POSESIA

I. 1.Notiune
-art. 916 NCC (1): Posesia este exercitarea in fapt a prerogativelor dreptului de
proprietate asupra unui bun de catre persoana care il stapaneste si care se
comporta ca un proprietar.
2.Defnitie
Posesia poate denita ca nd puterea de fapt pe care o persoana o exercita
asupra unui bun corporal! individual determinat! care se a"a in circuitul civil (sau
poate intra)! putere care reuneste un element psi#ologic (animus) si un element
material (corpus) si apare ca manifestarea exterioara a unui drept real principal!
bucurandu-se de protectie $uridical si producand anumite efecte $uridice.
%ste o stare de fapt ce consta in stapanirea materiala asupra unui bun a"at in
circuitul civil! exercitata de catre o persoana cu intentia de a se comporta fata de
terti ca proprietar sau titular al unui drept real.
II. Caracterele posesiei
a) posesia se ba&ea&a pe intentia de a poseda pentru sine
b) posesia se aplica numai drepturilor reale! nu si drepturilor de creanta
c) posesia face sa se nasca un drept de proprietate sau un alt drept real.
'''. Elementele constitutive ale posesiei
Elementele posesiei: pentru existenta posesiei este necesara intrunirea a
doua elemente! respectiv elementul material (corpus) si elementul intentional
(animus).
1. Elementul material (corpus) consta in totalitatea faptelor de
stapanire si folosinta eercitate direct asupra !unului
Posesia! sub aspectul acestui element! va putea exercitata personal de
posesor sau prin intermediul unei alte persone! in acest ca& elemental material ind
ctiv.
2. Elementul intentional (animus)- consta in vointa pe care o are
posesorul de a eercita stapanirea !unului doar pentru sine" in nume de
proprietar su! nume de proprietar sau de titular al unui alt drept real.
Posesia nu poate exista fara acest element al vointei (de a poseda bunul in
materialitatea sa.
%ste important de relevat ca deosebirea esentiala intre corpus si animus!
elemente ale posesiei! este ca! in timp ce posesorul poate poseda si dobandi posesia
prin intermediul altuia! animus trebuie sa existe obligatoriu numai in persoana
posesorului.
)e&ulta! deci! ca nimeni nu poate facut posesor de catre un tert! fara vointa
proprie de a poseda! cu exceptia persoanelor lipsite de vointa (alienate mintal!
minori)! care dobandesc posesia prin intermediul repre&entantilor lor.
I#.Posesia si detentia precara
1.Comparatie intre detentia precara si posesia
*etentia a fost def. ca ind exercitiul unei puteri de fapt asupra unui lucru! e
cu permisiunea si pe contul proprietarului! e in virtutea unui titlu legal sau $udiciar.
Posesia nu se poate confunda cu detentia! c#iar daca in ambele ca&uri bunul se
a"a sub stapanirea &ica a persoanei! deci ecare are elementul corpus.
*eosebirea esentiala intre acestea re&ida in aceea ca sub aspectul elementului
psi#ologic: in timp ce posesorul stapaneste bunul pentru el! cu intentia specica
proprietarului! de a stapani pentru sine! in ca&ul detentorului! aceasta intentie
lipseste! deoarece el nu detine bunul cu intentia de a se comporta ca proprietar sau
titular al unui alt drept real! ci detine bunul pentru altul.
+ alta deosebire intre posesie si detentie precara re&ida in aceea ca posesia
este o stare de fapt! pe cand detentia este o stare de drept! re&ultand intotdeauna
dintr-un titlu legal sau conventional! in ba&a caruia detentorul este indreptatit sa
exercite stapanirea materiala a bunului.
,u calitatea de detentori precari: locatarul! comodatarul! depo&itarul! creditorul
ga$ist care detin bunul in ba&a unui titlu si nu exercita o stapanire in fapt.
