Sunteți pe pagina 1din 18

CUPRINS

1. INTRODUCERE..................................................................................................2
2. DEFINIREA I CLASIFICAREA MAINILOR- UNELTE. ............................5
3. MAINI-UNELTE PENTRU STRUNJIT. ..........................................................7
3.1. PROBLEME GENERALE, CLASIFICARE. ...............................................7
4. STRUNGURI REVOLVER.................................................................................8
5. MENTENANTA STRUNGURILOR REVOLVER..........................................11
5.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI...................11
5.2 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA.................................................13
5.3. REVIZUIREA I REGLAREA STRUNGULUI. .......................................14
5.4.UNGEREA I CURIREA STRUNGULUI.............................................15
6. NORME DE SECURITATEA MUNCII LA IN- TRETINEREA SI
REPARAREA STRUNGURILOR REVOLVER..................................................16
6.1. DESERVIREA MASINILOR-UNELTE.....................................................16
6.2. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA INTRETINERE
SI REPARARE....................................................................................................18
1. INTRODUCERE
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare nentrerupta
a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din
aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si
starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a
insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini- unelte, fapt care
determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita
cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor
cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea
prematura din uz a orga- nelor de masini au rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte
lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utila- jelor si instalatiilor
este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul
acesteia depind de proprietatile fizi-
co-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre
sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de
presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori ex- terni, ca de pilda: lubrifierea,
acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se
produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din
cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte
cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative,
supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este carac- teristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile ci- lindrice, reazeme etc.In cazul
miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative ,
distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utila- je si instalatii:
lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile
conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc. Organele masinilor ,utilajelor si
instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in
urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de
exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de unge- re pe suprafete de
frecare;
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau regla-
rea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sis-
temelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare,
marirea rezistentei la uzarea piese- lor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea
subansambluri-
lor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea
marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta
se refera in primul rind la piese-
le principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia
si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu
ghidajele batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a
uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor- unelte.
Istoria omenirii este strns legat de dezvoltarea mijloacelor de producie.
Pentru a-i procura cele necesare traiului, omul preistoric a folosit o serie de obiecte din
natur pe care le-a utilizat ca arme i unelte. Treptat el a trecut la confecionarea acestora,
astfel ca ele s corespund mai bine scopului urmrit. Materialele din care erau realizate
acestea au dat nume principalelor epoci ale istoriei: epoca pietrei, a bronzului, a fierului,
aceasta din urm continund i n zilele noastre i diversificndu-se prin utilizarea pe scar
larg a aluminiului, a materialelor plastice, ceramice, compozite, etc.
Concepute i realizate empiric i acionate manual sau cu fora ani-
malelor, uneltele primitive asigurau performane reduse.
Apariia i dezvoltarea societii omeneti a determinat creterea i diversificarea
continu a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face fa nevoilor mereu crescute, omul a
fost nevoit s perfecioneze continuu uneltele de producie, pentru a realiza performane din ce
n ce mai ridicate privind precizia, productivitatea i costul prelucrrilor. Dezvoltarea aces-
tora a fost posibil datorit progreselor realizate n domeniul materialelor, al tehnologiilor de
fabricaie, al sistemelor de acionare i al automatizrii, ajungndu-se n zilele noastre la o
gam foarte larg de maini-unelte.
Ca urmare a progreselor realizate n diferitele domenii ale tiinei, n ultimele decenii a
fost posibil realizarea celei mai moderne unelte create de om pn acum calculatorul
electronic numeric care a deschis o nou epoc n istoria omenirii epoca informaional.
Efectele benefice ale implicrii tiinei n producie au fcut ca aceas- ta s devin
principala for de producie, avnd ca efect realizarea sis- temelor de producie moderne.
Sistemele care reunesc maini-unelte, sis- teme de deservire i calculatoare electronice
reprezint cele mai per- fecionate sisteme de producie realizate de om pn acum sistemele
CIM (Computer Integrated Manufacturing) care realizeaz procesarea au- tomat att a
materiei ct i a informaiei.
