Sunteți pe pagina 1din 19

What the Bleep Do We Know!? - Ce naiba tim noi, de fapt?!

Cercetrile tiinei demonstreaz spiritualitatea?


De ce suntem aici, cum gndim, ce sunt emoiile, ce este realitatea, ce este Dumnezeu, ce este
sufletul... sunt cteva din Marile ntrebri pe care autorii acestei cri ni le scot n calea ocilor
i a minii.
!uccesul filmului "at te #leep Do "e $no% a fost doar nceputul cltoriei. Muli romni
au vzut de&a acest film, dei n mod oficial el nu e'ist n (omnia. Modul n care a circulat
)underground* griete el nsui despre setea de cunoatere a romnului, dar i despre ct de
mult era ateptat un asemenea film. +ste un film care zguduie din temelii percepia i
atitudinea uman, un film care a creat fani printre toate nivelurile de receptare, inteligen i
cunoatere. ,roductorii i scenaritii lui au simit c trebuia s aduc i -negrul. cuvntului
pe albul rtiei.
/lt nivel de receptare i, mai ales, alte posibiliti de a aduce alte informaii, ori de a le ntri
pe cele e'istente n film. /ceast carte folosete ideile, conceptele i tiina care sondeaz i
scormonete mintea omeneasc precum minerul ntr0o min, dar reprezint doar un punct de
pornire de unde poate ncepe e'plorarea n profunzime a noii paradigme.
1izica cuantic a proceselor noastre interioare i graniele e'terioare ale universului cunoscut
sunt cele ce trebuie re0cunoscute. Desfctorul de conserve pentru contiin este reprezentat
de nsi aciunea de a pune Marile ntrebri. 2ecesitatea scimbrii paradigmei actuale ntr0
una nou, care s cuprind contiina printre factorii care influeneaz viaa i realitatea pe
,mnt, pare s fie una din cele mai importante concluzii pe care cititorul o poate avea la
finele lecturii acestei cri senzaionale.
"at te #leep Do "e $no%? 3 Ce naiba tim noi, de fapt?4 este o carte ce conine o tiin
uluitoare.
Cu a&utorul a mai mult de o duzin de oameni de tiin, cercettori renumii i teoreticieni,
porneti ntr0o cltorie avnd pe nas ocelarii fizicii cuantice5 porneti ntr0un univers care
este mai bizar i mai viu dect ne0am imaginat vreodat. /poi, eti dus mai departe, la
marginea e'terioar a graniei cunoaterii noastre tiinifice despre contiin, percepie,
cimia corpului i structura creierului.
Din ce este fcut gndul?
Din ce este fcut realitatea?
6i, cel mai important, cum poate scimba un gnd natura realitii?
/ceast tiin ne conduce nu doar n lumea material, ci ntr0un trm profund al
spiritualitii.
Dac observaia afecteaz rezultatul, atunci noi nu doar facem parte din univers, ci suntem
participani n el.
Dac gndurile sunt mai mult dect intersecii electrice neuronale ntmpltoare, atunci
contiina este mai mult dect un accident anatomic.
+'ist o putere mai mare, dar este cu adevrat acolo, n afara noastr?
7nde este linia de demarcaie dintre acolo, afar i aici, nuntru?
8 Ma&oritatea oamenilor prefer s rmn n zona de siguran dect s intre n astfel de
ncurcturi. Ciar dac se lovesc direct de o ntrebare, mai mult ca sigur vor fugi de ea, i vor
ascunde capul n nisip sau i vor gsi repede de lucru cu altceva.
De ce s pui o Mare ntrebare?
/ pune o Mare ntrebare este o invitaie la aventur, o cltorie spre a descoperi. +ste incitant
s porneti ntr0o aventur nou5 e'ist o fericire a libertii, libertatea de a e'plora teritorii
noi.
/a c, de ce nu punem aceste ntrebri?
,entru c, punnd ntrebri, se descide ua ctre aos, ctre necunoscut i ctre imprevizibil.
9n momentul n care pui o ntrebare la care ciar nu tii rspunsul, i se descide calea ctre un
trm al tuturor posibilitilor.
+ti dispus s primeti un rspuns care ar putea s nu i plac sau cu care s nu fii de acord?
Dac te face s te simi incomod sau dac te deprteaz de sigurana pe care i0ai creat0o
pentru tine nsui?
Dac rspunsul nu este ce vrei tu s auzi? Ca s pui o ntrebare nu i trebuie muci, ci cura&.
:
Cine ce vede4?
Cinci niveluri stabile de procesare ale creierului.
/ceasta este tocmai ce ai fcut pentru a -vedea. fiecare din aceste litere.
2u este vorba doar de faptul c ocii au trimis ctre -voi. nite imagini coninnd fiecare
liter.
Creierul vostru a procesat informaiile vizuale trimise ctre el de oci pentru a construi aceste
litere. (ealizeaz acest lucru sprgnd, reducnd impulsurile care a&ung la el la forme de baz,
la culori i tipare de baz. /poi, ncepe aciunea de potrivire a tiparelor cu amintirile despre
lucruri similare stocate de&a, asociind acestea cu emoiile i nsemntatea evenimentelor,
legndu0le pe toate la un loc ntr0o singur fotografie ce integreaz totul i pe care o trimite
lobului frontal de ;< de ori pe secund.
/a este. 2oi nici mcar nu vedem n mod continuu, ci este un fel de film alctuit din
fotograme ce se deruleaz fulgertor, dar i cu intermitene. /ceasta nseamn c tot ceea ce
vedei este pictat de creierul vostru.
+l picteaz fiecare frunz a fiecrui copac pe care l vedei.
,icteaz conectndu0se cu amintirile sau reelele neuronale ce conin informaii despre frunz,
culoare, mrime, form, punnd toate acestea cumva la un loc. ,are foarte scandalos i contrar
felului n care ne nvrtim prin lume.
Cum au a&uns neurofiziologii la aceast scem?
Dovada c, de fapt, nu ocii percep, ci creierul, este demonstrat i la un nivel mai puin
dramatic= locul unde nervul optic trece prin globul ocular nspre creier, nu are receptori
vizuali. ,rin urmare, ne0am atepta ca, dac ncidem un oci, s vedem un punct negru n
centru. Dar nu se ntmpl aa. 6i aceasta pentru c nu ociul picteaz tabloul, ci creierul. Mai
multe informaii...
>amenii de tiin au descoperit c dac msoar din punct de vedere electric ceea ce iese din
creierul unei persoane )folosind (M2 sau scannere ,+? , de e'emplu* atunci cnd privete un
obiect i apoi cnd doar i imagineaz acel obiect, n ambele cazuri sunt active aceleai zone
ale creierului. nciderea ocilor i vizualizarea obiectului, produce aceleai tipare ale
creierului ca i privirea acelui obiect.
Creierul nu numai c nu distinge ntre ceea ce vede n mediul ncon&urtor i ceea ce0i
imagineaz, dar se pare c nu tie nici diferena dintre aciunea n sine fcut i aciunea
vizualizat.
/cest fapt a fost descoperit pentru prima dat n anii @A<, de +dmund Bacobson, M.D.
