Proiect Dizertatie Energia Solara

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor.
_____________________________

CUPRINS
I. Introducere- Surse de energie regenerabila.
1.1. Condiii energetice actuale care impun utilarea energiilor regenerabile...........!
1.!. "emersuri pe plan mondial cu privire la folosirea energiei neconventionale#.$
II. Energia solara - Dispozitive de captare a energiei solare # ########%
!.1. Ponderea produciei de energie prin conversia energiei solare &n Rom'nia#...(
!.!. Panouri solare#######################.#.#)
!.*. Celulele fotovoltaice######################..1+
!.$. Panouri fotovoltaice#####################.#..1*
III. Proiectare sisteme solare.Aplicatii ale sistemelor ce capteaza energia solara
*.1. ,rientarea si inclinarea modulelor###############.#...1-
*.!. Stocarea energiei solare#########.###########...!+
*.*. .plicatii ale sistemelor solare#################.#..!!
*.$. Evolutia sistemelor P/ in Romania.Prima fabrica de panouri
fotovoltaice din Romania###################.#.!%
*.%. Sisteme solare 0 preturi1 amortiarea investitiilor ####..#####.#!-
IV. Analiza SWOT a sistemelor solare.Analiza riscuri########...###!2
,bservatii si Concluii#######################.#.*!
3ibliografie############################...*(
1
Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor._____________________________
I. Introducere- Surse de energie regenerabila.
.. !ondi"ii energetice actuale care impun utilzarea energiilor regenerabile
Unul din efectele devolt4rii te5nologice a &ntregii societ4i umane1 din ultimul secol1 este
cre6terea tot mai pronunat4 a consumurilor de energie1 dar 6i dependena tot mai accentuat4 a
omenirii1 de consumul combustibililor fosili1 &n special produse petroliere1 gae naturale 6i
c4rbuni.
.nali'nd aceste estim4ri1 se observ4 c4 timpul e7trem de scurt1 r4mas p'n4 la epuiarea
resurselor e7istente1 cel puin &n caul petrolului 6i a gaelor naturale1 impune g4sirea unor
soluii rapide 6i eficiente de &nlocuire a energiei care se va putea produce p'n4 atunci cu
a8utorul acestor combustibili. .ceste soluii sunt cu at't mai necesare cu c't consumurile de
energie ale economiei mondiale sunt &n continu4 cre6tere 6i nu se estimea4 o reducere a
acestor consumuri &n viitorul apropiat. Pentru reolvarea acestei probleme1 singura soluie
previibil4 este repreentat4 de utiliarea energiilor regenerabile.
, alt4 problem4 ma8or4 a producerii energiei din combustibili convenionali1 este
repreentat4 de nivelul ridicat al emisiilor de C,!1 datorate proceselor de producere a energiei.
.ceste emisii contribuie la accentuarea efectului de ser4 6i la accelerarea modific4rilor
climatice cone7e acestui fenomen. 9n figura $1 este preentat nivelul acestor emisii.
Nivelul emisiilor de C,! &n atmosfer4
!
Este evident c4 modific4rile climatice din ultimii ani1 caracetriai printr0un nivel crescut
al emisiilor de C,!1 au produs mult mai multe pagube dec't &n perioadele caracteriate de un
nivel mult mai redus al polu4rii.
C5iar daca nu demonstrea4 c4 emisiile de C,! sunt responsabile de nivelul ridicat al
pagubelor datorate modific4rilor climatice1 cele dou4 grafice sugerea4 c4 este foarte posibil s4
e7iste o corelaie &ntre nivelul ridicat al emisiilor de C,! 6i modific4rile climatice1 cu impact
negativ asupra mediului.
Una din cele mai eficiente soluii pentru reducerea nivelului emisiilor de C,!1 &l
repreint4 utiliarea energiilor regenerabile1 caracteriate printr0un nivel e7trem de redus al
acestor emisii.

Tipuri de energii regenerabile
Cele mai utiliate forme de energie regenerabil4 sunt preentate &n continuare:
Energia solara
Energia geotermala
Energia apei
Energia eoliana

*
C'teva dintre avanta8ele utili4rii energiilor regenerabile sunt urm4toarele:
0 Sunt ecologice;
0 Nu generea4 emisii de C,!;
0 Sunt disponibile &n cantit4i teoretic nelimitate;
0 Pot fi utiliate local;
0 Repreint4 soluii pentru toate nevoile.
Primele utili4ri ale energiei solare1 prin captare sunt legate de antic5itate. Este suficient s4
amintim c4 <efectul de ser4=a fost descoperit 6i folosit de vec5ii egipteni1 c4 >eron din
.le7andria a construit un dispoitiv pentru pomparea apei care folosea c4 surs4 primar4 energia
solar4 6i c4 celebra incendiere a flotei romane de c4tre .r5imede din S?racua a fost subiect de
discuii 6i comentarii de0alungul timpului1 &ntrucat se spune c4 a utiliat oglini pentru a
reflecta raele Soarelui spre aceste corabii cu p'ne.
Puterea furniat4 de Soare depinde de felul activit4ii Soarelui &nsu6i1de latitudinea
geografic41de altitudinea locului1 de nebuloitate1 de umiditatea atmosferic41 de num4rul orelor
de insolaie1 de poluarea atmosferic4 1&ntr0un cuv'nt1 de un ansamblu de condiii geografice 6i
meteorologice1 care fie c4 nu pot fi sc5imbate1 fie c4 scap4 controlului nostru.9n plus1energia
solar4 este difu4 si discontinu4 @i1noapte1vara1iarnaA 6i e7trem de capricioas41 a6a c4
detractorii ei au destule argumente convingatoare pentru a combate utiliarea ei.
.ceste &nsu6iri ale energiei solare1 au facut ca omenirea1 confruntat4 cu o cria
energetic4 serioas41 s4 se &ntoarc4 la sursele primare1 s4 reconsidere utili4rile posibile posibile
6i rentabile ale energiei solare. Soarele este una dintre miliardele de stele1 de m4rime mi8locie1
sursa de energie a tuturor fiinelor vii de pe &ntregul P4m'nt. ,mul utiliea4 &ntr0o a6a m4sur4
combustibilul pe ba4 de materie fosiliaat4 @petrol 6i c4rbuneA &nc't reervele se vor epuia &n
a doua parte a secolului urm4tor.
.#. Demersuri pe plan mondial$ cu privire la %olosirea surselor de energie
neconven"ionale
Societatea Internaional4 de Energie Solar4 @ISESA cu *%.+++ de membrii din peste o sut4
de 4ri1 pledea4 pentru folosirea energiei solare &nc4 din 12%$. "e0a lungul anilor1 membrii
acestei organiaii au inventat te5nologii nucleare foarte eficiente pentru &nlocuirea
combustibililor.
ISES a iniialiat a6a0numitul program BCcolile solare D un viitor str4lucit=. Programul
&ncearc4 s4 arate studenilor importana folosirii 6i descoperirii de noi metode prin care are loc
&nlocuirea resurselor convenionale cu cele neconvenionale. 9n astfel de 6coli sunt folosite
acele sisteme solare nu numai pentru a reduce costurile de energie1 ci 6i pentru a salva planeta.
Pentru asigurarea armoniei dintre climatul din interiorul cl4dirilor 6i mediul e7terior s0a
procedat la elaborarea unor acte normative valabile at't pe plan naional1 c't 6i internaional. S0
au creat dou4 mari categorii de acte comunitare ce conin restricii1 pentru punerea de acord a
conceptelor statelor membre ale CEE 6i anume: regulamente comunitare @comuneA 6i directive
@normeA cu caracter naional1 cu posibilit4i de e7tindere 6i &n 4rile cooperante.
Problema esenial4 &n realiarea normelor 6i directivelor vi'nd armoniarea leg4turii
construcieDmediu o constituie obinerea unei c't mai mici polu4ri a mediului ambiant1 care
este mult mai sc4ut4 dec't &n caul folosirii energiilor primare1 c't 6i natura materialelor
pentru construcii 6i instalaii. .ceste norme 6i reglement4ri1 de6i elaborate sunt &ntr0o continu4
&mbun4t4ire vi'nd1 &n principal1 ca m4suri: economia de energie1 reducerea poluanilor sub
normele admise1 eliminarea pericolului de incendiu1 securitatea &n e7ploatare1 etc.
Pe plan mondial1 trebuie menionat c41 din anii E$+1 4rile avansate au luat &n studiu
utiliarea surselor de energie regenerabil4 pentru acoperirea necesit4ilor gospod4re6ti 6i c5iar
$
industriale. SU. se num4r4 printre primele 4ri care au f4cut studii privind utiliarea energiei
solare pentru &nc4lire1 climatiare 6i prepararea apei calde de consum1 precum 6i a energiei
v'ntului pentru producerea de energie electric4. "up4 anii E-+1 toate 4rile industrialiate au
trecut la cercet4ri legate de utiliarea altor surse de energie &n afara celor clasice. Referitor la
ara noastr41 este de ar4tat c41 dintre sursele de energie regenerabile1 energia solar4 ar putea fi
studiat4 cu scopul producerii de energie termic4 pentru prepararea apei calde de consum &n
perioada cald4. Fa C'mpina1 e7ist41 de e7emplu1 case solare.
"e aceea1 este deosebit de atractivG ideea utiliGrii energiei solare &n scopul &ncGlirii
locuinelor 6i se pare cG acesta va fi unul dintre cele mai largi domenii de aplicaie a energiei
solare &n urmGtorul secol. He5nologia ec5ipamentului pentru instalaiile solare de &ncGlire a
clGdirilor este de8a destul de bine pusG la punct &ntr0o serie de Gri ca Iaponia1 S.U...1 .ustralia1
Israel1 Rusia1 Jrana1 Canada 6i Kermania.
II. Energia solar&. Dispozitive de captare a energiei solare
Energia solar4 const4 &n radiaii calorice1 luminoase1 radio sau de alt4 natur4 emise de
soare.
Este practic inepuiabil4 6i repreint4 cea mai curat4 form4 de energie de pe p4m'nt;
cantit4ile uria6e disponibile stau la baa a aproape tuturor proceselor naturale de pe planet4.
Energia total4 capat4 de scoara terestr4 este de -!+ 7 1+( HL5Man1 disponibilitatea acestei
energii depin'nd de cilclul iM noapte1 de latitudinea onei unde este captat41 anotimpuri1
nebuloitate.
aA Energia solar termic presupune producerea de ap4 cald4 mena8er4 6i agent pentru
&nc4lire. Producerea energiei electrice prin conversia energiei solare termice preint4
randamente sub 1%N. .pele de suprafa4 ale oceanelor &n onele tropicale1 natural &nc4lite de
soare repreint4 un imens reervor de energie. Proiectele de Be7tracie a acestei energii termice
a m4rilor= au la ba4 acionarea unor instalaii termote5nice1 care generea4 lucru mecanic ca
urmare a diferenei de temperatur4 dintre cele dou4 straturi de ap4 @de suprafa4 !% D *+ O C 6i
de ad'ncime %OCA.
bA Energia solar fotovoltaic se baea4 pe producerea direct4 de electricitate prin
intermediul celulelor de siliciu. Soarele furniea4 &n medie o putere de 1PLMm! . Panourile
fotovoltaice permit convesia doar a 1+ D 1%N din aceast4 putere1 producia de energie electric4
a unui panou de suprafa4 unitar4 variind cu cre6terea sau sc4derea intensit4ii solare:
1++PLMm! 6i an &n Europa de Nord iar &n ona mediteranean4 este mult mai mare.
Intensitatea energiei solare &n orice punct de pe P4m'nt depinde &ntr0un mod complicat1
dar previibil1 de iua anului1 de or41 de latitudinea punctului. C5iar mai mult1 cantitatea de
energie solar4 care poate fi absorbit4 depinde de orientarea obiectului ce o absoarbe.
%
Captarea direct4 a energiei solare presupune mi8loace artificiale1 numite colectori solari1
care sunt proiectai s4 captee energia1 uneori prin focaliarea direct4 a raelor solare. Energia1
odat4 captat41 este folosit4 &n procese termice1 fotoelectrice sau fotovoltaice. 9n procesele
termice1 energia solar4 este folosit4 pentru a &nc4li un ga sau un lic5id1 care apoi este
&nmagainat sau distribuit. 9n procesele fotovoltaice1 energia solar4 este transformat4 direct &n
energie electric41 f4r4 a folosi dispoitive mecanice intermediare. 9n procesele fotoelectrice1
sunt folosite oglinile sau lentilele care captea4 raele solare &ntr0un receptor1 unde c4ldura
solar4 este transferat4 &ntr0un fluid care pune &n funciune un sistem de conversie a energiei
electrice convenionale.