Privind dezvoltarea mainilor-unelte, primele realizri consemnate de istorie apar n
secolele XV XVI, n perioada renaterii europene, prin lucrrile lui Leonardo da Vinci care a
conceput i realizat strunguri, maini de gurit, fierstraie, maini de rectificat i maini
automate de ascuit ace.
n secolul al XVIII-lea inventarea mainii cu abur de ctre James Watt marcheaz
nceputul revoluiei industriale i d un puternic impuls dez- voltrii mainilor-unelte, prin
conceperea i realizarea primei maini de alezat cilindrii, n 1765, de ctre Smeaton,
main perfecionat ulterior n
1775 de ctre John Wilkinson.
Primele strunguri n accepiunea modern, adic avnd crucior i urub conductor, au
fost realizate la 1797, tot n Anglia de ctre Maudsley.
ntre 1800 i 1900 apar i se diversific aproape toate tipurile de
,maini-unelte cunoscute i astzi, i anume: ,mainile de rabotat i morte-
zat, de frezat, de rectificat, strungurile carusel, revolver i automate, etc. Perfecionarea lor se
realizeaz prin utilizarea unor materiale noi, a unor
mecanisme mai performante, prin introducerea acionrii electrice individ- uale i a
automatizrii, obinndu-se o cretere substanial a preciziei de prelucrare i a productivitii.
O contribuie important au avut-o cer- cetrile privind procesul de achiere, concretizate n
lucrrile teoretice ale
lui Time i Taylor aprute n 1870, precum i dezvoltarea mijloacelor de
msurare a dimensiunilor, prin nceperea n 1850 a fabricaiei industriale a ublerelor (precizie
0,1 mm), n 1867 a micrometrelor (precizie 0,01 mm), iar n 1907 a minimetrelor (precizie
0,001 mm). Ca materiale pentru fabri-
carea sculelor n aceast perioad s-au utilizat oelurile carbon pentru scule,
care nu au permis realizarea unor viteze mari de achiere, limitnd produc- tivitatea.
Dup 1900 apar mainile de broat, cele de copiat electrice i hidrau- lice, mainile de
danturat, i continu diversificarea i perfecionarea celor- lalte tipuri, prin lrgirea gamei
dispozitivelor accesorii i introducerea acionrilor hidraulice i pneumatice. Apariia unor noi
materiale pentru fabricarea sculelor achietoare ca oelurile rapide (1900), carburile metalice
(1940), materialele mineralo-ceramice (1950) i a diamantelor artificiale (1970), a permis
creterea continu a vitezei de achiere, deci a productivi- tii i a impus perfecionri
corespunztoare privind cinematica i dinamica mainilor-unelte.
Cea mai important revoluie n domeniul mainilor-unelte a nceput n deceniul al
aselea prin apariia mainilor-unelte cu comand numeric cnd, ca urmare a schimbrii
cerinelor pieei, care pretindea o diversitate tot mai mare de produse i o nlocuire tot mai
rapid a lor cu altele noi, cu caracteristici superioare, se modific i concepia asupra fabricaiei
prin trecerea de la sistemele rigide (caracteristice fabricaiei ndelungate i n serie mare a
aceluiai produs) la sistemele flexibile, capabile s permit trecerea rapid la fabricarea unui
nou produs sau a mai multor produse n paralel pe acelai sistem de producie, cu
productivitate ridicat i costuri
tot mai mici. Mainile cu comand numeric, aprute n anii 60, au re- prezentat primul pas
spre realizarea n anii 70 a centrelor de prelucrare iar apoi a sistemelor flexibile de fabricaie
(celule flexibile 1975, linii flexibile-
1980) avnd n vrful ierarhiei sistemele CIM (1985).
2. DEFINIREA I CLASIFICAREA MAINILOR-
UNELTE.
Mainile-unelte fac parte din grupa mai larg a mainilor de lucru, care cuprinde toate
mainile destinate efecturii unor activiti diverse de prelucrare (prin diferite metode), de
montaj, ambalare, etc.
Mainile-unelte sunt maini de lucru destinate prelucrrii pieselor prin metoda achierii.
Ele dein ponderea n sectorul construciilor de maini, datorit faptului c metoda de
prelucrare prin achiere asigur re- alizarea unei precizii dimensionale i de form foarte bune
i rugoziti din- tre cele mai ridicate, pentru majoritatea materialelor actuale, realiznd
productiviti mai mari i costuri mai reduse dect multe alte metode de prelucrare.