--a statuat ca cel care stapaneste bunul ca urmare a unui antecontract de
van&are-cumparare! pana in momentul perfectarii actului in forma autentica! este un
simplu detentor precar. ,vem argumentul ca! prin antecontractul inc#eiat intre parti
nu se transfera dreptul de proprietate! ci doar se naste o obligatie de a face! astfel
ca! pana in momentul transferului proprietatii! c#iar daca bunul a fost predat!
cumparatorul il stapaneste in ba&a titlului $uridic si nu exercita o posesie ca stare de
fapt! astfel ca este un detentor precar.
2.Intervertirea detentiei precare in posesie
Intervertirea precaritatii semnica transformarea acesteia in posesie utila!
ceea ce presupune transformarea intentiei de a detine in intentia de a poseda.
'ntervetirea se reali&ea&a sub aspectul elementului psi#ologic! subiectiv
(animus domini)! element care lipsea detentorului! si nu sub aspectul obiectiv
(corpus)! al comportamentului fata de bunul respectiv.
,rt. 9./ NCC ( intervertirea detentiei precare in posesie nu se poate face decat
in urmatoarele ca&uri (expres si limitative preva&ute):
2.1.daca detentorul precar incheie cu buna-credinta un act translativ
de proprietate cu un neproprietar
'n aceasta ipote&a detinatorul bunului primeste cu buna-credinta de la un tert!
altul decat adevaratul proprietar! un titlu translativ de proprietate referitor la bunul
detinut. %ste situatia in care c#iriasul cumpara imobilul ce i-a fost inc#iriat de la alta
persoana decat locatorul! avand vonvingerea ferma! dar eronata! ca! intre timp!
tertul a devenit proprietarul acelui imobil.
Pentru a se putea invoca intervertirea detentiei in posesie in acest ca& este
necesar ca c#iriasul sa e de buna-credinta! adica sa nu cunoscut ca tertul de la
care a cumparat nu este proprietarul bunului.
%sential este! pt a se reali&a intervertirea detentiei precare in posesie utila! ca
detentorul precar de pana atunci care inc#eie actul translativ de proprietate sa e
de buna-credinta in momentul inc#eierii actului. *in momentul inc#eierii
constractului de cumparare! detentorul precar devine un veritabil posesor.
2.2.daca detentorul precar savarseste impotriva posesorului acte de
rezistenta neechivoce in privinta intentiei sale de a incepe sa se comporte
ca un proprietar
'n acest ca&! detentorul precar neaga dreptul celui de la care a primit bunul prin
acte de re&istenta! adica neaga insasi existenta raportului obligational in temeiul
caruia a fost obligat sa stapaneasca bunul pentru altul si nu pentru sine.
*e exemplu! depo&itarul refu&a restituirea bunului! c#iriasul aduce la cunostinta
proprietarului ca el este adevaratul propr al bunului.
-impla negare a dreptului de propr nu este sucienta! ind necesar sa se
recurga la acte concrete! de natura sa cree&e un con"ict! asadar acte materiali&ate
in fapte concrete de opunere. Conf NCC! in aceasta situatie! intervertirea nu se va
produce insa mai inainte de implinirea termenului preva&ut pt restituirea bunului.
2.3.Intervertirea in situatia in care detentorul precar instraineaza
bunul, printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular, catre un
tert (cu conditia ca dobanditorul sa e de buna-credinta)
'n acest ca&! intervertirea detentiei precare are loc fata de tertul dobanditor de
buna-credinta si nu fata de detentorul instrainator.
0emeiul intervertirii il constituie faptul ca detinatorul stramuta posesia bunului!
printr-un act cu titlu particular translativ de proprietate altei persoane! care este de
buna-credinta.
,sadar! tertul dobanditor al bunului trebuie sa e de buna-credinta! adica sa nu
stie ca transmitatorul bunului nu era adevaratul proprietar( sa facut vericari la
registrele de publicitate). %l stapaneste bunul pt sine si se considera proprietar! fara
insa sa stie ca cel care i-a transmis bunul nu era proprietar al acelui bun.
