Sunteți pe pagina 1din 3

1

Caracterizarea lui Ghita(Moara cu noroc)



Scriitor realist,de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea,membru al
societatii Junimea,Ioan Slavici este unul dintre marii clasici(aici classic avand atat sensul de model,dar
si de scriitor care prefera elementele clasice).Proza realista s-a impus definitive in ltieratura romana prin
nuvelele si romanele sale,Ioan Slavici devenind un model pentru cei care i-au urmat.De exemplu,L.
Rebreanu chiar recunoaste asta si este evident ca prefera acelasi timp de proza-realism obiectiv
psihologic.In ceea ce priveste sursele de inspiratie ale lui I.Slavici,acestea sunt viata satului ardelenesc
cu problemele sale,decaderile umane motivate de dorinta de imbogatire,relatiile dintre diferitele
segmente de sateni,dintre etnii etc.Dintre cele mai importante opere ale sale sunt de mentionat nuvelele
Popa Tanda,Moara cu Noroc,Padureanca,dar si romanul Mara.
Publicata prima data in 1880,in revista Convorbiri Literare,la Iasi,apoi in volumul cu care
debuteaza editorial,Novele din popor,1881.Este cel mai cunoscut text al lui I.Slavici,pentru ca a impus
specia literara a nuvelei realiste obiective,psihologice.
Tema nuvelei este ilustrarea consecintelor nefaste a dezumanizarii personajului principal,din
cauza dorintei de imbogatire.Decorul in care se petrec evenimentele este lumea transilvaneana a
sfarsitului secolului al XIX-lea,undeva langa Lipova,jud. Arad.In ceea ce priveste caracterul
psihologic,nuvela vorbeste despre decaderea personajului,rupt intre dorinta de a ramane cinstit si vointa
de a se imbogati.Opinia autorului,subinteleasa,este ca aceste doua tendinte nu se pot impaca.
Din punct de vedere structural,nuvela este compusa din saptesprezece capitol,fiind
circular,intrucat incepe cu un prolog:capitolul I,in care batrana si Ghita discuta despre fericire,este
scurt,riguros,si enunta tema nuvelei.Personajele au idei diferite despre implinire:daca pentru batrana
fericirea inseamna stabilitate-linistea colibei tale,pentru Ghita inseamna bunastare.Datorita acestui
fapt,Ghita va lua decizia mutarii lor si din cizmar,devine carciumar.Simetric,ultimul capitol joaca rolul de
epilog:dup ace hanul a ars,batrana incheie tetul cu o concluzie ca o morala:Asa le-a fost data.De
aceea nuvela este una circulara,traditionala,intrucat incepe cu un prolog si se termina cu un epilog.
Personajul(homo fictus-E.M.Forster) reprezinta o individualitate conceputa dupa modelul
realitatii sau ca rod al imaginatiei-fiinta de hartie (R.Barthes),fiind elementul esential al operei
literare. Personajul evolueaza de la tipicitate, sub determinare sociala (carciumarul dornic de
avere) la individualizare, sub determinare psihologica si morala. El parcurge un traseu sinuos al
dezumanizarii, cu framantari sufletesti si ezitari. Ezita intre cele doua cai simbolizate de Ana
(valorile familiei, iubirea, linistea colibei ) si de Lica (bogatia, atractia malefica a banilor ), sau in
terminologie romantica: ingerul si demonul.
Personajul poart un nume obinuit, ceea ce sugereaz c e reprezentantul unei ntregi
categorii: oameni simpli,si modeti, dar cu profunde triri sufleteti, uneori ntunecate. Ghi nu se
2
ridic la nivelul patronului su spiritual, pentru c el nu poate s-si nving balaurul, lcomia care
devine fort devoratoare. E un personaj rotund, nzestrat cu multe calititi si defecte,
n final balanta nclinnd spre cele din urm.
La nceput crciumarul este un ins energic, cu gustul riscului i al aventurii.( Magdalena
Popescu ).Om harnic,cumsecade,muncitor,Ghita doreste sa isi schimbe conditia sociala,sa agoniseasca
bani pentru a-si angaja calfe carora sa le poata da de carpit cizmele oamenilor.Aspiratia lui e fireasca si
nu ii depaseste limitele.La scurt timp dupa mutarea lui la han,aparitia lui Lica in acelasi loc tulbura
echilibtrul familiei,dar si pe cel interior,al lui Ghita.Scena devine ilustrativa pentru surprinderea primelor