Energia solar4 fotovoltaic4 se baea4 pe
producerea direct4 de electricitate prin
intermediul celulelor cu siliciu. .tunci c'nd
str4luce6te 6i atunci c'nd condiiile climatice
sunt favorabile1 soarele furniea4 o putere de
1 QLMmp. Panourile fotovoltaice permit
convertirea direct4 &n electricitate a 1+ 0 1%N
din aceast4 putere. Producia de energie a unui
astfel de panou varia4 odat4 cu cre6terea sau
sc4derea intensit4ii solare: 1++ PL5MmpMan &n
Europa de Nord1 iar &n ona mediteranean4 este
de dou4 ori mai mare. Un acoperi6 fotovoltaic de %7$ metri are o putere de *PL 6i produce ! 0
( RL5Man.
Principalele obstacole &n utiliarea pe scar4 larg4 a energiei solare fotovoltaice @6i termiceA
le repreint41 pe de o parte disponibilul de putere furniat41 care constr'nge la stocarea
electricit4ii pentru o funcionare autonom4 sau la utiliarea de soluii energetice
complementare1 iar pe de alt4 parte competitivitatea economic4.
#.. Ponderea produc"iei de energie prin conversia energiei solare 'n (om)nia
Energia solar4 are o pondere redus4 &n producia de energie a Rom'niei1 put'ndu0se spune
c4 &n preent ea este repreentat4 la nivel e7perimental. Potrivit datelor furniate de .genia
Rom'n4 pentru Conservarea Energiei @.RCEA este indicat4 pentru anul !+1+ o pondere a
energiei solare estimate la -%++ tep @tone ec5ivalent petrolA1 iar pentru !+1% la 1-+++ tep1 din
care solar termic -*$+ tep 1 respectiv 1(+++ tep 6i solar electric 1(+ tep1 respectiv 1+++ tep.
(
Potenialul energetic al Rom'niei1 care reult4 din cantitatea de energie solar41 este evaluat
la 1+++ PLMm! 6i an1 distribuia geografic4 a cestui potenial este realiat4 pe % one1 din care
ona ero cu potenial de peste 1!%+ PLMm! 6i an1 iar ona $ cu potenial sub 2%+ PLMm! 6i an.
Radiaia solar4 cu valori mai mari de 1!++ PLMm! 6i an se &nregistra4 pe o suprafa4 mai mare
de %+N din sprafaa total4 a 4rii.
Utiliarea potenialului energetic solar se realie4 prin sisteme solare termice pentru
c4ldur4 6i ap4 cald4 mena8er4 pentru locuinele individuale sau instalaii centraliate de mic4
anvergur4. Pentru a fi utiliate cu eficien4 ridicat41 aceste sisteme trebuie s4 funcionee &n
Bregim 5ibrid= cu alte sisteme termice convenionale sau neconvenionale. Potenialul utiliabil
&n sistemele solare ternice este apreciat la 11$*$ milioane tep.

9n Rom'nia s0au realiat sisteme fotovoltaice cu puteri variate 6i &n regimuri de funcionare
difereniate1 pe fondul derul4rii unor programe de cercetare D devoltare demonstrative. .stfel1
au fost realiate sisteme autonome pentru alimentarea unor consumatori iolai1 staii de radio 0
-
telecomunicaii1 instalaii de pompare a apei1 iluminat public sau semnaliare trafic 6i obiective
&nscrise &n programele de devoltare rural4. "e asemenea au fost realiate sisteme conectate la
reeaua electric4 public4 @ staii pilot fotovoltaice cu panouri mobile1 sisteme integrate &n
imobile etcA
Sistemele solar fotovoltaice &6i g4sesc utilitatea &n aplicaii din one geografice iolate sau
cu posibilit4i limitate de acces la reeau electric4. 9n aplicaiile fotovoltaice s0au delimitat mai
multe tipuri de proiecte de genul: sisteme fotovoltaice autonome pentru electrificarea rural41 cu
aplicaii &n munii .puseni sau alte one iolate @ Nordul Roldovei1 "elta "un4rii A 6i sisteme
fotovoltaice conectate la sistemele de transport sau distribuie a energiei electrice e7istente.
Proiectele demonstrative pentru producerea de energie termic4 din surse solare se
realiea4 cu sisteme solar termale cu performane superioare1 av'nd posibilitatea de
funcionare &n paralel cu sistemele clasice de &nc4lire.
#.#. Panourile solare
Jluidul colector care trece prin canalele panoului solar are temperatura crescut4 datorit4
transferului de c4ldur4. Energia transferat4 fluidului purt4tor este numit4 eficien4 colectoare
instantanee. Panourile solare au &n general una sau mai multe straturi transparente pentru a
minimalia pierderile de c4ldur4 6i pentru a putea obine o eficien4 c't mai mare. 9n general1
sunt capabile s4 &nc4leasc4 lic5idul colector p'n4 la )!C cu un randament cuprins &ntre $+ 6i
)+N.
.ceste panouri solare au fost folosite eficient pentru &nc4lirea apei 6i a locuinelor1
&nlocuind acoperi6urile. 9n emisfera nordic41 ele sunt orientate spre sud1 &n timp ce &n emisfera
sudic4 sunt orientate spre nord. Ung5iul optim la care sunt montate panourile depinde de
latitudinea la care se g4se6te instalaia respectiv4. 9n general1 pentru dispoitivele folosite tot
anul1 panourile sunt &nclinate la un ung5i egal cu latitudinea la care se adun4 sau se scad 1% 6i
sunt orientate spre sud respectiv nord.
9n plus1 panourile solare folosite la &nc4lirea apei sau a locuinelor preint4 pompe1
senori de temperatur41 controllere automate care activea4 pompele 6i dispoitivul de stocare a
energiei. .erul sau c5iar un lic5id pot fi utiliate ca fluide &n sistemul de &nc4lire solar4 6i un
acumulator sau un reervor cu ap41 bine iolate1 sunt folosite de obicei ca medii de stocare a
c4ldurii.
2.2.1. Fabricarea panoului solar
Jabricarea &ncepe &ntotdeauna de pe partea activ4 e7pus4 la soare. Fa &nceput se preg4te6te
6i se cur44 un geam de m4rime corespun4toare. Pe acesta se a6ea4 un strat de folie de etilen
vinil acetat1 E/. adaptat profilului celulelor solare utiliate. Celulele solare vor fi legate cu
a8utorul benilor de cositor &n grupe @6iruri 0 stringsA care mai apoi se a6ea4 pe folia de E/.
dup4 care se face conectarea grupelor &ntre ele 6i racordarea la pria de leg4tur4 prin lipire. 9n
final totul se acoper4 cu o folie E/. 6i peste aceasta o folie tedlar.
Pasul urm4tor const4 &n laminarea panoului &n vacuum la 1%+ OC. 9n urma lamin4rii din
folia E/. plastifiat41 prin polimeriare1 se va obine un strat de material plastic ce nu se va mai
topi 6i &n care celulele solare sunt bine incastrate 6i lipite str'ns de geam 6i folia de tedlar. "up4
procesul de laminare1 marginile se vor debavura 6i se va fi7a pria de conectare &n care se vor
monta diodele de b?pass. Hotul se prevede cu o ram4 metalic41 se m4soar4 caracteristicile 6i se
sortea4 dup4 parametrii electrici dup4 care se &mpac5etea4.

