Sunteți pe pagina 1din 33

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA


FACULTATEA DE DREPT






NOTE DE CURS
DREPT CONTRAVENI ONAL
(Ciclul I)


AUTORI:
Victor Mocanu
dr. n drept, conf. univ.
Valeriu Munteanu
dr. n drept, lector univ.



Aprobat la edina Catedrei Drept public
din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10

Examinat de Consiliul facultii de Drept USEM
la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5

Aprobat la edina Senatului USEM
din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9




CHIINU 2013
2


Cuprins

















Tema1. Consideraii generale privind dreptul contravenional
3
Tema2. Noiunea rspunderii contravenionale
5
Tema3. Caracteristica general a prii speciale a Codului contravenional...
6
Tema4. Noiuni generale privind procesul contravenional
8
Tema5. Sistemul autoritilor competente s soluioneze cauzele
contravenionale.

10
Tema6. Participanii la procesul contravenional. Probele i msurile
procesuale de constrngere.

14
Tema7. Fazele procesului contravenional
18
3


Tema 1. Consideraii generale privind dreptul contravenional

n Republica Moldova realitile politico-economice i social-culturale au
impus i continu s impun rigorile unui sistem de drept complex, sistem ce se
constituie ca o parte integrant a evoluiei tiinifice a societii. Conform teoriei
generale a dreptului, sistemul de drept desemneaz structura intern a dreptului,
adic organizarea lui interioar, apt s asigure unitatea normelor juridice i
gruparea lor pe subsisteme (instituii juridice, subramuri i ramuri de drept).
Elementul principal al sistemului de drept l constituie ramura de drept,
care este totalitatea normelor juridice ce reglementeaz relaiile sociale dintr-un
anumit domeniu de activitate al vieii sociale n baza unei metode specifice de
reglementare i a unor principii proprii.
Din definiia citat evideniem criteriile n baza crora se structureaz
ramurile sistemului de drept: obiectul reglementrii juridice, adic relaiile
sociale ce cad sub incidena normelor juridice; metoda de reglementare, adic
modalitatea practic de influenare a conduitei subiectelor de drept n cadrul
relaiilor sociale respective; principiile proprii, adic ideile generale direcionale
care stau la baza elaborrii i aplicrii normelor juridice specifice ramurii de
drept. Sistemul de drept nu este o construcie rigid: n evoluia sa nregistreaz
apariia unor noi ramuri de drept. Aceasta se datoreaz faptului c sistemul dai
se dezvolt o dat cu societatea, caracterul su dinamic este pus n eviden de
nfiinarea unor noi norme juridice, de noi raporturi i instituii juridice, de noi
subramuri de drept care n ansamblu formeaz ramura de drept n dezvoltarea
sistemului de drept n ultimul timp, se observ o tendin continu de
difereniere, specializare i consolidare a noi ramuri de drept.
Nu este surprinztor faptul c pe marele trunchi al tiinei juridice ori
alturi de tiinele clasice de drept apar altele moderne, corespunznd
necesitilor actuale ale statului: dreptul economic, dreptul penitenciar, dreptul
vamal, dreptul transporturilor, dreptul maritim, dreptul bancar, dreptul
proprietii intelectuale etc.
4

Tendina de adncire i specializare a procesului de cunoatere a dreptului,
de difereniere i apariie a unor noi ramuri de drept se datoreaz legitilor
generale de dezvoltare a societii i a statului, dinamice i n plin transformare.
n societatea modern, relaiile sociale sunt mereu n schimbare, n sensul
c apar relaii sociale noi, iar cele vechi sunt continuu nnoite i amplificate,
ceea ce are drept consecin diversificarea reglementrilor juridice i, de aici,
apariia de noi ramuri i discipline de drept
Aadar, pe planul existenei sociale, sistemul de drept reprezint o realitate
obiectiv, fiind constituit pe o baz material i dependent, prin organe i
funcionalitate, de om.
Prin intermediul lui se orienteaz dezvoltarea armonioas a ramurilor de
drept, asigurndu-se o previzibilitate a dezvoltrii fatalitii i societii n
ansamblu. Valoarea unui sistem de drept ns nu poate fi apreciat n raport cu
gradul n care acesta satisface cerinele de ordine, regularitate i securitate, ci n
principal n funcie de coninutul i finalitatea reglementrilor juridice, de
modelul concret de convieuire social pe care l promoveaz, al ordinii de drept
pe care tinde s o dezvolte.
Ne preocup deci mai puin, din punctul de vedere pe care ni-1
propunems-1 abordm, ramurile de drept apte s instituie o ordine. Astfel,aici,
prezint mai mult interes acele ramuri de drept care urmresc s promoveze
reglementri adecvate nevoilor sociale reale, imperativelor progresului
social,armonizrii diverselor categorii de interese i scopuri, realizrii
aspiraiilor comune ale ntregului sistem social politic. Baza acestor premise
generale putem contura credem o ncercare de prefa la dreptul contravenional.








5



Tema 2. Noiunea rspunderii contravenionale

Raspunderea contraventionala consta in aplicarea de catre organul
imputernicit a sanctiunii fata de persoana ce a savirsit o contraventie. Trasaturile
raspunderii contraventionale sunt:
1. Singurul temei juridic il constituie contraventia
2. Pentru savirsirea contraventiilor sunt prevazute sanctiunii administrative
care se aplica pe caleextrajudiciara
3. Aplicarea sanctiunilor se face prin intermediul unii proceduri speciale si
anume proceduracontraventionala
4. Intre organu care aplica sanctiunea pe de o parte si contravenient pe de
alta parte nu existarelatii de subordonare, aceasta este o deosebire esentiala de
dreptul disciplinar
5. Aplicarea sanctiunii contraventionale se reduce doar la suportarea unor
consecinte negative strict determinate de codul contraventional si nu atrage dupa
sine alte lucrari negative cum ar fi :concedierea de la serviciu , antecedente
penale si altele.
Este important sa facem o dilimitare intre raspunderea contraventionala si
constringerea contraventionala.
Constringerea contraventionala este un termen mai larg care cuprinde pe
linga sanctiuni si unelemasuri de prevenire a contraventiilor cum ar fi de
exemplu: controlul documentelor sau controlul bagajelor precum si unele masuri
de stopare a contraventiilor (retinerea persoanei)
n concluzie : prin raspundere contraventionala intelegem un raport care se
stabileste intre stat sicontravenient si al carui continut il constituie dreptul
statului de a aplica sanctiunecontravenientului precum si obligatia acestuia de a
suporta sanctiunea.