)creatorul ?enicii de (ela'are ,rogresiv pentru reducerea stresului*. Cnd dr. Bacobson a
rugat subiecii s vizualizeze aciuni fizice, a descoperit micri foarte subtile musculare care
corespundeau cu micrile mucilor care ar fi fost implicai n activitatea respectiv.
/ceast informaie a fost foarte bine folosit de muli sportivi, n lumea ntreag. /devrul
despre percepie ,ercepia este un proces comple', cu multe faete, care ncepe atunci cnd
neuronii receptori capteaz o informaie din mediul ncon&urtor i o trimit, sub forma
impulsurilor electrice, creierului.
Ca toate fiinele vii, receptorii notri sunt limitai.
2u putem vedea lumina infraroie, nu putem simi cmpurile electromagnetice aa cum fac
psrile )folosind aceste informaii pentru a naviga*.
Cu toate acestea, cantitatea de informaii care vine prin cele cinci simuri este uluitoare 3
undeva n &urul a ;<< de miliarde de bii pe secund. +vident, nu privim i nu procesm
contient nimic din toat aceast cantitate. Cercettorii spun c numai apro'imativ C<<< de
bii trec prin contiina noastr.
/a c, n timp ce creierul trece la treab -ncercnd s creeze pentru noi o poveste despre
lume., dup cum spune dr. /ndre% 2e%berg, -trebuie s i scape de o mulime de
informaii..
De e'emplu, n timp ce citii aceste cuvinte, ciar dac simurile voastre recepioneaz
temperatura din camer, senzaia corpului vostru aflat pe scaun, te'tura ainelor la nivelul
pielii voastre, zgomotul frigiderului i mirosul amponului pe care l0ai folosit, suntei mai
degrab incontieni de toate acestea n timp ce v concentrai asupra cuvintelor crii.
Dr. 2e%berg continu=
- Creierul trebuie s vad i s sorteze o cantitate enorm de informaii care este
inimaginabil pentru noi. (ealizeaz aceasta inibnd alte lucruri, prin oprirea anumitor
rspunsuri i a anumitor informaii neuronale de a a&unge n contiina noastr. 6i, fcnd
astfel, noi ignorm ciar scaunul pe care stm. /ceasta este scoaterea din monitor a
cunoscutului. /poi se elimin necunoscutul... Dac vedem ceva ce creierul nu poate
identifica, ne agm de ceva similar. )* Dac nu gsim nimic apropiat sau dac e ceva ce tim
c nu este real, dm la o parte spunnd ..
/a c, de fapt, noi nu percepem realitatea, noi vedem imaginea realitii pe care creierul
nostru a construit0o pe baza imputurilor senzoriale i a nenumratelor asocieri e'trase din
vasta reea neuronal a creierului.
-Depinde de e'perienele pe care le0ai avut i felul n care procesai informaia, ceea ce
creeaz, cu adevrat, lumea voastr vizual... ,n la urm, creierul este ceea ce percepe
realitatea i ceea ce creeaz reprezentarea noastr despre lume., afirm dr. 2e%berg.
+moii i ,ercepii Cercetrile doctoriei ,ert la 9nstitutele 2aionale de !ntate )2ational
9nstitutes of Dealt* sugereaz c nu numai ceea ce credem este real, dar i felul n care
simim despre ceea ce simurile noastre percep, ceea ce determin dac i felul n care vom
percepe.
+a spune=
-+moiile noastre decid ce merit atenia noastr...
Decizia despre ce devine gnd ivit din contiin i ce rmne un gnd nedigerat, un tipar
rmas ngropat adnc n corp, este mediat de receptori..
Dup cum spune Boe Dispenza=
-+moiile sunt menite s stimuleze cimic ceva n memoria pe termen lung. De aceea le
avem..
+moiile noastre sunt legateEconectate la un nivel inferior al procesrii vizuale, undeva n
apropierea primului pas. /cest lucru are un sens din punct de vedere al evoluionismului.
Dac mergnd pe potec apare n faa ta un tigru, vei procesa aceast imagine i vei ncepe s
fugi nainte de a nelege de ce. ;<< de miliarde de bii pe secund4 Ciar i dac eliminm
lucrurile care sunt nereale )marienii* i pe cele care sunt -irelevante.)mirosul amponului*,
tot rmn o mulime de bii.
+moiile dau acestora greutatea i importana lor relativ.
+le sunt scurttura ctre percepie.
+le ne ofer i capacitatea unic de a nu vedea ceea ce nu vrem s vedem. ,aradigm i
percepie Deci, dac ne construim realitatea din de&a e'istenta magazie de amintiri, emoii i
asocieri, cum am putea percepe ceva nou vreodat? Ceia este o nou cunoatere.
Frgind paradigma, modelul nostru despre ceea ce este real i posibil, adugm noi opiuni
listei pe care o pstreaz creierul nostru.
Ginei cont c acea list nu este dect o descriere a realitii care se bazeaz pe e'periena
personal5 nu este realitatea nsi.
> nou cunoatere ne poate descide mintea ctre noi tipuri i noi nivele de percepie i
e'perien. +ste important o informaie nou, dar o cunoatere complet implic att
nelegerea, ct i e'periena. Dac vrei ca cineva s tie cum este s mnnce o piersic, poi
s0i dai informaii despre asta 3 -este zemoas i dulce i moale.... 3 dar nu va tii niciodat,
cu adevrat, pn cnd nu va muca din acea piersic. /a c, pentru a ne lrgi paradigma i a
ne descide ctre o via mai bun, ne trebuie i e'periene noi. De e'emplu, cnd a fost
ultima oar cnd ai fcut ceva att de inimaginabil nct, rmnnd cu gura cscat, s
spunei= -nu pot s cred c am fcut asta4.?
9n Cltorie ctre 9'tlan, Carlos Castaneda amintete una din leciile lui Don Buan= a te pndi
pe tine nsui.
Cu alte cuvinte, a0i nva propriile obiceiuri ca i cnd ai studia pe altcineva, astfel nct s
te poi surprinde atunci cnd faci ceva ce este un obicei i s scimbi, fcnd ceva complet
nou.
Dar ne ntoarcem la vecile ntrebri= dac percepi numai ceea ce tii, cum vei putea percepe
vreodat ceva nou?
Dac te creezi pe tine, cum vei putea creea un nou tine? >dat ce s0a neles c noi putem
e'perimenta viaa n limitele cunoscutului, a ceea ce cunoatem de&a, devine evident c, dac
ne dorim o via mai bogat, dac dorim mai multe oportuniti de dezvoltare, realizare i
fericire, atunci avem nevoie s facem o micare puternic n noi nine, punndu0ne mari
ntrebri, e'perimentnd noi emoii i adunnd mai multe informaiiEdate n reelele noastre
neuronale.
2oi ne crem lumea Concluzia, cel puin att ct a putut tiina s realizeze pn acum, este
urmtoarea= 2oi crem lumea pe care o percepem.
Cnd descid ocii i privesc n &ur, nu vd -lumea., ci lumea pe care ecipamentul uman
senzorial este capabil s0o vad, lumea pe care sistemul meu de credine mi permite s0o vd i
lumea pe care emoiile mele vor sau nu s0o vad.
Cu toate c respingem aceast noiune i vrem s credem c e'ist o -lume real. pe care o
putem percepe cu toii i asupra creia s cdem de acord, de fapt, deseori oamenii 3 i poate
c ntotdeauna 3 au o percepie cu totul diferit a acelorai lucruri.
