Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Rolul experientei in existenta umana


Auzim des in jurul nostru faptul ca unii dintre noi au scoala vietii, si o integram in mentalul
nostru ca pe-o convingere indubitabila. Si aflam apoi, din propria noastra viata, la un moment dat de
constientizare, ca aceasta scoala este speciala deoarece este facuta exact pentru ce avem, fiecare, nevoie
sa invatam. Lectia de fiecare moment din viata noastra este data de experienta.
In fiecare moment al vietii noastre, noi experimentam si punem pe harta noastra mentala un
teritoriu aflat dincolo de limitele noastre corporale, astfel incat sa putem relationa cu lumea exterioara.
Noi experimentam viata, in fiecare clipa, prin starile noastre mentale de procesare interna, prin stari
corporale date de comportament.
Expresia "A face o experien" nseamn a face o ncercare. Procedeu de cercetare n tiin,
constnd n reproducerea sau modificarea intenionat a unui fenomen,n scopul observrii lui n
condiiile speciale create;experiment ncercare,fcut personal cu un lucru. Sinonime :practic, rutin,
ispit,ispitire, experiment. Ansamblu de cunotine ntr-un domeniu de activitate achiziionate n
procesul practicii ndelungate. Rezultat al interaciunii omului cu lumea obiectiv,reflectat n contiin.
Provocare intenionat a unui fenomen, pentru a-i studia fazele de dezvoltare. ncercare,prob fcut
personal cu un lucru.
Atunci cnd faci planuri, planificndu-i viaa, va aprea inevitabil un moment n care pregtirea ta se
va ncheia, i va ncepe experiena real, propriu-zis. O bun pregtire teoretic i poate oferi
convingerea c totul va fi bine, dar reuita apare doar cnd te bizui pe tine nsui, i nu pe pregtirea
acumulat din experiena altora. Convingerea este un lucru important, dar trebuie s renuni la ea n
cadrul experienei tale,pentru o corect adaptare la situaia ta real, actual.Renunarea la convingeri
constituie un salt spre credin. Experiena cuiva poate fi asemntoare cu a ta, i i poi nsui soluiile
adoptate n cazuri problematice asemntoare cu ale tale, dar, n mod inevitabil, vor exista i deosebiri,
cci situaiile nu pot fi identice, i nici persoanele nu sunt identice. Situaiile difer prin coordonatele
diferite de timp i spaiu, ce confer condiii diferite, ct i prin experiena proprie, abilitile,
capacitile, modul de gndire al fiecruia.
Totul se schimb, se transform, n mod continuu, odat cu parcurgerea spaiului i a timpului. Totul
este n micare permanent, n aciune, i chiar tu, cnd stai nemicat, de fapt cltoreti prin Univers
odat cu planeta, cu sistemul solar, galaxia,... ntr-un spaiu i un timp nou, n permanen nou...
O planificare, o hart a experienei tale poteniale, i poate fi de folos, dar odat pornit n cltoria
experienei tale, luarea n seam a indicatoarelor de ndrumare, avertizare, este absolut necesar.
ncearc s devii un spectator al experienei tale, trecute i actuale, pentru a privi, detaat, modul n care
i organizezi viaa : foloseti doar harta, sau iei n considerare i indicatoarele ce apar pe drumul vieii
tale ?
ndrumarea este un mare aliat al tu, n aceast via,vde aceea, cnd te bazezi pe ea, poi nainta n via
cu un minim de planificare, dar, cnd o ignori, orict vei planifica, nu vei putea ajunge unde vrei, unde
trebuie s ajungi. Cnd tii unde vrei s mergi, te poi baza pe ndrumarea existent n tine, la nivelul
emoional profund, ce te va ajuta s ajungi la destinaie, dar a ncerca s determini, doar pe plan
intelectual, ce i cum trebuie s faci pentru a ajunge, constituie un exerciiu inutil, cci nu poi ti
dinainte, nu poi prevedea ceea ce-i va aprea n drum, ceea ce nu cunoti.
Imediat ce vei da curs experienei, indicatoarele vor aprea, cnd le vei cuta le vei gsi, i vei ti n ce
direcie i sens s te ndrepi, pentru a ajunge acolo unde vrei s ajungi. Viaa ta va deveni tot mai
spontan, cu ct vei dobndi mai mult ncredere n ndrumrile din tine, cu ct vei nelege c poi lua
hotrri de la un nivel mult mai profund, i c implicarea ta total n experien se va face fr nici un
sacrificiu din partea ta.
Planurile sunt ntotdeauna tentative ce permit provocri i daruri neanticipate, dar ne anticiparea nu
nseamn ne implicare, ci imposibilitatea pregtirii totale, perfecte,evidenierea limitelor cunoaterii
umane.
2. Rolul educatiei in formarea personalitatii umane