%ste! de exemplu! situatia in care tertul cumpara bunul de la un c#irias! situatie
in care il poate u&ucapa! posesia sa ind utila! apta de a duce la dobandirea
proprietatii prin prescriptie ac#i&itiva.
1una-credinta a tertului il pune in postura $uridica de a putea $ustica statutul
sau de posesor! pt ca actul $uridic inc#eiat nu a produs efectele scontate la
inc#eierea lui! respectiv transferul dreptului real! tocmai pt ca a fost inc#eiat cu un
neproprietar.
#.Do!andirea si pierderea posesiei
1.Do!andirea posesiei
*obandirea se reali&ea&a prin intrunirea celor doua elemente constitutive:
corpus si animus.
Potrivit art. 912 alin. (.) Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu si
persoanele $uridice exercita posesia prin repre&entantul lor legal.
,sadar! elementul de natura psi#ica trebuie sa e pre&ent nemi$locit in
persoana posesorului! insa simpla vointa de a poseda un lucru nu este
indestulatoare pt a duce la dobandirea posesiei! ind nevoie ca aceasta vointa sa se
manifeste prin stapanirea efectiva a lucrului. *e asemenea! simpla stapanire a
bunului! fara pre&enta elementului animus este detentie precara! nu posesie.
Pot considerate acte materiale din care sa re&ulte acea stapanire de fapt!
ocuparea unui imobil! exploatarea acestuia potrivit scopului sau economic! in
general! acte din care sa re&ulte neec#ivoc existenta celor doua elemente
constitutive ale posesiei.
2.Pierderea posesiei (art. $21 NCC%
Posesia incetea&a prin pierderea simultana a elementelor constitutive! e doar a
unuia.Ca&uri'
a)transformarea sa in detentie precara
b)instrainarea bunului
c)abandonarea bunului mobil sau inscrierea in cartea funciara a declaratiei de
renuntare a dreptului de proprietate asupra unui bun imobil
d)pieirea bunului
e)trecerea bunului in proprietate publica
f)inscrierea dreptului de propr al comunei! orasului sau municipiului!dupa ca&!
cpnf art.339 alin(.)
g)deposedare! daca posesorul ramane lipsit de posesia bunului mai mult de un
an.
2.Dovada posesiei
*ovada posesiei se face prin probarea celor doua elemente ale sale.
%lementul material! repre&entat de actiunea omului prin care se reali&ea&a
stapanirea bunului! ind un fapt $uridic! poate probat cu orice mi$loc de proba.
%lementul subiectiv nu este susceptibil de proba directa. 'n ca&ul acesteia au
fost instituite . pre&umtii: pre&umtia de posesie si pre&umtia de proprietate
(art $1$ ncc%'
1. acela care stapaneste !unul este pre&umat posesor ( pre&umtie relative!
care poate rasturnata prin proba contrara.
2. posesorul este pre&umat proprietar ( cu exceptia imobilelor inscrise in cartea
funciara4 este o pre&umtie relativa! ce poate rasturnata de adevaratul proprietar prin
introducerea actiunii in revendicare a bunului.
(.Calitatile posesiei
-sa fe continua : art. $2): posesia este discontinua atat timp cat posesorul o
exercita cu intermitente anormale in raport cu natura bunului.
-sa fe neintrerupta. 'ntreruperea posesiei implica o pierdere a acesteia! ca
urmare a posesiei unui tert pe o durata mai mare de un an.
-posesia sa fe netulburata. Art. $2(: Posesia este tulburata atat timp cat
este dobandita sau conservata prin acte de violenta! &ica sau morala! care nu au
fost provocate de o alta persoana.
-posesia sa fe publica. Art. $2* NCC: posesia este clandestina! daca se
exercita astfel incat nu poate cunoscuta.