Datorit existenei mai multor procedee de prelucrare, diversitii foarte mari a formelor
i dimensiunilor pieselor prelucrate, i evoluiei conceptelor de fabricaie ale produselor,
mainile-unelte s-au diversificat continuu, n prezent fiind cunoscute mii de tipo-dimensiuni.
Clasificarea mainilor-unelte se poate face dup mai multe criterii, cele mai importante
fiind prezentate n continuare:
Dup procedeul de prelucrare, exist: maini de strunjit (strunguri); maini de gurit;
maini de frezat; maini de rabotat i mortezat; maini de broat; maini de
rectificat, etc.
Dup gradul de universalitate (sau specializare n
producie),mainile-unelte pot fi:
universale destinate prelucrrii unor piese diverse ca forme i di- mensiuni, n
condiiile unei producii de unicate sau serie mic; per- mit realizarea unei game largi
de operaii de prelucrare, printr-un procedeu de baz sau prin diferite procedee de
prelucrare; dispun de o cinematic complex, cu posibiliti largi de reglare a
parametrilor de lucru; n general sunt deservite manual i au o productivitate re- dus;
specializate destinate prelucrrii unui anumit tip de pies, sau de suprafa, ntr-o
gam larg de dimensiuni (de exemplu: maini de filetat, de danturat, de detalonat, etc.),
ntr-o producie de serie, dar i de unicate; au o cinematic specific cerinelor de
generare a su- prafeei respective, reglarea parametrilor de lucru, realizndu-se prin
mecanisme cu roi de schimb; au o productivitate ridicat;
speciale destinate prelucrrii anumitor suprafee, la un anumit tip de pies (de
exemplu: mainile-unelte agregat), pentru producia de serie mare; au cinematic i
construcie specific, fiind realizate din module normalizate, i sunt nalt automatizate,
realiznd productivi- ti foarte mari.
Dup modul de comand i deservire (determinat de gradul de automatizare) se
cunosc:
maini cu comenzi manuale (neautomatizate), la care toate comenzile sunt date de
operatorul uman; sunt, de regul, maini universale i au o productivitate redus;
maini semiautomate la care ciclul de lucru se desfoar automat, pe baza unor
comenzi interne emise de main, dar alimentarea cu semifabricat, evacuarea piesei,
reluarea ciclului de lucru, sunt realiza- te de operatorul uman; sunt, de regul, maini
specializate; au productiviti ridicate;
maini automate la care toate comenzile i deservirea se realizeaz automat, operatorul
uman intervenind periodic doar pentru alimen- tarea cu semifabricate, controlul pieselor i
corectarea reglajelor, schimbarea sculelor, etc.; au o productivitate ridicat, fiind destinate
produciei de serie. Dup principiul de automatizare ele pot fi:
automate secveniale, la care se programeaz succesiunea fazelor ciclului de lucru,
cotele de prelucrare fiind prestabilite prin reglare sau realizate cu limitatori de curs;
elementele de automatizare pot fi mecanice (came), electrice, hidraulice sau pneumatice;
automate numerice care permit programarea numeric att a des-
furrii ciclului de lucru, ct i a cotelor de prelucrare.
Dup mrime, mainile-unelte pot fi: mici, mijlocii, grele i foarte grele,
mprirea fiind determinat de dimensiunile max-
ime ale piesei de prelucrat, care determin dimensiunile i gre-
utatea mainii i implicit complexitatea cinematic i me- canismele
utilizate, gradul de mecanizare, etc.
Dup precizie, mainile-unelte se mpart n dou grupe: de precizie
normal i de precizie ridicat, la acestea din urm fiind utilizate soluii
cinematice i constructive care fac s creas-
c precizia, dar mresc costul.