De e'emplu, cnd este descris o crim de ctre mai muli martori )ca n filmul &aponez
(asomon*, versiunile despre -ce anume s0a ntmplat de fapt. difer mult 3 nu numai n ceea
ce privete detaliile, dar ciar i n privina nfirii )cum ar fi culoarea prului, nlimea,
mbrcmintea*
att a victimei, ct i a criminalului.
1iecare martor crede c el sau ea deine povestea adevrat, dar ceea ce dein cu adevrat este
propria lor percepie despre ceea ce s0a ntmplat. 2oi ne crem lumea mereu n miliarde de
feluri. Din punct de vedere tiinific, vederea i percepia sunt cele mai evidente i
demonstrabile modaliti prin care facem astfel.
Marea ntrebare este= totul se oprete aici?
+ste aceasta limita pn la care afectm lumea pe care o vedem?
7n pas mai departe Ca nu cumva s credei c tiina a a&uns la capitolul descurcrii ielor
misterului vederii, ai s ne aruncm mai &os n tii0voi0care0gaur )rabbit ole*.
$arl ,ribram a revoluionat felul n care gndesc oamenii despre creier prin afirmaia c
acesta este esenialmente olografic.
$arl ,ribram a afirmat c procesrile sunt rspndite n tot creierul i c, ntocmai ca o
ologram, fiecare parte conine ntregul.
/cest lucru a fost suficient de ciudat n sine, dar apoi
$arl ,ribram a aplicat acest model felului n care percepem.
+l a spus c universul este, n esen, olografic i c singurul motiv pentru care noi simim c
suntem -n. realitate, n loc s -percepem. doar realitatea, este faptul c acest creier se
conecteaz olografic cu acel -acolo, afar. )caz n care timpul i spaiul dispar*
HIJ i astfel percepia noastr nu este doar procesat n creier, ci mutndu0se n afara
creierului, interacioneaz cu -acolo, afar.)spaiul cosmic*. De aceea, indiferent de ct de
bun este realitatea virtual, nu v va convinge niciodat c suntei -n. acea realitate.
Dar dac realitatea este olografic, este posibil s o percepem direct? !imurile noastre sunt
limitate5 sunt ca formele de tiat biscuii presnd realitatea. Cu toate acestea, ntlnim
e'ploratori n contiin relatnd c este posibil s e'perimentm lumea complet, direct,
ntregul univers i o boab de nisip, totul deodat.
6i din acel punct de vedere, totul 3 tot ceea ce percepem prin simurile noastre 3 este maKa,
iluzie. Deci, nu este vorba dect de punctul de vedere, de perspectiv. Dorina i pasiunea 0
prieteni sau dumani?
Dorina i pasiunea alimenteaz evoluia i scimbarea.
Dr. Dispenza spune=
-trebuie s ai disponibilitatea i pasiunea de a iei din propriile limite de confort..
Cu siguran, aceast scen din viaa lui 9isus e una de pasiune=
L6i, fcndu06i un bici din treanguri, i0a scos pe toi afar din templu, i oile i boii, i
scimbtorilor le0a vrsat banii i le0a rsturnat mesele..
)9oan C=IM*.
Cnd analizm o dorin dat, e important s facem dou lucruri= s nu &udecm i s fim
sinceri cu privire la adevratul obiect al dorinei.
,entru a e'amina cu claritate o dorin, orice tendin de a &udeca trebuie s dispar, deoarece
nu reprezint altceva dect o eticetare a respectivei dorine ca fiind rea, fapt ce o trimite n
mecanismul respingerii.
Dorina apare.
Cineva i ia faa pe autostrad, pentru un moment dorina ta este s ai un tun cu laser cu
a&utorul cruia s0l spulberi de pe drum.
Dac te simi groaznic i ruinat, atunci ai toate ansele ca motivul mniei tale s nu fie
niciodat descoperit.
Ct privete adevratul motiv al dorinei, iat un e'emplu= cineva candideaz pentru o funcie
public dorindu0i puterea.
Dar, foarte adesea, oamenii ncep s se simt vinovai cu privire la adevratul motiv al
dorinei lor i intr ntr0un dans al declaraiilor n care afirm c doresc s0i a&ute pe ceteni 0
cnd ei, de fapt, vor s e'perimenteze sentimentul puterii. 6i cine poate spune c pentru ei
acest lucru nu reprezint un pas nainte pe scara evoluiei?
!au vor afirma poate c0i doresc puterea pentru a contrabalansa un sentiment adnc de
insecurirtate i lips a valorii. n acest caz, obinerea puterii nu le va aduce niciun beneficiu.
+'ist i un motiv foarte pragmatic pentru care e imperativ s a&ungem la rdcina dorinei.
Manifestarea4
/a cum a menionat #ill ?iller, v dorii o concentrare a minii asupra unui singur punct.
Dac adevrata dorin este dublat de una corect din punct de vedere politic sau o dorin
are o alta la baza sa, nseamn c sunt activate dou reele neurale. 9ar odat a&uni n acest
punct, e vorba de o diviziune ce nu poate fi rezolvat prin intenie.
Dar, nainte de aceasta, se pune marea ntrebare= oare ce dorin din alaiul nesfrit )sau care,
cel puin, pare astfel* va trebui s fie activat? /legerea Cineva este n faa unei alegeri.
Dar oare cine alege de fapt?
Din raiuni de simplitate, s zicem c e vorba de una din dou entiti. 7na e personalitatea,
iar cealalt sinele transcedental.
/cest mod de organizare al celor dou aspecte ale noastre ne duce napoi la separarea
egoEDumnezeu, materieEspirit.
6tim c dac personalitatea e cea care face alegerea, aceasta va proveni din reelele neurale
pree'istente, nsemnnd e'periene i emoii trecute, ca i dependenele fa de acestea.
9ntr0un asemenea caz, pe butonul declanare am putea lipi eticeta repetiie.
6i mai adesea, aceast alegere provine dintr0o decizie incontient, aa cum se ntmpl cu
animalele de laborator care continu s apese pe prgia peptidelor.
/devratul buton declanator provine din zona spiritual.
9n acest caz, alegerea nu este motivat de trecut, ci de transformarea necunoscutului n
cunoscut 0 adic de evoluie.
/vnd n vedere acestea, apare o ntrebare interesant 3 cum putem ti, n faa unei dorine
trezite, dac aceasta este bazat pe ego sau pe suflet?
Mai cu seam dac lum n considerare faptul c dorinele provenite din zona spiritual sunt
puin mai ciudate, mai stranii n comparaie cu rutina noastr cotidian.
+'ist unele e'emple importante ale acestui fapt n istoriile studenilor i nvtorilor
spirituali.
9n multe relaii de acest tip, nvtorul este vocea naturii spirituale adormite a studentului.
9deea fundamental a acestui fapt este c dac ar lucra singur, studentului i0ar lua mii de ani
pn s0i aud propria voce interioar, aa c i0o comunic nvtorul. n mod obinuit, noi
credem c rzboiul este ru, nu0i aa?
Dar n e'emplul lui $risna,
el conduce carul de rzboi al lui /r&una, spunndu0i c sarcina lui spiritual este s mearg i
s lupte.
