Despre Art Deco.

Art Deco in Romania

Craciun Monica
Grupa 43 I
0
Despre Art Deco. Art Deco in Romania
Art Deco este o abreviere pentru expresia din francez denumind Expozi ia
interna ional de Arte Decorative i industriale moderne , care a avut loc la Paris n 1925
Exposition Internationale des Arts Dcoratifs et Industriels Modernes!, respectiv
desemn"nd o mi care artistic a nceputului secolului 20 n artele decorative, care a
crescut ulterior n amplitudine i importan , influen "nd ulterior semnificativ ar#itectura,
sculptura, moda, decorrile interioare i artele vizuale pentru un sfert de secol$
De i mi carea a primit un nume doar n 1925, oscil"nd ntre mult mai cunoscutul
atunci %t&le 'oderne i acela de Art Deco, c"nd era de(a puternic conturat i definit,
ori)inea sa se )se te n perioada apo)eului i a declinului mi crii artistice Art *ouveau,
care a fost perioada a a+numit n ,ran a , La Belle Epoque$ -onsider"nd stilul mi crii,
produsele, artefactele, cldirile i influen ele sale, durata temporal maxim a Art Deco a
cuprins perioada dintre anii 1912 + 19.0, cu diferite ncercri ulterioare de revitalizare n
anii postbelici 1950 i 19/0, care au fost n mare parte nereu ite, cu excep ia recunoa terii
valorii excep ionale a mi crii artistice propriu+zise i a influen ei sale asupra celei de+a
doua (umt i a secolului 20$
-a urmare a tra)ediei iscate de Primul 0azboi 'ondial, avem de+a face cu o
societate z)uduita ce cauta un refu)iu, un nou stil de viata$ 1oate aceste aspiratii, a unei
noi vieti, ce are accentul pus pe spectacol, pe stralucire, pe 2carpe diem3, toate aceste idei
se transpun in noul stil al epocii, Art Deco$ Dupa cum observa 'i#ai 4spir, avem pe de+o
parte nevoia de o certitudine in mi(locul unei realitati instabile, care se traduce prin
cautarea 2soliditati3 si claritatii formei, a unor contururi exacte si bine definite, iar pe de
alta parte impulsul de eliberare a unei vitalitati refulate in timpul anilor lun)i de razboi,
nevoia de spectacol si stralucire care sa estompeze amintirea cosmarului de pe perioada
razboiului si cea imediat urmatoare, a reconstructiei si inceperii unei noi vieti$
Astfel se contureaza o societate axata pe spectacol, pe modern, pe lux, caracteristici
ce se traduc din punct de vedere al formei si a punerii in practica in folosirea de materiale
scumpe exotice marmura, )ranit, esente exotice de lemn!, a unor modele si ornamente
stilizate, esentializate, folosind forme )eometrice, in, (ocurile de lumina si culoare, in
linia ferma care contureaza cu precizie, atat detaiul minor, cat si ansamblul obiectelor, in
folosirea luminii artificiale ilustrand componenta comerciala a stilului 5apar panouri
publicitare luminate, se foloseste lumina artificiala atat la interior, cat si la exterior, ea
devenind o componenta ar#itecturala importanta!$
6a timpul sau, practican ii a ceea ce era numit atunci mai ales %t&le 'oderne, arti ti
plastici, desi)neri, couturieri i ar#itec i de diferite orientri artistice anterioare, nu au
lucrat ca un )rup structurat, cu un pro)ram coerent, a a cum a avut, de pild, mi carea
artistic relativ sincron, 7au#aus$ *eav"nd o unitate de spa iu, timp i manifest artistic,
mi carea artistic Art Deco este considerat a fi eclectic, fiind influen at de surse
multiple$
-"teva dintre cele mai clare influen e ale sale provin din8
9 ,aza timpurie a mi crii desi)nului industrial func ional, :iener :er;st<tte=
9 Arta >primitiv> din Africa sub+sa#arian, a ?)ipt+ului Antic, a marilor civiliza ii
americane precolumbiene=
1
9 Arta ne+naturalist a @reciei Antice, n special sculptura i olritul=
