo6 5isseo6
*3T" ";"5'3":
( s 29 (8Min& tu ai o $eanta9
Min ssi(neun $anan$(i isseumni//a9
( . s 2. -57a, eu am o geanta.
-e. 8a!ang-i isseumnida.
"xprimarea inexistentei- ver6ul (optda!- a nu exista, a nu avea
2entru a ex'rima inexistenta sau a%senta unui lucru se #oloseste "er%ul (optda!.
Aer%ul 5o't!a6 nu este #orma ne$ati"a a "er%ului 5it!a6& ci un "er% !e sine statator.
-0+,T)/-T$"
-># ->
Eo't!a(8eo's:seumni!a(8eo'sseumni!a
Exem'lu-
,/2$"-T:5neun67 5eun6 02$"-T 7: 8$a=7 <i=: [eopsseumnida"
::z:s: 2
4eo6neun6yeoachingu6ga6eopsseumnida
zs2. -5 1u nu am o iu!ita.
4eo-neun yeoachingu-ga eopsseumnida.-5(literal( 9 iu!ita nu e*ista pentru
mine)
Conjugarea "er/ului (eoptda!
')":"+T *F$)5*T$1 ')":"+T $+T")0G*T$1
+$1"3 F0)5*3
2
5eo'sseumni!a6
2
5eo'sseumni//a6
+$1"3 ,T*+.*).
5eo'se0o6 5eo'se0o6
+$1"3 $+F0)5*3
($+T$5!
5eo'seo6 5eo'seo6
ATE EBEM2E-
2' -53erin, tu nu ai o carte'
3erin ssi-neun chaeg-i eopsseumni::a'
. 2. (8Nu& nu am o carte.
Ne. C,ae$(i eo'sseumni!a.
-ar"iculele #ga$ si #i$
,e folosesc impreuna cu verele <= (itda! si >=(eoptda! pentru a marca ceea ce
e*ista sa ceea ce nu e*ista %ceea ce avem sau nu avem&. Particula #ga$ se alipeste unui
cuvant terminat in vocala, iar particula #i$ se alipeste unui cuvant terminat in consoana.
+*emplu'

s 2. (8 Eu am o masina.
1eo(neun +a!on$c,a($a isseumni!a.

C D 2. -5 1u nu am o carte.
2haeg-i eopsseumnida.
Raspunsul la o intre/are negati"a
2and cine.a pune o intre!are negati.a, in lim!a coreeana raspunsul este
a+rmati., ca o con+rmare a intre!arii puse anterior.
1*emplu(
2' -53erin, tu nu ai o carte'
3erin ssi-neun chaeg-i eopsseumni::a'

. 2. -5-u, nu am o carte.(7a/Asa este, nu am o carte.)
-e. 2haeg-i eopsseumnida.
;aspunsul (ne)-da, este con+rmarea intre!arii negati.e anterioare.