7n alt e'emplu este o poveste buddist despre Marpa i Milarepa, care construiesc o uria
cas de piatr. Dup ce o finalizeaz, Marpa i cere lui Milarepa s pun fiecare piatr napoi
de unde a luat0o, deconstruind ntreaga cas. /cest lucru sun nebunesc, dar nici pe departe
att de mult ca faptul c au repetat acest dans de nc patru ori.
Don Buan l0a pus pe studentul su Carlos Castaneda, astzi un autor celebru, s mnnce la
cin amburgeri timp de luni de zile.
>are Don Buan credea n iluminarea prin amburgeri i cartofi pr&ii? Dup cteva luni, o
femeie tnr i frumoas a intrat cutndu0l pe Carlos.
/cesta a rmas tcut pn cnd o limuzin elegant a oprit.
1emeia a spus=-+ CarlosL,
moment n care Carlos a realizat c, de fapt, cuta faima, iar n acea clip i0a neles
adevrata natur. 1oarte adesea, vocile provenite din partea transcedental conduc la o
transformare pe care nimeni n0ar fi crezut0o posibil. 9at de ce este att de important s nu
&udecm dorinele, ci s le e'aminm atent nainte de a alege.
6i, n plus, mai e i alegerea.
9at ce ne spune Dr. ,ert=
-Fiberul arbitru se gsete n corte'ul nostru frontal, iar noi ne putem antrena s facem alegeri
mai inteligente i s fim contieni de alegerile pe care le facem. +i bine, eu cred c acest
lucru reclam e'erciiu, diferite feluri de e'erciii. ,utem merge la sal pentru a ne ntri
bicepii sau ne putem antrena corte'ul frontal recurgnd la Koga, meditaie i alte practici..
/adar, cine alege?
Desigur, noi o facem, dar a&ungem din nou ntr0un punct n care ne ntoarcem la ntrebarea=
cine sunt eu?
Ce aspect al nostru alege )personalitateEego sau spiritul transcedental*?
Din punct de vedere neurologic, se pare c ntrebarea poate fi reformulat astfel= oare alegerea
provine dintr0o reea neural e'istent sau din corte'ul frontal?
,rofitm de avanta&ul oferit de caracterul cuantic aleatoriu, ce ne permite s alegem ceva nou,
sau suntem un dispozitiv mecanic, ce acioneaz ntotdeauna pe baza unor condiii
pree'istente )veci*?
6i ne ntoarcem nc o dat la ntrebarea= n ce lume trim?
9ntr0un univers viu, organic i interconectat sau ntr0unul divizat i imobil? 2oi alegem.
9ntenia iar de cealalt parte a alegerii e aciunea4
Cnd dr.?iller i0a desfurat cercetarea cu privire la capacitatea inteniei de a influena
sistemele fizice, el a folosit -patru meditatori foarte bine calificai..
Dup cum sugereaz dr. ,ert,
aceast abilitate de a mnui intenia este un talent ce poate fi dezvoltat.
Dr. ?iller adaug cu privire la abilitatea de a focaliza intenia=
./cesta e motivul pentru care unele nvturi oculte strveci nvau oamenii s se
concentreze asupra unei flcri. n acest fel nvei s i aduci atenia pe un canal foarte ngust,
astfel nct densitatea energetic devine mai mare..
9n acest punct vorbim tot despre crearea realitii.
Dar acum este vorba de motivul pentru care crem ceea ce suntem, de nivelurile de la care
crem i de modul n care facem aceste creaii mai contiente i mai puternice. !e pare c
e'traordinarul nostru creier este conectat cu lobul frontal tocmai n acest scop.
Dr. Dispenza spune=
L> decizie care i0ar lua unui cine n mod literal mii de ani, poate fi rezolvat de fiina uman
n numai cteva momente, datorit dimensiunilor mai mari ale lobului frontal.L
/m vorbit aadar despre motivul pentru care dorina e necesar i nu ntotdeauna -rea..
6i iat de ce=
pentru a aduce n realitate sntatea, bogia i fericirea trebuie s lum decizii i s ne
aliniem la ele prin intenie. 9ar dac nc simii o legtur imperfect cu aceste lucruri,
Fed%it ne e'plic mai departe=
-6i de ce nu pot atinge aceste lucruri? 9n esen, din cauza lipsei concentrrii. 2u putem sta
concentrai, mintea umbl ncolo i0ncoace, iar noi suntem prea puternic racordai la vibraiile
planului material..
/ici e aici.
,entru ca intenia s funcioneze cu adevrat, ea trebuie s fie focalizat 0 dar lumea n care
trim ne solicit permanent atenia.
!e celtuiesc miliarde de dolari pentru a atrage atenia oamenilor.
)9ar termenul operativ este celtuiesc*.
+ o dilem real, observ dr. Dispenza, c=
-ma&oritatea oamenilor se opresc deoarece caut rezultatele dup un efort foarte mic, iar cnd
nu le vd renun imediat la respectiva posibilitate. ?otui, potenialul e'ist i dup
momentul n care ei se opresc. !untem foarte lenei ca fiine umane. ?rim ntr0o lume
convenional i dac nu primim imediat e'act ceea ce dorim, devenim nerbdtori..
Dar, desigur, nu putem arunca vina pentru lipsa noastr de concentrare asupra lumii.
/ceasta e o mentalitate de victim.
Mai degrab, pentru a obine o intenie bun, trebuie s ne dorim acest lucru i s lum
deciziile necesare dezvoltrii ei.
+ vorba, de fapt, despre o reacie n lan cu rezultate e'traordinare. n capitolul dedicat
creierului cuantic am vorbit despre efectul Neno 0 ce presupune c realitatea este influenat
atunci cnd cineva se concentreaz continuu asupra aceleiai intenii direcionate spre lumea
cuantic.
,entru a0l cita din nou pe DenrK !tapp,
-n virtutea legilor cuantice ale micrii, o intenie puternic manifestat printr0o mare
rapiditate a actelor intenionale similare va tinde s menin modelul asociat al aciunii..
/adar, nu e suficient s avem o intenie i s mergem la cinema, cci ceea ce numim magic
se poate ntmpla numai printr0o dorin i o focalizare repetate.
,ublicat de Oril)energK* la miercuri, ianuarie CP, C<I< 2iciun comentariu= FinQuri de
ntoarcere ctre aceast postare
?rimitei prin e0mail ,ostai pe blog4 Distribuii pe ?%itter Distribuii pe 1acebooQ
+ticete= creier, emotii, "at te #leep Do "e $no%
Ce naiba stim noi, de fapt? - varianta Ultra Extins!!!
W"#$ $"E B%EE&!
Ultra-Extended '(ant(m )abbit "ole
1ilmul de astazi include toate partile ale acestui film prezentat pana acum si are in plus inca C
ore si &umatate de informatie. Documentarul are asadar, M ore de informatii e'ceptionale ce
merita savurate, studiate, conspectate, memorate, parcaticate si bineinteles, date mai departe.