9 ,ormele multifa etate, frac ionare iAsau cristaline ale formelor decorative ale
curentelor artistice -ubism i ,uturism=
9 Paleta coloristic a ,auvismului=
9 ,orme >severe> de neo+clasicism nt"lnite la arti ti precum ar fi francezul Btienne+
6ouis 7oullCe sau )ermanul Darl ,riedric# %c#in;el=
9 'otive i forme animaliere sau de ve)eta ie tropical=
9 ,orme )eometrice de tipul zi)uratelor i a cristalelor, linia ondulata=
9 'otive stilizate de f"nt"ni ncep"nd cu cele de sor)inte baroc=
9 Erice ce este asociat cu muzica de (azz, epoca acestuia sau cu ad(ectivul >(azz&>=
9 ,ormele feminine atletice >moderne>, contrast"nd ntre feminitate i atletic=
9 ,orme ale unor obiecte i structuri )enerate de era te#nolo)ic a secolului 20, a a
cum ar fi radioul sau z)"rie norii$
Astfel, orice )eneralizare devine riscanta, iar pentru orice re)ula se pot )asi
nenumarate exceptii care o infirma$ ,ormele si motivele cunoscute sunt transformate si
interpretate, introduse in combinatii noi sau insolite, ce se desfac si se recompun fara a
asculta o norma prestabilita, insa iradiaza permanent o bucurie a vietii si a creatiei
caracteristica pentru lFesprit Art Deco$
Ernamentul ominiprezent, capteaza atentia, insa trebuie privit intr+o acceptie mai
lar)a decat cea traditioanala, simpla, 2de dCcor3, anume ca un mi(loc de a crea o relatie de
simpatie intre om si mediu, dar ca un raspuns la vocatia tipic umana de a depasi simpla
necesitate practica, ci de a cauta acel 2surplus3 care imbo)ateste sensul existentei$
Astfel, in unversul 2deco3 totul se transforma in ornament sau capata un sens
ornamental, nu numai motivele decorative consacrate, dar si materialul, lumina, liniile,
suprafetele, volumele$
%emantica esteticii Art Deco apare #ibrida, putand fi decodificata si de specialisti,
interesati exclusiv de specificul ar#itectural, cat si de publicul lar), ale carui preocupari
formeaza acest limba( 5modul de viata, dezvoltarea industiilor %treamline!$
%tudiul limba(ului deco demonstreaza rolul important al materialului si al luminii,
alaturi de cel al formei pe toate palierele sale de or)anizare, de la motivul decorativ la
confi)uratia )enerala a obiectului$ Astfel el da dovada de o pluralitate de lecturi intrucat8
formele pot fi atat primitive, cat si moderne, atat traditionale cat si exotice= acelasi
repertoriu permite o varietate infinita de caractere8 monumental sau domestic, solemn sau
exuberant, sobru sau opulent, ele)ant sau popular, pretandu+se tuturor cate)oriilor
sociale, reflectand complexitatea si etero)enitatea societatii moderne$
4n 0omania, intre cele doua confla)ratii mondiale, Art Deco se bucura de succes
datorita modernitatii cordiale ale stilului, dar si afinitatilor cu ,ranta din acea perioada$
Desi initial curentul patrunde ca o expresie a unei 2forme fara fond3 , in sensul unei
modernitati de moment, societatea fiind dominata de ideile conservatoare ale traditiei
rurale si ortodoxe, fenomenul Art Deco capata amploare datorita evolutiei spectaculoase
pe plan economic si cultural si al boom+ului inre)istrat in constructii pe vremea aceea$
Astfel se construieste mult in 7ucuresti, dar si in restul tarii$
2
*oile constructii a(un) sa exprime dinamismul unei societati orientate spre
pro)res, care incearca sa isi reaseze valorile si sa isi cladeasca sperentele de viitor pe
fundalul nesi)ur al crizei economice, al sec#elelor unui razboi si al amenintarii altuia$
-a si in strainatate, amprenta stilului Art Deco este vizibila prin spectacole, prin dansurile
la moda 5c#arlestonul si varianta sa mi lenta 2blac;bottom3, in adoptarea siluetei 2a la
