Penal curs 3 6.03.

2014
UNITATEA SI PLURALITATEA DE INFRACTIUNI
Exista unitate de infractiuni atunci cand in activitsatea desfasurata de o
persoana identificam continutul unei singure infractiuni.
Exista pluratitate de infractiuni cand in acea activititate indentificam
continuturile a doua sau mai multe infractiuni,
Interesul distinctiei intre pluralitate si unitate este dat evident de numarul
faptelor penale existente si de raporturi de drept penal conflictual ce trebuie
solutionat.
Este in acelasi timp o pbema de polictica penala punandu-se problema
savarsirii mai mulor infractiuni de catre aceeasi persoana.
Categorii si tipuri de unitate infractionala
Unitatea infractiunii ca entitate juridica este determinata de unitatea faptei ca
entitate naturala.
Cea mai mare parte a continuturilor de infractiuni se refera la un act de
conduita singular chiar si cand se prevad modalitati alternativte in care acesta
poate fi realizat.
Exista cazuri in care din ratiuni de politica penala sau de tehnica legislativa
,legiuitorul construieste infractiuni prin absorbire intr-un continut unic a
elementelor constitutive caracteristice continuturilor a doua sau mai multe
infractiuni.
In astfel de cazuri unitatea infractionala determinata de continutul infractiunii
nu corespunde unei unitati a actului de conduita ci unei pluralitati de acte sau
activitati.
In teoria dreptului penal se face distinctie intre unitate naturala la care unitatea
juridica se intemeiaza pe unitatea faptei care constituie elementul material al
infractiunii si unitate legala care este o creatie a legiuitorului pe baza unei
pluralitati de fapte.
In cazul unitatii naturale de infractiune se face distinctie intre trei tipuri diferite
de unitate infractionala:
In functie de natura actiunii sau inactiunii care constituie elementul material al
infractiunii si anume infractiunea simpla,continua,deviata.
In mod corespunzator in cazul unitatii de infractiune se face distinctie intre
patru tipuri de unitate infractionala :infractiunea
complexa,continuata,progresiva,de obicei.
Unitatea naturala de infractiuni
Infractiunea simpla este infractiunea a carei element material consta intr-o
activitate unica sau dintr-un fapt simplu,actiune sau inactiune momentana care
produce rezultatul tipic al infractiunii.
Activitatea infractionala caracteristica infractiunii simple poate consta fie dintr-
un sg act (uciderea unei pers prin descarcarea unui foc de arma vatamare
corporala prin lovitura de cutit) fie din mai multe acte (uciderea prin lovituri
repetate) se realizaeaza o unitate naturala de infractiune in cazul formelor
infractiunii si a formelor de contributie la savarsirea aceleiasi infractiuni prin
absorbtia formelor mai putin grave in cele mai grave.
Astfel,tentativa si actele preparatorii asimilate cu tentativa se absorb in
infractiunea fapt consumat dupa cum contributia de complice se absorabre in
cea de autor,in toate cazurile cand snt savarsite de aceleasi persoane.
Tot o unitate naturala formeaza si unitatile normative ale aceleiasi actiuni sau
inactiuni care constituie elementul material al aceleiasi infractiuni.
Infractiunea continua
Este infractiunea al carui element material constand intr-o actiune sau
inactiune se prelungeste continuu in chip natural chiar dupa momentul
consumarii pana cand inceteaza activitatea infractionala (momntul
epuizarii).durata sau continuitatea activitatii infractionale este de esenta
infractiunii continue.sunt infractiuni continue (furtul de curent electric,lipsirea
de libertate in mod ilegal,abandonul de familie,absenta nejustificata).
Ceea ce caracterizeaza elemtnul material al infractiunilor continue este faptul
ca acesta se realizeaza printr-o dubla atitudine a faptuitorului si anume una
comisiva prin care se creaza starea infractionala(sechestrarea ilegala a unei
persoane,bransamente ilicite in vederea sustragerii de energie) si alta omisiva
prin care se lasa ca starea infractionala sa dureze sa nu i se puna capat,in felul
acesta fapta ce consituie elementul material al infractiunii dureaza pana cand
un act contrar celui initial pune capat starii infractionale.