6





Tema 3. Caracteristica general a prii speciale a Codului
contravenional
Prin sistemul Prii speciale a dreptului contravenional se nelege
clasificarea i gruparea n anumite categorii i grupe a tuturor faptelor
antisociale periculoase, recunoscute de legislaia contravenional drept
contravenii.
Criteriul principal de clasificare a contraveniilor este obiectul atentrii.
Componenele concrete de contravenii snt aranjate n Partea special a
Crii nti din CC al RM ntr-o anumit ordine, formnd capitole separate, n
funcie de obiectul generic unic. Capitolele snt aranjate ntr-o anumit ordine
dup valoarea obiectului generic asupra cruia se atenteaz. Fiecare capitol din
partea special a CC al RM este constituit cu luarea n consideraie a
caracterului obiectelor mpotriva crora este ndreptat nemijlocit atentatul
contravenional.
Indiciul ce determin locul fiecrei contravenii este obiectul nemijlocit al
atentatului contravenional. Aceast structurare a Prii speciale a CC al RM pe
capitole, precum i ordinea lor snt condiionate de caracterul i de sistemul
relaiilor sociale ce snt aprate de legislaia contravenional.
Includerea componentelor de contravenii ntr-un capitol sau altul servete
drept indiciu al gradului i al caracterului pericolului social al faptei svrite.
Partea special a Crii nti din Codul contravenional al Republicii
Moldova are urmtoarea structur:
- Capitolul 6. Contravenii ce atenteaz la drepturile politice, de munc i la
alte drepturi constituionale ale persoanei fizice.
- Capitolul 7. Contravenii ce atenteaz la sntatea populaiei, sntatea
persoanei, la starea sanitar-epidemiologic.
- Capitolul 8. Contravenii care atenteaz la drepturile reale.
- Capitolul 9. Contravenii n domeniul proteciei mediului.
7

- Capitolul10. Contravenii n domeniul industriei, construciilor,
energeticii, gospodriei comunale, locuinelor i amenajrii teritoriului.
- Capitolul11. Contravenii n domeniul agricol i sanitar-veterinar.
- Capitolul12. Contravenii ce atenteaz la regimul din transporturi.
- Capitolul13. Contravenii n domeniul circulaiei rutiere.
- Capitolul14. Contravenii n domeniul comunicaiilor electronice,
comunicaiilor potale i al tehnologiei informaiei
- Capitolul15. Contravenii ce afecteaz activitatea de ntreprinztor,
fiscalitatea, activitatea vamal i valorile mobiliare.
- Capitolul16. Contravenii ce afecteaz activitatea autoritilor publice.
- Capitolul17. Contravenii ce atenteaz la regimul frontierei de stat i
regimul de edere pe teritoriul Republicii Moldova.
- Capitolul18. Contravenii ce afecteaz modul de administrare.
Contravenii n domeniul supravegherii pieei,metrologiei, standartizrii i
proteciei consumatorilor.
- Capitolul19. Contravenii ce atenteaz la ordinea public i la securitatea
public.
- Capitolul20. Contravenii n domeniul evidenei militare.
Sistemul Prii speciale a dreptului contravenional are un caracter
variabil, determinat de procesul de perfecionare a relaiilor sociale ntr-o
anumit etap de dezvoltare a societii, de caracterul valorilor sociale
carenecesit a fi protejate de normele dreptului contravenional.










8




Tema 4. Noiuni generale privind procesul contravenional
Procesul contravenional (PC) cuprinde totalitatea normelor juridice
procesuale ceconin anumite reguli de implementare a normelor materiale ale
dreptului contravenional.Procesul contravenional este activitatea desfurat de
autoritatea competent, cu participarea prilor i a altor persoane titulare de
drepturi i de obligaii, avnd ca scopconstatarea contraveniei, examinarea i
soluionarea cauzei contravenionale, constatareacauzelor i condiiilor care au
contribuit la svrirea contraveniei.
Procedura contravenional are drept scop:
elaborarea unui mecanism de aplicare corect a msurilor de constrngere
statal, in-clusiv a sanciunilor contravenionale pentru asigurarea executrii
deciziilor de aplicare a pedepsei contravenionale.
soluionarea complet i obiectiv a cazului contravenional, astfel nct
persoanavinovat s fie sancionat conform legii i nici o persoan s nu fie
sancionat pe nedrept.
Sarcinile procedurii contravenionale snt:
clarificarea la timp, sub toate aspectele i obiectiv a mprejurrilor
fiecrui caz;
soluionarea cazului contravenional n strict conformitate cu legislaia;
asigurarea executrii hotrrii;
stabilirea cauzelor i condiiilor care au contribuit la comiterea
contraveniilor;
Aceste sarcini formeaz cteva blocuri de activiti ce contribuie la
atingerea scopului procedurii contravenionale: activitatea privind jurisdicia
contravenional (soluionarea corect a cazului contravenional: nici o persoan
9

vinovat de comiterea unei fapte contravenionale nu poate s se eschiveze de la
rspunderea contravenional i nici o persoan nevinovat de comiterea unei
fapte contravenionale nu poate fi tras la rspunderea contravenional) i
activitatea de prevenie (stabilirea cauzelor i condiiilor ce favorizeaz
contravenionalitatea, prevenirea de noi contravenii, resocializarea
contravenientului).
Clarificarea la timpa mprejurrilor fiecrui caz nseamn, n primul rnd,
respectarea termenelor prevzute n art. 30, 34, 36, 450, 453, 454, 468, 469,
475,478 din Codul contravenional al RM.
Clarificarea deplin i obiectiv a mprejurrilor fiecrui caz presupune c
n procesul constatrii faptei contravenionale comise i al cercetrii cazului, n
baza probelor acumulate, respectnd strict principiile de baz ale dreptului
contravenional i ale procedurii contravenionale, este necesar s se stabileasc:
a fost sau nu nclcat norma material a dreptului contravenional; vinovia
fptuitorului; fptuitorul este sau nu subiect al rspunderii contravenionale;
circumstanele atenuante i cele agravante ale faptei etc. Soluionarea cazului n
strict conformitate cu legislaia nseamn c, pe lng cercetarea corect i sub
toate aspectele a cazului contravenional, decizia cu privire la aplicarea
sanciunii contravenionale trebuie s fie adoptat n strict corespundere cu
cerinele legislaiei n vigoare, iar tipul i severitatea sanciunii contravenionale
aplicate trebuie s corespund gradului de pericol social al faptei comise.







10





Tema 5. Sistemul autoritilor competente s soluioneze cauzele
contravenionale

Snt competente s soluioneze cauzele contravenionale:

a) instana de judecat;

b) procurorul;

c) comisia administrativ;

d) agentul constatator (organele de specialitate specificate la art. 400423
5
).

Agentul constatator este reprezentantul autoritii publice a statului care,
n limitele competenei sale, are menirea de a constata fapta contravenional, iar
n cazurile i condiiile prevzute de lege, i de a soluiona cauza. Reieind din
caracteristica competenei, agenii constatatori pot fi divizai n dougrupe:
a)agenii mputernicii s constate fapte contravenionale, s examineze
cauza contravenional i s aplice sanciuni contravenionale;
b)agenii mputernicii numai s constate fapte contravenionale.
La primul grup se refer: organele afacerilor interne (art. 400 din CC al
RM); Central Naional Anticorupie (art. 401 din CC al RM); organele de control
financiar i fiscal ale Ministerului Finanelor (art. 402 din CC al RM); Serviciul
Vamal (art. 403 din CC al RM);Comisia Naional a Pieei Financiare (art. 404
din CC al RM); organele pentru proteciamediului i Agenia pentru Silvicultur
Moldsilva" (art. 405 din CC al RM); organelesupravegherii sanitar-
epidemiologice de stat (art. 406 din CC al RM); organele de specialitaten
domeniul transporturilor (art. 407 din CC al RM).La al doilea grup de ageni
constatatori se refer: Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea
Pieei, Metrologie i Protecia Consumatorilor (art. 408 din CC al RM);Inspecia
Muncii (art. 409 din CC al RM); Agenia Naional pentru Reglementare n
11