)
!.!.!. /erificarea calit4ii panourilor solare
Fa verificarea calit4ii trebuie specificate urmatoarele:
Calitatea.ea este principala caracteristic4 a panourilor solare preentate: c't mai mult4
energie solar4 captat4 &ntr0un timp c't mai scurt pe un spatiu c't mai mic de panoul solar1
randament mare cu costuri reduse.
"e asemenea este foarte important4 calitatea &n privina materialelor folosite &n procesul de
fabricare .9ncapsularea durabil4 a elementelor componente are o importan4 foarte mare
deoarece umiditatatea ce ar putea p4trunde ar afecta durata de via4 a panoului solar prin
coroiune 6i prin scurtcircuitarea leg4turilor dintre elementele prin care trece curent electric
Pentru a &ndeplini condiiile impuse de producerea de energie electric41 celulele solare se
vor asambla &n panouri solare utili'nd diverse materiale1 ceea ce va asigura:
protecie transparent4 &mpotriva radiaiilor 6i intemperiilor
leg4turi electrice robuste
protecia celulelor solare rigide de aciuni mecanice
protecia celulelor solare 6i a leg4turilor electrice de umiditate
asigurare unei r4ciri corespun4toare a celulelor solare
proteia &mpotriva atingerii a elementelor componente conduc4toare de electricitate
posibilitatea manipul4rii 6i mont4rii u6oare .
.vanta8e si deavanta8e folosirii panourilor solare pentru obtinerea
energiei electrice si a caldurii
2
#.*. !elule %otovoltaice
Celulele fotovoltaice repreint4 o soluie tentant4 pentru alimentarea cu energie electric4 a
unor amplasamente iolate. 9n acest sens1 principalele m4suri ce trebuie luate constau &n
cobor'rea costului celulelor fotovoltaice la preuri acceptabile pe piaa energetic4. Celulele
solare f4cute din cristale de silicon1 arsenicat de galiu 6i alte materiale semiconductoare1
transform4 direct radiaia solar4 &n electricitate. Prin conectarea unui num4r mare de celule
fotovoltaice1 costul electricit4ii fotovoltaice a fost redus la *+ de ceniMQL51 adic4 de dou4 ori
mai mare dec't rata pe care ora6ele mari din Statele Unite o pl4teau pentru electricitate &n
12)2.
!.*.1. Principiu de funcionare al celulelor fotovoltaice
, celul4 fotovoltaic4 de silicon e compus4 din o foi4 de un strat foarte subire de silicon
de tip N1 deasupra unui strat gros de silicon de tip P. Un c'mp electric este creeat deasupra
suprafeei de sus a acelei celule unde cele dou4 materiale intr4 &n contact1 numit4 8ucia P0N.
C'nd raele solare a8ung la suprafaa unei celule fotovoltaice1 c'mpul electric produce
momentul 6i direcia la electronii stimulai de lumin41 reult'nd flu7ul de current1 celulele
solare fiind conectate la un &nc4rcator electric.
Indiferent de m4rime1 o bucat4 de celul4 fotovoltaic4 de silicon produce &n 8ur de +.% 0 +.(
volti &n conformitate cu un circuit desc5is1 f4r4 condiii de &nc4rcare. Curentul @6i puterea A de
ie6ire a unei celule fotovoltaice depinde de eficiena 6i m4rimea suprafeei1 6i este proporional4
cu intensitatea soarelui care a8unge la suprafaa celulei. "e e7emplu1 &n condiiile &n care
lumina solar4 este foarte puternic41 o celul4 fotovoltaic4 comercial4 cu o suprafa4 de 1(+
!
cm
va produce &n 8ur de ! Sai1 la putere ma7im4. "ac4 intensitatea raelor solare au fost la $+N
din putere1 acea celul4 va produce &n 8ur de +.) Sai.
!.*.!. Jabricarea celulelor fotovoltaice
Procesul de fabricare convenional singular 6i policristalin al
celulelor de silicon fotovoltaic &ncepe foarte cu aplicarea
semiconductorului &n polisilicon D un material produs din Tuar 6i
folosit mult &n industria electronic4. Polisiliconul este pe urm4
&nc4lit p'n4 la temperatura de topire 1 6i sunt ad4ugate &n
polisiliconul topic buc4i mici de bor pentru a creea un material
semiconductor de tip P. Pe urm4 blocuri de silicon sunt formate1 de
obicei folosind una din cele doua metode:
1+
1A Jorm'nd un bloc pur de silicon cristaliat din semine de cristal f4cute din polisiliconul topit;
!A Hurn'nd polisiliconul topit &ntr0un caan1 form'nd un material de silicon policristalin.
3uc4ti individuale de Safere sunt feliate din blocurile de silicon folosind un fier4str4u de s'rm4
6i pe urm4 sunt supuse gravur4rii suprafeei. "up4 ce Saferele sunt cur4ate1 ele sunt a6eate
&ntr0un cuptor de difuie de fosfor1 cre'nd un strat subire de semiconductor de tip N &n 8urul
&ntregii suprafee e7terioare a celulei. Pe urm41 un &nveli6 antirefle7iv este aplicat deasupra
suprafeei celulei1 6i contactele electrice sunt imprimate deasupra suprafeei celulei @negativA.
Un material conductor de aluminiu este a6eat dedesubtul suprafeei fiec4rei celule @poitivA1
reatribuindui propriet4ile de tip P a p4rii de 8os1 deplas'nd stratul difu de fosfor. Jiecare
celula este pe urm4 verificat4 electric1 sortata dup4 curentul electric de ie6ire1 6i electric
conectate la celelalte celule pentru a creea circuite de celule pentru asamblare &n module
fotovoltaice.

9n ceea ce priveste randamentul celulelor fotovoltaice convenionale1 acestea transform4
&ntre % si 1%N din energia solar4 primit4 &n energie electric4. Unele celule e7perimentale1
fabricate din materiale foarte scumpe1 au o eficien4 aproape dubl4 dar numai in anumite
condiii de laborator. Incapsularea durabil4 a elementelor componente are o importan4 foarte
mare deoarece umiditatatea ce ar putea p4trunde ar afecta durata de via4 a panoului solar prin
coroiune 6i prin scurtcircuitarea leg4turilor dintre elementele prin care trece curent electric.
.mortiarea energetic4 este momentul &n care energia consumat4 pentru fabricarea celulei
fotovoltaice este egalat4 de cea produs4 &n timpul e7ploat4rii. Cel mai bine se preint4 din acest
punct de vedere celulele cu strat subire. Un panou solar @f4r4 cadruA cu astfel de celule se
amortiea4 &n !0* ani1 Celulele policristaline necesit4 p'n4 la amortiare cca *0% ani1 pe c'nd
cele monocristaline $0( ani. "eoarece un sistem cu panouri solare include 6i suporii de
montare1 invertor etc. durata de amortiare energetic4 se m4re6te cu cca 1 an.
11
!.*.*. Caracteristicile celulelor fotovoltaice
Hensiunea de mers &n gol U,C @auc5 /,CA
Curentul de scurtcircuit ISC
Hensiunea &n punctul optim de funcionare URPP @auc5 /RPPA
Curentul &n punctual de putere maim4 IRPP
Puterea ma7im4 estimat4PRPP
Jactor de umplere
Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei
Randamentul celulei solare la o suprafa4 iluminat4 . 6i intensitate
luminoas4 Popt
Celulele solare deci pot ceda o putere de 1(+ LM mU. Incluse &n module puterea pe
suprafa4 va fi mai sc4ut4 pentru c4 &ntre celule 6i marginea modulului este o distan4.
Randamentul este raportul dintre puterea debitat4 de panou 6i putere coninut4 &n lumina incident4
total4. Semiconductoare cu ona interis4 stabil4 utiliea4 doar o parte a luminii solare.
Randamentul teoretic ma7im ce poate fi atins &n acest ca este de ** N1 pe c'nd randamentul
t5eoretic ma7im la sistemele cu mai multe beni interise care reacionea4 la toate lungimile de
und4 a luminii solare este de )% N.
Raterial Randament@.R11%A
"urat4 de
via4
Costuri
Siliciu amorf %01+ N V !+ I ani
Siliciu policristalin 1+01% N !%0*+ ani % EURML
Siliciu monocristalin 1%0!+ N !%0*+ ani 1+ EURML
.rseniura de galiu @monostratA 1%0!+ N
.rseniura de galiu @doua
straturiA
!+ N
.rseniura de galiu @trei straturiA
!% N @*+N la
.R+A
W!+ ani !+01++ EURML
Randamentul celulelor solare comerciale este de cca !+ N1 iar modulele construite cu acestea
ating un randament de cca 1- N. Recordul pentru celulele fabricate &n condiii de laborator este de
!$1- N @Universit? of NeS Sout5 Lales1 .ustraliaA1 din care s0au confecionat panouri cu un
randament de !! N. Preul acestor module fabricate prin procedeul de topire onal4 este de cca
!++ Euro pe celul4 la o suprafa4 a celulei de !11( cm!1 corespun'nd unui cost de %01+ EuroML.
Sistemele Ka.s au costuri de % p'n4 la 1+ ori mai mari.
9mb4tr'nirea conduce la sc4derea randamentului cu cca 1+ N &n !% ani. Jabricanii dau garanii pe
cel puin )+ N din puterea ma7im4 &n !+ ani.
9n spaiu constanta solar4 este mai mare dec't iluminarea global4 pe p4m&nt1 totodat4 celulele
solare &mb4tr'nesc mai repede. Panourile pentru satelii ating momentan @!++%A un randament de
!% N la o durat4 de via4 de 1% ani.
1!
.vanta8ele si deavanta8ele folosirii celulelor fotovoltaice pentru obtinerea
energiei electrice
#.+. Panoul %otovoltaic
Un panou fotovoltaic spre deosebire de un Panou solar termic transform4 energia
luminoas4 din raele solare direct &n energie electric4. Componentele principale ale panoului
fotovoltaic sunt celulele fotovoltaice.
Panou %otovoltaic
1*
Pentru utiliarea energiei solare ca surs4 de energie electric41 potenialul e7ploatabil este
ridicat1 iar conversia energiei solare &n energie electric4 se realiea4 cu instalaii fotovoltaice
care cuprind module solare1 &n configuraii 6i de dimensiuni diferite.
Un sistem clasic fotovoltaic insular este alcatuit din urmatoarele componente:
0panouri fotovoltaice1
0regulatorul de incarcare al bateriilor1
0grupul de baterii de 1!1 !$ sau $) / "C
0invertor1 ce tranforma curentul continuu "C in curent alternativ .C