3. MAINI-UNELTE PENTRU STRUNJIT.
3.1. PROBLEME GENERALE, CLASIFICARE.
Mainile de strunjit, sau strungurile, sunt maini-unelte destinate prelucrrii
suprafeelor de revoluie prin procedeul strunjirii , la care micarea principal de achiere
este o micare de rotaie executat de pies, iar micarea (sau micrile) de avans este de
regul o micare de translaie executat de scul, cuitul de strunjit. Pe lng procedeul strun-
jirii, pe strunguri se pot realiza prelucrri i prin alte procedee, cum ar fi: gaurirea , frezarea
sau rectificarea , utiliznd scule i accesorii speciale.
Clasificarea strungurilor se poate face dup criteriile generale de clasificare a
mainilor-unelte, dar i dup unele criterii specifice, dup cum urmeaz:
dup gradul de universalitate, exist:
- strunguri universale (longitudinale, frontale, revolver, caru- sel);
- strunguri specializate (de detalonat, de strunjit arbori cotii, de prelucrat
suprafee poligonale etc.);
- strunguri speciale;
dup poziia arborelui principal, se deosebesc:
- strunguri orizontale;
- strunguri verticale;
dup gradul de automatizare, se cunosc:
- strunguri cu comenzi manuale;
- strunguri semiautomate;
- strunguri automate;
dup numrul arborilor principali, exist:
- strunguri monoax;
- strunguri multiaxe;
dup numrul sculelor utilizate simultan, pot fi:
- strunguri monocuit;
- strunguri multicuite;
dup mrime, se deosebesc patru tipuri: mici, mijloci, grele i foarte
grele;
dup precizie, strungurile pot fi de precizie normal; sau de precizie ridicat.
4. STRUNGURI REVOLVER
Strungurile revolver sunt strunguri de productivitatea mijlocie, ntre strungurile
universale i cele automate, destinate prelucrrii pieselor de dimensiuni mici i forme
complexe, utiliznd ca semifabricat barele lami- nate, dar i semifabricatele individuale.
Constructiv, strungurile revolver sunt caracterizate de existena unui suport portscule
complex, denumit cap revolver, n care se pot monta sim- ultan ntre 6 i 16 portscule. Sculele
sunt amplasate n conformitate cu suc- cesiunea fazelor de prelucrare pentru piesa
respectiv, i sunt aduse pe rnd n lucru printr-o micare de divizare executat de capul
revolver. La ncheierea unui ciclu de lucru, piesa poate fi prelucrat total sau parial.
Datorit eliminrii timpilor auxiliari de schimbare a sculelor, precum i datorit
suprapunerii unor timpi de baz, productivitatea strungurilor revolver devine de 34 ori mai
mare dect a strungurilor normale.
Diversitatea mare a strungurilor revolver fac posibil clasificarea lor dup un numr
mare de criterii, dintre care cel mai important este acela al poziiei axei capului revolver dup
care exist:
strunguri cu disc revolver, cu axa orizontal;
strunguri cu turel revolver, cu axa vertical;
strunguri cu turel revolver, cu axa nclinat.
Dup diametrul D al alezajului din arborele principal, care deter-
min diametrul maxim al barelor laminate utilizate ca semifabricat, strungurile
revolver se mpart n:
strunguri revolver mici, cu D = 1032 [mm];
strunguri revolver mijlocii, avnd D = 3280 [mm];
strunguri revolver mari, cu D = 80135 [mm].
Strungurile mici prelucreaz piese numai din bar, prins ntr-o buc elastic introdus
n alezajul arborelui principal; cele mijlocii pot prelucra att din bar, ct i semifabricate
turnate sau forjate prinse ntr- un dispozitiv tip universal sau n dispozitive speciale, iar cele
mari folo-
sesc doar semifabricate individuale.
Dup gradul de automatizare, strungurile revolver pot fi: cu comenzi manuale,
semiautomate sau automate.
Principiul constructiv i funcional al strungurilor cu disc revolver este
prezentat n figura 1., n care s-au notat urmtoarele elemente:
1-ppu fix; 2-arbore principal; 3-cap revolver orizontal; 4-sanie longi- tudinal; 5-tambur de
comand (la cele semiautomate sau automate); 6- batiu; 7-cutia cu mecanisme a cruciorului;
8-bar de avansuri; 9-cutie de avansuri;CR-crucior revolver.
Fig.1.