Infractiuni continue permanente si succesive
Se face distinctie intre ele dupa cum continuitatea activitatii infractionale se
realizeaza fara interventia faptuitorului (furtul de curent electric) sau din
importiva necesita interventia succesiva a acestuia (furtul nelegal de decoratii).
In cazul infractiunilor continue succesive diferitele intreruperi care tin de
natura faptei nu modifica caracterul continuu al infractiunii si unitatea naturala
a acesteia.
Data savarsirii infractiunii continue
Infractiunea continua se considera savarsita in momentul incetarii actiunii sau
inactiunii infractionale oricat ar fi durat aceasta.in functie de moemntul
incetgarii faptei se determina legea penala aplicabila,se solutioneaza incidenta
unei legi de amnistie si curge termenul de prescriptie al raspunderii penale.
Identificarea infractiunii continue in legea penala
Pentru aceasta,se recomanda in principal un criteriu formal si anume actiunea
indicata de verbum regens prin care este desemnat in continutul infractiunii
elementul material.daca verbum regens indica o actiune de durata cum ar fi
retinerea ,detinerea,ramanerea,conducerea unui autovehicul,purtarea de
uniforme sau semne distinctive etc., infractiunea este continua.
Criteriul este exact dar trbuie completat cu analiza atenta in fiecare caz a
actiunii sau inactiunii care constiutie elementul material al infractiunii,
Retinand drept infractiune continua pe aceea al carei element material prin
insasi natura sa,nu se poate realiza decat prin durata.
Infractiunea deviata
din tipurile de unitate naturala de infractiune este mentionata asa numita
infrctiune deviata.este desemnata prin aceasta denumire infractiunea care este
savarsita prin devierea actiunii datorita greselii faptuitorului de la obiectul sau
persoana importiva caruia fusese indreptata (tragand asupra unei pers pe care
voia sa ucida,faptuitorul a nimerit din greseala pe alta)fie prin indreptarea
actiunii datorita erorii faptuitorului asupra altei persoane ori asupra altui obiect
decat acela pe care faptuitoruol voia sa-l vateme sau sa-l puna in pericol.
Se intalneste in 2 situatii distincte: in caz de deviere in urma greselii
faptuitorului (aberatio intus),fie in caz de savarsire a faptei datorita erorii
faptuitorului asupra altei persoane sau asupra altui obiect (eror in personam
,eror in re).
Cu privire la infractiunea deviata s-a pus problema de stii daca nu este in
realitate o pluralitate de infractiuni formata de tentativa pe care faptuiroul se
hotarase s-o savarseaca si infractiunea consumata savarsita prin devierea
actiunii.
Intr-o opinie care este in prezent majoritara in doctrina si a fst insusita de
practica judiciara se sustine ca in cazul infractiunii deviate ,fie ca este vba de
eroarea asupra identitatii persoanei ,fie de devierea actiunii exista o sg actiune
savarsita prin devierea de la proiectul initial deoarece rezolutia unica a fst
realizata integral fiind fara importanta ptr existenta infractiunii confuzia
existenta deoarece legea ocroteste toate persoanele.
Intr-o alta opinie se sustine ca in cazul devierii actiunii ori de cate ori se constat
existenta pe langa infractiunea consumata a elementeloe constituive, a
elementelor pedepsibile ,trbuie a se retina nu o infractiune ci un concurs intre
infractiunea proiectata de catre faptuitor si infractiunea consumata.
Unitatea legala
Infractiunea continuata
Se intelege infractiunea ce se realizeaza de catre aceeasi persoana la intervale
de timp diferite dar in realizarea aceleasi rezolutiuni infractionale si imptriiva
aceluiasi subiect pasiv a unor acituni sau inactiuni care prezinta in parte sub
aceleiasi infr (delapidarea prin sustragerea unor sume de bani prin sustrageri
repetate).