Comunicaii Electronice i Tehnologia Informaiei (art. 410 din CC al RM);
Agenia Naional pentru Reglementare n Energetic (art. 411 din CC al RM);
Casa Naional de Asigurri Sociale (art. 412 din CC al RM); Compania
Naional de Asigurri n Medicin (art. 413 din CC al RM); organele
supravegherii de stat n domeniul agricol i sanitar-veterinar (art. 414 din CC al
RM); Ministerul Aprrii (art. 415 din CC al RM); Inspecia de Stat n
Construcii (art.416 din CC al RM); serviciile publice de gospodrie comunal
(art. 417 din CC al RM);Agenia Rezerve Materiale, Achiziii Publice i
Ajutoare Umanitare (art. 418 din CC al RM);Biroul Naional de Statistic (art.
419 din CC al RM); Serviciul de Stat de Arhiv (art. 420 din CC al RM);
Departamentul de executare (art. 421 din CC al RM); Agenia
Medicamentului(art. 422 din CC al RM); Serviciul Grniceri (art. 423 din CC al
RM),Primul grup de ageni constatatori desfoar o activitate procesual larg
privind:depistarea abaterii antisociale ilicite, constatarea ei, cercetarea ampl a
cauzei, emiterea deciziei asupra cazului, aducerea ei la cunotina persoanelor
interesate, organizarea executrii deciziei etc. Practic, ele efectueaz toate
etapele procedurii contravenionale (aa-numita procedur accelerat").Al
doilea grup de ageni constatatori desfoar numai activitatea procesual
privind constatarea faptei contravenionale i ncheierea proceselor-verbale cu
privire la contravenii,care se remit spre examinare n instana competent.
Procurorul particip la procesul contravenional n limitele competenei
stabilite prin lege, care este destul de larg. Procurorul este n drept:
s porneasc procesul contravenional;
s aplice n cazurile prevzute de lege o sanciune contravenional;
s solicite aplicarea de ctre instana de judecat a unei sanciuni
contravenionale;
s particip le la examinarea cauzei n instana de judecat atunci cnd procesul
contravenional a fost pornit de el;
s verifice legalitatea aciunilor agentului constatator;
s atace decizia agentului constatator sau a instanei de judecat;
s exercite alte drepturi prevzute de lege.353Contestaia procurorului asupra
deciziei agentului constatator emise n cazul contravenional poate fi declarat n
instana de judecat n termen de 15 zile.354
12

Comisia administrativ se instituie de ctre consiliul local (stesc, comunal,
orenesc, municipal) pe lng autoritatea public local executiv.
Dincomponenacomisiei administrative fac parte preedintele,
vicepreedintele, secretarul responsabil i 47 membri.
n funcia de preedinte al comisiei administrativesealege un viceprimar
sau un alt membru al comisiei, n cazul autoritilor publice locale n care nu
este prevzut funcia de viceprimar, sau un vicepretor, n cazul comisiilor
administrative care activeaz n municipiul Chiinu.
n calitatea de membru al comisiei administrative pot fi alei i
reprezentani ai societii civile.
Comisia administrativ examineaz cazurile de contravenie care i-au fost
atribuite prin Codul contravenional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24
octombrie 2008. Comisia administrativ examineaz cauzele n edin public,
verbal, nemijlocit i n contradictoriu. edina poate fi declarat nchis n
interesul respectrii moralitii, ordinii publice sau securitii naionale, de
asemenea n cazul n care interesele minorilor sau protecia vieii private a
prilor n proces o cer. Comisia administrativ examineaz cauza
contravenional n termen de 30 de zile de la data nregistrrii cauzei de ctre
secretarul responsabil. edina de examinare a cauzei contravenionale se
desfoar cu participarea prilor citate n modul prevzut de Codul
contravenional.
Hotrrea de aplicare a sanciunii contravenionale conin:
a) data i locul adoptrii hotrrii;

b) numele i prenumele preedintelui edinei, ale secretarului responsabil i
ale membrilor comisiei prezeni n edin;

c) date privind identitatea contravenientului: numele, prenumele,data i locul
naterii, starea familial, locul de trai, seria i numrul actului de identitate,
codul de identificare (IDNP), locul de munc i funcia;

d) locul i data comiterii contraveniei, esena acesteia;

e) circumstanele atenuante i agravante constatate la examinarea cauzei;

f) probele pe care se ntemeiaz hotrrea comisiei i motivele respingerii
probelor;
13


g) norma contravenional n al crei temei a fost intentat procesul
contravenional;

h) norma contravenional pe care se ntemeiaz hotrrea comisiei;

i) felul i mrimea sanciunii aplicat contravenientului;

j) soluia referitoare la corpurile delicte;

k) modul i termenul de atacare a hotrrii.





































14









Tema 6. Participanii la procesul contravenional. Probele i msurile
procesuale de constrngere


Probele snt elemente de fapt, dobndite n modul stabilit de codul
contraventional, care servesc la constatarea existenei sau inexistenei
contraveniei, la identificarea fptuitorului, la constatarea vinoviei i la
cunoaterea altor circumstane importante pentru justa soluionare a cauzei.
Probe in procedura contraventional sunt: procesul-verbal cu privire la
contravenie, procesul-verbal de ridicare a obiectelor i documentelor, procesul-
verbal de percheziie, explicaiile persoanei n a crei privin a fost pornit
proces contravenional, depoziiile victimei, ale martorilor, nscrisurile,
nregistrrile audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiectele i
documentele ridicate, constatrile tehnico-tiinifice i medico-legale, raportul
de expertiz. Snt admisibile doar probele pertinente, concludente si utile,
administrate conform legii.
Nu pot fi administrate ca probe datele care au fost obinute:
a) prin violen, ameninri sau prin alte mijloace de constrngere;
b) prin metode ce contravin prevederilor tiinifice;
c) prin nclcarea esenial a drepturilor i libertilor constituionale ale
persoanei, inclusiv a dreptului la apraresau a dreptului la interpret/traductor.
Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in
procedura contraventionala, care presupuneverificarea si colectarea probelor, in
favoarea sau in defavoarea faptuitorului de catre organele imputernicite
saconstate cazul contraventional si sal examineze din oficiu sau la cererea altor
participanti la procedura. Oriceinformatie poate fi considerate drept proba daca
sint respectate doua conditii: Ea contine date privind comiterea sau necomiterea
contraventiei, vinovatia faptuitorului, alte date care potcontribui la solutionarea
obiectiva a cazului contraventionalAceasta informatie este colectata in modul
stability de lege si din sursele prevazute de lege.Clasificarea probelor. Probele
15

pot fi clasificate in initiale si derivate, directe si indirect, positive si negative,
deacuzare si de justificare.
Participantii la procedura contraventionala pot fi grupati in 3 grupe:
a.organele statale, participante la procesul contraventional- agentul
constatator sau procurorul
b.partile interesate ale procedurii contravenionale care urmaresc un interes
persoanal-faptuitorul,delicventul, contravenientul, partea vatamata si
reprezentantii lor legalic.
c. persoanele care contribuie la desfasurarea procesului contraventional -
aparatorul, martorul, expertul,specialistul, interpretul, traducatorul.