Costul investiiei pentru realiarea sistemelor fotovoltaice a avut o evolutie favorabil &n
ultimele decenii1 costul unui modul solar s0a diminuat treptat1 a8ungandu0se &n preent la un
nivel de aproape ( XMLinstalat . Un panou fotovoltaic de 1 PL poate produce )++ PL de curent
1$
electric &ntr0un an1 contribuind astfel la prote8area mediului &ncon8urator de %++ Pg de dio7id de
carbon si alte elemente daunatoare.
Cantitatea energiei solare accesibile se sc5imb4 &n decursul ilei din caua mi6c4rii relative
a Soarelui 6i depinde de gradul &nnour4rii cerului. Fa mieul ilei pe un timp frumos1
iluminarea energetic41 format4 de soare1 poate a8unge la 1+++ LtMmp sau poate fi mai mic4 de
1++ LtMmp &n condiii cu nivel &nalt de acoperire a cerului cu nori. Cantitatea energiei solare se
sc5imb4 odat4 cu ung5iul de &nclinare a instalaiei 6i orient4rii suprafeei ei1 sc4'nd pe m4sura
&ndep4rt4rii de direcia sudului.
Rom'nia dispune de o cantitate de energie solar4 mult mai mare dec't alte 4ri
devoltate precum Kemania1 .ustria1 3elgia 1 ,landa1 ceea ce face ca utiliarea oric4rui
panou solar1 pentru producerea curentului electric1 &n locatii unde nu e7ist4 acces la reteaua
naional4 de energie1 s4 devin4 nu numai interesant41 ci 6i necesar4. Panourile solare se
utiliea4 separat sau legate &n baterii pentru alimentarea consumatorilor independeni sau
pentru generarea de curent electric ce se livrea4 &n reeaua public4.
!.$.1. Caracteristicile unui sistem fotovolatic
a. Rodularitate
Un sistem fotovoltaic poate fi proiectat pentru o u6oarG e7pandare. "acG cererea de putere
ar creste1 singurul obstacol care poate interveni &n e7pandarea sistemului fotovoltaic este lipsa
spaiului necesar amplasGrii modulelor suplimentare; ne referim desigur la lipsa unui spaiu
iluminat de soare.
b. .utonomie
Nu necesitG un consum suplimentar 6i c5eltuieli de &ntreinere. .limentarea cu combustibil
conventional 6i depoitarea lui poate costa mai mult dec't combustibilul &nsusi. Energia solarG
este oferitG gratis. "eoarece tendinta actualG este orientatG spre optimiarea din punct de vedere
energetic1 pentru asigurarea funcionalitGtii &n conditii de ma7imG eficientG1 s0au devoltat
aplicatii &n care sistemele fotovoltaice sunt dotate cu sisteme inteligente pentru controlul
functionGrii1 dotGri care asigurG personaliarea acestor aplicatii.
c. "urabilitate
Rarea ma8oritate a modulelor fotovoltaice de astGi sunt baate pe te5nologii care au
dovedit o degradare minima dupG !+ de ani de functionare1 ele fiind garantate *+ de ani.
Sistemele fotovoltaice produc energie electricG iua1 dar energia electricG livratG iua costG mai
mult. 9n Rom'nia1 de8a se practicG tarifare diferentiatG i0noapte deci1 sistemul fotovoltaic
produce energie electricG gratis sau aproape gratis &n timpul ilei1 c'nd energia electricG este
mai scumpG1 iar pe timpul noptii c'nd sistemul fotovoltaic nu produce sau al orelor de v'rf1
necesarul de energie electricG este preluat din reteaua electricG de distributie localG. Un mare
avanta8 pe care0l preintG sistemele fotovoltaice este acela cG se pot integra &n cladiri1 pot
&nlocui subansamble1 materiale de constructie sau c5iar &ntregi pGrti componente ale clGdiri cum
ar fi de e7emplu acoperisul.
Rodulele solare pot avea mai multe &ntrebuintari; astfel1 ele pot &nlocui suprafeele mai
scumpe ale cladirilor 6i pot oferi &n plus alte avanta8e. "e e7emplu1 &n faade1 ele pot &nlocui
u6or oglinile sau geamurile colorate1 asigurG umbrG 6i1 &n acelasi timp1 pot genera electricitate.
9n interiorul acestor module de geam dublu1 spaiul dintre celulele solare opace este transparent.
1%
d. Reciclare
Cu toate c4 durata de via4 a panourilor solare este de !+0$+ ani1 &n preent se acumulea4
de8a de6euri de ordinul a sutelor de tone annual @!++$A. Pe plan mondial singura instalaie pilot
de reciclare a celulelor solar de siliciu cristalin se afl4 &n Jreiberg0Kermania. .ici la o
temperatur4 de (++OC se ard materialele sintetice incluse &n panouri1 reult'nd sticl41 metal1
material de umplere 6i celulele solare. .ceste celule pot fi reutiliate dup4 prelucrare cu
pierderi minime de material.
Panouri fotovoltaice functioneaa pe lumina1 asta este diferenta intre un panou fotovoltaic
si unul solar. C5iar daca afara este inorat1 el tot produce curent electric1 dar nu la acelasi
randament ca intr0o i cu soare.
Un sistem de panouri fotovoltaice pentru energie electrica1 trebuie sa aiba neaparat unul
sau mai multi acumulatori. Energia produsa pe timp de i1 ce nu este consumata este stocata in
acesti acumulatori pentru consumul de noapte.
!.$.!. Utiliarea panourilor fotovoltaice
Conversia fotovoltaica. Principiul de functionare
1(
Panourile fotovoltaice sunt folosite pentru producerea de energie electrica in domenii
diverse1 incepand de la centrale solare si terminand cu dispoitive comple7e1 cum ar fi satelitii.
"omenii de utiliare a principalelor tipuri de instalaii solare
IR.KINI
INSH.F.YII
CU
HERPER.HURI ",RENIU
Colector plan 1++OC
0&ncGlire
0preparat apG
caldG
0uscare
0desaliniare
Colector cu
concentrator
cilindrico 0
parabolic
*++ 0 %++OC
0de producere a
apei fierbini 6i a
aburului
Colector cu
concentrator
de revoluie
(++ 0 2++OC
0procese
te5nologice de
descompunere a
unor substane
pentru producere
de lucru
mecanic 6i
energie electricG
Sisteme de
concentrare
a radiaiei cu
5eliostate
6i receptor
turn
*+++ 0 %+++OC
0pentru
determinarea
performanelor
diferitelor
materiale la
temperaturi
&nalte
1-
Cel mai adesea sunt insa intalnite in producerea de energie pentru locuintele individuale. Ele se
monteaa pe acoperisurile caselor sau pe niste stand0uri separate si asigura o parte din necesarul
5abitatului. "e cele mai mutle ori ele sunt parte a unui sistem comple71 ce contine baterii1 o
turbina eoliana dar si un generator de urgenta @diesel1 pe ga sau pur si simplu reteaua de
electricitateA. .cesta din urma este obligatoriu pentru a asigura alimentarea cu energie a
locuintei 1++N din timp1 sistemele alternative fiind dependente de prea multi factori e7terni.
III. Proiectare sisteme solare. Aplicatii ale sistemelor solare
*.. Dimensionarea unei instalatii %otoelectrice- %actori
a. Evaluarea necesitatilor
Este important de subliniat ca primordiala este economia de energie la nivelul
consumatorilor. .ceasta implica un pret de ac5iitie mai mare1 dar costul global va fi mai mic1
deoarece va reulta necesitatea unei instalatii mai mici.
b. ,rientarea 6i &nclinarea modulelor
Randamentul modulelor fotoelectrice este influenat direct de poiia acestora fa4 de
radiaia solar4. Este foarte important s4 fie bine plasate pentru a beneficia la ma7im de
posibilit4ile lor.
"ac4 este posibil de ales1 este foarte simplu de determinat orientarea ideal4 a modulelor
fotoelectrice: se plasea4 pe direcia Ecuatorului. "ac4 site0ul este &n emisfera nordic41 panoul
va fi orientat c4tre Sud1 iar &n emisfera sudic41 c4tre Nord.
9n ceea ce prive6te &nclinarea1 aceasta se determin4 mai special. S4 consider4m mai &nt'i o
aplicaie autonom41 care consum4 energie cvasi0constant pe toat4 durata anului. Pe durata iernii
trebuie optimiat4 producia1 fiind perioada mai puin &nsorit4. Panourile trebuie s4 recuperee
energia Soarelui1 a c4rui &n4lime este mic4. 9n Europa1 pentru o utiliare pe toat4 durata anului1
&nclinarea ideal4 este apro7imativ egal4 cu latitudinea amplasamentului Z 1+O. .ceasta
&nseamn4 c4 &n Rom'nia1 vom avea un amplasament numit [%%O Sud[ @orientare Sud1 &nclinare
%%OA. "ac4 aplicaia nu funcionea4 dec't vara1 se prefer4 o &nclinare de !+ 0 *+O1 cu aceea6i
orientare.
9n caul &n care panourile sunt instalate pe acoperi6ul locuinei1 nu totdeauna este posibil4
orientarea c4tre Sud1 datorit4 amplasamentului casei. 9n acest ca1 trebuie 6tiut c4 trebuie
e7cluse orient4rile c4tre Nord1 Nord0Est1 Nord0/est1 care sunt foarte defavorabile. "in contr41
pentru un site a c4rui amplasament ideal este de e7emplu [*+O Sud[1 nu vom pierde dec't cel
mult 1%N din producia anual41 dac4 panourile sunt orientate c4tre Est1 /est1 Sud0Est sau Sud0
/est1 iar &nclinarea panourilor nu dep46e6te *+O fa4 de oriontal4.
Hransformarea1 sau conversia energiei solare &n energie termic41 este realiat4 &n captatori
solari1 av'nd funcionarea baat4 pe diverse principii constructive. Indiferent de tipul
captatorilor solari1 pentru ca randamentul conversiei energiei solare &n energie termic4 s4 fie
ridicat1 este important ca orientarea captatorilor spre Soare1 s4 fie c't mai corect4.
Poiia captatorilor solari este definit4 prin dou4 ung5iuri 6i anume1 ung5iul de &nclinare
fa4 de oriontal41 preentat &n figura *.1. aA 6i notat cu \1 respectiv ung5iul aimutului1
repreent'nd orientarea fa4 de direcia sudului1 preentat &n figura *.1. bA.
1)
Jig *.1 aA Ung5iul de &nclinare a captatorilor solari fa4 de oriontal4
SSS.viessmann.com
Jig *.1. bA Ung5iul aimutului @orientarea fa4 de direcia SudA
SSS.viessmann.com
"iagrama de mai 8os preint4 &ntr0un mod sintetic1 influena combinat4 a celor doi
parametrii care definesc orientarea captatorilor solari1 asupra gradului de captare a energiei
solare disponibile.
. fost trasat4 pentru Kermania1 dar concluiile care se pot obine cu a8utorul acesteia pot fi
e7trapolate pentru ma8oritatea 4rilor din Europa1 inclusiv pentru Rom'nia.
12
Influena combinat4 a ung5iului de &nclinare 6i a ung5iului aimutului1
asupra gradului de captare a energiei solare disponibile SSS.viessmann.com
c. "ate meteorologice
, suprafa4 e7pus4 la Soare1 prime6te1 la un moment dat1 un flu7 de energie din radiaia
solar4 ce se e7prim4 &n LMmU @putere pe unitate de suprafa4A. .cest flu7 depinde de ora ilei1
de trecerea norilor. Fa finalul unei ile1 acest flu7 a produs o anumit4 cantitate de energie
ilnic41 ce este proporional4 cu integrala radiaiei solare1 fiind e7primat4 &n L5MmU pe i1 fiind
deci produsul dintre radiaie 6i timp. Cum radiaia solar4 instantanee este variabil41 energia
ilnic4 se obine calcul'nd integrala curbei radiaiei &n funcie de timp.
"atorit4 staiilor meteorologice1 se dispune de multe date statistice. .cestea sunt date
globale ilnice1 care servesc la dimensionarea sistemelor fotoelectrice. Pentru o e7punere f4r4
umbre1 se poate realia o dimensionare destul de precis41 utili'nd doar 1! valori ale radiaiei
solare1 c'te una pentru fiecare lun4 a anului.
Pentru o dimensionare mai rapid41 se poate utilia valoarea cea mai mic4 pe durata de
funcionare a aplicaiei. 9n Rom'nia1 de e7emplu1 pentru o utiliare anual41 se poate utilia
valoarea lunii decembrie1 care este1 &n general1 cea mai mic4. "in contr41 pentru o utiliare
estival41 de e7emplu &ntre mai 6i septembrie1 se va utilia valoarea lunii mai.
d. Umbrirea
Umbrirea este o caracteristic4 foarte dificil de determinat1 nee7ist'nd nici metode simple1
nici m4car grosiere pentru estimarea ei. Umbrire este determinat4 fie de umbra unei cl4diri
@simplu de determinatA1 dar 6i de trecerea norilor @aleatoareA.
Pe plan internaional s0au f4cut 6i se fac studii 6i cercet4ri prin care se urm4re6te realiarea
unei armonii &ntre construcie 6i mediul ambiant 6i1 de asemenea1 se urm4re6te realiarea unor
construcii ecologice. Se pot da ca e7emple &n acest sens Programul casei veri1 &n Rarea
3ritanie; Focuina &n armonie cu mediul sau Ecocit?1 &n Iaponia; Planul verde1 &n Canada;
Ecologia 6i construcia1 &n Jrana. Sectorul de construcii D 6i &n special cel de locuine D este un
mare consumator de energie1 din care dou4 treimi sunt folosite pentru &nc4lire1 ventilare1
climatiare 6i ap4 cald4 de consum 6i o treime este folosit4 pentru iluminat1 r4cire1 aparate
casnice1 etc.
!+
*.#. Stocarea energiei solare
"atoritG mi6cGrii Pam'ntului 6i datoritG unor factori meteorologici1 energia solarG la nivelul
scoarei terestre este o sursG energeticG dependentG de timp. &n general1 necesitGile de energie
pentru cele mai multe domenii de aplicaii sunt de asemenea dependente de timp1 &nsG &ntr0o
manierG diferitG faG de modul &n care are loc furniarea energiei solare. 9n consecinG1 dacG se
urmGre6te ca anumite necesitGi de energie sG fie asigurate folosind energia solarG1 este necesar
ca instalaiile solare respective sG fie prevGute cu elemente corespunGtoare de stocare
@acumulareA a energiei.
Problema stocGrii energiei trebuie analiatG privind instalaia termo0energeticG ca un
sistem compus din urmGtoarele elemente principale:
captatorul de energie solarG1
unitatea de stocare a energiei1
aparatura de conversie a energiei1
instalaia consumatoare de energie1
consumatorii au7iliari de energie1
sistemul de automatiare si control
Sistem termo0energetic pentru stocarea energiei
Caracteristicile 6i randamentul fiecGruia dintre aceste elemente sunt legate de cele ale
celorlalte elemente componente din instalaie. .stfel1 deoarece randamentul captatoarelor
solare depinde de temperaturG1 aceasta atrage dupG sine faptul cG randamentul &ntregului sistem
va fi dependent de temperaturG. "e e7emplu1 &ntr0o instalaie termoenergeticG solarG1 dacG se
folose6te un sistem de stocare a energiei termice care este caracteriat printr0o cGdere mare de
temperaturG &ntre intrarea 6i ie6irea fluidului purtGtor de cGldurG1 aceasta va conduce la
necesitatea unei temperaturi ridicate &n captator 6i deci la un randament scGut al captatorului;
de asemenea1 va conduce la o temperaturG scautG a sursei calde a ma6inii termice 6i &n
consecinG la un randament scGut al acesteia.
,rice sistem de stocare trebuie sG aibG o anumitG capacitate de stocare a energiei solare.
Capacitatea optimG de stocare a energiei solare dintr0o anumitG instalaie depinde de mai muli
factori ca:
disponibilitatea &n timp a radiaiei solare &n locul respectiv;
!1
natura sarcinii energetice a instalaiei;
modul &n care este furniatG eventuala energie au7iliarG;
anumite criterii economice care determinG ponderea din sarcina totalG anualG care trebuie
acoperitG cu energie solarG1 6i implicit ponderea sursei de energie au7iliarG.
Stocarea energiei solare se poate face &n diverse moduri1 de e7emplu sub formG de:
caldurG sensibilG a unui mediu solid sau lic5id;
caldurG latentG de sc5imbare de faa a unor sisteme c5imice;
energie c5imicG a produselor reultate dintr0o reacie c5imicG reversibilG.
"acG energia solarG este transformatG &n energie mecanicG1 aceasta poate fi transformatG &n
energie potenialG1 6i stocatG sub formG de energie potenialG a unui fluid @de e7emplu1 prin
pomparea apei din aval &n amontele unui bara8 de acumulareA.
.legerea modului de stocare a energiei solare depinde de natura procesului care se
urmGre6te &n instalaia solarG. "e e7emplu1 pentru &ncGlirea apei este practicG folosirea stocGrii
energiei solare prin caldura sensibilG a apei. "acG se folosesc captatoare solare cu &ncGlirea
aerului se poate utilia pentru stocarea energiei solare cGldura sensibilG a unui pat de pietre &n
sc5imbGtoare de cGldurG de tip regenerativ. "acG &n instalaia solarG se folosesc celule
fotovoltaice sau fotoc5imice1 cea mai indicatG formG de stocare a energiei este1 &n acest ca1
energia c5imicG.
Proiectantul unei instalaii termoenergetice solare are la dispoitie diverse alternative &n
ceea ce prive6te locul de plasare a unitGii de stocare a energiei &n ansamblul instalaiei. Spre
e7emplu &n figura urmGtoare se considerG o instalaie &n care o masinG termicG transformG
energia solarG &n energie electricG. &n acest ca energia se poate stoca fie sub formG de energie
termicG1 &ntr0o unitate plasatG &ntre captatorul solar 6i masina termicG1 fie sub formG de energie
mecanicG &ntr0o unitate de stocare plasatG &ntre masina termicG 6i generatorul electric1 sau1 &n
fine1 sub formG de energie c5imicG &n baterii de acumulatoare electrice plasate &ntre generatorul
electric 6i consumatorul de energie electricG.
Cele trei alternative de plasare a unitaii de stocare a energiei nu sunt ec5ivalente &n ceea ce
prive6te:
1. capacitatea de stocare necesarG1
!. costul instalaiei
*. efectele soluiei adoptate asupra proiectGrii instalaiei &n ansamblu 6i asupra performanelor
acesteia.
!!
"e e7emplu1 capacitatea necesarG a unitGii de stocare a energiei plasate &n poiia 3 este
mai micG dec't cea necesa in poiia . &ntr0un raport apro7imativ egal cu randamentul
convertiorului de energie. .stfel1 capacitatea sistemului de stocare plasat &n 3 trebuie sG fie de
1%N din capacitatea lui . dacG procesul de conversie a energiei se desfG6oarG cu un randament
de 1%N. Stocarea energiei termice &n poiia . preintG avanta8ul cG1 convertiorul de energie
poate fi proiectat pentru o funcionare aproape continuG1 conduc'nd la un randament al
conversiei mai bun 6i la un factor de folosire a convertiorului mai ridicat1 ceea ce conduce la
scGderea capacitGii convertiorului prin eliminarea necesitGii de funcionare a acestuia &n
regim de v'rf de sarcinG1 corespunator energiei solare incidente. .legerea plasGrii unitGii de
stocare &ntre . 6i 3 poate avea efecte foarte diferite asupra temperaturii de lucru a captatorului1
asupra dimensiunilor captatorului 6i1 &n final1 asupra costului instalaiei. 9n instalaiile 5ibride
aceste argumente pot fi substanial modificate1&n funcie de cantitatea de energie au7iliarG
folositG.
*.*. Aplicatii ale sistemelor solare
.limentarea cu energie solara a unei locuinte este costisitoare. In ciuda beneficiilor pe
termen lung1 nu toti dintre noi putem plati in numerar pentru investitia initiala. "in fericire1
deoarece soarele este o sursa constanta de energie1 mintile inovatoare au gasit multe modalitati
de a valorifica raele soarelui. Iata o lista cu top % lucruri privind alte forme de valorificare a
energiei solare care s0ar putea potrivi mai bine cu bugetul dvs. si cu nevoile pe care le aveti.
a. 3oilerul solar
3oilerele solare vin intr0o varietate de tipuri si modele1 ceea ce inseamna ca sunt o optiune
practica pentru toti cei care adora un dus fierbinte. Cum functioneaa] Ra8oritatea folosesc
caldura de la soare pentru a incali apa1 ceea ce inseamna ca acestea consuma mult mai putina
energie electrica. 3eneficiile acestei te5nologii: pret1 randament si marime. Puteti modifica un
boiler de8a e7istent intr0un boiler ce foloseste energia solara pentru o suma destul de mica.
Calculele arata ca facturile care le plateati pentru incalirea apei vor scadea cu %+0)+N dupa
instalare. /a veti recupera investitia mult mai repede decat cu alt sistem solar.
b. Fuminatoare si tuburi solare
Pentru ma8oritatea locuintelor instalarea unui luminator poate fi costisitoare. Fuati in
considerare un tub solar D un tub reflectoriant care directioneaa lumina in interiorul spatiilor
fara ferestre. Huburile solare ofera lumina naturala fara a consuma energie electrica1 sunt ieftine
si nu ocupa loc mai mult decat orice alt corp de iluminat.
c. Incarcatoare solare pentru baterii
Panouri solare portabile care iti incarca telefonul1 ipod0ul sau laptop0ul. .cestea se
regasesc sub forma de saculeti sau rucsaci si sunt perfecti pentru e7cursii in aer liber1 mai ales
in ca de urgente. .ceste este un item mai scump1 insa cu totii stim frustrarea pe care o avem
cand ne moare bateria.
d. Fuminatoare solare de gradina
.cestea sunt probabil cele mai cunoscute si accesibile produse solare de pe piata. Cu totii
am vaut luminile mici din unele gradini care parca ies din pamant. Pe langa acestea mai e7ista
si lanterne portabile pentru camping sau urgente. Fa scara larga1 unele orase au investit in
!*
felinare solare. "aca doriti sa iluminati ceva si nu aveti energie electrica1 solutia perfecta o
repreinta energia solara.
e. Perdele solare
,ricat de mult am iubi soarele1 uneori avem nevoie de o paua la umbra. BEnergia solara
pasiva= este o modalitate fanteista de a spune Bsoare cald1 umbra rece=. Puneti in functiune
acest principiu in casa dvs. controland cand si unde lasati soarele sa intre. "aca lasati soarele sa
intre pe durata iernii1 va tine de cald. "aca vara il lasati sa intre mai putin1 va usura munca
aparatului de aer conditionat1 in special in ilele toride. Punerea energiei solare in avanta8ul
vostru poate reduce facturile de energie electrica.
Puteti vedea din aceste lucruri faptul ca nu este neaparat nevoie sa cumparati panouri solare
imense pentru a putea beneficia de energia soarelui. Unele te5nici1 cum ar fi energia solara
pasiva1 nu necesita nici un ban. BSolar= inseamna mult mai mult decat plac5ete de siliciu sau
gadget0uri de lu7 D este orice aplicatie care pune la munca soarele. Rulte din aceste aplicatii va
pot a8uta sa economisiti bani si sa incura8ati o te5nologie energetica puternica si practica.
E7ist4 o varietate de aplicaii ce utiliea4 energia electric4 produs4 de c4tre celulele solare
pornind de la aparate de u comun 6i a8ung'nd p'n4 la te5nica spaial4 care este mult mai
costisitoare.
f. Ceas de m'n4
Ceasurile produse de firma 8apone4 Citien sunt dotate cu o celul4 solar4 inclus4 &n cadran
care &ncarc4 un acumulator cu litiu av'nd o independen4 de 1%+0!$+ ile 6i care dup4 o
funcionare de !+ ani preint4 o sc4dere de capacitate de ma7imum !+N.
g. .parat de ta7are &n parc4ri
.paratele automate de ta7are &n parc4ri aparin sitemelor cu alimentare autonom4 care pe
l'ng4 un modul cu celule solare mai este &nestrat 6i cu un acumlator pentru a se asigura
alimentarea continu4 cu energie electric4