Actiunile sau inactiunile care alcatuiesc infractiunea continuata sunt legate
intre ele printr-o tripla unitate :uniatea de subiect activ si pasiv,unitatea de
rezolutie,unitatea de continut.
Existenta infractiunii continuate presupune savarsirea a cel putin doua actiuni
sau inactiuni care constituie fiecare in parte elementul material al aceleiasi
infractiuni,nu intereseaza daca unele dintre infractiuni au forma faptului
consumat iar altele au ramas in faza tentativei.este necesar ca actiunile sau
inactiunile sa fie savarsite la un anumit interval de timp unele de altele,aceasta
conditie este necesara pentru a deosebi infractiunea continuata de infractiunea
simpla in al carei element material sunt absorbite in mod natural doua sau mai
multe acte sau actiuni savarsite in aceeasi imprejurare.
Unitatea de subiect activ si unitatea de subiect pasiv sunt alte conditii pe care
legea le prevede pentru existenta actiunii continuate.
Unitatea de rezolutie este legatura subiectiva care reprezinta principalul suport
fatic al unitatii legale in cazul infractiunii continuate,infr astfel savarsita
presupun hotararea faptuitorului de a repeta unitatea infractionala pana la
realizarea corecta.este necesara o linie generala a actiuniulor sau inactiunilor
proiectate chiar daca nu snt realizate conditiile de savarsire sau urmarile
fiecareia.cerinta unitatii de rezolutie presupune in orice caz prezentarea de
catre faptuitor a rezultatului faptei sale ceea ce inseamna ca infr continua nu
este posibila decat in cazul infr savarsite cu intetie.
Unitatea de rezolutie rezulta din modul cum au fst savasrite actiunile sau
inactiunle ce compun infractiunea continuata fiind independenta si marimea
intervalului de timp in care acestea snt savarsite.
Unitatea juridica a faptelor ,trasatura caracteristica a infractiunilor continuate
Fiecare dintre actiunile sau inactiunile savarsite luata separat indeplineste
toate conditiile cerute de lege pentru existenta aceleiasi infractiuni
(furt,delapidare,inselaciune etc) adica fiecare dintre ele prezinta continutul
infractiunii respective ,fiecare trebuie sa przinte elementele caracteristice
necesare pentru existenta continutului constitutiv al infractiunii precum si pe
cele privitaore la obiectul juridic,la subiect sau la locul ori timpul savarsirii
faptei.
Unele dintre actiuni sau inactiuni pot prezenta continutul aceleiasi infractiuni
insa in varianta calificata sau agravata a acesteia,esential fiind ca toate sa
realizeze continutul infr respective
De asemenea unele infr pot avea forma tentativei iar altele a faptului
consumat.
In principiu pot avea forma continuata toate infractiunile intentionate cu
exceptia celor care nu sunt suscepitible de repetare (omorul) sau la care
repetarea determina un tip aparte de unitate infractionala (infr de obicei).
Data savarsirii infractiunii continuate:
Ca si la infr continua toate consecintele juridice care snt legate in mod normal
de mom consumarii infr snt legate si in cazul infr continuate de momentul
epuizarii.de acest moment al epuizarii al activitatii infractionale se leaga legea
penala aplicabila ,prescriptia rasp penale,posibilitatea incidentei unui act de
aministie etc.
Locul savarsirii infractiunii continuate:
Infractiunea continuata se considera savarsita pe terit nostru atunci cand
actiunile sau inactiunile au avut loc pe teriritorul romaniei in sensul politico-
geografic al notiunii sau pe o nava ori aeronava romana precum si atunci cand
pe acest teritoriu sau pe o nava ori aeronava romana s-a savarsit chiar si numai
una dintre actiunle sau inactiunile respective ori s-a produs rezultatul ei (art 8
alin 4 NCP).
Infractiunea continuata in stare de agravare
Prezinta un grad de pericol ridicat in comparatie cu infractiunile savarsite in
forma simpla.