?oate informatiile din acest film sunt grupate si intr0o carte aparuta pe piata romaneasca in
C<<P. Cartea se numete , binenteles, L"at te #leep Do "e $no%? Ce naiba stim noi, de
fapt?Lsi poate fi cumprat de aici= ttp=EE%%%.cartidesuflet.roE
9ata ce se spune pe divin.ro despre aceasta carte )toate ideile se regasesc si in film*=
L!uccesul filmului "at te #leep Do "e $no%4? a fost doar nceputul calatoriei. Multi
romni au vazut de&a acest film, desi n mod oficial el nu e'ista n (omnia. Modul n care a
circulat )-underground.* graieste el nsusi despre setea de cunoastere a romnului, dar si
despre ct de mult era asteptat un asemenea film. +ste un film care zguduie din temelii
perceptia si atitudinea umana, un film care a creat fani printre toate nivelurile de receptare,
inteligenta si cunoastere.
,roducatorii si scenaristii lui au simtit ca trebuia sa aduca si -negrul. cuvntului pe albul
rtiei. /lt nivel de receptare si, mai ales, alte posibilitati de a aduce alte informatii, ori de a le
ntari pe cele e'istente n film.
/ceasta carte foloseste ideile, conceptele si stiinta care sondeaza si scormoneste mintea
omeneasca precum minerul ntr0o mina, dar reprezinta doar un punct de pornire de unde poate
ncepe e'plorarea n profunzime a noii paradigme. 1izica cuantica a proceselor noastre
interioare si granitele e'terioare ale universului cunoscut sunt cele ce trebuie recunoscute.
Desfacatorul de conserve pentru constiinta este reprezentat de nsasi actiunea de a pune
Marile Rntrebari.
2ecesitatea scimbarii paradigmei actuale ntr0una noua, care sa cuprinda constiinta printre
factorii care influenteaza viata si realitatea pe ,amnt, pare sa fie una din cele mai importante
concluzii pe care cititorul o poate avea la finele lecturii acestei carti senzationale.
"at te #leep Do "e $no%?4 3 Ce naiba stim noi, de fapt?4 este o carte ce contine o stiinta
uluitoare. Cu a&utorul a mai mult de o duzina de oameni de stiinta, cercetatori renumiti si
teoreticieni, pornesti ntr0o calatorie avnd pe nas ocelarii fizicii cuantice5 pornesti ntr0un
univers care este mai bizar si mai viu dect ne0am imaginat vreodata. /poi, esti dus mai
departe, la marginea e'terioara a granitei cunoasterii noastre stiintifice despre constiinta,
perceptie, cimia corpului si structura creierului. Din ce este facut gndul? Din ce este facuta
realitatea? !i, cel mai important, cum poate scimba un gnd natura realitatii?
/ceasta stiinta ne conduce nu doar n lumea materiala, ci ntr0un tarm profund al
spiritualitatii. Daca observatia afecteaza rezultatul, atunci noi nu doar facem parte din univers,
ci suntem participanti n el. Daca gndurile sunt mai mult dect intersectii electrice neuronale
ntmplatoare, atunci constiinta este mai mult dect un accident anatomic. +'ista o putere mai
mare, dar este cu adevarat acolo, n afara noastra? 7nde este linia de demarcatie dintre acolo,
afara si aici, nauntru?
+'trase din carte=
-Ma&oritatea oamenilor prefera sa ramna n zona de siguranta dect sa intre n astfel de
ncurcaturi. Ciar daca se lovesc direct de o ntrebare, mai mult ca sigur vor fugi de ea, si vor
ascunde capul n nisip sau si vor gasi repede de lucru cu altceva.
De ce sa pui o Mare Rntrebare? / pune o Mare Rntrebare este o invitatie la aventura, o calatorie
spre a descoperi. +ste incitant sa pornesti ntr0o aventura noua5 e'ista o fericire a libertatii,
libertatea de a e'plora teritorii noi.
/sa ca, de ce nu punem aceste ntrebari? ,entru ca, punnd ntrebari, se descide usa catre
aos, catre necunoscut si catre imprevizibil. Rn momentul n care pui o ntrebare la care ciar
nu stii raspunsul, ti se descide calea catre un tarm al tuturor posibilitatilor. +sti dispus sa
primesti un raspuns care ar putea sa nu ti placa sau cu care sa nu fii de acord? Daca te face sa
te simti incomod sau daca te departeaza de siguranta pe care ti0ai creat0o pentru tine nsuti?
Daca raspunsul nu este ce vrei tu sa auzi?
Ca sa pui o ntrebare nu ti trebuie musci, ci cura&..
Cine ce vede4?
Cinci niveluri stabile de procesare ale creierului. /ceasta este tocmai ce ati facut pentru a
-vedea. fiecare din aceste litere. 2u este vorba doar de faptul ca ocii au trimis catre -voi.
niste imagini continnd fiecare litera. Creierul vostru a procesat informatiile vizuale trimise
catre el de oci pentru a construi aceste litere. (ealizeaza acest lucru spargnd, reducnd
impulsurile care a&ung la el la forme de baza, la culori si tipare de baza. /poi, ncepe actiunea
de potrivire a tiparelor cu amintirile despre lucruri similare stocate de&a, asociind acestea cu
emotiile si nsemnatatea evenimentelor, legndu0le pe toate la un loc ntr0o singura fotografie
ce integreaza totul si pe care o trimite lobului frontal de ;< de ori pe secunda. /sa este. 2oi
nici macar nu vedem n mod continuu, ci este un fel de film alcatuit din fotograme ce se
deruleaza fulgerator, dar si cu intermitente.
/ceasta nseamna ca tot ceea ce vedeti este pictat de creierul vostru. +l picteaza fiecare frunza
a fiecarui copac pe care l vedeti. ,icteaza conectndu0se cu amintirile sau retelele neuronale
ce contin informatii despre frunza, culoare, marime, forma, punnd toate acestea cumva la un
loc. ,are foarte scandalos si contrar felului n care ne nvrtim prin lume. Cum au a&uns
neurofiziologii la aceasta scema?
Dovada ca, de fapt, nu ocii percep, ci creierul, este demonstrata si la un nivel mai putin
dramatic= locul unde nervul optic trece prin globul ocular nspre creier, nu are receptori
vizuali. ,rin urmare, ne0am astepta ca, daca ncidem un oci, sa vedem un punct negru n
centru. Dar nu se ntmpla asa. !i aceasta pentru ca nu ociul picteaza tabloul, ci creierul.
Mai multe informatii...
>amenii de stiinta au descoperit ca daca masoara din punct de vedere electric ceea ce iese din
creierul unei persoane )folosind (M2 sau scannere ,+?, de e'emplu* atunci cnd priveste un
obiect si apoi cnd doar si imagineaza acel obiect, n ambele cazuri sunt active aceleasi zone
ale creierului. Rnciderea ocilor si vizualizarea obiectului, produce aceleasi tipare ale
creierului ca si privirea acelui obiect.
Creierul nu numai ca nu distinge ntre ceea ce vede n mediul ncon&urator si ceea ce0si
imagineaza, dar se pare ca nu stie nici diferenta dintre actiunea n sine facuta si actiunea
vizualizata. /cest fapt a fost descoperit pentru prima data n anii @A<, de +dmund Bacobson,
M.D. )creatorul ?enicii de (ela'are ,rogresiva pentru reducerea stresului*. Cnd dr.