Masurile de asigurare a procedurii contraventionale sint cele de
constringere procesuala ca modalitate a
constringerii statale.Masurile de asigurare a procedurii contraventionale aplicate
dupa comiterea faptei contraventionale au drept scop buna si legitima
desfasurare a procedurii contraventionale. Ele formeaza mecanismul de protectie
a normelor procesuale fiind prevazute in capitolul V al Cartii a doua din Codul
contraventional. Art. 432 din CC al RMstipuleaza urmatoarele masuri
procesuale de constringere: retinerea; aducerea silita; inlaturarea de la
conducereavehiculului; examenul medical pentrn constatarea starii de ebrietate
produse de alcool sau de alte substante;retinerea vehiculului.
Sistemul masurilor de asigurare a procesului contraventional (masurilor
procesuale de constringere) cuprinde: retinerea contraventionala; aducerea silita;
inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru constatarea
starii de ebrietate produse de alcool sau de alte substante; retinerea si aducerea
vehiculului la parcare; cercetarea la fata locului, ridicarea obiectelor si a
documentelor, perchezitia; perchezitia corporala siridicarea obiectelor si a
documentelor.
Temeiul juridic al retinerii
autorului unei fapte ilicite este expres determinat de Codul
contraventional,art 433 alin1. retinerea se aplica in cazul: 1. contraventiilor
flagrante pentru care Codul contraventional prevedesanctiunea arestului
contraventional;2.imposibilitatii identificarii persoanei in a carei privinta este
pornit proce- sulcontraventional, daca au fost epuizate toate masurile de
16

identificare.3.contraventiilor pasibile de aplicarea masuriide siguranta a
expulzarii.
Aducerea silita
Aducerea silita consta in conducerea fortata in fata instanteide judecata a
martorului sau a victimei care se eschiveaza de la prezentare. Aducerea silita se
efectueaza de catreorganul de politie in temeiul unei incheieri judecatoresti (unui
mandat).
Inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru
constatarea starii deebrietate art 438.
Persoana care conduce un vehicul este inlaturata de la conducerea acestuia
daca:
1. exista temeiuri suficiente de a presupune ca se afla in stare de ebrietate
inadmisibila produsa de alcool sau in stare de ebrietate produsa de alte
substante;
2.nu are asupra sa documentul care confirma dreptul de a conduce sau de a
folosi vehiculul.
Retinerea si aducerea vehicolului la parcarea. Art 439.Retinut poate fi
numai acel vehicul al carui conducator afost inlaturat de la conducere in baza
art. 438 din CC al RM si care este retinut.
Aducerea vehiculului retinut lastatia de parcare speciala sau pe teritoriul
organului de politie va fi
Intemeiata in cazul in care organul constatator n-a avut posibilitatea sa predea
vehiculul proprietarului, posesorului sau reprezen tantului lor.
Cercetarea ia fata locului.
Aceasta masura de asigurare a procedurii contraventionale, de regula, este
insotita deaplicarea urmatoarelor doua masuri de constringere: perchezitia
coporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.Cercetarea domiciliului fara
permisiunea persoanei careia i se lezeaza dreptul la inviolabilitatea domiciliului
seefectueaza cu autorizatia instantei de judecata, la cererea agentului constatator
in caz de infractiune flagrantacercetarea la domiciliu se poate efectua in baza
unei ordonante motivate a agentului constatator fara autorizatiainstantei de
judecata, urmind ca acesteia sa i se prezinte, imediat sau nu mai tirziu de 24 de
ore.
Perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.
17

In cazul contraventiilor aflate in competenta,lucratorul organului afacerilor
interne si lucratorul organului vamal amplasat in punctul de trecere a frontierei
destat, daca exista temeiuri de a efectua perchezitia corporala sau ridicarea, pot
ridica obiectele si documenteleimportante pentru cauza, care se afla in hainele,
in alte lucruri ale persoanei sau pe corpul ei. Perchezitia corporalasi ridicarea
obiectelor si documentelor se pot efectua fara ordonanta speciala si fara
autorizatia instantei de judecata:
1.in cazul retinerii persoanei fizice, efectuate in temeiul si in ordinea
prevazute in art. 433 din CC;
2.dacaexista motive rezonabile pentm a presupune ca una dintre persoanele
care se afla la locul efectuarii perchezitiei sauridicarii ascunde asupra sa obiecte
sau documente care pot avea importanta pentru justa solutionare a cauze




























18







Tema 7. Fazele procesului contravenional

Faza procedurii contraventionale- acea parte a procedurii contraventionale care,
pe linga sarcinile comune ale procedurii, are i sarcinile sale proprii bine
determinate, realizndu-se prin activitatea participantilor concreti la procedura
contraventionala, care se finalizeaza cu emiterea unei variante de decizie
intermediara asupra cazului
Fazele procedurii, urmarind scopul ei de baza, se deosebesc una de alta
prin: continut, participant la procedura,metodele de activitate, deciziile emise
etc. Decizia intermediara se fixeaza intr-un document procesual special(proces-
verbal cu privire la retinere; proces-verbal cu privire la perchezitia corporala,
ridicarea obiectelor si adocumentelor etc.). Fazele procedurii sint organic legate
intre ele. De regula, urmatoarea faza ii incepedesfaurarea dupa finalizarea
celei anterioare. procedura contraventionala consta din urmatoarele faze:
1)cercetarea cazului contraventional;
2)examinarea cazului i emiterea deciziei asupra cazului;
3)revizuirea cazului contraventional;
4)executarea deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale.
La prima faza
se constata fapta contraventionala, se colecteaza si se administreaza probele
privind caracterulfaptei antisociale comise si persona- litatea faptuitorului.
La a doua faza
se analizeaza documentele procesuale prezentate, se verified incadrarea
juridica a fapteicomise, circumstantele atenuante si agravante ale cauzei, se
emite decizia asupra cazului, care se aduce lacunotinta partilor procedurii.
La a treia faza
persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala, partea
vatamata saureprezentantii lor legali, precum i procurorul sint in drept sa atace
decizia cu privire la cazul contraventional.in caz de atac, executarea deciziei se
suspenda i se efectueaza revizuirea cazului de catre instanta de judecata.
19

La a patra faza
se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea
sanctiuniicontraventionale.Fazele enumerate, realizate in stricta consecutivitate,
alcatuiesc procedura contraventionala, prin care semanifesta continutul
procesului contraventional in fond.Mai exista inafara acestei proceduri clasice si
procedura accelerata sau simplificata, cind agentul constatator efectueaza de sine
statator intreg volumul de activitati procesuale privind inceperea procedurii
contraventionale,cercetarea cazului, emiterea deciziei la caz, punerea in
executare a deciziei privind aplicarea sanctiuniicontraventionale ect.
Coninutul procesului de constatare a faptei contravenionale i atribuiile
agentului constatator.
Prin constatarea faptei contraventionale se subintelege actiunea privind
stabilirea i analiza juridica a fapteiantisociale comise, incadrarea ei intr-o
anumita norma materiala a dreptului contraventional pentm a determinadaca
aceasta constituie sau nu contraventie. In cazul contraventiilor la a caror
comitere agentul constatator este imputemicit sa aplice sanctiunea
contraventionala, constatarea faptei contraventionale reprezinta procedura
contraventionala accelerata (simplificata) si cuprinde urmatoarele actiuni
procesuale, care, la rindullor, constituie unele etape ale fazei de constatare a faptei
contraventional:
Sesizarea agentului constatator.
Agentul constatator este sesizat prin plingere sau denunt ori din oficiu,
cindse afla ca a fost savirita fapta ilicita sau cind astfel de fapta a fost
stabilita in urma controlului conformatributiilor de serviciu si in cazurile
prevazute de lege.
Analiza informatiei cu privire la comiterea unei fapte antisociale.
Imediat sau in cel mult 3 zile de la datasesizarii, agentul constatator este
obligat sa verifice sesizarea si sa intreprinda masurile procesuale prevazute
delegea contraventionala:
-de a respinge porniirea unei proceduri contraventionale;
-de a expedia materialele cu informatia respectiva dupa principiul
competentei;
-de a expedia materialele ce contin informatia respectiva dupa principiul
teritorial sau ramural;
20