5. .utomobile solare
.utomobilele solare sunt construite utili'nd reultate din te5nica spaial41 te5nologia de
fabricaie a bicicletelor1 industria de automobile 6i te5nologia energiei reinnoibile. Cadrul este
realiat din materiale composite u6oare @fibr4 de carbon1 fibr4 de sticl41 QevlarA asamblate prin
lipire cu r46ini sintetice @epo7idiceA 6i este purt4torul a sute de celule solare legate &ntre ele. Un
!$
astfel de ansamblu1 &ntr0o i &nsorit41 poate produce o putere de p&n4 la !PL@!1(CPA Jirma
/enturi .stroFab &n !++( a promis c4 va scote pe pia4 primul automobil comercial electro0
solar 5ibrid &n ianuarie !++).
i. Hrecerile de pietoni din 3ucuresti au fost dotate cu sisteme solare de avertiare
In capitala1 un numar de !% de treceri de pietoni1 au fost dotate cu primele sisteme solare de
avertiare. .cestea constau in panouri luminoase1 becuri si marca8e rutiere care se declanseaa1
aprinandu0se1 imediat ce se pune piciorul pe trecerea de pietoni. .ceasta masura de amplasare
a sistemelor solare de avertiare1 in cadrul trecerilor de pietoni1 s0a realiat datorita faptului ca
au fost inregistrate un numar mare de accidente1 soldate cu decesul unui numar impresionant
de bucuresteni.
Proiectul derulat de .dministratia Strailor 3ucuresti1 a fost aprobat1 suma destinata
acestuia fiind de %.(++.+++ de euro.
*.+. Evolutia sistemelor PV in (omania.Prima %abrica de panouri %otovoltaice din
(omania
,-+ - Laborator Surse Noi de Energie NESL Institutul de Cercetari pentru Industria
Electrotehnica - ICPE
,-. - ,/0 0 Prima generatie de celule: Si mono1 != si *=. Productie industriala
!%
,/# 0 Rodule P/ de (.%01+ Lp D laminare P/3M E/.
,/# 1 ,/. 0 .plicatii pentru locuri iolate:
^ pomparea apei
^ protectie catodica
^ telecomunicatii
^ iluminat si semnaliari.
,/+ - "emararea Programului P/H Producerea combinata de caldura si electricitate
@ICPEA
,/2 - Fentile Jresnel liniare si sferice .Celule solare Ka.s
,/. - Concentratoare cilindro0parabolice celule solare din Si monocristalin. Utiliare
industriala pentru producerea de energie termica.
,/- - Solar >ome S?stem @ICPEA 1PLp. .plicatie autonoma $)M!!+/1 %+>
,/, - "emararea Programului de Centrale Solare @ICPEA:
^Centrala autonoma de 1+PLp
^Centrala conectata la retea de 1+PLp
,,* - "emararea programului de aplicatii autonome personaliate : U/H0"CER.
,,2 - "emararea Programului privind Integrarea &n cladiri a sistemelor P/ la Universitatea
/ala5ia din H'rgoviste.
,,/ - "emararea programului de electrificare rurala: ICERENERK1 ICPE1 U/H0 "CER
B1++ de Case alimentate din surse regenerabile=.
,,, - .mfiteatrul Solar din Hargoviste: Prima 3IP/ aplicata in Romania 1+PLp connectata la
retea . Prima @si &nca singuraA instalatie solara de 1+PL integrata &n mediul construit. Proiect
INC,P din 122). Junctionala din mai !++1.
#00# - BCasa inteligenta si ecologica= la ICPE0NESF 3aa de cercetare .gigea.
!(
#00+ - "emararea programului national de BCercetare de e7celenta=:
^ celule solare &n strat subtire Mcelule solare organice Mnoi materiale pentru celule solare avansate
^ sisteme P/ integrate &n cladiri M sisteme complementare P/ si solar termic
^ sisteme conectate la retea M producere distribuita M sisteme 5ibride cu pile de combustie
^ sf'rsitul anului !++) a marcat reultate deosebite.
PR,KR.R 3F,C.H 9N I.NU.RIE !++2.
#002 - Centrala de *+PLp conectata la retea la Universitatea BPolite5nica= 3ucuresti 0 Proiect
BP/ enlargemen=
#00- - Centrala de $+PL1 conectata la retea ICERENERK03ucuresti
#00/ - Centrala de 1+PLp conectata la retea la Universitatea BHransilvania= 3rasov Colaborare
cu ICPE 3ucuresti _ U/H0"CER
#00/ - "evoltare de Piata
^ legea energiilor regenerabile
^ programe si proiecte din fonduri nationale sau europene
!-
^ &nfiintarea SunE.
#00, - Centrala de !!PLp conectata la retea. Electrica1 statia Jloresti. Kirasolar Romania
Satu Rare este primul 8ude din Rom'nia &n care funcionea4 oficial1 &ncep'nd din ! iunie
!+1+ prima fabric4 &n care se produc panouri solare1 o alternativ4 eco care utiliea4 ca surs4 de
energie energia solar41 &nlocuind astfel curentul. Investiia se ridic4 la 1+ milioane de euro 6i va
crea apro7imativ %+ de locuri de munc4. Fa inaugurare au participat repreentanii firmei1 at't
de la 3ucure6ti D .ndre Jraga1 c't 6i de la Satu Rare D .ndrei "'ng41 colaboratori locali 6i
regionali1 autorit4i locale 6i 8udeene1 respectiv repreentanii mass0media local4 6i regional4.
Cei preeni au viitat fabrica timp de !+ de minute1 preent'ndu0li0se procesul te5nologic de
realiare a panourilor solare. Repreentanii firmei Renovatio Solar1 care face parte dintr0o
companie naional41 spun c4 investiia de la Satu Rare se ridic4 la 1+ milioane de euro1 iar la
ora actual4 sunt anga8ai 1- muncitori dar p'n4 la finele anului vor fi %+. Investitorii au ales
8udeul Satu Rare pentru aceast4 fabric4 datorit4 pro7imit4ii fa4 de pieele de care sunt
interesai ei 6i datorit4 forei de munc4 specialiat4 sau dispus4 s4 se specialiee &n domeniu.
.utorit4ile locale 6i 8udeene spun c4 noua investiie este benefic4 pentru cre6terea economiei1
crearea de noi locuri de munc4 6i nu &n ultimul r'nd este o m'ndrie pentru Satu Rare. B.ceast4
investiie duce la cre6terea economiei 8udeului1 crearea de noi locuri de munc4 6i1 &n plus1 este
o m'ndrie pentru Satu Rare deoarece este prima fabric4 din Rom'nia.