-posesia sa fe sub nume de proprietar. Pentru ca posesia sa e utila! este
necesar sa e exercitata si sub nume de proprietar.
-posesia sa fe neechivoca. + posesie este neec#ivoca atunci cand nu exista
indoieli in ce priveste existenta celor doua elemente constitutive ale sale.
*.#iciile posesiei
5iciile posesiei sunt: discontinuitatea, violenta, clandestinitatea
*.1.Discontinuitatea (art. $2) NCC%
-posesia este discontinua atat timp cat posesorul o exercita cu intermitente
anormale in raport cu natura bunului
*iscontinuitatea are urmatoarele caractere $uridice:
a) este un viciu temporar! astfel ca! daca incetea&a! actele de stapanire devin
regulate4
b) este un viciu absolut ce poate invocat de orice persoana care $ustica un
interes legitim4
c) un astfel de viciu se intalneste atat in ca&ul bunurilor immobile! cat si a
bunurilor mobile
*.2.#iolenta (art. $2( NCC%
- Posesia este tulburata atat timp cat este dobandita sau conservata prin acte
de violenta! &ica sau morala! care nu au fost provocate de o alta persoana.5iolenta
poate materiala si morala (temere insu"ata).
Caracterele $uridice ale violentei ca viciu al posesiei:
a)este un viciu relativ! intrucat poate invocat numai de catre cel impotriva
caruia violenta a fost exercitata4
b)este un viciu temporar! a.i. posesia redevine utila din momentul in care
incetea&a violenta4
c)se aplica atat posesiei bunurilor mobile! cat si celei exercitate asupra
bunurilor imobile.
*.).Clandestinitatea (art. $2* NCC%
- posesia este clandestina! daca se exercita astfel incat nu poate cunoscuta.
,sadar! posesia trebuie exercitata in mod public! la vedere! astfel incat! atat
proprietarul bunului! cat si orice pesoana interesata sa cunoasta faptul $uridic al
posesiei.
Caracterele $uridice ale clandestinitatii:
a)este un viciu relativ! putand invocat numai de persoana interesata fata de
care a fost ascunsa posesia4
b)este un viciu temporar! incetand de indata ce posesia a devenit publica4
c)este aplicabila doar posesiei bunurilor mobile! practica ind de neimaginat in
ca&ul bunurilor imobile.
#I.Efectele posesiei
1.Enumerare
%fectele generale pe care le produce posesia utila sunt:
-posesia creea&a pre&umtia de proprietate in favoarea posesorului
-posesia imobiliara este aparata prin actiunile posesorii
-posesorul de buna-credinta dobandeste in proprietate fructele bunului pe care
il poseda.
-posesia exercitata in conditiile legii asupra bunurilor immobile conduce la
dobandirea dreptului de proprietate prin u&ucapiune4
-posesia valorea&a titlu pentru bunurile mobile.
2.Pre&umtia de proprietate in favoarea posesorului
+art. $1$ alin.(1% pana la proba contrara! acela care stapaneste bunul este
pre&umat posesor.
0rebuie preci&at ca pre&umtia de proprietate incetea&a sa mai opere&e in
situatiile in care se face dovada ca posesorul a fost de rea-credinta.
Pre&umtia de proprietate este:
relativa (iuris tantum) in privinta bunurilor imobile4
absoluta (iuris et de iure) in ca&ul bunurilir mobile! deoarece simpla
posesie valorea&a titlu.
).Apararea posesiei prin intermediul actiunilor posesorii , art. $($+$*2
NCC---.
,ctiunile posesorii sunt acele actiuni in $ustitie prin care posesorul isi apara
posesia impotriva oricaror tulburari ori prin care urmareste sa o redobandeasca
atunci cand a pierdut-o.
,u ca scop restabilirea situatiei de fapt existente anterior tulburarii sau
deposedarii.
Posesia! ind o stare de fapt! este usor de probat! respectiv prin orice mi$loc de
proba.