-de a incepe procedura contraventionala.
Inceperea procedurii contraventionale.
Aceasta actiune procesuala poate incepe numai atunci cind s-aconstatat
existenta faptei contraventionale, comise pe teritoriul deservit sau in ramura
(sfera) deservita de

agentul constatator care a fost sesizat in acest sens. Luind decizia de a
incepe proceduracontraventionala, reprezentantul agentului constatator abilitat
prin aceasta decizie dispune inceputulcolectarii probelor care ar confirma sau ar
dezminti faptul comiterii unei contraventii.
Cercetarea cauzei contravenionale constatate i emiterea deciziei asupra
cazului
La aceasta etapa de constatare a faptei contraventionale este necesar sa se
stabileasca, prin acumularea, analizai administrarea probelor, circumstantele
reale ale faptei comise. Cercetarea cazului i constatareacircumstantelor reale
ale faptei comise se realizeaza prin diferitemetode.
Metoda de baza este audierea participantilor la procedura contraventionala,
la care poate fi invitata (citata) orice persoana ce detine informatii privind fapta
contraventionala comisa sau personalitatea autorului ei: partea vatamata,
martorii, specialistul,faptuitorul. Cercetarea circumstantelor comiterii faptei
contraventionale poate fi efectuata si prin studierea purtatorilor materiali de
informatie (probe materiale), a obiectelor si a documentelor care sint un
instrument al contraventiei, precum si a obiectelor si a documentelor care sint
obiectivul direct al contraventiei etc.

Documentarea procesuala a rezultatelor cercetarii cazului.
Toate actiunile procesuale, de regula, trebuiefixate in actele procesuale.
Daca in procesul activitatii de cercetare a cazului au fost aplicate unele
masuri procesuale de constringere: retinerea, controlul corporal, controlul
obiectelor, ridicarea obiectelor si adocumentelor etc., atunci este necesar sa se
intocmeasca un proces-verbal, conform prevederilor legislatiei.
Incetarea procedurii contraventionalesau, dupa caz intocmirea procesului
verbal cu privire la contraventie.
21

Agentul care efectueaza cercetarea cazului pe parcursul desfasurarii acestei
etape, in bazarezultatelor analizei detaliate a informatiei suficiente cu privire la
fapta antisociala comisa si personalitateafaptuitorului, trebuie sa precizeze care
decizie urmeaza a fi luata.
Prima varianta de decizie urmeaza sa fie emisa in baza conditiilor prevazute in
art. 441 din CC al RM: lipsaunei fapte contraventionale; constatarea vreunuia
dintre temeiurile prevazute de lege ce exclude caracterul contraventional al
faptei comise sau aplicarea sanctiunii contraventionale; decedarea persoanei
presupuse a fifaptuitor; pentru fapta in cauza este pornita urmarire penala;
pentru aceeasi fapta si privitor la aceeasi persoana exista decizie definitiva.In
cazul incetarii procedurii pornite se intocmeste hotarire de incetare (clasare) a
cazului contraventional, dinacel moment persoana in a carei privinta a fost pomit
cazul fiind repusa in drepturi.
A doua varianta de decizie
- incheierea unui proces-verbal cu privire la contraventie - poate fi emisa
numaiatunci cind in actiunile (inactiunile) faptuitomlui sint prezente toate
elementele componente ale contraventiei, prevazute in norma materiala imputata
(obiectul, latura obiectiva, subiectul, latura subiectiva). Exceptie de laaceasta
regula generala constituie cazurile in care nu se incheie procesul-verbal
respectiv.
Procesul-verbal cu privire la contraventie este un act prin care se
individualizeaza fapta ilicita si se identifica faptuitorul.
Procesul-verbal se incheie de agentul constatator pe baza constatarilor
personale si a probelor acumulate, in prezenta faptuitorului sau in absenta lui. In
cel mult 24 de ore de la data incheierii, procesul-verbal cu privire la contraventie
se inscrie intr-un registru de evidenta in ordinea intocmirii si depunerii lui la
autoritatea din care face parte agentul constatator. In cazul procedurii
contraventionale accelerate (simplificate), cind agentul constatator potrivit
competentei este imputernicit si pentru a aplica sanctiunea, se emite decizia
Dupaemiterea deciziei asupra cazului contraventional si consemnarea
deciziei emise in procesul-verbal cu privire lacontraventie, agentul constatator
este obligat sa intreprinda masurile necesare pentru asigurarea drepturilor
participantilor la proces, inclusiv dreptul la contestatia deciziei emise, pentru
22

organizarea executarii decizieinecontestate. Copia de pe procesul-verbal se
inmineaza persoanei fata de care el este intocmit si victimei, lacerere.
Daca persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala,
victima sau reprezentantul acestoraori procurorul nu sint de acord cu decizia
emisa, ei sint in drept sa-1 conteste in instanta de judecata pe a careiraza
teritoriala activeaza autoritatea din care face parte agentul constatator, in
decursul a 15 zile de la dataaducerii la cunostinta a incheierii procesului- verbal
cu privire la contraventie, insa hotarirea poate fi repusa intermen, la cerere, de
catre autotitatea imputemicita sa examineze contestatia. Depunerea contestatiei
suspendaexecutarea sanctiunii contraventionale aplicate prin procesul-verbal.
Autorul contestatiei impotriva deciziei deaplicare a sanctiunii contraventionale
nu plateste taxa de stat.
Din momentul in care persoana in a carei privinta a fost pornita procedura
contraventionala recunoaste caeste vinovata de savirsirea contraventiei, refuza
realizarea dreptului sau la contestare, ea obtine statut juridic de contravenient si, cu
acordul ei, decizia privind aplicarea sanctiunii contraventionale poate fi
executata la fatalocului. Contravenientul plateste amenda, aplicata de agentul
constatator, contra unei chitante de incasare in car se contine: data, ora si locul
de efectuare a platii; numele, prenumele si domiciliul persoanei
sanctionate;numele, prenumele si calitatea agentului constatator, autoritatea pe
care reprezinta; norma contraventionala inal carei temei este aplicata
sanctiunea; suma amenzii; semnatura partilor. Chitanta de incasare a amenzii
contraventionale se inmineaza persoanei sanctionate, faptul inminarii
mentionindu-se in copia de pe chitanta.
Sesizarea privind cauzele i condiiile care au favorizat comiterea
contraveniei
Identificarea cauzelor si conditiilor ce favorizeaza contraventionalitatea
este sarcina prioritara in contextulactivitatii de combatere a acestui fenomen
social. Atit cauzele generale ale contraventionalitatii, cit si cauzeleunor tipuri de
contraventii pot fi determinate numai prin stabilirea si analiza cauzelor si
conditiilor fiecareicontraventii in parte.
Prevenirea contraventiilor
- ca forma de combatere a contraventionalitatiise realizeaza
prinprofilaxiageneralasi proflaxia individuala.
23