Discul revolver, 3, este amplasat pe cruciorul CR i este prevzut cu pn la 16 locae
portcule a, care n poziia superioar sunt coaxiale cu ar- borele principal. Prin micarea de
divizare wd, efectuat de discul revolver n jurul axei sale, locaele ajung pe rnd n poziia
superioar de lucru. Aceast micare, la unele strunguri, poate fi executat i ca micare con-
tinu, ndeplinind rolul de micare de avans circular, wc, sau transversal,
fcnd posibil i prelucrarea suprafeelor frontale i conice. Cruciorul asigur realizarea
micrii de avans axial wl, pentru toate sculele.
La unele strunguri mici, n vederea realizrii avansului transversal, discul revolver este
montat pe o sanie transversal, iar la altele exist un al doilea crucior prevzut cu sanie
transversal, amplasat ntre cruciorul revolver i ppua fix, care poate fi nlturat cu
uurin atunci cnd nu este necesar.
La strungurile semiautomate i automate, tamburul de comand 5, asigur, cu ajutorul
unor came i al unor microntreruptori, comanda
cuplajelor electromagnetice din cutia de viteze i de avansuri, n vederea schimbrii turaiei n i
a avansului wl, odat cu schimbarea sculei.
Strungurile revolver care prelucreaz piese din bar laminat sunt prevzute i cu un
suport pentru susinerea barei, amplasat n stnga ppuii fixe.
Datorit utilizrii unui numr mare de scule, strungurile cu disc re- volver sunt
folosite la prelucrarea pieselor complexe, de dimensiuni mici, prelucrate din bar laminat,
permind n cele mai multe cazuri prelu- crarea total a piesei i asigurnd productiviti
ridicate.
Principiul constructiv i funcional al strungurilor cu turel vertical
este prezentat n figura 2., n care s-au fcut urmtoarele notaii:
Fig.2.
1-ppu fix; 2-arbore principal; 3-suport portcuit; 4-sanie transver- sal5-sanie longitudinal;
6-turel revolver; 7-suport rotativ; 8-sanie longi- tudinal; 9-cutia cu mecansime a
cruciorului; 10-batiu; 11-bar de avans;
12-cutia cruciorului auxiliar; 13-cutia de avansuri; CA-crucior auxil-
iar;CR-crucior revolver.
Unele construcii au turela montat pe o sanie longitudinal care efectueaz micarea
wl, fa de crucior, soluie utilizat la strungurile mici.
Pentru a permite prelucrarea suprafeelor frontale sau efectuarea de operaii de retezare,
aceste strunguri sunt echipate frecvent cu un crucior auxiliar, CA, pe sania transversal 4
putnd fi montai unul sau doi supori portcuit, 3.
Alte tipuri de strunguri au turela montat pe o sanie transversal, care asigur
realizarea unei micri de avans transversal; aceast soluie
are dezavantajul c reduce rigiditatea turelei i precizia de prelucrare dato-
rit dezaxrii curente a turelei fa de arborele principal.
Construciile cu turela montat direct pe cruciorul CR au rigiditate maxim, fiind utilizate la
prelucrarea pieselor de dimensiuni mari.
Comparativ cu strungurile cu disc revolver, cele cu turel se folosesc la prelucrarea
pieselor mai simple, de dimensiuni mai mari, realizate din bar laminat, dar i din
semifabricate individuale.
Fig.3.
n figura 3. este prezentat principiul constructiv i cinematic al strungurilor cu turel
nclinat. S-au evideniat urmtoarele elemente componente:
1-ppu fix; 2-arbore principal; 3-turel revolver; 4-suport rotativ; 5- sanie longitudinal;
6-cutia cu mecansime a cruciorului; 7-batiu; CR- crucior revolver.
Turela revolver are form tronconic i este nclinat la 45

. Ea poate fi prevzut cu mai multe


locae pentru portscule sau numai cu dou, dis- puse la 180

.n cel de al doilea caz n timp ce


scula fixat n locaul din stnga lucreaz, n locaul superior se schimb scula, care prin
micarea de divizare wd este adus apoi n lucru,.a.m.d.,astfel nct se poate utiliza un numr
mult mai mare de scule dect n primul caz, deci se pot prelucra piese de complexitate mai mare.