%ste necesar de subliniat ca intrucat toate drepturile reale sunt susceptibile de
posesie! ecare din ele poate aparat prin actiuni posesorii.
,preciem asadar! ca au calitatea procesuala activa de a formula o astfel de
actiune: posesorul a carui posesie a fost u&ucapata! care poate c#iar proprietarul
bunului! care-si exercita astfel un atribut al dreptului de proprietate4 u&ufructuarul!
c#iar si impotriva nudului proprietar! acesta din urma putand! la randul sau! sa
exercite actiunea posesorie4 u&uarul4 superciarul4 titularul unui drept de abitatie si
servitute.
(.Caracterele actiunilor posesorii
- acestea au ca fnalitate conservarea unei situatii de fapt: presupune o
procedura mai simplicata! care se probea&a mai usor de catre reclamant! care va
trebui sa dovedeasca doar faptul posesiei si tulburarea acesteia! spre deosebire de
actiunile petitorii! care pun in discutie existent dreptului de proprietate! reclamantul
ind obligat sa ex#ibe titlu pe care se ba&ea&a.
- sunt actiuni reale! deoarece pot introduse impotriva celor care! prin
faptele lor! tulbura exercitarea pasnica a posesiei! sau impotriva celor care l-au
deposedat pe posesor de bunul pe care-l avea in stapanire. ,art. $*/ NCC.
- actiunile posesorii ind actiuni prin care se apara numai posesia asupra unui
bun imobil! ele sunt actiuni imobiliare! obiect al acestora ind terenurile cu sau
fara constructii! proprietate private! indiferent de titular! nu si cele ce alcatuiesc
domeniul public.
- pot f exercitate si de un posesor nelegitim! atunci cand este deposedat
prin violenta4
*.0elurile actiunilor posesorii
-unt reglementate doua actiuni posesorii: actiunea posesorie generala, in
complangere si actiunea posesorie speciala sau in reintegrare.
+rice posesor va putea formula aceste actiuni! n irrelevant ca este un
neproprietar! c#iar un proprietar exclusive sau un coproprietar.
*.1. ctiunea posesorie generala ! in complangere
,ctiunea in complangere6 actiune posesorie generala! de drept comun! prin
care reclamantul solicita inlaturarea unei tulburari obisnuite a posesiei pasnice!
repre&entata de incalcarea ei de catre parat.
Credem ca esential este ca tulburarea sa e facuta cu intentia de a stinge
liberul exercitiu al posesiei! pt ca daca nu este facuta cu aceasta intentie inseamna
ca nu se contesta o asemenea stare de fapt.
Conditiile pt a putea introdusa actiunea posesorie in complangere:
a%sa nu f trecut un an de la tulburare sau deposedare
0ermenul de un an este un termen de prescriptie si nu de decadere! astfel ca
daca in acest termen nu este sesi&ata instanta! incetea&a dreptul la actiune in sens
material! introducerea actiunii ulterior acestui termen facand ca aceasta sa e
respinsa ca tardiv introdusa.
0ulburarea poate consta in acte sau fapte $uridice si ea poate de fapt sau de
drept.
Tulburarea de fapt se poate reali&a prin executarea unor lucrari pe terenul
posedat de altul! insusirea fructelor! ocuparea unei portiuni de teren etc.
Tulburarea de drept se reali&ea&a prin acte $uridice prin care se contesta
posesia! cum ar noticarea prin care paratul solicita c#iriasului sa-i e platita lui
c#iria bunului! iar nu locatarului posesor cu care el inc#eiase contractul.
b)reclamantul sa faca dovada ca a posedat bunul cel putin un an
inainte de data tulburarii sau deposedarii. ,cest termen este un termen
procedural si nu de prescriptie.
c% posesia sa intruneasca conditiile ! sa fe utila, neviciata
-e impune preci&area ca numai posesia utila poate aparata prin actiunea
posesorie generala.