Obiectul influentei reglementativ-juridice in contextul activitatilor privind
profilaxia generala sint cauzele si conditiile contraventionalitatii.
Obiectul influenfei reglementativ-juridice incadrul activitatilor privind profilaxia
individuala sint persoanele care au neglijat anterior legea contraventionalasau care
sint predispuse la astfel de actiuni antisociale.
Subiectii administrarii din domeniul combateriicontraventionalitatii
(reprezentantii organelor executive ale statului) in cadrul activitatilor ce tin de
profilaxiagenerala influenteaza asupra cauzelor si conditiilor
contraventionalitatii in scopul eliminarii lor, iar in procesul
activitatilor ce tin de profilaxia individuala - asupra constiintei persoanei
concrete care a comis fapta antisociala ilicita sau care este predispusa de a
comite.
Potrivit prevederilor Codului contraventional, la stabilirea pedepsei,
procuroml, agentul constatator determinacauzele i conditiile care au favorizat
savirsirea contraventiei si, in caz de necesitate, sesizeaza autoritatearespectiva
sau persoana cu functie de raspundere pentru examinarea lor imediata.
atentie sporita trebuie acordata persoanelor care alcatuiesc ,,grup de
risc, adica persoanelor care, in modulstabilit de legislate, se afla deja sub
supravegherea organelor de ocrotire a sanatatii si a organelor de politie, saucelor
in privinta carora exista temei juridic de a le lua in evidenta: persoanele bolnave
psihic si care prezinta pericol pentru societate, alcoolicii cronici, narcomanii si
toxicomanii, consumatorii de droguri, persoanele cu boli venerice si care se
eschiveaza de la tratament, minorii care nu au atins virsta raspunderii juridice,
dar careau savirsit infractiuni sau contraventii etc.Legislatia contraventionala
obliga toate organele care participa la activitatea de combatere
acontraventionalitatii, inclusiv instanta de judecata, sa identifice cauzele si
conditiile care au favorizatneconformarea regulilor de conduita in societate
protejate prin normele juridice
Aciunile preliminare ce in de judecarea cauzei contravenionale n
instana de judecat.
Atunci cind agentul constatator care a constatat cazul contraventional nu
este in drept sa aplice pedeapsacontraventionala i nu poate fi aplicata procedura
contraventionala accelerata, procesul-verbal cu privire lacontraventie si
materialele anexate la el urmeaza a fi remise instantei sau comisiei
24

administrative, potrivitcompetentei. Cauza contraventionala se judeca in instanta
de judecata in sedinta publica, oral, nemijlocit incontradictoriu
Actele preliminare privind judecarea cauzei.
In termen de 3 zile de la data intrarii cauzei contraventionale ininstanta,
judecatoml rezolva urmatoarele chestiuni:
-daca examinarea cazului respectiv este de competenta lui;
- daca au fost intocmite corect procesul-verbal si celelalte materiale din dosarul
cu privire la contraventie;
-daca persoanelor care trebuie sa participe la examinarea cazului li s-au
comunicat ordinea examinari cazului si drepturile lor cu privire la participare in
procesul de examinare a cazului;
-reactia agentului constatator la demersurile persoanei in privinta careia
este intocmit procesul-verbal, partii vatamate, reprezentantilor legali, avocatului
etc.In functie de rezultatele acestor actiuni, judecatorul emite una dintre
urmatoarele variante de decizie:1.dispune remiterea dupa competenta a
dosarului cu privire la contraventie; 2.fixeaza data examinarii
cauzeicontraventionale, dispune citarea partilor si altor participant la sedinta,
intreprinde alte actiuni pentru buna eidestasurare. (Termenul)
Cauza contraventionala se judeca in termen de 30 de zile de la data intrarii
dosarului ininstanta.Daca exista temeiuri rezonabile, judecatorul, prin incheiere
motivata, poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu 15 zile. In cazul in
care faptuitorul unei contraventii a fost retinut conform art.376(Inviolabilitatea
persoanei) si 433(retinerea), judecarea cauzei contraventionale se face de
urgenta si cu prioritate.
Cercetarea judecatoreasca
Sedinta de judecare a cauzei contraventionale are loc cu citarea partilor. Art.
455 din CC al RM prevede ca prezenta agentului constatator lasedinta de
judecata a cauzei contraventionale este obligatorie. Neprezentarea lui fara
motive intemeiate si farainstiintarea prealabila a instantei conduce la incetarea
procesului contraventional, cu emiterea a unei incheieriinterlocutorii.
Neprezentarea in sedinta a faptuitorului sau a victimei, legal citate, fara motive
intemeiate nuimpiedica judecarea cauzei contraventionale.
Cercetarea judecatoreasca a cauzei contraventionale.
25

Rezultatele cercetarii judecatoresti vor fi determinantela emiterea deciziei
asupra cazului, conditionind necesitatea si limitele aplicarii principiilor
raspunderiicontraventionale si procedurii contraventionale, cum ar fi: afiarea
adevarului obiectiv; inevitabilitatearaspunderii contraventionale pentru fapta
comisa cu vinovatie;oportunitatea si utilitatea aplicarii
raspunderiicontraventionale; legalitatea aplicarii sanctiunii contraventionale;
individualizarea raspunderii contraventionalesi a pedepsei aplicate etc.In cazul
cercetarii judecatoresti se examineaza mai intii probele prezentate de partea
acuzarii. Faptuitorul poate cere sa fie audiat la inceputul examinarii probelor sau
la orice etapa a cercetarii judecatoresti.Dupa cercetarea tuturor probelor din
dosar si a celor prezentate la judecarea cauzei, instanta solutioneazacererile si
demersurile formulate si dispune efectuarea, unor actiuni procesuale
suplimentare. Dupa incheiereacercetarii judecatoresti urmeazadezbaterile
judiciare.
In cazul in care se impune prezentarea de noi probe, participantii la
dezbateri pot cere reluarea cercetarii judecatoresti, indicind circumstantele care
vor fi cercetate
Emiterea deciziei asupra cauzei contraventionale.
Instanta de judecata emite decizia asupra cauzeicontraventionale
in camera de deliberare,pronuntindu-se prin hotarire asupra aspectelor faptice si
juridice alecauzei. Legea contraventionala prevede ca in urma finalizarii
cercetarii judecatoresti pot fi emise doua variante dedecizie:
1)incetarea procesului contraventional in sedinta de judecata;
2)recunoasterea vinovatiei persoanei de savirsirea contraventiei imputate si
aplicarea pedepseicontraventionale.
Prima varianta de decizie -incetarea procesului - se emite in cazul:
-in care pe parcursul judecarii cazului se constata vreuna dintre
circumstantale care inlatura procesulcontraventional, stipulate in art. 441 din CC
al RM;
-nulitatii procesului-verbal cu privire la contraventie, recunoscut in
conditiile art. 445 din CC al RM.
A doua varianta
de decizie poate fi emisa numai in cazul in care fapta comisa se incadreaza
in norma juridicacontraventionala, este recunoscuta vinovatia faptuitorului si nu
26