Schimbarea sculei din loca i micarea de divizare a turelei se pot realiza manual sau automat.
n general, pe strungurile revolver se pot efectua operaii de strunjire de suprafee
cilindrice exterioare i interioare, conice, profilate, plane, operaii de retezare, operaii de
prelucrarea gurilor (burghiere, adncire, alezare), operaii de filetare, cu ajutorul tarozilor
i a filierelor, (pentru filete de diametre mici). Ca accesorii speciale, se ntlnesc frecvent
dis- pozitivele de filetare, utilizate la prelucrarea filetelor de dimensiuni mari i dispozitivele de
frezat.
5. MENTENANTA STRUNGURILOR REVOLVER
5.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intre- prinderi industriale
necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a re- parrii i intreinerii utilajului. Acest
lucru este impus de faptul c in proce- sul folosirii lor productive, mijloacele fixe i utilajul de
producie, ca o com- ponent a acestora, sunt supuse uzurii fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de
pierdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de a
satisface o necesitate social, ducand in final, in felul
acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in
procesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produse- lor create i
recuperarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii be- neficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe
durata folosirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de
cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare a
utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utila- jelor trebuie s in
seama de particularitile utilajului i de modul de uzu-
r fizic a diferitelor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor sau
mecanismelor care compun utilajul de producie se con- stat c uzura lor se produce in mod
diferit in timp . La un motor, de pild,
cel mai rapid se uzeaz lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte
piese, cum sunt axul cu came, arborele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta
impune repararea pieselor cu o uzur mai mare i folosi- rea in continuare a mainii, fr a
renuna la utilizarea ei .
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de ase- menea, efectuarea
in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care
s impiedice uzura prematur i operaii de control i revizie care s per-
mit depistarea din timp a eventualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concretizate in
faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele
mai pot fi folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire
indelungat, se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de
intreinere i reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului
de producie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condiii
optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie, conformgraficelor de
producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea
unei activiti rit-
mice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur men- inerea
funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea tehnic,
influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea produciei in cantitile
i calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de asemenea, in
mod direct la reducerea costurilor de produc- ie, prin realizarea acestor activiti la un nivel
redus de cheltuieli.
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti industriale
trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz :
a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau accidental a
acestuia din funciune ;
c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului de funcionare
ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari
executrii
reparaiilor ,
d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii, asigurarea executrii
reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridica-
t ;
e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .
5.2 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
Locul de munc al strungarului este format din suprafaa ocupat de strung cu un mic
spaiu n jurul lui necesar strungarului pentru deservirea strungului, cum i din suprafeele
ocupate de diferite amenajri pentru ps- trarea sculelor, dispozitivelor, a materialului de
prelucrat, a pieselor prelu- crate etc.
Dimensiunile locului de munc al strungarului se determin n func- ie de mrimea
strungului, de dimensiunile i felul pieselor de prelucrat, cum i de metoda de prelucrare (cu
bucata, n serie sau n mas).
Suprafaa locului de munc trebuie s fie suficient de mare, pentru ca
strungarul s poat circula n jurul strungului.
Organizarea locului de munc este una din cele mai importante con- diii pentru
obinerea unei productiviti nalte. Sculele si instrumentele de msurat vor fi aezate n
dreapta strungarului. Nu este permis aezarea sculelor pe ghidajul patului.
Dup folosire, sculele trebuie aezate la locurile lor iniiale pentru a
nu se pierde timp cu cutarea lor. In dulapul de scule s fie ntotdeauna or-
dine i curenie perfect . Dulapul de scule este mprit n dou pri ega- le printr-un perete
despritor vertical. In despritura de sus se in obiec-
tele uoare, documentele, desenele. Lng acestea se pot aeza aparatele de
msurat. Sub ele se aranjeaz cuitele de strung, grupate dup mrime i scopul lor de utilizare.
Intr-o cutie separat, pe rafturi, se in burghiele, adncitoarele. tarozii, alezoarele, portcuitele.
Cheile, mandrinele i alte scu- le i dispozitive mai grele se in n rafturile de jos.