Hotodat4 prin aceste elemente produse 6i puse &n funciune aici se prote8ea4 mediul
&ncon8ur4tor=1 a declarat Cse5i .rpad1 pre6edintele Consiliului Iudeean Satu Rare. Compania
produc4toare de panouri foto0voltaice are linie de producie destinat4 numai pentru e7port.
"eocamdat41 &n fabrica de la /eti6 se testea4 prima producie de panouri care vor urma s4
a8ung4 pe piaa de desfacere din Europa. Krupul internaional de companii din care face parte 6i
fabrica de la /eti6 are activit4i &n domeniul energiei regenerabile1 at't eolian4 c't 6i
fotovoltaic4. Compania are birouri locale &n Polonia1 Italia1 3ulgaria1 Rom'nia 6i proiecte de
devoltare &n SU.1 3a5amas 6i Ralta.
*.2. Sisteme solare - preturi$ amortizarea investitiilor
!)
Pretul panourilor solare este in general ridicat. Insa sistemele ce le utilieaa sunt foarte
fiabile1 astfel ca investitia initiala se va amortia in timp. Scopul acestei pagini este de a va
a8uta in a va face o idee generala asupra investitiilor intr0un astfel de sistem. In caul in care
veti dori sa va montati unul1 vor fi necesare calcule mai amanuntite1 preturile variind in functie
de necesitati.
*.%.1. Sisteme solare de incalire D preturi
.cestea contin in mare urmatoarele componente:
panouri solare
un reervor pentru stocare apei calde
sisteme de racord1 de prindere1 tevi
optional: pompa1 boiler electric1 sistem de comanda1 etc
Preturile incep de la 1%++ 0 !+++ R,N pentru sistemele foarte simple ce pot fi utiliate doar
vara. Ele pot urca pana spre *+++ 0 )+++ de euro1 pentru cele mai comple7e1 care pot fi utiliate
pe tot parcursul anului. Preturile variaa insa in fuctie de componente1 de numarul de panouri si
de dimensiunea reervorului de stocare.
Amortiarea investitiei
Panourile solare de acest tip au o perioada medie de amortiare a investitiei de %01+ ani. Cu
toate acestea1 sunt foarte multi factori care influenteaa acest fapt1 asadar o apreciere e7acta nu
se poate face decat pentru o serie de parametri fi7i: poitia geografica1 clima locala1 nivelul de
utiliare1 capacitatea etc. Hinand cont insa de faptul ca durata de viata garantata a acestor
sisteme este de !+ de ani1 investitia intr0un astfel de sistem poate fi una de viitor.
*.%.!. Sisteme de producere a energiei electrice D preturi
"e cele mai multe ori1 sistemele fotovoltaice sunt integrate cu sisteme eoliene sau cu
sistemul electric general1 pentru reducerea facturii la energie electrica. Junctionarea unei
locuinte doar cu a8utorul energiei solare este posibila1 insa in practica ea nu este tot timpul
posibila. "e aceea e7istenta unui sistem de bacP0up este necesara1 fie ca e vorba de un
generator diesel sau reteaua de la Electrica.
Un sistem fotovoltaic simplu contine urmatoarele elemente:
panouri fotovoltaice
baterii pentru stocarea energiei Z regulator de incarcare a bateriilor
invertor pentru trnasformarea curentului continuu din baterii in curent alternativ
Preturile pornesc de la 1+++ 0 !+++ de euro @pentru sisteme de 1%+0!++ LA si pot urca foarte
mult1 in functie de necesitatea energetica1 de sistemele de bacP0up folosite1 etc.
Amortiarea investitiei
In general1 sistemele fotovoltaice moderne pot fi folosite pe tot parcursul anului si c5iar si
noaptea1 cu un randament mai scaut insa. "urata de utiliare preconiata este de pana la !% de
ani1 ca in care randamentul lor nu ar trebui sa scada sub -+N din cel initial.
In preent recuperarea investitiilor facute intr0un sistem de panouri fotovoltaice se face in
)01+ ani. "aca ne uitam la preturile resurselor energetice obisnuite1 producatoare de energie
electrica1 observam ca pretul acestora tot creste1 iar pretul obtinerii energiei electrice prin
energia solara1 cu a8utorul panourilor fotovoltaice1 devine tot mai mica.
!2
.vand in vedere preturile crescatoare1 poluarea si volumul limitat a resurselor energetice
fosile1 folosirea resurselor energetice regenerabile si a energiei solare prin panouri fotovoltaice1
ne ofera solutii tot mai favorabile.
In Romania numarul orelor insorite este in medie intre 12++0!!++ oreMan. Energia solara din
radiatiile solare1 care a8unge pe suprafata pamantului este 1+++01*++PL5MmU M an1 ceea ce ne
ofera posibilitati de e7ploatare e7celente prin panouri fotovoltaice.
IV. Analiza SWOT a sistemelor ce capteaza energia solara
.nalia SL,H consta in elaborarea unei te5nici prin care se pot identifica punctele tari si
aspectele slabe ale unei afaceri si e7amineaa oportunitatile si amenintarile unui proiect1
aceasta analia putand fi utiliata ca element in realiarea bilantului unei afaceri. E7aminarea
factorilor @produs 1&ntreprindere1 anga8at1 etcA care determina succesul sau esecul a determinat
cearea unor metodologii specifice de analia si diagnosticare a activitatii afacerii. `SL,H` este
un acronim care provine din limba englea de la initialele cuvintelor streng5ts 0 puncte tari1
SeaPnesses 0 puncte slabe1 opportunities 0 oportunitati si t5reats 0 amenintari.
.nalia SL,H este folosita in managementul strategic si consta intr0un proces prin care o
firma poate obtine efecte materialiate in cresterea semnificativa a performantelor sale1 in
consolidarea poitiei ei pe piata1 prin elaborarea1 implementarea si controlul strategiei firmei in
vederea realiarii misiunii asumate si asigurarii avanta8ului competitiv.
.nalia SL,H este practic un inventar intern al organiatiei si o sc5ema proiectata a
riscurilor e7terne la care poate fi supusa o afacere. .ceasta centraliare ia in calcul atat factori
poitivi cat si negativi1 oportunitati si amenintari pe piata de profil.