Bacobson a rugat subiectii sa vizualizeze actiuni fizice, a descoperit miscari foarte subtile
musculare care corespundeau cu miscarile muscilor care ar fi fost implicati n activitatea
respectiva. /ceasta informatie a fost foarte bine folosita de multi sportivi, n lumea ntreaga.
/devarul despre perceptie
,erceptia este un proces comple', cu multe fatete, care ncepe atunci cnd neuronii receptori
capteaza o informatie din mediul ncon&urator si o trimit, sub forma impulsurilor electrice,
creierului. Ca toate fiintele vii, receptorii nostri sunt limitati. 2u putem vedea lumina
infrarosie, nu putem simti cmpurile electromagnetice asa cum fac pasarile )folosind aceste
informatii pentru a naviga*. Cu toate acestea, cantitatea de informatii care vine prin cele cinci
simturi este uluitoare 3 undeva n &urul a ;<< de miliarde de biti pe secunda.
+vident, nu privim si nu procesam constient nimic din toata aceasta cantitate. Cercetatorii
spun ca numai apro'imativ C<<< de biti trec prin constiinta noastra. /sa ca, n timp ce creierul
trece la treaba -ncercnd sa creeze pentru noi o poveste despre lume., dupa cum spune dr.
/ndre% 2e%berg, -trebuie sa si scape de o multime de informatii..
De e'emplu, n timp ce cititi aceste cuvinte, ciar daca simturile voastre receptioneaza
temperatura din camera, senzatia corpului vostru aflat pe scaun, te'tura ainelor la nivelul
pielii voastre, zgomotul frigiderului si mirosul samponului pe care l0ati folosit, sunteti mai
degraba inconstienti de toate acestea n timp ce va concentrati asupra cuvintelor cartii. Dr.
2e%berg continua=
- Creierul trebuie sa vada si sa sorteze o cantitate enorma de informatii care este
inimaginabila pentru noi. (ealizeaza aceasta inibnd alte lucruri, prin oprirea anumitor
raspunsuri si a anumitor informatii neuronale de a a&unge n constiinta noastra. !i, facnd
astfel, noi ignoram ciar scaunul pe care stam. /ceasta este scoaterea din monitor a
cunoscutului. /poi se elimina necunoscutul...
Daca vedem ceva ce creierul nu poate identifica, ne agatam de ceva similar. )2u este o
veverita... dar e ceva similar cu ea* Daca nu gasim nimic apropiat sau daca e ceva ce stim ca
nu este real, dam la o parte spunnd probabil ca mi0am imaginat doar..
/sa ca, de fapt, noi nu percepem realitatea, noi vedem imaginea realitatii pe care creierul
nostru a construit0o pe baza imputurilor senzoriale si a nenumaratelor asocieri e'trase din
vasta retea neuronala a creierului. -Depinde de e'perientele pe care le0ati avut si felul n care
procesati informatia, ceea ce creeaza, cu adevarat, lumea voastra vizuala... ,na la urma,
creierul este ceea ce percepe realitatea si ceea ce creeaza reprezentarea noastra despre lume.,
afirma dr. 2e%berg.
+motii si ,erceptii
Cercetarile doctoritei ,ert la 9nstitutele 2ationale de !anatate )2ational 9nstitutes of Dealt*
sugereaza ca nu numai ceea ce credem este real, dar si felul n care simtim despre ceea ce
simturile noastre percep, ceea ce determina daca si felul n care vom percepe. +a spune=
-+motiile noastre decid ce merita atentia noastra... Decizia despre ce devine gnd ivit din
constiinta si ce ramne un gnd nedigerat, un tipar ramas ngropat adnc n corp, este mediata
de receptori..
Dupa cum spune Boe Dispenza= -+motiile sunt menite sa stimuleze cimic ceva n memoria
pe termen lung. De aceea le avem.. +motiile noastre sunt legateEconectate la un nivel inferior
al procesarii vizuale, undeva n apropierea primului pas. /cest lucru are un sens din punct de
vedere al evolutionismului. Daca mergnd pe poteca apare n fata ta un tigru, vei procesa
aceasta imagine si vei ncepe sa fugi nainte de a ntelege de ce.
;<< de miliarde de biti pe secunda4 Ciar si daca eliminam lucrurile care sunt nereale
)martienii* si pe cele care sunt -irelevante.)mirosul samponului*, tot ramn o multime de biti.
+motiile dau acestora greutatea si importanta lor relativa. +le sunt scurtatura catre perceptie.
+le ne ofera si capacitatea unica de a nu vedea ceea ce nu vrem sa vedem.
,aradigma si perceptie
Deci, daca ne construim realitatea din de&a e'istenta magazie de amintiri, emotii si asocieri,
cum am putea percepe ceva nou vreodata?
Ceia este o noua cunoastere. Fargind paradigma, modelul nostru despre ceea ce este real si
posibil, adaugam noi optiuni listei pe care o pastreaza creierul nostru. Gineti cont ca acea lista
nu este dect o descriere a realitatii care se bazeaza pe e'perienta personala5 nu este realitatea
nsasi. > noua cunoastere ne poate descide mintea catre noi tipuri si noi nivele de perceptie
si e'perienta.
+ste importanta o informatie noua, dar o cunoastere completa implica att ntelegerea, ct si
e'perienta. Daca vrei ca cineva sa stie cum este sa mannce o piersica, poti sa0i dai informatii
despre asta 3 -este zemoasa si dulce si moale.... 3 dar nu va stii niciodata, cu adevarat, pna
cnd nu va musca din acea piersica. /sa ca, pentru a ne largi paradigma si a ne descide catre
o viata mai buna, ne trebuie si e'periente noi.
+ste De e'emplu, cnd a fost ultima oara cnd ati facut ceva att de inimaginabil nct,
ramnnd cu gura cascata, sa spuneti= -nu pot sa cred ca am facut asta4.?
+ste Rn Calatorie catre 9'tlan, Carlos Castaneda aminteste una din lectiile lui Don Buan= a te
pndi pe tine nsuti. Cu alte cuvinte, a0ti nvata propriile obiceiuri ca si cnd ai studia pe
altcineva, astfel nct sa te poti surprinde atunci cnd faci ceva ce este un obicei si sa scimbi,
facnd ceva complet nou. Dar ne ntoarcem la vecile ntrebari= daca percepi numai ceea ce
stii, cum vei putea percepe vreodata ceva nou? Daca te creezi pe tine, cum vei putea creea un
nou tine?
>data ce s0a nteles ca noi putem e'perimenta viata n limitele cunoscutului, a ceea ce
cunoastem de&a, devine evident ca, daca ne dorim o viata mai bogata, daca dorim mai multe
oportunitati de dezvoltare, realizare si fericire, atunci avem nevoie sa facem o miscare
puternica n noi nsine, punndu0ne mari ntrebari, e'perimentnd noi emotii si adunnd mai
multe informatiiEdate n retelele noastre neuronale.
2oi ne cream lumea
Concluzia, cel putin att ct a putut stiinta sa realizeze pna acum, este urmatoarea= 2oi cream
lumea pe care o percepem. Cnd descid ocii si privesc n &ur, nu vad -lumea., ci lumea pe
care ecipamentul uman senzorial este capabil s0o vada, lumea pe care sistemul meu de
credinte mi permite s0o vad si lumea pe care emotiile mele vor sau nu s0o vada.