)arcon3, in proza rnondena a unor romane de -ezar Petrescu 6a Paradis @eneral,
-arlton!, in formele sincopate si poliritmiile unor versuri de Pastorel 1eodoreanu,
Demostene 7otez sau 7arbu 7rezianu$
Amprenta deco se re)aseste in artele plastice, dar mai ales in artele decorative, in
desi)n si in )rafica publicitara, mai dependente de )ustul public, mai direct implicate in
reflectarea, dar si in modelarea unui stil de viata$ ?stetica Art Deco devine familiara
bucurestenilor prin obiectele prezentate la >%alonul permanent de arta decorative pentru
interiorul modern>, desc#is in 192/, prin reclamele luminoase si panourile publicitare=
prin produsele industriei )rafice + ilustratie si panourile publicitare, prin produsele
industriei )rafice 5ilustratie si coperta de carte, publicatii profilate pe probleme de arta si
te#nica )rafica, dar mai ales afise comerciele, turistice sau de spectacol!$
Publicitatea sc#imba cu totul fata oraselor, iar spiritul deco, perfect adecvat
functiei publicitare prin dimensiunea sa lar) comunicativa a(un)e sa impre)neze intre)ul
cadru urban$ >%trada devine )aleria de arta a omului mediu>, scria Gean Del#a&e cu
referire expresa la afisul Art Deco, dar ideea se poate )eneraliza pentru toate
manifestarile Art Deco avand un oarecare impact asupra cadrului urban$
4n ar#itectura, fenomenul se manifesta cu inceputul anilor H0 ca o alternativa, o
expresie a modernitatii mult mai di)erabila a %tilului 4nternational$ Avem de+a face cu o
capitala care are nevoie de o omo)enizare a tesutului urban, completarea fronturilor
stradale si crearea unei ima)ini coerente a centrului$ Astfel limba(ul deco se dovedeste ar
fi solutia necesara pentru a imprima ima)inii oraselor romanesti o expresie a
modernitatii, a monumentalitatii, simbol a unei natiuni orientate spre pro)res$
-ele mai relevante exemple ale unor cladiri Art Deco apar in capitala si in marile
centre de interes pentru capitalul strain 5Ploiesti, -onstanta, litoralul 'arii *e)re$
%e construiesc acum noi #oteluri 5Inion, 6ido, Ambasador= apar baruri de tip
2american3 5Presto, -olos, Automat, ar#$ Gean 'onda, baruri de noapte 5'elod& ,
Atlantic si amena(ari moderne pentru a)rement 5strandul ,ederatiei %ocietatii %portive
0omane s$a$ toate dominate de estetica Art Deco$
%tilul deco patrunde in renovarea unor cladiri publice importante$ Ar#itectul
Jictor %tefanescu adopta o formula clasicizanta, cu stilizari si decoratii )eometrice
specifice limba(ului Art Deco pentru remodelarea si extinderea @arii de *ord, al carei
mesa( de modernitate este le)at in mod curent, de pro)ramele pentru transporturi,
considerate simbol al pro)resului$ Art Deco cuprinde cladirile publice, sediile de birouri,
reprezentative pentru puterea politica, (uridica, economica, se renunta treptat la
traditionalul stil neoromanesc, ce devenise )reu de adaptat noilor cerinte semantice si
functionale 5'inisterul 4ndustriei si 1ransportului, -alea Jictoriei, ar#$ Ar)#ir -ulina=
Palatul 1elefoanelor, ar#$ 6ouis :ee;, :alter ,ro&, ?$ Jaan %aanen Al)&, Palatul -asei
-entrale ale Asi)urarilor %ociale din bd$ -arol , ar#$ 4on 4onescu$
?stetica deco cuprinde tot teriroriul tarii ca im)ine a sediilor marilor companii si
corporatii, care se vor emblemele unei societati moderne8 oficii ale %ocietatii de
H
1elefoane, proectate in stil unitar de -onstantin *aescu la -ernauti, -#isinau,
1imisoara, -lu(, 7rasov, Arad sau Eradea!, cladiri ale -asei -entrale de Asi)urari %ociale
Arad, 1imisoara, -lu(! sau ale %ocietatii de ?lectricitate -lu(!$