Prin educatie se urmareste formarea unei personalitati in concordanta cu cerintele obiective ale
societatii, dar si ale individului. Ca orice fenomen social, educatia are in mod implicit si un caracter
istoric. Ea a aparut odata cu societatea, evolueaza si se schimba in functie de transformarile ce se
produc in cadrul societatii.
In trecut, educatia se referea doar la o etapa din viata omului, fapt datorat ritmului lent de dezvoltare a
societatii. Dar, chiar si in aceste conditii, marile personalitati ale omenirii, au insistat pe ideea ca
educatia este necesar sa se exercite asupra individului, pe tot parcursul vietii sale. Seneca de exemplu,
considera ca si "batranii trebuie sa invete", Comenius sustine ca "pentru fiecare om viata este o
scoala, de la leagan pana la mormant", iar Nicolae lorga precizeaza ca "invatat este omul care se
invata necontenit pe dansul si invata necontenit pe altii". Deci, educatia permanenta devine o
necesitate a societatii contemporane, reprezentand un principiu teoretic si actional care incearca sa
ordoneze o realitate specifica secolului nostru.

Cel mai important criteriu care impune si justifica educatia permanenta este factorul socia! schitat de
accelerarea schimbarilor, dinamismului, mobilitatea profesiilor, evolutia stiintelor, sporirea timpului
liber, criza modelelor relationale si de viata, precum si de cresterea gradului de democratizare a vietii
sociale. Mai nou, necesitatea educatiei este impusa si de o serie de factori individuali cum ar fi
necesitatea integrarii dinamice a omului in societate, nivelul crescut al aspiratiilor individuale,
sentimentul demnitatii personale, nevoia de incredere in viitor si in progres. Scopul fundamental al
educatiei permanente este de a mentine si de a imbunatati calitatea vietii si progresul.

Asadar, educatia ca proces de modelare a personalitatii, realizat de familie, scoala, societate are ca
scop pregatirea educatului pentru educatie. Autoeducatia evidentieaza faptul ca omul nu reprezinta un
produs inert al unor forte externe sau interne. Fiinta umana este in mare masura rezultatul vointei
proprii. Pregatirea pentru educatie se realizeaza prin intreg procesul educational. Incepand cu primit
ani de viata, se pun bazele prin formarea in familie a unor deprinderi de autoservire, igienico-sanitare,
de comportare civilizata si a celor legate de activitatile scolare.

Se poate spune ca educatia care precede autoeducatia ofera tanarului directia devenirii sale, ii
formeaza deprinderile si priceperile indispensabile unui caracter independent si ii cultiva increderea
in sine.

Date fiind toate acestea, putem concluziona idea ca Omul nu poate deveni om decat daca este
educat..




3. Modul in care activitatea de voluntariat contribuie la dezvoltarea personala
Crezi in dezvoltarea personala? Atunci trebuie sa stii ca atunci cand te implici in proiecte in beneficiul
unei cauze sau al comunitatii tale, nu contribui doar la dezvoltarea comunitatii, ci si la dezvoltarea ta
personala si profesionala.
Consider c voluntarul este acea persoan care poate schimba ceva n jurul su, care i poate stimula
pe alii s se implice, s ia atitdine i s fac lucruri. Cel mai important pentru un volutar e s fie
proactiv, s ia decizii nainte ca lucrurile s se intmple, s aib iniiativ, ambiie i s-i asume
responsabiliti.
Fiind voluntar poi s-i construieti un istoric i s obii experien suficient astfel nct s ajungi s
conduci proiecte, s organizezi evenimente. Iar n momentul n care eti ntr-o organizaie puternic,
ntr-un proiect mare ai posibilitatea s fii chiar recompensat. n proiectele poi avea cazare i mas,
uneori chiar i transportul asigurat. Activitatea ta este astfel remunerat, nu cu un venit care s fie
considerat salariu sau profit, dar i sunt pltite cheltuielile. Bineineles nimic nu se compar cu
experiena n care pleci o sptmn cu nite prieteni care i sunt i colegi voluntari i cu care poi s
stai, s lucrezi i s petreci. n acelai timp lucrezi i te distrezi, nu e ca stresul unui serviciu, unde stai
pn la sfritul zilei, apoi te duci acas obosit, ateptand salariul de la sfrit de lun. Voluntariatul
chiar dac nu-i aduce salariu, i d satisfacia fiecrei zile n parte i dup o sptmn de proiect
pleci acas cu mai mult energie i cu zmbetul pe buze.
Ca prim argument in acest sens as putea aduce situatia in care un om vede o batranica neajutorata la
trecerea de pietoni si o ajuta sa treaca strada pentru a se asigura ca va ajunge in siguranta pe partea
cealalta, sau se ofera sa doneze sange gandindu-se ca va salva o viata. Acest om isi alege faptele
fiind ghidat de dorinta de a face ce trebuie fara ca el sa astepte nimic in schimb.
Pe de alta parte, sunt oameni care participa la actiuni de voluntariat doar pentru a-si crea o imagine
sociala cat mai infloritoare.
Voluntarii invata, voluntarii experimenteaza, voluntarii lucreaza in echipa.