Cu toate ca respingem aceasta notiune si vrem sa credem ca e'ista o -lume reala. pe care o
putem percepe cu totii si asupra careia sa cadem de acord, de fapt, deseori oamenii 3 si poate
ca ntotdeauna 3 au o perceptie cu totul diferita a acelorasi lucruri. De e'emplu, cnd este
descrisa o crima de catre mai multi martori )ca n filmul &aponez (asomon*, versiunile
despre -ce anume s0a ntmplat de fapt. difera mult 3 nu numai n ceea ce priveste detaliile,
dar ciar si n privinta nfatisarii )cum ar fi culoarea parului, naltimea, mbracamintea* att a
victimei, ct si a criminalului. 1iecare martor crede ca el sau ea detine povestea adevarata, dar
ceea ce detin cu adevarat este propria lor perceptie despre ceea ce s0a ntmplat.
2oi ne cream lumea mereu n miliarde de feluri. Din punct de vedere stiintific, vederea si
perceptia sunt cele mai evidente si demonstrabile modalitati prin care facem astfel. Marea
ntrebare este= totul se opreste aici? +ste aceasta limita pna la care afectam lumea pe care o
vedem?
7n pas mai departe
Ca nu cumva sa credeti ca stiinta a a&uns la capitolul descurcarii itelor misterului vederii, ai
sa ne aruncam mai &os n stiti0voi0care0gaura )rabbit ole*.
$arl ,ribram a revolutionat felul n care gndesc oamenii despre creier prin afirmatia ca
acesta este esentialmente olografic. $arl ,ribram a afirmat ca procesarile sunt raspndite n
tot creierul si ca, ntocmai ca o olograma, fiecare parte contine ntregul. /cest lucru a fost
suficient de ciudat n sine, dar apoi $arl ,ribram a aplicat acest model felului n care
percepem. +l a spus ca universul este, n esenta, olografic si ca singurul motiv pentru care
noi simtim ca suntem -n. realitate, n loc sa -percepem. doar realitatea, este faptul ca acest
creier se conecteaza olografic cu acel -acolo, afara. )caz n care timpul si spatiul dispar 0 de
fapt, este o alterare a frecventei si a relatiilor de faza* si astfel perceptia noastra nu este doar
procesata n creier, ci mutndu0se n afara creierului, interactioneaza cu -acolo, afara.)spatiul
cosmic*.
De aceea, indiferent de ct de buna este realitatea virtuala, nu va va convinge niciodata ca
sunteti -n. acea realitate.
Dar daca realitatea este olografica, este posibil sa o percepem direct? !imturile noastre sunt
limitate5 sunt ca formele de taiat biscuiti presnd realitatea. Cu toate acestea, ntlnim
e'ploratori n constiinta relatnd ca este posibil sa e'perimentam lumea complet, direct,
ntregul univers si o boaba de nisip, totul deodata. !i din acel punct de vedere, totul 3 tot ceea
ce percepem prin simturile noastre 3 este maKa, iluzie. Deci, nu este vorba dect de punctul de
vedere, de perspectiva.
Dorinta si pasiunea 0 prieteni sau dusmani?
Dorinta si pasiunea alimenteaza evolutia si scimbarea. Dr. Dispenza spune= -trebuie sa ai
disponibilitatea si pasiunea de a iesi din propriile limite de confort.. Cu siguranta, aceasta
scena din viata lui 9isus e una de pasiune= -!i, facndu0!i un bici din streanguri, i0a scos pe
toti afara din templu, si oile si boii, si scimbatorilor le0a varsat banii si le0a rasturnat
mesele..)9oan C=IM*.
Cnd analizam o dorinta data, e important sa facem doua lucruri= sa nu &udecam si sa fim
sinceri cu privire la adevaratul obiect al dorintei. ,entru a e'amina cu claritate o dorinta, orice
tendinta de a &udeca trebuie sa dispara, deoarece nu reprezinta altceva dect o eticetare a
respectivei dorinte ca fiind rea, fapt ce o trimite n mecanismul respingerii. Dorinta apare.
Cineva ti ia fata pe autostrada, pentru un moment dorinta ta este sa ai un tun cu laser cu
a&utorul caruia sa0l spulberi de pe drum. Daca te simti groaznic si rusinat, atunci ai toate
sansele ca motivul mniei tale sa nu fie niciodata descoperit.
Ct priveste adevaratul motiv al dorintei, iata un e'emplu= cineva candideaza pentru o functie
publica dorindu0si puterea. Dar, foarte adesea, oamenii ncep sa se simta vinovati cu privire la
adevaratul motiv al dorintei lor si intra ntr0un dans al declaratiilor n care afirma ca doresc sa0
i a&ute pe cetateni 0 cnd ei, de fapt, vor sa e'perimenteze sentimentul puterii. !i cine poate
spune ca pentru ei acest lucru nu reprezinta un pas nainte pe scara evolutiei? !au vor afirma
poate ca0si doresc puterea pentru a contrabalansa un sentiment adnc de insecurirtate si lipsa a
valorii. Rn acest caz, obtinerea puterii nu le va aduce niciun beneficiu.
+'ista si un motiv foarte pragmatic pentru care e imperativ sa a&ungem la radacina dorintei.
Manifestarea4 /sa cum a mentionat #ill ?iller, va doriti o concentrare a mintii asupra unui
singur punct. Daca adevarata dorinta este dublata de una corecta din punct de vedere politic
sau o dorinta are o alta la baza sa, nseamna ca sunt activate doua retele neurale. 9ar odata
a&unsi n acest punct, e vorba de o diviziune ce nu poate fi rezolvata prin intentie. Dar, nainte
de aceasta, se pune marea ntrebare= oare ce dorinta din alaiul nesfrsit )sau care, cel putin,
pare astfel* va trebui sa fie activata?
/legerea
Cineva este n fata unei alegeri. Dar oare cine alege de fapt? Din ratiuni de simplitate, sa
zicem ca e vorba de una din doua entitati. 7na e personalitatea, iar cealalta sinele
transcedental. /cest mod de organizare al celor doua aspecte ale noastre ne duce napoi la
separarea egoEDumnezeu, materieEspirit. !tim ca daca personalitatea e cea care face alegerea,
aceasta va proveni din retelele neurale pree'istente, nsemnnd e'periente si emotii trecute, ca
si dependentele fata de acestea. Rntr0un asemenea caz, pe butonul declansare am putea lipi
eticeta repetitie. !i mai adesea, aceasta alegere provine dintr0o decizie inconstienta, asa cum
se ntmpla cu animalele de laborator care continua sa apese pe prgia peptidelor.
/devaratul buton declansator provine din zona spirituala. Rn acest caz, alegerea nu este
motivata de trecut, ci de transformarea necunoscutului n cunoscut 0 adica de evolutie. /vnd
n vedere acestea, apare o ntrebare interesanta 3 cum putem sti, n fata unei dorinte trezite,
daca aceasta este bazata pe ego sau pe suflet? Mai cu seama daca luam n considerare faptul
ca dorintele provenite din zona spirituala sunt putin mai ciudate, mai stranii n comparatie cu
rutina noastra cotidiana.