semne ale transformarii psihologice si morale a personajului principal.Inca de la sosirea lui Lica,se
observa superioritatea sa fata de Ghita,care reiese atat din modul de vestimentatie(camasa
alba,subtire,pieptar,bici),cat si din statut(porcar) si modul de adresare: Cred ca ne-am inteles.
Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui, nu se poate
sustrage tentatiei imbogatirii: "se gandea la castigul pe care l-ar putea face in tovarasia lui Lica,
vedea banii gramada inaintea sa si i se impaienjeneau parca ochii". La inceput, Ghita isi ia toate
masurile de precautie impotriva lui Lica: merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale, isi face rost de doi
caini impotriva turmelor de porci si isi angajeaza inca o sluga, pe Marti-Un ungur inalt ca un
brad.Inca din acest moment incep sa se evidentieze nesiguranta lui Ghita si pierderea increderii in
sine.Incepe sa se instraineze de familia sa.Astfel Ghita devine "de tot ursuz, se aprindea pentru
orisice lucru de nimic, nu mai zambea ca mai inainte, ci radea cu hohot, incat iti venea sa te sperii
de el", iar cand se mai juca, rar, cu Ana, "isi pierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe
brat".Devine mohorat, violent, ii plac jocurile crude, primejdioase, are gesturi de brutalitate neinteleasa
fata de Ana, se poarta brutal cu cei mici. La un moment dat,Ghita ajunge sa regrete ca are familie si
copii si ca nu-si poate asuma total riscul imbogatirii alaturi de Lica.
Cuprins oarecum de remucri ncepe s colaboreze cu jandarmul Pintea, pentru prinderea
lui Lic,dar nu este onest n totalite. Ajunge pe ultima treapt a degradrii umane cnd,orbit de gelozie
i furie, este dispus s fac orice pentru a se razbuna, astfel o arunc pe Ana n braele lui Lic,
folosind-o drept momeal pentru ca apoi s-o ucid. Ana i se druietelui Lic pentru ca n ciuda
nelegiuirilor comise, Lic e om,pe cnd Ghinu e dect o muiere n haine brbteti.Atitudinea lui
Ghi fa de Ana se poate traduce prin afirmatia Magdalenei Popescu:Sentimentul lui fat de Ana e
unul mprit ntre vanitate masculin i dragoste.Nesocotirea vorbelor btrnei, cu valoare de
precept moral se transform n hybriss i destinul se rzbun, vinovatii pltesc iar cei inoceni sunt crutati.
In ceea ce priveste mijloacele de caracterizare,personajul este caracterizat atat tin punct de
vedere direct,cat si indirect.Caracterizarea directa este facuta,in primul rand,de narrator,dezvaluindu-i
prosopografia:inalt si spatos.Prin monolog interior Ghita isi dezvaluie conditia:"Ei! Ce sa-mi
fac? .Asa m-a lasat Dumnezeu! Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea? Nici
3
cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare".Caracterizarea directa se face si prin
intermediul altor personaje(Lica:Tu esti om,Ghita[]daca te-as avea pe tine,as rade si de dracul si
de muma-sa.)Mijloacele de caracterizare indirect sunt predominante si diversificate,naratorul notand
gesturile,replicile,reactiile personajelor.Dialogul este ilustrativ pentru infatisarea unor trasaturi de
character.De exemplu,in discutia cu soacra sa,se pot observa conceptiile despre viata si despre fericire
ale lui Ghita,in viziunea lui,fericirea insemnand,in fapt,bunastare.
In ceea ce priveste instantele narrative,autorul introduce un narrator cu urmatoarele
trasaturi:fictive,anonym,omniscient,omnipresent,obiectiv.El face heterodiegeza auctoriala iar perspective
narativa e obiectiva.
In concluzie,destinul tragic al lui Ghita,protagonistul nuvelei,are un rol moralizator,potrivit
avertismentului rostit de batrana in prolog.El oscileaza intre dorinta de a ramane cinstit si de a se
imbogati,tendinte ce,evident,nu se pot impaca.In urma unui pact simbolic cu diavolul,motiv literar de
larga circulatie in literatura romana si universala,de la Dante Alghieri si pana la Bulkagov(Maestrul si
Margareta) sau la I.L.Caragiale in La hanul lui Manjoala.Tragicul personaj devine,finalmente,la fel ca
personajul rebrenian,Ion,o victima a societatii,care dispretuieste saracia,si a imensului sau orgoliu.