4. Rolul familiei in conturarea personalitatii unui adolescent

Omul devine om numai prin educaie, dar educaia la rndul ei trebuie s sesileasc s urmeze
mersul naturii , orict de departe ne-ar conduce

Dup prerea mea, familia are un rol extrem de important n conturarea personalitii,
deoarece fiecare dintre noi alegem un model de urmat din cadrul familiei noastre.
n primul rnd, familia este una din cele mai vechi forme de comunitate uman, ce
asigur meninerea continuitii biologice i culturale a societii, satisfacerea nevoilor
personale, asigurnd sentimentul siguranei, iar rolul acesteia nu se mai poate rezuma
doar la asigurarea condiiilor de via pentru copil i la supravegherea acestuia, ci trebuie
vzut ca primul factor n educaia i instrucia copilului.
n al doilea rnd, familia este prima coal a copilului, iar contribuia pe care o are
poate favoriza sau ngreuna activitatea colii. Astfel, familia i d copilului primele
informaii despre lumea nconjurtoare, primele norme i reguli de conduit, dar i mediul
propice necesar satisfacerii trebuinelor i dorinelor sale.
n concluzie, putem admite c familia are un rol important n conturarea personalitii,
avnd n vedere faptul c educaia oferit de familie reprezint factorul principal n
dezvoltarea copilului.


















5. Modul in care prietenii inflenteaza comportamentul unui adolescent
In zilele noastre cel mai mare rol in viata majoritatii tinerilor il au prietenii. Prietenia este un lucru minunat
atunci cand te ajuta sa fii mai bun, cand ii sprijini pe cei care au nevoie de ajutorul tau, cand esti ajutat de altii
atunci cand treci prin momente grele. Despre prieteni nu iti scriu prea multe acum, ca sa nu lungesc cartea. Dar
cateva lucruri se leaga direct de tema noastra.
Nu degeaba functioneaza proverbul: Spune-mi cu cine te imprietenesti ca sa-ti spun cine esti. Intr-adevar,
acest gen de maxima isi regaseste destul de bine reprezentarea in fiecare dintre noi, mai ales in perioada
adolescentei.
Adolescenta nu reprezinta doar crestere si dezvoltare fizica, ci si o combinatie de ganduri, simturi care vor
forma personalitatea adultului de mai tarziu. De regula, majoritatea adolescentilor trec prin perioade de
nervozitate, impulsivitate tocmai pentru a deveni centrul atentiei prietenilor care fac parte din anturajul lor.
In tot acest timp, orice adolescent isi doreste sa apartina unei turme, asa cum spuneau mai demult stramosii
nostri. Secretul este ca anturajul sa fie unul cu efecte pozitive, cu ganduri bune, o colectivitate in care acesta sa
isi expuna identitatea intr-un mod cat se poate de pozitiv.
De cele mai multe ori, anturajul ii ofera adolescentului identitate proprie, o serie de informatii interzise de
familie, dar si cum sa evite constrangerile parintilor. Potrivit medicilor, anturajul in viata unui adolescent
reprezinta o a doua lui familie de care nu se poate desprinde indiferent de efectele pe care aceasta le-ar avea
fata de conduita proprie.
Nu am incercat sa epuizez tema influentei prietenilor, ci numai sa o pun in evidenta. Aici cred ca e necesara
multa reflectie personala. Tu stii cel mai bine ce fel de prieteni ai. Si daca sunt pe drumul cel bun, atunci totul
este in ordine.

Prietenii ar putea fi definiti in numeroase feluri, pentru ca fiecare om ii vede altfel. Cand vine vorba,
insa, de prietenii unui adolescent, situatia este putin mai complicata, pentru ca persoanele
dimprejurul sau il vor ajuta in dezvoltare. Andre Malraux a scris ca prietenul adevarat este acela care
te sfatuieste de bine, nu acela care iti lauda nebuniile. Tinerii sunt pusi la o incercare foarte dificila
atunci cand isi aleg prietenii, intrucat adolescentii au tendinta de a minti foarte mult, daca au impresia
ca asa vor fi acceptati de ceilalti, conturandu-si, astfel, o imagine care nu este, de fapt, reala. Un
adolescent este pus in fata unui caz in care trebuie sa discearna intre un prieten adevarat si unul fals,
pentru ca la sfarsit sa aiba un anturaj bun pentru el. Asadar, prietenii sunt persoanele care iti ofera
spatiul necesar dezvoltarii, dar te ajuta cu sfaturi atunci cand ai nevoie, te incurajeaza cand cred in
tine, dar te si trag de maneca atunci cand nu faci bine. De altfel, prietenii adevarati sunt numai cei care
te lasa sa fii tu insuti, fara a se ivi dorinta de modelare neaparat intr-un sens sau altul.

Prietenii sunt aceia care ajuta adolescentul sa isi contureze propriul caracter si propria
responsabilitate.