+'ista unele e'emple importante ale acestui fapt n istoriile studentilor si nvatatorilor
spirituali. Rn multe relatii de acest tip, nvatatorul este vocea naturii spirituale adormite a
studentului. 9deea fundamentala a acestui fapt este ca daca ar lucra singur, studentului i0ar lua
mii de ani pna sa0si auda propria voce interioara, asa ca i0o comunica nvatatorul. Rn mod
obisnuit, noi credem ca razboiul este rau, nu0i asa? Dar n e'emplul lui $risna, el conduce
carul de razboi al lui /r&una, spunndu0i ca sarcina lui spirituala este sa mearga si sa lupte.
7n alt e'emplu este o poveste buddista despre Marpa si Milarepa, care construiesc o uriasa
casa de piatra. Dupa ce o finalizeaza, Marpa i cere lui Milarepa sa puna fiecare piatra napoi
de unde a luat0o, deconstruind ntreaga casa. /cest lucru suna nebunesc, dar nici pe departe
att de mult ca faptul ca au repetat acest dans de nca patru ori.
Don Buan l0a pus pe studentul sau Carlos Castaneda, astazi un autor celebru, sa mannce la
cina amburgeri timp de luni de zile. >are Don Buan credea n iluminarea prin amburgeri si
cartofi pra&iti? Dupa cteva luni, o femeie tnara si frumoasa a intrat cautndu0l pe Carlos.
/cesta a ramas tacut pna cnd o limuzina eleganta a oprit. 1emeia a spus= -+ Carlos.,
moment n care Carlos a realizat ca, de fapt, cauta faima, iar n acea clipa si0a nteles
adevarata natura.
1oarte adesea, vocile provenite din partea transcedentala conduc la o transformare pe care
nimeni n0ar fi crezut0o posibila. 9ata de ce este att de important sa nu &udecam dorintele, ci sa
le e'aminam atent nainte de a alege. !i, n plus, mai e si alegerea.
9ata ce ne spune Dr. ,ert= -Fiberul arbitru se gaseste n corte'ul nostru frontal, iar noi ne
putem antrena sa facem alegeri mai inteligente si sa fim constienti de alegerile pe care le
facem. +i bine, eu cred ca acest lucru reclama e'ercitiu, diferite feluri de e'ercitii. ,utem
merge la sala pentru a ne ntari bicepsii sau ne putem antrena corte'ul frontal recurgnd la
Koga, meditatie si alte practici..
/sadar, cine alege? Desigur, noi o facem, dar a&ungem din nou ntr0un punct n care ne
ntoarcem la ntrebarea= cine sunt eu? Ce aspect al nostru alege )personalitateEego sau spiritul
transcedental*? Din punct de vedere neurologic, se pare ca ntrebarea poate fi reformulata
astfel= oare alegerea provine dintr0o retea neurala e'istenta sau din corte'ul frontal? ,rofitam
de avanta&ul oferit de caracterul cuantic aleatoriu, ce ne permite sa alegem ceva nou, sau
suntem un dispozitiv mecanic, ce actioneaza ntotdeauna pe baza unor conditii pree'istente
)veci*?
!i ne ntoarcem nca o data la ntrebarea= n ce lume traim? Rntr0un univers viu, organic si
interconectat sau ntr0unul divizat si imobil?
2oi alegem.
9ntentia
9ar de cealalta parte a alegerii e actiunea4 Cnd dr. ?iller si0a desfasurat cercetarea cu privire
la capacitatea intentiei de a influenta sistemele fizice, el a folosit -patru meditatori foarte bine
calificati.. Dupa cum sugereaza dr. ,ert, aceasta abilitate de a mnui intentia este un talent ce
poate fi dezvoltat. Dr. ?iller adauga cu privire la abilitatea de a focaliza intentia= -/cesta e
motivul pentru care unele nvataturi oculte straveci nvatau oamenii sa se concentreze asupra
unei flacari. Rn acest fel nveti sa ti aduci atentia pe un canal foarte ngust, astfel nct
densitatea energetica devine mai mare..
Rn acest punct vorbim tot despre crearea realitatii. Dar acum este vorba de motivul pentru care
cream ceea ce suntem, de nivelurile de la care cream si de modul n care facem aceste creatii
mai constiente si mai puternice. !e pare ca e'traordinarul nostru creier este conectat cu lobul
frontal tocmai n acest scop. Dr. Dispenza spune=
-Ceea ce ne diferentiaza de toate celelalte specii este raportul lobului frontal cu restul
creierului. Fobul frontal e o zona a creierului responsabila de intentia ferma, luarea deciziilor,
reglarea comportamentului si inspiratie. !i, pe masura ce dezvoltam aceasta abilitate ca fiinte
umane, vom lua alte decizii care, de fapt, ne vor influenta potentialul si evolutia.
> decizie care i0ar lua unui cine n mod literal mii de ani, poate fi rezolvata de fiinta umana
n numai cteva momente, datorita dimensiunilor mai mari ale lobului frontal..
/m vorbit asadar despre motivul pentru care dorinta e necesara si nu ntotdeauna -rea.. !i
iata de ce= pentru a aduce n realitate sanatatea, bogatia si fericirea trebuie sa luam decizii si sa
ne aliniem la ele prin intentie. 9ar daca nca simtiti o legatura imperfecta cu aceste lucruri,
Fed%it ne e'plica mai departe= -!i de ce nu pot atinge aceste lucruri? Rn esenta, din cauza
lipsei concentrarii. 2u putem sta concentrati, mintea umbla ncolo si0ncoace, iar noi suntem
prea puternic racordati la vibratiile planului material.. /ici e aici. ,entru ca intentia sa
functioneze cu adevarat, ea trebuie sa fie focalizata 0 dar lumea n care traim ne solicita
permanent atentia. !e celtuiesc miliarde de dolari pentru a atrage atentia oamenilor. )9ar
termenul operativ este celtuiesc*. + o dilema reala, observa dr. Dispenza, ca -ma&oritatea
oamenilor se opresc deoarece cauta rezultatele dupa un efort foarte mic, iar cnd nu le vad
renunta imediat la respectiva posibilitate. ?otusi, potentialul e'ista si dupa momentul n care
ei se opresc. !untem foarte lenesi ca fiinte umane. ?raim ntr0o lume conventionala si daca nu
primim imediat e'act ceea ce dorim, devenim nerabdatori..
Dar, desigur, nu putem arunca vina pentru lipsa noastra de concentrare asupra lumii. /ceasta e
o mentalitate de victima. Mai degraba, pentru a obtine o intentie buna, trebuie sa ne dorim
acest lucru si sa luam deciziile necesare dezvoltarii ei. + vorba, de fapt, despre o reactie n
lant cu rezultate e'traordinare.
Rn capitolul dedicat creierului cuantic am vorbit despre efectul Neno 0 ce presupune ca
realitatea este influentata atunci cnd cineva se concentreaza continuu asupra aceleiasi intentii
directionate spre lumea cuantica. ,entru a0l cita din nou pe DenrK !tapp, -Rn virtutea legilor
cuantice ale miscarii, o intentie puternica manifestata printr0o mare rapiditate a actelor
intentionale similare va tinde sa mentina modelul asociat al actiunii.. /sadar, nu e suficient sa
avem o intentie si sa mergem la cinema, caci ceea ce numim magic se poate ntmpla numai
printr0o dorinta si o focalizare repetate.L
!ursa= %%%.divin.ro