Pedeapsa pentru infractiunea continuata: asa cum prevede art 35 NCP in cazul
infr continuate se aplica pedeapsa prevazuta de lege ptr infr savarsita.al carei
maxim se poate majora cu cel mult 3 ani in cazul pedepsei inchisorii sau cu o
treime in cazul amenzii.
Recalcularea pedepsei ptr infractiunea continuata.Necesitaeta unei astfel de
recalculari a pedepsei atunci cand pentru recalcularea pedepsei ptr o infr
simpla despre care nu se stia ca este continuata ,se descopera alte actiuni sau
inactiuni care itnra in continutul aceleiasi infractiuni impreuna cu cele deja
cunoscute si sanctionate intrucat aceste fapte alcatuiesc o unitate infractionala
este firesc ca fapta sa fie rejudecata in totalitatea actiunilor sau inactiunilor
care o alcatuiesc si sa se stabileasca o pedeapsa unica pentru intreaga activitate
infractionala.Aceasta solutie si-a gasit consacrarea legislativa prin dispozitiile
art 37 CP care prevad ca atunci cand faptuitorul condamnat defititiv ptr o infr
continuata este judecat ulterior si pentru alte actiuni sau inactiuni care itnra in
continutul aceleiasi infractiuni ,instanta tinand seama de infr savarsita in
itnregul ei trb sa stabileasca o pedeapsa corespunzatoare care nu poate fi mai
usoara decat cea pronuntata anterior.
Infractiunea complexa
Este infractiunea ce cuprinde in continul sau fie ca element consitituvi fie ca
element cirscumtantial agravant o actiune sau inactiune care constituie prin ea
insasi o fapta prevazuta de legea penala.este un tip de unitate infr creata de
legiuitor prin absorbirea in continutul acesteia a unor fapte diferite care
reprezinta fiecare in parte continutul unei anumite infractiuni dar care prin
vointa legiuitorului fiind inclusa incontinutul infr complexe isi pierd autonomia
infractionala devenind dupa caz fie un element constitutiv in continutul de baza
al infractiunii complexe fie un element circumstantial in continutul agravat
sau.....al acesteia (infractiunea de talharie se regasesc reunite intr-o unitate
infractionala ,continuturile infr de furt/lovire sau alte violente ,de amenintare
iar in continutul agravat snt retinute (vatamarea corporala ,vatamare corporala
grava etc) atentat care pune in pericol siguranta statului,snt incluse infr de
vatamare corporala si de omor.
Forme ale infractiunii complexe
Se face distinctie intre infr complexa ca infr tip sau ca infr complexa propriu zisa
pe de o parte si infr complexa ca varianta agravatra a unei infractiuni simple pe
de alta parte.
Nfractiunea complexa ca infractiune tip este creata prin includerea in
continutul sau ca element constitutiv a unei actiuni sau inactiuni ce constituie
prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala,au aceasta forma toate infr
compelxe propriu zise (atentatul care pune in pericol siguranta statului 401
CP,actele de diversiune art 403,talharia art 233,purtarea abuziva art
296,distrugerea si semnalizarea falsa)
In cazul acestei forme a infractiunii complexe lipsa din continutul ei a infr
absorbite duce la inexistenta infr complexe ca tip particular de infractiune.
Infr complexe ca infr tip pot avea ele insele variante agravate sau calificate in a
caror continut poate intra o actiune sau inactiune care constituie prin ea insasi
o fapta prevazuta de legea penala.
Infractiunea complexa ca varianta agravata a unei infractiuni simple cuprinde
in continutul sau agravat sau calificat o fapta care este rpevazuta ca infractiune
de sine statatoare.Lesgislatia noastra penala cuoaste astfel infr care in
configuratia lor tipica snt infr simple dar care in variantele agravte sau calificate
snt infr complexe(lipsirea de libertate in mod ilegal art 205 alin 4,furtul calificat
art 229 alin 1 lit b) aceasta forma a infr complexe poate exista si in cazu in care
infr in confuguratia ei tipica este tot o infr complexa .Apar astfel ca infr
complexe si variantele lor agravate (pirateria art 236).