Etapele analiei S.L.,.H. sunt urmatoarele:
1. Enumerarea principalelor puncte tari si puncte slabe ale societatii1 produdului1 anga8atului1
etc.;
!. Enumerarea oportunitatilor @posibilitatilorA si amenintarilor @pericolelorA preente si viitoare;
*. Identificarea aspectelor critice;
$. "efinirea factorilor de success.
*+
A3A4I5A SWOT Sisteme de captare a energiei solare
0 emisii reduse de no7e0 protectia mediului incon8urator; 0 necesita e7punere solara prelungita 0 (+N
din timp;
0 posibilitatea asigurarii energiei electrice in locuri iolate1
0 costuri ridicate;
fara acces la reteaua de energie electrica;
0 perioada de amortiare de apro7imativ !0-;
0 intretinerea sistemelor este facila0 nu necesita decat S L ani0 depinde din ce materiale sunt confectionate
panourile;
curatarea de impuritati a suprafetei; 0 unele studii arata ca este necesara mai
0 prelungesc indirect viata sistemului de incalire e7istent al
locuintei1 din .prilie pana in Noiembrie nu este necesara
utiliarea incalirii clasice multa energie electrica pentru a crea o celula
0 durata medie de utiliare 1%0!% de ani decat pentru a o da inapoi sub forma de energie
electrica.
0 reitenta la intemperii
0 c5eltuielile initiale de instalare;
0 soarele nu ofera energie constanta in nici un
loc de pe pamant;
0 resursele naturale utiliate in sistemele clasice de producere a
energiei electrice sunt neregenerabile si epuiabile; , H
0 datorit4 rotaiei P4m'ntului &n 8urul a7ei sale1 6i deci a
alternanei i0noapte1 lumina solar4 nu poate fi folosit4 la
generarea electricit4ii dec't pentru un timp limitat &n
fiecare i;
0 necuratarea panourilor duce la reducerea
randamentului cu *+N;