exista circumstante care ar inlatura procesulcontraventional.In urma cercetarii
judecatoresti, este posibila inca varianta de decizie -
remiterea materialelor agentuluiconstatator care a incheiat procesul-verbal pentru
lichidarea incorectitudinilor admise.
Aceasta varianta ar fioportuna in cazul in care in procesul-verbal cu privire
la contraventie sint admise abateri neinsemnate de lacerintele art. 443 din CC al
RM.
60. Examinarea cauzei contravenionale de ctre comisia administrativ
Procedura examinarii cauzei contraventionale de catre comisia
administrativa poate fi divizata in 3 etape:
-pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale;
-cercetarea cauzei in sedinta;
-emiterea deciziei asupra cazului si punerea ei in aplicare.
Pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale.
Pu buna desfasurare a acestei etape si neadmitereaaplicarii nelegitime a a
sanctiunii contraventionale sau a clasarii neintemeiate a cazului, dupa sesizarea
comisieiadministrative se intreprind unele actiuni de pregatire pu examinarea
cazului, al caror scop este depunereamaterialeler cazului contraventional in
conditiile prevazute de legislatia contraventionala. In cadrul pregatirii pentru
examinarea cazului se tine de problema competentei, si anume competenta
materiala( art. 398 CC) sicompetenta teritorila ( dupa principiul teritorialitatii);
se verifica daca inculpatului i-au fost explicate drepturilelui contra semnatura; se
verifica corectitudinea continutului procesului verbal cu privire la contraventie
siinterpretarile participantilor la procedura( faptuitor, partea vatamata, martorii).
In urma studierii detaliate a procesului-verbal cu privire la contraventie si a
materialelor anexate la el, etapa de pregatire pentruexaminarea cazului
contraventional seincheie cu emiterea uneia dintre urmatoarele doua variante
de decizie:
-restituirea materialelor agentului constatator care a incheiat procesul-
verbal pentru inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei
contraventionale si cercetarii cazului;
- admiterea cazului spre examinare si fixarea datei examinarii
cazului. Cercetarea cauzei in sedinta.

27

La fixarea datei examinarii cauzei in sedinta secretarul responsabil al
comisieiadministrative trebuie sa ia in considerate termenul de 30 de zile in
limitele caruia trebuie sa fie examinatacauza contraventionala. La sedinta
comisiei trebuie sa fie prezenta majoritatea simpla a membrilor ei.Presedintele
comisiei administrative sau vicepresedintele conduce sedinta privind examinarea
cauzeicontraventionale.In cadrul cercetarii cauzei in sedinta trebuie sa fie analizate
mai intii probeleprezentate de partea acuzarii(agentul constatator).
Probele pot fi prezentate de partile procesului contraventional si in
sedinta.In timpul examinarii cauzei contraventionale comisia administrativa este
obligata sa clarifice urmatoarele:daca fapta comisa constituie contraventie;
vinovatia faptuitorului si formele ei; prezenta circumstantelor careinlatura
caracterul contraventional al faptei comise i aplicarea raspunderii
contraventionale; existanta circumstantelor ce atenueaza sau agraveaza
raspunderea contraventionala; oportunitatea si legalitatea aplicarii pedepsei fata
de faptuitor; daca prin comiterea contraventiei a fost pricinuita paguba
materiala; caracteristica persoanei faptuitorului etc.Finalizind cercetarea
probelor, a cererilor si a demersurilor formulate de catre participantii la
proces, presedintele sedintei anunta dezbaterile.
Emiterea deciziei asupra cazului i punerea ei in executare.
Dupa ce in sedinta de cercetare a cazului au fost epuizate toate etapele
procesuale, au fost verificate si confirmate sau neconfirmate probele care
confirma sau nucomiterea faptei contraventionale, prezenta sau lipsa vinovatiei
inculpatului, comisia administrativa formuleaza,apoi pronunta decizia asupra
cazului.Exista urmatoarele variante de decizie:
-restituirea materialelor agentului constatator care a intocmit procesul-
verbal pentru inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei
contraventionale si cercetarii cazului;
-clasarea cazului;
-remiterea materialelor in instanta de judecata;
-aplicarea unei sanctiuni contraventionale.Decizia comisiei administrative
se adopta cu majoritatea simpla de voturi ale membrilor comisiei prezenti
lasedinta
Calea ordinar de atac. Recursul
28

Examinarea cauzei contr. si emiterea deciziei asupra cazului ca faza a
procedurii contr. se finalizeaza cuaducerea la cunostinta partilor interesate a
deciziei emise,in modul stabilit de lege.
Subiect cu dr. de atac cu recurs al hotaririlor judecatoresti
poate fi:
-pers. fata de care este aplicata sanctiunea contravent.
-agentul constatator
-victima
-procurorul
-aparatorul,care declara recursul in numele partilor
-sotul/sotia pers. arestate.
Pot fi considerati ca subiecti cu dr. de a declara recurs :
-reprezentantii legali a pers. trase la raspundere contr. si al vctimei;
-reprezentantul pers. jurid. fata de care e aplicata sanctiunea contr. sau care
este recunoscuta ca victima inurma unei actiuni contraventionale
Temeiurile juridice pentru depunerea recursului.
-nu au fost respectate dispozitiile privind conpetenta dupa materie sau
calitatea pers.
-sedinta de judecata nu a fost publicata
-cauza a fost judecata fara citarea legala a unei parti sau pers. legal citata sa
aflat in imposibilitatea dea se prezenta sau dea instiinta instanta despre
imposibilitate-pers. a fost sanctionata pentru o fapta neprevazuta de CC;
-faptei savirsite i sa dat o incadrare juridica gresita
-a intervenit o lege mai favorabila pers. sanctionate,etc.
Termenul si modul de depunere a recursului.
Recursul impotriva instantei judecatoresti contraventionale se declara in
termen de 15 zile.Termenul incepe adecurge din momentul aducerii la
cunostinta pers.interesate a hotaririi judecat.R. se depune in instanta a
careihotarire este atacata.Pers. detinuta fata de care a fost aplicata retinerea ca
masura de constringere procesuala,apoi arestul contr. ca pedeapsa
contraventionala poate depune recursul si la administratia loculuide
detinere,care este obligata sal expedieze imediat instantei a carei hotarire este
atacata.R. primit se expediazain 3 zile de la data expirarii termenului de
declarare a recursului,instantei de recurs.
29

Repunerea in termen a recursului.
R.declarat cu omiterea termenului nu mai tirziu de 15 zile,se considera
depus in termen daca instanta aconstatat ca intirzierea a fost determinata de
motive intemeiate sau de neinformarea despre adoptarea hotaririi
a participantului la proces,care nu a fost prezent la judecarea cauzei,nici la
pronuntarea hotaririi.
Judecarea cauzei contr. in recurs
Se judeca de un complet format din 3 judecatori,cu citarea
partilor.Neprezentarea nu impiedica judecarearecursului.Instanta e obligata sa se
pronunte asupra tuturor motivelor invocate in recurs.Presedintelecompletului de
judecata conduce sedinta ,asigura ordinea si solemnitatea in sedinta.
62. Calea extraordinar de atac. Revizuirea
Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen
de cel mult 6 luni dupa aparitiaurm. temeiuri:-instanta de judec.
Internationala,prin hotarire a constatat o incalcare a dr. Si libertatilor omului
care poate fireparata la o noua judecare;-C. Constitutionala a declarat
neconstitutionala prevederea legii aplicate in cauza data;-legea noua inlatura
caracterul contraventional al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in
a carui privinta nu a fost executata integral sanctiunea contraventionala;



