Modalitati a infractiunii complexe
In ambele sale forme infr complexa prezinta 2 modalitati a caror cunoastere
este utila ptr aplicare corecta a dispozitiilor legale privitoare la aceste tipuri de
infractiuni.
In forma sa tip,infr complexa prezinta 2 modalitati: prima din aceste modalitati
consta in reunirea a doua infractiuni de sine statatoare care fiind absorbite in
infr nou creata isi pierd autonomia infractionala (talharia).
A doua modalitate se realizeaza prin sbrobirea infr coplexe la elemnt material
al unei actiuni sau inactiuni care consitutie prin ea insasi o infractiune (actele
de diversiune,acte care pun in pericol siguranta statului).
Infr complexa este creata in acest caz cu ajutorul unei alte infr simple careia i se
adauga anumite conditii speciale.
In ceea ce privste infr complexa ca variata agravata aceasta prezinta si ea doua
modalitati : una dintre aceste modalitati s realizaeaza atunci cand infr absorbita
ca element circunstantial al infr absorbante este o consecinta a savarsirii faptei
ce consitutie elementul materal al infractiunii (tlharia agravata),cealalta
modelaitate se realizaza atunci cand infr absorbita se afla in conexitate cu infr
tip.
Structura infractiunii complexe
Infractiunea complexa fiind rezultatul unirii unei infr unice ,a doua sau mai mult
infr are o structura complexa.
In elemntl material al acesteia regasim elementul material al infr absorbite,in
cazul infr create prin reunirea a doua infr (talharia) elementul material este
format prin ingemanrea elementului material al infractiunilor absorbite astefel
incat lipsa unuia dintre elemente duce la inexistenta infr complexe.in ceea ce
priveste latura sub a ainfr complexe ,aceasta se caract prin vinovatie asupra
intentiei ,faptuitorul fiind constient de legaura dintre actiunile savarsite si
actionand cu intenite ptr savarsirea lor.
In ceea ce priveste ob jur al infr complexe,acesta este de regula dublu :unul
principal vizat prin savasrirea infr complexe absorbante iar altul adiacent vizat
prin savarsirea inffr absorbite.
Este de remarcat particularittea privitoare la vinovatie in modalitatea constand
in producerea unor consecinte deosebite in sensul ca infr complexa se
carcaterieaza prin vinovatie sub forma intentiei depasite .
Natura juridica a infractiunii complexe
Infractiunea complexa este o infr unica ce nu implica oprelungire in timp a
actiunii sau inactiunii ori a consecintelor acesteia ,deci este o infr momentana.
Infr absorbite in infr complexa isi pierd complet autonomia infractionala ,nu
produc efecte jur separat ci numai in cadrul infr complexe daca snt realizate
conditiile prevazute de lege ptr existenta acesteia.in caz contrat infr absorbite
isi pastraza autonomia infr oridinara.
Infr absorbite nu pot cadea separat sub incidenta unor eventuale acte de
clementa ci numai ca infr complexa,cata vreme aceasta isi pastreaza statutul de
infr aparte.
Infr complexa se consuma in mom savarsritii complete a activitatii ce consitutie
elementul ei material al proiducerii rezultatului necesar ptr existenta
infractiunii.
Pedpeapsa prevazuta pentru infractiunea complexa
Infr complexa nu este o cauza de agravare a pedepsei ,aceasta urmand sa se
apliuce in limitele speciale prevazute ptr infr savarsita.
s-a prevazut insa ca si pentru infractiunea continuata posibilitatea recalcularii
pedepsei inc azul in care infr condamndat deifnitiv ptr o infr complexa este
judecat ulterior si ptr alte actiuni sau inactiuni .
complexitatea naturala
creata prin absorbtia in chip natural in continutul unei infractiuni a elementului
material carcaterirstic altor infractiuni,astfel infr de omor cuprinde in ea un
mod natural elementele caracteristice infr de vatamare corporala.