Strungarul trebuie s se ngrijeasc ca, nainte de a ncepe lucrul, lo- cul de munc s
fie asigurat cu material sau semifabricate de prelucrat pn la primirea altor piese sau a altei
comenzi. Dac se ntmpl eventuale de- fecte (avarii) , trebuie s se respecte cu , strictee,
prescripiile din planurile de operaii. La executarea pieselor noi, nainte de a ncepe operaia
respec- tiv s se studieze cu atenie desenul, s se pregteasc cuitele, sculele, in- strumentele
i aparatele de msurat i dispozitivele care vor fi eventual ne- cesare.
La terminarea schimbului se cur maina, se strng achiile de pe locul de munc, se
terge maina de emulsia de rcire i se ung uor cu ulei suprafeele de alunecare. Sculele,
instrumentele de msurat se terg cu,atenie i se aaz la locurile lor, n dulap.
5.3. REVIZUIREA I REGLAREA STRUNGULUI.
Pentru funcionarea corect a strungului, adic pentru obinerea di- mensiunilor exacte
ale pieselor care se prelucreaz, cum i pentru obine- rea unei caliti bune a suprafeelor
pieselor, este necesar ca fiecare dintre mecanismele strungului s fie n perfect stare.
Strungarul are datoria de a ntreine maina i de a o regla.
Axul pricipal al strungului trebuie s se roteasc uor n lagre, fr
s aib joc axial. Pentru controlarea strngerii corecte a lagrelor, se contro-
leaz dac strungul n-are vibraii la mersul n gol.
O alt metod pentru controlul lagrelor const n introducerea, in extre- mitatea axului
principal (lang universul sau platou), a unei grinzi de lemn
lung de 7501000 mm, care manevrat ca o prghie, d posibilitatea con- statrii stringerii
slabe a lagrelor.
Jocul axului principal n sens axial se determin cu aceeai prghie, acionnd ns n
acest caz asupra feei frontale a axului principal.
Strngerea prea tare a lagrelor este tot att de duntoare ca i strngerea
lor insuficient. Strngerea prea puternic se constat rotind cu mna axul principal. Lagrele
strinse prea tare se nclzesc repede i duc la uzarea lor prematur.
Cutia de viteze a strungului i cutia de avansuri trebuie s funcione-
ze fr zgomot, puind fi decuplate cu uurin. Cu ocazia revizuirii cutiilor de viteze, trebuie
s se verifice dac acestea se cupleaz corect n timpul lucrului i, invers, dac nu se produce
cuplarea lor nedorit.
Cu ocazia revizuirii cruciorului trebuie s se verifice dac acesta se deplaseaz uor
i lin pe ghidaje, dac nu are jocuri prea mari, care s pro-
voace vibraii. Dac jocurile snt prea mari se vor regla (strnge) penele
respective.
O dat cu revizuirea cruciorului se verific dac cuplarea i decuplarea manetelor
avansului longitudinal i transversal se face uor.
5.4.UNGEREA I CURIREA STRUNGULUI.
De ungerea la timp a organelor n micare ale strungului depinde precizia funcionrii
sale.Dac piesele mobile ale strungului nu snt unse ele se uzeaz repede i strungul i pierde
precizia. In afar de aceasta, in cazul unei ungeri defectuoase, lagrele se pot gripa, ceea ce are
,ca rezultat dis- trugerea inevitabil a pieselor strungului.
Trebuie s se dea o atenie deosebit ungerii lagrelor ppuii fixe, care funcioneaz in
condiii grele. Ungerea acestor lagre trebuie fcut cu regularitate, n fiecare zi sau chiar de
cteva ori pe zi, n cazul cnd strungul prelucreaz piese grele, sau piese uoare, cu viteze mari
de prelucrare.
Ungerea ghidajelor patului se face cu ulei turnat dintr-o can de un- gere, dup care se
plimb cruciorul manual de cteva ori n lungul lor. In mod analog se ung i ghidajele sniilor
transversale i portcuit. Pentru protejarea ghidajelor de achii i praf, cum i a urubului
cruciorului transversal snt prevzute aprtori de tabl fixate cu uruburi. Dac aceste
aprtori mpiedic ungerea, se demonteaz i imediat dup terminarea ungerii se fixeaz la
locul lor.