30










Bibliografie

Acte normative

1) Constituia Republicii Moldova, adoptat la 29 iulie 1994.
2) Declaraia Drepturilor Omului, adoptat la Adunarea General a O.N.U.
la 10 decembrie 1948.
3) Convenia European a Drepturilor Omului, adoptat la 4 noiembrie
1950, i Protocoalele adiionale.
4) Codul contravenional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24
octombrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova (in continuare Mon.
Of. al RM) din 16 ianuarie 2009, nr. 3-6, art. 15) (Codul cu privire la
contraveniile administrative din 29 martie 1985)).
5) Codul penal al Republicii Moldova din 18 aprilie 2002.
6) Codul de procedur penal al Republicii Moldova din 14 martie 2003.
7) Codul civil al Republicii Moldova din 6 iunie 2002.
8) Codul de procedur civil al Republicii Moldova din 30 mai 2003.
9) Codul muncii al Republicii Moldova din 28 martie 2003.
10) Codul vamal al Republicii Moldova din 20 iulie 2000.
11) Codul fiscal din 24 aprilie 1997.
12) Codul de executare al Republicii Moldova din 24 decembrie 2004.
13) Codul cu privire la locuine, adoptat prin Legea RSSM din 3 iunie
1983.
14) Codul familiei din 26 octombrie 2000.
15) Codul electoral din 21 noiembrie 1997.
16) Codul funciar din 25 decembrie 1991.
17) Codul apelor din 22 iunie 1993.
18) Codul silvic din 21 iunie 1996.
19) Codul subsolului din 02 februarie 2009.
20) Codul transporturilor auto din 29 iulie 1998.
21) Codul transportului feroviar din 17 iulie 2003.
22) Codul navigaiei maritime comerciale din 30 septembrie 1999.
23) Legea privind organizarea judectoreasc, nr. 514-XIII din 6 iulie 1995.
31

24) Legea cu privire la Curtea Suprem de Justiie, nr. 789 -XIII din 26
martie 1996.
25) Legea cu privire la statutul judectorului, nr.544 - XIII din 20 iulie
1995.
26) Lege cu privire la Procuratur, nr.294-XVI din 25 decembrie 2008.
27) Legea cu privire la avocatur, nr. 1260-XV din 19 iulie 2002.
28) Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcia public i
statutul funcionarului public
29) Lege privind administraia public local, nr.436-XVI din 28 decembrie
2006.
30) Lege cu privire la poliie, nr.416-XII din 18 decembrie 1990.
31) Legea cu privire la activitatea operativ de investigaii, nr. 45 -XIV din
12 aprilie 1994.
32) Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin aciunile
ilicite ale organelor de urmrire penal, ale procuraturii i ale instanelor
judectoreti, nr. 1545 - XIII din 25 februarie 1998.
33) Hotrrea Curii Constituionale a Republicii Moldova nr. 21 din 23
iunie 1997 cu privire la interpretarea articolului 114 din Constituia Republicii
Moldova.
34) Regulamentul comisiei administrative, aprobat prin Hotrrea
Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 25 martie 2010.
35) Tratat dintre Republica Moldova i Federaia Rus din 4 noiembrie
1994 cu privire la asistena juridic i raporturile juridice n materie civil,
familial i penal. Buletinul Arbitrajului Republicii Moldova 1995, nr. 2.
36) Tratat dintre Republica Moldova i Ucraina din 4 noiembrie 1994
privind asistena juridic i relaiile juridice n materie civil i penal, Legea i
viaa, 1994, nr. 2-3.
37) Tratat ntre Republica Moldova i Romnia din 6 iulie 1996 privind
asistena juridic n materie civil i penal, Tratate Internaionale, 1999, volum
20, pag. 364.
38) Convenia privind asistena juridic i relaiile juridice n materie civil,
familial i penala, semnat de statele-membre ale C.S.I. i ratificat de
Republica Moldova la 16 martie 1995.
39) Legea Republicii Romnia nr. 180/2002 pentru aprobarea Ordonanei
Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor.
40)
30.12.2001.
41)
07.12.1984.

Literatur de profil
32

1. Alexandru Ioan. Administraia Public: Teorii, Realiti, Perspective,
Bucureti: Lumina Lex, 2007
2. Alexandru Ioan. Drept administrativ comparat, ediia a II-a, Bucureti:
Lumina Lex, 2003
3. Alexandru Ioan. Structuri, Mecanisme i Instituii Administrative. Note
de Curs, V. I i II, Bucureti: Sylvi, 1996
4. Bantu L. Ilicitul contravenional, Chiinu, 2001
5. Barac L. Rspunderea i sanciunea juridic, Lumina Lex, 1997
6. Blan Emil. Drept administrativ i procedur administrativ, Bucureti:
editura Universitar, 2002
7. Cobneanu Sergiu, Bobeica Elena, Rusu Viorel. Drept administrativ.
Note de curs, Chiinu:CEP USM, 2012
8. Colectiv. Drept poliienesc i contravenional, Bucureti: Tritonic, 2003
9. Creang Ion. Curs de drept administrativ, volumul I, Chiinu: Epigraf,
2003, 2004
10. Drghici C, Iacob A., Corche R. Drept contravenional, Tritonic,
Bucureti, 2004.
11. Dvoracec Maria V., Drept administrativ. Noiuni introductive, Iai,
1994
12. Furdui S. Procedura n cazurile cu privire la contraveniile
administrative, Chiinu, 2000.
13. Furdui Sergiu, Dreptul contravenional, Chiinu: Cartier Juridic, 2005.
14. Groza L., Pruanu Gh., Reglementarea sancionrii contravenionale,
Bucureti, Editura tiinific, 1973.
15. Guuleac Victor. Drept administrativ, Chiinu: (.S. F.E.-P Tipografia
central, 2013
16. Iorgovan Antonie, Drept administrativ, volumul I i a II, Bucureti:
Nemira, 1996.
17. Manda Corneliu, Drept administrativ, ediia V, editura Univers Juridic,
Bucureti, 2008
18. Mihai Adrian Hotca, Drept contravenional, Editas, 2003.
19. Mocanu Victor, urcan Liliana, Rusu Viorel, Bobeica Elena. Drept
administrativ n scheme, Chiinu: CEP USM, 2013
20. Negoi Alexandru, Drept administrativ i tiina administraiei,
Bucureti, 1993.
21. Orlov Maria, Belecciu tefan Drept administrativ, Chiinu: Elena V.I.,
2005
22. Orlov Maria, Drept administrativ, Chiinu: Epigraf, 2001
23. Orlov Maria, Rspunderea n dreptul administrativ, Chiinu, 1997.
24. Pivniceru M., Susanu P., Tudurache D., Contravenia, Iai, 1997.
25. Poenaru Iulian, Rspunderea pentru contravenii, Lumina Lex,
Bucureti, 1998.
33

26. Roca Tudor, Unele consideraii cu referin la coristrngerea
administrativ, Analele tiinifice ale USM, nr.4, Chiinu 2000.
27. Trilescu Anton, Drept administrativ. Tratat elementar, Bucureti:
ALL BECK, 2002.
28. iclea A. . a. Rspunderea contravenional. Bucureti, 1995.
29. Vedina Verginia, Drept administrativ i instituii politico-
administrative. Manual Practic, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2002
30. . ., . ., . .,
, , 2011 .
31. . ., ,
, , , 2002
32. ., - , ,
, 1975.
33. ., , ,
, 1973.
34. . ., . ., ,
, , 2000 (728 pag.)
35. ., , , 1984.
36. ., , , 1985.
37. . ., ,
-, , 2000 (352 pag.)
38. . ., ,
2- , , , 2002
39. . . , : ,
1989.
40. ., - .
, 1994.