".2. ctiunea posesorie speciala ! in reintegrare
,ctiunea in reintegrare6 actiune posesorie speciala! prin care reclamantul
pretinde sa e repus in situatia anterioara! atunci cand a intervenit o deposedare
sau o tulburare cu violenta.
7iteratura de specialitate a impartit faptele care dau dreptul la introducerea
acestei actiuni in trei categorii:
-acte de ocupare a unui imobil! cand o terta persoana ocupa un imobil cu
intentia de a ramane acolo permanent
-acte de obstructie! cand un tert il impiedica pe posesor sa foloseasca imobilul
pe care il poseda
-acte de distrugere! de orice natura! precum distrugerea unei recolte!
distrugerea unui gard ce impre$muieste imobilul posedat.
,ceste acte materiale de violenta $ustica introducerea actiunii speciale in
reintegrare in contra u&urpatorului.
*aca actele de violenta au produs si un pre$udiciu posesorului! acesta va putea
formula si o cerere in despagubiri e alaturata actiunii principale in reintegrare! e
pe calea unei actiuni separate.
,rt 682 alin . C proc civ prevede ca posesorul trebuie sa faca dovada indeplinirii
unei singure conditii: sa nu f trecut un an de la tulburare sau deposedare.
,sadar! reclamantul nu mai trebuie sa faca dovada posesiei timp de un an
anterior exercitarii violentei si ca posesia sa o fost o posesie utila.
*.(. Posesorul de !una+credinta do!andeste fructele !unului pe care il
poseda
Art. $(1 NCC: (1) Posesorul de buna-credinta dobandeste dreptul de
proprietate asupra fructelor bunului posedat.
Prin fructe intelegem tot ceea ce produce un lucru in mod periodic! fara ca
substanta sa scada. 9ructele pot naturale! industriale si civile. 9ructele naturale
sunt cele produse in natura! fara interventia omului. Cele industriale sunt fructele
produse de natura! dar cu interventia omului! iar cele civile sunt veniturile banesti
produse de un bun. Productele obtinute dintr-un bun consuma sau diminuea&a
substanta acestuia (copacii unei paduri! piatra dintr-o cariera)4 productele se cuvin
intotdeauna proprietarului! indi:erent de buna sau reaua-credinta a posesorului.
2una+credinta 3 conditie necesara pt ca posesorul sa poata cule4e
fructele
--a decis ca singura conditie pt a putea culese fructele de catre posesor este ca
acesta sa e de buna-credinta in momentul culegerii lor.
#osesorul este de buna-credinta atunci cand are convingerea ca este
proprietarul bunului in temeiul unui act translativ de proprietate ale carui cau&e de
inecacitate nu le cunoaste si nici nu ar trebui! dupa impre$urari! sa le cunoasca.
1una-credinta incetea&a din momentul in care cau&ele de inecacitate ii sunt
cunoscute (art. 983 alin.(8) NCC:)
#osesorul este de rea-credinta atunci cand cunoaste viciile dobandirii
fructelor! ca& in care trebuie sa restituie fructele percepute! precum si
contravaloarea acelora pe care a omis sa le perceapa.
$eguli privitoare la pastrarea fructelor de catre posesor%
posesorul trebuie sa e de buna credinta la data culegerii fructelor (fructele
civile percepute anticipat revin posesorului in masura in care buna sa credinta
se mentine la data scadentei acestora).
'n ca&ul fructelor produse de immobile inscrise in cartea funciara! buna-
credinta se aprecia&a in raport cu conditiile cerute tertilor dobanditori! pentru
a respinge actiunea in recticare.
'n celelalte ca&uri! posesorul este de buna credinta atunci cand are
convingerea ca este proprietarul bunului in ba&a unui act translativ de
proprietate ale caror clause inecace nu le cunoste si nici nu ar trebui sa le
cunoasca.
Posesorul de rea-credinta va trebui sa restituie fructele percepute! precum si
contravaloarea celor pe care a omis sa le perceapa.