Pentru ungerea tuturor pieselor strungului se folosete uleiul prev- zut n cartea
mainii. Unele axe, cum i roile dinate ale cutiei de viteze i de avansuri se ung cu unsoare
consistent. n cutiile de viteze i de avan- suri, unsoarea consistent se introduce direct prin
nite orificii mari, ame- najate n acest scop, iar ungerea axelor i a unor buce se face cu
ajutorul ungtoarelor.
Tot atta importan prezint i curirea strungului de achii i praf. Curirea
strungului se face numai atunci cnd el nu funcioneaz. Murdria i unsoarea uscat se spal de
pe strung cu o crp sau cu deeuri de bum- bac muiate n petrol, apoi se terge tot cu deeuri
de bumbac uscate. Ghidajele patului i alte pri descoperite ale strungului trebuie s fie minu-
ios curite de praf i numai dup aceea unse.
Prezena uleiului pe aceste organe nu scutete pe strungar de a le cu-
ri i de a le unge din nou. Praful i achiile mrunte, amestecate cu ulei, uzeaz foarte
repede ghidajele patului i ale cruciorului. Din aceast cau- z, cel puin o dat pe zi.
ghidajele patului trebuie s fie curite cu mult atenie de uleiul vechi i unse cu ulei
proaspt.
Se recomand ca strungarii s in seam de urmtoarele recomandri:
1. S-i nsueasc i s respecte instruciunile privind deservirea i ngriji-
rea strungului i a sculelor.
2. La fiecare nceput de schimb s ung cu grij organele n micare ale strungului. Uzura
rapid a strungului este o consecin a ungerii nengrijite a mainii.
3. nainte de a porni strungul s verifice dac manetele se afl n poziiile iniiale de cuplare.
Poziiile greite ale manetelor pot duce la avarii grave ale mainii.
4. S fereasc ghidajele patului de achii i pilituri. Dac achiile i piliturile ajung ntre
suprafeele de alunecare, acestea cauzeaz uzura prematur a mainii i, n consecin, reduc
precizia mainii, deci precizia pieselor pre- lucrate.
5. Prile nefolosite ale ghidajelor patului trebuie acoperite cu aprtoare de scndur , pe
care se aaz sculele i instrumentele de msurat.
6. Dup terminarea schimbului de lucru s cure maina i s-o predea cu-
rat schimbului urmtor.
7. Partea conic a axului principal i partea conic a pinolei n care se intro- duc vrfurile
trebuie bine curate, deoarece, n caz contrar, vrfurile, bur- ghiele i mandrinele nu se pot fixa
corect i, n consecin, fie c piesele se rebuteaz, fie c se produc accidente grave.
6. NORME DE SECURITATEA MUNCII LA IN-
TRETINEREA SI REPARAREA STRUNGURILOR
REVOLVER
6.1. DESERVIREA MASINILOR-UNELTE
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de
comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de
protectie si a gratarelor din lemn.
Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:
a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);
b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter
temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;
d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.
Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la masini
sau instalatii electrice.
Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si scula
indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masina
nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul
functionarii masinii :
b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;
c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;
d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la
aceasta transmisie.
Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de an- trenare ale masinii-
unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele ca- zuri:
a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;
b) la orice intrerupere a curentului electric ;
c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;
d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.
Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si
se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt
determinate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.
Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat
sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului
urmator , toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la
accidente lucratorul care preia masina.
Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul
maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se
interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu
justificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.
Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori pre- zenta acestora
este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta
operatorului si cel putin o data pe pe schimb.
Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vor
impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Piesele
prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.
Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare,
evitandu-se petele de ulei.
(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.
Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile
( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac
utilizat la curatare masinii.
6.2. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA INTRETINERE
SI REPARARE
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate com- plexa datorita
carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt di- verse in functie de locurile de
munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de pre- venire si stingere a
incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucra-
re a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric
precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui
maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de
echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful de
echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental inmiscare, iar
pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare
cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale
trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de
montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fost
inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflama- bile este interzis
fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si infla- mabili, se vor folosi bai
cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa
intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o ali- fie protectoare
pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta
tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii;
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica
evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelor
precum si fumatului;