0 e7istena ilelor noroase1 c'nd potenialul de captare al
energiei solare scade sensibil datorit4 ecran4rii Soarelui.
*1
Riscurile instalarii de sisteme solare
1. Panourile solare instalate acasa repreinta un risc imens pentru un eventul incendiu. Cand va
instalati sistemul1 aveti de facut multe cone7iuni. Creati una eronat si este posibil sa aveti parte
mai tariu de un scurt0circuit. .u fost mai multe cauri de acest gen in ultimii ani1 cele mai
multe fiind cauate de sisteme de o calitate inferioara insa.
!. Panourile solare ocupa foarte mult spatiu. /reti un sistem care sa produca destula energie
electrica si sa eliminati factura la curent electric] /a dati seama ca este posibil sa aveti nevoie
de peste 1+++ de metri patrati] Nu toate acoperisurile sunt potrivite pentru instalarea panourilor
solare. .coperisul poate sa nu fie perfect orientat spre Soare sau1 daca este un acoperis mai
vec5i1 poate sa nu treaca de inspectie.
*. Intregul sistem solar are nevoie de multi ani pentru a returna investitia. .r putea sa ia peste
!+ de ani pentru a va recupera banii. Ca multe alte energii regenerabile1 energia solara inca nu a
fost devoltata destul de mult pentru a fi pe cat de eficienta trebuie sa fie. /a fi e7traordinara
atunci cand va avansa1 insa in preent nu este destul de eficienta pentru cei care vor sa isi
reduca costurile facturilor la energie electrica.
Sistemele solare, risc i beneficiu
"e ce risc] "eoarece produsele foarte ieftine &6i pot pierde din randament c5iar 6i dup4 un
an. Instalarea unui panou solar pentru &nc4lirea apei calde mena8ere este rentabil4 mai ales
dac4 nu sunt gae naturale &n on4.
<Sunt muli care spun c4 investiia se recuperea4 &n doitrei ani1 dar mint. Kaul este ieftin
acum 6i merit4 s4 &i montei panou solar dac4 e6ti &ntr0o on4 f4r4 gae1 cum e .le7andria1 de
pild4=. Un sistem de *.(++ euro1 de pild41 pentru &nc4lirea apei mena8ere @cu boiler de *++ litri
6i trei panouri cu 1! tuburi solare vidateA poate fi considerat amortiat dup4 cinci ani1
comparativ cu alimentarea electric41 sau &n 1% ani1 comparativ cu cea pe ga.
C't de repede ne recuper4m investiia depinde totu6i de ce fel de tip de sistem solar alegem
6i c't de bine este dimensionat consumului real1 pentru a nu funciona cu pierdere. "e aceea1 se
recomand4 efectuarea de c4tre firme specialiate a unei simul4ri pe calculator.
"e asemenea1 trebuie s4 v4 g'ndii dac4 vrei ap4 &nc4lit4 solar tot anul sau doar pentru
perioada cald4 @martie0septembrieA. Panourile solare din a doua categorie sunt cele mai ieftine1
dar trebuie golite &nainte de primul &ng5e si reumplute cu ap4 prim4vara1 inclusiv tuburile.
"ac4 v4 l4sai p4c4lii de preurile cele mai mici1 ale produselor fabricate de regul4 &n
C5ina1 ai putea constata c4 dup4 un an avei probleme de8a. <Fa panourile c5inee6ti vidul din
tuburi se pierde foarte u6or1 astfel c4 nu mai reine c4ldura=1 e7plic4 "omiian Covaci1
marPeting manager la Solariss.
"e aceea1 inei cont de garania sistemului1 dar 6i a manoperei. Nefiind muli instalatori
specialiai1 putei fi ta7ai serios. Pe de alt4 parte1 un sistem solar care asigur4 6i aport la
&nc4lirea casei poate duce la economii &n perioada de iarn4 de *+0$%N1 mai ales dac4 e asociat
cu &nc4lirea prin pardoseal4.
*!
Intrebari frecvente cu privire la sistemele de captare a energiei solare:
Ce se intampla daca intr0o i ploua sau este inorat]
Pe o parte trebuie sa fim constienti de ona climatica unde ne situam1 evident nu avem
aceeasi ona climatica in toata Romania. "etinem % one climatice ce se diferentiaa de radiatia
solara asupra suprafetei oriontale. ,data amintit acest concept1 la fel trebuie sa ne amintim ca
panelele solare nu doar capteaa radiatia directa1 capteaa si radiatia ravasita care o avem1 nu
doar in ilele de soare1 dar si in ilele inorate. Fogic cand nu este radiatie solara1 captorul nu
aduna suficienta radiatie. "in aceasta caua intotdeauna trebuie sa compensam cu un sistem de
a8utor pentru aceste ile unde energia soarelui nu a8unge la 1++N din necesarul nostru.
Ce masuri de protectie sunt necesare pentru a evita supraincalirea din instalatie]
Probleme care pot duce la supraincalirea sistemului sunt simple si la fel de simplu de
evitat. Se poate pune problema supraincalirii in conditii de soare puternic @ si sistemele pot
face insolatie A1 consum redus1 utiliare rara etc.
Solutia ideala pentru reolvarea acestei probleme este montarea in circuitul 5idraulic de la
instalatie1 o aeroterma1 numita si risipitor de caldura. Cand senori de temperatura detecteaa o
temperatura superioara a celei de siguranta1 o parte din acest lic5id se pune in circulatie catre o
alta instalatie integrata in panoul solar1 acesta din urma are ca efect racirea instalatiei cu
circulatie fortata1 scotand caldura in e7terior si prin aceasta metoda reducem temperatura apei.
Ce se intampla pe timp de iarna]
"upa cum stim iarna se produce ing5etul1 este foarte important sa stim ca lic5idul care
circula prin instalatia noastra nu este acelasi cu cel pe care il folosim la consum1 avem circuit
primar si secundar. Circuitul primar este umplut cu un lic5id antigel de u alimentar1 substanta
propilen0glicol este cea care suporta temperaturile scaute de pana la 0!+aC1 acest lic5id
transfera caldura in apa care noi o consumam.
,3SER/.HII SI C,NCFUbII
Energia solar4 poate &nc4li locuinele &n mod pasiv1 datorit4 construciei acestora @casele
pasiveA sau poate fi stocat4 &n acumulatoare termice sub form4 de energie termic4. C4ldura
generat4 solar se poate folosi &n principal la prepararea apei calde mena8ere1 &nc4lirea
agentului termic responsabil de temperatura ambiant4 a casei 6i &nc4lirea piscinelor. E7ist4
c5iar 6i instalaii de aer condiionat baate pe c4ldura solar41 unde aceasta repreint4 energia
principal4 necesar4 r4cirii aerului.
Utiliarea energiei solare repreint4 la nivel global cea mai eficient4 metod4 de a aduce
c4ldura &n locuine. &n general1 cantitatea de c4ldur4 solar4 ce cade asupra acoperi6ului unei
case este mai mare dec't energia total4 consumat4 &n cas4.
Cu mi8loace simple1 eficiente constructiv1 se poate utilia energia solar4 pentru a reduce sau
c5iar pentru a &nlocui total celelalte surse de energie necesare traiului dintr0o locuin4 modern41
&n Europa1 Rom'nia se afl4 &n ona a doua de &nsorire1 &n Rom'nia se pot defini $ one de
&nsorire1 de la un ma7im de 1(++ PL5Mm! &n "obrogea la 1!%+ PL5Mm! &n nordul 4rii1 anual.
"e6i energia solar4 este re&nnoibil4 6i u6or de produs1 problema principal4 este c4 soarele
nu ofer4 energie constant4 &n nici un loc de pe P4m'nt. 9n plus1 datorit4 rotaiei P4m'ntului &n
**
8urul a7ei sale1 6i deci a alternanei i0noapte1 lumina solar4 nu poate fi folosit4 la generarea
electricit4ii dec't pentru un timp limitat &n fiecare i. , alt4 limitare a folosirii acestui tip de
energie o repreint4 e7istena ilele noroase1 c'nd potenialul de captare al energiei solare scade
sensibil datorit4 ecran4rii Soarelui1 limit'nd aplicaiile acestei forme de energie re&nnoibil4.
Nu e7ist4 nici un deavanta8 deoarece instalaiile solare aduc beneficii din toate punctele de
vedere.
Panourile solare produc energie electric4 25Mi @calculul se face pe minim; iarna iua are 2
oreA biua timp de 2 ore aceste panouri solare produc energie electric4 6i &n acela6i timp
&nmagainea4 energie &n baterii pentru a fi folosit4 noaptea.
Instalaiile solare sunt de ! tipuri: termice 6i fotovoltaice. Cele fotovoltaice produc energie
electric4 gratis. Cele termice a8ut4 la economisirea gaului &n proporie de -%N pe an. , cas4
care are la dispoiie ambele instalaii solare @cu panouri fotovoltaice 6i termice &n vidA este
considerat4 [J.R. J.CHURI[ deoarece energia acumulat4 iua &n baterii este trimis4 &n
reeaA.
In ciuda pretului si a dependentei de factorii e7terni1 panourile solare sunt o solutie pentru
viitor. .cest lucru este dovedit si de cresterea de aproape %+N inregistrata in numarul de astfel
de sisteme folosite pe glob1 in fiecare an din !++! incoace. Procentul utiliarii energiei solare
este in continuare minuscul1 estimand ca va a8unge la +1$+N in !+1+. Insa pe viitor1 odata cu
devoltarea te5nologiei si micsorarea costurilor initiale1 panourile fotovoltaice vor deveni cu
siguranta din ce in ce mai utiliate.
In final1 lucrurile sunt destul de simple. Carbunele se va termina1 la fel si gaul si petrolul.
In aceste conditii1 ce va face omenirea] Nu este caul sa luam atitudine] 3a da. Iar instalarea
unui sistem de energie ecologic este un prim pas. "a1 poate investitia initiala va fi mare1 insa nu
uita celebrul proverb: suntem prea saraci ca sa ne permitem lucruri ieftine.
Fa baa producerii energiei electrice sta celula fotovoltaica. Pe scurt1 in contact cu raele
soarelui1 aceasta produce energie electrica. Pentru a intra in detaliu1 ne0ar fi necesare insa
cunostinte de c5imie destul de avansate: fotonii din raele solare Bbombardeaa= atomii
materialelor din care este realiata celula fotovoltaica. Sub aceasta actiune1 acestia tind sa se
eliberee si astfel se formeaa energia electrica.
Ra8oritatea panourilor e7istente sunt rigide1 dar in unele domenii se folosesc si panouri
solare fle7ibile. In ambele cauri1 celulele fotovoltaice sunt prote8ate impotriva interperiilor1
furtunilor sau raelor ultraviolete de un strat protector de sticla speciala. .stfel producatorii pot
afirma ca panourile fotovoltaice actuale sunt destinate unei utiliari de lunga durata1 ce poate
depasi !+ de ani.
Electricitatea solarG poate sG0si aducG o importantG contributie la pGstrarea reervelor de
energie ale pam'ntului si1 &n acelasi timp poate contribui la &ncetinirea modificGrilor climatice
generale: reduce consecintele efectului de serG si ale gaelor poluante din atmosferG. Costul
energiei produse de sistemele fotovoltaice continuG sG scadG. ,ricum1 costul energiei
fotovoltaice este1 &n general1 mai mare dec't al energiei produse &n mod conventional. "e
asemenea1 desi costul initial al ec5ipamentului fotovoltaic este mai mare1 sunt totusi unele
aplicatii &n care sistemul fotovoltaic este cel mai eficient din punct de vedere financiar.
NumGrul sistemelor fotovoltaice creste anual datoritG avanta8elor oferite. "intre aplicatiile mai
eficiente1 trebuie mentionate cele destinate alimentGrii consumatorilor iolati1 de micG putere1
din domenii precum: telecomunicatii1 balia81 protectie catodicG1 refrigerare1 irigatii etc. Un
sistem fotovoltaic bine realiat poate opera neurmGrit si necesitG o &ntretinere periodicG minimG.
Economiile provenite din costurile de muncG si c5eltuielile de transport pot fi ne&nsemnate.
Un mare avanta8 pe care0l preintG sistemele fotovoltaice este acela cG se pot integra &n
cladiri1 pot &nlocui subansamble1 materiale de constructie sau c5iar &ntregi pGrti componente ale
clGdiri cum ar fi de e7emplu acoperisul.
Rodulele solare pot avea mai multe &ntrebuintari; astfel1 ele pot &nlocui suprafetele mai scumpe
ale cladirilor si pot oferi &n plus alte avanta8e. "e e7emplu1 &n fatade1 ele pot &nlocui usor
*$
oglinile sau geamurile colorate1 asigurG umbrG si1 &n acelasi timp1 pot genera electricitate. 9n
interiorul acestor module de geam dublu1 spatiul dintre celulele solare opace este transparent.
Avanta!ele esentiale ale sistemelor fotovoltaice sunt:
produc energie electrica fara efecte poluante asupra mediului
@Z reciclare completaA
nu au componente in miscare:
o fiabilitate ridicata1 durata de viata lunga
o e7ploatare usoara1 ieftina
o te5nologie fara poluare fonica
producere si consum in acelas loc1 pentru puteri instalate mai mici1 consumabile local:
o pierderi de transport reduse
o spatii pentru producere si transport reduse
o nu produce modificari in mediu .
Specialistii prevad un viitor stralucitor pentru energia solara. Considerat mult timp
neprofitabil1 acest tip de energie incepe sa castige teren1 datorita imbunatatirii te5nologiilor si
costului tot mai ridicat al resurselor energetice traditionale. C5iar si fara subventii
guvernamentale1 in ma7imum cinci ani1 estimeaa specialistii RcQinse?1 energia solara ar
putea costa la fel ca electricitatea produsa din combustibili fosili pentru consumatorul final din
multe one1 cum ar fi California sau Italia.
Pana in !+!+1 energia solara totala e7ploatata ar putea creste de !+0$+ de ori fata de
nivelul actual. Cu toate acestea1 sectorul este abia la inceput. C5iar daca luam in calcul cele
mai optimiste previiuni pe termen lung1 in !+!+1 doar *0%N din electricitatea folosita la nivel
global va proveni din energie solara.
*%
3I3FI,KR.JIE
SSS.inm5.ro;
SSS.Sindenerg?.com;
SSS.magnus.ro.
SSS.lpelectric.ro
SSS.SiPipedia.org
SSS.naturenerg?.ro
Qelemen K.1 Ursa ". D .lternativa energetica. Partea I. .rgumente in favoarea utiliarii
energiei solare1 Rev. He5nica instalatiilor nr. %M!++*.
Qelemen K.1 Ursa ". 0 .lternativa eneregtica. Partea II. .plicatii ale sistemelor solare in
instalatiile pentru constructii1 Rev. He5nica instalatiilor nr. (M!++*
*(
1

Proiect Dizertatie Energia Solara

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Dizertatie Energia Solara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Energii regenerabile.Energia solara un beneficiu pentru viitor.

S-ar putea să vă placă și