-el mai lar) camp de manifestare a curentului Art Deco este in locuinte 5stilul
fiind urmarit de la volumetria )enrala pana la detaliul minor$ 4n ar#itectura locuintelor,
productia curenta era net dominata de Art Deco, atat in cazul imobilelor de tip vila, cat si
al apartamentelor ce completeaza fronturile a numeroase artere bucurestene$
4mobilele cu apartamente sunt caracterizate prin marcarea fatadelor cu accente
verticale in camp sau de colt, prin retra)erea in terase a eta(elor superioare, cu mentinerea
curtilor de lumina, a spatiilor si a circulatiilor de serviciu separate de cele principale si
orientate spre curti$ Partiul apartamentelor favorizeaza solutia #allului de distributie
neluminat, desc#isa si prin )lassvanduri spre spatiile principale ale zonei de zi5salon,
sufra)erie, birou 5biblioteca$
4n ceea ce priveste ar#itectura vilelor si a micilor imobile, stilul se manifesta cel
mai liber, vizibila in articularea elementelor de suprafata si de volum, in )rafismul
profilelor si al compozitiilor ornamentelor, in (ocul de materiale si texturi$ Partiurile
raman clasice, de tip rationalist avand deseori casa scara in vizibila in fatada, ca element
specific deco$
Art Deco+ul romanesc reflecta 2evolutia de la eclectismul tarziu al asa+numitului
)rand+st&le deco al Parisului din anii 1920 spre o esentializare a formei care se intalneste
cu estetica functionalista sau cu stilul pac#ebot + trecand prin dinamicul 'oderne, marcat
de amprenta expresionismului, si prin >dialectele> de )ranita dintre deco si stilurile
re)ionale sau clasicismul monumental$2Art Deco sau modernismul bine temeperat3 5
'i#aela -ritios!$
?xprimat printr+o maniera eclectica, fornturi decorative continue, in compozitii simetrice,
cu file verticale marcate prin ordine colosale stilizate imobil str$ ,ran;lin 5, )ara(ul
-iclop, #otel 6ido!, bovindouri, turnuri sau ancadramente unificatoare imobil str$ 4on
-ampineanu 1H, Palatul -rucii 0osii din str$ 'endeleev .0a, #otelurile 'arna, 6ido,
Inion si *e)oiul!$ *umeroase vile si imobile de apartamente sau birouri ilustreaza
aceasta faza >clasica> a stilului, caracterizata prin ritmul alert al unui zi)+za) )eneral, prin
volumul vibrat, scandat de accente verticale si de corona mente exuberante imobile str$
Dornnita Anastasia 10, ar#$ 4$ D$ ?nescu si 1$ 'arinescu= bd$ Dacia //, ar#$ Gean 'onda=
str$ -alderon H/, ar#$ Ar)#ir -ulina!$

Ar#itectii romani din perioada interbelica ce proiecteaza in stil Art Deco8 Gean
'onda, Ar)#ir -ulina, 4oan 0osu, ?mil @unes, Alexandru Kamfiropol$ 4nsa si o parte din
fi)urile ma(ore ale ar#itecturii lucreaza in Art Deco8 'arcel 4ancu fatadele vilelor ,uc#s
si 6ambru, pavilionul de intrare la strandul ,$%$%$0 $ din soseaua Diseleff!, Loria -rean)a
5vila dr$ Petru @roza din Deva, imobilul din %c#itu 'a)ureanu nr$19, #otelul A0E
Palace, 7rasov, Duiliu 'arcu 5remodelarea #otelului At#enee Palace, 7ucuresti, imobil
str$ 1udor Ar)#ezi nr 1/$
Art Deco ramane in istorie, ca un stil eclectic, modern, inca valabil si astazi, un
stil ce defineste o epoca, o societate un stil de viata$
7iblio)rafie 8
2Art Deco sau 'odernismul bine temperat3 +'i#aela -riticos = ?ditura %imetria
.
2Art Deco3 5@ordon Derr= ?ditura Pultense& Press
MMM$Mi;ipedia$or)Aartdeco
MMM$)oo)le$com
-raciun 'onica
@rupa .H4
5
Lotel Inion, 7ucuresti 5Ar)#ir -ulina
A0E Palace, 7rasov 5Loria -rean)a
/
@ara de *ord, 7ucuresti 5Jictor %tefanescu
Palatul telefoanelor, 7ucuresti 5 6ouis :ee;
N

Jila dr$ Petru @roza, Deva 5Loria -rean)a Jila ?mil Pra)er, 7ucuresti A$ -ulina
Lotel At#enee Palace Lilton, 7ucuresti 5 Duiliu 'arcu
O